Sunteți pe pagina 1din 833

biblioteca rao

ALEX MIHAI STOENESCU

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA


vol. 4, partea a II-a

Revolu]ia din decembrie 1989 o tragedie romneasc\

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei STOENESCU, ALEX MIHAI Istoria loviturilor de stat `n Romnia: 1821-1999 Alex Mihai Stoenescu. - Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2001 4 vol. ISBN 973-8077-27-3 Vol. 4. Partea a II-a: Revolu]ia din decembrie 1989 - o tragedie romneasc\. Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2005. ISBN 973-576-791-0 323.276(498)1821/1999 94(498)1821/1999

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, Romnia ALEX MIHAI STOENESCU Istoria loviturilor de stat `n Romnia vol. 4, partea a II-a Revolu]ia din decembrie 1989 o tragedie romneasc\ RAO International Publishing Company, 2005 Tiparul executat de R.A. Monitorul Oficial Bucure[ti, Romnia 2005 ISBN 973-576-791-0

Cuprins
Capitolul VII DEPARTAMENTUL SECURIT|}II STATULUI LA ~NCEPUTUL REVOLU}IEI / 7 Capitolul VIII LOVITURA PRINCIPAL| Bucure[ti, 21 decembrie 1989 / 193 Capitolul IX LOVITURA DE STAT MILITAR| 22 decembrie 1989 (orele 10.00-16.00) / 380 Capitolul X PATRU GUVERNE, UN SINGUR CENTRU DE PUTERE-ARMATA / 425 Capitolul XI MOMENTUL-CHEIE AL REVOLU}IEI Armata pred\ Puterea lui Ion Iliescu / 529 Capitolul XII FENOMENUL DIVERSIONIST-TERORIST / 584 Capitolul XIII EXECUTAREA {EFULUI STATULUI, NICOLAE CEAU{ESCU / 683

Capitolul XIV O NA}IUNE MURIBUND| / 739 Anexa 1 / 795 Anexa 2 / 807 Bibliografie selectiv\ / 811

Capitolul VII

DEPARTAMENTUL SECURIT|}II STATULUI LA ~NCEPUTUL REVOLU}IEI


Motto:
Libertatea individual\ [i suveranitatea na]ional\ se topesc `n aceast\ desf\[urare stihinic\ din care spiritul amplificator `ncearc\ s\ ias\ reduc`nd totul la doi termeni: r\zboi [i pace.

PETRE }U}EA

Acest capitol analizeaz\ comportamentul Departamentului Securit\]ii Statului ca serviciu secret al ]\rii. Ideea de la care porne[te analiza a[a cum a fost abordat\ [i `n capitolele precedente este c\ `n decembrie 1989 nu a fost `nl\turat numai sistemul politic, ci a fost destructurat [i statul. Consider destructurarea statului [i disolu]ia autorit\]ii sale `n ochii cet\]enilor drept principal\ cauz\ a marilor probleme pe care le-a avut Romnia dup\ revolu]ie [i continu\ s\ le aib\ inclusiv ast\zi, ca membr\ NATO. ~n realitatea cea mai frustr\ [i simpl\, suveranitatea Romniei este c\lcat\ `n picioare de state vecine, independen]a sa este controlat\ de institu]ii interna]ionale, iar integritatea sa teritorial\ este redus\ la deciziile privind frontierele luate de Marile Puteri la sf`r[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial. Lucrurile acestea se petrec dincolo de procentul acceptabil de renun]are la unele atribute ale statului. Na]iunea romn\ de ast\zi, o na]iune asistat\, pl\te[te pentru sl\biciunile ei. Principalul vinovat este Nicolae Ceau[escu. Poporul romn este complicele. Analiza din acest capitol face abstrac]ie deocamdat\ de evolu]ia Securit\]ii dup\ decembrie 1989, de implicarea ei, at`t ca structur\ supravie]uitoare (SRI, SIE), c`t [i ca fo[ti ofi]eri disemina]i `n via]a politic\, economic\ [i social\ postdecembrist\. Ceea ce a fost enun]at drept comportament al Securit\]ii `n perioada

ALEX MIHAI STOENESCU

postdecembrist\ vechile structuri securisto-activisto-comuniste este legat at`t de mecanismul procesului general de destructurare a sistemului comunist european, c`t [i de felul `n care a fost dezorganizat [i preluat sub control de c\tre sovietici serviciul secret al Romniei `n decembrie 1989. Procesul de supravie]uire a fostelor structuri politice [i informative `n economia postcomunist\, planificat de URSS `mpreun\ cu structurile celorlalte state comuniste europene `nc\ de c`nd a fost definitivat proiectul liberaliz\rii, a suferit `n Romnia amendamentul loialit\]ii fa]\ de partid, al rezisten]ei lui Ceau[escu, al paraliz\rii [i apoi al destructur\rii serviciului s\u secret, precum [i amendamentul defaz\rii. Nu avem p`n\ la aceast\ dat\ informa]ii despre un plan anterior de infiltrare a Securit\]ii `n economia de pia]\ postrevolu]ionar\ care ar fi `n Romnia dovad\ a complotului, spre deosebire de restul lag\rului unde procesul a fost planificat , dar realitatea infiltr\rii a fost perceput\ la fel ca infiltr\rile planificate de URSS [i de alia]ii s\i1. Prin urmare, subiectul infiltr\rii postdecembriste a Securit\]ii ofi]eri, colaboratori, informatori `n diferite zone ale societ\]ii romne[ti eliberate, va constitui subiect al altui studiu. Totodat\, nu vom prezenta aici dec`t premisele [i primii pa[i ai penetr\rii conducerii Securit\]ii romne de c\tre serviciile de spionaj sovietice, odat\ cu preluarea controlului ei de c\tre agen]i sovietici. Altfel spus, Securitatea nu este analizat\ aici pentru ceea ce a f\cut dup\ decembrie 1989, dar informa]iile din acest capitol pot constitui o explica]ie pentru comportamentul postdecembrist al Securit\]ii. Ce [tim despre Securitate? Poate fi judecat\ ast\zi Securitatea cu obiectivitate, rece, f\r\ nici o tendin]\, f\r\ s\ te la[i influen]at de trecut, de apartenen]a politic\ actual\ sau de nevoia legitim\rii publice ca anticomunist, ca democrat? At`t timp c`t nu cunoa[tem realit\]ile acestei institu]ii, nu numai `n privin]a oamenilor care o compuneau, ci [i `n privin]a modului de lucru, a motiva]iilor profesionale [i individuale, cercetarea este parazitat\ de imaginea public\ proiectat\ asupra acestei institu]ii, dup\ 1989. Posibilitatea de a
1

Vladimir Bukovski, Judecat\ la Moscova, Ed. Albatros, Bucure[ti, 1998, p. 404.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

`n]elege aceast\ institu]ie este `ngreunat\ [i de dificultatea extragerii fragmentului de adev\r profesional din apari]iile publice ale generalilor [i ofi]erilor s\i superiori. Au existat dou\ ocazii `n care ace[tia, de nevoie, au vorbit despre munca lor, despre atmosfera din interiorul Securit\]ii, despre misiuni, succese [i e[ecuri. Prima surs\ este ansamblul dosarelor `ntocmite de procuraturile militare [i al depozi]iilor f\cute `n timpul proceselor. Invariabil, fo[tii generali [i ofi]eri superiori au negat implicarea `n evenimentele violente, au negat chiar activitatea represiv\ [i de poli]ie politic\ din misiunile curente. Apoi au c\utat s\ prezinte Securitatea ca pe o institu]ie nu neap\rat inofensiv\, dar dedicat\ ap\r\rii statului. Aici, r\spunsul trebuie dat imediat: Securitatea, ca serviciu secret al ]\rii, a fost `nvins\ `n decembrie 1989. Criticii acerbi ai Securit\]ii, irita]i de argumentele invocate de fostele cadre ale Securit\]ii, au preferat s\ conteste naiv [i incorect patriotismul acestora, `n loc s\ vad\ c\ ei au fost `nvin[i `ntr-o misiune, pentru care depuseser\ un jur\m`nt fa]\ de stat. ~n al treilea r`nd, fo[tii ofi]eri de Securitate au insistat pe deosebirile fundamentale de metod\ de lucru `ntre Securitatea dinainte [i de dup\ Nicolae Ceau[escu. Faptul c\ `n cele mai multe procese ale revolu]iei, acuza]iile n-au putut fi probate, precum [i situa]ia special\, politizat\, `n care s-a aflat Justi]ia `n primii ani de dup\ revolu]ie [i `n perioada 19962000, dar mai ales imaginea puternic proiectat\ `n ultimul deceniu, c\ Securitatea nu a fost implicat\ `n represiune, ci dimpotriv\, c\ a lucrat pentru c\derea lui Ceau[escu, a creat un curent public de `ndoial\ asupra caracterului ei represiv. De 15 ani `n Romnia diferi]i oameni politici sunt demasca]i drept fo[ti ofi]eri sau colaboratori ai Securit\]ii [i sunt ale[i `n continuare deputa]i, senatori, primari, consilieri sau numi]i mini[tri, prefec]i, ambasadori. Chiar interesul pentru fosta Securitate s-a diminuat substan]ial dup\ e[ecurile campaniilor anti-Securitate lansate f\r\ metod\ [i oameni profesioni[ti de administra]ia Constantinescu. Mai mult, insisten]a pe folosirea trecutului securist al diferi]ilor candida]i [i proasta gestionare a rela]iei autentice fosta Securitatecorup]ie au contribuit la o victorie politic\ r\sun\toare a

10

ALEX MIHAI STOENESCU

forma]iunii PRM `n anul 2000, sprijinit\ transparent de fo[ti generali [i ofi]eri ai Securit\]ii. ~n privin]a audierilor de la Comisia senatorial\ pentru cercetarea evenimentelor din 1989, situa]ia m\rturiilor depuse de fo[tii generali [i ofi]eri de Securitate are un regim special. Aceste m\rturii trebuie verificate, `ns\ posibilit\]ile de cercetare sunt obturate de Parlament, at`t prin legi restrictive c`t [i prin limitarea accesului la documentele Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, fapt de altfel neconstitu]ional. De asemenea, SRI este opac. ~n plus, analiza detaliat\ a audierilor arat\ c\, din principiu [i `n practic\, fo[tii demnitari ai Securit\]ii s-au cam distrat cu senatorii amatori din Comisie. Incita]i de spectaculos, lipsi]i de informa]ia elementar\, c\ut`nd mereu interpretarea politic\ subiectiv\ [i atingerea unor concluzii trase dinainte, timora]i nu o dat\ de informa]iile pe care le-ar putea avea ace[tia despre ei, senatorii au produs un pachet voluminos de informa]ii disparate, nerelevante [i culese neprofesionist. Cauza de fond este faptul c\ `n decembrie 1989, Armata [i Securitatea `n loc s\ coopereze s-au lansat `ntr-un conflict care nu mai avea nimic de a face cu ap\rarea na]ional\. O a treia ocazie de manifestare postdecembrist\ a ofi]erilor de Securitate, de data asta voit\, a fost publicistica. C`teva nume, pu]ine, au publicat opinia lor `n pres\ [i doar c`]iva au scris c\r]i pe tema revolu]iei. {i mai pu]ine sunt c\r]ile bune; o carte bun\ scris\ de un fost ofi]er de Securitate este aceea care con]ine informa]ii utile, verificabile [i pertinente (adic\ apar]in`nd unor ofi]eri care relateaz\ fapte despre domeniul lor strict de activitate). Cele mai multe sunt b`ntuite de complexul `nfr`ngerii, dar con]in [i destule strig\te `mpotriva nedrept\]ii. Credibilitatea lor este `n continuare legat\ de credibilitatea institu]iei pe care au slujit-o [i b\t\lia este cu at`t mai grea cu c`t ei nu pot spune niciodat\ tot ceea ce [tiu. ~n realitate, autorii fo[ti ofi]eri de Securitate dau foarte pu]ine informa]ii [i comenteaz\ prea mult, invariabil pe tema patriotismului. Complotul Securit\]ii. Una din temele revolu]iei romne este suspiciunea c\ r\sturnarea lui Nicolae Ceau[escu a fost f\cut\

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

11

de Securitate. ~n v`rful acestei suspiciuni s-au a[ezat deja c`teva opinii politicianiste zgomotoase [i c`teva c\r]i, `ntre care unele ating [i stadiul de isterie. Exist\ `n mentalitatea oamenilor, mai ales `n a celor care tr\iesc `n na]iuni suferinde, reflexul atribuirii istoriei unor scenarii secrete, serviciilor de informa]ii [i spionaj, unor for]e oculte sau guverne mondiale care hot\r\sc soarta popoarelor. Acest reflex este izvor`t din ne`ncrederea `n institu]iile propriului stat [i de necunoa[terea mecanismelor legale prin care func]ioneaz\ acel stat. Secretomania `[i are originea [i `n absen]a sentimentului c\ statul este `n realitate o crea]ie a cet\]eanului, crea]ie pe care o poate modifica [i controla. Cum acestea sunt valori ale statului democratic, iar romnii nu au cunoscut beneficiul regimului democratic dec`t `n secolul al XIX-lea [i `n primele patru decenii ale secolului al XX-lea, [i atunci cu multe aproxima]ii, este de `n]eles aceast\ psihologie. Trebuie ar\tat de la `nceput c\ teza r\sturn\rii lui Ceau[escu de c\tre Securitate con]ine o serie de informa]ii care `nt\resc sentimentul unei tr\d\ri, dar devine pe alocuri derutant\, `n momentul `n care pui al\turi, pe masa de analiz\, argumentele acestei ipoteze: Securitatea era o structur\ na]ionalist\, dar a aplicat scenariul sovietic; a complotat pentru r\sturnarea lui Ceau[escu, dar cel adus la putere de ea era agent KGB; Securitatea l-a r\sturnat pe Ceau[escu, dar tot ea a produs terori[tii pentru a-l men]ine pe Ceau[escu la putere; ea a organizat devast\rile de la Timi[oara, dar tot ea i-a ucis pe timi[oreni `n noaptea de 17 decembrie; Securitatea a dat o lovitur\ de stat, dar de fapt a fost o revolu]ie. ~n]eleg`nd `n timp absurditatea acestor mesaje, contradic]ia lor fundamental\, scriitorii, jurnali[tii, liderii de opinie [i politicienii pe care `i mai intereseaz\ acest subiect au n\scocit o nou\ formul\: au existat dou\ aripi ale Securit\]ii aripa bun\ [i aripa rea. Niciodat\ nu au fost definite, identificate, aceste aripi. ~n sf`r[it, nevoia de a incrimina `n continuare Securitatea pentru toate nenorocirile comunismului, dar mai ales pentru a legitima democratic [i justi]iar anumite grup\ri politice [i personalit\]i, `mpiedic\ judecarea cu obiectivitate a st\rii [i a comportamentului Departamentului Securit\]ii Statului `n timpul evenimentelor din decembrie 1989.

12

ALEX MIHAI STOENESCU

Intuind efectele procesului de pr\bu[ire a sistemului comunist, Securitatea a c\utat s\ se protejeze pentru a supravie]ui, mi[c\rile ei `n acest sens fiind interpretate exagerat drept un complot. Securitatea l-a abandonat pe Nicolae Ceau[escu, nepermis de t`rziu pentru o institu]ie constituit\ fundamental pe principiul ap\r\rii intereselor poporului, dar a r\mas loial\ p`n\ la sf`r[it regimului. Ea nu [i-a retras sprijinul pentru liderul comunist intrat `n faza unei crize personale, care avea consecin]e criminale asupra poporului s\u, pentru a instaura democra]ia, ci pentru a se proteja [i pentru a limita efectele loviturii sovietice aplicate regimului pe care `l ap\ra. Dac\ s-ar fi `mpotrivit cursului evenimentelor hot\r`t de Marile Puteri, atitudinea ei ar fi produs ravagii `n Romnia. Din aceast\ cauz\, actele de neexecutare a ordinelor ilegale ale lui Ceau[escu nu se pot `nscrie `n categoria loviturii de stat.

Unitatea de ac]iune
Orice analiz\ pertinent\ asupra Securit\]ii nu o poate scoate, pentru a o cerceta separat, din sistemul comunist al Romniei, din mecanismul regimului dictatorial, dar nici din modelul sovietic ini]ial. Securitatea a fost m`na de la cap\tul bra]ului opresiv al partidului comunist. Este vorba `ns\ de Partidul Comunist Romn compus din 4 milioane de oameni [i condus de omul ales ne`ntrerupt timp de peste dou\ decenii de aceia[i oameni `n func]ia de secretar general p`n\ c`nd, cei mai nemul]umi]i au fost stimula]i s\ ias\ `n strad\, protest`nd `mpotriva frigului din case, a lipsei de alimente [i a salariilor diminuate. Reamintesc c\, `ncep`nd din luna iulie 1989, realegerea lui Nicolae Ceau[escu `n func]ia de secretar general al partidului a trecut prin votul favorabil al tuturor organiza]iilor de partid din ]ar\ [i c\ reprezentan]ii de v`rf ai acestui partid l-au reales la Congresul al XIV-lea. Conform unei statistici publicate de Piotr S. Wandycz, comuni[tii (membri de partid) reprezentau 10,9% `n Cehoslovacia, 7,7% `n Ungaria [i 5,8% `n

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

13

Polonia2. ~n Romnia ei reprezentau 20%, adic\ 1 din 5 romni (inclusiv copiii), iar dac\ ne raport\m la popula]ia activ\ a ]\rii, estimat\ la aproximativ 12 milioane de oameni, 1 din 4 era membru de partid. Ad\ug`ndu-i [i pe UTC-i[ti, raportul scade la 1-3,5. Argumentul c\ Securitatea `i ]inea pe membri de partid sub teroare a fost folosit imediat dup\ revolu]ie, dar a c\zut rapid, ca ridicol, odat\ cu dezv\luirea `n pres\ a ordinelor care interziceau racolarea sau folosirea membrilor de partid pentru activit\]i de re]ea [i informative. Cercet`nd timp de mai mul]i ani acest subiect am `n]eles c\, `n realitate, cel mai mare procent de informa]ii cules de Securitate provenea de la membrii de partid, nu de la informatorii nemembri de partid. Procesul continuu de protejare a partidului comunist, din cauza supravie]uirii sale `n noile partide democratice, `mpiedic\ expunerea probat\ a acestui adev\r. ~n ultimii ani, tot printr-un ordin expres al lui Nicolae Ceau[escu, cet\]enii nemembri de partid intra]i sub observa]ia Securit\]ii treceau prin mai multe etape `nainte de a fi eventual aresta]i. Arestarea se producea `n cazuri excep]ionale, c`nd era vorba de ac]iuni care se `nscriau `n prevederile vreunei legi restrictive/represive sau printr-un ordin al lui Ceau[escu, atunci c`nd cazul ajungea la el. Abuzul venea de cele mai multe ori din comportamentul ofi]erului de Securitate [i, mai ales, al anchetatorilor, fapt care transfera automat imaginea de agresivitate [i ilegalitate asupra institu]iei. Un fost general de Securitate mi-a declarat: Abuzul a fost favorizat de sentimentul unora c\ puterea lor este [i deasupra legii, c\ puterea pe care o primesc o mo[tenesc de la predecesorii care rezolvau aproape totul prin putere. Este o boal\ care se manifest\ [i `n alte p\r]i. Recent am v\zut `mpreun\ cu `ntreaga lume abuzurile unor militari americani `ntr-o `nchisoare din Irak. Intr\ `n comportamentul uman. Dac\ `i dai ocazia, omul va scoate din el partea animalic\ a speciei. Comunismul a oferit aceast\ ocazie, la dimensiuni mult mai ample, institu]ionale, dec`t episodul din Irak. ~n plus, dup\ descoperirea abuzurilor din Irak au urmat condamn\ri [i ani de
2

Piotr S. Wandycz, Pre]ul libert\]ii. O istorie a Europei central-r\s\ritene din Evul Mediu pn\ n prezent, Ed. All, Bucure[ti, 1998, p. 271.

14

ALEX MIHAI STOENESCU

pu[c\rie pentru vinova]i. De[i cele c`teva cazuri de arest\ri din Romnia au fost analizate public din perspectiva caracterului represiv al Securit\]ii, nu toate erau, din punct de vedere juridic, ni[te abuzuri, deoarece faptele se `nscriau totu[i `n prevederile unor legi ale statului. Abuzurile pot fi identificate prin dep\[irea sau for]area prevederilor cuprinse `n legile represive ale regimului comunist, f\c`nd parte din natura dictatorial\ [i abuziv\ a statului. Adic\, pentru a `nchide cercul analizei, a partidului. De aceea, este de observat eroarea de a acuza actele de poli]ie politic\ ale Securit\]ii, f\r\ a pune `n discu]ie legile pe baza c\reia ac]iona astfel [i nici institu]iile care le emiteau: Marea Adunare Na]ional\ [i Consiliul de Stat. Este, de aceea, semnificativ c\, `n diminea]a de 18 decembrie, c`nd se execut\ ordinul generalului Iulian Vlad de eliberare din arestul Securit\]ii (Rahova) a celor re]inu]i sau aresta]i f\r\ hot\r`re judec\toreasc\, s-a f\cut, de fapt, o distinc]ie `ntre cei condamna]i deja, a c\ror vin\ fusese dovedit\ de justi]ia comunist\, [i cei care nu fuseser\ `nc\ judeca]i, ace[tia din urm\ put`nd fi considera]i victime ale unui abuz. Imaginea negativ\ a Securit\]ii venea din trei cauze majore: 1. Trecutul de teroare, folosit\ `n continuare ca background, chiar dac\ nu mai era activ\. 2. Abuzul partidului, care conducea Securitatea, f\r\ `ns\ ca `n faptul abuzului s\ existe diferen]ierea `ntre conduc\tor [i executant. 3. Abuzul ofi]erului de Securitate, aspect al slabei preg\tiri, al lipsei de profesionalism din anii 5060 al carierismului, al abrutiz\rii provocate de tipul de activitate `n care ac]iona. Activitatea profesional\ a unui ofi]er de informa]ii, de oriunde din lume, este o permanent\ confruntare cu mizeria uman\ [i eroismul, `n propor]ii care ]in de gradul de corup]ie moral\ al acelei na]iuni. Securitatea mai este [i cel mai comod vinovat pentru la[itatea, lipsa de responsabilitate [i de luciditate a omului politic `n fa]a unui eveniment istoric major. Ea este cea mai bun\ amors\ pentru

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

15

nefacerea procesului comunismului, care `nseamn\ procesul Partidului Comunist Romn, al activi[tilor s\i. Este interesant, ca simptom postdecembrist, c\ timp de 15 ani numai un singur ziarist a pus public problema raportului de responsabilitate `ntre partidul comunist [i Securitate. Este vorba de directorul cotidianului G`ndul, Cristian Tudor Popescu. Cu ocazia simpozionului despre Securitate [i STASI, ]inut la Bucure[ti `ntre 6 [i 8 iunie 2001, Cristian Tudor Popescu a f\cut, printre altele, [i urm\toarea remarc\: A pune `n lumin\ r\ul din comunism numai `n rela]ie cu Securitatea, l\s`nd la o parte partidul comunist [i structurile sale de presiune [i propagand\, `nseamn\ a mistifica falsul. Mai exact, cum spunea Nicolae Ceau[escu, minciun\ `n fal[3. Cristian Tudor Popescu a reluat ideea `n timpul unor emisiuni de televiziune, dar cu aceea[i lips\ de efect, clasa politic\ fiind dezinteresat\ s\ analizeze originile sale ideologice. ~n decembrie 2004 tema a fost descoperit\ [i de scriitorul Horia Roman Patapievici, membru inofensiv al CNSAS, iar `n martie 2005 de fostul pre[edinte Emil Constantinescu. Exager\rile, compara]iile for]ate `ntre Securitatea din timpul lui Ceau[escu [i cea din perioada stalinist\ `ncearc\ s\ acopere `n fapt un complex de aspecte legat at`t de activit\]ile opresive ale Partidului, de legisla]ia comunist\ dup\ care func]iona [i ac]iona Securitatea, de numeroasele destine mutilate de Istorie [i `n care Securitatea intervenise ca un instrument executiv al puterii comuniste. Pe de alt\ parte, se poate reaminti aici c\ Republica Socialist\ Romnia dictatorial\, autoarea abuzurilor, a legilor restrictive [i proprietar\ a Securit\]ii era membr\ ONU, `ntre]inea rela]ii diplomatice [i comerciale cu toate statele democratice din lume, f\cea afaceri de anvergur\ cu Marile Puteri, colabora `n diferite ac]iuni interna]ionale. Ministrul de externe comunist a fost ales pre[edinte al unei sesiuni ONU, iar dictatorul Ceau[escu a fost primit cu fast `n toate marile capitale occidentale, pentru ca liderii acelor state, `ntre care [i doi pre[edin]i americani, s\ viziteze `n premier\ Republica
mpov\ra]i de mo[tenirea Securit\]ii [i Stasi (Die Erblast von Stasi und Securitate): r\spunsuri germane, romne [i maghiare la o provocare istoric\. Simpozion, Bucure[ti: 6-8.06.2001, Ed. Compania, Bucure[ti, 2002, p. 45.
3

16

ALEX MIHAI STOENESCU

Socialist\ Romnia dictatorial\, `naintea altor state comuniste. Nu avem dec`t dou\ r\spunsuri la dispozi]ie: ori toate aceste aspecte ale recunoa[terii [i accept\rii ca partener egal a Romniei comuniste, ale legitim\rii ei interna]ionale s-au f\cut [tiindu-se bine c\ este o dictatur\, c\ are legi restrictive [i o Securitate odioas\, [i nu le-a p\sat, ori dezvoltarea acestor rela]ii a for]at Romnia comunist\ s\ se comporte mai pu]in dictatorial, s\ legifereze mai aproape de standardele interna]ionale, iar Securitatea nu a fost a[a cum e descris\. Nu punem aici la socoteal\ detaliile colabor\rii Securit\]ii cu serviciile de informa]ii ale statelor democratice [i nici faptul c\ spionajul se desf\[ura simultan `n ambele sensuri. Probabil c\ atunci c`nd Statele Unite, Germania [i Fran]a f\ceau transfer de tehnologie militar\ c\tre Romnia comunist\, prin intermediul Securit\]ii, nimeni nu-[i punea aceste `ntreb\ri. Obi[nui]i cu mesajele critice ale postului de radio Europa liber\, ni se va p\rea surprinz\tor totu[i s\ citim ast\zi pasajul despre politica extern\ a lui Nicolae Ceau[escu din comentariul lui Noel Bernard difuzat de acest post la 27 ianuarie 1978 [i dedicat zilei de na[tere a dictatorului romn: Indiferent de sentimentele pe care le `ncerci fa]\ de personalitatea complex\ a domnului Nicolae Ceau[escu, cert este c\ e vorba de un om politic ie[it din comun, care [i-a pus amprenta pe via]a politic\ a ]\rii [i a jucat un rol important, at`t `n rela]iile dintre na]iuni, c`t [i `n cele dintre partidele comuniste. At`t pentru romni, c`t [i pentru str\ini, domnul Ceau[escu se distinge, `n primul r`nd, prin politica sa de independen]\ na]ional\. E drept c\ bazele acestei politici au fost puse `naintea sa, de Gheorghe Gheorghiu-Dej, de Ion Gheorghe Maurer [i de vechea conducere a Partidului Comunist Romn. Domnul Ceau[escu a dus-o `ns\ mai departe timp de 12 ani, cu o remarcabil\ consecven]\ [i cu deosebit curaj, mai ales av`nd `n vedere pozi]ia geografic\ expus\ a Romniei4. Pare scris la Bucure[ti de sec]ia de propagand\ a PCR, singura diferen]\ fiind aceea c\ Noel
4 Noel Bernard, Aici e Europa liber\, Ed. Observator, Bucure[ti, 1990, p. 132 (articolul Domnia domnului Ceau[escu).

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

17

Bernard nu-l compara pe Ceau[escu cu Mihai Viteazul sau cu Mircea cel Mare, ci cu... David, lupt`nd `mpotriva unui Goliat!5 J.F. Brown ar\ta, `n prefa]a la volumul istoricului Anneli Ute Gabanyi despre cultul lui Ceau[escu, c\ el a rupt unitatea Pactului de la Var[ovia, a sfidat Uniunea Sovietic\ cu abilitate [i curaj [i a f\cut din Romnia o mic\ excep]ie `n structura rela]iilor dintre Est [i Vest `n timpul R\zboiului rece. Dar [i-a distrus toate realiz\rile pe plan interna]ional prin fanatismul de care a dat dovad\ `n interiorul ]\rii. ~n cele din urm\, [i-a `ndemnat propriul popor la revolt\, cel care a [i devenit, de altfel, c\l\ul s\u6. Aceast\ tez\, care domin\ percep]ia occidental\ despre regimul Ceau[escu, nu este tocmai exact\. Liberalizarea rela]iilor interna]ionale ale Romniei lui Ceau[escu a fost `nso]it\ de o evident\ relaxare a vie]ii interne, `n primii cinci ani ai conducerii sale, fapt sim]it de romni mult mai dilatat dec`t de occidentali. Era, de altfel, normal ca politicienii unor ]\ri libere s\ considere liberalizarea romneasc\ drept insuficient\, `n timp ce poporul romn, ie[it din teroarea stalinist\, s\ perceap\ deschiderea produs\ odat\ cu noul program politic al lui Nicolae Ceau[escu drept o uria[\ schimbare. ~n e[ecul acestui proces au intervenit doi factori: adaptarea mult mai substan]ial\ la comunism a poporului romn dec`t `n alte ]\ri socialiste, ca urmare a nivelului mai sc\zut de via]\ de la care pornise; nevoia expres\ a lui Nicolae Ceau[escu de a controla procesul de liberalizare pentru a nu ie[i din sistem, pe fondul amenin]\rii permanente de a fi schimbat printr-un ordin de la Moscova. Din aceste motive, Ceau[escu, `n loc s\ duc\ Romnia spre o transformare de fond a sistemului ne d\m seama ast\zi c\ era imposibil , a `ncercat s\ restric]ioneze via]a intern\ a ]\rii simultan cu l\rgirea rela]iilor interna]ionale. De aceea, regimul Ceau[escu nu poate fi analizat ca un fragment de istorie unitar [i liniar, ci pe etape [i, mai ales, pe straturi. Un strat a fost Securitatea. Prin urmare, dac\ accept\m teza c\ `n comportamentul intern [i extern al Romniei comuniste au existat etape, perioade `n care putea fi un partener de dialog [i de schimburi viabil, atunci suntem
5 6

Ibidem, p. 133. Anneli Ute Gabanyi, Cultul lui Ceau[escu, Ed. Polirom, Ia[i, 2003, p. 12.

18

ALEX MIHAI STOENESCU

nevoi]i s\ accept\m [i ideea c\ Securitatea a cunoscut, [i ea, anumite etape, astfel `nc`t perioada ei stalinist\ nu poate fi comparat\ dec`t prin diferen]\ cu cea din anii 80. Problema de fond a percep]iei Securit\]ii ca fiind cel mai odios instrument al regimului comunist s-a dezvoltat `n mijlocul unui aparent paradox: liberalizarea sovietic\ a lui Gorbaciov [i declan[area de c\tre SUA a campaniei mondiale pentru distrugerea sistemului comunist au permis stimularea c`torva disiden]i, opozan]i [i protestatari, `mpotriva c\rora partidul a trimis Securitatea. Paradoxul vine din faptul c\, av`nd o imagine clar\ asupra perspectivei, Securitatea a `ncercat tocmai `n acea perioad\ s\-[i `mbl`nzeasc\ reac]iile, ansamblul cazurilor cunoscute de inciden]\ cu opozan]ii regimului demonstr`nd nu o asprire, ci o calmare [i o c`nt\rire a fiec\rei ac]iuni. Asta nu `nseamn\ c\ [i-a diminuat activitatea devenind, dimpotriv\, mai vizibil\ `n ochii opozan]ilor , ci c\ [i-a amplificat culegerea de informa]ii din domeniul disiden]ei, pe care `ns\ nu le-a mai pus `n totalitate la dispozi]ia partidului. De regul\, atitudinea Securit\]ii pe acest subiect `n ultimii ani ai dictaturii a mers `n dou\ direc]ii: deprecierea importan]ei actelor de disiden]\/opozi]ie [i desconsiderarea disiden]ilor/opozan]ilor prin exploatarea informa]iilor mai mult sau mai pu]in reale despre sl\biciunile, tarele morale, trecutul sau scopurile personale ale acestora. Prin felul cum a fost destructurat\ `n timpul revolu]iei, Securitatea nu a reu[it s\ valorifice rapid [i eficient aceste atuuri, ob]in`nd protec]ia de imagine [i institu]ional\ de care avea trebuin]\, fiind nevoit\ s\ reac]ioneze t`rziu, postrevolu]ionar prin fenomenul de pres\ numit `n epoc\ extremist. ~n mijlocul unei na]iuni, s\ nu spunem imorale, ci demoralizate, efectul acestor dezv\luiri a fost nul. Dac\ am pune semne de `ntrebare la sf`r[itul fiec\rei fraze despre realitatea intern\ [i interna]ional\ prezentat\ sintetic mai sus, am g\si un r\spuns credibil [i simplu pentru mediul `n care a putut exista Securitatea. Acest r\spuns vine de la Sorin Antohi, fost membru al grupului opozant de la Ia[i: Oric`t ar fi de chinuitor, trebuie s\ accept\m c\ perioada comunist\, prin reu[itele par]iale [i temporare ale contractului s\u social (`ntre care: mobilitatea social\

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

19

vertical\ nea[teptat\ a unor vaste p\turi marginale [i defavorizate, instalarea unei privilighen]ii, anumite manevre na]ional-comuniste prin care p`n\ [i unii fo[ti de]inu]i politici au intrat `n Partid etc.), a fost istorie7. Se na[te, a[adar, o posibil\ versiune istoriografic\ prin care at`t regimul dictatorial, c`t [i Securitatea s\ fie judecate doar pentru perioada de c`]iva ani dinaintea revolu]iei, `n care se tr\ia prost, mobilitatea social\ vertical\ se blocase, plas`ndu-se `ntreaga greutate a vinei pe umerii lui Nicolae Ceau[escu, iar Securit\]ii repartiz`ndu-i-se vinov\]ia de a nu fi ac]ionat pentru `ndep\rtarea lui, sprijinindu-l `n continuare. La reduc]ia de imagine f\cut\ deja `n mentalul colectiv se adaug\, a[a cum ar\tam, tentativa neproductiv\ de a asimila Securitatea din anii stalinismului cu cea din deceniul 9 al secolului al XX-lea. ~ntre cele dou\ faze nu exist\ doar pata alb\ a regimului comunist din Romnia, ci [i mormanul de documente arse despre Securitatea din acea ultim\ perioad\. Prima impresie, atunci c`nd porne[ti s\ cercetezi comportamentul Securit\]ii `n perioada revolu]iei declan[ate sub influen]\ sovietic\ la Ia[i `n 14 decembrie 1989, este c\, aparent, ea a fost singura institu]ie care a ac]ionat unitar, f\r\ nici o fisur\, p`n\ la distrugerea ei structural\. Aceast\ impresie este amplificat\ de posibilit\]ile reduse de cunoa[tere a realit\]ilor interne ale institu]iei. To]i ceilal]i actori principali ai evenimentelor Partidul, Armata, Mili]ia, Justi]ia au avut oscila]ii, au cunoscut crize de comand\, au improvizat [i s-au adaptat la ceea ce se `nt`mpla, dominate de o anumit\ derut\. Reprezentan]ii de frunte ai acestor institu]ii au ap\rut `n balcoane [i la televizor, clam`ndu-[i ata[amentul fa]\ de popor [i ura `mpotriva lui Ceau[escu. Ei s-au prezentat atunci drept ni[te victime, la fel ca victimele din strad\. Partidul comunist s-a recompus `n FSN [i `n alte c`teva mici partide; Armata a devenit din autoare a represiunii, salvatoarea revolu]iei; Mili]ia s-a transformat integral `n Poli]ie; Justi]ia, dup\ ce a executat docil\ ordinele partidului de ostracizare a disiden]ilor, protestatarilor, revolu]ionarilor, a `nceput chiar de a doua zi s\-i ostracizeze pe securi[ti f\r\ nici o tres\rire.
7

Sorin Antohi, Exerci]iul distan]ei. Discursuri, societ\]i, metode, Ed. Nemira, Bucure[ti, 1997, p. 309.

20

ALEX MIHAI STOENESCU

La nivelul cunoa[terii de ast\zi, Securitatea este singura institu]ie care nu a trecut de la represiune la sprijinirea revolu]iei, neparticip`nd la represiune (sau acoperindu-[i perfect opera]iunile) [i favoriz`nd c\derea lui Nicolae Ceau[escu. Toate celelalte institu]ii au fost implicate `n ambele faze, suferind prin urmare de boala exceselor ambelor faze. Aparen]a este c\ Securitatea [i-a urmat monobloc comandantul, pe generalul Iulian Vlad, `n situa]iile cele mai critice, inclusiv `n cele care o priveau direct, [i s-a pr\bu[it cu el `n frunte. Aceast\ observa]ie nu se refer\ la caracterul benefic sau malefic al Securit\]ii, la comportamentul s\u `n folosul sau `n defavoarea revolu]iei, ci la felul `n care a reac]ionat `n fa]a evenimentelor, ca institu]ie, `n ciuda faptului c\ se afla `ncorporat\ unei alte institu]ii, Ministerul de Interne. Judecarea implic\rii Securit\]ii `n revolu]ie ar putea s\ porneasc\ de la atitudinea [efului ei, urmat f\r\ evad\ri importante de to]i subordona]ii, [i de la faptul extrem de important c\ era unul dintre pu]inii `nal]i func]ionari de stat care aveau un acces direct la Nicolae Ceau[escu, adic\ la unicul pol de putere al statului, la v`rful absolut al dictaturii. Din punctul de vedere al poten]ialului de folosire a Puterii, generalul Iulian Vlad era al doilea om `n stat, dup\ Nicolae Ceau[escu, [eful absolut al partidului [i al statului. ~n fa]a acestei premise, este necesar s\ subliniem de la `nceput c\ teza unei Securit\]i tehnicizate, neutre, izolate `n domeniul s\u profesional sau care nu executa dec`t ordinele ministrului de Interne nu este realist\. At`t calitatea de institu]ie a statului comunist, c`t [i func]ia de aparat al partidului, precum [i `nsu[i accesul direct la cei doi dictatori (Vlad la Nicolae Ceau[escu, Postelnicu la Elena Ceau[escu) au fost elementele determinante ale comportamentului ei institu]ional, fa]\ de care, `n momentul apari]iei crizei sistemului comunist, a operat anumite amendamente, c\ut`nd s\ ating\ anumite scopuri precise. Ele au fost, `n ordine cronologic\: cunoa[terea c`t mai exact\ a fenomenului declan[at `n URSS, gestionarea crizei de sistem `n Romnia, sprijinirea unei reforme politice declan[ate de Nicolae Ceau[escu (`n prima faz\),

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

21

apoi f\r\ el, dar cu estimarea [anselor de apari]ie a unui nou lider (`n ordine: Nicu Ceau[escu, un lider comunist din CPEx, Ion Iliescu), blocarea oric\ror forme de interven]ie str\in\ `n evolu]ia evenimentelor din Romnia [i, `n sf`r[it, supravie]uirea institu]iei `n urma inevitabilei transform\ri a situa]iei de la Bucure[ti. ~nt`rzierea de reac]ie a aparatului politic, a tras [i serviciul secret al ]\rii `n catastrof\. Dar [i indecizia [efului Securit\]ii de a-[i folosi puterea i-a fost fatal\. Cauza unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii pe toat\ perioada revolu]iei trebuie c\utat\ [i `n sentimentul c\, `n fa]a unei coaliz\ri a marilor servicii de informa]ii str\ine `mpreun\ cu serviciile de informa]ii ale statelor vecine `mpotriva sa, serviciul secret romn era pus `n situa]ia de a gestiona derularea evenimentelor interne, pentru a nu le sc\pa de sub controlul s\u, [i de a se ap\ra `mpotriva unor lovituri puternice pe cale s-o destructureze. ~n acest domeniu, al serviciilor de informa]ii, loviturile duc la pierderi de efectiv, la condamn\ri `n ce-i prive[te pe lideri, la elimin\ri fizice discrete. Dac\, a[a cum rezult\ din declara]iile lor, conducerea luase decizia de a ignora propria soart\, generalii Vlad, Alexie [i Stamatoiu au ac]ionat `ns\ con[tient pentru a-[i proteja structura, pentru a o trece, c`t mai pu]in afectat\ de evenimente, dincolo de ele. Avem de a face cu un serviciu secret r\mas izolat, lipsit de orice cooperare oficial\, [i care nu se sprijinea dec`t pe propriile sale for]e [i pe o concep]ie doctrinar\ considerat\ na]ionalist\, patriotic\. Din punct de vedere profesional, ea atinsese limita poten]ialului de gestionare a situa]iei politice, de acoperire de c\tre Securitate a r\ului pe care `l reprezenta Ceau[escu. Asta s-a `nt`mplat la Timi[oara. P`n\ acolo a func]ionat capacitatea serviciului secret al ]\rii de a ap\ra statul, cu regimul s\u comunist [i cu un dictator puternic `n v`rf. Problema ei de fond, ceea ce `nseamn\ [i sl\biciunea ei principal\, a fost faptul c\ era mai mult un produs al sistemului comunist, dec`t o structur\ de informa]ii `n slujba statului. Chestiunea unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii r\m`ne deschis\. Pe de o parte, nu se aduc argumente serioase care s\ conteste executarea de c\tre `ntregul sistem a ordinelor generalului Vlad. Pe de

22

ALEX MIHAI STOENESCU

alt\ parte, nu putem ignora c\ pre[edintele Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor de decembrie 1989, Sergiu Nicolaescu, a lansat [i sus]inut oficial teza existen]ei unor grupuri diversionist-teroriste, at`t `nainte de 22 decembrie, c`t [i dup\, aparent sc\pate de sub controlul conducerii DSS. Un aspect exterior cazului, credibilitatea lui Sergiu Nicolaescu [i lipsa de profesionalism a membrilor Comisiei, nu ajut\ analiza. Trebuie precizat c\, `n ciuda campaniei de identificare a terori[tilor cu securi[tii, lansat\ [i sus]inut\ insistent de puterea instalat\ `n faptul procesului revolu]ionar, singura prob\ care aduce aparent un dubiu asupra unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii `n sensul particip\rii la fenomenul terorist este declara]ia olograf\ a generalului Iulian Vlad, prezentat\ pentru prima oar\ de magistratul Ioan Dan la postul de televiziune OTV `n seara zilei de 5 ianuarie 2005. ~n aceast\ declara]ie, pe care generalul Vlad a dat-o `n `nchisoare la 29 ianuarie 1990, fostul [ef al DSS indic\ drept posibili participan]i la fenomenul terorist ofi]eri din Direc]ia V, din USLA, elemente ale UM 0544, UM 0510 [i din cele complet acoperite, consemn`nd [i numele unor comandan]i. ~n proces, generalul Vlad a argumentat c\ acea declara]ie olograf\ era de fapt o cerere de verificare a structurilor sale cu scopul de a convinge noua putere c\ nu au apar]inut Securit\]ii. Ast\zi, dup\ 15 ani, ceva mai bine informa]i, ne d\m seama c\ declara]ia din 29 ianuarie 1990 a fost fie rezultatul derutei `n care s-a aflat [eful Securit\]ii, ca urmare a declan[\rii diversiunii teroriste, fie o expresie a `nfr`ngerii provocate de inamici interni [i externi. ~n lumea serviciilor secrete, acesta este un tip de atac: s\ creezi o fractur\ `ntre conducerea serviciului [i propria structur\. Atacul a reu[it atunci. Cu trecerea timpului, teza securi[ti-terori[ti a `nceput s\ fie abandonat\ de tot mai mul]i anali[ti. Este posibil ca evolu]ia situa]iei interna]ionale, a situa]iei interne mai ales dup\ intrarea `n NATO , c`t [i importan]a altor institu]ii ale statului `n procesul de integrare a Romniei `n structurile euro-atlantice Armat\, `n primul r`nd, Justi]ie, clasa politic\ s\ creeze un ecran at`t de opac `nc`t adev\rul despre Securitate s\ nu fie niciodat\ spus p`n\ la

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

23

cap\t. Principalele institu]ii vinovate at`t de mor]ii revolu]iei, c`t [i de catastrofa politic\, economic\ [i social\ a na]iunii [i a statului care au urmat factorul politic, Armata [i Justi]ia au supravie]uit cataclismului din decembrie 1989 [i evolueaz\ activ `n procesul de integrare, inclusiv prin g\sirea unui vinovat c\zut [i bine marcat Securitatea, serviciul secret al ]\rii. Acest tip de fenomen nu este original. Ni s-a mai `nt`mplat `n istoria noastr\, nu am `nv\]at nimic [i am ascuns adev\rul cu tenacitate, astfel c\ atunci c`nd ne-am trezit din nou `n fa]a unei catastrofe politice, am c\utat vinova]ii `n alt\ parte. ~n felul acesta, misiunea de a analiza profund societatea romneasc\ [i na]iunea a r\mas `n sarcina culturii, a lui Caragiale.

Pe urmele lui Gorbaciov


Nu a existat serviciu de informa]ii al unui stat activ pe scena interna]ional\ care s\ nu fi studiat, imediat dup\ numirea sa `n fruntea partidului sovietic, personalitatea lui Mihail Sergheevici Gorbaciov. Fiind vorba de una din cele dou\ megaputeri mondiale [i mai ales de cea dictatorial\, persoana care o conducea f\cea obiectul obligatoriu al studiului, [tiindu-se c\, `n absen]a unui control democratic, aceasta avea puterea de a influen]a decisiv politica URSS. Securitatea romn\ [i-a ob]inut primele informa]ii prin intermediul re]elei organizate sub conducerea [efului reziden]ei aflat sub acoperire la Ambasada RSR de la Moscova. Informa]ia care a schi]at primele tu[e ale portretului lui Gorbaciov a[a cum a fost f\cut el `n 1985 la Bucure[ti de conducerea Securit\]ii era aceea care punea `n centrul interesului influen]a v`rstei noului lider moscovit asupra modului s\u de lucru. Gorbaciov era primul conduc\tor t`n\r al URSS [i, mai ales, venea dup\ o grav\ [i vizibil\ problem\ a leadership-ului sovietic: letargia de cel pu]in doi ani a lui Brejnev, moartea rapid\ a lui Andropov, dispari]ia [i mai rapid\ a lui Cernenko. *

24

ALEX MIHAI STOENESCU

Afl`ndu-m\ la Haarlem (Olanda) `n prim\vara anului 1984, pentru documentarea asupra istoriei Rezisten]ei olandeze `n timpul celui de-al doilea r\zboi mondial [i pentru scrierea c\r]ii Drumul Olandei (Hollandseweg), am surprins la televizor o emisiune de bancuri politice care ridiculiza tocmai situa]ia conducerii URSS. Erau prezentate succesiv secven]ele salutului lui Andropov la `nmorm`ntarea lui Brejnev [i al lui Cernenko la `nmorm`ntarea lui Andropov, `n timp ce `n dreapta jos se derulau spre zero cu vitez\ cifrele unui cronometru electronic, ilustr`nd c`t i-a mai r\mas de tr\it b\tr`nului Cernenko. Problema v`rstei `naintate a conduc\torilor comuni[ti era subiect de preocupare pentru cet\]enii na]iunilor aflate sub regimul comunist, oamenii v\z`nd `n gerontocra]ia moscovit\, [i nu numai, o imagine a trecutului stalinist, a `ncremenirii `n epoci anterioare, o influen]are a destinului lor prin anchilozarea g`ndirii, prin starea de s\n\tate precar\ a unor potenta]i decrepi]i. ~mi amintesc filmul televiziunii bulgare despre conflictul chinezo-vietnamez [i imaginile unei s\li pline cu membrii Comisiei militare a PC Chinez, unde `n primele cinci r`nduri se aflau mare[ali [i generali trecu]i de 80 de ani, care abia mai respirau. Filmul bulg\resc chiar insista, inclusiv prin comentariu, asupra ideii c\ v`rsta `naintat\ a comandan]ilor militari chinezi se afla la originea r\zboiului. Am ]inut bine minte acest episod, pentru c\ `n presa romneasc\ r\zboiul chinezo-vietnamez era prezentat invers, ]in`nd partea Chinei. * Al doilea fenomen `ngrijor\tor sesizat de Securitate a fost deta[area destul de rapid\ a noului secretar general Gorbaciov de echipa b\tr`nilor lideri din conducerea partidului comunist sovietic. ~ngrijorarea venea `n primul r`nd din faptul c\ desprinderea lui Gorbaciov, printr-o metod\ de lucru dinamic\ [i prin `nconjurarea cu activi[ti relativ tineri, evita controlul corpului conservator, clasic al conducerii sovietice, bine cunoscut [i mai greu pretabil la surprize. Ceea ce-l interesa `n special pe Ceau[escu era m\sura `n care se men]inea principiul conducerii colective la v`rful PCUS, unde vechii activi[ti brejnevieni s-ar fi putut opune reformelor [i

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

25

ar fi fr`nat orice ini]iativ\ spre influen]area altor partide `n direc]ia acelora[i reforme. Vechii activi[ti din Biroul Politic erau `nc\ oameni ai sistemului, ai lag\rului. Gorbaciov `[i lua un oarecare grad de libertate, mai ales `n politica extern\ adic\ exact acolo unde era [i interesul romnesc , astfel c\ reformele anun]ate de echipa sa [i promovate interna]ional de acesta aveau o doz\ mare de imprevizibil, precum [i calitatea de apartenen]\ personal\. ~n al treilea r`nd, se desf\[urau foarte repede. De aceea, Securitatea a `nceput s\ cerceteze, s\ investigheze personalitatea lui Mihail S. Gorbaciov pentru a `n]elege cu un pas `nainte de ce este capabil [i ce are de g`nd. A[a cum am ar\tat `n primele capitole, Nicolae Ceau[escu a cerut `n mod expres investigarea personalit\]ii lui Gorbaciov, din momentul `n care a sim]it c\ acesta porne[te o campanie de reforme periculoase pentru `ntregul sistem comunist. A fost u[or de constatat c\ liderul sovietic construia comisii [i institu]ii paralele, reformiste, cu care lucra. El se consulta cu structurile existente, cu cele vechi, dar nu le folosea. Acestea aveau impresia c\ totul este ca `nainte, c\ aparatul lucreaz\, dar el preg\tea pe partea cealalt\ programul [i m\surile reformelor sale. C`nd Gorbaciov a adus problemele `n fa]a vechilor structuri, acestea fie nu au `n]eles exact rezultatul, consecin]ele, fie au rezistat sau nu au putut face ce li se cerea. De aici, prima `ncercare de mi[care a cadrelor. Americanii [i vest-europenii au `nceput s\ pompeze `n imaginea lui, iar `n ]\rile comuniste europene a fost trezit\ speran]a. Era `ns\ imposibil, din punctul de vedere al lui Ceau[escu, s\ permit\ lansarea unei campanii de imagine a lui Gorbaciov `n Romnia, cum f\cuser\ ceilal]i lideri din lag\r. Este un paradox aici: liderii comuni[ti propagau imaginea lui Gorbaciov, din obedien]a obi[nuit\, iar el i-a dat jos atunci c`nd imaginea sa `n ]\rile lag\rului a devenit imaginea reformistului. {tiind c\ se place, imaginea lui Gorbaciov `n Romnia a fost extrem de palid\, locul fiind ocupat de romnul care se pl\cea cel mai mult. Asupra atitudinii lui Gorbaciov avem o m\rturie foarte pre]ioas\ `n scrierile lui Petru Lucinschi, pre[edinte al Republicii Moldova, dar pe atunci secretar al CC al PCUS [i membru al Biroului

26

ALEX MIHAI STOENESCU

Politic al PCUS. El a ar\tat c\ alegerea lui Gorbaciov la conducerea partidului comunist sovietic s-a f\cut `n primul r`nd pe criteriul v`rstei, dar [i al credin]ei vechii g\rzi c\ `l poate manevra u[or. Cred c\ drama lui Gorbaciov, ca om politic afirm\ Lucinschi , const\ `n faptul c\ nu a reu[it s\ se elibereze de povara vechilor cli[ee. C`ndva, lupta acerb\ pentru putere la `nceput a lui Stalin, iar mai t`rziu a lui Hru[ciov a determinat Comitetul Central s\ stabileasc\ un principiu unic: partidul s\-[i p\streze unitatea [i lini[tea, s\ aib\ sentimentul deplinei satisfac]ii `n ceea ce face. Pe acest fond, mai degrab\ amorf, a venit Gorbaciov la putere. El era ml\di]a acestui sistem. Oficial, statutul num\rului unu `n partid [i `n stat se sprijinea pe o singur\ calitate capacitatea excep]ional\ a acestuia. Talentul politic, bine`n]eles, `n primul r`nd. Acest lucru se propaga pe o arie c`t mai larg\ at`t prin legendele care se creau, c`t [i prin manipularea opiniei publice. Mihail Gorbaciov s-a bucurat abia de o mic\ parte din laudele de care s-a f\cut risip\ la adresa lui Brejnev. {i totu[i! Din punct de vedere psihologic, omul este conservator. P`n\ `n ultima secund\, secretarul general n-a putut s\ renun]e la ideea eronat\ c\ el este factotum `n societate! Pentru c\ el este num\rul unu8. ~n momentul `n care era contrazis `n vreo [edin]\ a Biroului Politic, Gorbaciov para, aproape de fiecare dat\, spun`nd: Eu cunosc situa]ia mai bine dec`t voi to]i. V\d mai departe dec`t voi!9 [i `nchidea [edin]a. Comportamentul autoritar al lui Gorbaciov a pus `n alert\ Securitatea romn\ inclusiv atunci c`nd, `n numai dou\ zile la 30 septembrie, la plenar\, [i la 1 octombrie (1988, n.a.), la sesiunea Sovietului Suprem al URSS Gorbaciov a cur\]at Olimpul partidului de echipa brejnevist\. Au fost epura]i 98 de membri ai Comitetului Central. ~n locul acestora, Gorbaciov a numit oameni din echipa sa reformist\, pe care Lucinschi `i acrediteaz\ cu puterea de a-l influen]a decisiv pe secretarul general. Securitatea a ajuns la informa]ia c\ `n aceast\ echip\ se aflau cei mai mul]i agen]i americani [i britanici infiltra]i mai de mult sau
8 Petru Lucinschi, Ultimele zile ale URSS, Ed. Evenimentul Romnesc, Bucure[ti, 1998, pp. 23-24. 9 Ibidem.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

27

racola]i de cur`nd. Aceast\ concluzie a Securit\]ii nu poate fi dec`t imaginea de atunci pe care Securitatea [i-o f\cuse despre fenomenul reformist de la Moscova, iar noi nu trebuie s\ uit\m c\ apari]ia lui Gorbaciov la conducerea URSS [i programul de reformare a sistemului sovietic ]inteau evitarea unei crize catastrofale [i salvarea statutului de Mare Putere. Este posibil ca acest lucru s\ nu fi fost `n]eles de mul]i activi[ti de v`rf ai PCUS. O dovad\ este [i argumenta]ia final\ a unor membri implica]i `n tentativa de lovitur\ de stat din 1991: N-am `n]eles atunci ce urm\re[te, regret`nd lovitura de stat, iar unii dintre ei tr\g`ndu-[i un glon] `n cap. ~n timpul seriei de audieri organizate de Senatul Romniei a fost deschis [i subiectul apartenen]ei lui Gorbaciov la serviciile secrete americane, precum [i contraargumentul c\ situa]ia dezastruoas\ a URSS a fost cea care a determinat apari]ia lui Gorbaciov. Colonelul Gheorghe Goran, comandantul Securit\]ii Municipiului Bucure[ti, a avut `n ziua de 4 mai 1994 urm\torul dialog cu senatorul {erban S\ndulescu: Dl Goran: Ca profesionist: jos p\l\ria fa]\ de CIA [i de... Dar [ti]i de ce? Nu pentru c\ ne-au lucrat... Domne, ei au f\cut cea mai mare recrutare a secolului: pe Gorbaciov. |sta este meritul lor mare! Dl S\ndulescu: Cea mai mare? Dl Goran: Cea mai mare recrutare a secolului a lui Gorbaciov! Dl S\ndulescu: Aici lucrurile sunt mai complicate. Din punct de vedere economic, Rusia era... Uniunea Sovietic\ era `ntr-un dezastru nemaipomenit. Nu putea s\ provoace un r\zboi. Nu-[i permiteau. S-a v\zut `n Golf, pe urm\, c\ nu mergea... Dl Goran: Dar cum v\ explica]i, nu pun o `ntrebare..., dar, a[a, ca idee, dac\ Gorbaciov \sta a fost pionul care a... dat c\r\mida jos a sistemului... [i, cu toate astea, este o nulitate! Acum nu-l bag\ nimeni `n seam\. Asta e soarta spionilor.10
10 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea domnului colonel Gheorghe Goran, p. 101.

