Amenajarea Ogrezeni Scopul acestei lucrari este de a capta si deriva un debit de pana la 26 m/s din raul Arges, pentru

alimentarea cu apa a municipiului Bucuresti, n conditii de deplina siguranta, reducerea substantiala a consumului de reactivi n statia de tratare Crivina, asigurarea cu apa potabila a capitalei pe o perioada de 3 5 zile n caz de poluare accidentala sau a unor viituri de peste 1.800 m/s pe rul Arges. Amenajarea se compune din: -un baraj de derivatie, care mpreuna cu digurile de nchidere, realizeaza n spatele sau o acumulare de 2,1 mil m, fiind n acelasi timp capabil sa permita tranzitarea n bieful aval a debitelor maxime de calcul si de verificare cu probabilitatea de depasire de 1% (1800 m/s), respectiv 0,1% (2900 m/s). Barajul de derivatie este de tip stavilar din beton armat, prevazut cu 5 deschideri de tip cuva, echipate cu stavile segment cu clapeta, avnd dimensiunile 16x(4,50+1,00) m fiecare. n frontul barajului de derivatie, adiacent acestuia pe malul stng, s-a prevazut un compartiment de spalare a aluviunilor ce se depun n fata prizei de acces a apei n acumularea laterala. Digurile de nchidere au naltimea de 3 7 m, lungimea totala de cca 6.000 m si sunt etansate pe taluzul umed cu un pereu de beton armat si n profunzime cu un ecran de etansare din beton pna la roca de baza. -priza pentru captarea apei si umplerea acumularii laterale, prevazuta cu 6 deschideri de 2,50 x 4,00 m, echipate cu vane plane si batardouri. Priza este prevazuta cu gratare rare si timpane pentru retinerea plutitorilor, zaiului si a ghetii, iar pragul prizei este mai ridicat cu 1,50 m deasupra radierului stavilarului pentru a mpiedica accesul n priza a aluviunilor trte. -bazinele de deznisipare, amplasate n continuarea prizei, chiar n incinta acumularii laterale si constnd n 2 cuve de beton armat (51 m lungime si 15 x 5 m sectiune), capabile sa retina particulele cu un diametru minim de 0,25 mm. Accesul apei din bazinele de deznisipare n acumularea laterala se face peste un prag deversor prevazut cu 6 deschideri echipate cu stavile clapet de 4,00 x 1,50 m fiecare. -acumularea laterala, amplasata pe malul stng al Argesului, aval de barajul de derivatie, s-a realizat prin intermediul unui baraj de contur n lungime de 5840 m. Are n plan o forma inelara alungita cu latimea medie de 500 m, lungime de 2500 m, volumul acumularii de 5,5 mil m. Barajul acumularii laterale se realizeaza din diguri de material aluvionar protejate pe taluzul udat cu pereu de beton, iar fundul acumularii etansat cu un ecran de noroi autontaritor. -aductiunea casetata dintre acumularea laterala si statia de tratare a apei de la Crivina, are o lungime de 6.700 m si este constituita din doua cuve nchise din beton armat de 3,20 x 3,20 m fiecare, pe un radier comun. Accesul apei din acumulare se face prin intermediul unei prize amplasata n corpul barajului acumularii laterale. Priza este alcatuita dintr-un masiv de beton armat prevazut cu un timpan si constructii de mpiedicare a patrunderii zaiului si ghetii n aductiune si doua deschideri echipate cu vane plane. Executia lucrarilor s-a desfasurat ntre 1994 si 2003 pentru acumularea de pe rul Arges si acumularea laterala, iar aductiunea casetata a fost temporar sistata. Principalele cantitati de lucrari: Excavatii 760.000 m, umpluturi 1.785.000 m, betoane 78.000 m, ecran etansare din beton 24.000 m, ecran etansare din noroi autontaritor 24.000 m, peree 200.000 m.
TIP CONSTRUCTIE: Lucrari Hidroenergetice BENEFICIAR: CNAR EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Arges PERIOADA LUCRARILOR: 2004 DATE TEHNICE: Barajul OGREZENI Proiectant Aquaproiect Rul Arges Tipul barajului PG / TE Tipul etansarii fc Cota la coronament m 119.00 Inaltimea barajului m 13.00 Inaltimea digului m 6.00 Lungimea barajului m 110.00

