AHE Vidraru - 50 de ani

este necesar ca tinerii sa cunoasca trecutul pentru a putea intelege

prezentul si a contribui pozitiv la viitorul energeticii romanesti.

Mircea Bițoiu
 Continut

 Repere in timp
 Descriere amenjare
 Elemente de noutate
 Vidraru in cifre
 Vizite tehnice realizate
la AHE Vidraru
 Repere in timp

 In primele zile ale lunii aprilie 1961 incep sa soseasca in zona amenajarii primii
constructori, multi dintre acestia oameni incercati ai unor santiere de seama ale
tarii: centrala Stejaru de pe Bistrita, santierele Bumbesti-Livezeni si Salva Viseu
 In ianuarie 1962 incepe excavarea galeriei de fuga a centralei
 In ziua de 19 martie 1962 se realizeaza devierea apelor Argesului si eliberarea
albiei pentru inceperea lucrarilor la fundatia barajului
 La 1 noiembrie 1962 a inceput excavarea cavernei centralei subterane, lucrare
care se va termina la 1 iunie 1964
 In ziua de 18 octombrie 1963 a fost turnata prima bena de beton in fundatia
barajului.
 14 ianuarie 1966 – toate ploturile barajului au ajuns la cota finala, 834 mdM.
Betonarea barajului este incheiata.
 15 martie 1966 – a inceput acumularea apei in lacul Vidraru.
 Lucrarile de montaj au inceput in 1965 si au fost terminate in timp record
 22 august 1966 – primul hidroagregat al centralei a fost pus in paralel cu sistemul
energetic national
 Inaugurarea oficiala a centralei hidroelectrice Vidraru a avut loc pe 9 decembrie
1966
 Descriere amenjare
BARAJUL VIDRARU
 Barajul este de tip “in arc” cu dubla curbura,
realizat din beton nearmat, si are urmatoarele
caracteristici geometrice:
 Inaltime in sectiunea maestra - 166,6 m
 Raza medie la coronament - 145,8 m
 Lungimea la coronament - 317,0 m
 Latimea la baza - 25,0 m
 Latimea la coronament - 6,0 m
 Coeficientul de sveltete - 0,15
 Volumul de beton - 470.000 m3

 Corpul barajul este prevazut cu 7 galerii perimetrale care servesc pentru montarea dispozitivelor de masura a
deschiderii rosturilor si a altor aparate pentru masurarea parametrilor de stare ai barajului.
 Pentru descarcarea debitelor excedentare din lacul de acumulare sau pentru golirea lacului, in caz de nevoie,
sunt prevazute urmatoarele instalatii de descarcare a debitelor:
 Descarcator de creasta: 3 campuri deversoare libere, de 9,0 m lungime fiecare, care pot descarca un debit de
230 m3/s, la o lama deversanta de 2,65 m inaltime;
 Golirea de fund 1 si golirea de fund 2- cele doua goliri de fund pot descarca un debit total de circa 180 m3/s.
 Descriere amenjare
LACUL DE ACUMULARE VIDRARU
Lacul de acumulare Vidraru este al doilea lac ca volum din Romania (dupa lacul de
acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz), avand un volum total de circa 465 milioane m3 si o
lungime de aproximativ 12 km.Inaltime in sectiunea maestra - 166,6 m
 Nivele caracteristice ale lacului sunt urmatoarele:
 Nivelul normal de retentie (NNR)830,00 mdM
 Nivelul maxim exceptional 832,85 mdM
 Nivelul minim normal 778,00 mdM
 Nivelul minim exceptional 740,00 mdM

 Volume caracteristice ale lacului sunt urmatoarele:

 Volumul total (initial) 465 mil m3
 Volumul util energetic 320 mil m3
 Volumul rezerva de fier 100 mil m3
 Volumul mort 45 mil m3
 Debitul mediu multianual captat in acumulare este
de 19,74 m3/s si provine din aportul natural al urmatoarelor
rauri:
 Raul Arges 7,61 m3/2 (38,5%)
 Afulenti: 12,13 m3/2 (61,5%)
 Raul Doamnei 5,86 m3/2 (29,69%)
 Dragia 0,26 m3/2 (1,32%)
 Bradu 0,07 m3/2 (0,36%)
 Cernat 1,17 m3/2 (5,93%)
 Valsan 2,15 m3/2 (10,89%)
 Topolog 2,49 m3/2 (12,61%)
 Limpedea 0,05 m3/2 (0,24%)
 Valea lui Stan 0,09 m3/2 (0,46%)