28

ALEX MIHAI STOENESCU

Ca [i `n cazul Leninagent german, a trecut mult timp p`n\ s\ vin\ confirmarea. Asupra succesului influen]\rii lui Gorbaciov de c\tre spionajul american [i britanic, informa]iile cele mai consistente au ajuns la Securitatea romn\ din Marea Britanie. ~n noiembrie 1988, Departamentul Securit\]ii Statului primea o informa]ie stranie asupra felului `n care Mihail Gorbaciov fusese influen]at profesionist de agen]i britanici ai MI6. ~ntre documentele ultrasecrete ale Cabinetului ministrului secretar de stat se vor g\si peste c`teva decenii, c`nd se vor putea consulta dac\ [i atunci se va putea! , rapoarte `n care calitatea lui Gorbaciov de agent britanic va fi certificat\ sau nu. Acest fapt i-a permis colonelului Goran s\ fac\ o astfel de declara]ie, cum a fost cea din fa]a Comisiei senatoriale. Cercetarea autorului pe acest subiect a primit o confirmare din partea fostei conduceri a Securit\]ii, dar [i o relatare plin\ de am\nunte din partea unui fost ofi]er al Unit\]ii speciale T, care a lucrat `n continuare mai mul]i ani [i `n SRI, av`nd `n prezent un nume de `mprumut: Ofi]er US-T, nume conven]ional ERMIL: ~n luna noiembrie 1988 am lucrat o `nregistrare important\ f\cut\ cu tehnic\ `n anturajul Ambasadei Marii Britanii. Era vorba de vizita unei delega]ii interparlamentare britanice, care f\cea un tur prin Europa de Est. Fuseser\ la Belgrad, Sofia, Budapesta, c`te doi-c`te doi, [i se reuniser\ to]i la Bucure[ti, unde au stat dou\ zile. Au fost primi]i de Alain Clark, care era rezidentul spionajului britanic `n Romnia. De la noi, delega]ia pleca la Moscova. ~nainte de plecare, seara, ambasadorul Atkinson, care era de origine indian, a oferit un dineu, la care au fost invita]i [i romni. La masa principal\ au fost identificate [ase persoane... AMS: Cum a]i aflat c\ erau [ase? Adic\, vreau s\ spun: a]i verificat informa]ia cu unul dintre participan]i? ER: Nu eu f\ceam asta, nu. Eu am identificat [ase voci distincte. Erau ambasadorul, [eful delega]iei interparlamentare, pe nume Tempel Morris... I-am re]inut foarte bine numele, pentru c\ `mi sugera

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

29

t`mpla. Mai erau ata[atul militar, locotenent-colonelul Chesshyre... Nu mai [tiu cum se scrie, dar am pe undeva [i v\ dau numele corect. AMS: Domnule ER, v\ `ntreb acum, cu toat\ `ncrederea, pentru c\ dac\ a]i acceptat s\ sta]i de vorb\ cu mine [i mi-a]i dat posibilitatea s\ v\ cunosc, b\nuiesc c\ ave]i o doz\ de `ncredere, v\ `ntreb: a]i re]inut astfel de documente? ER: Nu, dar cazul acesta mi l-am notat undeva, o s\ vede]i de ce, pentru c\ dup\ 89 cazul a reap\rut [i eu mi-am adus aminte. La mas\ mai erau directorul adjunct de la Direc]ia I din MAE, Ro[u, [i Neagu Udroiu de la Agerpres. AMS: Sunt cinci... ER: Nu mai ]in minte cine era al [aselea... AMS (r`de): Domnule ER, ave]i umor... ER: Nu, eu nu... {tiu ce vre]i s\ insinua]i, dar nu aveam cum s\ lucrez cu cineva dintre invita]i. AMS: Nu i-a]i pus tehnic\ pe el [i a stat la mas\ cu englezii? ER: Nu, nu, nu, gre[i]i. Aveam alte metode. Nu aveam tehnic\ de-asta sofisticat\ din filme. AMS: Haide]i c\ n-are importan]\, nu m\ intereseaz\ cum a]i ob]inut informa]ia. ER: Domnule {tef\nescu... AMS: Stoenescu. ER: Ierta]i-m\. AMS: Ierta]i-m\ pe mine c\ v\ `ntreb: a]i studiat afar\, undeva `n Occident? ER: Nu v\ pot spune asta. Am `nv\]at la noi, dar foarte bine. AMS: V\ `ntreb pentru c\ ave]i un mod elegant de exprimare, care v\ diferen]iaz\ de mul]i al]i ofi]eri pe care i-am cunoscut. Sunte]i inginer? ER: Da. AMS: Haide]i s\ revenim. ER: Acel Tempel Morris l-a `ntrebat pe Neagu Udroiu care mai sunt rela]iile Romniei cu URSS, la care Udroiu i-a cerut s\-i pun\ `ntrebarea lui Ro[u, cel de la MAE. Acesta a dat un r\spuns oficial,

30

ALEX MIHAI STOENESCU

ceva mai degrab\ politic dec`t diplomatic. A[a cum a spus tovar\[ul... AMS: N-o s\ v\ mai `ntrerup. ER: Apoi a `ntrebat: Dar c`nd o s\ `nceteze recesiunea `n Romnia? Am v\zut de la aeroport totul `n `ntuneric. Iar cel de la Agerpres i-a r\spuns: Va `nceta `n iunie anul viitor. Adic\ `n iunie 1989. Pe ce v\ baza]i? Pe discursul ]inut de tovar\[ul Nicolae Ceau[escu la Academia Romn\... era un discurs nepublicat, nu s-a publicat. Acel Tempel Morris s-a adresat apoi lui Ro[u [i l-a `ntrebat: Petrol s-a g\sit `n Marea Neagr\? {tiu c\ avea]i [apte sau opt platforme. Da, s-a g\sit. ~n sf`r[it, unul dintre romni l-a `ntrebat despre vizit\, acela i-a explicat c\ este conduc\torul grupului interparlamentar [i c\ se duc spre Moscova. Aici, Tempel Morris a `nceput s\ vorbeasc\ despre prietenia lui cu Mihail Gorbaciov. {ti]i c\ l-am cunoscut pe Gorbaciov? ~n 1984 a venit la Londra cu o delega]ie... Nu-mi mai amintesc dac\ era cu tineretul sau cu agricultura... AMS: Nu-[i mai amintea el? ER: Nu, nu, eu. AMS: ~n 1984 cred c\ era deja secretar `n Biroul Politic. ER: Da... {i a venit Gorbaciov la Londra cu o delega]ie, era [i Raisa, ne-am `mprietenit [i am stat `mpreun\ dou\ s\pt\m`ni, ne-am plimbat, am vizitat, au venit la mine acas\, am f\cut o mul]ime de fotografii. Cineva de la mas\ l-a `ntrebat `n ce limb\ s-au `n]eles, iar Tempel Morris a r\spuns: ~n francez\. Raisa vorbea engleze[te. Atunci, `n acele dou\ s\pt\m`ni, ne-am `mprietenit [i am discutat foarte mult despre Rusia adic\ URSS , despre nevoia de reform\. I-am spus c\ Anglia ar fi dispus\ s\ ajute URSS pentru o schimbare a politicii sale externe [i `n primul r`nd Afganistanul. Mergeam la restaurante, am b\ut foarte mult `mpreun\. Gorbaciov era un b\utor de b\uturi fine, refined liquors. Gorbaciov nu era `nc\ pre[edinte, era foarte t`n\r... Apoi a urcat `n ierarhie. S-au distrat dou\ s\pt\m`ni, `n care eu cred c\ s-a f\cut racolarea lui.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

31

AMS: B\nuiesc c\ acest parlamentar britanic... nu vorbea despre... la Bucure[ti, vreau s\ spun, nu se l\uda c\ l-a racolat pe Gorbaciov. ER: Nu. ~n continuare, Tempel Morris a mai spus c\, dup\ un an, adic\ `n 1984, a fost el `ntr-o delega]ie la Moscova [i a r\mas surprins s\ constate c\ acas\ la Gorbaciov erau fotografiile vizitei lor la Londra, cu el, cu so]ia lui, pe pere]ii casei lui Gorbaciov. Bun, au plecat. Lucr`nd materialul, eu am avut atunci impresia puternic\ c\, dac\ nu e un l\ud\ros, atunci este cel care l-a racolat pe Gorbaciov. Era [i felul cum vorbea, cu o anumit\ insinuare calculat\, b\use probabil... I-am ]inut bine minte numele [i func]ia, pentru c\ [tiam de Corneliu M\nescu, dup\ ce a fost dat jos, c\ l-a trimis Ceau[escu la aceast\ comisie interparlamentar\.11 Cazul Tempel Morris a fost dat `n lucru imediat Centrului de Informa]ii Externe (CIE UM 0544), care a trecut la verificarea apartenen]ei persoanei la Parlamentul britanic [i la identificarea corect\ a pozi]iei pe care acesta o afi[a. Exista posibilitatea ca informa]ia s\ fi con]inut o eroare, `n sensul c\ Tempel Morris putea s\ nu ocupe func]ia oficial\ de pre[edinte al Comisiei interparlamentare a Camerei Lorzilor, ci pe aceea de [ef al delega]iei parlamentare prezente la Bucure[ti `n noiembrie 1988, [i lucrul acesta s\ nu fi fost corect `n]eles. Pe baza verific\rii datelor deschise informa]ii furnizate public de Parlamentul britanic s-a stabilit c\ pre[edinte al Comisiei interparlamentare este o alt\ persoan\ [i, mai mult, c\ nu exista nici un parlamentar cu acest nume. Din acel moment s-a trecut la investigarea informativ\ a cazului, ob]in`ndu-se informa]ia c\ persoana cu numele Tempel Morris este ofi]er MI6, c\ fusese `nso]itorul lui Mihail Gorbaciov `n escapadele londoneze [i c\ `ntr-adev\r avea o leg\tur\ cu acesta. Cercetarea cazului Gorbaciov a ajuns [i la escapadele f\cute de Iakovlev [i Gorbaciov `n Canada, cu ocazia vizitei viitorului secretar general, ocazie cu
11

Interviu din 30 mai 2005, `n arhiva autorului.

32

ALEX MIHAI STOENESCU

care Iakovlev a asigurat contracararea [i chiar sabotarea monitoriz\rii pe care o efectua KGB-ul asupra lor. ~ntre timp, acest detaliu extrem de suspect a devenit public12. Securitatea romn\ a mai identificat c\ sistemul de putere al lui Mihail Gorbaciov se sprijinea pe influen]\, lucru extrem de periculos. ~n interior, Gorbaciov era influen]at de patru persoane, oameni foarte apropia]i: Alexandr Iakovlev, director al Institutului de Economie Mondial\ [i Rela]ii Interna]ionale, Gheorghii Arbatov, directorul Institutului de studiere a SUA [i Canada, Oleg Bogomolov, directorul Institutului pentru Economia Sistemului Socialist Mondial, [i Ivan Frolov, numit de Gorbaciov redactor-[ef al ziarului Pravda. Aceste patru institu]ii erau considerate fabricile de g`ndire ale programelor de reform\ gorbacioviste. Toate acele patru personalit\]i aflate la conducerea fabricilor de g`ndire erau suspecte cel pu]in de colaborare cu servicii secrete occidentale (inclusiv Arbatov, ofi]er KGB acoperit). Al cincilea element de influen]are, care de fapt s-a dovedit a fi primul [i cel mai important, era Raisa. Asupra ei, chiar KGB-ul avea un morman de informa]ii legate de `nclina]ia sa pentru lux13. ~n analizele sale, Securitatea accepta [i ipoteza c\ influen]area lui Gorbaciov s-a f\cut mai `nt`i prin so]ie, prin Raisa. Analistul politic [i istoricul sunt `nclina]i s\ nu cread\ astfel de pove[ti. Pentru ei, Istoria este scris\ de popoare `n mi[care, de fenomene, de procese sociale. Se `n[al\ de multe ori Istoria se scrie `n mintea unui om, `ntr-o sucitur\ a hazardului, `ntr-o schem\ a unui serviciu secret. Ce `n]elegea Securitatea prin influen]area lui Gorbaciov? Securitatea `n]elegea un complex de mesaje directe sau indirecte, particulare [i oficiale venite din Occident prin care liderul sovietic era `ndemnat s\ porneasc\ procesul de schimbare a sistemului, Occidentul fiind convins c\ de la primul pas spre reform\, Gorbaciov face [i primul pas spre distrugerea sistemului.
12 13

Gerd Ruge, Mihail Gorbaciov, Ed. Doina, 1993, p. 191. Ibidem, p. 153.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

33

Generalul Iulian Vlad l-a informat pe Nicolae Ceau[escu asupra Dosarului Gorbaciov, fapt ce s-a petrecut `n luna martie a anului 1989. Nu [tim dac\ informa]iile despre episodul Tempel Morris de la Bucure[ti au fost luate `n serios. A[a cum arat\ speciali[tii, Serviciul de Informa]ii Externe al Marii Britanii (MI6) avea [i are `ntregul personal conspirat `n cadrul Foreign and Commonwelth Office (FCO), o structur\ a Ministerului de Externe britanic, sau `n alte compartimente guvernamentale. ~n exterior se folose[te, de regul\, acoperirea diplomatic\, precum [i a altor func]ii din institu]iile [i organiza]iile guvernamentale14. Cu alte ocazii speciale Serviciul `mprumut\ pe perioade determinate personal apar]in`nd F.C.O., care activeaz\ `n str\in\tate, `n scopul execut\rii unor misiuni speciale15. Timpul dar [i Boris El]`n! a fost nemilos cu Mihail Gorbaciov, c\ci anii care au trecut de la pr\bu[irea de c\tre el a lag\rului comunist european nu au adus dec`t confirm\ri ale suspiciunilor de leg\turi cu spionajul american [i britanic. Doi dintre colaboratorii s\i cei mai apropia]i, Andrei Graciov, fost asistent personal la CC al PCUS [i la Kremlin, [i Valeri Boldin, fostul lui [ef de cabinet, ca s\ nu-l mai punem la socoteal\ pe pre[edintele KGB din acel timp, l-au indicat pe Gorbaciov `n aceast\ postur\: Pentru Vladimir Kriucikov, pe atunci pre[edinte al KGB, aceast\ tr\dare a lui Gorbaciov se sprijinea pe faptul c\, `n conformitate cu date opera]ionale (cu alte cuvinte, ascult\ri clandestine), aceasta a fost recunoscut\ `ntr-o conversa]ie cu [eful s\u de cabinet, Valeri Boldin, prin faptul c\ se sim]ea `n interiorul s\u un social-democrat. Acesta din urm\, care a precizat c\ nu dispune de probe concrete, considera c\ patronul s\u `i servea pe ni[te st\p`ni str\ini: Nu este un hazard faptul c\ a discutat cu Bush `ntre patru ochi `n mai multe ocazii, numai `n prezen]a traduc\torului american. (Aceast\ afirma]ie a lui Boldin a fost respins\ de Pavel Palajcenko, interpretul permanent al lui Gorbaciov: dup\ el, au avut loc una sau dou\ conversa]ii `n absen]a traduc\torului american, dar nu invers). Boldin a mai
14

Cristian Troncot\, Hora]iu Blidaru, Careul de A[i. Serviciile secrete ale Marii Britanii, SUA, Rusiei [i Israelului, Ed. Elion, Bucure[ti, 2003, p. 25. 15 Ibidem, p. 26.

34

ALEX MIHAI STOENESCU

precizat c\ imediat ce leg\tura telefonic\ a fost restabilit\ la Foros (dup\ puci), Gorbaciov s-a repezit la telefon pentru a-l suna pe pre[edintele american. Pentru a `ncheia acest subiect, Anatoli Lukianov este sigur c\, tr\d`nd partidul, Gorbaciov s-a tr\dat pe el `nsu[i, pe omul pe care noi l-am cunoscut `n anii 8016. Aceast\ versiune a evenimentelor sus]ine teza unei ac]iuni multiple de distrugere a sistemului comunist de c\tre Marile Puteri occidentale, `n frunte cu SUA, acestora revenindu-le meritul principal `n eliberarea na]iunilor Estului european. Este vorba, pe fond, de victoria `n R\zboiul rece. Nu trebuie exclus\ posibilitatea ca Securitatea romn\ s\ nu fi f\cut leg\tura `ntre brusche]ea ac]iunilor Echipei Gorbaciov [i cauzele profunde ale apari]iei fenomenului Gorbaciov. Este ast\zi tot mai clar c\, `n interiorul unei mo[teniri imperative l\sate de Andropov, Gorbaciov s-a sprijinit fundamental pe un strat de reformi[ti, fo[ti agen]i cu ani mul]i de lucru `n Occident, pentru a putea duce p`n\ la un punct transformarea urgent\ de care avea nevoie URSS. Cum Securitatea nu avea un dialog cu KGB-ul, ea nu a beneficiat de informa]iile directe [i precise ale procesului declan[at de Gorbaciov [i pus `n aplicare de serviciile secrete sovietice, a[a cum s-a `nt`mplat cu celelalte servicii secrete din ]\rile comuniste. Securitatea Romniei comuniste ori nu putea concepe o ini]iativ\ de distrugere a sistemului ca venind din defectele grave [i din criza sistemului comunist, ori sim]ea c\, `n substrat, c\derea comunismului era o lovitur\ dat\ de Occident, inclusiv printr-o infiltrare de geniu. {i `ntr-o situa]ie, [i `n alta na]iunile Estului comunist s-au eliberat dintr-un co[mar [i asta este victoria cea mai important\. Peste tot, cu excep]ia Romniei, r\sturnarea vechiului regim [i a fostei conduceri s-a f\cut prin cooperarea str`ns\ `ntre serviciile secrete sovietice [i serviciul secret al statului comunist respectiv. Din acelea[i motive, pentru Romnia proiec]ia geometric\ [i scriptic\ a ac]iunii pe planul r\sturn\rii regimului Ceau[escu con]inea nu numai `nl\turarea liderului [i a acoli]ilor s\i fideli, ci [i distrugerea serviciului de
16

Andrei Gratcev, Le mystre Gorbatchev. La Terre et le Destin, Ed. Du Rocher, Paris, 2001, pp. 208-209.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

35

informa]ii neintegrat sistemului de leg\turi secrete dintre serviciile speciale ale ]\rilor comuniste. Logic, dac\ Securitatea ar fi dat ea lovitura de stat, ar fi devenit automat partener de dialog [i mai mult ca sigur ar fi existat o negociere a viitorului institu]iei. V`rfurile Securit\]ii nu au f\cut acest gest pentru c\ trebuiau s\ dea m`na cu KGB-ul. Din punct de vedere strict istoric, acesta r\m`ne un act patriotic. Pare o ironie amar\, dar numai genera]iile viitoare vor putea judeca acest gest. ~ntr-un dialog cu colonelul (r) Ioan Rusan, fost [ef al compartimentului anti-STASI din UM 0110, am aflat c\ KGB-ul preluase conducerea tuturor reziden]elor serviciilor de spionaj ale ]\rilor comuniste europene din Romnia [i le coordona: Ioan Rusan: ~n 1989 am stabilit c\ se f\cea schimb de informa]ii `ntre agenturile de spionaj ale ]\rilor comuniste din Romnia [i c\ aceast\ activitate era condus\ de c\tre sovietici. AMS: Adic\ existau raporturi de subordonare `ntre agenturile ]\rilor comuniste [i KGB pe teritoriul nostru? IR: Da. Situa]ia era clar\. Sovieticii trasau sarcini profesionale [i de actualitate care nu mai treceau prin centralele de spionaj de acas\, ale ]\rilor socialiste subordonate. Sovieticii preluaser\ `n Romnia conducerea activit\]ilor de spionaj ale ]\rilor socialiste fr\]e[ti, `n mod direct, nemijlocit, f\r\ ca reziden]ii s\ mai raporteze acas\ sau, m\ rog, s\ cear\ aprob\ri, s\ primeasc\ ordine de acas\. Sigur, raportau chestiuni curente, care ]ineau de munca obi[nuit\, primeau diferite ordine, dar pe fond ei lucrau sub conducerea reziden]ei spionajului sovietic de aici. AMS: Ce sarcini le d\dea, de exemplu? IR: De exemplu, recunoa[teri. Erau trimi[i `n misiuni de o zi-dou\, scurte, ce e pe strada cutare, la adresa cutare, coresponden]a unor str\zi pentru caz de retragere dintr-o misiune, c\i de acces, puncte de concentrare, puncte de `nt`lnire [i foarte mult `n acea perioad\ `i interesa deplasarea cu auto, cu ma[ini. Verificau str\zile pe unde se putea trece, unde se putea sta]iona acoperit. Apoi verificau diferite adrese, adic\ locuin]e. Dac\ sunt goale, nelocuite,

36

ALEX MIHAI STOENESCU

dac\ e cineva acolo, cine e, dac\ e dispus s\ fac\ ceva pentru bani, dac\ exist\ nemul]umi]i [i oameni cu `nclina]ie spre colaborare. AMS: Crede]i c\ au f\cut cumva [i o recunoa[tere pentru interven]ia din decembrie? IR: P\i, pentru ce crede]i c\ f\ceau chestia asta? Au ajuns s\ se intereseze [i de cei care erau pu[i s\-[i dea jos balcoanele `nchise. {ti]i c\ era povestea aceea cu balcoanele `nchise. Apoi, au accelerat ac]iunile de infiltrare a unor persoane din re]ele `n func]ii, de reactivare `n scopul ac]iunii din decembrie a unor fo[ti colaboratori.17 ~n martie 2004, cotidianul Independent a f\cut o dezv\luire interesant\, care `l confirm\ pe colonelul Rusan: STASI a spionat `n Romnia, ca pe un teritoriu inamic. Informa]ia provine de la istoricul german Georg Herstrick, care lucreaz\ la Oficiul pentru Studierea Arhivei fostei Securit\]i STASI. Acesta a ar\tat c\ dup\ 1968, Romnia a fost suspectat\ de RDG fiindc\ a adoptat o linie independent\. ~n consecin]\, STASI considera Romnia ca o ]ar\ ostil\. S-a trecut la culegerea de informa]ii. Astfel, Romnia a fost lucrat\ informativ asemenea ]\rilor vestice considerate ]\ri du[mane. C`nd a izbucnit criza economic\, s-au intensificat [i opera]iunile STASI. Romnia devenise instabil\, iar STASI era `ngrijorat\ de o posibil\ instabilitate a `ntregului Pact de la Var[ovia. {eful STASI, Erich Mielke, a ordonat subalternilor s\i `n 1983 s\ culeag\ orice informa]ie legat\ de Romnia. ~n acest scop, to]i colaboratorii neoficiali ai STASI care vizitau Romnia au furnizat Securit\]ii (STASI, n.a.) relat\ri detaliate despre situa]ia cotidian\ politic\ [i economic\. ~n aceste relat\ri exist\ trimiteri la diferite manifest\ri privind nemul]umirea popula]iei, ca de pild\ revolta de la Bra[ov. Pe de alt\ parte, [i Serviciul Extern, adic\ spionajul exRDG-ist, [i-a intensificat ac]iunile informativ-operative. Astfel, `n cadrul Ambasadei RDG exista un rezident care se ocupa de culegerea de informa]ii. Ofi]erul sau ofi]erii de leg\tur\ aveau o re]ea de informatori despre identitatea c\rora nu se [tie nimic,
17

Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004, pp. 121-122.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

37

fiindc\ fi[ele se afl\ `n continuare `n Statele Unite, unde au ajuns dup\ pr\bu[irea regimului RDG-ist18. Romnia, `n general, [i Securitatea, `n particular, se aflau `ntr-o capcan\. Conducerea Securit\]ii a observat t`rziu, `n vara anului 1988, c\ avantajele strategice de care beneficia prin politica de deschidere interna]ional\, inclusiv `n domeniul economic, precum [i prin ata[amentul demonstrativ al popula]iei la politica lui Nicolae Ceau[escu `n fapt, anestezia general\ a popula]iei `i deschideau o problem\ greu de rezolvat. Spre deosebire de ceilal]i lideri ai ]\rilor comuniste, Ceau[escu, juc`nd rolul de independen]\ fa]\ de Moscova, s`c`ind-o, opun`ndu-i-se, h\r]uind-o pe la ONU [i pe la Beijing, f\c`nd [i jocul de mare figur\ interna]ional\ `n detrimentul ursului-st\p`n, nu beneficia de sprijinul, de protec]ia din spate a Moscovei, cum se `nt`mpla cu ceilal]i lideri. Din Occident, inclusiv din Statele Unite, orice ac]iune sau atac la adresa unui stat comunist punea `n discu]ie reac]ia [efului cel mare. Nu puteai s\ ataci `n sfera de interese sovietic\ f\r\ s\ calculezi reac]ia Kremlinului [i s\ te a[tep]i la o contralovitur\ venit\ de acolo. Ceau[escu nu avea acest sprijin sovietic. Ba, am putea spune c\ `ntr-o anumit\ perioad\ lucrurile st\teau invers: americanii interveneau la sovietici pentru protejarea lui Ceau[escu. A[a cum a dovedit-o evolu]ia lumii pe timpul R\zboiului rece, ie[irea din sistem era extrem de riscant\ pentru orice stat, fie comunist, fie democratic, membru al NATO. Cazul Fran]ei, care a ajuns `n c`teva decenii la periferia deciziilor mondiale [i a fost nevoit\ s\ supraliciteze pentru a redresa imaginea ei de superputere, este semnificativ. Tratat ca eretic, ca independent, dar [i preocupat s\ devin\ lider al lumii a treia zon\ controlat\ `n trecut, ast\zi [i `n viitor de Marile Puteri Ceau[escu era obligat s\ fie extrem de prudent [i atent cu conservarea imaginii sale. Din aceste motive, e[ecurile ac]iunilor externe de intimidare sau criminale ale Securit\]ii la adresa unor emigran]i romni, `mpotriva postului Europa liber\, din perioada Ple[i]\, au condus la sanc]iuni [i restructur\ri `n aparatul serviciului secret romn, cu toate c\ ordinele veniser\ chiar de la Ceau[escu. Era `ns\ una din
18 Independent, 6/7 martie 2004, p. 2.

38

ALEX MIHAI STOENESCU

tr\s\turile de caracter (ur`t) ale lui Ceau[escu, pe care to]i activi[tii de partid din apropiere [i to]i comandan]ii Securit\]ii `l cuno[teau: d\dea vina pe al]ii pentru gre[elile lui. Atitudinea aceasta era adoptat\ deliberat, frecvent cu perfidie, motiv pentru care Ceau[escu nu d\dea niciodat\ ordine de fa]\ cu martori. Faptul este confirmat de Mihai H`rj\u, secretarul s\u personal19. Povestea cu iradierea, cu ordinul d\-i-l pe Radu nu poate fi credibil\ dec`t dac\ Ceau[escu i-a dat acest ordin `ntre patru ochi lui Pacepa. ~n momentul `n care Statele Unite s-au `n]eles cu URSS, ambele l-au ur`t pe Ceau[escu, cel decorat la Kremlin [i cazat la Casa Alb\. Le st\tea `n cale, mai ales pentru c\ erau, ambele Mari Puteri, adev\ratele creatoare ale imaginii sale de mare lider. Evolu`nd singur\ pe pia]a mor]ii, f\r\ a avea `n spate sprijinul, m\car logistic al KGB-ului, [i apel`nd pentru crime la leg\turi extremiste arabe, Securitatea a cunoscut p`n\ `n deceniul nou\ o serie lung\ de c\deri spectaculoase20. A fost obligat\ s\ se retrag\ [i s\ fie mult mai atent\. Din punctul de vedere al ofi]erului de informa]ii externe, nu at`t izolarea c`t natura solitar\ a activit\]ii sale [i pe ansamblu a institu]iei sale au pus fiec\rui individ `ntrebarea asupra raportului `ntre patriotism [i spirit de conservare, `ntre loialitate [i aventur\, `ntre prezent [i viitor. Iar aceste `ntreb\ri nu se ridicau `n momentul alegerii de c\tre statul romn a unei alian]e sau a alteia, a op]iunii pentru un curent politic sau altul, pentru un lider sau altul `n interiorul regimului comunist, ci `n momentul `n care Uniunea Sovietic\ d\r`ma din temelii construc]ia pe care o f\cuse tot ea `n Romnia. Procesul de schimbare controlat\ a sistemului comunist declan[at `n celelalte ]\ri comuniste europene a fost un alt subiect de atent\ observa]ie din partea Securit\]ii. A[a cum ar\tam, Securitatea a reu[it s\ `n]eleag\ destul de repede mecanismul prin care Moscova `nlocuia vechile conduceri cu reformi[ti, precum [i metodologia folosit\ de KGB pentru crearea alternativelor politice la vechiul partid comunist. Pe timpul studiului [i al analizei, conducerea
19 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audierea domnului Mihai Hrj\u, p.18. 20 Dennis

Deletant, Ceau[escu [i Securitatea. Constrngere [i disiden]\ n Romnia anilor 19651989, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1995, pp. 302-304.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

39

Securit\]ii a mai observat rolul atribuit de serviciile de spionaj sovietice mini[trilor Ap\r\rii [i de Interne, precum [i [efilor de servicii secrete din celelalte ]\ri comuniste `n procesul de r\sturnare a fo[tilor lideri. ~n ]\rile socialiste, cu excep]ia Romniei, nu se numea un ministru de Interne, un ministru la Armat\ sau la conducerea serviciului secret f\r\ acordul URSS. Nu-[i permitea nici un lider comunist s\ produc\ surprize, mai ales dup\ revoltele din Ungaria [i Cehoslovacia. F\r\ `ndoial\ c\ `n aceast\ schem\ de lucru a intervenit [i interesul perfect plauzibil al serviciilor de informa]ii din celelalte ]\ri comuniste de a folosi prilejul pentru o liberalizare a sistemului din propria ]ar\ [i `n final pentru eliberarea na]iunii de sub regimul comunist opresiv. Din acest punct de vedere, cooperarea cu KGB-ul nu pare un act de tr\dare, ci o atitudine patriotic\, oric`t de paradoxal\ ar p\rea situa]ia. Lucrurile puteau sta a[a dac\ procesul declan[at de Gorbaciov ar fi avut finalitatea programat\, de lansare a unui nou tip de socialism care s\ aplice un sistem de control discret al sferei de influen]\, dup\ model american. Dar ea a avut drept finalitate distrugerea integral\ a sistemului comunist, inclusiv a proiectului socialist reformist. ~ntrebarea pe care au pus-o nu o dat\ fo[tii ofi]eri de Securitate `n presa postdecembrist\ este dac\ a fost mai bine c\ Securitatea na]ionalist\ a Romniei comuniste s-a destructurat violent sau mai bine era ca Securitatea s\ fi fost un subaltern docil al KGB cum erau celelalte servicii secrete , l\s`nd `n urm\ c`rti]e structurale `n serviciile secrete ale noilor state membre NATO? R\spunsul poate fi dat aici: [i `ntr-un caz, [i `n cel\lalt, av`nd `n vedere autorul destructur\rii, rezultatul a fost acela[i o infiltrare masiv\ [i bine ancorat\ a KGB `n societ\]ile eliberate. Prin urmare, atacarea prin diversiune a Securit\]ii `n decembrie 1989, spre deosebire de cooperare, `n celelalte state comuniste, a fost o alt\ metod\ de a facilita infiltrarea. Comportamentul similar al titularilor ministerelor de for]\ din statele comuniste nu a fost studiat doar de jos `n sus, prin penetr\ri ale Securit\]ii romne `n structurile cabinetelor respective, ci [i de sus `n jos. ~n toamna anului 1988, Departamentul Securit\]ii Statului i-a prezentat lui Ceau[escu informa]ii despre situa]ia din

40

ALEX MIHAI STOENESCU

RDG [i Bulgaria ob]inute de la v`rf, de la conducerea superioar\ a partidelor respective. Ceau[escu a avut o reac]ie prudent\, fiind `ngrijorat c\ descoperirea acestor opera]ii, conduse at`t de sus, ar putea provoca un protest la nivelul lui. Din punctul de vedere al `nclina]iei spre aplicarea scenariului sovietic [i `n Romnia, conducerea Securit\]ii nu `[i f\cea prea multe probleme, cunosc`ndu-l foarte bine pe Tudor Postelnicu, un adept credincios al lui Ceau[escu, f\r\ de care nu ar fi r\mas nici o secund\ la conducerea Ministerului de Interne, iar `n ce-l prive[te pe generalul Vasile Milea, acesta era privit ca fidel [i chiar devotat lui Ceau[escu. La r`ndul s\u, Ceau[escu, de[i era un tip extrem de suspicios [i `[i pierduse `ncrederea `n Securitate, nu ajungea cu suspiciunea at`t de departe `nc`t s\ cread\ c\ echipa de olteni de la conducerea DSS `l putea tr\da. Departamentul Securit\]ii Statului era condus `n 1989 de trei olteni generalii Iulian Vlad, {tefan Alexie [i Aristotel Stamatoiu [i avea la conducerea Direc]iilor centrale al]i `nal]i ofi]eri de origine oltean\ [i arge[ean\. Ceau[escu avea rezerve fa]\ de eficien]a serviciilor de informa]ii [i spionaj, `n general, miz`nd pe faptul c\ problemele se rezolvau la nivelul cel mai `nalt, prin contacte directe `ntre [efii de stat [i de guvern, dar se comporta [i cu o doz\ de distan]are uman\, atitudine provenit\ din ideea primitiv\ pe care [i-o formase de mult c\ `n lumea secretelor spionii tr\deaz\ foarte u[or pentru c\ ac]ioneaz\ pe bani. Printre motivele pentru care a fost nevoie de o subversiune extern\ `mpotriva regimului lui Ceau[escu s-au aflat [i influen]a nul\ a KGB-ului asupra conducerii Securit\]ii romne, identificarea acesteia ca na]ionalist\ [i concluzia c\ `i este fidel\ lui Ceau[escu. Acelea[i motive au constituit [i acoperirea pentru decizia de a distruge acest organism odat\ cu `nl\turarea lui Ceau[escu. Au existat ni[te cauze care au condus `n timp la o slab\ penetrare a structurilor politice [i informative ale Romniei de c\tre URSS. Racolarea sovietic\ nu a reu[it succese spectaculoase din c`teva motive: 1. Personalitatea lui Ceau[escu. Era tipul de om cu care nu se puteau `n]elege. Ceau[escu era un marxist convins, un fel de romantic al marxismului, dar primitiv, `n timp ce ei nu mai credeau de

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

41

mult `n teoria marxist-leninist\, ci exercitau puterea politic\ interna]ional\ `n sine, folosind marxism-leninismul doar ca pe un mijloc. 2. Ceau[escu `[i f\cuse o structur\ de conducere obedient\, care se ]inea de scaune. Este vorba de tipul de oameni. ~n ultimii ani st\teau la p`nd\ [i a[teptau un moment pentru mai t`rziu `n care s\ se manifeste la fel, s\ intervin\ plini de zel `ntr-o b\t\lie care s\-i solidarizeze cu viitorul lider, s\-l lingu[easc\ la fel cum o f\ceau cu Ceau[escu. Cum nu vedeau posibil\ o dispari]ie a clanului, a[adar interesul se orienta spre Nicu. Alt\ solu]ie nu aveau. Lucrurile s-au precipitat, d`nd peste cap a[teptarea lor. Acest tip de om este fricos, nu se bag\ `n racol\ri, nu risc\. 3. Securitatea din perioada Ceau[escu nu era infiltrat\ semnificativ, n-a fost penetrat\ ca alte servicii din Est, deoarece elementul de coeziune, cauza ei, nu era interna]ionalismul proletar, b\t\lia cu capitalismul, ci na]ionalismul. Toate relat\rile istorice contribuiau la sentimentul c\ Romnia a fost mereu sacrificat\, `n[elat\, agresat\, iar securi[tilor li se insuflase sentimentul c\ ap\r\ ]ara de aceste agresiuni. Sentimentul de parte a unei comunit\]i, a unei armate extinse care lupt\ cu imperiali[tii americani, nu exista la noi. Existau `ntr-adev\r suspiciunea, frustrarea, orgoliul, toate insuflate de Ceau[escu. Sovieticii considerau Securitatea romn\ ca lipsit\ de perspectiv\ ideologic\, pentru c\ nu ]intea orizontul victoriei depline a comunismului `n lume. ~n opinia lor, chiar [i `n lume Securitatea ac]iona pe criterii na]ionaliste, `nguste, f\r\ o finalitate distructiv\. Romnia nu voia s\ distrug\ America, a[a cum voiau sovieticii, ci s\ o foloseasc\ pentru a ap\ra Romnia. 4. Sub Ceau[escu, Securitatea a distrus structuri KGB, a luat sub control re]ele, a `mpiedicat opera]ii sovietice pe teritoriul nostru. Asta nu se iart\! 5. Oricine se uit\ la calitatea proast\ a oamenilor pe care i-au racolat [i folosit sovieticii se l\mure[te f\r\ alte explica]ii asupra dificult\]ilor pe care le-au avut ace[tia pentru a influen]a cursul evenimentelor din Romnia condus\ de Ceau[escu. F\r\ interven]ia sovietic\ din decembrie 1989, este greu de crezut c\ indivizi ca

42

ALEX MIHAI STOENESCU

Apostol, Militaru, Brucan, Doicaru, Keller, Logof\tu, Pancea sau Vasile Ionel ar mai fi putut face o carier\. O alt\ surs\ foarte avansat\ [i profesionist\ de informa]ii despre procesele distructive declan[ate de Mihail Gorbaciov, a provenit `n mod constant din Iugoslavia, de la nivelul serviciului de informa]ii [i de la conducerea Armatei, cu care Securitatea [i MApN colaborau transparent, ca urmare a unor `n]elegeri stabilite `nc\ de pe vremea lui Tito. ~n leg\tura Securit\]ii se aflau fo[ti colaboratori apropia]i ai acestuia. Aceast\ rela]ie, care se concentra [i asupra unor personalit\]i din aparatul profesionist, nu trebuie confundat\ cu activitatea lui Mirko Atanaskovici, consulul croat de la Timi[oara, care ac]iona `n interiorul unei re]ele maghiare de spionaj. Una din informa]iile care au circulat pe rela]ia Iugoslavia a fost aceea c\, `n cadrul `n]elegerilor politice [i a colabor\rii stabilite `ntre serviciile de informa]ii din Vest [i din Est, a fost pus\ `n discu]ie [i distrugerea celor dou\ structuri de informa]ii na]ionaliste, ale Iugoslaviei [i Romniei, pentru c\ reprezentau un obstacol `n calea destinderii europene [i a globaliz\rii proceselor de integrare declan[ate pe continent. ~n particular, Germania [i Statele Unite erau extrem de interesate de anihilarea serviciilor de informa]ii iugoslave, deoarece acestea conduceau opera]ii ample, nea[teptat de eficiente, pe teritoriul statelor respective [i `n plus nu ezitau s\ fac\ apel la asasinate comandate, la lichidarea fizic\ a opozan]ilor. De exemplu, una din ]intele predilecte ale asasinatelor erau membrii emigra]iei iugoslave (`n special, croa]i [i albanezi). ~n presa occidental\ s-au comentat destul de amplu atentatele comandate de Securitate `mpotriva unor membri ai emigra]iei romne[ti, atentate negate vehement de fo[tii lideri ai Securit\]ii [i lipsite `n continuare de probe concludente. Pentru celelalte servicii secrete implicate `n asasinate politice, oprirea lor era o chestiune de ordin de la Moscova. Vom lua dou\ exemple: `n momentul `n care `n cadrul Securit\]ii de stat a Cehoslovaciei comuniste s-a creat un departament special numit sec]ia PATRIE, cu misiunea de preg\tire a crimelor `mpotriva liderilor emigra]iei a[a-numita exercitare a legitimit\]ii socialiste `n str\in\tate , acesta a fost `nfiin]at la Praga

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

43

`mpreun\ cu KGB21. Mai mult dec`t at`t, cercet\torul ceh Pavel Zacek, `ncerc`nd s\ studieze arhivele Poli]iei secrete din ]ara sa a constatat c\ o anumit\ cantitate de informa]ii din perioada a[a-numitei normaliz\ri se g\se[te numai `n arhivele [i `n eviden]ele KGB-ului sovietic22. Securitatea de stat cehoslovac\ ori era penetrat\ ad`nc de KGB, ori f\cea o copie a documentelor sale [i le trimitea la Moscova! Acela[i fenomen se petrecea [i cu STASI, serviciul secret al RDG. Scriitorul german Richard Wagner, `ncerc`nd s\ cerceteze arhivele STASI, a constatat c\, dup\ distrugerea arhivelor serviciului de spionaj militar al Armatei Na]ionale a Poporului [i a serviciului de informa]ii externe HVA al RDG, copiile tuturor documentelor distruse se aflau la Moscova: Aceast\ gre[eal\ a fost cu at`t mai grav\ cu c`t mul]i colaboratori ai STASI din str\in\tate au r\mas cu siguran]\ nedeconspira]i, `n timp ce copiile dosarelor se afl\, probabil, la Moscova, astfel `nc`t unii dintre ofi]erii sau colaboratorii neoficiali ai STASI pot fi utiliza]i `n continuare de c\tre KGB sau de c\tre organiza]iile `n care acesta s-a transformat ulterior23. Un proces at`t de amplu, care s\ cuprind\ arhiva unor departamente ultrasecrete, nu se putea desf\[ura dec`t printr-o leg\tur\ oficial\, func]ional\ `ntre KGB [i STASI. A[a ceva `ntre Securitate [i KGB nu exista sub regimul Ceau[escu. ~n ce prive[te emigra]ia iugoslav\, o statistic\ publicat\ `n 1981 la Hamburg arat\ c\ `ntre 1967 [i 1980, serviciile secrete iugoslave ar fi lichidat fizic 2 membri ai emigra]iei albaneze, 12 membri ai emigra]iei s`rbe [i 57 de membri ai emigra]iei croate24. Chiar dac\ respectivele cifre ar putea fi exagerate, `n sensul c\ nu toate au fost asasinate comandate, totu[i, activitatea de lichidare
Pavel Zdacek, Arhivele Securit\]ii Statului (cehoslovac) n Analele Sighet, Nr. 9, Ed. Funda]iei Academia Civic\, Bucure[ti, 2001, p. 832. 22 Ibidem. 23 mpov\ra]i de mo[tenirea Securit\]ii [i Stasi (Die Erblast von Stasi und Securitate): r\spunsuri germane, romne [i maghiare la o provocare istoric\. Simpozion, Bucure[ti: 6-8.06.2001, Ed. Compania, Bucure[ti, 2002, p. 17 24 Ante Beljo, YU-Genocide, Ed. Northen Tribune Publishing, Toronto-Zagreb, 1995, p. 220.
21

44

ALEX MIHAI STOENESCU

fizic\ a poten]ialilor candida]i occidentali pentru partidele de Opozi]ie din Iugoslavia nu l\sa nici un dubiu asupra ostilit\]ii `ndrept\]ite [i asupra dorin]ei de distrugere a acelei structuri. Din toamna anului 1986, `n Iugoslavia reexplodase problema na]ionalist\. La 24 septembrie 1986 un ziar belgr\dean publica un articol incendiar prin care acredita ideea c\ s`rbii sunt `n pericol de exterminare `n Kosovo [i `n Croa]ia cu sprijin din exterior. Serviciul secret iugoslav s-a declarat surprins [i incapabil s\-i descopere pe autorii memorandumului (!). To]i liderii comuni[ti au condamnat acel document, cu excep]ia unuia: Slobodan Miloevi, pre[edinte al Ligii Comuni[tilor S`rbi25. Vor urma 12 ani de r\zboi na]ionalist [i interven]ia NATO din 1999, `n care serviciile de informa]ii iugoslave, infiltrate `n centrele de comand\ ale organiza]iei, vor reu[i s\ produc\ dobor`rea [i studierea la sol a unui bombardier stealth, s\ intoxice `n a[a m\sur\ opera]iile de planificare a luptei `nc`t s\ fie bombardat\ Ambasada Chinei din Belgrad [.a. Ce trebuie `n]eles de aici: c\ inclusiv lichidarea opozi]iei sprijinite de Occident nu a scutit un stat de r\zboiul devastator. A[adar, cel pu]in la v`rful Securit\]ii romne, planurile sovietice de schimbare a regimului ceau[ist din Romnia [i de atacare a serviciului secret romn aflat `n slujba acestui regim , `n colaborare cu liderii [i serviciile secrete ale Occidentului, erau intuite cu mai mul]i ani `nainte de 1989. Conform unei m\rturii credibile, `n prim\vara anului 1989, cel pu]in generalul Vlad cuno[tea `n detaliu [i cum se va desf\[ura ac]iunea de r\sturnare a lui Nicolae Ceau[escu: ~n ziua de 14 aprilie 1989, cu ocazia zilei mele de na[tere `i va declara autorului fostul procuror general adjunct Gheorghe Diaconescu , Iulian Vlad m-a vizitat la birou. ~ntr-o discu]ie `ntre patru ochi mi-a spus: P`n\ `n decembrie, gata! [i a f\cut semn cu palma `n plan orizontal, adic\ lichidare. Apoi a continuat: {i va `ncepe de sus spre interior, ar\t`nd cu palma de la nord-est spre sud-vest, indic`nd f\r\ dubiu spa]iul teritorial al
25 Misha Glenny, The Balkans, 18041999. Nationalism, War and the Great Powers, Ed. Granta Books, London, 1999, pp. 625-626.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

45

]\rii `ntre Ia[i [i Timi[oara26. Generalul Iulian Vlad contest\ existen]a acestei integr\ri. La prima audiere `n fa]a Comisiei senatoriale, el va confirma `ntr-un fel acea previziune: Situa]ia era de a[a natur\ `n acel moment c\ nu putea s\ fie altul deznod\m`ntul. ~n ce ne prive[te, acest lucru l-am `ntrev\zut de mai mult timp. Poate numai momentul nu l-am putut prevedea cu exactitate, dar cursul evenimentelor l-am intuit. Mai ales c\ dispuneam de o seam\ de date [i informa]ii. ~n leg\tur\ cu acela[i subiect, generalul {tefan Alexie a declarat la 17 ianuarie 2004 urm\toarele: {tefan Alexie: Noi, cei de la v`rful Securit\]ii, am [tiut primii c\ suntem sorti]i e[ecului [i am [tiut asta de la primele mi[c\ri ale lui Gorbaciov. Nici un serviciu secret din lume nu st\ [i prive[te, ci porne[te imediat s\ `n]eleag\. {tiam ce se va `nt`mpla. Apoi am v\zut c\ am r\mas ultima ]ar\ [i c\ dispari]ia sistemului este inerent\. Ce faci `n astfel de situa]ii? Dac\ n-ai nimic `n tine, fugi, tr\dezi, te ascunzi. Dac\ ai ceva `n tine, `ncerci s\-]i protejezi poporul. Noi eram condamna]i, [tiam asta, pentru c\, spre deosebire de serviciile secrete din celelalte ]\ri comuniste, noi nu puteam da m`na cu sovieticii `mpotriva pre[edintelui nostru [i a partidului comunist de aici, pentru c\ m`na `ntins\ era a ru[ilor. Un act de tr\dare de acest tip, chiar dac\ prin absurd am fi fost considera]i eroi pentru asta, r\m`ne `n istoria poporului romn pentru totdeauna un act de `nalt\ tr\dare, pentru c\ a fost f\cut cu du[manul de moarte al acestui popor. A[a cum peste ani, peste mai mul]i ani, c\r]ile de istorie `i vor identifica precis pe tr\d\torii care au venit la conducerea ]\rii `n decembrie 1989, a[a am fi ap\rut noi peste ani, dac\ d\deam m`na cu ru[ii atunci. {tiam ce urmeaz\ [i am acceptat chiar [i ideea c\ unii dintre noi vor pieri. AMS: Aceasta ar fi explica]ia, `n opinia dumneavoastr\, pentru pasul `napoi f\cut de Securitate `ntre 17 [i 21 decembrie? {A: Pasul `napoi f\cut de Securitate a avut un cost [i acest cost final, pe care noi nu-l intuiam atunci, a fost p`n\ la urm\ distrugerea
26

Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 56.