Lungimea digului m 12,262.00 Volumul barajului th.m 40.00 Volumul digului th.m 2,100.00 Volumul acumularii mil.m 7.60 Scopul acumularii S Anul PIF 2004

EASA ing. Marius IONESCU ec. Traian CHITU ing. Gheorghe DUMITRU ec. Maria Ionescu ISAC ing. Ion PARASCHIV ing. Pantilimon Catalin HIRTIESCU

Director - Director Tehnic Director Economic - Director Calitatea Productiei Director Comercial Director Mecanizare Inginer Constructor Sef

Sucursala ,,Arges Pitesti a luat fiinta in anul 1961 dintr-un nucleu de constructori veniti de pe Valea Bistritei Bicaz, odata cu aprobarea investitiei ,,Hidrocentrala Arges pe raul Arges. Pana in anul 1974, sediul sucursalei a fost in comuna Corbeni jud.Arges, iar din anul 1974 si pana in prezent el se afla stabilit in Municipiul Pitesti. Principala activitate a sucursalei Arges a reprezentat-o executarea de lucrari de constructii montaj pentru amenajari hidroenergetice, acumulari de apa si alte lucrari in constructii. De la mutarea sediului in Pitesti si in special in ultima perioada, sucursala si-a diversificat aria lucrarilor de constructii, deschizandu-se noi perspective in dezvoltarea acesteia prin noul sistem de acordare a lucrarilor prin participarea si castigarea licitatiilor. Sucursala ,,Arges a inceput executia amenajarii raului Arges prin construirea barajului de beton in arc de la Vidraru, apoi a hidrocentralei subterane Corbeni Arges si a continuat cu amenajarea raului Arges pe sectorul mijlociu si aval Curtea de Arges Prundu Pitesti. In anul 1971 a inceput Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt pe sectorul Daiesti Govora, a continuat cu lucrarile la Amenajarea Hidroenergetica a raului Dambovita si Raul Targului,, cu construirea barajului Pecineagu si a hidrocentralei Clabucet, a barajului Rausor si construirea centralelor Lelesti si Voinesti. In acelasi timp a participat cu forte proprii la punerea in functiune a hidrocentralelor de pe raul Olt aval, sector Draganesti, Frunzaru, Izbiceni. In prezent, sucursala executa lucrarile de la Amenajarea Hidroenergetica a raului Dambovita pe sectorul Satic dragoslavele etapa I, pe raul Olt la treptele HC Caineni si Lotrioara si la amenajarea sectorului Fagaras Hoghiz. Au mai fost demarate de asemenea si lucrarile de la Ogrezeni, obiectiv care va asigura compensarea deficitului de apa a Municipiului Bucuresti. Pe langa lucrarile specifice sectorului hidroenergetic, sucursala Arges a abordat in ultimul timp lucrari diverse si din alte domenii realizand astfel: - Vama Giurgiu etapa a II a, cea mai mare din sud estul Europei Alimentarea Constructii cu apa a Municipiului civile (blocuri, hale, Pitesti etc)

