Referat

Înbunătățiri funciare

Barajul Vidraru

Studenți: Mădălina Vasile

Mircea Vărzaru
Introducere
Barajul Vidraru a fost visul fostului președinte comunist Gheorghe
Gheorghiu Dej, cel ce vroia o structură impresionantă în zonă,care să aducă și un
aport substanțial în producerea energiei electrice.

Construcția celui mai mare baraj în arc din țară a durat cinci ani.Din
1961,când a început construcția și până în 1966,perioadă când s-a lucrat și la
Hidrocentrala de pe râul Argeș.S-au cheltuit 1,47 miliarde lei (valoarea de la cea
vreme), iar investiția a fost amortizată în 28 de ani. S-au excavat 1,77 milioane de
metri cubi de rocă,s-au forat peste 40 de kilometrii de galerii subterane,s-au turnat
peste 900 de mii de metri cubi de beton și au fost montate nenumărate echipamente
electromecanice.Pe șantier, tehnica înaintată, metodele moderne de lucru,
mijloacele mecanice, au contribuit la obținerea unui ritm performant de
execuție.Turnarea betoanelor s-a făcut în cofraje metalice, ceea ce a contribuit la
obținerea unei productivități superioare cu 20 la sută față de metodele
clasice.Astfel în fiecare schimb de lucru se turnau aproximativ 500 metri cubi de
beton în corpul barajului.

La data de 15 martie 1966,porțile barajului s-au închis,începându-se

astfel, formarea unui imens lac de acumulare.În spatele barajului s-a format lacul
Vidraru,lac de acumulare,creat pe râul Argeș,pentru producerea de energie
electrică, irigații și prevenirea de inundații. Situat între Munții Frunții și Masivul
Ghițu,lacul adună apele râurilor Capra, Buda și ale câtorva afluenți direcți(Râul
Doamnei,Cernatul și Vâlsanul,Topologul,râul Valea lui Stan și Limpedea), cu un
debit total de circa 5,5 metri cubi pe secundă.Suprafața totală a lacului este de 893
hectare,lungimea de 10,3 km,lățimea de 2,2 km în zona Valea Lupului-Călugărița
și o circumferință de 28 km. Adâncimea maximă a apei este de 155 m cu o lungime
la coronament de 307 metri.Volumul apei este de 465 milioane m.l.Nivelul normal
de retenție este de 830 metri deasupra nivelului mării.

Construcția realizată este alcătuită din 22 ploturi verticale și traversată

de 9 galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură și
control.Aceasta este o construcție proiectată să reziste cu adevărat.Amenajarea
Vidraru-formată din lacul cu același nume,barajul din beton în dublu arc,galeria de
aducțiune,central subterană și galeria de fugă-rezistă de o jumătate de secol, iar
specialiștii spun că nu ar fi motive reale de îngrijorare pe viitor.Cea mai bună
dovadă este faptul că a trecut fără nici o fisură de cutremurele din anii
1970,1986,1990.

Caracteristicile tehnice ale barajului sunt:

- Înălțimea barajului este de 166,6 metri

- Grosimea la coronament este de 6 metri
- Lungimea la coronament este de 307 metri
- Suprafața lacului de acumulare este de 870 de hectare
- Lățimea la baza barajului este de 25 de metri
- Deschiderea unghiului la coronament este de 116 grade și 50 minute

Barajul permite funcționarea centralei subterane de la Corbeni și a unui

lanț de hidrocentrale de pe râul Argeș.Debitul mediu este de 7,5 metri cubi pe
secundă,iar cu aportul unor captări secundare s-a ajuns la 19,7 metri cubi pe
secundă.

Barajul Vidraru a fost la momentul inaugurării,al cincilea în Europa și al

nouălea în lume între construcțiile similare.Construcția se sprijină pe versanții
munților Pleașa și Vidraru,iar turbinele și generatoarele electrice ale hidrocentralei
asigură o producție de energie într-un an hidrologic mediu de 400 GWh/an.

Lacul de acumulare pe care barajul Vidraru îl formează este al doilea ca

mărime de pe râurile interioare ale țării noastre după lacul Izvorul Muntelui format
de barajul Bicaz.Lacul Vidraru deține o capacitate de 465.000 de metri cubi de apă.