46

ALEX MIHAI STOENESCU

Securit\]ii. Cei care au organizat ac]iunea din decembrie 89 se a[teptau s\ reac]ion\m, crez`nd c\ suntem fanatici, [i se preg\teau s\ intre cu trupe. AMS: Cred c\ aici gre[i]i. Nu fanatismul dvs. `n ap\rarea lui Ceau[escu au vizat ei, ci faptul c\ era]i considera]i na]ionali[ti. |sta era cel mai mare pericol. Nu era]i o structur\ ca a celorlalte ]\ri comuniste, infiltrat\, dispus\ la cooperare cu sovieticii. S\ presupunem c\ Ceau[escu era schimbat f\r\ s`nge `n CPEx. Mai putea Uniunea Sovietic\ s\-[i fac\ jocul de interese `n Romnia cu Securitatea r\mas\ `ntreag\? Putea ea s\ scoat\ vreun lider sau mai mul]i la suprafa]\, cu Securitatea na]ionalist\, antisovietic\ `n spate? {A: Nu. AMS: A]i fost condamna]i de la `nceput, indiferent cum se termina treaba cu Ceau[escu. Crede]i c\ v-au c\utat s\ v\ omoare `n noaptea de Anul Nou 1990 `n biroul dvs. dintr-o pornire revolu]ionar\? {A: Nu. Nici nu cred c\ oamenii care s-au str`ns `n strad\ [tiau cine sunt eu.27 D\r`marea bazelor ideologice de c\tre Uniunea Sovietic\ a generat `n Securitatea romn\ o preocupare mult mai mare pentru problematica [i destinul statului [i mult mai mic\ pentru situa]ia partidului. Totodat\, `n r`ndurile ofi]erilor de Securitate s-a dezvoltat o dependen]\, dar [i o `ncredere mai mare `n comandan]ii Departamentului, precum [i o amplificare a sentimentului de ata[ament patriotic fa]\ de ]ar\ [i na]iune, `n detrimentul loialit\]ii fa]\ de liderul absolutist al statului. Nu `n ultim\ instan]\, trebuie s\ lu\m `n considerare [i teama, teama de atacul colosului sovietic [i teama de viitorul incert. Ofi]erul de Securitate ante [i postdecembrist nu poate fi scos din ecua]ia felului cum a fost recrutat de partidul comunist `n anii 5060: analfabet [i s\rac, extras din fundul unui sat [i b\gat f\r\ examen `n [coli, trecut [i prin facult\]i [i preg\tit `n
27 Ibidem, pp. 115-116. (n timpul procesului generalului Vlad, generalul Alexie, chemat ca martor, a ar\tat c\ replica este nceputul sfr[itului i-a apar]inut fostului [ef al DSS. Nu are importan]\. Important este c\ acest dialog semnificativ a avut loc ntre cei doi.)

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

47

spirit na]ionalist, r\mas p`n\ la cap\tul sistemului un om dator [i dependent fa]\ de comunismul care l-a scos din promiscuitate [i i-a oferit o parte din Putere. Acest om vede poporul romn format din dou\ p\r]i: massa [i c`]iva tr\d\tori. El va r\m`ne convins p`n\ la cap\tul vie]ii c\ eliberarea romnilor de sub dictatura comunist\ a fost o opera]iune str\in\ [i c\ solu]ia cea mai bun\ pentru poporul romn era un socialism luminat.

Evaluarea situa]iei interne


Numirea generalului Iulian Vlad la conducerea Departamentului Securit\]ii Statului `n 5 octombrie 1987, simultan cu numirea lui Postelnicu `n func]ia de ministru de Interne, s-a produs la finalul celebrului val de schimb\ri operate de Nicolae Ceau[escu la nivelul aparatului de stat, `n special al Guvernului, pe durata lunii septembrie. Motivele schimb\rilor masive f\cute atunci de Ceau[escu sunt `nc\ neelucidate, dar putem observa c\ modific\rile din Guvern veneau la numai un an dup\ alt val de schimb\ri ale cabinetului D\sc\lescu [i c\, probabil, ele au fost expresia crizei economice [i energetice profunde prin care trecea Romnia. Iarna 19861987 cunoscuse cele mai sc\zute temperaturi din ultimul secol, surprinz`nd sistemul energetic `n stare de necesitate. Pe 16 februarie 1987 avusese loc mi[carea studen]easc\ de la Ia[i `mpotriva condi]iilor de cazare din c\mine, `n primul r`nd lipsa de c\ldur\. Primul-ministru Constantin D\sc\lescu nu este schimbat, de[i incompeten]a sa devenise de notorietate, [i este trimis `ntr-un lung periplu interna]ional cu scopul de a reactiva o serie de schimburi comerciale [i leg\turi economice. Unele numiri din Guvern se vor face `n lipsa lui. Vizitele primuluiministru vor r\m`ne f\r\ vreun rezultat, cauza fiind declan[area procesului de izolare economic\ [i politic\ a Romniei. La sf`r[itul lunii mai avusese loc vizita lui Gorbaciov la Bucure[ti, soldat\ cu o ceart\ violent\ `ntre acesta [i Ceau[escu, liderul de la Kremlin plec`nd convins c\ pre[edintele Romniei este irecuperabil pentru vreo tentativ\ de reformare a sistemului politic. Preluarea conducerii Securit\]ii de

48

ALEX MIHAI STOENESCU

c\tre Iulian Vlad, care `ntre 1977 [i 1982 fusese secretar de stat `n MI [i apoi adjunct al ministrului de Interne (19821987), a fost primit\ cu satisfac]ie `n r`ndurile ofi]erilor de Securitate, `n primul r`nd pentru c\ era cel dint`i comandant care nu provenea din activi[tii de partid. Experien]a conducerilor anterioare, dar mai ales infiltr\rile de activi[ti [i procedeele politice de control introduse de Ceau[escu dup\ fuga lui Pacepa, precum [i numirea lui Postelnicu la conducerea DSS creaser\ nemul]umiri `n aparatul tehnic. ~ntre 1978 [i 1987, `n Securitate, mai ales `n CIE, fuseser\ conservate sau distruse re]ele [i abandonate misiuni preg\tite timp de decenii, mai mul]i agen]i din str\in\tate fuseser\ retra[i [i plasa]i `n structurile interne, apoi au fost introduse planific\ri [i raport\ri tipice activit\]ii partidului comunist, care consumau timp [i `ngreunau opera]iunile profesioniste ale Departamentului. ~n activitatea intern\, controlul activi[tilor de partid s-a intensificat, ace[tia neput`nd comunica altfel `n structuri dec`t prin formalit\]i politice, prin dispozi]ii cu caracter general, ambiguu, [i prin [edin]e lipsite de orice aplicabilitate. Secretarul de partid al Securit\]ii, un anume Marcu, un alcoolic, nu era b\gat `n seam\. Mai ales sub ministeriatul lui George Homo[teanu, [efii Direc]iilor centrale [i ofi]erii din structuri au `nceput s\ disocieze neoficial, dar [i oarecum obiectiv, activit\]ile politice de cele profesionale. Trecuse un deceniu de c`nd, printr-un ordin al lui Ceau[escu, Securitatea fusese politizat\. Acest fenomen a contat `n momentul crizei din 1989. Venirea generalului Vlad la conducerea Departamentului a fost perceput\, a[adar, ca o victorie a aparatului profesionist. Personalitatea generalului Iulian Vlad.
FI{| BIOGRAFIC| General de corp de armat\ (r) Iulian N. Vlad Data [i locul na[terii: N\scut la data de 23 februarie 1931 `n satul Gogo[i]a, jude]ul Dolj. P\rin]i: Situa]ia familial\: Studii: Nicolae [i Eugenia, ambii deceda]i, au fost ]\rani agricultori. C\s\torit, so]ia profesoar\, `n prezent pensionar\. Au un fiu de profesie inginer. Liceul Gheorghe Chi]u din Craiova; Institutul Pedagogic din Bucure[ti; Facultatea de Drept a Universit\]ii din Bucure[ti; {coala Militar\ de Ofi]eri din Boto[ani;

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

49

cursuri postuniversitare `n domeniul [tiin]elor juridice, militare [i de specialitate Activitate profesional\: 19481951 activitate didactic\ [i munc\ politic\, `ndeplinind func]ii de la secretar de clas\, jude] [i p`n\ la cea de adjunct de [ef de sec]ie la CC al UTM; Dup\ absolvirea {colii Militare de Ofi]eri (1952) cu gradul de locotenent, a fost `ncadrat `n Ministerul de Interne [i p`n\ `n 1974 a lucrat `n domeniul `nv\]\m`ntului militar [i de specialitate, `ndeplinind succesiv func]iile de [ef de birou, [ef de serviciu, adjunct [ef de direc]ie [i [ef al Direc]iei ~nv\]\m`nt al Ministerului de Interne; 19741977 comandant al {colii Militare de Ofi]eri a Ministerului de Interne c\reia i-au succedat actuala Academie Na]ional\ de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza a MI [i, respectiv, Institutul Na]ional de Informa]ii al SRI; 19771984 secretar de stat la Ministerul de Interne; 19841987 adjunct al ministrului de Interne; 198722 decembrie 1989 Ministru Secretar de Stat la Ministerul de Interne [i [ef al Departamentului Securit\]ii Statului. ~n zilele [i nop]ile de foc ale sf`r[itului de decembrie 1989 a avut un rol esen]ial `mpreun\ cu generalul {tefan Gu[\, [eful Marelui Stat Major al Armatei, `n prevenirea unui distrug\tor r\zboi civil care era pe punctul de a fi declan[at. Totodat\ a reu[it `n acele `mprejur\ri dramatice s\ protejeze nu numai via]a propriilor subordona]i ci [i a celorlalte efective ale Ministerului de Interne. R\m`ne celebr\ o afirma]ie pe care a f\cut-o `ntr-unul din procese: Cei care hot\r\sc s\ piard\ sunt [i cei mai puternici. ~n ciuda rolului major jucat `n acele evenimente istorice, la 31 decembrie 1989 a fost arestat [i `n urma proceselor intentate a fost condamnat, `n total, la aproape 25 de ani de `nchisoare. A fost eliberat din ~nchisoarea Jilava la 31 decembrie 1993 f\r\ s\ fi cerut sau s\ fi beneficiat de nici un act de clemen]\, ci prin hot\r`re judec\toreasc\, `n conformitate cu legea. ~n prima decad\ a lunii ianuarie 1990, dup\ aproape 39 de ani de activitate, a fost trecut `n rezerv\. Activitate politic\ [i ob[teasc\: A fost deputat de Arge[ (Circumscrip]ia Electoral\ Domne[ti) `n Marea Adunare Na]ional\ [i membru al CC al PCR `n dou\ legislaturi.

Importante pentru prezentarea noastr\ sunt dou\ aspecte: faptul c\, prin natura domeniului `n care a lucrat (`nv\]\m`nt), Iulian Vlad a fost

50

ALEX MIHAI STOENESCU

un ofi]er cu lecturi, cultivat [i cu solide cuno[tin]e teoretice profesionale [i politice, mult superioare altor `nal]i func]ionari ai MI; faptul c\, `n calitate de comandant `n cadrul Direc]iei ~nv\]\m`nt a MI, de [ef al acelei Direc]ii, apoi de comandant al {colii Militare de Ofi]eri a MI a cunoscut bine, personal [i profesional, cam `ntregul aparat de lucru al Securit\]ii [i al Ministerului de Interne. Aceste avantaje i-au permis lui Iulian Vlad s\ evalueze permanent calitatea ofi]erilor Securit\]ii, ai Mili]iei, trupelor [i ai celorlalte arme, posibilit\]ile lor reale, gradul de instruc]ie, precum [i raportul `ntre misiuni [i performan]e. Generalul Vlad a avut [i privilegiul unui alt tip de abordare a rela]iei cu intelectualii cunoscu]i ai ]\rii, prezent`ndu-se el `nsu[i ca un intelectual de orientare francofil\, cu bune cuno[tin]e de istorie na]ional\ [i universal\ [i cu o manier\ mai elastic\ de interpretare a informa]iilor [i datelor ob]inute prin activitatea departamentelor centrale ale Securit\]ii. Generalul Vlad vorbe[te franceza, germana [i rusa, fapt care i-a [i permis accesul la literatur\ [i la informa]ia istoric\. Dup\ revolu]ie, calit\]ile sale de inteligen]\ [i abilitate, precum [i faptul c\ nu a putut fi prins cu abuzuri grave au generat opinia adversarilor s\i c\ era un tip ascuns, f\]arnic, viclean. Nu exist\ `n istorie [i `n lume [ef de serviciu secret s\ nu fie considerat astfel. ~n anii 70 a con[tientizat, ca urmare a unui studiu special, importan]a [i rolul elitelor `n societ\]ile democratice din Occident, c`t [i `n Romnia. Astfel, a avut `n studiu sistemul de rela]ionare al Serviciului de Informa]ii Interne al Fran]ei, ale c\rui re]ele de colaboratori [i informatori coborau ([i coboar\) p`n\ la nivel de director de liceu, `n `ntreaga na]iune, constituindu-se ca o structur\ ancorat\ solid `n societatea civil\ francez\. Cunoscu]i cu denumirea honorables correspondants (onorabili coresponden]i), ei provin din mai toate straturile societ\]ii. ~n dialogul dintre ziarista Christine Ockrent [i contele de Marenches, [eful Serviciului de Documentare Extern\ [i de Contraspionaj al Fran]ei, consilierul preziden]ial m\rturisea: M: (...) ~n poli]ie sunt numi]i informatori, `n serviciul v\milor, avizori. ~n serviciile speciale li se spune onorabili coresponden]i. O: Gama este foarte variat\?

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

51

M: Unul poate fi [ofer de taxi, altul personaj bisericesc sau chiar secretar de stat. O: Sunt remunera]i pentru serviciile lor? M: Da, unii o fac pentru bani. Unul, doi sau trei dintre ei au luat sume importante, e drept. Dar majoritatea onorabililor coresponden]i lucreaz\ din patriotism [i pentru onoarea de a-[i servi ]ara. Anumi]i francezi c\l\toresc `n zone sensibile, unde pot observa, vedea [i auzi lucruri utile pentru ]ara lor. Toate ]\rile practic\ acest sistem. Oameni at`t de serio[i, ca britanicii, dau dovad\ de un sim] civic remarcabil. Prietenii no[tri elve]ieni, care-[i respect\ mult neutralitatea, au un sistem de ofi]eri de mili]ie care informeaz\ guvernul de la Berna, pentru c\ umbl\ cam peste tot. ~i g\se[ti `n posturi importante sau `n afacerile interna]ionale. Serviciile de informa]ii sunt o imens\ sit\ `n care se arunc\ mii de informa]ii, sute pe zi, pentru a extrage esen]a sau numai c`teva pic\turi care conteaz\ [i care alimenteaz\, de exemplu, un buletin cu destina]ia Elysee sau alte centre de decizie. Controlul acestor informa]ii reprezint\ una din sarcinile esen]iale ale Serviciului.28 Racolarea [i sprijinirea logistic\ (de exemplu, cea editorial\), financiar\ (premii, sume virate prin funda]ii, sponsorizarea document\rii sau c\l\toriilor) [i de rela]ii publice (propagand\ [i publicitate) a scriitorilor, profesorilor universitari, oamenilor de art\, arti[tilor (promovarea lui Brigitte Bardot ca simbol al Fran]ei a fost un exemplu, a marelui comedian Louis de Funes `n rolul jandarmului, alt exemplu), a c`nt\re]ilor, creatorilor de mod\ etc. se f\cea `n baza unui program coerent de promovare a valorilor na]ionale. Pentru punerea `n aplicare a acestui program, serviciile secrete franceze colaborau direct, dar conspirat, cu ministerele Educa]iei [i Culturii, ocup`ndu-se totodat\ [i de protejarea culturii franceze de ingerin]e parazitare. La cap\tul acestei activit\]i se dezvoltau apoi curente de opinie critice, av`nd la origine declara]ii ale unor personalit\]i, pozi]ii oficiale ale unor demnitari, articole de pres\ dirijate,
28 Christine Ockrent, Contele de Marenches, Consilier de tain\ al Puterii, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1992, p. 101.

52

ALEX MIHAI STOENESCU

publica]ii [i filme con]in`nd mesaje subliminale negative la adresa acelor fenomene importate (hippy, mafia italian\, produsele americane de contraband\, ingerin]a comunist\ `n Africa francofon\ [.a.). Aceste teme au fost strecurate subtil mai ales `n cinematografia francez\. Un exemplu: introducerea jandarmului din Saint Tropez `ntr-un grup hipiot a st`rnit r`sul [i a subliniat ridicolul asupra acelui fenomen periculos, importat din Statele Unite, `mpreun\ cu `ntreaga promiscuitate ce `l `nso]ea. Serviciul de Informa]ii Interne francez ]inea o permanent\ leg\tur\ fie operativ\, fie informal\ cu marile personalit\]i ale na]iunii, promov`nd consult\ri, evalu\ri, `ntocmirea de studii, participarea la planificarea unor ac]iuni, bine`n]eles f\r\ a fi deconspirate. Datorit\ temperamentului sau sechelelor celui de-al doilea r\zboi mondial [i ale R\zboiului rece, numero[i intelectuali de notorietate refuzau s\ lucreze direct cu serviciile secrete franceze. ~n aceste situa]ii erau exploata]i `n orb, f\r\ s\ [tie [i tot f\r\ s\ [tie sprijini]i. Un subiect care a preocupat Fran]a mul]i ani a fost cel al comportamentului oamenilor politici francezi `n timpul celui de-al doilea r\zboi mondial, colabora]ionismul [i rezisten]a, inclusiv falsa sau pretinsa participare la rezisten]a antinazist\. Fal[ii eroi au fost demasca]i (o minoritate), dar `n majoritate au fost exploata]i `n folosul na]iunii, inclusiv prin aplicarea unui [antaj la baza rela]iei. Iulian Vlad a `ncercat ceva asem\n\tor [i `n rela]ia Securit\]ii cu personalit\]i culturale [i [tiin]ifice ale Romniei. Deschiderea a f\cut-o personal Nicolae Ceau[escu `n ideea: oamenii de [tiin]\ [i de cultur\ de a n-i apropia [i a ne sus]ine. Vlad mo[tenea [i un `nceput de rela]ie armonic\, dar izolat\ [i mai degrab\ `ngust\, de la Ion St\nescu [i Vasile Patiline], folosit\ [i de generalul Ple[i]\, care stabilise un sistem de colaborare cu v`rfuri ale intelectualit\]ii romne[ti. Colaborarea nu implica neap\rat un contract informativ, ci un sistem de consultan]\ `n domenii diferite. Aceste rela]ii au mers foarte departe, influen]`nd decisiv ideea exploat\rii sentimentelor na]ionaliste ale popula]iei `n folosul regimului comunist, ajung`nd, mai ales `n ultimii ani, p`n\ la rezolvarea unor probleme personale. ~n dialogul lui Viorel Patrichi cu generalul Nicolae Ple[i]\, a fost abordat [i acest subiect:

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

53

Nicolae Ple[i]\: Erau urm\rite toate categoriile de intelectuali. Aveam un colectiv de 10-15 oameni. Erau [i doi-trei ofi]eri coresponden]i pe regiuni. Securitatea ap\ra valorile materiale [i spirituale, secretul activit\]ii [tiin]ifice. Aveam re]ea printre intelectuali `n toate institutele de cercetare. S-a pus problema ap\r\rii lor [i a crea]iei lor. Trebuiau pu[i la ad\post ca s\ nu fie racola]i de serviciile de spionaj str\ine. Viorel Patrichi: Cum acceptau intelectualii colaborarea cu dvs.? NP: La `nceput n-au sesizat latura protec]iei din activitatea noastr\. Credeau c\-i suspect\m. Ceea ce leza demnitatea lor. C`nd s-au l\murit despre ce e vorba, intelectualii nu numai c\ nu aveau rezerve, dar veneau `n `nt`mpinarea aparatului. C\utau contactul cu organele de informa]ii [i contrainforma]ii pentru protec]ie. ~n a doua parte a regimului Ceau[escu, c`nd s-a intensificat activitatea de constr`ngere, se `mpiedicau contactele cu str\inii. Intelectualii s-au g`ndit c\ nu pot lupta contra m\surilor de `ngr\dire dec`t av`ndu-i ca alia]i pe cei din serviciile de informa]ii [i contrainforma]ii, \ia de la Secu. Cine m\ ajut\ s\ plec la Paris? Cine m\ ajut\ s\-mi public c\r]ile? A[a s-a recurs la Securitate.29 Aceast\ explica]ie nu este complet\ [i nu atinge fondul problemei. Despre ce intelectualitate era vorba? Intelectualitatea ]\rii fusese distrus\ `n primul deceniu de regim comunist, iar intelectualii recupera]i erau obliga]i s\ semneze angajamente de colaborare sau o f\ceau de fric\. Ceilal]i intelectuali, intelectualii noi, fuseser\ admi[i `n facult\]i pe baz\ de origine s\n\toas\ copii de ]\rani [i muncitori , iar intelectualii din familiile cu tradi]ie care reu[iser\ s\ se strecoare printre furcile caudine ale sistemului, fuseser\ mai `nt`i trimi[i `n produc]ie, apoi accepta]i `n universit\]i numai dup\ `ndeplinirea unor compromisuri sau dup\ ce partidul se convingea c\ sunt loiali regimului. Este unul dintre motivele pentru care nu
29 Viorel Patrichi, Ochii [i urechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Ple[i]\, Ed. Ianus Inf. SRL, Bucure[ti 2001, p. 129.

54

ALEX MIHAI STOENESCU

am avut o disiden]\ a intelectualit\]ii [i am avut numai o disiden]\ politic\, de la anticeau[ism personal la socialism cu fa]\ uman\, [i c`]iva opozan]i a c\ror ac]iune pornea de cele mai multe ori din motive personale. Cele mai frecvente erau tocmai interzicerea c\l\toriilor `n str\in\tate, contactul cu rude aflate `n exil, rela]ii de cult sau culturale altfel fire[ti. Rela]ia `ntre intelectuali [i Securitate nu s-a putut stabili armonic [i natural ca `n Fran]a [i pentru c\, `ntre cele dou\ entit\]i, `n Romnia comunist\ se amestecau parazitar cadrele. Subiectul a fost tratat cu seriozitate de profesorul Petre T. Frangopol, cunoscuta personalitate [tiin]ific\ romneasc\ subliniind [i rolul nefast al elitelor negative, provenite din mul]imea de indivizi care, sub acoperirea aderen]ei zgomotoase la partidul comunist, la Ceau[escu [i specul`nd rela]ia cu Securitatea, au creat o fals\ elit\ intelectual\ [i o fals\ baz\ pentru o construc]ie na]ional\ solid\30. Este adev\rat c\ rela]ia normal\ care se stabile[te `ntre intelectualitate [i serviciul de informa]ii fusese deformat\ din start `n cazul Securit\]ii romne[ti, c\ a avut o perioad\ `n care a reu[it s\ foloseasc\ din plin rena[terea na]ionalismului [i c\ s-a terminat `ntr-un form\ de rela]ie clientelar\. ~n domeniul tehnic, a[a cum mi-a m\rturisit Petre Roman, speciali[tii confrunta]i cu ofi]eri de Securitate care le cereau s\ apere secretul de stat, ajunseser\ s\ cunoasc\ mai bine [i s\ aplice mai corect procedeele de protec]ie dec`t Securitatea `ns\[i, astfel c\ interven]iile oamenilor ei p\reau for]ate. Generalul Vlad a `nfiin]at un liceu pentru cadrele militare, cu urmarea cursurilor la seral, [i a ini]at procesul de absolvire a studiilor superioare, la f\r\ frecven]\. Este de `n]eles c\ aceasta a impus [i o selec]ie, simpla absolvire a liceului sau a unei facult\]i la f\r\ frecven]\ neput`nd rezolva problema calit\]ii aparatului. Ea se `nscria `n procesul general de diluare a eficien]ei sociale [i economice a diplomei de studii superioare.
30 Petre T. Frangopol, Mediocritate [i excelen]\. O radiografie a [tiin]ei [i a nv\]\mntului din Romnia, Ed. Albatros, Bucure[ti, 2002. (Vezi mai ales subcapitolul Inteligen]a romneasc\ la cheremul Cadrelor?, p. 85 [i subcapitolul Elite negative..., p. 332.)

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

55

Romnia a cunoscut [i cunoa[te un procent prea mare de imbecili cu studii. Un alt aspect important a fost generat tot `n mediul activit\]ilor secrete ale Securit\]ii. Cu ceva timp `naintea apari]iei curentului na]ionalist [i a primelor manifest\ri propagandistice pe suport istoric, `n Securitate se lansase un proiect profesionist de informare, analiz\ [i reevaluare a fenomenului legionar. El a fost favorizat [i de rela]ia personal\ a generalului Ple[i]\ cu istoricul Constantin C. Daicoviciu, unul dintre cei mai celebri oportuni[ti, intelectual trecut prin mai toate partidele ajunse la putere `nainte de comunism, inclusiv pe la legionari. A fost subliniat\ astfel la nivelul conducerii Securit\]ii, distinc]ia `ntre Mi[care legionar\ sub Zelea Codreanu [i cea ajuns\ sub conducerea lui Horia Sima. Un rol activ `n aceast\ rela]ie l-a avut Dan Zamfirescu, care se consider\ ini]iatorul curentului socialismului na]ionalist. El a reu[it s\ conving\ mai mul]i generali ai Securit\]ii asupra lipsei de nocivitate a Mi[c\rii legionare conduse de Codreanu [i s\ pun\ la dispozi]ie o serie de informa]ii unele `ndoielnice asupra doctrinei, scopurilor politice [i istoriei acelui fenomen dezvoltat `n deceniile trei [i patru ale secolului al XX-lea. Probabil c\ acest lucru a fost posibil deoarece Nicolae Ceau[escu avusese un scurt episod legionar `n tinere]e, f\r\ consisten]\, la `ndemnul unuia dintre fra]ii lui. Relu`nd `n ziua de 12 aprilie 2004 o discu]ie mai veche, autorul a solicitat poetului [i publicistului Adrian P\unescu s\-i relateze o `nt`mplare semnificativ\ petrecut\ `n septembrie 1978: Era `naintea deschiderii anului universitar [i Ceau[escu m\ invitase la Re[i]a [i apoi la Cluj, at`t pentru ceremoniile de deschidere a anului universitar, c`t [i pentru c`teva vizite prin `ntreprinderi. ~n avion am avut ocazia s\ discut cu el o problem\ care m\ deranja, care mi se p\rea nepotrivit\ [i chiar periculoas\. Aflasem c\ `l numise ca ministru al S\n\t\]ii pe doctorul Fica, directorul de la Spitalul Municipal, despre care Ceau[escu spunea c\ s-a descurcat foarte bine `n timpul cutremurului din 1977. Eu purtam mai de mult timp o campanie `n Flac\ra `mpotriva acestui medic, care pur [i simplu, ca doctorand, furase o lucrare francez\,

56

ALEX MIHAI STOENESCU

a unui autor francez. I-am spus atunci lui Ceau[escu c\ eu nu pot s\ fiu de acord ca, dup\ o campanie `ndelungat\ dus\ `n Flac\ra, individul s\ fie promovat. Dac\ era atacat prin Munca de partid sau prin Sc`nteia nu se mai `nt`mpla asta. Atunci Ceau[escu mi-a spus c\ a constatat c\ doctorul Fica este foarte dinamic, iar eu i-am replicat: S\ [ti]i c\ nici un ho] nu e melancolic. El a r`s, dar imediat mi-a repro[at c\ fac propagand\ `n Flac\ra lui Grigore Osipov-Sine[ti, care a fost legionar. I-am explicat c\ Grigore Osipov-Sine[ti este o somitate `n domeniul paradontozei [i este promovat `n Flac\ra `n calitate de somitate a medicinei romne[ti. Osipov-Sine[ti era unul dintre intelectualii basarabeni am continuat [i s\ [ti]i c\ legionarismul nu a fost la fel `n Muntenia, Ardeal sau Basarabia, pentru c\ una erau legionarii de bulevard [i alta era legionarismul de la periferia ]\rii, unde ideile na]ionaliste se percepeau altfel, mult mai acut, dar [i mai serios. Ace[ti intelectuali aderen]i la legionarism erau pe grani]ele Romniei Mari. E cu totul altceva dec`t Muntenia. Ceau[escu a fost de acord cu aceast\ remarc\. Apoi i-am spus: {i s\ mai [ti]i c\ exist\ intelectuali [i `n Partidul Comunist, care au [i carnet de membru `n regul\, dar nu sunt militan]i activi `n activitatea curent\, `n munca de partid. ~n acel moment, Ceau[escu a avut un scurt interval de reflec]ie [i mi-a spus: Cu Mi[carea legionar\ lucrurile sunt mai complicate. Momentul Codreanu a fost altceva dec`t Horia Sima. La `nceput au fost multe energii curate, oameni care au vrut binele, [i dup\ Codreanu lucrurile n-au mai stat a[a. Dar despre asta s\ nu te apuci s\ scrii, pentru c\ lucrurile sunt timpurii, `nc\ nu e momentul. A[a s-a `ncheiat discu]ia. Apoi, nu mai ]in minte precis, `ntr-o fabric\, dar sigur la Cluj mi-a spus c\ a renun]at la numirea lui Fica, de[i decretul era deja scris. Generalul Ple[i]\ merge p`n\ acolo `nc`t face o compara]ie direct\ `ntre Nicolae Ceau[escu [i Corneliu Zelea Codreanu: El era Codreanu `n picioare. Eu am citit [i C\rticica [efului de cuib. Am g\sit o similitudine teribil\. El avea tot un comportament natural, cum era Corneliu Codreanu. Unul comunist, cel\lalt na]ionalist, dar am`ndoi romni adev\ra]i. Comuni[tii au `nv\]at din

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

57

con[tiin]a legionar\ `n pu[c\rie. Pe ilegali[tii comuni[ti i-a impresionat atitudinea legionarilor care c`ntau c`nd `i duceau la locul de execu]ie. Sunt de invidiat, spuneau ilegali[tii. Noi n-am ajuns `nc\ la un asemenea nivel de con[tientizare, s\ mergem c`nt`nd la glon]. Sunt dou\ ideologii diferite, nu vreau s\ le bag `n aceea[i oal\, dar s-au `nt`lnit. Din punct de vedere al romnismului e foarte greu de f\cut o delimitare `ntre cele dou\ comportamente31. Compara]ia nu poate sta `n picioare dec`t `ntr-un singur loc: [i Ceau[escu a mers la moarte c`nt`nd. Interna]ionala! ~n leg\tur\ cu lansarea a[a-numitului curent na]ional-socialist sau al socialismului na]ional, am purtat o discu]ie [i cu Dan Zamfirescu `n ziua de 29 februarie 2004. Eu sunt autorul mi-a declarat. Am scris `n Flac\ra lui P\unescu: Eu, fiu de mo[ier [i nepot de ministru, am fost f\uritorul ideologiei na]ional-comuniste. A fost ac]iunea mea deliberat\, r\zbunarea mea pentru ceea ce fusesem, pentru familia mea. Totul a `nceput dup\ Congresul al IX-lea al partidului. Eram `n Arge[ la o ac]iune [i m-am dus la o c`rcium\ cu generalul Pan\. |sta mi-a povestit c\ umbla cu Ceau[escu `nainte prin ]ar\ [i c\ la un moment dat Ceau[escu a spus: O s\ vede]i voi c`nd o s\ vin eu la conducere, s\ fiu voievod `n ]ara asta. Atunci mi-am zis: Aha, \sta nu vrea s\ fie ca Lenin sau ca Stalin, vrea s\ fie voievod, ca Mihai Viteazul! [i am b\gat la cap. Ocazia s\ lansez curentul s-a ivit imediat dup\ Congresul al IX-lea. Lucram cu Dumitru Popescu. El a condus curentul, dar ideologia a fost relansat\ de mine. Momentul faimoaselor compara]ii cu voievozii romni este punctat de Dan Zamfirescu astfel: Totodat\, `mpingerea lui Ceau[escu `ntre {tefan cel Mare [i Mihai Viteazul ([i sunt primul care a f\cut-o `n recenzia c\r]ii lui Michel P. Hamelet, publicat\ de Nicolae Breban `n Romnia literar\) era un mod de a sfida Moscova, ar\t`ndu-i c\, a[a cum se petrecuse c`ndva [i pe vremea Imperiului Otoman, noi aveam voievozi, nu simple pa[ale ale Kremlinului. Nu mai eram pa[al`cul de la Ialta! Asta voiam s\
31

Viorel Patrichi, op. cit., pp. 79-80.

58

ALEX MIHAI STOENESCU

demonstr\m cu acest a[a-zis cult32. Detaliile acelei `nt`mpl\ri mi-au fost prezentate tot la `ntrevederea din 29 februarie 2004: Am dus articolul (recenzie la cartea lui Hamelet) `n redac]ie. Acolo, Zigu Ornea [i un alt evreu (nu l-a numit, n.a.) au oprit articolul, protest`nd pentru compara]iile exagerate cu voievozii romni. Breban a v\zut, i s-a p\rut [i lui c\ am cam s\rit calul, dar a spus: Eu am`n publicarea articolului, dar, dac\ apar recenzii `n alte reviste `naintea noastr\, v\ dau afar\. Apoi l-a informat pe Dumitru Popescu [i astfel a fost lansat articolul, preluat ca un semnal politic important [i amplificat de unul dintre f\uritorii cultului personalit\]ii lui Ceau[escu, Octavian Paler. Eu am lansat [i formula Epoca Nicolae Ceau[escu, dar Paler a supralicitat [i a lansat formula Epoca de Aur a spus `n continuare Zamfirescu. ~n acela[i num\r al revistei Flac\ra lui Adrian P\unescu, Dan Zamfirescu explic\ [i apari]ia curentului protocronist [i a denumirii acestuia: ~n mod paradoxal pentru na]ionalismul [ovin [i xenofob, de care noi ne-am ferit ca de dracu, omul care a creat termenul pentru aceast\ doctrin\ cu r\d\cini `n prima jum\tate a secolului al XIX-lea [i care a devenit `nsu[i simbolul ei, ridicat pe scut de noi, abhorat de al]ii, Edgar Papu, era un evreu cre[tinat, ca [i maestrul s\u, Tudor Vianu, care era `ns\ n\scut cre[tin, pe c`nd neuitatul Papu, se zice c\ nepot de rabin, devenise cre[tin catolic la 30 de ani, datorit\ prin]ului Vladimir Ghyka. Dup\ acest episod, cu ocazia Congresului al X-lea al partidului, Dumitru Popescu a lansat oficial cultul personalit\]ii lui Ceau[escu. Fenomenul a fost `n realitate mult mai complex. A pornit din partid, de la Ceau[escu [i echipa lui mai t`n\r\, sub acoperirea nevoii de a-l proteja de furia sovietic\ dup\ momentul de curaj din 1968, iar intelectualii na]ionali[ti au venit cu logistica acestei ideologii, cre`nd astfel posibilitatea transform\rii sale `ntr-un curent politic [i propagandistic. Vom sublinia din nou c\, pe fond, a[a-numitul na]ionalism din perioada Ceau[escu era o expresie a delimit\rii Partidului Comunist Romn de influen]a URSS, specul`nd din plin rusofobia poporului romn. Rusofobia, ca [i antisemitismul
32

Flac\ra lui Adrian P\unescu, Nr. 1/6 septembrie 2003, p. 14.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

59

sunt forme ale xenofobiei, adic\ aspecte extremiste din ideologia na]ionalist\. Nu era vorba de na]ionalism autentic, doctrinar, de[i con]inea expresia unui sentiment onorabil de patriotism, `n contextul unui regim comunist dat. Pe timpul `n care se dezvolta acest fenomen, Iulian Vlad ocupa func]ia de [ef al Direc]iei ~nv\]\m`nt a MI [i l-a perceput `n conexiune cu un alt fenomen, mult mai penetrat `n structuri, [i anume cel al schimb\rii gradate a genera]iilor de ofi]eri ai Internelor [i Securit\]ii, cu absolven]i de studii superioare, [efi de promo]ie [i speciali[ti. Ajuns `n conducerea Ministerului de Interne, s-a preocupat timp de zece ani (19771987) de stabilirea unor leg\turi directe cu intelectuali ai ]\rii, pe care i-a cultivat nu numai din motive profesionale. Cu timpul i s-a creat o imagine de intelectual rafinat, echilibrat [i ra]ional, care se proiecta [i asupra valului nou de ofi]eri din conducerea Securit\]ii. A[a cum ar\tam, numirea sa la conducerea DSS `n octombrie 1987 a fost primit\ cu satisfac]ie `n mediile intelectuale, precum [i `n structuri. Din punctul de vedere al imaginii noului [ef al DSS `n ochii subordona]ilor, generalul Iulian Vlad avea totu[i dou\ probleme: unu era perceput ca un excelent teoretician, dar lipsit de practic\, [i doi nu avea experien]\ `n activitatea extern\ a Securit\]ii. Cantonat `ntreaga carier\ `n domeniul `nv\]\m`ntului, Vlad nu fusese un practician, adic\ nu urcase `n ierarhie pe baza unei activit\]i duse `n teren, `n munca de informa]ii, de spionaj, de contrainforma]ii [i contraspionaj. De altfel, este posibil ca motivul numirii sale `n acea func]ie s\ fi avut la baz\ percep]ia lui Ceau[escu conform c\reia Vlad putea fi asimilat mai degrab\ unui activist. {tim sigur c\ alegerea lui Vasile Milea la conducerea Armatei s-a datorat acestei percep]ii. Imaginea unui Iulian Vlad activist, securist de catedr\, lipsit de experien]\ combativ\ nu trebuie s\ ne `n[ele. Ca personalitate cultivat\ [i ca individ inteligent el este mult mai suspect `n privin]a evenimentelor din decembrie 1989 dec`t oricare alt general de Securitate. Imaginea de teoretician al serviciilor secrete este o capcan\. A fost un lider superpericulos al Securit\]ii, tocmai pentru c\ inteligen]a [i preg\tirea sa superioar\ `i permiteau manevre infinit mai subtile [i ascunzi[uri pe

60

ALEX MIHAI STOENESCU

care nu le vom descoperi niciodat\. ~n 15 ani de zile, cu excep]ia lui Silviu Brucan, nimeni nu-l acuz\ de ceva pe generalul Iulian Vlad, de[i el a fost [eful Securit\]ii ceau[iste, capul poli]iei politice din Romnia dictatorial\. Singurul r\spuns pe care `l putem da este c\ a [tiut s\ manevreze cu o abilitate ie[it\ din comun `ntr-un moment de istorie `n care oricine `n locul lui putea tr\da sau `[i putea pierde capul. Infirm`nd temerile unora, odat\ numit la conducerea DSS, generalul Vlad se va ocupa `n mod constant [i aplicat de `n]elegerea [i conducerea serviciilor externe ale Securit\]ii, astfel c\ `n decembrie 1989 ajunge s\ organizeze aproape perfect o ac]iune extern\ de amplitudine: vizita lui Ceau[escu `n Iran. Rezolvarea unor probleme economice [i comerciale pe plan extern, `n timpul celor doi ani de mandat, `n condi]iile crizei generalizate instalate `n rela]iile Romniei comuniste cu fo[tii parteneri, a fost una din cauzele `ncrederii acordate de Ceau[escu lui Vlad. Iar acele proiecte comerciale [i economice, finalizate (teoretic) prin contractul multiplu petrol-armament `ntre Romnia [i Iran, `n valoare de peste 1 miliard de dolari, veneau la cap\tul unui efort substan]ial de st\p`nire a domeniului din partea lui Vlad. Dup\ numire, Vlad a produs o activizare a culegerii de informa]ii. Luase `n subordine patru direc]ii de contraspionaj: 1. Cea mare, preexistent\. 2. UM 0110, contraspionaj pe ]\rile socialiste, activitate major\, dar cu slabe rezultate anterioare. 3. Direc]ia de contrainforma]ii militare, cea mai slab\, care, `n loc de protec]ia secretului militar [i a cadrelor, se ]inea de chestiuni m\runte, de turn\torii. 4. UM 0195 din sistemul CIE, contrainforma]ii [i contraspionaj. Toate au primit sarcini de ap\rare [i de siguran]\ na]ional\. Rede[teptarea activit\]ii unit\]ii 0110, mai ales pe spa]iul sovietic, a atras aten]ia KGB-ului asupra orient\rii noului [ef al DSS. C\utat cu insisten]\ de Nicolae Militaru [i resping`ndu-l sistematic, apelat cu diferite mesaje transparente de c\tre Silviu Brucan, `n timpul anchetei pentru Scrisoarea celor [ase, Iulian Vlad s-a prezentat `n fa]a sovieticilor ca o persoan\ inabordabil\, din acest punct de vedere. Eticheta pus\ atunci a fost: credincios lui Ceau[escu.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

61

Asupra generalului Vlad s-au ridicat dou\ `ntreb\ri: cum a ajuns, tocmai `n momentele cele mai critice, la conducerea Securit\]ii, de[i provenea din structur\, [i cum a reu[it s\ supravie]uiasc\ `n perioada 19871989, `n care s-au desf\[urat cele mai puternice atacuri la adresa regimului Ceau[escu, iar Securitatea nu le-a putut nici `mpiedica, nici abate? Numirea sa a fost determinat\ de activitatea `n domeniul organiz\rii contactelor externe ale lui Ceau[escu la nivel `nalt, un subiect major pentru dictatorul romn, iar men]inerea `n func]ie s\ nu uit\m c\ este vorba totu[i doar de doi ani s-a datorat distan]ei pe care o luase Ceau[escu de Securitate, trat`nd-o ca pe o institu]ie `n care nu mai poate avea `ncredere. A[a cum am mai ar\tat, at`t `n cazul Milea c`t [i `n cazul Vlad, este plauzibil ca Ceau[escu s\ fi v\zut `n ei mai degrab\ ni[te activi[ti ai partidului, av`nd `n vedere subordonarea institu]iilor pe care le conduceau partidului. Este [i motivul pentru care informa]iile despre situa]ia din ]ar\ nu produceau o reac]ie, chiar [i de nemul]umire, din partea lui Ceau[escu. El lucra `n acel moment preponderent cu partidul. La ultimul bilan] al DSS la care a participat, Ceau[escu a declarat: Ofi]erii de Securitate sunt activi[ti de partid cu statut special. Informa]ia `n dilem\. Conform declara]iilor sale din anchete, procese [i de la audierile Comisiei senatoriale, generalul Vlad i-ar pus lui Ceau[escu la dispozi]ie imaginea conexiunii `ntre situa]ia grav\ intern\ [i dezvoltarea periculoas\ pentru regimul comunist din Romnia a situa]iei interna]ionale. Astfel, Ceau[escu avea pe birou oglinda crizei interne [i necesitatea unor m\suri de corectare, pe de o parte, [i amenin]area extern\, pe de alt\ parte, care nu va ezita s\ profite de sl\biciunile interne ale regimului. Ceau[escu `n]elegea, dar refuza s\ ac]ioneze. Pentru Securitate asta crea o mare problem\. Fo[tii [efi ai Securit\]ii insist\ pe nuan]a c\ `i deschideau ochii lui Ceau[escu pentru ca gre[elile sale s\ nu se r\sfr`ng\ asupra ]\rii, sistemul de informare c\tre el al Securit\]ii av`nd astfel un caracter profilactic [i patriotic. Aceast\ tez\ are o problem\: este greu de controlat ce anume `i prezenta generalul Vlad lui Nicolae Ceau[escu din informa]iile pe care le primea din structur\ [i sub ce form\? Virgil M\gureanu, omul

62

ALEX MIHAI STOENESCU

care a v\zut dup\ revolu]ie documentele care circulau `ntre Vlad [i Ceau[escu [i e posibil s\ fie singurul care le-a v\zut [i analizat este de alt\ p\rere. Pe timpul `ntrevederii din ziua de 23 iulie 2005, `ntre autor [i profesorul M\gureanu, a avut loc [i urm\torul dialog: Virgil M\gureanu: (...) Ce m\ fr\m`nt\ este urm\torul aspect. Eu am citit rapoartele Securit\]ii romne din toamna din 89. Erau foarte departe de adev\rul celor care urmau s\ se `nt`mple. Eu nu [tiu `n ce m\sur\ l-a]i consultat sau l-a]i `ntrebat unele lucruri [i pe generalul Vlad... P\rea, din ceea ce mi s-a dat mie s\ citesc... eu am cerut toate documentele de arhiv\ privind reflectarea `n notele Securit\]ii a evenimentelor care urmau s\ se produc\ [i mi-au f\cut impresia c\ erau foarte departe de adev\r. A[ mai ad\uga... AMS: O secund\! Ce anume con]ineau, ce v\ face s\ crede]i c\ erau departe de adev\r? VM: Erau note generale, ceva de genul c\ imperialismul care se mi[c\, c\ serviciile israeliene care fac... nu c\ n-ar fi fost implicate, c\ au fost [i ele, dar nu `ntr-o m\sur\ semnificativ\. Ori tocmai pe \[tia `i scoteau `n fa]\, c`nd rolul lor, s-a [i dovedit, era altul... Dar printre poten]ialii du[mani, considera]i foarte periculo[i, erau serviciile acestea israeliene, care s-a [i dovedit c\ nu aveau leg\tur\ cu planificarea, cu ac]iunea pus\ `n derulare de sovietici. Notele Securit\]ii nu aveau leg\tur\ cu miezul afacerii [i nici nu transp\rea, `n nici una dintre note, s\ fie clar, c\ regimul este condamnat. Faptul c\ acel calendar al dispari]iei sale [i al evolu]iei evenimentelor, care ar urma s\ duc\ la aceast\ dispari]ie, fixarea unor puncte de conflict, `n mari ora[e, despre care am vorbit, inclusiv mi[carea pe e[ichierul opera]iunilor serviciilor secrete, mi[carea de la Ia[i c\tre Timi[oara, prin Cluj, `ncerc\rile acestea de a porni conflictul [i cum s\ se pun\ `n dispozitiv de ac]iune, ei bine toate acestea erau foarte slab sau deloc reflectate `n notele Securit\]ii din toamna lui 1989. AMS: Este surprinz\tor ce spune]i, pentru c\ generalul Vlad, `n audierile lui [i `n procese, afirm\ c\ lucrurile astea erau cunoscute,

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

63

[tia [i localit\]ile unde trebuia s\ se `nt`mple [i le-a [i numit. Considera]i c\ este o declara]ie post-factum? VM: Eu nu [tiu pe ce se bazeaz\, pentru c\ [i afirma]iile mele `n fa]a unui martor at`t de important cum sunte]i dvs. [i afirma]iile generalului Vlad, f\cute `n fa]a mai multor instan]e oficiale, toate aceste afirma]ii, indiferent cine le face, c\ le face M\gureanu sau Vlad, toate trebuiesc confruntate cu documentele care au stat la baza inform\rii, la baza cunoa[terii. Acum este momentul s\ v\ `ntreb: cum aprecia]i, din punctul de vedere al celui care urmeaz\ s\ imortalizeze `n scris pentru istorie aceste evenimente, documentele din toamna lui 89, pe care le-a]i v\zut, [i cele afirmate de mine [i de generalul Vlad? AMS: Eu v\ pot da un singur exemplu, de[i sunt c`teva. Este vorba de nota raport din 1 decembrie 1989 `naintat\ de Vlad lui Ceau[escu, cu semn\tur\ [i cu toate indiciile c\ este vorba de un act autentic, `n care `i prezenta ordinea de zi a discu]iilor de la Malta cu destul de multe am\nunte [i elementele de preg\tire a punerii `n aplicare a planului de schimbare a regimurilor din Est. Era vorba [i de organizarea preg\tit\ de americani `n Europa, inclusiv forma]iunea aceea TRUST Organization, din care f\cea parte [i Pacepa, care este men]ionat\ `n acest document. Este vorba [i de afirma]ii aluzive... sigur, nu-[i permitea s\ spun\ lui Ceau[escu, s\-i dea `n scris, nimeni nu cred c\ avea curajul \sta, s\-i scrie lui Ceau[escu: se urm\re[te `ndep\rtarea dvs. de la putere [i r\sturnarea regimului socialist. Nu aveau acest curaj. Eu am sim]it din texte c\ formul\rile directe erau evitate. ~l mai [tiu [i din alte experien]e anterioare, c\ se evita folosirea unor astfel de expresii, dup\ care, `n seara de 3 decembrie 1989, Vlad s-a prezentat la Ceau[escu, acesta chiar `l a[tepta, seara t`rziu, nu s-a dus acas\, pentru a-i prezenta un raport asupra a ceea ce se discutase la Malta. Vlad nu a avut temeritatea de a `ntocmi un raport [i s-a prezentat cu telegramele cifrate [i cu descifrarea lor `n original. Dou\ telegrame, care aveau un con]inut... VM: Veneau din exterior.