A castigat de asemenea licitatia pentru amenajarea depozitelor de deseuri Davidesti, Campulung si Curtea de Arges. A executat reabilitarea DN 7 Pitesti Calimanesti si executa in prezent lucrarile la Autostrada Bucuresti Pitesti, in colaborare cu firma FAT (Italia). Societatea Comerciala HIDROCONSTRUCTIA S.A isi are originea in initial numita "Directia Generala a Hidrocentralei BICAZ" infiintata in anul 1950 ca unic constructor al investitiei hidroenergetice de la Bicaz. In anul 1961 Unitatea de constructii a fost mutata cu sediul in Bucuresti sub numele de "Intreprinderea de Constructii Hidroenergetice" ( I.C.H. ) transformata in timp in "Trustul de Constructii Hidroenergetice Bucuresti" ( T.C.H. ), apoi "Trustul Antrepriza Generala de Constructii Hidroenergetice Bucuresti" (T.A.G.C.H.) pentru ca din anul 1990 prin HG 1104, sa devina societatea comerciala sub numele HIDROCONSTRUCTIA S.A. S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. are ca domeniu principal de activitate executia lucrarilor de constructii hidroenergetice si hidrotehnice la suprafata si in subteran.

De la infiintare si pana in prezent complexitatea amenajarilor hidroenergetice a impus abordarea intregii game de lucrari de constructii executandu-se pe langa lucrarile cu specific hidroenergetic, lucrari civile si industriale, drumuri si poduri, lucrari edilitare, lucrari de imbunatatiri funciare, exploatari de cariere si balastiere, reparatii de utilaje, confectii metalice, prefabricate din beton armat, etc., dupa cum urmeaza :

172 baraje, din care 144 de beton cu inaltimi pana la 168 m 182 hidrocentrale, cu o putere instalata pana la 1050 MW/centrala 881,8 km galerii aductiune apa, cu diametre pana la 7.50 m 189 km canale de deviere si de fuga la hidrocentrale 516,4 mil. mc excavatii in aluviuni 80,8 mil. mc excavatii in roca 494,84 mil. mc umpluturi de balast 45,89 mil. mc umpluturi de anrocamente 42,66 mil. mc betoane de suprafata si de subteran 27,4 mil. mp peree la diguri 5,7 mil. mp pereti de etansare 1753,2 km injectii de suprafata 36,8 km injectii voal 612,4 km injectii de umplere si consolidare 567 km autostrazi, drumuri nationale, judetene si alte reabilitari rutiere 126 poduri insumand 7115,8 m lungime 906 km conducte pentru alimetari cu apa si canalizari 350.639,5 mp constructii civile si industriale

In paralel cu lucrarile din tara societatea a abordat lucrari in strainatate de constructii hidrotehnice, poduri, tunele, etc. in Algeria, Iran, Germania, etc. SC Hidroconstructia SA a fost organizata pentru realizarea de activitati de constructii in tara si strainatate, conform obiectului sau de activitate, care se realizeaza prin intermediul unui numar de 12 sucursale, subunitati de productie fara personalitate juridica cu sediile amplasate in teritoriu. Sucursalele sunt organizate si functioneaza potrivit principiului de autonomie economico - financiara, au conducere proprie si conturi bancare de disponibilitati, conduc activitatea pe baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat, incheie contracte comerciale in limitele de competenta acordate, incaseaza direct venituri si fac plati catre terti, inclusiv la bugetul de stat si bugetele locale. Intocmesc bilanturi contabile trimestrial si anual si fac analize economico-financiare pe baza de bilant contabil propriu.

Societatea dispune de baze tehnico-materiale precum si de utilaje si echipamente proprii dupa cum urmeaza: A. - TERENURI SI CONSTRUCTII 1) Terenuri proprietate 155 parcele total suprafata teren 3,002,300.16 mp. -din care: teren fara constructii 285,667.67 mp. teren pe care sunt constructii 2,716,632.49 mp. din care: suprafete teren destinate platformelor 1,336,476.76 mp. 2) Constructii mijloace fixe 727 cladiri total suprafata construita 342,730.86 mp. total suprafata desfasurata cladiri 407,976.87 mp. din care: birouri 25,304.24 mp.