 Lacul Vidraru are o folosinta complexa, in afara folosintei energetice,

lacul fiind folosit pentru alimentarea cu apa potabila si industriala
(Curtea de Arges, Pitesti si Bucuresti).
 Descriere amenjare
 Priza de apa a centralei este o priza de adancime, amplasata in versantul mal drept al lacului, in afara amprizei
barajului, la circa 50 m in amonte, fiind dimensionata pentru un debit de 90 m3/s.
 Aductiunea principala a centralei consta intr-o galerie sub presiune, in lungime de 2.126 m, cu diametrul de
5,15 m si panta de 4,8%, dimensionata pentru un debit de 92 m3/s.
 Putul fortat este o galerie hidrotehnica sub presiune verticala, cu inaltimea de 185 m si diametrul de 4,10 m.
Putul este blindat pe toata lungimea cu tola metalica cu grosime de 14 mm la partea superioara si 40 mm la
partea inferioara.
 Castelul de echilibru este de tip subteran, cilindric, cu diametru de 7,1 m si 121,5 m inaltime, continuat cu o
camera superioara cu diametru de 11,0 m si 26,5 m inaltime si serveste pentru preluarea saltului de presiune
la pornirea si oprirea brusca a hidroagregatelor.
 Centrala subterana este amplasata la 104 m sub nivelul albiei raului Arges, in punctul numit Cetatuia si consta
dintr-o caverna de 67,5 m lungime, 16,7 m latime, 31,7 m inaltime, continuata cu caverna transformatoarelor,
cu lungime de 35,6 m.
 Accesul in centrala subterana, destinat personalului si echipamentelor, se face printr-un put cu diametrul de
7,2 m (avand compartiment pentru coborarea echipamentelor, deservit cu un pod rulant de 80 tone forta si un
compartiment pentru personal, prevazut cu o scara si doua ascensoare), continuat cu o galerie orizontala cu
lungime de 132 m si 33 m2 sectiune.
 Volumul total al excavatiilor in centrala este de 65.000 m3.
 Sala masinilor cuprinde spatiul de montare a celor patru hidroagregate si o platforma de montaj de 13 m
lungime.
 Galeria de fuga cu scurgere libera are lungimea de 11.135 m, sectiunea circulara de 5,15 m diametru si panta
de 2,2‰. Galeria este captusita cu o camasuiala de beton simplu sau armat cu grosimi de 0,5-1,0 m, in functie
de roca strabatuta.
 Debusarea galeriei (canalului) de fuga a centralei se face in albia raului Arges la intrarea in lacul primei centrale
din cascada aval – lacul Oiesti.
 Descriere amenjare

Sectiune longitudinala prin centrala

Sectiune orizontala prin centrala

Descriere amenjare

Sectiune transversala prin centrala

 Descriere amenjare
 Principalele echipamente mecanice ale centralei sunt:
 Patru turbine hidraulice de tip Francis, cu ax vertical si carcasa spirala metalica, putere maxima la cupla 56,5 MW, cadere
neta 285,0-300,6 m, debit instalat 22,4 m3/s, turatie 428,6 rot/min;
 Patru vane sferice de inchidere a admisiei apei la turbine, diametru nominal 1600 mm, presiune de calcul 65 bari;
actionarea vanelor se face cu presiune de ulei la deschidere si presiunea apei din distribuitor la inchidere;
 Patru grupuri de ulei sub presiune (GUP), presiunea nominal 25 bari, servind pentru actioanarea turbinelor si vanelor
sferice;
 Patru regulatoare de turatie mecanico-hidraulice, servind pentru reglarea turatiei hidroagregatelor in functionare;
Toate echipamentele hidromecanice montate in centrala sunt de fabicatie CKD Blansko Cehoslovacia.

 Principalele echipamente electrice ale centralei sunt:

 Patru hidrogeneratoare verticale sincrone de 61 MWA, 10,5 kV, 428,6 rot/min, prevazute cu excitatie rotativa – generator
de curent continuu, fabricatie Skoda Pilsen – Cehoslovacia;
 Sapte transformatoare monofazate, cu cate doua infasurari secundare 40/20/20 MVA, 220/10,5/10,5 MVA, din care trei
fabricatie Elin – Austria si patru fabricatie Electroputere – Romania;
 Sapte cable monofazate de 220 kV, 150 mm2, cu izolatie in ulei, fabricatie Pirelli – Italia, servind pentru evacuarea puterii
electrice din central;
 doua transformatoare cu izolatie uscata de 1000 kVA, 10,5/0,4kV, montate la bornele generatoarelor 2 si 3, servind ca
alimentare de baza a serviciilor interne ale centralei;
 un transformator cu izolatie in ulei de 1000 kVA, 20/0,4 kV, servind ca alimentare de rezerva a serviciilor interne ale
centralei.