64

ALEX MIHAI STOENESCU

AMS: Era vorba de o leg\tur\, printr-un ofi]er special desemnat pentru aceast\ leg\tur\, a unui participant `ntr-una din delega]iile de la Malta. Pentru verificarea informa]iei, Iulian Vlad s-a deplasat `ntr-o loca]ie special\, nu [tiu dac\ `n ]ar\ sau `n str\in\tate, unde s-a `nt`lnit cu sursa respectiv\. Aceasta i-a confirmat con]inutul informa]iei venite prin ofi]erul de leg\tur\ `n acea zi. S-a f\cut astfel [i verificarea informa]iei. Prima telegram\ anun]a clar c\ Bush [i Gorbaciov s-au `n]eles pentru `ndep\rtarea lui Ceau[escu de la putere eu am publicat-o `n prima parte a acestui volum , iar a doua se referea la Panama. Opinia mea este c\ la nivelul `nt`lnirii GorbaciovBush de la Malta nu s-a intrat `n detalii [i nu s-au discutat modalit\]ile concrete de r\sturnare, dar s-a convenit ca sovieticii s\ ac]ioneze, americanul recunosc`nd c\ Romnia este spa]iul lor, al sovieticilor. Chiar dac\ a fost `ntrerupt\ `nregistrarea convorbirilor BushGorbaciov, dup\ cum [ti]i, au ie[it pe puntea vasului [i acolo a avut loc discu]ia cea mai important\ `ntre patru ochi, avem indicii serioase c\ ceea ce au discutat acolo este o decizie, o `n]elegere privind interven]ia `n cele trei ]\ri RDG, Cehoslovacia [i Romnia. VM: Romnia, Cehoslovacia [i... AMS: RDG. ~n momentul `n care se reiau convorbirile de la Malta, dup\ acea pauz\... VM : C`nd au trecut la mas\. AMS: Exact, la mas\. ~n momentul acela, Bush face referiri la discu]ia de pe punte, ne`nregistrat\, necuprins\ `n stenogram\, [i spune... am `n]eles c\ dvs., adic\ URSS, v\ ve]i ocupa de ]\rile astea, pentru schimbare... Gorbaciov spune c\ are dificult\]i, va fi greu, deja `n Cehoslovacia `ncepuse... Gorbaciov a [tiut s\-[i ]in\ gura, Bush `ns\ a f\cut referiri la discu]ia de pe punte, probabil din cauza faptului c\ nu era singur. S\ nu uit\m c\ dincolo de rela]ia direct\ SUAURSS, fiecare dintre cei doi actori mai avea o problem\, rela]ia cu propriii s\i alia]i. Or, aici George Bush avea de jucat pe s`rm\, pentru c\: unu era extrem de riscant s\ duc\ negocieri de unul singur, unilateral `n numele Americii, s\rindu-i pe cei din NATO, trec`nd peste sensibilit\]ile unei RFG sau Fran]a, [i pe de alt\ parte, dup\ cum [tim din mi[c\rile lui Mitterrand... eu am

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

65

studiat mi[c\rile lui Mitterrand la Paris, la Biblioteca Mitterrand, chiar anul acesta `n detaliu. Mitterrand era extrem se suspicios c\ americanii se vor `n]elege cu sovieticii peste capul lor, at`t `n privin]a unific\rii germane... VM: Fa]\ de care Fran]a avea `mpotriviri serioase... AMS: Bine`n]eles. |sta este [i motivul pentru care Mitterrand a plusat `n aceast\ afacere a r\sturn\rii lui Ceau[escu, oferind inclusiv o implicare militar\, trimiterea de unit\]i de comando `n Romnia pentru interven]ie. Este o implicare dincolo de limitele diplomatice, este o implicare militar\. VM: Asta arat\, [i sublinerea asta ne va folosi probabil [i pentru teme pe care le vom aborda mai t`rziu, asta arat\ [i c\ destinul politic al Romniei, `nc\ nedefinit ast\zi, intereseaz\ `n mod special centrele de putere. Lucrul acesta mi-a fost confirmat [i la Moscova de c\tre Primakov, `n laitmotivul discu]iei pe care am avut-o `n noiembrie 1993, privind rela]iile `ntre serviciile ruse[ti [i cele romne acolo era vorba de spionajul lor [i de serviciul nostru de contraspionaj , c\ Moscova urm\re[te cu maxim\ aten]ie ceea ce se `nt`mpl\ `n Romnia [i toate ini]iativele politice care se iau aici. Nu pot s\ nu fac sublinierea aceasta ast\zi, c`nd strategia privind destinul politic al Romniei `n urm\toarele decenii `nc\ nu este definit\, `nc\ nu este suficient de conturat\. Dup\ ce vom termina cu aceste preliminarii, pentru c\ noi suntem `nc\ la capitolul preliminarii, v\ propun s\ ad`ncim aceste chestiuni. AMS: De acord. VM: Vreau s\ revin la chestiunea cu Vlad [i cu documentele pe care i le-ar fi prezentat lui Ceau[escu. Eu acum, c`nd am f\cut referire la notele acelea `n care nu se reflecta realitatea, eu m\ refeream la perioada toamnei timpurii a lui 1989, c`nd s-a `nt`mplat, conform acelui proverb vulgar: Ce [tie tot satul, nu [tie b\rbatul, c\ autorit\]ile romne ignor\ cu superbie, a[ zice, tot ce se `nt`mpl\ pe teatrul european, c`nd [i-au preg\tit mascarada de la Congresul al XIV-lea [i n-au luat nici o m\sur\. Iar eu acum m\ refer la clasa politic\ romneasc\, at`ta c`t\ era atunci, completamente arondat\ voin]ei celui din fruntea partidului sau celor din jurul lui. Nu s-a

66

ALEX MIHAI STOENESCU

conturat nici un element la Congresul al XIV-lea, `n afara unor mici discu]ii de grup, nici o ac]iune c`t de c`t concret\ pentru `nl\turarea lui Ceau[escu. Asta confirm\ o dat\ `n plus ceea ce a]i afirmat, c\ Vlad nu a `ndr\znit s\ se adreseze `n scris [i s\-i prezinte realitatea nud\, a[a cum rezulta ea din ni[te documente. AMS: Dar putea s\ fac\ lucrul \sta, `n condi]iile `n care factorul politic era complet aservit lui Ceau[escu, a[a cum ar\ta]i? VM: ~n rela]ia direct\ `ntre [eful serviciului secret [i conduc\tor se pot spune anumite lucruri. Trebuie s\ ai for]a. A]i f\cut referire la documentele din decembrie. Dar documente anterioare prezentate de Vlad, care veneau pe filiera [tiut\, de la serviciile speciale, [i erau transmise c\tre Ceau[escu, acestea nu f\ceau vorbire despre posibile conflicte [i la iminenta distrugere a sistemului? AMS: S\ v\ dau un exemplu. Nu uita]i c\ pe 10 noiembrie avusese loc `nl\turarea lui Jivkov. ~nl\turarea lui Jivkov prin lovitur\ militar\, prin puci condus de Moscova, a avut un efect major asupra lui Ceau[escu. Este una din descoperirile mele, de profan oricum. Lovitura a atins mai multe elemente ale proiectelor sale, a[a cum le-am putut reconstitui eu. Primul era acela al unei solidarit\]i RDG, Bulgaria, Romnia. El mai g\sea sprijin `n Honeker [i `n Jivkov. VM: Da, se sprijinea pe rela]iile speciale cu cei doi. AMS: ~ncerca `mpreun\ cu ace[tia s\ fac\ un fel de front de rezisten]\ `mpotriva ac]iunilor lui Gorbaciov. ~n al doilea r`nd, noi nu trebuie s\ uit\m nici o clip\ c\, `n conformitate cu o serie de informa]ii pe care le-a primit `ntr-adev\r Ceau[escu de la generalul Vlad... VM: C`nd? AMS: ~n cursul anului 1989. Este vorba de convingerea lui Ceau[escu c\ Gorbaciov este un spion american sau britanic. Aici sunt prezente [i `n literatura istoriografic\ vest-european\ numeroase m\rturii, unele venite de la apropia]ii lui Gorbaciov. Ceau[escu a avut o serie `ntreag\ de semnale, mai ales pe linie britanic\, despre faptul c\ Gorbaciov ar fi fost influen]at destul de puternic `n vizitele sale `n Canada [i `n Marea Britanie, mai ales, de

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

67

ofi]eri MI6 acoperi]i sub form\ de diploma]i. Deci, Ceau[escu era cumva avizat de faptul c\ ceea ce face Gorbaciov va produce o schimbare [i de abia spre final a ajuns la acea concluzie de care discutam mai devreme, c\ \sta este un tr\d\tor. Ceau[escu `n]elegea prin aceasta un spion. Acesta este un aspect. ~n al doilea r`nd: avem dou\ probleme. Eu le-a[ numi aproape tehnice. Probleme legate de felul cum ajungeau informa]iile la Ceau[escu. Profit de ocazie, c\ poate e mai bine s\ nu facem un interviu, ci s\ avem un dialog, v\ propun acest lucru... VM: Nu ]in neap\rat s\-i d\m forma unui interviu. Eu `nsumi sunt foarte interesat de ceea ce spune]i. AMS: Eu `ns\ mizez pe faptul c\ dvs. a]i avut acces la informa]ie [i pute]i completa sau infirma ceea ce spun eu. VM: Deocamdat\ nu pot dec`t s\ v\ confirm. V\ ascult cu mult\ aten]ie. M\ surprinde doar faptul c\ mul]i al]ii, care ar fi avut mai mult\ nevoie de analizele dvs. pertinente, nu au f\cut-o p`n\ acum. AMS: Avem, a[adar, dou\ probleme. Una este descoperirea f\cut\ de cei doi istorici, Retegan [i Preda, `n arhivele MAE, `n cercetarea pe care au condus-o `ntre 1997 [i 1998. Ei descoper\ telegramele venite de la ambasade, din care ministrul de Externe decupa pasaje `ntregi privind informa]ii despre schimb\ri `n interiorul partidelor comuniste din Europa. Toate aceste pasaje erau eliminate. Conform cercet\rii f\cute, cei doi istorici au identificat c\ autorul acestor decup\ri, acestor cenzuri, era chiar ministrul de Externe, personal. De ce? Pentru c\ dup\ aceea d\dea dispozi]ie ca, pe un formular alb, telegrama s\ fie reb\tut\ la ma[in\, f\r\ acel pasaj. Astea erau trimise lui Ceau[escu. Pe de alt\ parte... VM: Era vorba de ministrul de Externe care era `n acel timp... AMS: Stoian. VM: Stoian. AMS: Sigur, el argumenta c\ s\ nu-l supere pe tovar\[u, s\ nu-l deranjeze. Ceea ce au descoperit cei doi istorici este foarte important: toate aceste informa]ii priveau schimb\rile petrecute `n partidele comuniste, inclusiv schimb\rile de [efi, de conducere, de apari]ia partidelor alternative [i trecerea la pluripartidism. Acestea erau

68

ALEX MIHAI STOENESCU

zonele pe care le cenzura ministrul de Externe. E adev\rat c\ Securitatea primea aceste informa]ii `ntr-o form\ complet\, pentru c\ le primea de la surs\, tot de la ambasad\. Numai c\ sistemul de lucru `ntre Securitate [i Ceau[escu, `ntre Vlad [i Ceau[escu, care se sprijinea pe cele trei categorii de informa]ii prezentate de mine `n prima parte a acestui volum, nu presupunea `naintarea informa]iei brute, ci, dup\ cum bine [ti]i, prin not\ raport, printr-un comentariu... din surse s-a aflat c\... ~n aceste inform\ri exist\ aluzii incontestabile aluzii `ns\! la transform\rile care se petrec `n partidele comuniste. Dispare dramatismul. Eu am citit aceste telegrame, le-am v\zut p`n\ la urm\ `ntr-un loc f\r\ acces, motiv pentru care nu-l pot dezv\lui: `n telegramele originale, necenzurate, trimise de ambasadele noastre din ]\rile comuniste exist\ un anumit dramatism. Acolo semnalele de alert\ pentru Ceau[escu erau destul de clare. Ceea ce ajungea la el, prin MAE [i prin sistemul acela de informare de la Securitate, s\ nu zic erau edulcorate... VM: Erau amputate. AMS: S\ nu zic amputate, `n ce prive[te inform\rile Securit\]ii, ci erau prezentate `ntr-o form\ care pierdea dramatismul [i marele semnal de pericol pentru Ceau[escu. Aici probabil c\ este explica]ia pentru ceea ce a]i v\zut dvs. acolo. VM: Aici vreau s\ v\ semnalez un lucru. Prin urmare, afirma]iile mele legate de lipsa de realism a unora dintre notele v\zute de mine, care nu [tiu dac\ au ajuns la Ceau[escu documentul la care m\ refer concret era de pe la mijlocul toamnei, mai precis `n jurul datei de 15 noiembrie , se confirm\. Este un document sintez\ `n care se f\cea evaluarea principalelor pericole, iar documentul acesta, pe l`ng\ c\ era nerealist prin `ncercarea de a prezenta false puncte de pericol sau direc]ii de ac]iune din care ar rezulta pericole pentru stabilitatea regimului, integritatea teritorial\, teme care interesau [i care erau laitmotivul regimului de atunci, dar aceste note ar\tau, exact cum explica]i mai devreme, lipsite de dramatismul transform\rilor aflate `n curs de desf\[urare, care se precipitau pe m\sur\ ce s\pt\m`nile [i lunile treceau. {i ele mai arat\ un lucru despre care am [tiut [i am [tiut de la martori, de la

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

69

oameni care au tr\it pe viu [i care au avut `nt`lnirile, toate acestea ar\tau c\, `n ultimele luni de existen]\ ale regimului Ceau[escu, Securitatea `ncetase de a mai fi pentru Ceau[escu principala surs\ de informare... AMS: A[a este. VM: ... De atitudine privind evenimentele care se produceau. S-a produs `n mod ciudat un adev\rat hiatus `n ce prive[te fluxul de informa]ii care veneau din aceast\ parte. Aten]ie! C`nd v-am spus ceva mai devreme c\ generalul Vlad, el `nsu[i, a f\cut referire la punctele de conflict, spun c\ era normal s\ o fac\, devreme ce documentele unor Securit\]i jude]ene, cum sunt cele de la T`rgu Mure[, Cluj, Timi[oara, Arad, `n toate aceste jude]e, `n toate aceste documente era reprodus clar ce se `nt`mpl\, ce grup\ri sunt preg\tite, cine le anim\, ce anume preg\tesc. A[a a fost Ia[iul. Era imposibil ca Vlad s\ nu [tie, de vreme ce \[tia erau obliga]i s\ ajung\ cu informa]ia la el. Motivul pentru care, `n cele din urm\, aceast\ informa]ie venit\ din teritoriu, venit\ chiar din punctele de conflict, n-a fost adus\ la cuno[tin]a lui Ceau[escu chiar `n forma `n care se petreceau, este [i aceast\ ecranare dintre Ceau[escu [i Securitate. Aici exist\ mai multe explica]ii. Nu vreau s\ afirm c\ autorit\]ile romne[ti, pentru c\ ar fi un neadev\r, c\ Securitatea, [i m\ refer aici `n mod explicit la organiza]iile ei teritoriale, nu erau la curent cu ceea ce se `nt`mpl\. Dar accesul lor c\tre v`rf pentru a furniza `n form\ brut\, needulcorat\, neprelucrat\ `n sensul atenu\rii semnifica]iei celor ce se petrec, a fost o constant\ [i explic\ `n bun\ m\sur\ orbirea regimului. Chiar [i activi[ti de partid care nu aveau de-a face cu organele speciale spuneau: Da, [tiu c\ ai dreptate activi[ti de prim\ linie , [tiu c\ ai dreptate, dar nu [tiu cum s\ i-o spun ca s\ nu-l sup\r. Era atitudinea lui Stoian. S\ nu se uite c\ Stoian, `nainte s\ ajung\ ministru de Externe, era un activist de m`na a [aptea, un activist de categorie inferioar\ p`n\ `n ultimii ani de existen]\ ai regimului. A[a cum era [i s\racul Totu. A acces practic din r`ndul unor profesori, e drept, profesori activi[ti de partid care erau pe la ASE, [i ajung`nd la func]ia care p`n\ la urm\ i-a pus

70

ALEX MIHAI STOENESCU

[treangul de g`t. Datorit\ r\spunderilor care au rezultat de acolo. Ce-am vrut s\ zic? Stoian f\cea [i el parte din r`ndul acelor persoane pentru care a nu-l sup\ra pe [eful reprezenta scopul `ntregii activit\]i. ~n nici un caz informarea. {i ulterior, dup\ decembrie 89, s-au `nt`mplat astfel de lucruri [i m-am `nt`lnit `n activitatea mea cu oameni care nu priveau cu ochi buni informarea direct\, ci se prefera o variant\ prelucrat\, haide s\ zicem a[a, prelucrat\ ideologic. Ele au avut urm\ri [i `n privin]a evolu]iei evenimentelor postdecembriste [i asupra selec]iei clasei politice care a urmat.33 Este posibil ca multe informa]ii puse de generalul Vlad la dispozi]ia lui Ceau[escu s\ nu fi fost prezentate lui Virgil M\gureanu [i, de asemenea, trebuie s\ lu\m `n calcul [i faptul c\ Ceau[escu oprea anumite documente. Am formulat aceste dou\ ipoteze datorit\ declara]iei tran[ante, cu unele detalii credibile, pe care generalul Vlad a f\cut-o `n fa]a Comisiei senatoriale la 19 octombrie 1993: ~n leg\tur\ cu cele `nt`mplate `n cursul anului 1989, pentru c\ de la `nceputul anului au fost evenimente politice majore `n jurul Romniei, i s-au dat c`te 2-3 buletine informative, zilnic. Situa]ia din RDG i-am raportat-o cu detalii, c\ se mira [i `ntreba: Cum pute]i voi s\ ob]ine]i asemenea informa]ii? De asemenea, despre situa]ia din Cehoslovacia, din Bulgaria, de care a fost afectat, [i despre toate evenimentele care au premers lui decembrie 1989, inclusiv `nt`lnirile de la Beijing, garan]iile care s-au dat [i de asemenea tot ceea ce a fost esen]ial `n leg\tur\ cu `nt`lnirea de la Malta34. Circul\, `ntr-adev\r, teza c\ Ceau[escu nu era informat sau era dezinformat asupra gravit\]ii situa]iei `n care ajunsese sistemul comunist european. Ea nu este solid\ [i nu se poate sus]ine doar pe faptul c\ Securitatea mai `ndulcea pilula, prin felul cum i-o prezenta. Ceau[escu [tia ce se `nt`mpl\ `n ]\rile lag\rului comunist [i cine provoac\ `nt`mpl\rile. Trebuie s\ lu\m `n calcul [i situa]ia concret\ `n care, av`nd `n fa]\ o informare cu formul\ri indirecte,
33

34

Interviu din 23 iulie 2005, n arhiva autorului. Constantin Sava, Constantin Monac, Revolu]ia romn\ din decembrie 1989 retr\it\ prin documente [i m\rturii, Ed. Axioma Edit, Bucure[ti, 2001, p. 507.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

71

generalul Vlad `i d\dea lui Ceau[escu explica]ii verbale detaliate, care nu au r\mas consemnate. Dar axarea informa]iei pe pericolul pe care `l reprezentau serviciile de spionaj ale Israelului a[a cum a v\zut Virgil M\gureanu dup\ revolu]ie poate fi o explica]ie pentru campania antisemit\ care s-a declan[at dup\ c\derea regimului, prin expunerea originii etnice, reale sau imaginare, a unor actori ai evenimentelor: Silviu Brucan, Sergiu Celac, Aurel Drago[ Munteanu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Theodor Brate[ [.a., ca exponen]i ai acestor servicii. ~n acest punct Virgil M\gureanu are dreptate. Istoricul Dennis Deletant invoc\, dintr-o surs\ neconven]ional\, o reac]ie de protest din partea generalului Macri, [eful Direc]iei II, fa]\ de lipsa de apreciere a lui Ceau[escu la informa]iile despre situa]ia grav\ din economie. Aici sunt c`teva naivit\]i. Sursa confiden]ial\ probabil c\ a dorit s\ amelioreze cumva imaginea de general brutal a lui Macri, pentru c\ Macri nu avea acces la Nicolae sau Elena Ceau[escu, iar protestul s\u nu se putea referi dec`t la nemul]umirea `mp\rt\[it\ de conducerea Securit\]ii [i a MI ca urmare a faptului c\ informa]iile furnizate de Direc]ia II, prin [eful DSS, erau ignorate de cuplul ceau[ist. Informa]ia aceasta vine s\ confirme `ns\ ideea c\ Securitatea adoptase practica prezent\rii realit\]ii sub o form\ acceptabil\ de c\tre Ceau[escu, dar fundamental\ apare `n]elegerea faptului c\ regimul lui Ceau[escu se `ndrepta vertiginos spre un dezastru intern [i interna]ional, tr\g`nd [i statul dup\ el. ~n fa]a unei grave revela]ii, institu]ia care [tia cel mai mult [i mai bine `n Romnia care este situa]ia a ajuns [i la momentul `n care a avut de ales. Din p\cate pentru statul romn pe care avea misiunea s\-l apere, acest moment a fost foarte `nt`rziat. Eu `l plasez abia `n dup\-amiaza zilei de 17 decembrie 1989. Dilema asupra felului `n care a fost informat Nicolae Ceau[escu este extrem de important\ pentru analiza istoric\. Nu este un subiect care s\ fie l\sat pentru viitorul `ndep\rtat, pentru c\ atunci, c`nd se presupune c\ va exista accesul la documente, documentele `n cauz\ vor fi ori cele v\zute de Virgil M\gureanu note vagi, cu trimiteri la imperialism [i la amenin]area evreiasc\ , ori cele adev\rate. Nu

72

ALEX MIHAI STOENESCU

putem miza doar pe aceast\ impresie, chiar dac\ vine de la o persoan\ care a avut acces la unele documente. Avem prea multe semnale c\ Ceau[escu, oric`t de bine informat, indiferent de cine, nu mai asimila acele informa]ii, nu le mai asculta [i nu mai judeca `n privin]a lor cu luciditatea unui [ef de stat responsabil. Tot ce [tim din ultimele lui zile de st\p`n al Romniei este c\ a f\cut apel `n permanen]\ [i unilateral la o singur\ surs\ de informa]ii: telegramele agen]iei de pres\ Agerpres. Securitatea `n dilem\. La o lun\ [i zece zile dup\ numire, generalul Vlad se va confrunta cu evenimentele de la Bra[ov. Ele vor fi decisive pentru intrarea Securit\]ii `ntr-o zon\ a pruden]ei, dar [i a alertei maxime. Am prezentat deja elementele principale ale evenimentului `ntr-un capitol precedent, ar\t`nd c\ revolta de la Bra[ov a fost un punct de cotitur\ `n atitudinea [efilor Securit\]ii. Este acum destul de clar, pentru cei care nu doresc s\ politizeze `n context actual evenimentele de atunci, c\ brutalit\]ile `mpotriva manifestan]ilor re]inu]i au fost `nf\ptuite de Mili]ie [i de Procuratur\ [i c\, dup\ dou\ zile, la ordinul personal al lui Ceau[escu, cei re]inu]i au fost adu[i la Bucure[ti pentru a fi ancheta]i de Mili]ie [i de Securitate `n vederea identific\rii, potrivit unei lucr\ri dedicate revoltei de la Bra[ov, organiza]iilor str\ine [i a persoanelor care au stat `n spatele acestei revolte35. Informa]ia este corect\, a[a cum am ar\tat anterior, dar are nevoie de dou\ preciz\ri: ordinul de mutare a celor re]inu]i sub ancheta Securit\]ii nu a apar]inut conducerii politice de la Bra[ov sau Bucure[ti, ci personal lui Nicolae Ceau[escu. Pus\ sub presiune, Securitatea a preluat cazul exclusiv sub inciden]a dreptului de cercetare `n vederea stabilirii existen]ei unor fapte care s\ intre `n competen]a ei. Era vorba, evident, de obsesia lui Ceau[escu fa]\ de agenturili str\ine. Tot a[a cum am demonstrat, Securitatea a respins existen]a acelor influen]e. Trebuie s\ `n]elegem c\ pentru o astfel de decizie, generalul Vlad a fost nevoit s\-l conving\ pe Ceau[escu de netemeinicia propriilor sale convingeri. Probabil c\ a fost un act temerar, este greu s\ evalu\m
35

Marius Oprea, Stej\rel Olaru, Ziua care nu se uit\. 15 noiembrie 1987, Bra[ov, Ed. Polirom, Ia[i, 2002, p. 61.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

73

corect, sau poate c\ nici Ceau[escu nu era pe deplin convins `n opiniile sale. Constantin Mitea a povestit `n 1990 `ntr-un cerc de fo[ti activi[ti de partid c\ Ceau[escu a fost total nedumerit de motiva]iile revoltei de la Bra[ov. Mai `nt`i a `ntrebat de ce nu s-au pl\tit salariile [i i s-a r\spuns c\ nu s-a f\cut planul. A `ntrebat de ce nu s-a f\cut planul [i i s-a r\spuns c\ a sc\zut produc]ia (adic\ muncitorii lucreaz\ prost). Apoi Ceau[escu a `ntrebat cum s-au desf\[urat [edin]ele de propuneri pentru alegerile din 15 noiembrie [i i s-a r\spuns c\ s-au desf\[urat `n spirit responsabil, partinic, f\r\ incidente, listele de candida]i fiind acoperite `n propor]ie de peste 70% cu oameni ai muncii de la uzinele de autocamioane [i de tractoare din Bra[ov. Atunci Ceau[escu, iritat, a `ntrebat ce au f\cut secretarii de partid [i i s-a r\spuns c\ i-au `nso]it pe muncitori spre centrele de votare. ~n acel moment Ceau[escu a avut o explozie de nervi, a tr`ntit h`rtiile de birou [i a strigat: ~n aceste condi]ii, `nseamn\ c\ a fost un sabotaj str\in!. ~n logica prezentat\ mai sus, `n logica sistemului comunist din Romnia, `ntr-adev\r nu-[i puteau explica de ce muncitorii care munceau prost, care `[i aleseser\ conducerea politic\ din r`ndurile lor, care scandau p`n\ mai ieri din r\runchi Ceau[escu PCR!, care plecau la vot cu secretarii de partid `n frunte s-au apucat dintr-odat\ s\ arunce portretele tovar\[ului din sediul local al partidului lor. Cert este c\ revolta de la Bra[ov a fost interpretat\ de Securitate ca o revolt\ autentic\ a muncitorimii, justificat\ [i legitim\ excluz`nd actele de violen]\ `ncadrate `n afara legii [i c\ din acel moment s-a preocupat de prevenirea repet\rii unor astfel de mi[c\ri revendicative. Dar `mpiedicarea izbucnirii altor mi[c\ri muncitore[ti, mai ales cu certitudinea c\ aceea de la Bra[ov nu a fost provocat\ din exterior, nu poate fi `ncadrat\ dec`t `n categoria actelor de solidaritate cu regimul dictatorial al lui Nicolae Ceau[escu. De[i ar putea p\rea un fapt minor, poate chiar exagerat de fo[tii ofi]eri de Securitate, gestul de atunci al Securit\]ii, combinat cu m\surile informative [i operative luate pentru a preveni repetarea revoltei, s-au constituit `ntr-un moment de cump\n\ pentru institu]ia pe care o analiz\m. Ca [i `n cazul Armatei dar aceasta mult mai t`rziu, `n diminea]a de 20 decembrie la

74

ALEX MIHAI STOENESCU

Timi[oara , Securitatea a pus `n discu]ie pentru prima oar\ pozi]ia sa `n conflictul dintre Ceau[escu [i muncitori. Nu a trecut de partea muncitorilor, a cet\]enilor, `mpotriva lui Ceau[escu, dar semnul de `ntrebare s-a ridicat perfect conturat. Era un semn de `ntrebare doctrinar [i nu trebuie s\ uit\m nici o clip\ c\ analiz\m comportamentul unor comuni[ti. Din acel moment, Iulian Vlad a ales formula transmiterii c\tre Ceau[escu a informa]iilor despre nemul]umirile popula]iei. ~n viziunea noului [ef al DSS, factorul politic trebuia s\ ia m\surile pentru rezolvarea de fond a crizei, iar el `i punea la dispozi]ie un instrument informativ menit s\ provoace declan[area m\surilor. Aici a intervenit [i un factor obiectiv. Cre[terea nivelului de trai al muncitorilor `n sensul l\rgirii bazei muncitore[ti prin migra]ia masiv\ de la sate, prin marele plan al industrializ\rii [i al construc]iei de locuin]e urbane se produsese ini]ial sub regimul dictatorial al deceniilor cinci [i [ase, la care Securitatea participase prin teroare, apoi prin deschiderea interna]ional\ [i `mprumuturi masive, la care Securitatea s-a implicat cu dezvoltarea larg\ a activit\]ilor [i leg\turilor sale externe. ~n deceniul 19801989, Romnia nu se mai putea `ntoarce la teroarea anilor de `nceput, iar pe plan extern i-au fost blocate toate leg\turile, [i cu Occidentul, [i `n cadrul lag\rului comunist, motiv pentru care solu]ia economic\ spre care `mpingea prin atitudinea sa Securitatea nu era alta dec`t cea oferit\ de imaginea ipotetic\ a unui socialism na]ional mai relaxat. Adic\, o reform\ de inspira]ie autohton\ f\cut\ de sau f\r\ Ceau[escu. Era imposibil. Mai devreme sau mai t`rziu, Romnia trebuia s\ opteze. Probabil c\, `mpreun\ cu serviciul ei secret, ar fi optat pentru Vest (componenta franco-german\). Practic, valoarea atitudinii Securit\]ii de a-i spune lui Ceau[escu adev\rul despre situa]ia intern\ se dovede[te extrem de redus\. Trebuie s\ ne g`ndim [i la alternativ\: putea face altceva Securitatea? ~n afara unei lovituri de palat, `n `n]elegere cu v`rfurile Armatei, nimic. Al doilea moment de cump\n\ a fost atunci c`nd [eful Securit\]ii a constatat c\ Ceau[escu nu mai desf\cea plicurile cu informa]ii asupra st\rii grave a na]iunii [i le trimitea `napoi nedesigilate, refuz`nd realitatea. Generalul Iulian Vlad nu a fost un

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

75

opozant sau un disident, ci un om al sistemului. A continuat s\ trimit\ informa]ii pe care [eful statului nu le mai citea. Apoi a introdus procedura prezent\rii personale a unor informa]ii grave provenite din exterior, c\ut`nd printr-un limbaj edulcorat o alt\ cale de a-l mobiliza pe Ceau[escu la o ie[ire de pe panta descendent\ a regimului s\u care nu putea s\ nu aib\ consecin]e [i asupra ]\rii [i oamenilor, inclusiv asupra structurii pe care o conducea. Secretarul personal al lui Ceau[escu, H`rj\u, a dezv\luit `n 1994 c\ Ceau[escu nu mai parcurgea dec`t telegrame ale agen]iilor China Nou\, TASS [i PAP, adic\ citea numai ce-i convenea [i ce era scris `ntr-un limbaj preferat de el. ~n plus, avea sentimentul c\ cineva e solidar cu el chinezii [i nord-coreenii. ~ntr-un index al nivelului crizei din statele comuniste, Zbigniew Brzezinski ar\ta, de exemplu, c\ opozi]ia politic\ activ\ era egal\ cu zero doar `n Romnia, Bulgaria, Vietnam, Cuba [i Coreea de Nord36. Asta spune ceva [i despre serviciile secrete ale acestor state. ~n compara]ie cu ceea ce era de a[teptat la un [ef al poli]iei politice comuniste, pe fondul unui regim dictatorial paroxistic, modera]ia lui Vlad `n cazul Bra[ov, precum [i orientarea institu]iei c\tre o preocupare preponderent statal\ a activit\]ilor sale, trebuie notificate. ~n contextul func]iei sale [i al regimului de atunci, nu a f\cut mai mult. Probabil c\, dac\ s-ar renun]a la acuza]iile nefondate de crime, abuzuri grosolane, la isteria anti-Securitate, [i faptele ar fi cercetate cu profesionalism, s-ar putea identifica mult mai corect limitele cazului Iulian Vlad [i ale cazului Securitate, cel pu]in fa]\ de revolta de la Bra[ov, [i probabil c\ s-ar g\si [i argumentele solide, autentice ale rolului acestora `n regimul dictatorial. Revolta de la Bra[ov r\m`ne acel moment de cotitur\ al istoriei comunismului `n Romnia, fiind vorba `n primul r`nd de rolul muncitorimii, iar leg\tura ei cu revolta planificat\ la Ia[i [i apoi provocat\ la Timi[oara `n 1989 este indisolubil\. Inclusiv `n ce prive[te comportamentul Securit\]ii, pentru c\ atitudinea generalului Iulian Vlad a avut ecou `n primul r`nd la subordona]ii s\i.
36 Zbigniew Brzezinski, Marele e[ec. Na[terea [i moartea comunismului n secolul XX, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1993, p. 229.

76

ALEX MIHAI STOENESCU

Bra[ov reprezenta o orientare nou\ pentru ei. Acest unghi de abordare este `n mod voit st`ngist, direc]ionat dup\ elementul esen]ial al analizei muncitorimea, pentru c\ altfel o abordare de Dreapta nu a[tepta nimic de la muncitorii care `l votau pe Ceau[escu `n ne[tire, care speculau `n scopuri personale doctrina oficial\ a partidului [i statutul muncitorimii pentru rezolvarea situa]iei personale [i care au ie[it `n strad\ doar c`nd le-a ajuns lor cu]itul la os. Pentru a exemplifica voi reproduce un excelent dialog purtat `ntre un participant la revolta de la Bra[ov [i la revolta din decembrie 1989 [i ziaristul Mircea Brenciu-Freund: Dumitru I. Ilie: Eu l-am iubit pe Nicolae Ceau[escu. Redactor: Ierta]i-m\, sunte]i participant la revolu]ie. Cum pute]i afirma c\ l-a]i iubit pe dictator? De ce a]i mai ie[it `n strad\? DII: Ca mine au fost milioane de romni. Vreau s\ nu uita]i un lucru, care ]ine de istorie. Majoritatea celor de la ora[e au venit de la ]ar\ `n c\utarea unei vie]i mai bune. Industrializarea aceea pu]in for]at\ anun]at\ de Ceau[escu ne-a dat speran]e uria[e. Uzinele, fabricile aveau nevoie de for]\ de munc\. Noi, locuitorii satelor, nu mai eram ]\rani, eram cooperatori, adic\ muritori de foame. Trebuia s\ fur\m de la CAP-uri ca s\ tr\im. De fapt, luam de la fostele noastre terenuri, din munca noastr\... {i primarii, [i mili]ienii, [i secretarii de partid [tiau c\ ne complet\m ra]ia existen]ei `n afara cadrului legal, dar totul era acceptat tacit, altminteri era jale cu foametea. Era a[a, o ho]ie semioficial\, [i, din c`nd `n c`nd, mai pedepseau pe c`te unul pentru vreun sac de cartofi, de obicei ]igan sau cel mai am\r`t din sat. A[a se `nt`mpl\ `ntotdeauna, cel mai nec\jit trage toate ponoasele. Era peste demnitatea noastr\, dar altfel nu era cu putin]\. C`nd s-a anun]at de la ora[ c\ e nevoie de muncitori la combinat [i pe [antiere, ne-am f\cut boccelu]a [i, tuleo! Red.: A]i l\sat balt\ gospod\ria de acas\, familia, tot? DII: Gospod\ria de care zice]i era o trist\ amintire a ceea ce avuseser\ p\rin]ii mei `nainte. Dar Dej cu [leahta lui ne-a luat totul. De-acum, aveam vreo c`teva p\s\ri `n curte, doi porci, din care pe unul `l vindeam obligatoriu, [i o vac\ am\r`t\. Nu v\ spun cu ce

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

77

eforturi `i hr\neam! C`nd venea timpul s\ t\iem porcul [i ne f\ceam socotelile, constatam c\ ajunsesem la costuri de patru-cinci ori mai mari dec`t dac\ am fi cump\rat carnea de la m\cel\rie. Numai c\ la m\cel\rie nu se g\sea dec`t sl\nin\ [i untur\. Dup\ un timp nici \stea nu se mai g\seau. M\celarul `]i vindea conserve, legume congelate [i stavrid. Ce, parc\ nu v-aduce]i aminte!? Red.: Ei bine, [i atunci de unde iubirea pentru?... DII: Sta]i domnule, ave]i r\bdare s\ v\ zic! Am ajuns la ora[, ne-am trezit acolo vreo dou\ mii de pro[ti care habar n-aveau cu ce se m\n`nc\ industria. Zic de cazul nostru, c\ la nivel de ]ar\ au fost sute de mii de coate-goale ca noi. A venit partidul [i ne-a `ntrebat pe fiecare ce [tim s\ facem. Red.: Cine era partidul acesta, de a venit s\ v\ `ntrebe? DII: Domnule drag\, p\i suntem cam de aceea[i v`rst\. Ce naiba, nu [ti]i cine era partidul? Tot ]\rani ca noi, dar adu[i din vreme la ora[ [i educa]i s\ fie de[tep]i. Acela de m-a `ntrebat avea o mutr\ mai brunet\, a[ fi zis c\ e ]igan, dar ]i-ai g\sit, `i turuia gura [i folosea ni[te cuvinte de m-a l\sat cu gura c\scat\. I-am zis c\ [tiu s\ pun m`na pe lopat\, s\ zidesc, s\ fac betoane... Dar i-am zis c\ a[ vrea s\ lucrez totu[i `n combinat sau `ntr-o fabric\. M\ s\turasem de munca de p\lma[. Acela, activistu, m-a asigurat c\ voi lucra `n uzin\, dar c\, mai `nt`i, trebuie s\ ne-o construim singuri. A[a c\ am debutat pe un mare [antier. Ne-au cazat `n ni[te bar\ci, domnule n-am cuvinte!, curate, cu ap\ [i toalet\ pe hol. Cantina era cantin\, salariul era salariu... De fapt, `i zice retribu]ie, c\ salariu se d\dea doar la occidentali. Noi eram patronii no[tri, noi munceam, noi conduceam... Red.: {i a]i crezut lozinca asta? DII: Ha, ha, ha! P\i, dac\ mi-a]i fi pus atunci `ntrebarea asta, v-a[ fi dat `n cap cu t`rn\copul (...)37 Ace[ti ]\rani f\r\ speran]\ au constituit nu numai fondul muncitorimii comunizate, ci [i sursa principal\ de cadrelor a Securit\]ii
37

Mircea Brenciu, Revolu]ia luminii, Ed. S.Z.O.C. Cincinat Pavelescu, Bra[ov, 2004, pp. 46-47.

78

ALEX MIHAI STOENESCU

din primele decenii. Ei au fost deopotriv\ sursa muncitorului [i a paznicului s\u. ~mpreun\ l-au iubit pe Ceau[escu pentru scoaterea lor din s\r\cie. Dumitru I. Ilie vorbea de demnitate. Prin rena[terea na]ionalismului, Ceau[escu le-a dat [i sentimentul \sta. O viziune de Dreapta porne[te `ntotdeauna de la caracterul antina]ional al regimului comunist [i de la conducerea antina]ional\ a statului de c\tre Nicolae Ceau[escu [i, `n func]ie de aceste dou\ axiome, se opunea prin toate mijloacele regimului, iar pe Ceau[escu `l trimitea de mult `n fa]a plutonului f\r\ nici un suspin juridic. Ceau[escu nu era singura solu]ie a Romniei. Din p\cate, Romnia nu a avut o minim\ Dreapt\ politic\, adic\ m\car pe acei oameni care s\ arate caracterul antina]ional al conducerii lui Ceau[escu, s\ abordeze problema regimului ceau[ist tocmai din punctul de vedere al na]ionalismului autentic: indiferent de meritele sale anterioare Ceau[escu f\cea r\u ]\rii [i, prin politica lui riscant\, o ducea cu bra]ele ridicate spre a se preda din nou Moscovei. Asta, c\ tot se declarau mul]i na]ionali[ti [i patrio]i printre comuni[ti. Totul s-a limitat la nemul]umiri `nfundate pentru condi]iile de trai, pentru interzicerea drepturilor de informare, comunicare [i deplasare liber\ [i la presupunerea c\ Ceau[escu e nebun. Consecin]ele pentru na]iune [i ]ar\ ale continu\rii acestui regim nu au preocupat pe nimeni, nici pe patrio]ii din partidul comunist, nici pe cei din Securitate [i nici pe cei c`]iva opozan]i, dedica]i iluziei c\ Romnia ar putea ar\ta vreodat\ ca Germania, Fran]a sau SUA. Concentrarea nemul]umirii, a aversiunii sau a urii pe Ceau[escu [i pe Securitate a minimalizat interesul de fond al na]iunii. ~n urm\toarele luni dup\ revolta de la Bra[ov, cu ocazia unor bilan]uri sau inform\ri interne, `n structurile teritoriale ale Securit\]ii au fost prelucrate cazurile de nemul]umiri `n r`ndurile muncitorilor, `n primul r`nd Bra[ovul, s-a cerut intensificarea activit\]ii informative pentru prevenirea [i combaterea lor. ~n leg\tur\ cu evolu]ia pozi]iei Securit\]ii, avem la dispozi]ie m\rturia colonelului (r) Niculae Mavru, fostul [ef al Serviciului Investiga]ie [i Filaj de la Timi[oara: Iar despre revolta din 15 noiembrie 1987, care a avut loc la Bra[ov, am aflat cele mai multe am\nunte din presa

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

79

de dup\ revolu]ie. Atunci informa]ia venit\ de la conducerea Departamentului Securit\]ii Statului a fost chiar foarte surprinz\toare, dar [i, a[ putea spune, subtil\. Ni s-a spus atunci clar: Muncitorii de la Bra[ov au avut dreptate!. Nou\, la Timi[oara, ni s-au spus chiar foarte pu]ine lucruri, prin ianuarie 1988, c`nd colonelul Sima [eful Securit\]ii jude]ene din acea vreme a venit de la o convocare [i ne-a adunat `ntr-o [edin]\ de lucru. Cu acest prilej ne-a comunicat scurt despre evenimentele de la Bra[ov, precum [i concluzia generalului Iulian Vlad, c\ unul din ora[ele `n care va urma o revolt\ a muncitorilor (atunci era vorba de starea de nemul]umire, nu de instigarea cuiva) era Timi[oara. Deci, `n ianuarie 1988, Iulian Vlad ne atr\gea aten]ia c\ dup\ Bra[ov va urma Timi[oara. Apoi ne-au fost trasate sarcini generale privind intensificarea muncii informative `n vederea depist\rii cauzelor ce pot duce la nemul]umirea maselor (c\ldur\, ap\ rece [i cald\, aprovizionare, comportarea unor [efi mari etc.) [i, separat, depistarea celor care incitau cu rea inten]ie38. Mavru, ca de]in\tor de informa]ii din r`ndul cet\]enilor obi[nui]i ai Timi[oarei, explic\ aceast\ previziune prin faptul c\ la Timi[oara, de la `ncepututul anului 1988, s-a produs o c\dere brusc\ a nivelului de trai al popula]iei. Timi[orenii tr\iser\ mai bine dec`t locuitorii altor jude]e, iar c\derea abrupt\ a nivelului lor de trai a fost pus\ pe seama deciziei lui Ceau[escu de a repartiza fonduri [i produse destinate jude]ului Timi[ altor jude]e ajunse `n criz\. A[adar, nu a fost vorba de o cunoa[tere prealabil\ din partea generalului Vlad a evenimentelor ce se vor petrece la Timi[oara `n decembrie, ci de o evaluare a psihologiei previzibile a timi[orenilor fa]\ de felul `n care partidul [i Ceau[escu `i deposedau brusc de relativa bun\stare pe care o cunoscuser\ p`n\ atunci. Citind acum aceast\ lec]ie, vom `n]elege c\ sistemul reparti]iei comuniste s-a aflat la originea apari]iei poten]ialului opozi]ionist de la Timi[oara [i c\ numai iner]ia instalat\ `n mentalitatea oamenilor a f\cut ca popula]ia Timi[oarei s\ nu ias\ masiv `n strad\ la 16 decembrie, ci abia la
38

Niculae Mavru, Revolu]ia din strad\, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004, p. 19.

80

ALEX MIHAI STOENESCU

20. Aceast\ constatare prezint\ cumva [i distan]a rezonabil realist\ de la materialismul de debut al revoltei din Timi[oara la dimensiunile eroice colosale atribuite acesteia dup\ revolu]ie. Generalul Iulian Vlad nu ar fi supravie]uit la conducerea institu]iei nici `n cazul unei revolu]ii de catifea, dar nu ar fi f\cut pu[c\rie [i ar fi fost temut chiar [i dup\ ce a fost scos din circuitul activ. Ca [ef al Securit\]ii comuniste nu a avut nici timp, dar credem c\ nici instrumentele pentru o schimbare. Raportat la num\rul popula]iei [i la dimensiunile statului, Securitatea romn\ con]inea cel mai mic efectiv din toate statele comuniste, av`nd la dispozi]ie un aparat mult subdimensionat, acest aspect lovind inclusiv unit\]ile de baz\, ale contraspionajului [i informa]iilor externe. Atunci c`nd vorbim despre controlul partidului asupra Securit\]ii nu trebuie s\ ne limit\m la rela]ia de subordonare a [efilor institu]iei fa]\ de Ceau[escu, sec]ia militar\ a CC [i primii-secretari de jude]. Controlul partidului se exercita `n `ntreg interiorul Securit\]ii. Prin urmare, presupun`nd c\ Vlad ar fi `ncercat o restructurare intern\, el s-ar fi lovit de multiplele leg\turi ale structurii cu partidul. Este adev\rat c\ principiul conspirativit\]ii putea `mpiedica implicarea prea brutal\ a activi[tilor de partid `n munca operativ\, dar acela[i principiu acoperea [i incompeten]a ambilor factori. Cu aspectul s\u bonom [i vocea cald\, m\surat\, Vlad d\dea sentimentul dublu al siguran]ei [i inteligen]ei. Nu era u[\ de biseric\, nu a fost un comandant `ng\duitor [i pa[nic, era un om cu puternice credin]e comuniste, dar a avut capacitatea de a-[i apropia subordona]ii pentru a-i conduce cu un stil mai elegant, d`nd astfel [i sentimentul de importan]\ [i demnitate ofi]erului. Pe cei mai mul]i i-a salvat `n condi]iile `n care r\zbunarea, at`t a unor foste victime, a fo[tilor colaboratori, care `[i construiau acum noi identit\]i lovind `n Securitate, dar [i r\zbunarea Armatei [i a Justi]iei a fost cvasigeneralizat\. Din punctul de vedere al supravie]uirii fizice [i chiar al supravie]urii organizate, `n pseudostructuri informative, `n presa democrat\, `n noile partide [i `n administra]ia central\ [i local\, Iulian Vlad a reu[it cu pierderi minime. Pierderile umane `ns\ mai ales cazul Trosca, al ofi]erilor ostraciza]i la Sibiu, al

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

81

mili]ienilor de la Cugir au r\mas stigmatizate ca ni[te crime oribile, f\ptuite de ni[te criminali. Au pl\tit pre]ul Securit\]ii Iulian Vlad [i c`]iva ofi]eri, d`ndu-li-se mii de ani de pu[c\rie, cei mai mul]i dintre ei f\r\ nici o baz\ juridic\ [i legal\, motiv pentru care, `n paginile istoricilor de mai t`rziu `nc\ de pe acum extrem de critice la adresa revolu]iei [i a regimului instalat dup\ aceasta , vor r\m`ne [i ei ca victime. Problema num\rul unu brutalitatea Securit\]ii, risc\ s\ dispar\ din peisajul istoric prin exploatarea lui politic\ strident\ [i prin faptul c\ cele mai multe cazuri revendicate public nu sunt credibile, con]in o doz\ mare de exager\ri [i chiar falsuri. Criticarea `n continuare a Securit\]ii, ca poli]ie politic\, f\r\ a se face procesul comunismului, al PCR [i al activi[tilor s\i, duce spre un perete gol. Paradoxul ultimilor ani. Privind cu mintea limpede comportamentul ponderat al generalului Iulian Vlad, nu putem scoate din calcul faptul c\ analiz\m o personalitate a serviciilor secrete, un om inteligent [i foarte bine informat, care, observ`nd din timp, cu mai mul]i ani `nainte, soarta liderilor serviciilor secrete ale ]\rilor comuniste dup\ r\sturnarea regimurilor dictatoriale [i transform\rile dramatice prin care au trecut fostele structuri omoloage, a c\utat deliberat s\ fereasc\ Securitatea de abuzuri grave `n perioada 19871989. Nu a putut controla tot [i `n primul r`nd nu a putut ]ine sub control comportamentul ofi]erilor s\i `n camera de anchet\ sau `n timpul unor investiga]ii. Fr`narea unui astfel de sistem de aparat opresiv este un proces incontrolabil. El nu poate fi dec`t rupt, lucru pe care l-a f\cut revolu]ia. Totodat\, generalul Vlad nu putea [terge urmele a ceea ce reprezentase [i acumulase Securitatea `n aproape 40 de ani de existen]\. A f\cut gre[eli. Tip metodic [i pre]ios atunci c`nd analizeaz\ sau redacteaz\ un text, fostul ministru secretar de stat a f\cut impruden]a s\ noteze diferite apostile pe documente ale Securit\]ii [i asta l-a costat `n procesele de mai t`rziu. Firea lui [i forma]ia sa intelectual\ l-au distan]at de primitivismul [i brutalitatea unor subordona]i de-ai s\i, dezv\luind limitele profesionale ale acestora, motiv pentru care nu toate informa]iile [i mijloacele prin care fuseser\ ob]inute ajungeau la el. A existat, a[adar, o

82

ALEX MIHAI STOENESCU

u[oar\ nuan]\ de ocolire [i evitare a lui, inclusiv din partea unor adjunc]i, la care trebuie ad\ugat\ [i neglijen]a. ~n momentul critic al serii de 16 decembrie 1989, raport\rile colonelului Sima de la Timi[oara au ajuns t`rziu, dup\ mai multe ore, la [eful Departamentului Securit\]ii Statului, subordona]ii lui direc]i, Bucurescu [i Ra]iu, nef\c`ndu-[i elementara datorie. Adjunctul de la contraspionaj, colonel Diaconescu Gheorghe, z\cea acas\ beat mort. {eful Securit\]ii numit la Arad, pe frontiera cea mai fierbinte, era o persoan\ cel pu]in incontrolabil\. Generalul Macri oprea la el cazurile de abuzuri din Direc]ia II, nu le raporta [i le rezolva de cele mai multe ori prin mu[amalizare. Au fost [i subalterni care s-au ascuns `n ziua de 22 decembrie. O serie de numiri la conducerea Securit\]ilor jude]ene de frontier\, ca `n cazul Bihor [i Arad, au fost total neinspirate, iar `n preajma lui a tolerat prezen]a unor oameni limita]i, gen Macri, asupra c\ruia avusese `n mai multe r`nduri dovada sl\biciunilor sale. ~n zonele de grani]\, mai ales la grani]a de Vest [i de Sud-Vest, num\rul ofi]erilor de Securitate implica]i `n acte de corup]ie, trafic ilegal de vize, trafic de persoane [i contraband\, era mare. S-a afirmat de multe ori c\ Securitatea era o structur\ de tip mafiot, implicat\ `n corup]ie [i `n abuzuri. Influen]a pe care o de]inea [i mai ales criza economic\ au amplificat [i caracterul mafiotic de structur\ implicat\ `n politic, lupt`nd pentru de]inerea unei p\r]i a puterii [i nivelul corup]iei din Securitate, cu consecin]e asupra comportamentului [i profesionalismului oamenilor s\i. Multe din problemele ar\tate mai sus nu au fost rezolvate pentru c\ Vlad nu a mai avut timp, dar [i pentru c\ politica de cadre a Securit\]ii trebuia s\ primeasc\ avizul cuplului dictatorial. {eful s\u ierarhic, Postelnicu, un activist de partid grobian, precum [i Nicolae [i Elena Ceau[escu f\ceau `n permanen]\ presiuni pentru rotirea cadrelor de conducere ale Securit\]ii, dup\ principiul metodologic al dictatorului, pornind de la concep]ia aberant\ [i devastatoare pentru un serviciu secret c\ orice comandant r\mas un timp mai `ndelungat `n func]ie este tentat la tr\dare. Carierismul [i mica