spatii turistice 8,166.16 mp. spatii cu alta destinatie 374,506.47 mp. 3) Constructii amenajari provizorii 2392 buc. din care: Situate pe teren proprietate 508 buc spatii folosite pentru activitati productive 59 buc spatii birouri 24 buc spatii depozite 111 buc spatii cazare 33 buc alte constructii si amenajari ce deservesc mai multe activitati 281 buc B. ECHIPAMENTE TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII Utilitare pentru terasamente Excavatoare pe pneuri si senile capacitatea ( 0,4 - 5,2 ) mc - 290 buc Incarcatoare frontale cap. (1,6 - 3,4 )mc - 144 buc Buldozere pe senile - 219 buc Gredere si autogredere - 28 buc Maiuri mecanice - 48 buc Placi vibrante - 49 buc Instalatii de subtraversare diam.2"-4" - 8 buc Compactoare si vibrocompactoare - 68 buc Instalatie de forat piloti - 1 buc Masina de taiat rosturi - 37 buc UTILAJE MINIERE SI DE CARIERA Motocompresoare (1,34 - 17 mc/min) - 96 buc Electrocompresoare (0,2 - 30 mc/min) - 225 buc Ciocane hidraulice de spart stanci ( 90 - 800 kg ) - 127 buc Pompe si autopompe de beton - 47 buc Instalatie de forat FRP 40 - 9 buc Pompa de inject.suspen.coloidale tip Atals Copco tip ZBE 200 - 3 buc Pompa de torcretat - 4 buc Vagon siloz VSA 9 - 52 buc VAM 5/5 mc, VAM 8 - 39 buc Incarcator de mina - 31 buc Locomotiva de mina - 60 buc MASINI DE RIDICAT Macarale turn 5 - 40 t - 28 buc Macara pe senile 28 - 60 t - 144 buc Macara pe pneuri si automacarale ( 12,5 - 60 ) t - 133 buc ECHIPAMENT ENERGETIC Grupuri electrogene 10 - 250 kVA - 75 buc INSTALATII DE SUDURA Grupuri si convertizori de sudura - 163 buc Masina automata sudura cap la cap electrofuziune - 7 buc ECHIPAMENTE PENTRU LUCRARI ALIMENTARI CU APA

Aparat automat electrofuziune MSA 3000 SL - 4 buc Instalatie de facut camine ecologice - 1 buc MIJLOACE DE TRANSPORT Autobasculante ROMAN 16t - 425 buc Autobasculante Tatra T815 - 270S25 16t (10 mc) - 55 buc Autobasculante Mercedes Benz 8 x 4 24 t (18 mc) - 13 buc Autobasculante ROMAN 20 t - 36 buc Autobasculante ROMAN 8,5 t - 25 buc Autobasculante ROMAN 6,5 t - 8 buc Autotransportor beton ROMAN 19AB4 - 5,5 mc - 117 buc Autotransportor beton Mercedes Benz 6 - 9 mc - 24 buc Autocamioane ROMAN 6,5 - 16 t - 67 buc Autocisterne ROMAN 6,5 - 20 t - 20 buc Autodube ROMAN transport persoane 19 - 40 locuri - 100 buc Remorci 2 - 24 t - 65 buc Semiremorci 16 - 40 t - 74 buc STATII DE BETOANE - 80 buc si alte mijloace echipamente specifice. Aceste echipamente tehnice prezentate mai sus sunt repartizate la 11 sucursale dispuse pe intreg teritoriul tarii si la o sucursala din Germania.Mentenanta acestor echipamente tehnice se realizeaza de catre fiecare din cele 11 sucursale in cadrul unor ateliere mecanice si de reparatii proprii. Atelierele de reparatii auto sunt o parte agreate de RAR iar restul in curs de agreere 2005. In cadrul atelierelor de reparatii auto mai functioneaza si 6 Statii de Inspectie Tehnica Periodica pentru autovehicule. A. TEHNOLOGIA LUCRAILOR DE COFRARE PENTRU ELEMENTELE DIN BETON ARMAT Principalele componente ale cofrajelor sunt:

cofrajul propriu-zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a placii cofrante (in unele cazuri) - panouri de cofraj; structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului propriu-zis; elemente auxiliare.