 Racordul centralei cu sistemul energetic se face prin doua linii aeriene de 220 kV, legate in statia de 220 kV
Arefu (unde se afla celulele de linie cu separatorii si intrerupatorii de linie) la centrala existand o simpla statie
supraterana de racord (continand doar separatori de linie).

 In afara instalatiilor mecanice si electrice care compun hidroagregatele, centrala este prevazuta cu instalatii
care asigura o serie de servicii generale: doua poduri rulante de 100/32 tone forta, instalatia de apa de racire,
instalatia de aer comprimat de inalta (30 bari) si joasa presiune (6 bari), instalatia de epuisment a cavernei
centralei, instalatia de climatizare a centralei.
 Elemente de noutate

 Amenajarea Hidroenergetica Vidraru este una din cele mai mari

lucrari hidroenergetice din Romania. Schema de amenajare a
centralei reprezinta punerea in practica a celor mai moderne
conceptii in domeniul hidroenergetic, fiind si astazi o capodopera
a ingeniozitatii ingineresti. Hidrocentrala Vidraru a necesitat
realizarea unui baraj de beton in arc, care in momentul terminarii
se situa, prin inaltimea sa de 166,6 m, pe locul 5 in Europa si pe
locul 9 in lume. [4]
 Excavarea la sectiune plina, cu sustinere cu ancore betonate,
cintre metalice si sprit-beton, a fost o metoda noua de excavare,
pusa la punct de specialistii romani, care a facut posibila
rezolvarea problemelor geologice de la galeria de fuga a centralei
Vidraru si a fost folosita ulterior la excavarea tuturor galerilor
hidotehnice executate Romania.
 Elemente de noutate

 Elemente de noutate conceptuala in partea mecanica a centralei, aplicate

pentru prima data in Romania, sunt urmatoarele:
 Folosirea pentru actionarea la inchiderea vanelor sferice a apei sub presiune din
distribuitor; in acest fel este garantata inchiderea vanelor in conditiile lipsei tensiunii
electrice din centrala, cand grupurile de ulei sub presiune pot ramane fara presiune de
ulei;
 Folosirea ca solutie de rezerva pentru asigurarea apei de racire pentru instalatiile
hidroagregatului a unei statii de reducere 30/4 bari, care utilizeaza apa din putul fortat al
centralei;
 Folosirea ca instalatie de epuisment de avarie a centralei (scoaterea apei din centrala in
situatia inundarii acesteia), a trei ejectori actionati cu apa sub presiune din putul fortat si
doua pompe de mare capacitate montate intr-o camera etansa in subteran;
 Prevederea unei instalatii de protectie automata impotriva inundarii centralei

 Elementele de noutate conceptuala in partea electrica a centralei aplicate

pentru prima data in Romania sunt urmatoarele:
 Folosirea de elemente monofazate pentru transformatoare si cable de evacuare de 220 kV,
pentru realizarea blocurilor trifazate de transformatoare.
 Vidraru in cifre
 Investiția a costat 1.645 milioane de lei în banii vremii și a fost
amortizată în 28 de ani. [4]
 La apogeul lucrărilor de constructie, la Vidraru munceau aproape
10.000 de oameni. [4]
 Volume de lucrări: s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au
excavat 1,77 milioane mc de rocă, s-au turnat cca 930 de mii de
mc de beton şi au fost montate 6.300 tone de echipamente
electromecanice.
 Energia produsa de Centrala Hidroelectrica Vidraru in cei peste
50 de ani de existenta este de 17.984.344 MWh
 Cele 4 hidroagregate cu care este echipata centrala au functionat
astfel (de la PIF la 31.12.2015) [4]:
 HA 1 220.354 h
 HA 2 229.191 h
 HA3 213.249 h
 HA4 218.529 h
Vizite tehnice realizate la AHE Vidraru

Foto: Alexandru Gheorghiescu

Vizite tehnice realizate la AHE Vidraru

Foto: Alexandru Gheorghiescu

Vizite tehnice realizate la AHE Vidraru

Foto: Alexandru Gheorghiescu

Vizite tehnice realizate la AHE Vidraru

Foto: Alexandru Gheorghiescu

Vizite tehnice realizate la AHE Vidraru

Foto: Alexandru Gheorghiescu

 Bibliografie

1. Hidrocentrala si Barajul Vidraru - 50 de ani

Paul Gheorghiescu, Alexandru Gheorghiescu
2. Hidroconstructia 2005
Mihai Cojocar
3. Dams in Romania
Adrian Popovici, Nicolae Dascalescu (CROMB)
4. 50 de ani Hidrocentrala Vidraru
www.hidroelectrica.ro
Va mutlumesc!

Ing. Mircea Bitoiu

0721 945 193
mircea.bitoiu@gmail.com

www.tineret.sier.ro
Facebook.com/SIERTineret