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

83

corup]ie au m\cinat serviciul secret al ]\rii, `n detrimentul misiunii de stat ap\rarea na]iunii [i a patriei. Pentru a exemplifica, vom publica o analiz\ f\cut\ de SRISibiu `n anul 1993 asupra comportamentului unor cadre ale Securit\]ii din jude]ul respectiv: ROMNIA Serviciul Romn de Informa]ii Sec]ia de Informa]ii Sibiu Nr. 002903 din 13.12.1993 C\tre Forma]iunea Sintez\ Analiz\ [i Informare Col. Anghel (...) Ca urmare a activit\]ii `ntreprinse de organele de securitate de la `nfiin]are p`n\ `n perioada 19641970, imaginea acestei institu]ii `n r`ndul popula]iei, inclusiv `n jud. Sibiu, a fost negativ\. Ulterior, de[i activit\]ile desf\[urate de organele informative de securitate s-au derulat `n general `n conformitate cu prevederile legale, av`nd la baz\ principiul prevenirii s\v`r[irii de infrac]iuni contra securit\]ii statului, imaginea institu]iei nu s-a `mbun\t\]it `n mod substan]ial [i datorit\ comport\rii necorespunz\toare a unor cadre, astfel: Col.(r) POIANA IOAN a s\v`r[it acte de cercetare abuziv\ asupra unor persoane; amestec nejustificat `n treburile interne ale unor `ntreprinderi [i institu]ii f\r\ a avea competen]\; a `nc\lcat normele legale referitoare la regimul pa[apoartelor. Lt. col.(r) MICA CONSTANTIN, semnalat cu comportare abuziv\ `n raporturile cu personalul unit\]ii economice pe care o deservea; sustragere din ra]iile de lapte antidot cuvenite muncitorilor de pe platforma Cop[a Mic\; obligarea unor persoane de a-i oferi produse alimentare gratuit. Lt. col.(r) BEU NICOLAE a s\v`r[it abuzuri `n exercitarea atribu]iilor de serviciu prin folosirea mijloacelor auto ale unor

84

ALEX MIHAI STOENESCU

institu]ii `n scop personal [i `nc\lcarea normelor legale privind regimul pa[apoartelor [i vizelor. Lt. col.(r) }URCA{ NICOLAE, `n faza de cercetare penal\ a infrac]iunilor de evaziune, a aplicat metode care dep\[eau normele legale `n vigoare, precum amenin]\ri, exercitarea de presiuni etc.; cunoscut cu consum excesiv de b\uturi alcoolice, fond pe care a provocat mai multe scandaluri [i b\t\i cu persoane civile. Mr.(r) IRIMIA CONSTANTIN a s\v`r[it abuzuri `n exercitarea atribu]iunilor de serviciu, pretinz`nd foloase materiale necuvenite de la persoanele care f\ceau obiectul unor verific\ri de cadre [i a comis abuz de `ncredere fa]\ de o familie de b\tr`ni pe care se obligase s\-i ia `n `ntre]inere. Cpt.(r) DORCA GHEORGHE, semnalat cu acordarea de vize de plecare definitiv\ din ]ar\, condi]ionate de `ntre]inerea de rela]ii intime cu angajate ale `ntreprinderii pe care o deservea; s-a implicat `n procurarea unor m\rfuri deficitare contra unor avantaje materiale; consum excesiv de alcool. Lt. maj.(r) SAS VASILE a nesocotit obliga]iile familiale [i a `nc\lcat normele morale de comportament, consuma excesiv b\uturi alcoolice [i `mprumuta `n mod repetat sume de bani de la unele persoane, pe care nu le restituia. (...)39 Este greu de evaluat acum `n ce m\sur\ tipul de comportament eviden]iat mai sus poate fi extins la `ntreaga Securitate probabil c\ nu, dar mul]i angaja]i ai `ntreprinderilor din ]ar\ pot aduce numeroase alte probe `n demonstrarea caracterului abuziv al activit\]ii unor ofi]eri de Securitate, fapte pe care, de altfel trebuie s\ o subliniem , le consemnau [i le anchetau chiar serviciile specializate ale Securit\]ii. Gelu Voican Voiculescu `i va `nt`lni pe mul]i din ace[ti ofi]eri `n Sec]ia special\ a `nchisorii Jilava, atunci c`nd a fost [i el `nchis acolo. Ajunse la generalul Vlad, astfel de abuzuri erau pedepsite aspru, dar avem datoria s\ semnal\m c\ nu toate ajungeau la el, fiind de multe ori oprite la nivelul subordona]ilor s\i
39

Document aflat n arhiva autorului.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

85

direc]i. ~n cea mai mare parte a cazurilor, ofi]erii erau transfera]i `n alte structuri ale Securit\]ii, nu da]i afar\. ~n perioada de criz\ final\ a sistemului, Securitatea a tr\it `n mod acut problema conflictului intern `ntre doctrin\ [i practic\, `ntre ideologia protectiv\ [i practica abuziv\, ambele privind acela[i subiect na]iunea romn\. ~n raporturile cu Ceau[escu, [eful DSS adopta o atitudine lipsit\ de lingu[eli [i umilin]\, dar `nc\rcat\ de respect, i se adresa `ntotdeauna numai cu formula tovar\[e pre[edinte, pentru a accentua subordonarea pe linie de stat, [i evita leg\tura cu Elena Ceau[escu. Legendele despre subordonarea [i apropierea generalului Vlad de Elena Ceau[escu sunt neserioase. Un incident anume relatat de colaboratori apropia]i a blocat orice interven]ie a Elenei Ceau[escu `n activitatea de comand\ a [efului DSS. Atunci c`nd a fost numit `n func]ia de ministru secretar de stat la DSS, Ceau[escu l-a chemat la el [i i-a spus pe un ton ferm: Tu lucrezi numai cu mine!. Dup\ c`tva timp, `n 1989, prime[te la birou un telefon nea[teptat. La telefon era Elena Ceau[escu: Ce faci, Vlade? Surprins, acesta `i va r\spunde c\ lucreaz\ asupra unei informa]ii abia venite era vorba de implicarea regelui Mihai `n Declara]ia de la Budapesta. Dup\ numai c`teva minute este chemat urgent la Ceau[escu. ~n cabinetul pre[edintelui se afla [i Elena. {eful statului se plimba nervos prin `nc\pere, cu ochii `n p\m`nt. La un moment dat s-a repezit spre Vlad cu degetul ridicat: }i-am dat un ordin. }i-am dat un ordin [i nu l-ai respectat. }i-am dat ordin c\ lucrezi numai cu mine. Numai mie `mi raportezi. Striga, era extrem de agitat, era furios. Generalul a prezentat scuze, a promis c\ nu se va repeta. Ceau[escu a continuat s\ strige, amenin]`ndu-l cu degetul: Tu `mi raportezi numai mie. Nim\nui altcuiva. Abia c`nd a ajuns `n birou, generalul Vlad [i-a dat seama c\ scena de furie fusese f\cut\ nu numai pentru el, ci `n primul r`nd pentru ea. ~i d\dea ei o lec]ie de autoritate. Vlad a comentat cu colegii acest episod. De aceea, povestea cu influen]a Elenei Ceau[escu asupra deciziilor politice ale lui Ceau[escu prin intermediul Securit\]ii trebuie nuan]at\. Ceau[escu este principalul criminal. Ea mai f\cea altceva, `ncerca s\ opreasc\ anumite informa]ii negative s\ ajung\ la

86

ALEX MIHAI STOENESCU

el. Argumenta c\ are glicemia mare, c\ tocmai a fost consultat [i este `n criz\ diabetic\, s\ nu-l supere nimeni. Tot de aici provine tentativa Elenei Ceau[escu de a-[i crea un canal propriu de informa]ii, folosindu-l pe Tudor Postelnicu. Povestea cu complotul ei `mpotriva lui Ceau[escu este [i ea neserioas\. Principala preocupare a generalului Vlad a fost `ns\ protejarea institu]iei [i, implicit, a celor mai importante secrete ale statului romn. Multe dintre ele, chiar dac\ ar con]ine adev\rul despre decembrie 1989, nu vor fi cunoscute niciodat\.

Protejarea institu]iei
~n timpul celor c`teva declara]ii date `n proces, `n presa postdecembrist\ [i `n audierile la Comisia senatorial\ f\cute de generalul Iulian Vlad apare aproape mecanic, repetativ, ideea preocup\rii sale pentru salvarea Departamentului Securit\]ii Statului, a serviciului secret romn, `n fa]a asaltului preg\tit pentru `nl\turarea regimului Ceau[escu. ~n terminologia [i doctrinele serviciilor secrete, aceste organisme se consider\ un fel de inimi ascunse ale na]iunii care nu au voie s\ `nceteze s\ bat\. Este o tez\ care se `nt`lne[te [i la francezi, [i la britanici, [i la americani `ntr-un limbaj mai mult sau mai pu]in propagandistic. Aceea[i concep]ie doctrinar\, `nfrumuse]at\ cu fraze eroice [i jur\minte de devotament, aveau [i securi[tii romni. Problema este ce anume ap\rau. {i... ne `ntreb\m mai departe puteau ap\ra altceva? Dar, concentr`ndu-ne numai asupra temei noastre, f\r\ a dezvolta aici o analiz\ asupra caracterului abuziv [i opresiv al Securit\]ii, pe care l-au sim]it mii de romni devota]i [i ei na]iunii, suntem nevoi]i a semnala c\ exist\ posibilitatea de a supune analizei un document `n temeiul c\ruia s-au adus numeroase acuza]ii grave, inclusiv penale. Este vorba de Ordinul 2600/1988. Acesta a fost elaborat sub conducerea generalului Vlad, fiind practic autorul lui. Ca subiect foarte controversat, deoarece este mereu invocat drept document aflat la originea fenomenului terorist, Ordinul 2600/1988 merit\ a fi analizat `n detaliu. ~n forma sa public\ nimeni nu a putut

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

87

demonstra c\ exist\ [i o alt\ versiune ordinul acesta demonstreaz\ mai degrab\ contrariul acuza]iilor care i s-au adus. S\ `ncerc\m, a[adar, o analiz\ a principalelor prevederi ale acestui ordin, inclusiv cu scopul de a depista temeiurile legale ale dreptului sau abuzului de interven]ie la Timi[oara [i Bucure[ti `n decembrie 1989. Ca [i `n situa]iile precedente, vom sublinia anumite cuvinte sau expresii pentru a eviden]ia, inclusiv pe baza informa]iilor primite de la fo[ti conduc\tori ai DSS, sensul unor prevederi. Totodat\, urm\rim [i acele texte care vizau folosirea for]elor Ministerului Ap\r\rii, astfel `nc`t s\ putem identifica existen]a unor prevederi legale care s\ le ofere acestora competen]e `n cazurile de tulbur\ri interne. ~n preambul, la Dispozi]ii generale, din cele [apte paragrafe, primele patru se refer\ la prevenirea apari]iei unor tulbur\ri interne, iar urm\toarele trei stabilesc ca unic\ autoritate `n caz de interven]ie persoana [efului Inspectoratului jude]ean al MI. Acum [tim c\ inspectorul [ef de la Timi[oara, colonelul Ion Popescu, a `ncercat s\ foloseasc\ Ordinul 2600 pentru a justifica absen]a for]elor de ordine `n strad\ `n seara de 16 decembrie, trimi]`nd doar 28 de cadre de Mili]ie ne`narmate. C`nd violen]ele au escaladat, l-a sunat pe generalul Vlad [i a cerut sprijinul trupelor de securitate-mili]ie, iar [eful DSS a ordonat: Pleac\ ne`narma]i, f\r\ arme [i muni]ie, numai cu scuturi [i bastoane. La paragraful 2 sunt men]ionate misiunile Securit\]ii jude]ene, care certific\ informa]iile furnizate de generalul Iulian Vlad at`t la procesul intentat `mpotriva lui, c`t [i `n fa]a comisiilor de cercetare ale Senatului Romniei: Unit\]ile informativ-operative competente (aici a fost `nlocuit\ la finalul redact\rii formula ale Departamentului Securit\]ii Statului cu competente, `n ideea c\ [i Mili]ia culegea informa]ii, din zona infrac]ional\, n.a.) vor ac]iona permanent [i cu prioritate pentru ob]inerea de date [i informa]ii cu privire la cauze [i `mprejur\ri ce ar putea favoriza apari]ia unor situa]ii negative de natur\ s\ degenereze `n ac]iuni turbulente. Despre existen]a unor

88

ALEX MIHAI STOENESCU

asemenea st\ri de lucruri negative din obiective, medii [i locuri de interes operativ, se va asigura informarea cu operativitate a facto rilor competen]i [i ac]iona pentru `nl\turarea definitiv\ a cauzelor care au generat situa]iile respective. Paragraful se concentreaz\ asupra cauzelor care puteau duce la apari]ia unor mi[c\ri de protest sau revolte. De[i nu sunt men]ionate explicit, este clar c\ paragraful se referea la cauzele sociale salarii diminuate, frig, alimente, medicamente care provocaser\ revolta de la Bra[ov. C\ este a[a o demonstreaz\ pasajul `n care se arat\ ce m\suri se iau `n situa]ia depist\rii acestor cauze: erau informa]i factorii competen]i, adic\ primul-secretar al jude]ului [i Comitetul Jude]ean de Partid. Ace[tia aveau sarcina s\ ac]ioneze pentru `nl\turarea definitiv\ a cauzelor, adic\ s\ rezolve de o manier\ stabil\ problemele sociale ale cet\]enilor. Era imposibil atunci, plata salariilor f\c`ndu-se pentru a c`rpi nerealiz\rile de plan, din alte fonduri, iar aprovizionarea cu alimente [i medicamente se realiza prin transferul de multe ori ilegal al unor cantit\]i de produse din stocurile altor jude]e. Acestea sufereau apoi o penurie acut\, iar cauzele ap\reau din nou, `n alt loc. Se intervenea `ns\ la fel, lu`ndu-se de la alt jude]. De[i pare utopic la prima vedere, paragraful avea menirea s\ indice `n comitetele jude]ene de partid autoritatea responsabil\ pentru cauzele eventualelor turbulen]e [i s\ paseze r\spunderea acolo. La paragraful 5 se reglementa comportamentul for]elor de ordine `n momentul `n care izbucnesc ac]iunile cu caracter turbulent: ~n cazul c`nd prin ac]iunile preventive `ntreprinse nu se reu[e[te normalizarea situa]iilor negative semnalate [i apare pericolul iminent al degener\rii acestora `n acte de dezordine, [efii unit\]ilor centrale de securitate [i de mili]ie, ai inspectoratelor, securit\]ilor [i mili]iilor jude]ene (municipiul Bucure[ti) vor ac]iona cu fermitate pentru restabilirea imediat\ a ordinii, folosind cu discern\m`ntul care se impune, for]ele necesare [i mijloacele din dotarea organelor [i unit\]ilor stabilite `n acest scop. ~n acest text ap\rea pentru prima oar\ `ntr-un document oficial al sistemului de putere din Romnia comunist\ cuv`ntul discern\m`nt,

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

89

care implica propor]ionalitatea `ntre gravitatea [i amploarea actelor de dezordine [i reac]ia for]elor de ordine. Pentru a putea folosi cuv`ntul, generalul Vlad i-a argumentat atunci lui Ceau[escu c\ paragraful se refer\ la implicarea `n astfel de evenimente a muncitorilor, instiga]i sau dezinforma]i de diver[i provocatori. A[a cum ar\tase revolta de la Bra[ov, cei mai mul]i manifestan]i erau membri de partid. Ceau[escu nu accepta c\ ace[tia pot fi nemul]umi]i de condi]iile de munc\ [i de trai, pentru c\, potrivit planurilor [i hot\r`rilor congreselor partidului, toate aceste condi]ii li se asigurau. Mai mult dec`t at`t, el nu concepea ca muncitorii s\ ias\ `n strad\, at`t timp c`t aveau la dispozi]ie cadrul organizat al structurilor de partid `n care puteau rezolva orice problem\ ivit\. Am folosit `nadins limba de lemn a epocii pentru a sublinia abera]ia ideologic\ prin care trecea Nicolae Ceau[escu. Vlad a speculat [i aceast\ psihologie a liderului paranoic pentru a `mpiedica folosirea armelor `mpotriva popula]iei. Nu `nt`mpl\tor `n paragraful citat apare formula mijloacele din dotare, pentru c\ mijloacele din dotare erau scuturi, bastoane, c\[ti, tunuri cu ap\, ca `n oricare alt stat european. Studiul comparativ arat\ c\ formula mijloace din dotare `nlocuia armamentul din dotare, care apare `n toate actele normative precedente. ~n urm\torul capitol sunt prev\zute Atribu]ii privind asigurarea ordinii [i lini[tii publice. Aici, cazul Bra[ov este mai prezent ca oriunde. ~n partea a doua din primul paragraf se men]iona: (...) La apari]ia unor situa]ii care pot degenera `n acte de dezordine care vizeaz\ sediile organelor de partid [i de stat, [eful Inspectoratului Jude]ean (al municipiului Bucure[ti) se va ocupa personal de asigurarea `nt\ririi pazei [i ap\r\rii acestora. Precizarea obiectivului sedii ale organelor de partid [i de stat provenea din experien]a tr\it\ la Bra[ov, unde manifestan]ii p\trunseser\ [i aruncaser\ diferite obiecte, plus tablourile lui Ceau[escu `n strad\. Paragraful ascunde o realitate practic\: inspectorii [efi ai MI aveau o putere de decizie limitat\. Inven]ia acelor inspectorate MI nu func]iona dec`t `n pu]ine jude]e, iar autoritatea

90

ALEX MIHAI STOENESCU

majorit\]ii acelor inspectori era minim\, for]ele adunate `n structuri de men]inere a ordinii folosind cu prioritate subordonarea direct\ cu ierarhiile lor superioare. Lucrurile s-au v\zut la Timi[oara, unde inspectorul [ef a fost ignorat, apoi autoritatea lui a fost preluat\ de generalul Nu]\. Mai este de subliniat c\ `n acest paragraf misiunea Inspectoratului MI se reduce la paza [i ap\rarea sediilor de partid [i de stat. Adic\ o misiune strict defensiv\. ~n momentul `n care Ordinul 2600 folose[te cuvinte ca interven]ie, contracarare sau neutralizare, vocabule cu caracter ofensiv, ele sunt puse `n leg\tur\ exclusiv cu efectivele Mili]iei. Mai mult dec`t at`t, fiecare prezentare a unei misiuni ofensive, atribuite exclusiv Mili]iei, este `n text dublat\ de o completare cu atribu]iile celorlalte for]e de ordine, invariabil defensive. S\ privim cele dou\ p\r]i ale paragrafului 2: Mili]iile jude]ene, municipale [i or\[ene[ti `ndeplinesc sarcinile ce le revin, potrivit legii, pentru men]inerea ordinii [i lini[tii publice pe teritoriul localit\]ilor, asigur`nd prezen]a activ\ `n dispozitivele de ordine [i paz\ cadrelor de mili]ie, `n raport cu locurile [i timpul de comitere a faptelor antisociale, precum [i interven]ia ferm\, operativ\ [i eficient\ pentru prevenirea, contracararea [i neutralizarea oric\ror acte de dezordine `n zona de responsabilitate. Pentru realizarea unor dispozitive de ordine [i paz\ eficiente, [efii mili]iilor jude]ene, municipale [i or\[ene[ti, pe baza reglement\rilor `n vigoare, asigur\ folosirea judicioas\, al\turi de cadrele de mili]ie, a militarilor din subunit\]ile de securitate-mili]ie, membrilor grupelor de sprijin, lupt\torilor din g\rzile patriotice, tinerilor din deta[amentele de preg\tire pentru ap\rarea patriei, personalului din paza proprie a unit\]ilor economice [i alte for]e ajut\toare, lu`nd m\suri pentru cre[terea continu\ a capacit\]ii combative a acestora `n `ndeplinirea misiunilor de men]inere [i restabilire a ordinii [i lini[tii publice. Partea a doua con]ine o enumerare a for]elor de cooperare cu Mili]ia. Observ\m astfel c\ subunit\]ile de mili]ie-securitate, care erau subordonate Departamentului Securit\]ii Statului, apar `n

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

91

calitate de for]e auxiliare, nu ca for]e de prim-plan. Apoi un aspect care ne intereseaz\ pe noi `n special pentru cazurile Timi[oara [i Bucure[ti , `n text sunt men]ionate G\rzile patriotice [i membrii grupelor de sprijin, care sunt dou\ categorii de civili `narma]i la Timi[oara [i care au tras. ~n special, acele grupe de sprijin organizate de Mili]ie aveau `n componen]a lor informatori, colaboratori, rude apropiate ale mili]ienilor, [oferi din localitate afla]i `n rela]ii conspirate sau contractuale, inclusiv rela]ii de afaceri [i corup]ie, cu Mili]ia. Nu de pu]ine ori, aceste grupe de sprijin con]ineau persoane provenite din localit\]ile de origine ale unor [efi locali [i c\rora li se g\sea un loc de munc\ fictiv `n ora[ sau persoane din lumea infrac]ional\, nearestate sau eliberate prin `n]elegeri locale la nivel de Mili]ie, [i care desf\[urau o serie de activit\]i ilegale (de exemplu, contrabanda sau comer]ul cu cafea, ]ig\ri etc.) cu care se ob]ineau sume de bani pentru Mili]iile jude]ene [i nu de pu]ine ori mit\ pentru ofi]erii [i subofi]erii corup]i. Ace[ti oameni au dovedit `n multe situa]ii o violen]\ care exceda misiunile organelor de stat. Din lista for]elor de ordine prev\zute la acest capitol lipsesc for]ele MApN. La capitolul urm\tor, Organizarea interven]iei pentru restabilirea ordinii [i lini[tii publice, sunt amestecate, `ntr-o enumerare `ntins\ pe 19 paragrafe, situa]iile care impun interven]ia for]elor de ordine. Astfel, apar `n acela[i capitol misiuni care vizeaz\ p\trunderea prin manifest\ri turbulente la conducerea organelor centrale [i locale de partid [i de stat, adic\ atacarea sediilor, [i `ncerc\rile de atac terorist asupra ambasadelor sau consulatelor, ordinea pe stadioane [i prinderea evada]ilor, `nc\ier\rile la restaurant [i s\v`r[irea de ac]iuni turbulente influen]ate de propaganda du[m\noas\. Amestecul de misiuni at`t de diferite avea menirea s\ permit\ prezen]a `n text a tuturor for]elor Ministerului de Interne, inclusiv ale DSS, pentru a evita `n momentul aprob\rii `ntrebarea lui Ceau[escu: Dar Securitatea ce face? De aceea, misiunile apar]in`nd for]elor Mili]iei [i ale Securit\]ii sunt intercalate, astfel `nc`t toate ac]iunile care vizau ordinea public\ s\ revin\ Mili]iei,

92

ALEX MIHAI STOENESCU

iar cele destinate for]elor Securit\]ii s\ se limiteze la ap\rarea ambasadelor [i `mpotriva ac]iunilor teroriste. S\ urm\rim distribu]ia for]elor: ~n scopul asigur\rii interven]iei operative [i eficiente pentru restabilirea ordinii [i lini[tii publice care a fost grav tulburat\, se stabilesc urm\toarele for]e: forma]iunea de ordine [i interven]ie (F.O.I.) din structura Mili]iei Municipiului Bucure[ti, conform statutului de organizare; Plutonul de interven]ie mili]ie compus din 30 ofi]eri [i subofi]eri, la toate mili]iile municipiilor re[edin]\ de jude] [i la mili]ia municipiului Petro[ani; La celelalte mili]ii municipale [i la sectoarele (1-6) de mili]ie din municipiul Bucure[ti, c`te un pluton compus din 20 ofi]eri [i subofi]eri de mili]ie; Plutonul de interven]ie mili]ie constituit din 15 cadre, la toate mili]iile or\[ene[ti care au prev\zute din statul de organizare peste 40 de posturi de ofi]eri [i subofi]eri. Cadrele de mili]ie care vor fi cuprinse `n plutoanele de interven]ie de la mili]iile municipale, or\[ene[ti [i de la sectoarele de mili]ie `[i vor desf\[ura munca la forma]iunile `n care sunt `ncadrate, execut`nd `n comun numai preg\tirea specific\, exerci]ii de alarmare [i interven]ie; m subunit\]ile de securitate-mili]ie din trupele de securitate destinate pentru m\suri de paz\ [i ordine; plutonul de ap\rare antiterorist\ [i alte subunit\]i disponibile din trupele de securitate; subunit\]ile de pompieri constituite din 2-3 ma[ini de lupt\ la nivelul companiilor de pompieri; plutonul de interven]ie constituit la [colile militare ale Ministerului de Interne compus din 30 elevi sau cadre aflate la reciclare; grupa de interven]ie antiterorist\. Este de observat c\ repartizarea pe misiuni specifice a acestor for]e nu era con]inut\ `n Ordinul 2600/1988. Ele ar fi trebuit s\ se g\seasc\ `n Planul unic de ac]iune pentru asigurarea ordinii [i

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

93

lini[tii publice `ntocmit `n fiecare jude] [i pus la dispozi]ia Consiliului Jude]ean de Ap\rare, a primului-secretar. Acolo s-ar fi detaliat prin precizare explicit\ c\ subunit\]ile de securitate-mili]ie sunt repartizate dispozitivelor de paz\ [i ordine (baraje, filtre, bloc\ri de comunica]ii), ambele fiind misiuni defensive. ~n ce prive[te ap\rarea antiterorist\ [i interven]ia antiterorist\, acestea nu aveau nici o leg\tur\ cu tulbur\rile civile, cu revoltele sau manifesta]iile protestatare. Este `nc\ o dat\ destul de transparent\ dorin]a subtil\ a conducerii Securit\]ii de a nu fi implicate `ntr-o eventual\ represiune. Aici trebuie s\ lu\m `n calcul [i informa]iile pe care le avea Securitatea despre atitudinea [i inten]iile lui Ceau[escu dup\ consumarea cazului Bra[ov. Ne putem imagina a[a cum de altfel s-a v\zut la Timi[oara [i Bucure[ti c\ inten]ia de a folosi for]ele de ordine [i Armata `ntr-o represiune `mpotriva manifestan]ilor se afla `n calculele lui Ceau[escu `nc\ de atunci. At`t m\rturiile care se refer\ la declara]ii ale lui, c`t [i `n interven]iile unor apropia]i (H`rj\u, Curticeanu) raport\rile la revolta de la Bra[ov sunt prezente de la primele simptome ale evenimentelor din Timi[oara. ~n sf`r[it, la cererea expres\ a lui Nicolae Ceau[escu a fost introdus un paragraf final a acestui capitol care implica [i for]ele MApN. ~n baza aprob\rii pre[edintelui Consiliului Jude]ean (municipiului Bucure[ti) al ap\r\rii, dat\ pentru fiecare caz `n parte, `n cadrul cooper\rii, la ac]iunile de interven]ie mai pot participa: subunit\]i [i forma]iuni din unit\]ile [i [colile subordonate Ministerului Ap\r\rii Na]ionale. Misiunile la care puteau fi folosite aceste for]e militare urmau a fi men]ionate `n acela[i Plan unic `ntocmit la nivel jude]ean. De regul\, atunci c`nd se folosea formula subunit\]i aceasta se referea la misiuni de paz\ a unor depozite, poduri, tuneluri etc., cele pe care le-am mai analizat, iar atunci c`nd se folosea formula forma]iuni (inexistent\ `n structura de organizare a Armatei) era vorba de patrule. Nic\ieri nu exista obliga]ia de a purta arme [i de a

94

ALEX MIHAI STOENESCU

deschide focul, folosirea armelor fiind trimis\ exclusiv la prevederile legilor privind regimul armelor [i muni]iilor [i la uzul de arm\ (Decretul 367/1971, men]ionat nemijlocit `n Ordinul 2600/1988). Am ar\tat c\ nu se aplica cu caracter ofensiv. Oricum, prevederile acestui paragraf introdus de Ceau[escu nu se puteau invoca, erau `n conflict cu alte legi, `n primul r`nd cu Legea ap\r\rii RSR, [i nici nu s-au aplicat la Timi[oara. C`nd primul-secretar B\lan a cerut Diviziei de la Timi[oara trupe ale MApN, loc]iitorul comandantului Diviziei l-a trimis mai `nt`i la comandantul Armatei 3, apoi la ministrul Ap\r\rii, fiind nevoit `n final s\ solicite interven]ia personal\ a lui Ceau[escu. {i era vorba de c`teva patrule! Am pornit la c\utarea acelui document care trebuia s\ con]in\ planificarea [i distribuirea for]elor `n cazul unei tulbur\ri grave a ordinii publice, `n cazul unei manifesta]ii de genul celei de la Bra[ov. Era important s\ cercet\m Planul unic de ac]iune pentru asigurarea ordinii [i lini[tii publice al jude]ului Timi[, dar nu l-am g\sit. ~n declara]ia dat\ de generalul Vlad la 16 iulie 1990 `n fa]a Tribunalului Militar care judeca procesul lui Nicu Ceau[escu, el a afirmat: Cunosc c\ la 1 iulie 1988 ministrul de Interne a emis un ordin ce viza m\suri pentru asigurarea ordinii [i lini[tii publice `n anumite situa]ii. Este vorba de situa]ii de genul celor care au ap\rut `n luna noiembrie 1987 `n jude]ul Bra[ov. Ordinul vizeaz\ modul de ac]iune al organelor [i unit\]ilor MI, dar totodat\ stabilea [i modalit\]ile de cooperare cu celelalte for]e subordonate comandantului suprem, m\ refer la G\rzile patriotice. Precizez `n continuare c\ responsabilitatea privind aplicarea, executarea ordinului la care m-am referit revenea [efului Inspectoratului jude]ean al MI `n privin]a for]elor subordonate, iar pe de alt\ parte ofi]erului care r\spundea de for]ele MApN [i respectiv [efului G\rzilor patriotice. De altfel, `n privin]a acestui ordin au fost elaborate planuri de ac]iune la nivelul fiec\rui jude]40. Aceste documente sunt de neg\sit, motiv pentru care conducerea Securit\]ii a putut afirma, dup\ revolu]ie, inclusiv c\ nu au existat, c\ nu au fost `ntocmite.
40

Revista Historia, Anul 1, Nr. 2, decembrie 2001, p. 57.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

95

Partea cea mai important\ a Ordinului 2600/1988 este capitolul Modul de ac]iune pentru restabilirea ordinii [i lini[tii publice, pentru c\ stabilea sarcinile [i felul `n care se intra `n ac]iune. Securi[tii apar men]iona]i `ntr-un singur loc: o Organele de securitate, prin m\surile informativ-operative `ntreprinse `n obiectivele, problemele [i mediile date `n competen]\ vor asigura permanent cunoa[terea [i prevenirea `n faza incipient\ a oric\ror manifest\ri, acte sau ac]iuni care ar putea s\ perturbe ordinea de drept. Este paragraful pe care l-a invocat generalul Vlad `n seara de 17 decembrie 1989 `n fa]a Consiliului de conducere al DSS [i care i-a permis s\ ordone neimplicarea securi[tilor `n violen]ele din strad\, limit`nd activitatea la misiuni de informare [i cunoa[tere a situa]iei. Apoi, modul de ac]iune al for]elor a fost detaliat. ~l vom prezenta `mpreun\ cu un comentariu despre felul cum a fost aplicat fiecare punct `n seara [i noaptea de 16 decembrie, lu`nd `n calcul doar intervalul p`n\ la deschiderea focului de c\tre Armat\ `n 17 decembrie. ~n principiu, pentru restabilirea ordinii publice, se ac]ioneaz\ astfel: se realizeaz\ dispozitivul de ac]iune prev\zut de schema obiectivului unde s-a produs evenimentul (`n zona str\zii Timotei Cipariu nu a fost realizat dispozitivul de ac]iune, spa]iul fiind l\sat complet liber pentru manifesta]ie, `n mul]ime ac]ion`nd doar filajul [i re]elele de informatori. La sediul Comitetului Jude]ean de Partid nu s-a aplicat planul de paz\ [i ap\rare, cl\direa fiind protejat\ t`rziu cu c`]iva mili]ieni, numai la exterior); se `ncercuie[te [i se izoleaz\ locul (obiectivul) concomitent cu `ndep\rtarea curio[ilor (nici aceast\ prevedere nu s-a aplicat, nici la Biserica reformat\, nici la CJP, iar `ndep\rtarea curio[ilor s-a redus la c`teva sfaturi, recomand\ri firave ale filajului: Du-te, domnule, acas\! etc.);

96

ALEX MIHAI STOENESCU

se someaz\ elementele turbulente s\ `nceteze actele de dezordine, se comunic\ [i se impun regulile de comportare [i se precizeaz\ c\ile de p\r\sire a zonei (primele soma]ii s-au f\cut de c\tre forma]iunea de 28 de mili]ieni trimis\ `n Timotei Cipariu dup\ ce mul]imea atacase [i devastase sediul CJP, apoi [i magazinele de pe traseu, `napoi la Biserica reformat\); se identific\ [i se izoleaz\ instigatorii, elementele agresive, recalcitrante [i se re]in ini]iatorii care vor fi condu[i la sediul mili]iei (aceste opera]ii s-au f\cut `n doi timpi: identificarea instigatorilor a fost realizat\ de Filaj, dar nu s-a trecut la izolarea [i re]inerea lor. La interven]iile repetate ale [efului Filajului, [eful Securit\]ii Timi[ a r\spuns invariabil: Las\-i s\ strige! Abia noaptea t`rziu s-a intervenit pentru re]inerea elementelor recalcitrante, prinderea lor f\c`ndu-se la `nt`mplare, `n gr\mad\ sau pe motivul surprinderii cu obiecte furate asupra lor); se `mpr\[tie participan]ii atunci c`nd m\surile de influen]are [i descurajare nu au dat rezultate (este primul punct respectat); se restabile[te ordinea [i se asigur\ desf\[urarea normal\ a activit\]ilor perturbate, func]ionarea instala]iilor, reluarea procesului de munc\ [i a circula]iei pietonale [i a mijloacelor de transport (este al doilea punct respectat, cu adaosul c\ `n dreptul Bisericii reformate a fost amplasat un cordon de militari care nu permitea accesul pe trotuarul respectiv); se realizeaz\ paza [i supravegherea locului unde s-a produs evenimentul, p`n\ la normalizarea complet\ a situa]iei (vezi mai sus); interven]ia propriu-zis\ se realizeaz\ prin surprindere, cu fermitate, folosind forme [i procedee specifice de ac]iune, precum [i mijloacele din dotare `mpotriva celor care s-au dedat la acte de dezordine, anarhice, p\trunderi `n for]\ `n obiective, atacuri asupra unor persoane sau distrugeri de bunuri, pentru neutralizarea acestora (nu s-a putut realiza surprinderea, iar interven]ia ferm\ s-a f\cut doar dup\ ce `n strad\ au fost trimise trupe ale MApN). Dup\ cum se observ\, toate aceste reglement\ri se reg\sesc `n legisla]ia ]\rilor democratice, f\r\ s\ produc\ nici o isterie public\

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

97

sau publicistic\ `mpotriva for]elor de ordine. Problema `ntocmirii acestui Ordin 2600 are mai multe fe]e. ~n primul r`nd este dorin]a [efului DSS de a nu implica Securitatea partea ei de serviciu secret, nu trupele `ntr-o viitoare represiune `ndreptat\ `mpotriva unor revolte muncitore[ti. Cazul Timi[oara ridic\ cele mai multe `ntreb\ri, pentru c\, de exemplu, la Ia[i, atunci c`nd Securitatea a vrut s\ intervin\, ac]iunea a fost prevenit\ total, dezamorsat\ `nainte s\ se produc\. Mai mult dec`t at`t, la Timi[oara nu era vorba de o revolt\ muncitoreasc\ de tipul celei de la Bra[ov, ci de o ac]iune diversionist\ menit\ s\ provoace revolta muncitoreasc\ `n ora[. Practic, diversiunea a fost l\sat\ s\ se desf\[oare. S\ `ncerc\m o proiec]ie logic\ asupra mi[c\rilor pe care le putea face autoritatea, pe baza informa]iilor primite de la Securitate, `mpotriva diversiunii de la Timi[oara: arestarea imediat\ a celor c`]iva membrii din grupul de sprijin al lui Tkes, evacuarea for]at\ `n c`teva minute a pastorului-spion, deblocarea coloanelor de ma[ini sovietice de pe [oseaua Arad-Timi[oara [i trecerea lor peste grani]\, izolarea [i neutralizarea agen]ilor maghiari identifica]i de Filaj, `nscenarea unui incident la grani]\ pentru a justifica `nchiderea temporar\ a frontierei de stat. Aceste m\suri nu ar fi `mpiedicat o revolt\ a cet\]enilor Timi[oarei, nu ar fi oprit o adunare masiv\ a muncitorilor `n Pia]a Operei, dar ar fi scutit Timi[oara [i Romnia de represiunea s`ngeroas\ a Armatei, de mor]ii din 17 [i 18 decembrie, de centrul devastat [i incendiat. Aceast\ ipotez\ dezv\luie [i limitele imaginii pe care o aveau conduc\torii Securit\]ii despre modul `n care se va face schimbarea de regim. ~n al doilea r`nd, nu [tim dac\ felul european [i corect, din punctul de vedere al reglement\rilor interna]ionale, `n care a fost `ntocmit Ordinul 2600/1988 a vizat premeditat `mpiedicarea represiunii [i c\derea lui Ceau[escu prin lipsa unui suport interven]ionist sau a fost o capcan\ `n care au c\zut to]i, inclusiv Securitatea, neb\nuind ce impact major va avea subversiunea asupra cet\]enilor ajun[i la cap\tul r\bd\rii [i c`t de violent\ va fi implicarea sovietic\ `n r\sturnarea regimului Ceau[escu. B\nuiala c\ totul a fost premeditat persist\, mul]i fiind `n continuare convin[i c\ Securitatea l-a

98

ALEX MIHAI STOENESCU

tr\dat pe Ceau[escu [i a participat discret la r\sturnarea lui. Totu[i, Ordinul 2600 a fost emis `n iulie 1988, `nainte de Congresul al XIV-lea, `nainte de Kiev, de Malta [i de mi[c\rile decisive petrecute `n celelalte state comuniste. Mai plauzibil\ este o inten]ie preventiv\ din partea generalului Vlad, cu scopul de a-[i proteja [i conserva institu]ia pentru orice eventualitate prin care se schimba regimul, liderul, sistemul de putere `n Romnia. {i mai cred c\ Securitatea, `n frunte cu Iulian Vlad, `n ciuda informa]iilor precise pe care le de]inea, nu a intuit amploarea schimb\rilor din decembrie 1989. Ordinul 2600/1988 a intervenit [i `n rela]ia Ceau[escu Vlad [i a reprezentat fondul revoltei lui Vlad `mpotriva lui Ceau[escu `n seara de 17 decembrie 1989. Ordinul fusese un document emis pe baza consult\rii pe text `ntre cei doi, moment `n care chiar Ceau[escu precizase clar doctrina de la care pornea `n aprobarea acelei reglement\ri: Nu se trage `n muncitori. Noi suntem reprezentan]ii muncitorimii [i a[a ceva nu se poate concepe. ~n timpul CPEx-lui din 17 decembrie, aceast\ `n]elegere a c\zut, Ceau[escu acuz`ndu-l pe Vlad de tr\dare [i amenin]`ndu-l cu plutonul de execu]ie pentru c\ nu d\duse ordin Securit\]ii s\ se `narmeze cu muni]ie de r\zboi [i s\ trag\. Problema care r\m`ne `n discu]ie [i care va fi mult timp dezb\tut\ de istoriografie este dac\ `n 16 decembrie pe str\zile Timi[oarei erau muncitorii. {tim sigur c\ au ie[it abia `n 20 decembrie. ~n anul 2002 a st`rnit un real [i justificat interes printre istorici publicarea de c\tre Marius Oprea a Planului de m\suri al Departamentului Securit\]ii Statului pe anul 1989 `n anexele lucr\rii sale Banalitatea r\ului. O istorie a Securit\]ii `n documente, 19491989. Pentru cititorul atent a fost clar c\ documentele privind Securitatea `n anul 1989, publicate `n acest volum, nu au nimic spectaculos [i nici incendiar. Probabil c\ aceast\ realitate l-a obligat pe autor s\ pun\ c\r]ii un titlu evaziv, Banalitatea r\ului, suger`nd c\ `n realitate abuzurile Securit\]ii se produceau `n afara acestor ordine [i c\ documentele nu pot exprima dimensiunea opresiv\ [i pe alocuri criminal\ a Securit\]ii. Din p\cate, aceste abuzuri, cu foarte mici excep]ii cazul Ursu, de exemplu r\m`n `nc\ a fi sanc]ionate

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

99

prin sentin]e judec\tore[ti. ~n cazul Ursu exist\ o condamnare doi ofi]eri ai Mili]iei. Dar pentru analiza noastr\, Planul de m\suri al Departamentului Securit\]ii Statului pe anul 1989, aprobat la 17 ianuarie 1989, constituie un document important. Planul con]inea 17 puncte, din care alegem doar pe cele care ne intereseaz\ pentru evenimentele din decembrie. Asigurarea securit\]ii comandantului suprem [i executarea irepro[abil\ a tuturor misiunilor de importan]\ excep]ional\ se referea exclusiv la `mpiedicarea unui atentat la adresa lui Nicolae Ceau[escu. Securitatea afirm\ c\ nu a fost cazul, neexist`nd `n aceast\ perioad\ o amenin]are serioas\ de atentat. Ast\zi cunoa[tem cel pu]in dou\ cazuri `n preg\tire, cel al lui Sergiu Nicolaescu [i cel al grupului de studen]i care `ncercau s\ fure un AG-7 dintr-o unitate militar\ pentru un atac lansat pe un traseu din Bucure[ti. Securitatea nu a [tiut de aceste cazuri. ~n 22 decembrie, Securitatea a luat m`na vizibil de pe Ceau[escu, Direc]ia V abandon`ndu-l hazardului. La capitolul Prevenirea, contracararea [i neutralizarea ac]iunilor desf\[urate de cercurile reac]ionare [i organiza]iile na]ional-iredentiste [i fasciste din str\in\tate, de grup\rile [i elementele ostile din emigra]ie, precum [i de elemente du[m\noase din interior subiectul m\surilor erau, printre altele, grupurile iredentiste maghiare, legionarii, membri ai fostelor partide burghezo-mo[iere[ti, sectele, activit\]ile contestatar-disidente `n domeniul art\-cultur\, pres\, poligrafie [i radio-televiziune. Cercetarea c`torva cazuri, at`t c`t se poate [ti ast\zi `n absen]a documentelor, arat\ o distan]\ mare `ntre cele propuse `n Planul de m\suri [i ceea ce s-a `nt`mplat pe parcursul anului 1989. De exemplu, [tim c\ Securitatea i-a `naintat lui Ceau[escu un raport detaliat asupra activit\]ilor iredentiste ale lui Lszlo Tkes, dar [eful statului a refuzat punerea lui sub acuzare. ~n privin]a legionarilor, lucrurile par la prima vedere ciudate, legionarii fiind ni[te oameni foarte `n v`rst\, sco[i complet din circuitul poten]ialilor adversari cu multe decenii `n urm\, dar cu posibilitatea de a fi contacta]i de foarte activa emigra]ie legionar\ din Occident. Pe de o parte, emigra]ia legionar\ din Vest era ad`nc penetrat\ [i folosit\ pentru activit\]i de informare [i propagand\, astfel c\ eventualii candida]i legionari din

100

ALEX MIHAI STOENESCU

]ar\ la ac]iuni ostile c\deau `n plasa Securit\]ii `nainte s\ [tie c\ au ceva de f\cut `mpotriva or`nduirii socialiste. Avem o m\rturie de la celebrul instructaj desf\[urat `n noiembrie de conducerea DSS la Ia[i, unde [eful Securit\]ii Br\ila a prezentat un caz concret de legionari contacta]i din Occident [i aduna]i `ntr-un grup cu caracter organizat. Generalul Alexie i-a r\spuns s\-i lase `n pace, s\ nu ia nici o m\sur\, `n afara celor de cunoa[tere informativ\. Mai mult dec`t at`t, o investiga]ie insistent\ condus\ de senatorul Sergiu Nicolaescu `n cadrul Comisiei senatoriale, pe care o conducea, `n leg\tur\ cu acel instructaj arat\ distan]a mare de la con]inutul reglement\rilor Securit\]ii la comportamentul institu]iei `n momentul de criz\: Sergiu Nicolaescu: Pozi]iile exacte ale Securit\]ii, Armatei [i Mili]iei. P`n\ la 22 decembrie cea mai fidel\ lui Ceau[escu a fost Armata. ~n noaptea de 21 spre 22 decembrie exist\ un ordin al Securit\]ii care, la anumite servicii ale lor, le spune s\ dea foc la documente, s\ depun\ armele la rastele [i s\ r\m`n\ acas\. ~n condi]iile de atunci, de alarm\ maxim\, asta era un semn clar c\ au luat m`na de pe Ceau[escu. Mai scriu prin ziare tot felul de idio]i, cu Securitatea fidel\ lui Ceau[escu... Basme, prostii. L-au abandonat. AMS: Dar s-a oprit aici. SN: ~ntr-adev\r. Este o minciun\ c\ Vlad i-ar fi propus lui Milea s\-l aresteze pe Ceau[escu. A `ncercat s\-i propun\ ceva lui Milea... Exist\ o [edin]\ a Securit\]ii din noiembrie, la Ia[i, Bra[ov, Cluj... AMS: Un instructaj `n 11 noiembrie... SN: ~nainte de congres. Se minte constant asupra acestor [edin]e. Un singur colonel a avut curajul [i a spus ce s-a discutat acolo. Este la mine `n carte. Li s-a spus: Nu face]i exces de zel, nu face]i mai mult dec`t vi se spune, s\ nu mai raporta]i dec`t pe linie de Securitate, iar primilor-secretari, numai ce v\ spunem noi s\ le raporta]i. AMS: V\ da]i seama c\ asta este o ie[ire din lege [i din regulile oficiale ale statului de atunci? SN: Sigur c\ da, dar se ascund `n continuare, nu vor s\ recunoasc\ c\ `l abandonaser\ de mult pe Ceau[escu. G`ndi]i-v\, asta se

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

101

`nt`mpla `nainte de congres! Practic li s-a sugerat c\ Ceau[escu va c\dea, iar ei nu trebuie s\ se implice prea mult.41 Acesta este un caz care trebuie elucidat. Ofi]erul care a furnizat informa]iile spectaculoase despre instructajul din 11 noiembrie era colonelul Dumitru R\[in\, [eful Securit\]ii Arad. Audiat de Comisia parlamentar\ `n ziua de 2 iunie 1994, colonelul R\[in\ a povestit cum a fost convocat la Bra[ov, unde se desf\[ura instructajul cu [efii Securit\]ilor jude]ene din Transilvania [i Banat, [i cum a asistat la citirea unui document secret, emis de Cancelaria CC `n care se punea `n discu]ie asasinarea lui Nicolae Ceau[escu. Informa]iile furnizate de el au fost folosite de senatorul Sergiu Nicolaescu `n c\r]ile lui, dar cu o anume modera]ie, de senatorul {erban S\ndulescu `n volumul lui, f\r\ discern\m`nt, [i de istoricul Cristian Troncot\, `ntr-o form\ care nu corespunde textului audierii (!) M\rturia fostului [ef al Securit\]ii Arad este preponderent [i voit spectaculoas\, combin`nd date ale activit\]ii sale profesionale cu comentarii proprii. P`n\ la data audierii, el `ncercase s\ se fac\ ascultat de unele ziare, `ns\ cu succes modest. Ce afirma, `n esen]\, colonelul R\[in\: D. R\[in\: (...) Prima idee: a `nceput a[a c\ din datele [i informa]iile primite din exterior [i din verificarea din lucrarea informativ\ de c\tre aparatul de informa]ii interne, a unor persoane adversare pre[edintelui Ceau[escu, [i zicea [eful armatei, dracu, ce era el, rezult\ ne`ndoielnic c\, `n urm\toarele trei luni de zile maximum, se va `nt`mpla: a) lichidarea lui Ceau[escu `n urma unei vizite pe care o va face `n Crimeea sau la Moscova ca invitat la o plenar\ de partid sau consf\tuire;
Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 152-153. (Responsabili din Securitate afirm\ c\ nu a existat un ordin de depunere a armelor, de incendiere a documentelor sau ca ofi]erii s\ r\m`n\ acas\ `n noaptea de 21 spre 22 decembrie.)
41

102

ALEX MIHAI STOENESCU

b) (a[a era, cu b) schimbarea din func]ia de secretar general [i [ef de stat, urmare a unei plenare care va avea loc `n Bucure[ti `ntr-un loc secret, unde va fi demis; c) apari]ia unor manifesta]ii de strad\ de tip Bra[ov, de tip Valea Jiului, parc\ a zis, la care vor participa elemente declasate [i fo[ti de]inu]i de drept comun, unde vor avea loc ciocniri cu armata, vor fi ocupate [i sediul [i va fi obligat s\ fug\ sau va fi prins [i judecat (...)42 Documentul care ar fi fost citit de generalul-locotenent Aristotel Stamatoiu, adjunct al generalului Vlad, [i care ar fi purtat titlul Not\ era semnat de Silviu Curticeanu, secretar al CC al PCR. Senatorii au luat de bune aceste afirma]ii, nefiind preg\ti]i s\ pun\ `ntreb\ri cheie sau s\ verifice autenticitatea lor. Chiar [i ideea c\ `n fa]a activului Securit\]ii se putea citi un document despre asasinarea lui Ceau[escu, semnat de m`na lui dreapt\ de la Cancelarie, Silviu Curticeanu, este nerealist\. Presupun`nd, prin absurd, c\ ar fi existat un document de prevenire, oricum `n al]i termeni, acesta nu era citit `n original ofi]erilor de Securitate, ci prezentat `n comentariu, `n sintez\ printr-un document propriu al DSS. Silviu Curticeanu nu avea nici o autoritate sau responsabilitate `n privin]a Securit\]ii, iar problemele de acest gen atentate la via]a pre[edintelui s-ar fi discutat exclusiv `ntre Ceau[escu [i Vlad. Acest gen de amenin]are nu a existat. La punctul a ipoteza este neverosimil\, sovieticii neasasin`nd niciodat\ lideri str\ini pe teritoriul lor, iar o suprimare a secretarului general al PCR `n timpul unei plenare sau consf\tuiri a ]\rilor comuniste este de neimaginat. Dac\ Ceau[escu [tia de aceast\ amenin]are, de acest pericol, ce a c\utat `n 4 [i 5 decembrie la Moscova? S-a dus, s-a `ntors bine-mersi, doar cu condamnarea la moarte verbal\ din partea lui Gorbaciov. La punctul b situa]ia este aberant\, fiind greu de `n]eles cine putea organiza o plenar\ `ntr-un loc
42

Arh. SR, Stenograma nr. 108/2 iunie 1994, Audierea colonelului R\[in\ Dumitru, p. 20.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