1. COFRAJUL PROPRIU-ZIS

Placa cofranta este elementul cofrajului ce vine in contact direct cu betonul pus in lucrare. Placa cofranta confera forma si dimensiunea elementului, precum si calitatea suprafetelor elementului din beton. Placa cofranta este solicitata in functie de pozitia in care se afla la actiunile proprii proceselor de realizare a elementelor din beton monolit: presiunea betonului, armaturi, oameni, eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea deformatiilor in exploatare, placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri.

In functie de materialul din care sunt realizate, panourile de cofraj sunt alcatuite astfel: a) produse inferioare din lemn (cherestea); acestea au dimensiuni de 22 - 24 mm grosime pentru scanduri si 38 - 48 mm grosime pentru dulapi. Elementele pot fi geluite pentru impiedicare aderentei cu betonul si pentru a fi permisa deformarea scandurilor ce alcatuiesc placa cofranta in contact cu umezeala, acestea sunt pozitionate cu rosturi de 1 - 3 mm intre ele. Aceste panouri de cofraj sunt usor deformabile si cu o intretinere corespunzatoare pot fi utilizate de 8 - 10 ori, rezultand un consum ridicat de material lemons. De asemenea, suprafata de beton obtinuta este amprentata si mai putin neteda. b) produse superioare din lemn; sunt constituite din placaje rezistente la umiditate cu grosimi intre 8 - 25 mm. Placajele sunt confectionate din foi de furnir in numar impar, suprapuse alternative cu fibrele perpendiculare intre ele. Intre furniruri exista pelicule din rasini sintetice, acest ansamblu fiind supus la presiuni si temperature ridicate, in urma carora se obtine placajul propriu-zis. Furnirurile provin din lemn obijnuit de rasinoase (15 - 20 refolosiri), rigidizat cu nervuri sau din lemn de rasinoase nordice (100 de refolosiri) - fara nervuri de rigidizare. Calitatea betonului obtinut este superioara. c) tabla de otel cu grosimea de 1,5 - 5 mm. Aceste panouri pot avea 500 de refolosiri si suprafata betonului obtinut este deosebita. Prezinta dezavantajul masei proprii ridicate. d) tabla si nervuri din aliaje 22422o1416w de aluminiu; sunt usoare, rezistente si confera o calitate a suprafetei betonului exceptionala. Au pret de cost ridicat si un numar de refolosiri de pana la 700 - 800 ori. polimeri armati sau nearmati cu fibre; prezinta caracteristicile panourilor din aluminiu.

e)

Nervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta toate eforturile la care este supusa. Impreuna cu placa cofranta, nervurile formeaza cofrajul propriu-zis. Nervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi dispuse si pe ambele directii. Nervurile placii cofrante sunt realizate de regula din lemn (dulapi) sau metal (laminate usoare sau elemente din tabla indoita). Nervurile sunt fixate de placa cofranta, de obicei nedemontabil, dar la unele tipuri se impune posibilitatea de a fi inlocuite periodic. Panourile de cofraj pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din metal, fie in sistem mixt. Panourile sunt realizate cu dimensiuni modulate.

Din punect de vedere dimensional si al suprafetei de cofrare, exista panouri modulate cu dimensiuni mici si panouri mari de suprafata (preasamblate). Cele mai utilizate sunt panourile modulate, ce pot alcatui suprafete cofrate mari prin alaturarea, sprijinirea si rigidizarea lor dupa anumite reguli. Panourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de suprafata cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula constructiilor civite tipizate si constructiilor industriale specifice.