Pentru fundația barajului au fost nevoie de două tratamente,un

tratament de adâncime și unul de suprafață.Tratamentul de adâncime a constat în
operațiuni de consolidare și legătură,executate prin injectare de beton până la 7
metri adâncime.Pentru consolidarea fundației s-au executat injecții cu beton de
până la 2500 metri liniari.Tot pentru consolidarea structurii s-a executat un voal pe
toată lungimea barajului,continuat în cei doi versanți(Munții Frunții și Masivul
Ghițu),unde s-au executat foraje în rocă de până la cca.15000 de metri liniari,iar
forajele în beton au măsurat 5000 de metri liniari.Forajele s-au făcut pe două
rânduri la interval de 2 metri fiecare rând, cu adâncimi de forare de până la 100
metri liniari.Excavațiile în rocă și aluviuni au cunoscut o valoare de 320.000 metri
cubi.Tratamentul de suprafață a constat în curățarea rocilor prin spălare și suflare
cu aer,după care a urmat plombarea fisurilor.

Corpul barajului este transversat de galerii orizontale în care sunt

amplasate aparatele de măsură și control pentru urmărirea stării construcției
(Telemetre,teleformetre,teledilatometre,pendule directe,pendule inverse
etc.).Comunicarea între galerii se face pe căile de acces din exteriorul barajului sau
cu ajutorul celor două lifturi existente în interiorul acestuia.Apele infiltrate în
corpul barajului sunt colectate în rigolele prevăzute pe toată lungimea galeriilor și
conduse pe parametrul aval,la intrările de control mal stâng și mal drept,cu
excepția celor colectate în galeriile aflate sub cota talvegului.Din aceste galerii,apa
este condusă într-un bazin cu nivel liber de unde este evacuată în aval cu două
pompe submersibile.Barajul este prevăzut cu instalații pentru evacuarea debitelor
afluente în lac cum ar fi:

- Două goliri de fund executate prin amenajarea galeriilor de deviere a apelor

pe perioada execuției barajului
- Un deversor cu creastă liberă situate la cota 830,00 mdM,compus din trei
deschideri a câte 9 metri fiecare,calculate să evacueze un debit de 230 metri
cubi cu o lama deversantă de 2,65m.

Cele două goliri de fund pot evacua împreună un debit de 160 metri
cubi pe secundă.Lacul de acumulare rezultat ca urmare a barării cursului râului
Argeș are un volum total de apă de 465 milioane metri cubi, volumul util este de
320 milioane metri cubi iar volumul mort este de 45 milioane metri cubi apă.

Golirea de fund numărul 1 are rolul de a evacua apa din lac în caz de
necesitate, fiind amplasată în versantul stâng în imediata vecinătate a barajului.
Golirea de fund numărul 2 este amplasată în aceeași locație cu golirea de fund
numărul 1 fiind decalată față de aceasta atât în plan orizontal cât și în plan
vertical.

Structura barajului este alcătuită din 22 de ploturi(blocuri) separate prin

rosturi joantive elicoidale, prin urmare pe fiecare nivel al barajului fețele rostului
sunt orientate radial și converg în centrul arcului barajului.Ploturile au o lățime
ce variază între 10 și 14 metri.Pe fețele laterale ale rosturilor au fost instalate
dispositive de injectare și drenuri.

În situația debitelor mari de apă ce face ca nivelul apei din lacul de

acumulare să ajungă la partea superioară a barajului,descărcarea apei este făcută
prin intermediul unui descărcător de suprafață cu 3 găuri de 9 metri
fiecare.Aceste găuri de evacuare a apei prezintă o capacitate de descărcare de
660 metri cubi pe secundă.

Construit între anii 1960-1966,în scopul producerii de energie

electrică,pentru irigații și pentru a evita inundațiile,complexul hidroenergetic de
la Vidraru prezintă o putere de 220 MW și capacitate de producție energie de 400
milioane kWh pe an,în condiții de precipitații medii.

Regularizarea debitului Argeșului și afluenților

Topolog,Vâlsan,Cernat,Doamnei,Valea lui Stan,Limpedea, contribuie de
asemenea la mărirea suprafețelor irigate din bazinul Argeșului cu aproximativ
100.000 de hectare și prevenirea viiturilor în teritoriul Argeșului-permițând
efectuarea agriculturii pe suprafețe extinse care altfel ar fi afectate de inundații.

Pe lângă beneficiile din punct de vedere economic,Barajul de la Vidraru

mai poate oferi turiștilor priveliștea minunată,aerul curat și răcoritor,combinația
de culori și mai ales frumusețea naturii. Pe lacul de acumulare al barajului se pot
practica diferite sporturi cum ar fi: canotaj,windsurfing,jetski și este accesibil
pentru plimbările cu vaporașul. Zona Lacului Vidraru adăpostește rezervații cu
variate specii de animale precum: căprioara, cerbul, ursul, lupul, capra neagră,
cinteza, cocoșul de munte,etc.