103

secret din Bucure[ti, la care Ceau[escu s\ se fi dus sau din ce motive ar fi organizat chiar Ceau[escu o plenar\ secret\, unde s\ fie demis. Punctul c este desprins din evenimentele petrecute deja la Timi[oara [i Bucure[ti, absolut nimeni neput`nd anticipa, de exemplu, c\ Ceau[escu va fugi din sediul CC al PCR. Cu ocazia audierii la Comisia senatorial\, generalul Vlad a `ntrebat la r`ndul s\u cum de nu este confirmat\ versiunea R\[in\ de m\car unul dintre ceilal]i 40 de [efi ai Securit\]ilor jude]ene sau de cei trei loc]iitori ai generalului Vlad, care au condus [edin]ele. ~ntr-adev\r, nimeni [i nimic nu confirm\ versiunea colonelului R\[in\ un om cu probleme grele de s\n\tate [i de familie, cum singur le prezint\ `n preambulul audierii , dar ideea c\ Securitatea ar fi complotat dinainte la asasinarea sau demiterea lui Ceau[escu a fost o tem\ prea atractiv\ pentru a nu fi preluat\. Acum venim noi [i `ntreb\m: dac\ R\[in\ b\tea c`mpii [i era `n stare de astfel de fabula]ii, bolnav pe deasupra, ce c\uta `n func]ia at`t de important\ de [ef al Securit\]ii Arad? ~n realitate, instructajul care trebuia s\ se desf\[oare la Bucure[ti, dar aducerea [efilor Securit\]ii din jude]e nu a fost aprobat\ de Ceau[escu a avut o ordine de zi `n tonul [edin]elor din acea perioad\: 1. Analiza situa]iei operative, cu elemente majore de pericol. 2. Mobilizarea subordona]ilor pentru perioada urm\toare, `n care erau prev\zute trei evenimente importante: plenara CC al PCR, Congresul al XIV-lea [i sesiunea Marii Adun\ri Na]ionale. 3. M\suri de `mbun\t\]ire a activit\]ii, cu caracter general. Instructajele au durat aproape o jum\tate de zi, conduse la Bra[ov de generalul Stamatoiu, la Bucure[ti de generalul Bucurescu [i la Ia[i de generalul Alexie (nu Neculicioiu, cum afirm\ colonelul R\[in\), timpul acordat citirii materialului redactat de generalul Vlad fiind cel mai mic, restul fiind dedicat `n majoritate dialogului cu ofi]erii prezen]i. ~n timpul dezbaterilor au fost prezentate [i c`teva cazuri [i situa]ii deosebite, la care adjunc]ii [efului DSS au recomandat respectarea legii [i discern\m`ntul. De aici s-a speculat un complot al Securit\]ii `mpotriva lui Ceau[escu. De fapt, procesul regresiv declan[at de generalul Iulian

104

ALEX MIHAI STOENESCU

Vlad, inclusiv prin emiterea Ordinului 2600, dar [i indica]iile date de adjunc]ii s\i cu ocazia instructajului, de respectare a legii, de ac]iune cu discern\m`nt, de a selecta cu grij\ informa]iile care s\ se dea primilor-secretari, au constituit un semnal subtil, indirect pentru [efii de Securitate jude]ene. ~n raport cu ce? Logic, `n raport cu abuzurile, `nc\lcarea legii [i discre]ionarul cu care ac]ionaser\ p`n\ atunci. Cheia `n]elegerii acestor demersuri prudente este c\ Securitatea descoperise legea, c\ `n fa]a unei rezisten]e din partea lui Ceau[escu, prin represiune, la mi[c\rile sociale care urmau, Securitatea se ag\]a de prevederile legilor pentru a evita abuzul. Scopul real [i ascuns era salvarea institu]iei. ~n privin]a membrilor fostelor partide democratice, situa]ia era mult mai stabil\, din punctul de vedere al Securit\]ii, grupurile respective fiind nu doar perfect infiltrate, dar [i atrase la colaborare pe tema ap\r\rii interesului na]ional, din patriotism etc. Securitatea era preg\tit\ ca, dac\ partidele istorice se re`nfiin]eaz\, s\ aib\ posibilitatea de a controla fenomenul, dar mai mult s\ fie informat\ asupra celor ce se `nt`mpl\ acolo. Totodat\, controlul exercitat de Securitate `n r`ndurile supravie]uitorilor este o explica]ie [i pentru orientarea unor intelectuali afla]i `n leg\tur\ cu v`rfurile Securit\]ii c\tre PN} `nc\ din decembrie 1989. Colonelul Goran, [eful Securit\]ii bucure[tene, a dat c`teva detalii asupra proiectului de re`nfiin]are a nucleului PN} cu ocazia celei de-a doua audieri la Comisia senatorial\. El a ar\tat c\ avea doi agen]i infiltra]i `n Ambasada Marii Britanii de la Bucure[ti [i c\ unul dintre ei s-a ocupat de leg\turile cu Ion Ra]iu. Pe aceast\ filier\ este clar c\ Ion Ra]iu a finan]at reorganizarea PN}, `nc\ dinainte de revolu]ie, [i c\ Securitatea a intrat `n posesia sumelor puse la dispozi]ie de liderul emigra]iei romne[ti, aflat la Londra. Dl Goran: Lui Ra]iu, `mi pare r\u, i s-au luat un milion [i jum\tate. C\ asta este! El a zis: Nu, facem o organiza]ie de tineret

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

105

PN}. Foarte bine! Face]i! Dar, pe urm\, a `nceput s\ cear\ informa]ii despre armat\, despre recolte, despre... {i c`nd a zis: Da, p\i le d\m lui domnul Ra]iu! Eu aveam b\iatul `n grupa aia Nu a zis Alain Clark , `nt`i trebuie s\ le vad\ Londra [i pe urm\... Vede]i? Aici... se lucra frumos!43 Se `nt`mpla `n 1989 ceea ce se `nt`mplase [i `n 1947, situa]ie prezentat\ cu detalii `n volumul 3 al acestei lucr\ri, [i care a condus la arestarea [i condamnarea lui Corneliu Coposu [i a altor lideri PN} implica]i `n activit\]i de spionaj. Marea Britanie folosea sprijinul s\u acordat Opozi]iei democratice din Romnia pentru culegerea de informa]ii [i spionaj, expun`ndu-i astfel pe liderii opozi]iei la riscuri enorme. Din declara]ia colonelului Goran se poate desprinde concluzia c\ Securitatea negocia reapari]ia unei organiza]ii de tineret a PN}, dar sub controlul ei. De aici, probabil, aderen]a unor cunoscu]i apropia]i ai Securit\]ii la PN}CD, imediat dup\ revolu]ie. Cu ocazia reorganiz\rii Direc]iei I din octombrie 1987, imediat dup\ numirea lui Iulian Vlad la conducerea DSS, serviciul care se ocupa de membrii fostelor partide democratice a fost desfiin]at, iar posturile ofi]erilor respectivi au fost transferate serviciului care se ocupa de iredentism. Corneliu Coposu, Dan A. L\z\rescu, Puiu, Diaconescu, Enescu, Cunescu lideri ai PN}, PNL sau PSD se `nt`lneau `n ultimii ani cu ofi]eri de la alte servicii, numai cu caracter formal. Este, de asemenea, interesant de subliniat c\ principalii opozan]i cunoscu]i fuseser\ transfera]i de la Direc]ia I, serviciul care se ocupa de domeniul arte-cultur\, pres\, `nv\]\m`nt, la Direc]ia III de contraspionaj, Doina Cornea, Dan Petrescu, Petre Mihai B\canu fiind lucra]i pe direc]ia luptei `mpotriva spionajului str\in44. Adic\, interesul pentru aceste personalit\]i era provocat nu de atitudinea lor opozi]ionist\, ci de contactele acestora cu spioni probabil f\r\ ca opozan]ii s\ [tie , de[i ar
43 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea colonelului Gheorghe Go-

ran, p. 50. 44 Gheorghe Ra]iu, Raze de lumin\ pe c\r\ri ntunecate, Ed. Paco, Bucure[ti, 1996, p. 25.

106

ALEX MIHAI STOENESCU

trebui s\ putem studia cu aten]ie dosarele spionilor respectivi pentru a `n]elege `n ce constau ac]iunile lor de spionaj. Avem obliga]ia s\ fim mereu `n gard\ asupra acuza]iei de spionaj, care vizeaz\ `n primul r`nd secrete ale statului, [i care a fost pus\ de multe ori ca etichet\ unor agen]i str\ini chiar documenta]i ca atare cu misiuni de contactare [i sprijinire a opozan]ilor [i disiden]ilor. Doina Cornea nu avea ce secrete s\ predea spionilor; realitatea se vedea cu ochiul liber. De[i protestul ei era sincer, nu avea cum s\ [tie c\ era `ncadrat\ oficial la agent de diversiune, fiind folosit\ pentru a sugera existen]a unei rezisten]e anticomuniste, dar [i pentru a acoperi activitatea unor spioni autentici, de care nu s-a auzit [i nu se va auzi mult timp de-acum `nainte. Aceste situa]ii nu trebuie confundate cu activitatea spionilor maghiari care `l contactau pe Lszlo Tkes [i foloseau aceste leg\turi pentru ac]iuni ostile Romniei, ca stat. De altfel, putem observa [i faptul c\, din to]i opozan]ii, numai lui Tkes i-a `naintat Securitatea raport de arestare. ~n cazul B\canu a fost vorba de ordinul personal al lui Ceau[escu de arestare, `n prezen]a unui raport al Securit\]ii care nu cerea arestarea, ci continuarea supravegherii pentru depistarea tuturor leg\turilor agenturii sovietice care contactase grupul de la Romnia liber\. ~n Planul de m\suri, la acest capitol formularea este nuan]at\, rezum`ndu-se la tentativele de racolare [i incitare venite din exterior: sporirea eficien]ei controlului de securitate, pentru prevenirea, combaterea [i neutralizarea cu promptitudine a `ncerc\rilor din exterior de a racola [i instiga la activit\]i contestatar-disidente45. Posibilitatea ca activit\]ile contestatar-disidente s\ provin\ din interior era minimalizat\ sau ignorat\. Ace[ti disiden]i [i opozan]i ai rezisten]ei interne existau, dar erau necunoscu]i. Erau oameni simpli, muncitori sau intelectuali din p\tura medie, c`]iva pensionari ajun[i la disperare care `i trimiteau scrisori critice lui Ceau[escu, fabricau c`teva zeci de manifeste primitive [i le r\sp`ndeau pe la cozi, protestau `n [edin]ele de partid sau defilau prin fa]a unei
45 Marius Oprea, Banalitatea r\ului. O istorie a Securit\]ii n documente, 19491989, Ed. Polirom, Ia[i, 2002, p. 501.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

107

alimentare cu o pancart\ de g`t pe care scria: Vreau s\ emigrez `n RFG. C`teva cazuri de acest tip sunt prezentate de autorii Marian Oprea [i Viorel Patrichi `n cartea lor, ~n culisele Securit\]ii cu [i f\r\ generalul Ple[i]\46. Oamenii ace[tia au r\mas necunoscu]i pentru c\ nu au intrat `n sfera de interes a ambasadelor sau a serviciilor de informa]ii [i spionaj str\ine, care, de altfel, c\utau personalit\]i cu nume, oameni cu o anumit\ notorietate. Aceasta era [i mentalitatea Securit\]ii `n raport cu fenomenul opozant. Tot de aici, dar dup\ revolu]ie, leg\turile opozan]ilor cu ambasadele occidentale au fost prezentate `n presa na]ionalist\ drept ac]iuni de spionaj. Alte puncte ale Planului de m\suri al Departamentului Securit\]ii Statului pe anul 1989 erau Perfec]ionarea activit\]ii de cunoa[tere, prevenire [i contracarare a actelor de sabotaj, subminare a economiei na]ionale [i diversiune, precum [i a altor fapte [i fenomene de natur\ s\ aduc\ atingere securit\]ii statului `n domeniul economic, Perfec]ionarea continu\ a muncii de securitate `n sfera comer]ului exterior, `n vederea sporirii contribu]iei specifice la promovarea intereselor economice ale ]\rii noastre `n rela]iile cu alte state [i la prevenirea producerii de prejudicii economiei na]ionale, Cunoa[terea, prevenirea [i neutralizarea ac]iunilor de spionaj-tr\dare [i a altor activit\]i ostile desf\[urate de serviciile de informa]ii str\ine, organiza]iile [i cercurile reac]ionare din exterior, precum [i de institu]iile de acoperire folosite de acestea, dar [i Dezvoltarea, diversificarea [i cre[terea eficien]ei activit\]ii de dezinformare, influen]\ [i contrapropagand\, precum [i un capitol destinat cre\rii [i folosirii re]elelor informative. Pentru acest pasaj am subliniat trei cuvinte pe care le consider interesante din punct de vedere al analizei. Sunt trei domenii pe care Securitatea le-a ratat evident sau sunt trei domenii care ne pot duce la concluzia c\ `ntre frazele conven]ionale, `n limb\ de lemn, ale acestui document [i activitatea real\ a DSS era o diferen]\. S\ le lu\m pe r`nd.
46 Marian Oprea, Viorel Patrichi, n culisele Securit\]ii cu [i f\r\ generalul Ple[i]\, Ed. Lumea Magazin, Bucure[ti, 2004, pp. 5, 39, 143, 179, 195, 203, 213, 235, 273, 293.

108

ALEX MIHAI STOENESCU

Ac]iunea diversionist\ de la Timi[oara a fost depistat\ din timp, cunoscut\, dar l\sat\ s\ se desf\[oare (probabil `n ideea c\ va produce o demisie rapid\ a lui Ceau[escu sau o demitere din partea CPEx). Avem de a face ori cu o eroare de calcul a Securit\]ii, ori cu procedeul militar al surprinderii, realizat de coali]ia URSSGermaniaFran]aUngaria. ~n ambele ipoteze Securitatea nu a `ndeplinit misiunile prev\zute `n Planul s\u de activitate pe 1989. Activitatea de contrapropagand\ c\zuse de c`]iva ani `n Europa Occidental\, supravie]uind ca amplitudine doar `n presa american\ (p`n\ prin octombrie 1989), unde s-a pr\bu[it brusc `n ziua de 2 decembrie, odat\ cu lansarea de c\tre CNN a subiectului fuga Nadiei Com\neci din Romnia. Pe plan extern, a[a cum mi-a relatat unul dintre autorii articolelor care se trimiteau `n Occident pentru a fi publicate, activitatea s-a diminuat [i dintr-un motiv tragi-comic: activi[tii de partid de la sec]ia militar\ a CC, de la propagand\ [i din Securitate insistau ca articolele publicate `n presa din Vest s\ cuprind\ formulele oficiale tovar\[ul Nicolae Ceau[escu, secretar general al PCR, ceea ce dezv\luia imediat sursa [i `i punea pe agen]ii serviciilor secrete romne[ti din acele ]\ri `n situa]ii imposibile, unele chiar de deconspirare. Am aflat cel pu]in trei cazuri de ofi]eri romni, autori ai acestor articole, pu[i `n discu]ie la partid pentru faptul c\ articolele lor con]ineau [i critici la adresa regimului din Romnia. Pe plan intern, propaganda se osificase `n forme care nu mai convingeau pe nimeni, iar contrapropaganda era rapid [i activ demontat\ de accesul cet\]enilor la posturile de radio [i televiziune din ]\rile `nvecinate. {i `n acest domeniu Securitatea nu [i-a `ndeplinit misiunea `ncredin]at\, cu amendamentul c\ vinovatul pentru acest e[ec a fost Nicolae Ceau[escu, r\mas cu g`ndirea prizonier\ a tiparelor sale staliniste. Planul de creare a noi re]ele de informatori a cunoscut `n anul 1989 paroxismul prin controlul activi[tilor de partid plasa]i de Ceau[escu `n Securitate [i care cereau `n permanen]\ sporirea num\rului de informatori racola]i. S-au `nregistrat atunci recontact\ri de informatori [i colaboratori deconspira]i [i la care se renun]ase,

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

109

rapoarte de racolare care con]ineau nume fictive sau persoane care nu fuseser\ racolate `n realitate, ci copiate de pe listele de personal ale `ntreprinderilor, s-au `nregistrat drept angajamente de colaborare declara]iile date neconspirat de cet\]enii care se `ntorceau din str\in\tate, din delega]ii oficiale sau din excursii turistice, s-a trecut la racolarea sau pseudoracolarea unor locuitori ai satelor [i la consemnarea `n planurile de cre[tere a num\rului de informatori [i colaboratori ca persoane abia racolate a informatorilor afla]i deja `n leg\tur\ operativ\ cu servicii specializate din Mili]ie [i Armat\. Se pare c\ fenomenul era cunoscut [i acceptat tacit de conducerea DSS, dar f\r\ `ndoial\ c\ el nu putea cre[te eficien]a Securit\]ii. Pe acest subiect, ziarista Andreea Pora a dezvoltat o interesant\ analiz\, pornind de la o cercetare de caz (Radioteleviziunea RSR). T`n\ra ziarist\ a avut posibilitatea s\ studieze c`teva dosare ale unor figuri cunoscute din Televiziune [i Radio, surprinz`nd cu inteligen]\ diferen]ele temporale de abordare a problemei re]elelor de informatori: Interesant este cum au evoluat metodele de recrutare de-a lungul timpului. Dac\ `n 1948, Securitatea `ns\[i admitea c\ oamenii se v`nd accept`nd colaborarea [i c\ metoda convingerii func]iona doar la oamenii de caracter, iar `n 1951 accentul c\dea pe activitatea du[m\noas\ sau criminal\ care trebuie s\ fie `n `ntregime demascat\ [i toate m\rturiile consemnate `n scris, dup\ care s\ i se propun\ colaborarea cu organele Securit\]ii pentru a se putea reabilita, `n 1987 lucrurile st\teau foarte diferit. Racolarea [i instruirea re]elei erau un proces continuu `n cadrul c\ruia trebuie s\ se cultive dragostea pentru patrie, hot\r`rea de a ap\ra ferm cuceririle revolu]ionare ale poporului. Colaborarea nu mai era privit\ ca o traum\ la care era supus respectivul, ci ca un act patriotic, f\cut din convingere. Centrul de greutate se mut\ pe ideologie. ~n 1951, ofi]erul de Securitate era obligat s\ supravegheze cu aten]ie purtarea [i ac]iunile informatorului, deoarece dup\ recrutare, `n majoritatea cazurilor, informatorul trece printr-o criz\ psihic\, iar lucr\torul operativ este dator s\-l aduc\ la starea normal\, scop `n care primele `nt`lniri trebuie s\ aib\ loc la intervale de timp de 24 de ore sau chiar mai des. ~n schimb, la

110

ALEX MIHAI STOENESCU

finele anilor 80, principala grij\ a Securit\]ii p\rea a fi conspirativitatea [i `nt\rirea convingerii la toate persoanele din re]ea c\ prin colaborarea cu organele noastre `ndeplinesc o `ndatorire patriotic\ de ap\rare a or`nduirii socialiste, a independen]ei [i suveranit\]ii patriei47. Observa]ia Andreei Pora este aproape perfect\. Singurul loc unde lucrurile nu sunt ad`ncite av`nd `n vedere [i natura limitat-jurnalistic\ a analizei este `n zona acestei mut\ri a centrului de greutate spre ideologie. Probabil c\ ziarista a v\zut `n expresii de genul cultivarea dragostei pentru patrie, act patriotic f\cut din convingere, ap\rarea cuceririlor revolu]ionare ale poporului, men]ionate `n instruc]iunile pentru racolarea informatorilor [i colaboratorilor, partea propagandistic\, zgomotoas\ [i golit\ de con]inut a acestor idei transformate `n lozinci de aparatul de propagand\ al partidului. Golindu-le [i noi de nuan]a lor politic\, vom observa c\ ele sunt valabile [i ast\zi, inclusiv partea cu ap\rarea cuceririlor revolu]ionare (din decembrie 1989) ale poporului. Acolo era vorba mai pu]in de ideologizarea sau reideologizarea raporturilor Securit\]ii cu re]elele sale de informatori, c`t de o situa]ie care atingea ambele tr\s\turi ale rela]iei: obiectiv\ [i subiectiv\. Obiectiv vorbind, `n 1987 nu se mai putea invoca demascarea activit\]ii du[m\noase [i criminale f\cute `n leg\tur\ cu imperialismul american, nu mai func]ionau nici mecanismele terorii, a[a cum fuseser\ ele impuse de URSS `n primii ani, colaborarea nu mai era privit\ ca o traum\, ci ca un act patriotic, pornind de la realitatea c\ majoritatea cov`r[itoare a popula]iei `[i exprima cel pu]in oficial, chiar vorbind de anul 1987 `ncrederea, devotamentul [i ata[amentul fa]\ de politica PCR [i a secretarului s\u general. Aici este vorba `nc\ o dat\ de comportamentul na]iunii `n mijlocul c\ruia ac]iona Securitatea. Nivelul de colaborare (adaptare) al societ\]ii cu regimul comunist atingea propor]iile generaliz\rii, cu foarte mici excep]ii m`na de opozan]i [i disiden]i, ap\ru]i public abia `n ultimii ani ai regimului.
47 Andreea Pora, Ideologizarea recrut\rii n Evenimentul zilei, Nr. 3762/ 14 iu-

nie 2004, p. 8.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

111

Subiectiv vorbind adic\ din punctul de vedere subiectiv al Securit\]ii , modificarea atitudinii era generat\ de o seam\ de factori interni: stilul de conducere al generalului Vlad, con[tientizarea faptului c\ regimul se `ndreapt\ spre un final, cunoa[terea inten]iilor active [i multiple ale URSS de a interveni `n Romnia pentru schimbarea regimului [i a lui Ceau[escu, folosirea agenturii, racolarea [i influen]area unor cet\]eni ai Romniei de c\tre serviciile de spionaj sovietice de aici, apelul la patriotism , dimensionarea implic\rii occidentale `n transform\rile majore din Romnia de aici apelul la ap\rarea cuceririlor revolu]ionare (comuniste) , precum [i previzionarea unui posibil pericol de dezmembrare a ]\rii de aici apelul la ap\rarea independen]ei [i suveranit\]ii ]\rii etc. Pe de alt\ parte, tot `n sfera subiectiv\ a abord\rii rela]iei Securitate-informator, trebuie s\ verific\m, [i am f\cut-o `n sprijinul valorosului articol al Andreei Pora, `n ce m\sur\ modificarea atitudinii Securit\]ii dup\ 1987 nu era provocat\ de calitatea din ce `n ce mai proast\ a re]elelor de informatori. Suntem `n perioada c`nd informatorii se ofereau sau se recrutau din considerente personale, meschine, direct interesate `n rezolvarea unor probleme generate de sc\derea nivelului de trai. Ar\ta Andreea Pora c\, `n trecut, metoda convingerii func]iona doar la oamenii de caracter, ceea ce corespunde nu numai unei viziuni personale a generalului Vlad, ci [i unei nevoi stringente de calitate, tocmai `n condi]iile apropierii unui moment extrem de greu, a unui cataclism politic. Fenomenul dizolv\rii principiului patriotic al colabor\rii valabil `n toate ]\rile democratice [i la orice patriot autentic nu a putut fi oprit, astfel c\ tot Andreea Pora ne prezint\ tabloul realist al rela]iei Securitate-informator: Racol\rile se f\ceau pe band\ rulant\, iar ofi]erii asudau `ntocmind birocratic dosare. Se lucra la norm\. Oferta dep\[ea cererea, iar neglijen]a `ncepuse s\-[i spun\ cuv`ntul. Exist\ cazuri hilare, de oameni care au figurat `n re]ea, f\r\ s\ aib\ habar c\ fuseser\ racola]i [i care nu au dat nici m\car o singur\ not\. Mai mult, nici m\car ofi]erii nu mai [tiau dac\ respectivul era sau nu informator. Dosarul se plimba dintr-un

112

ALEX MIHAI STOENESCU

birou `n altul ani `ntregi, p`n\ c`nd un [ef mai tipicar adnota nervos: Ce-i cu \sta? De verificat48. Situa]ia este confirmat\ de generalul Neagu Cosma: B\nuim c\ cei care au avansat cifre at`t de umflate privind num\rul informatorilor au luat `n calcul [i acele tabele `ntocmite de ofi]erii de obiectiv fabric\, [coal\, facultate etc. , care, for]a]i de ordine aberante, care-i obligau s\ aib\ informatori `n tot locul, au `ntocmit tabele de pild\ elevi pe care figurau zeci de informatori, dar care habar nu aveau c\ au primit o asemenea calitate. C\ era o fic]iune se poate demonstra cu imposibilitatea de a-i instrui [i contacta s\pt\m`nal. Chiar [i `n situa]ia c\ ar fi fost organiza]i pe reziden]e, tot nu-i oferea ofi]erului posibilitatea de a dirija o asemenea mas\ de oameni. Lu`nd cifra de dou\ sute de informatori, repartiza]i pe patruzeci-cincizeci de reziden]i, tot f\cea imposibil\ contactarea acestora chiar [i o dat\ la dou\ s\pt\m`ni; oricum, numai munc\ de calitate nu se chema aceasta!49. Revenind la prezentarea ziaristei Andreea Pora, aceasta se refer\ numai la situa]ia informatorilor din re]elele interne comune (Direc]ia I [i II); nu se aplic\ informatorilor folosi]i pentru activit\]i de contraspionaj, de ap\rare a secretului de stat, de asigurare tehnic\ a unor contracte economice semnate de institu]ii ale statului romn, unde lucrurile erau puse `n ordine [i se sprijineau pe calitatea [i preg\tirea profesional\ a informatorului sau colaboratorului. Aceast\ diferen]iere este necesar\ [i pentru a nu generaliza, [i pentru a nu confunda un turn\tor ordinar, care voia s\ c`[tige un ban `n plus, s\-[i sape [eful sau pe vreun coleg, s\ plece `ntr-o delega]ie `n str\in\tate, s\-[i cumpere ma[in\ peste r`nd sau s\ primeasc\ o cas\, [i informatorul care era folosit `n opera]ii profesioniste, care ]ineau de siguran]a [i de valorile fundamentale ale statului. Amestecarea lucrurilor [i generalizarea ofensiv\, strident\ [i incorect\ a problemei informatorilor, a turn\torilor Securit\]ii odioase, este f\cut\ `n primul r`nd de fo[tii turn\tori ordinari, de informatorii subiectelor m\runte, proveni]i
48 Ibidem. 49 Neagu Cosma, Securitatea, poli]ia politic\, dosare, informatori, Ed. Globus,

Bucure[ti, 1998, p. 54.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

113

mai ales din domeniul culturii, pentru a ar\ta `ntr-un final, la o eventual\ demascare, c\ f\ceau [i ei ce f\ceau Sorin Ro[ca St\nescu sau Tudor Vornicu sau cine [tie ce inginer specialist. Nu era [i nu este acela[i lucru. Esen]a fenomenului prezentat mai sus se g\se[te `ntr-un detaliu doctrinar al activit\]ii Securit\]ii: trecerea de la represiune (perioada stalinist\) la prevenire (perioada ceau[ist\), ca baz\ func]ional\ a structurii. Ideea de prevenire presupune cunoa[terea aprofundat\ [i totodat\ c`t mai larg\ a societ\]ii, m\rirea substan]ial\ a ponderii activit\]ii de cunoa[tere [i informare `n r`ndul cet\]enilor obi[nui]i, motiv pentru care ceea ce numim ast\zi cazul informatorilor [i colaboratorilor Securit\]ii `[i are sursa `n abordarea politic\ general\ ini]iat\ de Nicolae Ceau[escu dup\ 1968. Problema dosarelor Securit\]ii. Un subiect foarte serios este `ntr-adev\r cel al dosarelor. Securitatea anului 1987 mo[tenea o arhiv\ bogat\ format\ `ncep`nd cu 1859, [i aici leg\tura este c`t se poate de direct\ [i viabil\. Ea ]ine tocmai de acele aspecte ale continuit\]ii Securit\]ii, care unesc poli]ia secret\ comunist\ din perioada stalinist\ cu cea din perioada ceau[ist\. Pentru c\, dac\ accept\m principiul continuit\]ii invocat de fo[tii ofi]eri de Securitate `mpotriva distrugerii acesteia `n decembrie 1989, ca argument pentru grava eroare de a fi distrus serviciul secret de informa]ii al ]\rii, atunci trebuie s\ accept\m [i ideea continuit\]ii Securit\]ii `ntre cea de pe timpul lui Stalin [i cea din 1987! Dac\ diferen]ierea pe care o accentueaz\ fo[ti ofi]eri de Securitate, `ntre fosta Securitate de pe timpul Anei Pauker [i a lui Dej, [i Securitatea de pe timpul lui Ceau[escu nu mai are consisten]\, atunci treci dincolo de metode [i te opre[ti doar la principii. Una din leg\turi este dosarul. Dosarul, oricare dosar, se constituia prin acumulare, niciodat\ prin selec]ie. Un dosar nou deschis unei persoane pornea de la vechiul dosar, de la informa]iile con]inute `n vechiul dosar, de la o investiga]ie care acumula informa]iile despre persoana respectiv\ din difrite acte vechi. S\ presupunem c\ Ionescu intra `n sfera de interes a unei Direc]ii a Securit\]ii ca urmare a unui ordin de verificare venit de la partid. Ofi]erul de Securitate c\uta

114

ALEX MIHAI STOENESCU

dosarul lui Ionescu [i g\sea acolo tot ce se acumulase `n anii preceden]i, lucrat de ofi]erii din perioada stalinist\: apartenen]a tat\lui s\u sau a unui v\r la Mi[carea legionar\, la PN} sau la PNL, atitudine ostil\ fa]\ de URSS, de cuceririle revolu]ionare ale noului regim democratic, apoi informa]iile culese de ofi]erii din perioada Dej sau Ceau[escu: atitudine indisciplinat\ [i nonconformist\ cu ocazia deplas\rilor `n str\in\tate de exemplu, s-a rupt de grup [i a intrat `ntr-un magazin , apartenen]a p\rin]ilor la chiaburi, ne`ncadrarea `n colectiv\, divor]at, iar fosta so]ie a fugit `n Vest, un v\r condamnat de drept comun, un fiu care corespondeaz\ cu cet\]eni str\ini etc. C`nd era vorba de un activist de partid, de un colaborator sau informator, aceste informa]ii erau date la o parte sau folosite pentru ca Ionescu s\ fie ]inut sub control. Decizia `ns\ apar]inea `ntotdeauna partidului. Securitatea cu unele excep]ii, ca `n cazul scoaterii lui Marin Sorescu din scandalul transcendentalilor prezenta partidului suma problemelor de dosar ale lui Ionescu, iar partidul (diferite organiz\ri ale acestuia, la diferite niveluri) hot\ra dac\ se poate trece peste problemele lui Ionescu [i putea fi angajat, numit sau promovat `ntr-o func]ie politic\ sau administrativ\. Neprezentarea tuturor problemelor de dosar ale lui Ionescu era `ntotdeauna un mare risc pentru Securitate, pentru c\ `n cazul c\ Ionescu f\cea ceva fugea `n Vest, provoca un incident tehnologic, nu `ndeplinea sarcinile partidului, ducea o via]\ `n afara eticii [i echit\]ii socialiste etc. , partidul se `ntorcea spre Securitate [i o `ntreba de ce nu a verificat trecutul lui Ionescu, deoarece fuga lui `n Vest este consecin]a apartenen]ei la PN} a tat\lui s\u, semn c\ nu a avut sentimente de ata[ament sincer fa]\ de cuceririle revolu]ionare, c\ rudele sale din str\in\tate au reprezentat un risc [.a.m.d. Neprezentarea tuturor datelor despre Ionescu comporta [i un risc profesional, provenit din corup]ia [i carierismul intern al Securit\]ii. Un ofi]er de treab\, a good guy, care trecea cu vederea bubele lui Ionescu, risca `n orice moment sanc]iunea, `nt`rzierea avans\rii `n grad, s\parea de c\tre colegi. Cam aceasta era mentalitatea, cum de altfel se `nt`mpla, poate nu la fel de periculos, `n orice alt\ structur\ a regimului

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

115

comunist. Sigur, dincolo de situa]ia intern\ profesional\ trebuie s\ vedem inten]ia de control total al organelor de partid [i asupra oamenilor, [i asupra Securit\]ii, dar [i obiceiul curent de a g\si vinova]i `n alte locuri, de a evita r\spunderea, de a mistifica realitatea. Important aici este mecanismul acumul\rii informa]iei `n dosar/dosare, de unde partidul putea alege ceea ce `i convenea. ~n mod curent, activitatea Securit\]ii pe dosar nu f\cea selec]ia informa]iei, nu elimina definitiv informa]iile vechi, pentru c\ erau, de exemplu, neserioase sau nesemnificative. Dac\ ofi]erul de Securitate din 1987 citea dosarul lui Ionescu [i constata c\ tat\l ]\r\nist e mort de mult, c\ Ionescu nu poate r\spunde pentru faptele unui v\r sau pentru so]ia de care este divor]at, nu elimina aceste informa]ii ca neserioase, ci le p\stra. Era cumva o atitudine care se `nscria `n caracterul disimulant al regimului. Ele reprezentau o scuz\ pentru orice deviere a lui Ionescu de pe traseul indicat de partid. Altfel, multe informa]ii trimise de Securitate partidului [i multe decizii ale acestuia r\m`n inexplicabile. S\ lu\m dou\ exemple. Barbu Petrescu, prim-secretar al Comitetului Municipal Bucure[ti al PCR, un idiot total, dar omul mitingului din 21 decembrie, avea o rud\ fost membru `n Biroul Jude]ean Suceava al PN}, cercetat\ de Securitate pentru activitate politic\ anticomunist\ [i condamnat\ la doi ani `nchisoare pentru manifest\ri ostile50. Cererea de verificare a fi[ei de cadre trimis\ Securit\]ii dateaz\ din 3 noiembrie 1989, iar Securitatea a r\spuns cu informa]iile de mai sus. Barbu Petrescu a r\mas `n func]ie [i a f\cut gre[elile din 21 decembrie. Dac\ revolu]ia nu reu[ea, putem fi siguri c\ destituirea lui Barbu Petrescu s-ar fi bazat pe apartenen]a rudei sale la PN}. Nicolae Mihalache, consilierul pe probleme de agricultur\ al lui Nicolae Ceau[escu, era nici mai mult, nici mai pu]in dec`t nepotul lui Ion Mihalache, fostul lider PN}, iar doi unchi [i o m\tu[\ ai mamei au fost condamna]i pentru participare la ac]iunile unei bande
Gheorghe Buzatu [i Mircea Chiri]oiu, Agresiunea comunismului n Romnia. Volumul II, Documente din arhivele secrete: 19441989, Ed. Paideia, Bucure[ti, 1998, pp. 184-185.
50

116

ALEX MIHAI STOENESCU

contrarevolu]ionare51. Cum ocupa omul \sta o func]ie care `i d\dea acces direct la [eful statului comunist? Mini[trii Ap\r\rii, generalii Leontin S\l\jan [i Vasile Milea avuseser\ func]ii `n organiza]ii de tineret ale PN}. Dar Constantin Mitea, care provenea din Mi[carea legionar\? Securitatea a informat, iar partidul a decis c\ nu conteaz\. Urm\rit de ideea tr\d\rii, `n cur\]area structurii din apropierea sa, Ceau[escu ar fi activat [i motivul originii politice a lui Mitea pentru a-l `ndep\rta. Prin aparatul de cadre, condus `n ultimii ani de Elena Ceau[escu, inclusiv activi[tii de partid suportau opera]ia [antajului cu dosare. Metodologia de folosire a dosarelor aplicat\ de cuplul Ceau[escu a fost dezv\luit\ de ofi]eri de rezerv\ din Securitate cu ocazia unei `ntruniri: Atragere, intimidare [i [antaj. Ceau[escu i-a chemat pe Mitea, pe Dulea [i pe Doicaru fo[ti legionari , le-a spus c\ le [tie dosarul [i c\ trece asta cu vederea. To]i trei scuipau foc dup\ asta, r\scolind pentru Ceau[escu orice murd\rie. Cazul fostului legionar Dulea, individul care a chinuit intelectuali din domeniul Culturii, este cel mai cunoscut ca simptom al exesului provenit din [antaj. Metodologia de lucru cu dosarele pe care o aplica Ceau[escu nu se deosebe[te cu nimic de metodologia folosit\ de Nikolski legionarilor condamna]i la ani grei de mare[alul Antonescu, legionari prelua]i de Nikolski [i care au fabricat [i aplicat reeducarea de la Pite[ti, sub controlul Securit\]ii. * ~n anul 1998, c`nd ocupam postul de [ef al Direc]iei de Rela]ii Publice a Armatei, am fost sunat de Sorin Ro[ca St\nescu, directorul unui cotidian de mare tiraj, care m-a informat c\ se afl\ `n posesia unor note-raport ale fostei Securit\]i (CI) referitoare la acte de tr\dare din partea a doi generali ai Armatei romne. Cei doi generali se aflau `n func]ie `n 1998. M-am prezentat la redac]ia cotidianului, unde Sorin Ro[ca St\nescu mi-a pus la dispozi]ie documentele. Primul dintre ele se referea la un general care nu mai f\cea parte din structura MApN. Cel de-al doilea `l viza pe unul
51

Ibidem, p. 180.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

117

dintre cei mai buni prieteni ai mei. M\rturisesc c\ mi-a `nghe]at inima. Am parcurs emo]ionat nota-raport `ntocmit\ de un fost colonel de Securitate [i am aflat c\ prietenul meu fusese `n Statele Unite `ntr-o delega]ie militar\, cu ani `n urm\, [i c\ `ntr-o sear\ a p\r\sit singur hotelul din New York la care fusese cazat. Ducea `n m`n\ un pachet. Ofi]erul s-a deplasat pe jos pe distan]a mai multor str\zi, cu o precizie care demonstra c\ [tia perfect traseul pe care s\-l urmeze, s-a oprit `n dreptul unui restaurant [i a intrat f\r\ nici o ezitare, dovad\ c\ mai fusese acolo. ~n restaurant era a[teptat la o mas\ de un cet\]ean american. Dup\ urm\rirea [i verificarea cet\]eanului american s-a aflat c\ acesta era spion CIA. ~n timpul mesei, ofi]erul romn a `nm`nat pachetul cet\]eanului american [i a purtat cu el o discu]ie amical\, `ntrerupt\ de momente `n care cei doi se aplecau [i `[i [opteau la ureche. Am predat copiile celor dou\ note Direc]iei de protec]ie a cadrelor militare cu sufletul greu, inform`ndu-l totodat\ pe [eful acesteia asupra situa]iei `n care m\ g\sesc fa]\ de prietenul meu. Situa]ia era deosebit de grav\, notele put`nd fi publicate oric`nd. Dup\ trei s\pt\m`ni am fost informat asupra rezultatului cercet\rilor. Ofi]erul romn p\r\sise hotelul din ordinul [efului delega]iei. Mai fusese de c`teva ori `n New York [i la acel hotel, fiind trimis la `nt`lnire tocmai pentru c\ [tia s\ se descurce `n ora[. Cet\]eanul american era istoricul Larry Watts, cunoscut pentru atitudinea sa corect\ fa]\ de Romnia. ~n pachet erau c\r]i `n limba englez\ despre istoria adev\rat\ a Transilvaniei care demonstrau apartenen]a ei fireasc\ la Romnia. Cei doi au fost nevoi]i s\-[i vorbeasc\ uneori la ureche pentru c\ `n local c`nta muzica. Cunosc\tor al dosarelor Securit\]ii, Sorin Ro[ca St\nescu nu a avut nici un dubiu asupra neseriozit\]ii informa]iilor din note. Scandalul nu s-a mai produs. Dincolo de anecdotica acestei situa]ii, astfel de informa]ii neprofesioniste au distrus cariere, au nenorocit oameni, au modificat destine. Ele se g\sesc cu duiumul `n dosarele de Securitate pe care diferi]i cet\]eni curio[i le consult\ la CNSAS, ca s\ afle sursa necazurilor lor. Valoarea lor operativ\ este nul\. Important este ce a p\]it omul din cauza

118

ALEX MIHAI STOENESCU

acelor informa]ii false, neprofesioniste. La fel cum este important s\ judece cu luciditate [i informa]iile adev\rate. Numai a[a se poate face o evaluare corect\ a activit\]ii Securit\]ii. Dosarele Securit\]ii sunt lada de gunoi `n care a fost colectat\ cu grij\ [i cu mul]i bani toat\ murd\ria uman\ a na]iunii noastre. * La cap\tul acestei analize, ne putem `ntoarce la campania de dezv\luiri a cotidianului Evenimentul zilei [i la articolul de excep]ie al Andreei Pora. Ce se `nt`mpla cu informatorii din Televiziune? Ionescu al nostru f\cea o cerere sau era propus pentru a fi angajat la Televiziune. Actele sale erau trimise de serviciul de cadre la partid; acesta d\dea ordin Securit\]ii s\ verifice: Securitatea c\uta `n dosare, declan[a o opera]ie de verificare a anturajului, a situa]iei familiale, a situa]iei profesionale, a caracterului [i `nclina]iilor sexuale, a p\rerii vecinilor din bloc [i a responsabilului de scar\, a situa]iei militare, a c\l\toriilor `n str\in\tate, a studiilor. Cu ajutorul cui se f\ceau aceste verific\ri? Cu ajutorul informatorilor. Pl\ti]i sau nepl\ti]i. S\ presupunem c\ Ionescu este t`n\r, prin urmare nu are la dosar probleme cu legionarii, cu ]\r\ni[tii, iar atitudinea antisovietic\ din unele conversa]ii nu poate fi acuzat\. Ponderea culegerii de informa]ii va c\dea pe celelalte aspecte ale vie]ii sale sociale [i profesionale, unde informatorul era `ntotdeauna un vecin, o rud\ sau un coleg. Dup\ studierea am\nun]it\ a dosarului astfel format sau completat, Securitatea analiza posibilitatea racol\rii. Cu ce scop? Cu scopul de a verifica, mai departe, al]i oameni. Problema tehnic\ a Securit\]ii era c\, `n momentul `n care partidul `i cerea s\ verifice un om, ea trebuia s\ aib\ toat\ informa]ia. De aceea, cum ar\ta ziarista de la Evenimentul zilei, activitatea de racolare a informatorilor era un proces continuu. Teoretic [i asta a creat multe confuzii dup\ revolu]ie hot\r`rea de a racola o persoan\ trebuia s\ porneasc\ de la anumite calit\]i ale acesteia, mai ales de la caracterul s\u, iar `n al doilea r`nd de la preg\tirea sa profesional\. Nu pu]ine au fost [i cazurile de confuzie, inclusiv cu

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

119

aspecte hilare. ~n toamna anului 1987 jurnalistul Ion Cristoiu a fost contactat de ofi]erul de Securitate al publica]iei unde lucra, cu `ntrebarea dac\ Alex {tef\nescu, un cunoscut critic literar, inten]ioneaz\ s\ scrie un roman disident. Era o confuzie cu subsemnatul, Alex Mihai Stoenescu, iar romanul era C`inii r\gu[i]i, trimis spre publicare Editurii Dacia din Cluj la 12 septembrie 1987. Un caz celebru printre ofi]erii de Securitate a fost acela depistat de Constantin Olteanu, adjunct al [efului Sec]iei militare la `nceputul anilor 60, la Ia[i, unde fusese semnalat\ o anumit\ agita]ie la fabrica de medicamente din ora[ `n leg\tur\ cu producerea `n premier\ a medicamentului Moldamin. Pe rapoartele ofi]erului de `ntreprindere, [eful Securit\]ii Ia[i de la acea dat\ a scris: S\ fie pus sub urm\rire informativ\ cet\]eanul Moldamin [i s\ se treac\ la racolare. Dac\ la `nceputul anului 1990 s-ar fi f\cut bilan]ul activit\]ii DSS, acesta ar fi fost nevoit s\ raporteze ne`ndeplinirea `n `ntregime a Planului de m\suri pe anul 1989. ~n fapt, planul de m\suri era un document formal, o modalitate de raportare a Securit\]ii c\tre conduc\torul s\u, Partidul Comunist Romn, [i c\tre comandantul suprem care `n acea perioad\ nu mai avea puterea, nervii [i r\bdarea s\ citeasc\ un material stufos, plin de fraze menite s\ acopere [i s\ justifice activit\]ile reale ale Securit\]ii. Nu credem c\ Ceau[escu a dormit mai lini[tit dup\ ce Securitatea i-a `naintat planul ei de m\suri `n vederea cre[terii calit\]ii [i sporirii eficien]ei activit\]ii de ap\rare a securit\]ii statului, a cuceririlor revolu]ionare ale poporului, a independen]ei, integrit\]ii [i suveranit\]ii patriei. Activitatea Securit\]ii `n anul 1989 a fost alta. Activitatea Securit\]ii [i a [efului ei poate fi `ncadrat\ ra]ional `n fenomenul de favorizare a schimb\rii, cu limita c\ at`t generalul Iulian Vlad, c`t [i corpul ofi]erilor de Securitate vedeau `n schimbare o `nlocuire a lui Ceau[escu cu un lider reformator care s\ p\streze linia na]ional\ a comunismului (socialismului) romnesc, profit`nd de sl\biciunile URSS. ~n cazul `n care situa]ia intern\ [i interna]ional\ evolua spre o desprindere de domina]ia URSS,

120

ALEX MIHAI STOENESCU

Vlad [i Securitatea ar fi optat pentru componentele socialiste ale direc]iei franco-germane.

Lupta pentru putere


Un aspect care nu poate fi neglijat este implicarea Securit\]ii `n lupta pentru putere, `n]eleg`nd prin aceasta interesul de a controla desf\[urarea vie]ii politice sub regimul comunist, astfel `nc`t s\ fie cunoscute [i prevenite orice tendin]e care ar conduce la alterarea importan]ei, stabilit\]ii [i eficien]ei institu]iei, precum [i pentru a exercita o anumit\ influen]\ asupra factorului politic care o conduce. Toate serviciile secrete din lume `[i infiltreaz\ oameni `n structurile de putere sau `i racoleaz\ pe cei afla]i `n ascensiune, sprijinindu-i uneori `n cariera politic\, astfel `nc`t s\ poat\ ac]iona la un moment dat `n folosul ]\rii [i/sau al serviciului secret respectiv. Uniunea Sovietic\ [i Rusia de ast\zi, Statele Unite, Fran]a sunt campioni ai infiltr\rii propriilor oameni sau a personalit\]ilor racolate `n structurile de putere. Aceast\ metod\ aduce mai multe avantaje, `ntre care: posibilitatea de a acoperi [i proteja al]i oameni, de a proteja secretul de labilit\]ile vie]ii politice [i publice, apoi capacitatea de a ac]iona eficient `ntr-o structur\ unde apare un caz, un fenomen periculos, `nzestrarea omului politic sau `naltului func]ionar racolat cu un corp de informa]ii [i cuno[tin]e necesare activit\]ii sale `ntr-o lume a exploziei tehnologice, a comunic\rii, a spionajului superperfec]ionat [i nu `n ultimul r`nd a `mpu]in\rii ideilor originale, devenite tot mai rare, tot mai greu de n\scut `n mod izolat, neintegrat unui sistem, sistem care, oric`t de civil ar fi [i `n oric`t de democratic\ ]ar\ l-ar asimila, trece p`n\ la urm\ [i prin ograda serviciilor secrete. Transpun`nd aceste considerente teoretice [i s\ nu ne imagin\m c\ serviciile secrete comuniste f\ceau altfel la situa]ia din Romnia, vom constata c\ modelul sovietic a influen]at decisiv, `nc\ de la `nceput, metodologiile de infiltrare ale Securit\]ii romne. Dar Romnia a reprezentat din nou un caz special [i `n acest

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

121

domeniu. El este legat implicit de modelul Ceau[escu [i de revolu]ia din 14 decembrie 1989-20 mai 1990. Ca peste tot `n ]\rile ocupate, URSS a construit sistemul comunist din temelii, iar `n Romnia inclusiv funda]ia, fiind singura ]ar\ ocupat\ f\r\ partid comunist [i f\r\ o minim\ baz\ de mase. ~n lipsa scheletului politic, URSS a ac]ionat at`t pe plan intern, c`t [i (mai ales) extern pentru impunerea regimului comunist, a formei politice de conducere, c`t [i pentru st\p`nirea ]\rii prin structurile de informa]ii [i spionaj, acest din urm\ proiect fiind cauza principal\ a violen]ei cu care s-a instalat `n Romnia sistemul sovietic. Primul nucleu a ceea ce va deveni dup\ 1948 Securitatea a fost constituit din agen]i sovietici, proveni]i din minoritari n\scu]i `n Romnia (`n special din Basarabia) [i din ofi]eri ai sec]iei romne a NKVD-ului. Apoi la Bucure[ti [i `n c`teva centre conspirate din ]ar\ s-au instalat structuri ale serviciilor secrete sovietice, conduse de ofi]eri sovietici, av`nd inclusiv misiunea de a forma cadrele viitoarei Securit\]i. Aceste cadre, selectate mai ales din r`ndurile minoritarilor, au lucrat mul]i ani `ntr-o form\ de organizare care sugera mai degrab\ calitatea de ramur\ a KGB `n Romnia dec`t aceea de serviciu secret al unei ]\ri aliate. Cele mai interesante [i credibile informa]ii despre felul `n care [i despre oameni cu care s-a creat Securitatea romn\ le avem de la un astfel de minoritar implicat `n procesul de construc]ie, `n controlul sovietic [i `n crimele primilor ani ai Securit\]ii Ion Mihai Pacepa: La 30 august 1948, s-a creat Direc]ia General\ a Securit\]ii Poporului, care a unit `ntr-o singur\ organiza]ie serviciile de informa]ii interne [i externe ale Romniei, constituind coloana vertebral\ a Ministerului de Interne condus acum de Teohari Georgescu, numit `ntre timp ministru plin. Aceast\ nou\ poli]ie politic\ sem\na at`t de mult cu sora ei mai mare din Moscova, `nc`t p`n\ [i salariile ofi]erilor ei erau pl\tite `n aceea[i zi la fiecare 20 ale lunii, pentru a comemora ziua de 20 Decembrie 1917, c`nd s-a creat Comisia Extraordinar\ de Combatere a Contrarevolu]iei [i Sabotajului, prima poli]ie politic\ comunist\, ce a r\mas `n istorie sub numele de CEKA. (~n realitate, jum\tate dintre salaria]ii Romniei luau leafa la 20 ale fiec\rei luni; nu avea nici o leg\tur\

122

ALEX MIHAI STOENESCU

cu CEKA, n.a.) Marea majoritate a conducerii Securit\]ii era format\ din ofi]eri de informa]ii sovietici acoperi]i (...) Sub lozinca `]i trebuie ani s\ preg\te[ti un ofi]er de informa]ii, INU (denumirea serviciului de spionaj sovietic la acea dat\, n.a.) a donat Securit\]ii numeroase alte cadre de conducere. ~n fapt, la crearea ei nu a existat nici o singur\ direc]ie central\ sau regional\ de securitate care s\ nu fi avut ofi]eri acoperi]i ai INU `n conducerea ei. Moscova a dotat ace[ti ofi]eri cu acte de identitate contraf\cute, prezent`ndu-i ca romni, dar nu a izbutit s\-i [i fac\ s\ vorbeasc\ corect romne[te52. Una din opera]iile clasice, metodologice conduse de NKVD [i apoi de KGB `n Romnia a fost aceea de infiltrare a agen]ilor s\i [i/sau de racolare a unui num\r mare de activi[ti ai partidului, func]ionari, ofi]eri `n structurile de putere, `n cele economice [i diplomatice ale statului. A[a era modelul sovietic. Numai c\ `n Romnia ca [i `n celelalte ]\ri ale lag\rului ace[ti agen]i aveau un dublu rol: exercitarea controlului Securit\]ii asupra infrastructurii politice, dar [i controlul Uniunii Sovietice asupra centrelor de putere ale Romniei. Este motivul principal pentru care Ceau[escu a declan[at procesul de epurare a func]iilor de decizie din partid [i din Securitate de agen]ii sovietici, autentici sau doar b\nui]i. Cum majoritatea era format\ din minoritari, mi[carea a p\rut mai pu]in politic\ [i mai mult personal-na]ionalist\. Ceau[escu nu era xenofob; mai to]i cei din anturajul lui certific\ acest lucru. Cum `ntre minoritarii epura]i, majoritatea o formau evreii, ace[tia au lansat imaginea fals\ c\ Ceau[escu este antisemit, c`nd `n realitate era vorba fie de misiunile ascunse pe care le `ndeplineau pentru un stat str\in (URSS), fie de suspiciunea c\ ar `ndeplini sau ar putea `ndeplini la un moment dat astfel de misiuni. Resortul care l-a proiectat pe Ceau[escu `n aceast\ ac]iune a fost `ns\ teama c\ va putea fi `nlocuit `n orice moment [i cu u[urin]\ de Moscova, av`nd o Coloan\ a V-a `n imediata lui apropiere. ~n concep]ia lui Ceau[escu, romnii lui nu l-ar fi tr\dat, ci numai str\inii, care, av`nd o alt\ patrie, o vor sluji pe aceea `n ultim\ instan]\. El a c\utat s\-[i
52 Ion Mihai Pacepa, Mo[tenirea Kremlinului, Ed. Venus, Bucure[ti, 1993, pp. 60-61.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

123

asigure puterea suprem\ `n stat [i s\ n-o cedeze nim\nui. Pentru acoperirea acestui interes personal, Ceau[escu a lansat teza dezvolt\rii independente a comunismului romnesc [i teza socialismului na]ionalist. O dezbatere indirect\ prin intermediul unor c\r]i s-a lansat `n ultimii ani `ntre fostul general de Securitate Neagu Cosma [i scriitorul israelian Te[u Solomovici. Neagu Cosma, [ef al Direc]iei Contraspionaj `ntr-o vreme, a avut un acces direct la statisticile privind componen]a etnic\ a conduc\torilor institu]iei, la care trebuie s\ ad\ug\m c\ sub Ceau[escu a fost dat `n lucru [i un document oficial privind componen]a etnic\ a Securit\]ii. El a publicat `n 1996 o bro[ur\ despre prezen]a evreilor [i a altor minorit\]i `n aparatul de represiune al Securit\]ii, furniz`nd mai multe liste cu nume, `ntre care [i una a conducerii53. Alte liste cu [efii Securit\]ii din teritoriu cuprind, de asemenea, mul]i evrei [i unguri. Numele sunt `ns\ alese selectiv dintr-o list\ care cuprinde `nc\ o dat\ pe at`t romni [i alte minorit\]i [i mai sunt [i amestecate. Autorul nu reu[e[te s\ explice, de exemplu, c\ majoritatea numelor de femei evreice nu apar]ineau unor femei de serviciu, ci erau ale personalului operativ numit `n func]ii operative. Doi ani mai t`rziu generalul Cosma public\ o carte mult mai serios documentat\ [i mai bine construit\, `n care l\mure[te problema nucleului cel mai dur al `nceputurilor Securit\]ii Direc]ia de Anchete Penale, cea care a fost autoarea torturilor, schingiuirilor, b\t\ilor [i celor mai grave abuzuri pe care le evoc\ `n presa postdecembrist\ mai to]i de]inu]ii politici. Neagu Cosma prezint\ lista a 22 de securi[ti din conducerea acelei Direc]ii, to]i evrei, apoi [i urm\toarea statistic\: P`n\ `n anii 19501952, pe l`ng\ cei 22 numi]i mai erau `n Direc]ia Anchete Penale 8-10 maghiari-evrei, 4-5 greci, 2-3 s`rbi, 2-3 lipoveni. Restul, p`n\ la circa 45, c`]i erau `n total `n acea unitate, erau romni (adic\ doi-trei, n.a.)54. Realitatea, pe care Te[u Solomovici o confirm\,
53 Neagu Cosma, Contribu]ia unor minorit\]i na]ionale la bol[evizarea Romniei, Ed. Bravo-Press, Bucure[ti, 1996, pp. 54-55. 54 Neagu Cosma, Securitatea, poli]ia politic\, dosare, informatori, Ed. Globus, Bucure[ti, 1998, p. 20.