Panouri de cofraj: a. dulgheresti; b. din placaj; c. cu placi cofrante din placaj si rigidizari metalice 1 - placa cofranta; 2 - nervure de rigidizare; 3 - traversa; 4 - distantier; 5 - borduri de rigidizare

Panouri mari: a. din panouri modulate de lemn; b. panou din scanduri nedemontabile pe fururi; c. panouri din placaj nedemontabil pe fururi

1 - panou modulat din lemn; 2 - placa cofranta din scandura; 3 - montant metalic; 4 furura; 5 - moaza metalica; 6 - menghina; 7 - placa cofranta din placaj 2. ELEMENTE DE SUSTINERE SAU SPRIJINIRE A COFRAJULUI PROPRIU-ZIS

Pentru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru transmiterea actiunilor la care este supus, cofrajul propriu-zis se reazema pe un ansamblu de elemente. Aceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in care sunt exploatate in procesul de realizare a elementului din beton. Pentru elemente de beton orizontale: grinzile de sustinere -sunt asezate de obicei dupa o directie. Ele se confectioneaza fie din lemn, fie din metal (de inventar). Cela de tip vechi au lungime fixa, iar cele moderne au lungime variabila, pentru a se putea folosi la deschideri si incarcari diferite. esafodajul -reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de rezemare toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei. Esafodajul asigura stabilitatea intregului ansamblu de cofraj. Pentru elemente curbe, esafodajul se numeste cintru. - partile principale ale esafodajului sunt: popii - elemente verticale pentru rezemarea grinzilor. Pot avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. Pot avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. Se confectioneaza din bile de lemn (sistem vechi) sau din otel; longrinele - sunt bare orizontale de regula din teava de otel sau din bile de lemn (sistem vechi). Au rolul de aliniere si contravantuire a polilor de pe acelasi sir. In functie de pozitia lor exista longrine superioare sau inferioare; contravantuirile - sunt elemente de rigidizare montate dupa 2 directii, ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. Sunt confectionate fie din bile sau dulapi de lemn (sistem vechi) fie din tevi de otel sau tije din otel cu sisteme de tensionare. Pentru elemente de beton verticale: o Pentru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:

moaza - este o grinda orizontala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe verticala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice; montantul - este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe orizontala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice;

tirantii - elemente metalice sub forma unor buloane cu tija lunga integral filetate la pas mare. Preiau actiunile orizontale de la moaze sau montanti prin intermediul unor placute metalice. In sistem invechit se alcatuiesc din sarme de otel rasucite; spraiturile - sunt elemente solicitate axial la compresiune din actiunile orizontale ale moazelor sau montantilor. Ele transmit aceste eforturi fie constructiei pe care se sprijina fie terenului. Sunt confectionate din dulapi sau bile de lemn (sistem vechi) fie din elemente metalice cu dimensiune fixa sau variabila; o Pentru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:

calotii si chingile - sunt elemente care au rolul de rezemare a cofrajului propriu-zis, fiind confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel (sistem vechi) fie din metal cu dimensiune variabila. Calotii sprijina cofrajul pe toate laturile elementului de constructie (stalpi), iar chingile nu sprijina una din laturile acestuia (bulbi, rezalite, grinzi).

Sprijinirea panourilor de cofraj la pereti: a. pe moaze si montanti; b. pe moaze 1 - panou metalic modulat; 2 - moaza tubulara; 2' - moaza din profil laminat; 3 montanti; 4 - tirant; 5 - placuta de distributie; 6 - zavor; 7 - bolt cu gaura de imbinare; 8 - panou de lemn; 9 - placuta de rezemare a moazelor; 10 - pana de imbinare.

Sprijiniri pentru cofraje la colturi, rezalite si bulbi: a. la colturi interioare; b. la colturi exterioare; c - la bulbi si rezalit 1 - panouri din placaj; 2 - moaze tubulare; 3 - eclise de colt; 4 - suruburi; 5 - chinga; 6 - dulap de completare; 7 - surub de articulatie. SANTIERUL FIRMEI OCTOGON

Caloti si chingi: a. calot cu cursor; b. caloti cu tirant; c. chinga din platbanda; d. calot triunghiular; e. chinga tubulara 1 - calot; 2 - cursor; 3 - pana; 4 - panou modulat; 5 - calot metalic; 6 - tirant; 7 placuta de rezemare; 8 - zavor; 9 - chinga din platbanda; 10 - calot triunghiular; 11 - bolt cu pana; 12 - pana; 13 - chinga tubulara