124

ALEX MIHAI STOENESCU

este c\ func]iile principale ale Securit\]ii [i posturile-cheie, nu `ntotdeauna la v`rf, erau ocupate de evrei, evrei-unguri [i unguri. ~n plus, el completeaz\ teza domina]iei aparatului de represiune de c\tre evrei [i cu numeroasele cazuri `n care evreii au fost victime ale represiunii staliniste, evreii din conducerea Securit\]ii neav`nd nici o re]inere `n a tortura, arunca `n `nchisori [i asasina al]i evrei55. O lucrare ampl\ asupra acestui fenomen a fost publicat\ de Teodor Wexler [i Mihaela Popov56. A[a cum am ar\tat pe larg `n cartea mea, Armata, mare[alul [i evreii, atunci c`nd analiz\m momentul introducerii sistemului comunist `n Romnia [i punem `n discu]ie rolul comuni[tilor adu[i din URSS, componen]a etnic\ a acestora nu este at`t de important\, nu are nici o relevan]\, deoarece calitatea de comunist, `n viziunea sovietic\, anula orice implicare personal\ de natur\ etnic\, religioas\ sau de na]ionalitate a individului. Criteriile dup\ care se ac]iona pe teritoriul Romniei adic\ `n exteriorul URSS pentru procesul de comunizare con]ineau `ntr-adev\r componenta etnic\, pornind de la ideea c\ `n Romnia na]ionalist\, fascist\, minorit\]ile `n principal evrei, ]igani [i unguri sunt un mediu foarte bun pentru cultivarea sentimentului de r\zbunare pe romni. Locul unde autorii cita]i p`n\ acum Pacepa, Cosma [i Solomovici , la care putem s\-l ad\ug\m [i pe Vladimir Tism\neanu, nu finalizeaz\ analiza este c\ `ntre valul de agresiuni la adresa evreilor din perioada stalinist\ [i valul de epur\ri ale evreilor din structurile Securit\]ii [i ale partidului din timpul lui Ceau[escu nu exist\ nici o leg\tur\. A fost vorba de dou\ motiva]ii diferite. ~nc\ de la sf`r[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial, Stalin a avut un puternic puseu antisemit `n leg\tur\ cu presiunile Organiza]iei Mondiale Evreie[ti [i ale masoneriei ro[ii de a se constitui o republic\ evreiasc\ `n componen]a URSS. Nikita Hru[ciov a povestit acest moment `n Memoriile sale: Dup\ ce Ucraina a fost eliberat\, membrii comitetului Lozovski au `ntocmit un memoriu.
55 Te[u Solomovici, Securitatea [i evreii. Despre c\l\i [i despre victime, Ed. Ziua,

Bucure[ti, 2003.
56 Teodor Wexler [i Mihaela Popov, Anchete [i procese uitate. 19451960, vol. I-II,

Funda]ia W. Filderman, Bucure[ti, f.a.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

125

Era adresat lui Stalin [i cuprindea propunerea ca Crimeea s\ devin\ o Republic\ Sovietic\ Evreiasc\ `n cadrul Uniunii Sovietice, dup\ ce t\tarii din Crimeea fuseser\ deporta]i. Stalin v\zu `n spatele acestei propuneri m`na sioni[tilor americani, care opera prin biroul Sovinform. Membrii Comitetului, declar\ el, erau agen]i ai sionismului american. Ei `ncercau s\ formeze un stat evreiesc `n Crimeea, pentru a smulge Crimeea din cadrul Uniunii Sovietice [i pentru a stabili un avanpost al imperialismului american pe ]\rmul nostru, ceea ce ar constitui o amenin]are direct\ pentru securitatea Uniunii Sovietice. Stalin `[i dezl\n]ui imagina]ia `n aceast\ direc]ie. Era st\p`nit de o manie a r\zbun\rii57. Tot Stalin a declan[at procesele `mpotriva evreilor (procesul halatelor albe) [i schimbarea liderilor partidelor comuniste din ]\rile europene ocupate, `ntre care se pare c\ doar Gheorghi Dimitrov nu era evreu, `n momentul `n care a constatat c\ apari]ia statului Israel (1948) ofer\ evreilor o patrie, iar evreilor comuni[ti o alt\ patrie dec`t URSS. Nu `nt`mpl\tor acuza]ia acelui timp era de sionism, adic\ de aderen]\ la statul Israel. Speriat c\ ace[tia ar putea reprezenta baza de lucru infiltrat\ de Statele Unite, ]ara spre care se `ndrepta politica Israelului, precum [i agen]ii unui nou centru de putere mondial, Stalin a trecut la represiunea rapid\ [i brutal\ `mpotriva lor. Procesul n-a fost finalizat, Stalin murind la scurt timp zic unii, suspect! dup\ ce luase aceast\ hot\r`re. Gheorghiu-Dej a profitat atunci de conjunctur\ pentru a-[i asigura conducerea partidului. Autorii cita]i evit\ s\ prezinte [i intervalul mare de timp dintre epurarea stalinist\ (1953) [i epurarea `nceput\ de Ceau[escu (1969), rat`nd astfel s\ identifice resortul real al m\surilor luate de Ceau[escu, total diferite de cele ale lui Stalin. Cel care a surprins cu precizie motiva]ia liderului comunist romn, declan[at\ de atitudinea din timpul crizei cehoslovace, este Ion Iliescu: ~ns\ pozi]ia lui Ceau[escu din 1968 a fost chiar un act de temeritate din partea lui, apreciat ca atare de toat\ lumea. Atunci, el s-a aflat `n v`rful simpatiei [i sus]inerii populare, pentru c\ exprima deschis o stare
57 Memoriile lui Hru[ciov, Institutul de Studii Istorice [i Social-Politice de pe

lng\ CC al PCR (uz intern), Bucure[ti, 1973, p. 369.

126

ALEX MIHAI STOENESCU

de spirit existent\ `n societatea romneasc\ cu privire la Uniunea Sovietic\ stare de spirit care s-a confirmat [i s-a ilustrat printr-o sus]inere foarte clar\ a acelei pozi]ii exprimate de Ceau[escu. Dup\ aceea `ns\, Ceau[escu, analiz`nd consecin]ele gestului s\u, a devenit evident preocupat de soarta lui pentru c\ era, `n general, un tip foarte suspicios. Pe acest fundal, suspiciunile fa]\ de propriul anturaj au `nceput s\-i creasc\, astfel `nc`t, f\r\ `ndoial\, [i-a pus tot mai des [i mai serios `ntrebarea cum anume s\-[i asigure pozi]iile de comand\ [i s\ pre`nt`mpine orice `ncercare de debarcare a sa de la conducere, b\nuind tot felul de posibile ac]iuni subterane sus]inute de Uniunea Sovietic\58. Prin epur\rile minoritarilor din structurile Securit\]ii, pentru a reveni la subiectul nostru, Ceau[escu nu viza materializarea unei atitudini antisemite, ci `ndep\rtarea unui poten]ial de subminare [i spionaj al URSS `n serviciul secret al Romniei. Ceau[escu cuno[tea faptul c\ mul]i dintre ace[ti minoritari primiser\ identit\]i romne[ti de la serviciile de informa]ii sovietice [i c\ `n continuare aveau un statut ascuns de cet\]eni sovietici, de ofi]eri ai KGB, GRU [i ai altor structuri sovietice. ~ndep\rtarea din Armat\ a generalilor prosovietici, de exemplu, nu a avut un caracter etnic. Criza cehoslovac\ a venit prea repede pentru proiectul lui Ceau[escu de instalare ferm\ [i autoritar\ a conducerii sale, la numai trei ani de la numirea `n func]ia de [ef al PCR, motiv pentru care [i procesul de epurare a fost accelerat [i destul de vizibil. Pe fondul `nlocuirii minoritarilor cu romni, noii lideri romni ai Securit\]ii au preluat metodologia sovietic\ a infiltr\rii, plas`ndu-[i romnii lor `n structurile de putere ale statului, conform inten]iilor [i scopurilor prezentate mai sus. Epur\rile operate de Ceau[escu `[i au originea `n metodologia sovietic\ de instalare a sistemului comunist `n Romnia, care, a[a cum ar\tam, pornea de la concep]ia c\ minoritarii au suferit persecu]ii din partea statului monarhist [i fascist romn [i `n consecin]\ sunt cei mai buni executan]i ai ordinelor sovietice `mpotriva poporului romn, c\ partidul comunist nu a putut lua fiin]\ `n Romnia ca organiza]ie
58

Marele [oc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu n dialog cu Vladimir Tism\neanu, Ed. Enciclopedic\, Bucure[ti, 2004, p. 31.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

127

na]ional\, ci ca filial\ a Cominternului, c\ minoritarii sunt capabili de loialitate fa]\ de URSS `n detrimentul Romniei, ca urmare a comportamentului na]ionalist-xenofob al fostelor administra]ii romne[ti. Pentru Securitate, pentru noua Securitate recrutat\ din tinerii ]\rani [i muncitori romni ai anilor 50-60, epurarea operat\ de Ceau[escu a fost o ocazie perfect\ pentru penetrarea `n structurile de putere ale statului. Pe l`ng\ adev\ra]ii agen]i perfect acoperi]i infiltra]i de Securitate `n structurile statului, informatorii din `ntreprinderi sau din lumea intelectualit\]ii culturale sunt doar plevu[ca aruncat\ presei pe care aceasta o `nghite ca un pelican cu capul dat pe spate. Marea problem\ a Romniei post decembriste a fost c\ infiltrarea sovietic\ s-a activat [i dezvoltat multiplu, pe fondul pr\bu[irii generale a statului. ~n lunile [i anii urm\tori, p`n\ la con[tientizarea realit\]ii `n timpul administra]iei Constantinescu, Romnia a dat multiple semnale de inten]ii pentru o apropiere de Occident, f\r\ `ns\ a mi[ca ceva concret `n aceast\ direc]ie, r\m`n`nd pe fond o ]ar\ `n continuare prizonier\ a sferei de influen]\ sovietice [i a Rusiei.

Strania rela]ie cu americanii


Din analiza comportamentului Securit\]ii, ca institu]ie cu reac]ie unitar\, nu pot lipsi o serie de informa]ii care circul\ despre infiltr\ri la nivel `nalt. Trebuie subliniat de la `nceput c\ este vorba doar de presupuneri, de b\nuieli exprimate `n contextul distrugerii Securit\]ii `n decembrie 1989. ~n timpul audierilor de la Comisia senatorial\, Sergiu Nicolaescu `i cere generalului Neculicioiu, [eful UM 0110, s\ caracterizeze logic absen]a unor reac]ii din partea cadrelor DSS la informa]ii despre preg\tirea ac]iunii din decembrie 89. Apoi, dac\ au g\sit agen]i str\ini infiltra]i `n MI [i DSS. ~n r\spunsul s\u, Neculicioiu `l nume[te pe colonelul Ra]iu, [eful Direc]iei I, pentru rela]iile sale cu serviciile de informa]ii vest-germane, deoarece nu a fost arestat imediat dup\ revolu]ie, nu a fost trimis `n judecat\, de[i fusese [eful Direc]iei I, cea care se ocupa de informa]ii

128

ALEX MIHAI STOENESCU

interne, [i, `n plus, la foarte scurt timp dup\ destituire, a devenit directorul uneia din primele firme vest-germane instalate `n Romnia59. Informa]iile despre destinul postdecembrist se confirm\, dar b\nuiala de rela]ii cu serviciul de spionaj german nu are nici o confirmare. Astfel de informa]ii trebuie `ntotdeauna verificate. Salvarea colonelului Ra]iu a venit dintr-o sum\ de atuuri pe care le-a avut acesta, inclusiv de natur\ personal\, banale `n contextul societ\]ii romne[ti. ~n primul r`nd, avea un grad de rudenie cu noul procuror general numit dup\ revolu]ie, Robu, lucru care a contat, `n condi]iile de politizare [i dezordine institu]ional\ din primii ani postrevolu]ionari. ~n al doilea r`nd, colonelul Ra]iu se afla `ntr-o rela]ie privilegiat\ cu grupul de businessmani evrei care dominau afacerile substan]iale! din localitatea Scornice[ti, oameni de afaceri extrem de influen]i [i cu leg\turi puternice `n exterior. ~n sf`r[it, un argument surprinz\tor pentru orice analist: [eful Direc]iei I a Securit\]ii comuniste avea o sor\ `n Canada. Generalul Alexie avea nu numai rude `n Occident, dar [i rude fugite `n Occident. Una dintre ele vorbea constant la Europa liber\ `mpotriva regimului Ceau[escu. Este o informa]ie cutremur\toare: zeci de mii de oameni cu rude `n str\in\tate sufereau abuzurile partidului [i ale Securit\]ii pentru asta, `n timp ce lideri ai conducerii centrale a Securit\]ii aveau astfel de rude, unele de gradul `nt`i! Nu conta sus, conta numai jos. Nedrept. Generalul Neculicioiu a prezentat `ns\ Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 [i un caz documentat, pentru c\ f\cuse obiectul unei investiga]ii conduse oficial `nainte de revolu]ie. Acest caz era al generalului Doicaru, leg\tura superioar\ [i protectorul lui Pacepa. Generalul Doicaru se afla `n leg\tur\ cu o agentur\ sovietic\ din Romnia. ~ntrebat cu ocazia audierilor dac\ a surprins lideri ai Securit\]ii racola]i de servicii secrete, Neculicioiu l-a indicat pe Doicaru: ~n august (1989), ru[ii l-au retras pe... era un general-locotenent de la for]ele armate unite, Mihailov sau, m\ rog, nu a[ vrea s\ gre[esc numele, a f\cut o
59 Arh. SR, Stenograma nr. 111 din 12 iunie 1994 (continuare audiere general-locotenent Neculicioiu Victor), p. 11.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

129

`nt`lnire extrem de profesionist\ `n Parcul Her\str\u cu Doicaru60. Generalul Doicaru, mort suspect `ntr-un accident de v`n\toare dup\ revolu]ie, nu mai era `ns\ `n structurile active ale Securit\]ii. ~n schimb, a r\mas un mare semn de `ntrebare printre fo[tii ofi]eri de Securitate faptul c\ fiul generalului Aristotel Stamatoiu a primit `n 1990, la c`teva luni dup\ ce tat\l s\u era arestat, o burs\ de studii `n Statele Unite, unde a [i emigrat. Mai mult, imediat dup\ eliberarea din `nchisoare, Stamatoiu fost adjunct al [efului Securit\]ii Statului [i [ef al DIE, unde `i lucra pe americani a primit viz\ pentru SUA. Dac\ `n cazul lui Doicaru lucrurile sunt destul de clare, `n privin]a altor `nal]i ofi]eri activi ai Securit\]ii informa]iile r\m`n doar `n domeniul specula]iei. ~ns\, este interesant c\ ambele cazuri de ofi]eri activi vizeaz\ leg\turi cu servicii de informa]ii occidentale, nu cu cele sovietice. ~n timpul audierii sale la Comisia senatorial\, generalul Stamatoiu a avut la un moment dat o remarc\ [ocant\, care `ns\ nu a trezit interesul senatorilor, probabil din lips\ de profesionalism. Iat\ ce declara la 26 ianuarie 1994: Sovieticii au fost foarte bine organiza]i la noi informativ. Am avut informa]ii din care rezulta clar structura organiz\rii informative a lor `n ]ar\ [i informa]iile `mi proveneau de la CIA dintr-o surs\ direct\. Au avut [i condi]ii pentru c\ ne-au avut la m`n\ destui ani [i [i-au organizat bine activitatea [i mai ales c\ noi eram cei indisciplina]i din Tratat, ei aveau tot interesul s\ ne aib\ sub control, au avut posibilit\]i [i eu cred c\ [i acum exercit\ ei un control riguros. {i s-au mai [i creat posibilit\]i; cu deschiderea frontierelor s-au creat posibilit\]i multiple61. Greutatea acestei afirma]ii este dat\ de cele dou\ elemente ale informa]iei subliniate `n text. Ele spun acela[i lucru: c\ generalul din Securitatea regimului comunist al Romniei Aristotel Stamatoiu, [eful informa]iilor externe, care se ocupa de spionarea Statelor Unite ale Americii, primea informa]ii despre structura organiz\rii informative a URSS `n Romnia de la CIA, dintr-o surs\ direct\.
60 Ibidem, p. 12. 61 Arh. SR, Stenograma nr. 31, Audierea general-locotenentului Stamatoiu Aristotel,

26 ianuarie 1994, p. 17.

130

ALEX MIHAI STOENESCU

Este fabulos, [i pentru faptul c\ nivelul la care putea avea cineva acces din conducerea CIA la cunoa[terea organiz\rii structurii informative a URSS-ului din Romnia, ca surs\ direct\, nu se afla dec`t la v`rful administra]iei americane. Afirma]ia [ocant\ a generalului Stamatoiu trebuie privit\ cu o anume circumspec]ie, dar numai cu o anume, pentru c\ nu poate fi respins\. C`ndva, peste ni[te ani, poate se va vorbi despre nivelul `nalt de colaborare `ntre Securitate [i serviciile secrete americane, p\strat [i dup\ revolu]ia din decembrie, mai ales `n perioada 20002004 [i `n special dup\ 11 septembrie 2001. ~n al doilea r`nd, este perfect posibil ca generalul Stamatoiu s\ fi ob]inut asemenea informa]ie, pentru c\ ob]inerea informa]iilor de pe spa]iul american era `n atribu]iile sale, dar o astfel de informa]ie se verifica. Ea era raportat\ direct [efului DSS, care o repartiza spre verificare direc]iilor de contrainforma]ii, `ndeosebi UM 110. Prin urmare, este imposibil ca generalul Stamatoiu s\ afle de la americani organizarea informativ\ a KGB-ului `n Romnia, f\r\ ca aceast\ informa]ie s\ nu devin\ cert\ prin verificarea contrainforma]iilor. Este posibil s\ fie vorba de o confirmare, de o informa]ie sau un document care s\ verifice informa]iile pe care Securitatea le avea deja. At`t generalul Neculicioiu, c`t [i Stamatoiu au dat mai multe declara]ii interesante, printre r`nduri, senatorilor. De exemplu, generalul Stamatoiu a declarat `n fa]a Comisiei c\ Securitatea nu a avut nici informa]ii preliminare, nici ulterioare despre calendarul discu]iilor GorbaciovBush de la Malta: Dl Stamatoiu: (...) Efectiv `n Malta nu aveam posibilit\]i, nici `n zvon. Dl S\ndulescu: Dar cancelariile din Occident, acolo avea]i posibilit\]i s\ afla]i ceva? Dl Stamatoiu: Da, aveam [i mai cuno[team c`te ceva, dar problemele erau la modul general. Noi nu am ajuns s\ cunoa[tem ni[te treburi concrete, `nscrise `n ordinea de zi. A trebuit s\ desprindem concluzii despre ce s-a discutat acolo din m\surile preg\titoare care au fost f\cute `nainte, din ce s-a mai aflat dup\, dar s-ar

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

131

putea ca Direc]ia de informa]ii a armatei care era tot at`t de interesat\ s\ fi avut ceva posibilit\]i.62 Este o declara]ie care ascunde realitatea, probabil pentru a menaja sensibilit\]ile americane postdecembriste. Chiar `n raportul Comisiei senatoriale se afl\ reprodus\ nota-raport nr. 00275 din 01.12.1989 a CIE, direc]ia condus\ de Stamatoiu, `n care i-a fost prezentat\ lui Ceau[escu ordinea de zi de la Malta63. Deja cunoa[tem c\ `n noaptea de 3 decembrie 2004 generalul Vlad i-a prezentat lui Ceau[escu cele dou\ note privind `n]elegerea survenit\ `ntre Gorbaciov [i Bush pentru `nl\turarea regimului dictatorial de la Bucure[ti [i pentru interven]ia `n Panama. Nu toate aceste informa]ii au trecut mai `nt`i pe la Stamatoiu, iar `n cazul celor dou\ telegrame ele `n mod sigur au venit direct la Vlad. Dar minimalizarea sau negarea existen]ei informa]iilor detaliate din Malta nu poate fi dec`t suspect\. La `nceputul prim\verii anului 2003 `n presa romn\ s-a declan[at un scandal generat de o investiga]ie a canalului de televiziune France 3. Pe durata emisiunii Pieces a conviction, difuzat\ `n seara de 6 martie, la ora 23.35, istoricul Catherine Durandin a f\cut afirma]ii tran[ante despre leg\turile unor personalit\]i politice ale Romniei cu CIA. Ziarul Ziua a publicat fragmentul de stenogram\ a emisiunii care se referea la activit\]ile CIA `n Estul Europei: Realizatoare: Care a fost cea mai reu[it\ manipulare a CIA? Catherine Durandin: Am avut [ansa extraordinar\ s\ studiez arhivele declasificate ale CIA, la Washington. Cea mai extraordinar\ descoperire pe care am f\cut-o a fost cea privind infiltrarea viitoarelor democra]ii... R: Care? Bulgaria, de exemplu? CD: Romnia, `n special, dar [i Polonia. (Infiltrarea a fost) orientat\ [i foarte performant\. A existat de la `nceputul administra]iei
62 Ibidem, p. 26. 63 Senatul Romniei, Raportul Comisiei Senatoriale privind ac]iunile desf\[urate

n revolu]ia din decembrie 1989, vol. 1, p. 9.

132

ALEX MIHAI STOENESCU

Reagan [i `nceputul Administra]iei Bush tat\l. O munc\ extraordinar\ a CIA, pentru recuperarea elitelor de opozi]ie, care `nc\ `[i mai produce roadele de infiltrare. Oameni care t\ceau, dar erau nemul]umi]i; gorbaciovi[ti romni, care nu aveau dreptul la cuv`nt [i care au fost invita]i `n SUA, forma]i `n SUA, c`teva luni, relansa]i `n circuit [i care acum sunt mini[tri [i buni clien]i ai NATO. R: ~n]elegem ce se `nt`mpl\ azi. CD: Da, pur [i simplu.64 Emisiunea a fost considerat\ la Bucure[ti un atac la adresa guvernului N\stase, pe fondul nemul]umirii Fran]ei pentru politica proamerican\ a Romniei. Criza rela]iei franco-romne a fost punctat\ [i cu o declara]ie dur\ a pre[edintelui Chirac, care dezv\luia sentimentele de protectorat pe care le-a `ncercat Fran]a de-a lungul secolelor, precum [i cu un r\spuns la fel de dur al pre[edintelui Iliescu. La mijloc este problema pe care am analizat-o frecvent pe parcursul volumelor de fa]\, a preten]iei Fran]ei de a coordona [i decide asupra politicii Romniei, `n schimbul sprijinului constant de care s-a bucurat ]ara noastr\. Un alt atac pe aceast\ tem\ a fost dat `n februarie 2004, prin documentarul {ah mat, difuzat la 25 februarie pe Canalul Arte, av`nd-o ca autoare pe Suzanne Brandstatter. ~n acest film modest ca realizare artistic\ autoarea relanseaz\ tema implic\rii CIA `n revolu]ia din decembrie, folosind `ns\ o serie de m\rturii ale unor personalit\]i europene [i americane implicate `n evenimente. Cotidianul Jurnalul Na]ional deschide o campanie de pres\, iar cunoscutul jurnalist Marius Tuc\ organizeaz\ mai multe emisiuni TV pe aceast\ tem\65. Scandalul e[ueaz\ din cauza afirma]iilor exagerate [i lipsite de credibilitate c\ Ion Iliescu era agent CIA, dar torpilarea cazului nu `mpiedic\ observarea unor informa]ii importante care s-au difuzat prin intermediul filmului {ah mat. Astfel, Dominique Fonvielle, fost ofi]er de informa]ii francez, confirm\ concluziile istoricilor romni c\ `n perioada 19861989 asupra regimului comunist din Romnia
64 Mini[trii CIA, ziarul Ziua /13.03.2003, p. 1. 65 Vezi Jurnalul Na]ional din 23, 24 [i 27 februarie 2004; Antena 1, Marius Tuc\

Show din 2 [i 3 martie 2004.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

133

se declan[ase o subversiune interna]ional\, apoi a explicat [i cum a fost pornit\: Primul lucru este definirea, `n ]ara respectiv\, a for]elor de opozi]ie. Este indispensabil\ o puternic\ ac]iune de ob]inere de informa]ii, de spionaj, pentru a identifica persoanele care au suficient\ credibilitate [i impact pentru a ajunge s\ destabilizeze popula]ia contra regimului care trebuie `nl\turat (...) Trebuie dus\ o intens\ ac]iune de propagand\ din exterior, pentru a demonstra c\ acest regim este, pe de o parte, ur`t de toat\ lumea, c\ este izolat, c\ nu mai poate accede la titlul de na]iune liberal\ [i s\ se demonstreze c\ exist\ o legitimitate `n mi[c\rile de opozi]ie care vor ap\rea66. Adev\rurile clare ale acestor afirma]ii au `nfuriat pe foarte mul]i eroi ai evenimentelor din decembrie. Congressmanul Christopher Smith vine [i el cu ni[te preciz\ri interesante: ~ncetarea primirii ajutorului interna]ional, `n special cel din SUA, a gr\bit c\derea regimului s\u. Ceau[escu nu mai putea continua s\ construiasc\ monumente `n cinstea sa [i s\-[i aduc\ poporul la faliment, f\r\ valut\ str\in\. Dintr-odat\, omul pe care l-am adus la putere [i, c`nd spun noi, m\ refer la Guvernul american a devenit un paria67. Miklos Nemeth, fostul premier al Ungariei, relateaz\ `n aceea[i emisiune implicarea direct\ a spionajului maghiar `n evenimentele de la Timi[oara. ~n urma filmului transmis pe Canal Arte [i a dezbaterilor televizate din Romnia a r\mas deschis [i nel\murit subiectul implic\rii spionajului Statelor Unite `n evenimentele din decembrie 1989 din Romnia, dar iminenta intrare a ]\rii noastre `n NATO a [ters subiectul de pe ordinea de zi, din obi[nuita la[itate. De asemenea, nu a fost analizat\ nici situa]ia particular\ a locotenent-colonelului Diaconescu, cel care r\spundea de spionajul Romniei `n America, numit `n func]ii mari imediat dup\ revolu]ie. S\ ne oprim o clip\ [i s\ facem recapitularea: [eful Direc]iei I b\nuit de colegii lui c\ era `n leg\tur\ cu serviciile secrete vest-germane; [eful informa]iilor externe din Securitate b\nuit c\ lucra
66 Marina Constantinoiu, Irina Cristea, {ah mat la strategia marii manipul\ri,

cotidianul Jurnalul Na]ional, Nr. 3281/27 februarie 2004, p. 6.


67 Ibidem.

134

ALEX MIHAI STOENESCU

`ntr-o rela]ie apropiat\ cu CIA, opozan]i [i disiden]i gorbaciovi[ti romni erau sprijini]i [i proteja]i de CIA, apoi au ajuns mini[tri `n regimul democratic; Ion Iliescu a fost nu numai alegerea sovieticilor, ci [i a americanilor. Ce se ascunde aici? R\spunsul este foarte greu de dat acum, chiar dac\ Romnia a devenit membru NATO sub un guvern socialist acuzat de francezi c\ este devotat Americii. Cercetarea pas cu pas, dominat\ de tenacitate [i de r\bdarea de a aduna cu penseta buc\]ele disparate ale tabloului revolu]iei romne, ne poate duce `ns\ la o opinie `ntemeiat\ pe tipurile de probe folosite de [tiin]a istoriografic\. Vom porni investiga]ia de la o informa]ie aflat\ la `ndem`na oricui: recunoa[terea de c\tre Ion Mihai Pacepa a implic\rii sale [i a CIA `n revolu]ia din decembrie 1989. Afirma]iile lui, care de multe ori nu sunt credibile din cauza calit\]ii sale de dezertor, au fost `ns\ confirmate de documente ale Securit\]ii. ~n raportul Comisiei senatoriale este reprodus\ o not\ a Securit\]ii din noiembrie 1989 `n care se afirma: Recent CIA a `nfiin]at o organiza]ie denumit\ Trust Organization care `[i propune: `ncurajarea [i sprijinirea mi[c\rii de disiden]\ `n ]\rile socialiste; organizarea [i dirijarea activit\]ilor informative `n r`ndul emigra]iei originare din aceste ]\ri; ini]ierea unor ac]iuni `ndreptate contra statelor socialiste prin intermediul elementelor ostile din r`ndul emigra]iei sau al disiden]ei. Organiza]ia nou-creat\ `[i are sediul central `n California [i filiale `n RFG [i Austria, activit\]ile fiind finan]ate de CIA [i (de) serviciile speciale ale ]\rilor membre NATO. Instruirea acestora este f\cut\ de un grup special constituit din foste cadre ale serviciilor de informa]ii din ]\rile socialiste, care au tr\dat, `ntre acestea num\r`ndu-se [i Pacepa. Printre ac]iunile considerate reu[ite ale lui Trust Organization este contribu]ia adus\ la destabilizarea politico-social\ din Polonia, Ungaria [i RDG. Potrivit datelor ce le de]inem, pentru viitor organiza]ia `[i propune s\-[i concentreze ac]iunile cu preponderen]\ `mpotriva Romniei [i Cehoslovaciei68. Rolul lui Pacepa, dincolo de informa]iile pe care le-a furnizat americanilor pe parcursul mai multor
68 Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate n revolu]ia din decembrie 1989, vol. 1, p. 13 (este reprodus\ DSS/SIE, Nota 00444/814 din 14.11.1989).

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

135

ani de debrifare, a fost acela de a contacta [i racola ofi]eri de Securitate afla]i la post `n str\in\tate sau retra[i `n ]ar\ ca urmare a deciziei lui Ceau[escu de restructurare a CIE, dup\ tr\darea fostului s\u om de `ncredere [i agent sovietic. Principalul instrument al racol\rii a fost corup]ia cu bani, astfel c\ ofi]eri de Securitate romni, al c\ror num\r este estimat `ntre 50 [i 100 de fo[tii lor colegi, au acceptat s\ lucreze at`t `n str\in\tate, c`t [i `n ]ar\ pentru americani. Ei ar putea fi ceea ce presa nume[te uneori partea bun\ a Securit\]ii sau cei buni, afla]i de partea revolu]iei de la `nceput [i lucr`nd `n folosul ei. F\r\ `ndoial\ c\ ei nu au dec`t calitatea de tr\d\tori ai structurii, regimului [i statului `n care erau angaja]i [i pl\ti]i, ideea c\ ar fi ac]ionat pentru eliberarea poporului romn [i democratizarea ]\rii fiind `n continuare hazardat\. Dar probabil c\ tot ei acoper\ cu un argument povestea eroilor securi[ti care au trecut de partea democra]iei, dup\ modelul Pacepa, precum [i ideea de tr\dare a lui Ceau[escu din partea Securit\]ii. Existen]a acestor ofi]eri tr\d\tori este confirmat\ [i de generalul Aristotel Stamatoiu: ~n anii 19881989 s-au intensificat ac]iunile asupra ofi]erilor no[tri din exterior cu recrut\ri concrete, au fost ac]iuni `n trei ]\ri concrete, servicii mari de informa]ii, nu neap\rat din ]ara de origine a serviciului de informa]ii respectiv, ac]ionau `n cadrul unui serviciu din alte ]\ri. A fost `n Japonia, `n Grecia, `n Germania, unii recruta]i, care nu au vrut s\ spun\, au lucrat mai departe, dar au fost depista]i `n ]ar\, al]ii au venit s\ spun\ [i ori au intrat `n joc, ori l-am retras din joc de la post ca s\ evit\m, c\ ne-am data seama c\ nu putem controla [i au ie[it din joc69. Generalul Stamatoiu nu-i include, firesc, `n categoriile evocate pe ofi]erii spioni care n-au fost descoperi]i. Pentru a duce [i mai departe analiza asupra infiltr\rii CIA `n Securitatea romn\ vom ilustra dou\ cazuri, prezentate autorului de colonelul Niculae Mavru, fostul [ef al Serviciului de Filaj care r\spundea de diploma]ii-spioni americani din Romnia:
69 Arh. SR, Stenograma nr. 31, Audierea general-locotenentului Stamatoiu Aristotel, 26 ianuarie 1994, p. 7.

136

ALEX MIHAI STOENESCU

Niculae Mavru: ~n perioada c`t am lucrat `n Bucure[ti, am reu[it destul de repede, `mpreun\ cu colegii mei, s\ descop\r, s\ prind [i s\ documentez mai multe re]ele ale unor diploma]i americani acredita]i la Ambasada SUA. Din aceste re]ele f\ceau parte ofi]eri de Securitate activi sau trecu]i `n alte domenii de munc\, urma[i-c`rti]e de-ale lui Pacepa. De asemenea, mai erau `n leg\tura spionilor americani sub acoperire diplomatic\ ofi]eri MApN, directori `n diverse ministere, `nal]i func]ionari din fostul CSP, unde se str`ngeau toate datele privind economia ]\rii(...) Cazul HARRIS. Deja `n toamna anului 1986 diplomatul-spion HARRIS era `n aten]ia Filajului. ~i descoperisem un num\r destul de impresionant de agen]i inclusiv securi[ti , `ns\ el `nc\ nu b\nuia nivelul de cunoa[tere la care ajunsesem noi. De aceea, `[i continua munca. HARRIS locuia pe strada Plantelor, `n Bucure[ti, `n apropiere de strada M`ntuleasa. Folosea permanent obiecte extrem de comune pentru a transmite mesaje agen]ilor pe care `i avea `n leg\tur\. A avea `n leg\tur\ nu `nsemna c\ `i cunoa[te sau c\ este cunoscut de ace[ti agen]i. El afla prin diverse mijloace c\ trebuie s\ treac\ printr-un anume loc, pe jos sau nu, cu un anume obiect de `mbr\c\minte sau un obiect portabil, ceea ce `nsemna un mesaj foarte concret pentru cel avizat. Astfel de leg\turi se descoper\ `n `ntreaga lume, `n ansamblul tuturor sistemelor de contraspionaj-spionaj [i doar unele gre[eli de comportament, bine observate de filori, pot s\ conduc\ spre `n]elegerea mesajului. ~ntr-o s`mb\t\ pe la pr`nz (septembrie 1986, n.a.), HARRIS a ie[it de acas\ `mbr\cat `n pantaloni scur]i, tricou, iar `n m`n\ avea o minge asem\n\toare celei de tenis, `ns\ ceva mai aparte, `n sensul c\ era `mp\r]it\ `n patru cu o linie ro[ie [i una albastr\. A traversat str. M`ntuleasa ca un om f\r\ griji, timp `n care se mai juca cu mingea, o ar\ta, o `nv`rtea `n m`n\, o muta dintr-o m`n\ `n alta, continu`ndu-[i drumul pe strada Negustori. ~n acel moment am observat dou\ lucruri: 1. pe str. Pictor Romano se afla la distan]\ `n mi[care un coleg de ambasad\ al lui

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

137

HARRIS, nume de cod MISTER, care avea `n grij\ s\ observe dac\ HARRIS este urm\rit. 2. Cam `n acela[i timp, pe str. M`ntuleasa, dinspre fostul bd. Republicii, venea un tip, pe care l-am identificat imediat ca fiind romn. At`t MISTER, c`t [i romnul l-au observat pe colegul meu, care era prea avansat [i nu se mai putea retrage. Descoperind filajul, MISTER [i-a luat c`inele [i a urcat `n autoturismul s\u, `n timp ce romnul a continuat pe str. M`ntuleasa, a privit insistent dup\ HARRIS, apoi spre colegul meu, a ezitat dac\ s\ continuie sau nu [i `n cele din urm\ s-a `ntors spre bulevard. Colegul meu l-a urm\rit pe HARRIS `n continuare, reu[ind s\ surprind\ re`nt`lnirea acestuia cu MISTER `ntr-o alt\ zon\ a cartierului. Pe romn l-am urm\rit eu. A ajuns pe Calea Mo[ilor, pe l`ng\ Hotelul Modern, aproape de str. Cernica, exact c`nd HARRIS traversa. Pentru mine, comportamentul romnului mi-a dat imediat de `n]eles c\ era agent-meseria[: [tiuse cum s\ fac\ contrafilajul lui HARRIS [i a depistat filajul nostru. Romnul s-a `ntors pe Calea Mo[ilor, s-a oprit aproape de Hotel Modern [i a studiat mai multe vitrine. ~n acest timp, HARRIS a mers la ambasad\, de unde a plecat `mpreun\ cu un coleg, cu ma[ina acestuia, pe bd. Republicii, spre {oseaua Mihai Bravu, iar `n intersec]ia bulevardului cu Calea Mo[ilor a avut vederea cu romnul. Fiind al treilea contact vizual, `n condi]iile date, unul `n ma[in\, cel\lalt pe jos, semnalul a fost: Suntem urm\ri]i; pe alt\dat\. Romnul a `n]eles mesajul [i a `nceput s\ m\ caute. Apari]ia altor cadre ale filajului nostru i-a dat posibilitatea s\-[i dea seama c\ suntem pe urmele lui, fiind prea mul]i, [i a abandonat `nt`lnirea, fiind acum preocupat s\ scape de filaj pentru a nu se afla cine este. Toate aceste am\nunte mi-au `nt\rit convingerea c\ romnul urm\rit de mine f\cea sau f\cuse parte din cadrele de Securitate ale Romniei, preg\tite pentru spionaj `n str\in\tate. {tia meseria. A continuat lini[tit pe bd. Republicii, juc`nd de data asta scena plimb\rii, p`n\ a ajuns `n Pia]a Rosetti. Aici a vrut s\ intre la `ntreprinderea de import-export din acel loc. {tiind c\ `n `ntreprindere se afl\ [i ofi]eri de-ai no[tri sub acoperire, au fost alarma]i c`]iva pentru a depista cine este romnul urm\rit, `n

138

ALEX MIHAI STOENESCU

cazul c\ intr\ `n cl\dire. ~n u[\ s-a `nt`lnit cu un tip [i o tip\ care ie[eau, astfel c\ nu a putut evita s\ descoperim c\ `i cunoa[te [i, `n consecin]\, c\ [i el lucreaz\ acolo. S-a desp\r]it de cei doi, `ncerc`nd s\ ne deruteze, [i a plecat spre magazinele din apropiere, de pe str. Hristo Botev. Dup\ un timp, `n care s-a verificat de mai multe ori, a cump\rat salam, mu[tar [i p`ine [i a revenit ceva mai relaxat la `ntreprinderea de import-export. Am raportat, iar ordinul pe care l-am primit a fost c`t se poate de prost: Las\-l, c\ avem poze, filme, e al nostru. ~l g\sim la servici. Ei bine, individul n-a mai ie[it. L-am pierdut. Asta se `nt`mpla `n toamna lui 1986. ~n 1989 l-am v\zut pe romnul meu la Timi[oara, fusese mutat ca urmare a cercet\rilor f\cute de contraspionajul condus de locotenent-colonelul Diaconescu. L-am v\zut, am t\cut, dar la primul scurt concediu am venit la Bucure[ti [i m-am dus la Diaconescu. Era deja prea t`rziu; revolu]ia l-a f\cut disident din r`ndurile Securit\]ii (...) Un alt agent de-al lui HARRIS a fost depistat de noi `n octombrie 1986. HARRIS a repetat `n acea zi deplasarea cu autoturismul ambasadei pe str. Andrei Mure[ianu. Asta ne-a alarmat. Nu era normal. Deci, trebuia s\ fie ceva important pe acea strad\. ~n sta]ia de autobuz a liniilor 331, 131 sta]iona un romn cu figur\ de basarabean. Acesta ne-a v\zut [i faptul c\ nu a plecat din sta]ie spre un alt punct de `nt`lnire a `nsemnat pentru HARRIS un S.O.S. Diplomatul-spion s-a retras acas\. Precizez c\ HARRIS n-a mai ie[it la `nt`lniri timp de dou\ s\pt\m`ni dup\ acest episod, din pruden]\, ceea ce ne-a convins c\ era o leg\tur\ foarte important\. Romnul din sta]ie a mers [i el acas\, de fapt la unul din spitalele CC al PCR, unde aveau acces [i unele categorii de cadre militare. De aici s-a evaporat. Nu l-am g\sit. Mai t`rziu, am aflat c\ se ascunsese `ntr-o salvare. Dup\ 4 ani, `n 1990, am avut nevoie de o rela]ie la un minister. C`nd am ajuns `n biroul unuia dintre directorii ministeriali, s\ pic jos: era omul meu din sta]ie. Am vrut s\ m\ retrag, dar am `naintat [i am vorbit ca [i cum nu se `nt`mplase nimic. Era prin maiiunie, eram [omer, nici m\car nu aveam cu cine s\ m\ sf\tuiesc. Prin 1996, av`nd posibilitatea s\ vorbesc cu noul [ef al contraspi-

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

139

onajului, i-am explicat situa]ia [i el m-a `ntrebat: Al cui om zici c\ a fost? Al americanilor, i-am r\spuns. Las\-l acolo. Noi ce s\-i facem? Din nefericire pentru el, spionul romn n-are importan]\ pentru cine spioneaz\ n-a rezistat stresului. S-a terminat cu b\utur\ [i ]ig\ri prea multe [i a murit. Avea 40-45 de ani. Cea mai mare parte a c`rti]elor lui Pacepa, ofi]eri racola]i `n str\in\tate sau [antaja]i la Bucure[ti au f\cut asta pentru bani. Cheia multor tr\d\ri de acest fel a fost cunoa[terea de c\tre Pacepa a mediului corupt [i avid de bani `n care lucrase [i el [i `n care fusese un as al corup]iei.70 De aici `ncolo, orice concluzie poate fi tras\ de fiecare cititor. Credem c\ a existat o penetrare sovietic\ mai important\ `n Armat\ [i una american\ semnificativ\ `n Securitate. ~n fa]a informa]iilor numeroase ajunse la nivelurile superioare ale Departamentului Securit\]ii Statului despre valul de recrut\ri americane este plauzibil ca anumi]i comandan]i, ca Ra]iu sau Stamatoiu, s\ fi adoptat o atitudine de abandonare a misiunilor stabilite Securit\]ii de regimul comunist [i s\ ac]ioneze con[tien]i `n favoarea serviciilor de informa]ii occidentale. Nu trebuie s\ excludem interesul personal, ajuns `ntr-un moment de v`rf la constatarea c\ [andramaua se d\r`m\. Iulian Vlad a r\mas fidel misiunii sale, suport`nd acuza]ia grav\ c\ ar fi r\mas fidel lui Ceau[escu. Vlad, probabil con[tient de ce se `nt`mpl\ cu unii dintre subordona]ii s\i, [i-a asumat un risc personal enorm. Faptul c\ sovieticii apelau la indivizi de tip Doicaru, sco[i din sistem, precum [i decizia de a declan[a diversiunea cu terori[tii pentru a distruge structura de informa]ii [i spionaj a Romniei arat\ c\ nivelul lor de penetrare `n Securitate era redus. Uniunea Sovietic\ avea, a[adar, un dublu motiv s\ distrug\ Securitatea: anihilarea unei posibile structuri informative supravie]uitoare, conectat\ spre Occident, [i protejarea de dezv\luirile fostei Securit\]i a
70 Manuscris aflat n posesia autorului, colonel Niculae Mavru, Caiet 1, titlu provizoriu Secven]e din via]a de filor.

140

ALEX MIHAI STOENESCU

propriilor agen]i arunca]i pe scena politic\ a noului regim democratic. Pentru a o distruge i-a opus Armata.