Grinzi extensibile: 1 - tronson principal; 2 - tronson de extindere; 3 - legatura reglabila; 4 - cap de sprijin fix; 5 - cap de sprijin mobil. SANTIERUL METROPOLIS CENTER

Popi metalici si esafodaj: a. cu arc; b. cu bolt; c. cu mufa filetata; d. cu baza spatiala; e. triunghiular pliant; f. esafodaj 1 - tronson superior; 2 - tronson inferior; 3 - arc; 4 - rola; 5 - talpa inferioara; 6 talpa superioara; 7 - splint; 8 - bolt; 9 - mufa filetata; 10 - maner; 11 - tronsoane curente; 12 - dispozitiv de calare. 3. ELEMENTE AUXILIARE ALE COFRAJULUI PROPRIU-ZIS

Aceste elemenete contribuie la fixarea cofrajului propriu-zis cu elementele de sprijinire si rigidizare ale acestuia, la protejarea lor si la usurarea proceselor in timpul formarii elementelor de beton. dulapii sau scandurile de aliniere - aceste elemente sunt asezate la baza panourilor de cofraj montate vertical sau inclinat. Rolul lor este acela de aliniere a panourilor conform trasarii, reglarea pe inaltime a cofrajului, asigurarea etanseitatii la baza cofrajului si usurarea decofrarii; distantierii - piese tubulare din pvc sau otel ce raman pierdute in elementul de beton; - rolurile distantierilor constau in limitarea apropierii panourilor de cofraj la tensionarea tirantilor asigurand grosimea elementului de beton si recuperarea tirantilor care lucreaza in interiorul distantierilor. Uneori distantierii pot fi recuperati, cand au forma tronconica si sunt din metal; clemele si clestii - piese metalice cu rolul de a prinde si fixa intre ele nervurile verticale (clesti) sau orizontale (cleme) panourilor modulate de cofraj, in vederea asigurarii etanseitatii cofrajului; placute de repartitie -sunt din metal si au rolul de a prelua de la moaze sau montanti toate actiunile si a le transmite la piesele de blocare ale tirantilor; zavoare si piulite - au rolul de a bloca tirantii dupa tensionarea lor. Se reazema pe placutele de repartitie; baghete de colt si sipci - - elemente din pvc sau lemn pentru creearea de muchii tesite eclise - piese metalice liniare sau cu forme speciale care au rolul de imbinarea a moazelor si montantilor; bride si coliere -piese metalice utilizate la asamblarea popilor, contravantuirilor, longrinelor, etc. tensori - elemente liniare solicitate axial, cu rolul de asigurare a stabilitatii cofrajelor verticale; menghine - elemente metalice folosite pentru fixarea intre ele a moazelor sau montantilor cu panourile de cofraj; platforme de lucru - - ansambluri agitate pe moazele sau montantii cofrajului, in vederea asigurarii unei incinte de siguranta pentru muncitorii betonisti. OBSERVATIE

In cazul realizarii esafodajelor din lemn imbinarile se fac de regula cu scoabe si cuie.

Elemente de sprijinire si auxialiare ale cofrajului: a. sprait reglabil; b. sprait metalic; c. tensor; 1 - cofraj; 2 - sprait; 3 - element din beton; 4 - montant; 5 - moaza; 6 - talpa rezemare sprait; 7 - dulapi de aliniere; 8 - tensor; 9 - platforma de lucru; 10 - placuta de

distributie; 11 - tirant.

Elemente auxiliare ale cofrajului: a. cleme; b. colier cu surub; c. con de capat; d. distantier; e. zavor; f.contravantuire 1 - panou de cofraj; 2 - clema din otel beton; 3 - pana din lemn; 4 - clema din profil metalic; 5 - surub de strangere; 6 - colier cu surub; 7 - popi; 8 - contravantuire; 9 contravantuire cu sistem de tensionare. B. PROIECTUL DE ORGANIZARE A SANTIERULUI

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA: CALCULATOARE GRUPA: 10631

CAIET DE PRACTIC
151)
1

Student: MOROIANU N.M. GABRIEL LEONARD (CAL 2009

STAGIUL DE PRACTIC

Perioada de desfurare : De la 3 iulie 2009 pn la 24 iulie 2009 Program de lucru zilnic, ntre orele 10:00 14:00 Persoana de coordonare a practicii in firm: Numele i prenumele: Teofil Crian Funcia: Inginer proiectant Societatea : DenumireS.C.9 OPIUNE S.R.L. Sediul social Str. CETII 2, Baia Mare Domeniul de activitate: Activiti de arhitectur, inginerie i servicii de consultan tehnic legate de acestea
(codul CAEN:7 111 )

Cadrul de desfurare a activitii : Locaie: Sediul central al firmei din str. Cetii nr.2 din Baia Mare
2

PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII COMERCIALE

S.C. 9 OPIUNE S.R.L. este o companie din Baia Mare binecunoscut n domeniul serviciilor de arhitectur i al proiectrilor civile i industriale, nfiinat n 1998 cu capital 100% privat romanesc. Obiectul de activitate al societii Societatea comerciala S.C. 9 OPIUNE S.R.L. are ca domeniu principal de activitate activiti de arhitectur, inginerie i servicii de consultan tehnic legate de acestea. Activitatea comercial, tehnic i serviciile oferite sunt conforme cerinelor de calitate i legislatiei n vigoare. Acestea sunt conforme standardului ISO 9002, societatea noastr fiind n curs de certificare a calitii prin S.R.A.C. - Societatea Romn de Certificare a Calitii.

9 OPIUNE este dedicat total nevoilor pieei romneti de servicii de arhitectur i proiectare. Ofer totala satisfacie a clientului, mpreun cu reducerea costurilor proprietii soluiilor i serviciilor furnizate, beneficiind de un puternic suport tehnic propriu i internaional. Resurse, locaii, personal Personalul angajat este de 20 persoane, din care 18 au studii superioare n specializrile: Arhitectur(8 din care 2 nc studeni), Tehnologia Informaiei(4 din care 1 nc student), tiinte economice (3 din care 2 nc studeni), TCM(3 din care 1 nc student); fiecare urmeaz anual n medie patru cursuri de specializare/recalificare cu partenerii interni i internaionali de marc. Comunicaiile se efectueaz prin 3 linii telefonice dial-up, 20 telefoane GSM, 4 legturi de Internet de RDS-link. Resurse hardware: 15 DesktopPC(arhitectur Intel P4 sk.775), 5 Notebook acer, 6 Printere HP(din care 2 format A3), 1 plotter, diverse echipamente de reea. Resurse software: - Windows Vista Home Basic cu licen pe toate PC-urile - Autodesk Autocad 2008
3 4

- Archicad 14

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA: CALCULATOARE GRUPA: 10631 CAIET DE PRACTIC Student: MOROIANU N.M. GABRIEL LEONARD (CAL - 151) 2009

STAGIUL DE PRACTIC

Perioada de desfurare : De la 3 iulie 2009 pn la 24 iulie 2009 Program de lucru zilnic, ntre orele 10:00 14:00 Persoana de coordonare a practicii in firm: Numele i prenumele: Teofil Crian

Funcia: Inginer proiectant Societatea : DenumireS.C.9 OPIUNE S.R.L. Sediul social Str. CETII 2, Baia Mare Domeniul de activitate: Activiti de arhitectur, inginerie i servicii de consultan tehnic legate de acestea
(codul CAEN:7 111 )

Cadrul de desfurare a activitii : Locaie: Sediul central al firmei din str. Cetii nr.2 din Baia Mare
2

PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII COMERCIALE