Securitatea, `ntre lege [i abuz


Vom porni urm\toarea noastr\ analiz\ de la dou\ documente importante, de lucru, ale Departamentului Securit\]ii Statului. Este vorba de Instruc]iunile Nr. D 00190/1987 privind organizarea [i desf\[urarea activit\]ii informativ-operative a organelor de Securitate [i de Instruc]iunile Nr. D 00180/1987 privind activitatea de creare [i folosire a re]elei informative a aparatului de Securitate. Ambele au fost aprobate `n [edin]a Consiliului de Conducere al Departamentului Securit\]ii Statului din 24 iunie 1987, sub conducerea lui Tudor Postelnicu. Prima lectur\ a acestor instruc]iuni, dominat\ de curiozitate [i ner\bdare, are toate [ansele s\ produc\ unui cercet\tor echilibrat, obi[nuit cu impactul documentului, o nedumerire. Ea provine din `nc\rc\tura de imagine pe care a primit-o `n ultimii 16 ani despre Securitate [i securi[ti, prezenta]i ca autori ai celui mai ad`nc r\u al regimului comunist. Subiectul este `nc\ la ordinea zilei, pentru dezbaterea public\ la v`rf, dar nu reprezint\ nimic sau aproape nimic pentru cet\]eanul de r`nd. Problema Securit\]ii risc\ s\ fie abandonat\ `n zona derizoriului. Cauza principal\ este chiar de natur\ filozofic\: tentativa de a comenta necunoscutul. Instruc]iunile de lucru ale Securit\]ii ne dau posibilitatea s\ `n]elegem care a fost diferen]a `ntre lege [i abuz. Prima observa]ie, nu lipsit\ de elementul surpriz\, este c\ Instruc]iunile erau aproape complet depolitizate. Ele se deschid `ntr-adev\r cu un preambul despre gloriosul program al PCR de f\urire a societ\]ii socialiste multilateral dezvoltate [i alte bla-bla-uri `n care nu credea nimeni, cu excep]ia lui Ceau[escu, dar, c`nd treci la citirea cu aten]ie a textului, consta]i c\ este vorba de documentul de func]ionare a unei structuri de stat. Sigur, era vorba de statul comunist. Dou\ principii fundamentale erau puse la baza activit\]ii informativ-operative a

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

141

Securit\]ii: prevenirea [i subordonarea total\ la ordinele partidului. Ele aveau `n primul r`nd un caracter istoric, fiind reflexul unui trecut agitat ce poate fi `ncadrat `ntre 1948 [i 1968, atunci c`nd [eful Securit\]ii, al Ministerului de Interne, era membru `n Biroul Politic [i folosea informa]ia pentru luptele politice din interiorul conducerii superioare de partid. Nicolae Ceau[escu a luat ni[te decizii de fond, structurale, prin care Securitatea `[i pierdea relativa independen]\ [i influen]\ asupra configura]iei conducerii partidului [i se subordona total ordinelor partidului, primind ca principal\ misiune prevenirea. La Capitolul I al Instruc]iunilor, sub titlul Dispozi]ii Generale, primele trei subpuncte ale art. 2 con]ineau urm\toarele prevederi: Art. 2 Activitatea informativ-operativ\ de securitate se desf\[oar\ `n baza urm\toarelor principii: a) asigurarea `nf\ptuirii neab\tute a politicii partidului [i statului `n domeniul ap\r\rii securit\]ii statului; b) realizarea `ntocmai a conceptului de munc\ preventiv\ fundamentat de Comandantul Suprem al For]elor Armate ale Republicii Socialiste Romnia; c) respectarea [i aplicarea ferm\ a normelor privind conducerea de c\tre partid a activit\]ii organelor de securitate. Altfel spus, activitatea Securit\]ii, cam tot ce am cunoscut noi, oamenii de r`nd, `n contact cu Securitatea, se desf\[ura pe baza ordinelor primite de la partid, fie c\ era vorba de secretarul general al PCR, fie c\ veneau de la secretarul organiza]iei de baz\. Din p\cate, noi nu am perceput lucrurile astfel, iar campania ampl\ [i violent\ de acuzare exclusiv\ a Securit\]ii de dup\ revolu]ie a salvat partidul, mai corect spus i-a salvat pe activi[tii de partid, pe nomenclaturi[tii care se aflau la originea ordinelor represive, a presiunilor de tot soiul, a nefericirii a sute de mii de oameni. Cum legea lustra]iei nu a ap\rut, punctul 8 al Proclama]iei de la Timi[oara a fost compromis, iar procesul comunismului a fost ratat, ne r\m`ne la `ndem`n\ doar Securitatea pentru a o blama. Salvarea

142

ALEX MIHAI STOENESCU

partidului, adic\ a structurilor de activi[ti, de oameni ai sistemului, de agen]i ai dictaturii, a fost constat\m ast\zi chiar principala misiune a violen]elor armate declan[ate `n timpul revolu]iei `n seara de 22 decembrie 1989. A fost [i misiunea politic\ principal\ transmis\ de Mihail Gorbaciov lui Silviu Brucan la Moscova. A[a se face c\ ast\zi un informator al Securit\]ii pare mai r\u dec`t un activist de partid. O alt\ surpriz\ a Instruc]iunilor este dezv\luirea mediului, a domeniului `n care `[i desf\[ura activitatea informativ-operativ\ Securitatea. Ea se numea situa]ie operativ\. Art. 4 Situa]ia operativ\ de securitate este ansamblul st\rilor de fapt [i al `mprejur\rilor prin a c\ror cunoa[tere, apreciere [i evaluare se stabilesc sarcinile [i m\surile concrete de prevenire `n raport cu obiectivele [i `ncerc\rile serviciilor de spionaj str\ine [i ale agenturilor acestora, ale organiza]iilor, cercurilor [i persoanelor din exterior [i ale oric\ror alte elemente ostile de a ac]iona `mpotriva suveranit\]ii, independen]ei, integrit\]ii [i securit\]ii statului romn. Textul acesta dezvolt\ o necesar\ explica]ie. S\ observ\m c\ sarcinile [i m\surile concrete de prevenire ale Securit\]ii nu prea aveau nimic de a face cu ceea ce numim ast\zi poli]ia politic\. ~n primul r`nd, inamicul este prezentat direct [i f\r\ subtilit\]i ca fiind serviciile de spionaj str\ine, ceea ce se g\se[te `n misiunea legal\ a tuturor serviciilor de contraspionaj din lume. ~n al doilea r`nd, c`nd se men]ioneaz\ agenturile acestora, este vorba pe fond de cet\]eni romni care intrau `n contact, erau racola]i sau ac]ionau sub conducerea serviciilor de informa]ii str\ine. Altfel spus, prin lege, Securitatea se ocupa de spioni [i de tr\d\torii de ]ar\. Ea nu avea ca subiect infrac]iunea sau orice alt\ abatere de la lege din partea cet\]eanului. Nu `n]elegem, a[adar, ce c\uta Securitatea `n contact cu cet\]eanul pentru tot felul de alte motive dec`t spionajul! Aceasta este o prim\ problem\.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

143

~n privin]a misiunii `ncredin]ate legal, aici este unul din lucrurile sensibile, unde poate fi analizat\ distan]a de la lege la abuz, de la misiunile fire[ti ale unui serviciu secret al unui stat la poli]ia politic\. De observat c\ finalul articolului se refer\ exclusiv la atributele statului, nu la partid. Invoc`nd c`teva cazuri celebre, vom constata c\ presiunile exercitate asupra Doinei Cornea, a lui Dan Petrescu sau Mircea Dinescu nu puteau fi aplicate legal dec`t `n m\sura `n care Securitatea putea demonstra c\ ace[tia au intrat `n leg\tur\ cu servicii de spionaj str\ine, c\ fac parte din agenturile acestora sau c\ se afl\ sub influen]a profesionist\ a unor organiza]ii, cercuri [i persoane ostile din exterior care atenteaz\ la suveranitatea, independen]a, integritatea [i securitatea statului romn. Adev\rul poate fi cunoscut doar printr-o confruntare `ntre dosarele acestor persoane [i persoanele respective. Deocamdat\ acesta r\m`ne un secret al fiec\rui individ. Dar putem constata, cel pu]in pe baza fondului publicistic cunoscut, c\ nu au fost prezentate probe care s\ ateste c\ Doina Cornea, Mircea Dinescu sau Dan Petrescu f\ceau parte din agentura unui serviciu secret str\in. ~n momentul `n care au existat probe concludente, `n clipa `n care Securitatea a documentat profesionist activitatea de spionaj `n favoarea unei puteri str\ine, ca `n cazurile Mircea R\ceanu [i Tkes Lszlo, lui Nicolae Ceau[escu i s-a `naintat c`te un raport detaliat asupra cazului, cer`ndu-i-se darea acestora pe m`na Procuraturii. Nu Securitatea era autorizat\ s\ fac\ arest\ri [i trimiteri `n pu[c\rie. ~n cazul R\ceanu, Nicolae Ceau[escu a hot\r`t s\ dea curs raportului Securit\]ii, pentru c\ voia s\ fac\ un joc de for]\ cu americanii, iar `n cazul Tkes tot Nicolae Ceau[escu a hot\r`t s\ nu dea curs cererii, pentru c\ inten]iona o politic\ prudent\ fa]\ de Ungaria. Ce trebuie subliniat aici: c\, `n ciuda prevederilor legii, `n pofida existen]ei probelor pentru activitatea de spionaj, Nicolae Ceau[escu, v`rful partidului, conduc\torul politic, hot\ra dac\ legea se aplic\ sau nu. O f\cea din considerente politice. Eroarea `n cazul Tkes `l va costa. Pe de alt\ parte, un caz precum cel al lui Andrei Ple[u, `n]eleg`nd prin caz m\surile luate `mpotriva lui, avea drept acoperire legisla]ia curent\ a statului. ~n fa]a oric\rei analize sau

144

ALEX MIHAI STOENESCU

chiar proces, Securitatea poate aduce argumentul c\ Andrei Ple[u a fost mutat `n provincie `n conformitate cu prevederile Codului Muncii, de c\tre [efii s\i profesionali. ~n realitate, mutarea lui, ca [i multe alte ac]iuni `mpotriva opozan]ilor [i disiden]ilor stimula]i de ambasadele occidentale sau de cea sovietic\, a fost propus\ de Securitate, de Tudor Postelnicu personal, [i decis\ de Nicolae Ceau[escu. Andrei Ple[u este `ndrept\]it s\ se considere ostracizat de Securitate pentru mutarea `n provincie. Ceea ce nu ia `n calcul Andrei Ple[u este c\, dac\ la conducerea Securit\]ii era un [ef mai pu]in intelectual sau regimul politic din Romnia lui Ceau[escu era precum cel din Serbia, pe care l-am prezentat mai sus, cunoscutul scriitor [i critic de art\ era cur\]at, mai mult sau mai pu]in accidental. Tot `n baza articolului 4 din Instruc]iuni, putem presupune c\ situa]ia operativ\ `n care s-au aflat Doina Cornea, Mircea Dinescu sau Dan Petrescu era acoperit\ ca misiune de formula organiza]ii, cercuri, persoane din exterior [i alte elemente ostile cu care s-ar fi aflat ace[tia `n contact. {tim c\ acesta era un fapt, dar problema este `n ce m\sur\ cei trei opozan]i [tiau c\ au de a face cu organiza]ii al c\ror scop secret era un atentat la suveranitatea, independen]a sau integritatea statului romn. Protestul lor era politic, viza regimul dictatorial al lui Ceau[escu [i ocazional sistemul comunist. O organiza]ie din exterior putea fi iredentist\ [i s\ urm\reasc\ dezmembrarea teritorial\ a ]\rii, este `ns\ greu de crezut c\ `n proiectul politic al Doinei Cornea, de exemplu, se afla [i ocuparea Transilvaniei de Ungaria. Ar fi interesant de aflat de la Doina Cornea dac\ se verific\ zvonul c\, `n momentul `n care a manifestat rezerve fa]\ de unele atitudini iredentiste ale leg\turilor sale, a fost agresat\ fizic de acestea. La fel [i `n cazul lui Mircea Dinescu, cel care se `nt`lnea cu tot felul de agen]i sovietici sub acoperirea de ziari[ti. Putem presupune orice, [i c\ Dinescu nu avea habar de identitatea real\ a agentului [i c\, prin natura inteligent\ a personalit\]ii sale, a intuit cu ce se ocup\ `n realitate jurnalistul. Acesta este [i motivul pentru care Mircea Dinescu discuta transparent cu ofi]erul de Securitate de la Uniunea Scriitorilor asupra acestor `nt`lniri, ap\r`nd recent `ntr-o informa]ie public\ drept

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

145

surs\ a Securit\]ii. Nu era vorba de o turn\torie. Cazurile acestea pot fi explicate ast\zi. Foarte multe din gesturile sau ac]iunile disiden]ilor [i opozan]ilor erau acoperite de drepturi prev\zute `n Constitu]ie sau nu erau interzise de lege. Pe ce baz\ legal\ a ac]ionat Securitatea, de exemplu, pentru destr\marea unor grupuri sau a rela]iei cu cet\]eni str\ini? Ar trebui s\ primim r\spuns la `ntrebarea: pe ce baz\ legal\ a ordonat Tudor Postelnicu trimiterea lui Andrei Ple[u la Tescani sau supravegherea lui Dinescu `n Bucure[ti cu lucr\tori ai Securit\]ii? Dac\ `n dosarele acestor personalit\]i nu exist\ probe care s\ se `ncadreze `n prevederile Instruc]iunilor, `n defini]ia situa]iei operative, avem de a face cu poli]ie politic\. La Capitolul III, Sec]iunea II din Instruc]iuni erau enumerate m\surile de prevenire astfel: Art. 27 ~n aplicarea ferm\ a conceptului de munc\ preventiv\, pe baza prevederilor legilor [i asigur`nd conspirativitatea deplin\ a mijloacelor [i metodelor secrete de munc\, pentru `mpiedicarea elementelor urm\rite s\ s\v`r[easc\ infrac]iuni sau alte acte antisociale ori s\ prejudicieze interesele statului `n orice mod, se `ntreprind, dup\ caz, urm\toarele m\suri preventive de securitate: a) influen]area pozitiv\; b) aten]ionarea; c) avertizarea; d) punerea `n dezbatere public\; e) destr\marea anturajelor ale c\ror preocup\ri pot degenera `n infrac]iuni ori alte fapte care prezint\ pericol pentru securitatea statului; f) neacordarea ori retragerea avizului de securitate; g) aplicarea de amenzi contraven]ionale; `ntreruperea [ederii `n ]ar\ sau declararea ca persoan\ indezirabil\ a str\inilor; h) `nceperea urm\ririi penale sau alte m\suri legale.71
71 Ministerul de Interne, Departamentul Securit\]ii Statului, Instruc]iuni Nr. D 00190/1987 privind organizarea [i desf\[urarea activit\]ii informativ-operative a organelor de securitate, p. 14.

146

ALEX MIHAI STOENESCU

~n mod normal [i logic, aceste m\suri de prevenire, care trebuiau s\ se aplice `nainte ca persoana urm\rit\ s\ fie supus\ unor ac]iuni directe de pedepsire (darea afar\ de la locul de munc\, anchetarea, `nchiderea), au aparent un caracter etapizat, `n escaladare a gravit\]ii m\surii. De exemplu, cum se arat\ la art. 28, persoanele care trebuie ap\rate de receptarea unor idei [i concep]ii negative de natur\ a le antrena la acte antisociale ce pot aduce prejudicii intereselor statului `nc\ o dat\ e vorba de stat, nu de partid erau influen]ate pozitiv prin re]eaua informativ\ a Securit\]ii, prin colegi de la locul de munc\ sau prin membri ai familiei. To]i ace[tia trebuiau s\ aib\ un contact prealabil cu Securitatea. Urma aten]ionarea, care se f\cea prin intermediul unor factori de conducere din organiza]iile socialiste [i avertizarea, caz `n care persoanei i se lua un angajament prin care acesta declara c\ a `n]eles juste]ea m\surii de prevenire [i c\ se angajeaz\ s\ respecte legile. Punerea `n dezbatere public\ era organizat\ de structurile partidului, faz\ `n care partidul, `n calitate de conduc\tor real al Securit\]ii, ie[ea pentru prima oar\ la vedere ca autor al represiunii comuniste, al poli]iei politice. Ea avea acoperirea a[a-numitei puneri `n dezbaterea colectivului, conducerea partidului arunc`ndu-l pe `mpricinat `n bra]ele partidului. Au existat situa]ii `n care colectivul, de[i atrofiat politic, dezamorsa tensiunea unor astfel de presiuni fie prin sublinierea valorii profesionale, fie prin aruncarea `n derizoriu a cazului de atitudine negativ\, ca `n situa]ia criticului literar Dan C. Mih\ilescu. Nu [tim `n ce m\sur\ opozan]ii Doinea Cornea, Mircea Dinescu sau Dan Petrescu au fost aten]iona]i, avertiza]i sau discuta]i `n colectiv ar fi bine s\ ne spun\ , cert este c\ `n mod normal [i firesc, a[a cum prevedeau Instruc]iunile Securit\]ii, aceste m\suri trebuiau aplicate `nainte ca ei s\ cunoasc\ domiciliul for]at sau alte forme de interdic]ie. Undeva, la un nivel anume, factorul politic lua o decizie pe care o ordona Securit\]ii, astfel c\ Silviu Brucan, Dan Petrescu sau Mircea Dinescu primeau viz\ pentru a c\l\tori `n str\in\tate, iar al]ii nu. Unul din secretele Securit\]ii antedecembriste a fost ac]iunea deliberat\ de a minimaliza importan]a protestelor politice ale disiden]ilor

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

147

[i opozan]ilor, fapt care a continuat de altfel [i dup\ revolu]ie. Motiva]ia de fond a acestei atitudini a Securit\]ii era propria protec]ie `n fa]a schimb\rilor profunde ce se intuiau `n mi[c\rile de liberalizare declan[ate de Gorbaciov. Din 1987 Securitatea a fost extrem de prudent\ cu m\surile `ndreptate `mpotriva disiden]ilor [i opozan]ilor, p\str`ndu-se pe c`t posibil `n limitele legii [i `ncerc`nd s\ influen]eze factorul politic conduc\tor de lipsa de nocivitate real\ a activit\]ii acestora. Cazul care ar putea l\muri aceast\ atitudine este Petre Mihai B\canu. Cunoscutul ziarist a constituit un grup anticeau[ist foarte activ [i serios, pornit din sentimente [i atitudini explicit politice. Grupul a fost depistat `nc\ de la `nceputul activit\]ii, deoarece (cel pu]in) unul dintre lideri era informator al Securit\]ii. Grupul B\canu a fost supravegheat `ndeaproape timp de multe luni de zile f\r\ s\ se ia nici o m\sur\ `mpotriva membrilor s\i. Apoi, c`nd agentura sovietic\ a contactat acest grup [i a `ncercat s\-l preia cam f\r\ succes, liderii grupului fiind rusofobi , Securitatea a continuat s\-i supravegheze activitatea f\r\ a trece la vreo m\sur\ de pedepsire. De fapt, din acel moment, Securitatea era mai interesat\ de agentura sovietic\, de documentarea re]elei sovietice, dec`t de membrii grupului B\canu. Abia `n momentul `n care grupul a lansat primul manifest, ziarul acela clandestin, [i informa]ia a devenit public\, ajung`nd astfel [i la Ceau[escu, factorul politic a ordonat Securit\]ii s\ ac]ioneze. Securitatea a raportat imediat c\ are totul `n m`n\. At`t implicarea sovietic\, c`t [i dorin]a Securit\]ii de a nu fi pus\ `n situa]ia de represiune au permis acesteia s\ accepte solu]ia unei sentin]e pentru fapte de drept comun. Nu Securitatea a fost principalul actor al cazului B\canu. Factorul politic, `n acest caz Nicolae Ceau[escu personal, este cel care a reac]ionat la sesizarea Comitetului Municipal de Partid, Securitatea a pus la dispozi]ie informa]iile pe care le de]inea, iar Procuratura a `nceput ancheta. Justi]ia i-a condamnat. Securitatea nu poate fi judecat\ [i acuzat\ izolat, cum se face `n continuare neprofesionist [i puternic politizat, ci numai `n cadrul sistemului, c`nt\rind cu echilibru greutatea fiec\rui segment al acestui sistem. Este bine de subliniat aici `nc\ o dat\: `n cazul B\canu, de[i era

148

ALEX MIHAI STOENESCU

vorba de o ac]iune extrem de serioas\, Securitatea a propus nearestarea membrilor grupului, moment `n care Ceau[escu a decis arestarea [i `ncadrarea la infrac]iune de drept comun, pentru a exista o form\ de pedeaps\. Implicarea sovietic\ `n caz, duc`nd direct la ambasada URSS, l-a f\cut pe Ceau[escu mai prudent. O zon\ foarte sensibil\ a Instruc]iunilor Nr. D 00190/1989, privind organizarea [i desf\[urarea activit\]ii informativ-operative a organelor de securitate era cea a metodelor specifice invocate nu de pu]ine ori `n declara]iile unor ofi]eri de securitate dup\ 1989. La art. 7, `ntre principalele metode specifice folosite `n activitatea informativ-operativ\ de securitate se aflau [i d) P\trunderea secret\ intrarea legendat\ sau ascuns\ a unuia sau mai multor cadre de securitate `n anumite `nc\peri cu scopul rezolv\rii unor sarcini operative de securitate [i e) Perchezi]ia secret\ controlul legendat sau ascuns al unor `nc\peri, mijloacele de transport, bagaje sau obiecte apar]in`nd persoanelor ce intereseaz\ securitatea statului, `n scopul clarific\rii unor informa]ii sau al document\rii unor aspecte de interes operativ. Distan]a de la lege la abuz, de la serviciu secret la poli]ie politic\ poate fi corect identificat\ `n m\sura `n care un caz de p\trundere secret\ sau de perchezi]ie secret\, g\sit `n dosarele Securit\]ii, avea sau nu aprobarea Procuraturii. Este locul unde putem analiza un caz de poli]ie politic\, aleg`nd drept exemplu suspiciunea c\ o persoan\ tr\deaz\ ]ara. Drumul legal. ~n mod normal, drumul oficial al ac]iunii pornea de la o sesizare, de la o informare venit\ pe linia a cel pu]in doi informatori independen]i sau prin denun]uri. Securitatea trecea la documentarea cazului. Pentru p\trunderea secret\ sau perchezi]ia secret\, organul de Securitate trebuia s\ cear\ obligatoriu Procuraturii o autoriza]ie printr-o sesizare motivat\. Ea f\cea de cele mai multe ori aceast\ cerere prin sec]ia de Mili]ie la care era arondat cel urm\rit. Dac\ putea, Securitatea stabilea unde se afl\ valuta, cam despre ce sum\ e vorba, ce obiceiuri casnice are cel urm\rit. ~n motiva]ia cererii erau trecute argumentele pentru care se solicit\ autoriza]ia. Procuratura elibera autoriza]ia [i d\dea un num\r de lucru penal, deschiz`nd astfel o procedur\ care putea duce la arestare.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

149

Legal, Securitatea avea obliga]ia s\ prezinte Procuraturii rezultatele p\trunderii sau perchezi]iei secrete, confirm`nd sau neconfirm`nd suspiciunea de infrac]iune. Dac\ se confirma, se putea trece la urm\rirea penal\. Dac\ nu, la ne`nceperea urm\ririi penale. Omul r\m`nea, f\r\ s\ [tie, cu domiciliul violat, dar opera]iunea era legal\ `n cadrul legisla]iei comuniste. Abuzul. Securitatea voia s\ instaleze tehnic\ (dispozitive de ascultare) `n casa, ma[ina, obiecte ale celui urm\rit, inventa o suspiciune de infrac]iune de drept comun de competen]a Mili]iei [i cerea Procuraturii autoriza]ia `n acest sens. ~n alte situa]ii, Securitatea provoca infrac]iunea prin plasarea de valut\ `n casa respectiv\, `n urma p\trunderii sau perchezi]iei secrete, prezent`nd apoi fapta ca apar]in`nd celui urm\rit, de altfel, pentru alte motive. De exemplu, avea contacte suspecte cu str\ini, era vizat pentru o racolare prin [antaj etc. Dac\ ac]iunea nu ducea la succes, Securitatea nu mai prezenta Procuraturii rezultatele perchezi]iei, astfel c\ legal ea nici nu existase. De multe ori, doar `n urma succesului p\trunderii secrete se `ntocmeau acte antedatate, `n `n]elegere cu Mili]ia [i Procuratura. Abuzul se sprijinea fundamental pe complicitatea Justi]iei, care nu lua `n seam\ `nc\lcarea drepturilor cet\]eanului, care nu prea admitea vicii de procedur\ [i nici nu verifica legalitatea actelor prezentate de Procuratur\. Ce apare ca interesant `n campaniile de pres\ asupra Securit\]ii, ca poli]ie politic\, este faptul c\ din conceptul actual de poli]ie politic\ lipsesc cu consecven]\ Mili]ia, Procuratura [i Justi]ia, ap\r`nd public `n fa]\ numai Securitatea. Nu apare nici partidul, care s-a aflat de foarte multe ori la originea sesiz\rii. Un individ cu valut\, care `[i cump\r\ ]ig\ri, gum\ de mestecat sau un radiocasetofon de la un shop, care poart\ ni[te haine str\ine, se d\ cu un parfum mai bun sau fumeaz\ numai Kent, ie[ea din r`nd, din normele eticii [i mai ales ale echit\]ii comuniste, ie[ea din comunism. Ceea ce copiilor no[tri li se pare ast\zi o abera]ie, pentru noi era un mod de via]\. Conducerea Securit\]ii de c\tre partid a fost fatal\ serviciului secret al ]\rii. La Timi[oara, mult `nainte de 16 decembrie, dar [i `n 16 decembrie 1989, Securitatea a prezentat primului-secretar B\lan toate informa]iile care

150

ALEX MIHAI STOENESCU

atestau activitatea unor for]e str\ine pe teritoriul Romniei. B\lan a hot\r`t s\ nu ac]ioneze. Aceasta a fost decizia politic\ local\. El a `nc\lcat atunci probabil f\r\ s\-[i dea seama primul articol al Legii privind organizarea ap\r\rii na]ionale a Republicii Socialiste Romnia: Este interzis\ acceptarea sau recunoa[terea vreunei ac]iuni a unui stat str\in sau a oric\rei situa]ii indiferent de natura sa, inclusiv capitularea general\, ocuparea teritoriului na]ional care `n timp de pace sau de r\zboi ar aduce atingere suveranit\]ii, independen]ei na]ionale [i integrit\]ii teritoriale a Republicii Socialiste Romnia sau care ar sl\bi `n orice fel capacitatea sa de ap\rare72. Dar forma cea mai concret\ de abuz se manifesta `n contactul direct `ntre ofi]er [i cet\]ean. Acolo func]ionau toate apuc\turile vechi ale organismului `nfiin]at de sovietici, acolo intrau `n ac]iune brutalitatea, dispre]ul fa]\ de cet\]ean, `n[el\toria [i umilirea acestuia, teroarea. Nici una din aceste forme de contact ale Securit\]ii cu cet\]eanul nu era prev\zut\ de lege. Numeroasele forme de abuz constituie de fapt nu numai baza juridic\ pentru acuza]ia de poli]ie politic\, ci [i expresia lipsei de profesionalism, de mijloace [i a complicit\]ii infrac]ionale `ntre partid [i Securitate. ~n Instruc]iunile Nr. D 00190/1987, la articolul 39, paragraful 5, se prevedea: Este interzis\ [i constituie o abatere deosebit de grav\, incompatibil\ cu calitatea de lucr\tor de securitate, folosirea formelor, mijloacelor [i metodelor muncii de securitate `n alte scopuri dec`t cele care intereseaz\ securitatea statului73. Na]iunea romn\ are dreptul de a cunoa[te, dac\ nu acum, poate mai t`rziu, `n ce au constat problemele care vizau securitatea statului din dosarele lui Andrei Ple[u, Doina Cornea, Dan Petrescu.

Infiltrarea sovietic\ `n armat\


Zona de preocupare a Departamentului Securit\]ii Statului unde a ratat cel mai mult [i mai grav misiunea sa `ncredin]at\
72 Buletinul Oficial, Nr. 160, partea I/1972, p. 2. 73 MI.DSS, Instruc]iuni Nr. D 00190/1987 privind organizarea [i desf\[urarea

activit\]ii informativ-operative a organelor de securitate, p. 17.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

151

de popor, dup\ cum se revendic\ [i ast\zi, a fost infiltrarea sovietic\ la nivelurile superioare ale Armatei romne. Calitatea extrem de slab\ a personalului Direc]iei a IV-a, de Contrainforma]ii, selec]ia neinspirat\ a cadrelor, f\cut\ timp de decenii numai din ofi]eri de la Armat\, [i lipsa lor de preg\tire au permis nu numai o ampl\ activitate a serviciilor militare sovietice pe teritoriul nostru, dar au condus [i la distrugerea Securit\]ii din decembrie 1989. La r`ndul s\u, Nicolae Ceau[escu a privit cu mult\ `ng\duin]\ semnalele pe care le primea despre numeroasele cazuri de racol\ri care se petreceau `n Armat\. Pentru a l\muri c`t de c`t aceast\ problem\, am apelat la personalitatea care a cunoscut destul de bine [i domeniul militar, [i pe cel al serviciilor secrete generalul Constantin Olteanu, fost [ef al sec]iei pentru Controlul Muncii `n MApN, MI, Justi]ie [i Procuratur\, fost ministru al Ap\r\rii Na]ionale, apoi membru al CPEX [i secretar al CC: AMS: Domnule general, `mi vin din ce `n ce mai multe semnale c\ sovieticii reu[iser\ s\ penetreze destul de sus `n Armat\. A]i fost ministru al Ap\r\rii, a]i avut acces la dosarele astea... Constantin Olteanu: C`nd abord\m acest subiect delicat, trebuie s\ avem `n vedere c\ nu numai serviciile secrete sovietice ]inteau acest obiectiv, ci [i alte servicii str\ine. Atitudinea sovieticilor, avantajele lor `n realizarea acestui scop pot s\ fie mai bine `n]elese dac\ avem `n vedere fenomenele specifice Armatei romne, precum: diviziile formate din prizonierii romni pe teritoriul URSS; existen]a consilierilor sovietici `n armata noastr\; formarea [i preg\tirea unor cadre `n [colile [i academiile militare sovietice; traducerea [i introducerea regulamentelor militare sovietice `n Armata romn\. Apartenen]a Armatei romne la Tratatul de la Var[ovia, `ncep`nd cu 1955, a creat posibilit\]i [i facilit\]i noi pentru sovietici de a ajunge `n situa]ia s\ cunoasc\ problemele militare care `i interesau. Spre deosebire de occidentali, care ac]ionau `mpotriva sistemului socialist, sovieticii aveau alte interese. P`n\ la un moment dat, organele de spionaj sovietice au urm\rit s\ cunoasc\ pozi]ia Romniei `n unele probleme ale Alian]ei [i s-o

152

ALEX MIHAI STOENESCU

influen]eze `n interesul lor. De la un timp, sovieticii au ac]ionat pentru folosirea unor generali [i ofi]eri romni recruta]i de ei, nu pentru `nl\turarea regimului politic din Romnia, ci numai a conducerii ]\rii, `n frunte cu Nicolae Ceau[escu, cu alta, care s\ se alinieze f\r\ condi]ii Moscovei. AMS: E clar! S\ consider\m c\ imaginea pe care a]i prezentat-o este cea a condi]iilor generale. CO: ~n leg\tur\ cu dosarele la care v-a]i referit, v\ rog s\ re]ine]i c\ aceste dosare se aflau la organele de contrainforma]ii militare care, dup\ cum bine [ti]i, erau structuri ale Departamentului Securit\]ii Statului. Dar eram informat `n leg\tur\ cu unele cazuri. C`nd au `nceput s\ fie `ndep\rta]i cei cu studii `n URSS, ei s-au orientat spre URSS pentru protec]ie. Acesta a fost un criteriu pentru noi, care trezea o b\nuial\. Nu toate informa]iile se confirmau, dar existau suspiciuni `ntemeiate c\ fenomenul se petrecea. Se [tia c\ fo[tii generali Ioan {erb [i Nicolae Militaru, ambii cu studii militare `n URSS, fuseser\ racola]i de serviciile secrete sovietice. Activitatea lui {erb a fost documentat\ de organele de contrainforma]ii militare. {erb a fost judecat [i condamnat pentru spionaj `n favoarea unei puteri str\ine. ~n ceea ce-l prive[te pe generalul Militaru, despre care s-a fabulat mult, vreau s\ v\ relatez c`teva aspecte cunoscute de mine. Din perioada c`nd eram la Sec]ia pentru probleme militare [i justi]ie a CC al PCR am cunoscut, de la organele de contrainforma]ii militare, c\ generalul Militaru, atunci comandantul Armatei a 3-a de la Cluj (din 1980, Armata a 4-a) era suspectat de rela]ii cu sovieticii [i lucrat, dosarul lui av`nd mai multe denumiri conspirative, ultimul fiind CORBUL, pentru c\ generalul avea o culoare mai `ntunecat\ a tenului. Peste ani, generalul Vasile Milea `mi relata c\, `n perioada c`t era el [ef de stat major la Armata a 3-a, generalul Militaru, comandantul lui, comitea unele impruden]e, care accentuau suspiciunea. De exemplu, `n timp ce se aflau `n aplica]ii, generalul Militaru obi[nuia s\ poarte convorbiri telefonice lungi, `n limba rus\, cu so]ia sa, care avea de asemenea studii `n URSS. Pus `n fa]a unor probe incontestabile, `n prim\vara anului 1978, generalului Militaru i s-a luat comanda

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

153

Armatei a 2-a (Bucure[ti), la propunerea generalului Ion Coman, ministrul Ap\r\rii la acea dat\. El s-a autodenun]at `n scris, recunosc`nd c\ a colaborat cu organele GRU sovietice. A fost numit adjunct al ministrului Construc]iilor Industriale, iar `n anul 1984, trecut `n rezerv\. AMS: Sigur nu au fost doar convorbirile lui cu so]ia `n ruse[te. CO: Bine`n]eles. V\ mai ofer un exemplu din care rezult\ rela]iile lui Militaru cu sovieticii. ~n decembrie 1974, generalul Ion Gheorghe a fost eliberat din func]ia de [ef al MStM [i numit prim-vicepre[edinte la Capital\. P`n\ c`nd a fost numit generalul Ion Coman pe func]ia lui Gheorghe, Militaru m-a chemat la el, la Comandamentul Armatei a 2-a, [i mi-a spus urm\toarele: M\i Costic\, eu o s\ merg la [eful MStM. I-am r\spuns: {tiu c\ s-au `naintat c`teva propuneri, `ns\... nu figura]i!. Relu`nd argumentarea, Militaru `mi spune: Este sigur, pentru c\ mi-a spus ata[atul militar sovietic. Iar tu a continuat el o s\ iei comanda Armatei a 2-a, c\ tot n-am reu[it asta c`nd te-am propus la comanda Diviziei 57 tancuri. Despre aceast\ chestiune nu am discutat cu nimeni, pentru c\ erau lucruri periculoase. Cum adic\... [tii de la ata[atul militar sovietic c\ vei fi numit la conducerea MStM, c`nd Romnia era o ]ar\ independent\!? AMS: Nicolae Ceau[escu era informat asupra am\nuntelor acestor cazuri? CO: Sunt convins c\ era ]inut la curent cu ce se [tia. ~n plus, trebuie precizat c\, potrivit reglement\rilor vremii, nici un general nu putea fi luat `n lucru de Securitate dec`t cu aprobarea lui Nicolae Ceau[escu, pe baza unei document\ri conving\toare, pentru a se evita abuzurile. Pe parcurs, Nicolae Ceau[escu era informat asupra evolu]iei cazului respectiv. Tot de la organele de contrainforma]ii militare cunosc faptul c\, pornindu-se de la faptele celor doi generali cu func]ii importante `n Armat\, {erb [i Militaru, suspiciunea s-a extins asupra tuturor celor care aveau studii militare `n URSS, ceea ce s-a reflectat, `ntre altele, prin supravegherea lor, precum [i `n politica de promovare a lor `n func]ie [i `n grad. Reac]iile lui Ceau[escu i-au pus `n gard\ pe

154

ALEX MIHAI STOENESCU

sovietici, iar aici apare un fenomen mult mai complex. Fie c\ au fost informate, fie c\ au constatat prin mijloace proprii, organele de resort sovietice au operat schimb\ri `n tactica lor, orient`ndu-se [i spre al]ii, care nu aveau studii `n URSS. Despre aceast\ reorientare a tacticii sovieticilor am aflat, de asemenea, de la organele noastre de contrainforma]ii militare. ~n `ncheierea acestui succint comentariu vreau s\-mi exprim convingerea c\ nu to]i care au f\cut studii sau au avut misiuni `n str\in\tate s-au pretat la aceast\ atitudine dezonorant\, `njositoare, de a fi, cum spunea Titu Maiorescu, spion str\in `n ]ara ta. Dar trebuie s\ subliniez [i c\ nu orice general cu studii `n ]ar\ era absolvit de pericolul de a fi racolat. A[adar, criteriul studiilor nu este mereu valabil, criteriul real fiind cel dat de categoria de observa]ii privind rela]iile cadrelor militare cu str\inii. AMS: Domnule general, s\ trecem la Vasile Milea. Circul\ informa]ii despre leg\turile lui timpurii [i suspecte cu sovieticii. Este important s\ analiz\m acest caz pentru a `n]elege comportamentul lui din decembrie 1989. CO: ~ntr-adev\r. N-am fost informat de organele `n drept c\ a avut o colaborare condus\, s\ spun a[a... AMS: Dirijat\ de sovietici, printr-o ac]iune de racolare. CO: A[ putea s\ m\ refer `ns\ la anumite elemente de apropiere, relatate mie chiar de defunctul general, altele deduse din unele fapte. ~n c`teva r`nduri el mi-a spus c\, `n timp ce era comandantul Diviziei 9 de la Constan]a, avea rela]ii foarte apropiate cu consilierii sovietici, `nt`lnindu-se de multe ori cu ei [i `n afara programului. Conform legilor [i regulamentelor, pe care Milea le cuno[tea bine, a[a ceva nu era permis. {i, este posibil ca, `n asemenea `mprejur\ri, sovieticii s\ fi ac]ionat cu elemente care puteau fi interpretate drept tentative pentru racolare. Dup\ p\rerea mea, termenul `n care s-a `ncadrat chestiunea asta a fost c\ s-a realizat o apropiere. Dup\ aceea eu am avut dou\ dovezi, pe care `ns\ nu i le-am raportat lui Ceau[escu. AMS: De ce?

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

155

CO: De ce? Pentru c\ eu aflasem chiar de la generalul Milea povestea episodului din 1962 de la Pite[ti. (...) O s\ `ncep `ns\ cu a doua dovad\, pentru c\ se leag\ bine de ce spuneam mai devreme. ~ntr-o discu]ie din octombrie 1985... Eram la Snagov, chema]i de Ceau[escu, eu, Postelnicu [i Homo[tean (la acea dat\, ministru de Interne, n.a.). Ceau[escu avea pe cineva `n audien]\ [i am zis: Hai s\ nu st\m `n picioare, s\ ne a[ez\m s\ bem o cafea, s\ st\m pu]in p`n\ ne cheam\ `n\untru. Ne a[ez\m [i, `n timpul discu]iilor, Postelnicu `mi spune: M\i, nea Costic\... a[a vorbea el, avea un caracter ur`t, nu era at`t de t`mpit cum s-a spus, pe c`t era de viclean [i `ng`mfat M\i, nea Costic\, cine `l `mpinge pe Milea \sta?. Era clar c\ `l aveau `n aten]ie [i studiau penetrarea. AMS: Asta, petrec`ndu-se `n septembrie-octombrie 1985, `nsemna c\ ei aveau semnale despre inten]ia de a v\ schimba din func]ie [i a-l pune pe Milea. CO: Da, pentru c\ schimbarea s-a `nt`mplat `n decembrie. O s\ v\ povestesc. {i r\spund, pomenindu-i c`teva nume din apropia]ii lui Ceau[escu. E[ti pe faz\, domnule! mi-a r\spuns Postelnicu. Milea [tia s\-[i fac\ rela]ii `n interesul lui. Ace[tia `l `mpingeau `n fa]a lui Ceau[escu, plus situa]ia de la Arge[. AMS: Ce func]ie avea `n momentul \la? CO: Prim-adjunct al ministrului [i [ef al MStM. Eu lucram bine cu el, era cooperant, dar nu st\p`nea suficient problemele din zona politico-militar\. Atunci completeaz\ [i Homo[teanu: Tov. Olteanu... `l [tiam de c`nd era prim-secretar la raionul Sebe[... , tov. Olteanu, c`nd discuta]i cu tovar\[ul, s\ nu spune]i ceva negativ despre Milea, c\ ]ine la el. {tiam despre ce e vorba, mi-a spus chiar Milea, cu colectivizarea, [i am f\cut o asocia]ie de idei. Schimbarea plutea `n aer, era doar o chestiune de timp. A doua dovad\, o iau invers, se consumase `n 1983, cu ocazia aplica]iei de la Neptun, pe hart\, f\r\ trupe, la care participau sovieticii [i bulgarii. AMS: S\ preciz\m c\, `ncep`nd din 1968, Romnia nu accepta desf\[urarea de trupe ale TVA, pentru aplica]ii, pe teritoriul ei. CO: Se cunoa[te lucrul \sta. AMS: Copiii \[tia n\scu]i `n libertate nu [tiu.

156

ALEX MIHAI STOENESCU

CO: Da, ave]i dreptate. Dar, dac\ citesc, afl\. ~n anul 1983 preg\team aplica]ia din prim\var\ cu Frontul romn, pe care o desf\[uram pe hart\, `n sta]iunea Neptun. {ef de stat major era generalul Paul Cheler, iar comandantul frontului era generalul Ion Hortopan. Aplica]ia era condus\, ca [i precedentele, de ministrul Ap\r\rii al Romniei. Partea romn\ elabora concep]ia aplica]iei [i toate documentele desf\[ur\rii acesteia, pe care le puneam de acord cu Comandamentul For]elor Armate Unite, cu partea sovietic\, pentru c\ participa cu o armat\ `n compunerea Frontului romn, precum [i cu partea bulgar\, care [i ea participa cu o armat\ `n compunerea frontului comandat de romni. Pentru punerea de acord a concep]iei elaborate de partea romn\ cu armata sovietic\ [i cu armata bulgar\, a fost trimis la bulgari generalul Nicolae Eftimescu, ca s\ discute cu ei elementele de colaborare. Iar la Moscova, la Comandamentul For]elor Armate Unite, unde comandant [ef era mare[alul Viktor Kulikov, iar [eful de stat major era generalul Anatoli Gribkov, s-a hot\r`t s\ mearg\ generalul Vasile Milea, av`nd `n vedere c\ noi f\cuser\m ni[te schimb\ri `n concep]ie. ~n discu]iile cu Milea eu am ridicat problema: Domne, chiar a[a, de c`nd am `nceput aplica]iile avem aceea[i concep]ie, mereu?. Repetarea unor concep]ii osificate nu contribuia la preg\tirea participan]ilor. ~n timpul elabor\rii concep]iei aplica]iei am discutat cu generalul Milea, care era [eful MStM atunci. {i am convenit c\ nu putem merge la infinit cu aceea[i concep]ie, s\ mai schimb\m ceva, `n sensul `mbun\t\]irii ei. AMS: Vi s-a p\rut c\ sovieticii f\ceau deliberat asta? Adic\ nu schimbau concep]ia pentru a ]ine Armata romn\ `ntr-un stadiu de preg\tire, s\ spunem, stereotip [i previzibil? CO: Se poate g`ndi [i a[a, `ns\ mai mult dezv\luia atitudinea lor formal\ fa]\ de aplica]ii. Dar la elaborarea acestei concep]ii noi trebuia s\ privim lucrurile `n lumina doctrinei militare na]ionale, s\ ]inem seama de cele dou\ armate sovietic\ [i bulgar\ , precum [i de faptul c\ la aplica]ie luau parte mare[alul Kulikov, generalul Gribkov [i ministrul Ap\r\rii bulgar, generalul de armat\ Dobri

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

157

Djurov. Adev\rul este c\ noi f\ceam preg\tirea, prin aceast\ form\, `n primul r`nd pentru noi. AMS: Da, dar la nivel strategic... CO: Domnule Stoenescu, `n cadrul aplica]iei la care m-am referit se rezolvau [i probleme strategice importante. De altfel, Frontul, `n terminologia ruseasc\, folosit\ atunci [i de noi (grup de armate) este o structur\ strategic\. Dar dac\ ne g`ndim la nivel global, al Alian]ei `n care eram, pe ansamblu, noi, romnii, nu ne propuneam s\ pornim cu trupele noastre spre... s-o lu\m prin Europa. Asta era concep]ia sovieticilor, care aveau alte obiective politico-strategice. Vreau totu[i s\ men]ionez aici c\, potrivit cutumei, ministrul Ap\r\rii romn prezenta mai `nt`i lui Nicolae Ceau[escu, comandantul suprem al For]elor Armate ale Romniei, textul [i harta cu aplica]ia. De obicei, Ceau[escu nu citea textul. Privea harta [i asculta explica]iile ministrului, dup\ care se pronun]a. ~n acest mod procedam [i cu aplica]iile pe care le desf\[uram `n ]ar\, la nivelul Armatei. Dup\ ce a fost de acord, i-am cerut lui Ceau[escu aprobarea ca la Moscova s\ mearg\ generalul Vasile Milea, din motivele ar\tate mai sus. AMS: Modific\rile propuse. CO: Da. Nicolae Ceau[escu a fost de acord [i a semnat raportul prezentat de mine. F\ceam raport scris `nainte [i el aproba sau nu. Dar, important era s\ [tie. Iar Ceau[escu `mi spune, dup\ ce aprob\, spre surprinderea mea: Bine, m\i, s\ se duc\, dar s\-i spui s\ nu bea!. Nu i-am spus lui Milea, a murit [i nu i-am spus, mi-a fost jen\. Nu [tiu la ce s-a referit, la faptul c\ Milea bea [i el ca orice om. {ti]i cum era: c`nd n-are ce s\ spun\ despre o persoan\, zice ceva ori c\ e afemeiat, ori c\ bea... AMS: Dar le cam bea, domnule general! CO: Dup\ ce m-am `ntors de la Nicolae Ceau[escu, am discutat cu generalul Milea problemele cu care pleca la Moscova. El nu a respectat `ns\ `n `ntregime ce am stabilit. S-a dus la Moscova, la comandantul [ef al For]elor Armate Unite [i la [eful de stat major, cu generalul de armat\ Anatoli Gribkov. ~mpreun\ au discutat concep]ia. Nici mare[alul Kulikov [i nici generalul Gribkov n-au

158

ALEX MIHAI STOENESCU

avut obiec]ii. Apoi generalul Gribkov i-a propus lui Milea s\ mearg\ [i la mare[alul Nikolai Ogarkov, care era [eful Statului Major General al armatei sovietice. Eu v\ spun ceea ce mi-a relatat Milea c`nd a venit, ca atitudine [i cu ce a venit `napoi de acolo, `n leg\tur\ cu aplica]ia. Mi-a spus c\ mai `nt`i mare[alul Ogarkov nu i-a primit, c\ i-a ]inut pe la u[\, pe urm\ i-a primit [i, foarte arogant [i sup\rat: Ce c\uta]i la mine? Ia s\ vedem, ce ave]i acolo? Ce e cu asta? S\ v\ duce]i numai p`n\ aici [i v\ opri]i. Nu prelucra]i tot. {ti]i cum f\ceau... Sovieticii foloseau aceast\ expresie prelucrare. AMS: S\ explic\m c\ era vorba de ad`ncimea misiunii `n aplica]ie. CO: Da. Cum ar\tam, romnii trebuiau s\ lupte pentru a ocupa o serie de obiective din c`mpul tactic-operativ, inclusiv pozi]ii fortificate, iar acum rezulta ca sovieticii s\ ocupe restul ]\rii respective, Capitala [i alte ora[e mari. A[a rezulta. Eu am asociat acest fapt cu ce spusese mare[alul Dmitri Ustinov, ministrul Ap\r\rii al URSS, cu un an `n urm\, `n timpul aplica]iei din Bulgaria (1982), c\ ocuparea Str`mtorilor a devenit o chestiune de actualitate. Problema care s-a ridicat a fost: de ce a acceptat generalul Milea? El trebuia s\ spun\ atunci c\ nu este mandatat s\ modifice radical concep]ia aplica]iei [i apoi s\ informeze Bucure[tii. Decizia de a implica Romnia `ntr-o astfel de ac]iune, chiar numai pe hart\, apar]inea factorului politic. AMS: Lucrurile astea vi le-a comunicat Milea prin telefon de acolo? CO: Nu la telefon, ci dup\ ce s-a `ntors de acolo. Eu nu mi-am dat seama de ce Milea a cedat [i a acceptat ceea ce i-au spus ei. {i atunci i-am spus lui Milea: Nu sunt de acord cu asta. Iei leg\tura cu ei, `i comunici mare[alului [i \lora cu care ai vorbit c\ eu nu sunt de acord. {i s\ ar\t\m toat\ desf\[urarea. A[a a fost comunicat mare[alului Kulikov [i generalului Gribkov, c\ noi vom desf\[ura aplica]ia dup\ concep]ia pe care o elaborasem.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

159

AMS: V\ `ntreb: atunci s-a `nt`mplat incidentul acela, c\ Milea a avut o problem\ la mas\, s-o fi `mb\tat, nu [tiu, dar l-au dus la spital [i a fost internat vreo dou\ zile? CO: Nu [tiu de acel incident [i dac\ a avut loc atunci. Dac\ l-au dus la un spital, atunci putea fi racolat. Eu l-am auzit pe Ceau[escu, `ntr-o alt\ ocazie: Dac\ a fost internat, e clar, acolo s-a f\cut racolarea. AMS: Din informa]iile mele, Postelnicu i-a raportat incidentul \sta lui Ceau[escu [i i-a spus c\ Milea a fost racolat. Unii spun c\ exagera Postelnicu. CO: Probabil c\ a fost a[a, pentru c\ translatorul colabora indubitabil cu ei. Ar fi fost ni[te pro[ti s\ nu aib\ Securitatea om `n toate aceste `mprejur\ri. AMS: Asta era `n 1983? CO: Da. A doua chestiune... `n 1985, `n aprilie, a fost o aplica]ie pe hart\, pe zon\, condus\ de mare[alul Kulikov, care a cuprins armatele din Tratat, mai pu]in nem]ii [i cehoslovacii. {i a venit [i la noi, chiar acolo la hotelul din strada Haiducului, s\ asculte o parte din hot\r`re, care ne revenea nou\. Partea de informare, adic\ prezentarea situa]iei operativ-strategice, trebuia s-o fac\ Marele Stat Major, nu trebuia s-o fac eu. Eu st\team cu \la acolo [i ascultam, din partea Armatei romne. {i le-am spus `nainte, le-am recomandat: V\ adresa]i mie, nu mare[alului. Eu sunt conduc\torul aplica]iei. Mare[alul doar vine s\ asiste. ~n plus, mare[alul era loc]iitorul ministrului Ap\r\rii al URSS. AMS: De-asta nu prea v\ iubeau \ia. CO: Milea [i cu Chi]ac s-au adresat `nt`i mare[alului! AMS: Hopa! CO: Repet c\ numai generalii Milea [i Chi]ac, dintre to]i generalii care au raportat, s-au adresat `nt`i mare[alului sovietic. AMS: S\ preciz\m un lucru, pentru c\ cititorii nu au cum s\ `n]eleag\. Darea raportului este o chestiune de recunoa[tere a comandantului, a superiorului t\u, c\ruia i te subordonezi. Prin gestul lor, care pentru neini]ia]i nu `nseamn\ mare lucru, cei doi generali romni `l considerau comandant pe mare[alul sovietic.

160

ALEX MIHAI STOENESCU

CO: Pentru o armat\, mai ales la nivelul cel mai `nalt, a[a ceva este inadmisibil. Mare[alul a v\zut c\ eu m\ uit ur`t la ei, a intervenit [i mi-a spus: Dar sunt [i eu un om, sunt comandantul for]elor Tratatului!. Era comandantul [ef al for]elor Tratatului de la Var[ovia. Am r\spuns sec: Eu [tiu ce sunte]i, dar sunt eu ministrul Ap\r\rii [i conduc aceast\ aplica]ie. Iar ei sunt subordona]ii mei. AMS: Dur. Dialogul \sta a avut loc de fa]\ cu toat\ lumea, acolo la Haiducului? CO: Da, acolo. Kulikov s-a iritat, era vizibil sup\rat. Bine, mai aveau ei repro[uri la adresa mea cu problema din Polonia, din decembrie 1981, cu aplica]ia din Bulgaria, din 1982 [.a., `n care i-am contrat dur. V\ pot confirma, f\r\ s\ fac din asta un merit deosebit, ci doar actul de militar [i om al datoriei, c\ `l informasem pe Nicolae Ceau[escu despre cele petrecute la aplica]ia din Bulgaria, din 1982, iar el a mi-a spus atunci oarecum tulburat: Ai fost [i tu prea dur. AMS: Nu v\ pl\ceau deloc sovieticii. CO: Probabil c\ nu m\ pl\ceau. AMS: Nu crede]i c\ au lucrat ca s\-l promoveze pe Milea? Ce v-a `ntrebat Postelnicu. CO: Nu aveam de unde s\ [tiu, dar era clar c\ `n acea faz\ Milea era `mpins. Pe urm\ mai avusesem probleme cu ei `n 1984, `n decembrie, la Budapesta, cu 30 de ani de la Tratat, unde au vrut s\ facem a[a, [i noi ne-am opus. Eu nu m-am dus la Ceau[escu s\-i spun ca un [colar: Uita]i ce-au cu mine \[tia [i ce face Milea, de[i Coman, generalul Coman, f\r\ s\-i fi spus eu, voia s\-l schimbe pe Milea. Era periculoas\ treaba, nu [tiai ce reac]ie va avea Ceau[escu `n leg\tur\ cu Milea. (...) AMS: Sinuciderea sau omor`rea lui Milea o discut\m mai t`rziu. Ce-mi pute]i spune de Eftimescu? Este [i el b\nuit de leg\turi cu sovieticii (generalul Eftimescu era loc]iitorul [efului MStM `n 1989, n.a.).

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

161

CO: Dup\ evenimente mi-a spus cineva, nu [tiu mai multe eu, pentru c\ nu a l\sat s\ se `n]eleag\. ~nainte de a fi ministru al Ap\r\rii, c`t [i `n acea perioad\, nu am avut informa]ii `n acest sens. AMS: Logof\tu? CO: Ei, cazul \sta o s\ vi-l expun cumva indirect. Cititorii vor trage concluziile. M\ refer la o `nt`mplare din 1991. ~mi spune mie... m\ `nt`lnesc cu el, ne plimb\m prin Parcul Her\str\u [i `l `ntreb: Cum ai f\cut domne chestia aia de la Academie?. Din timpul evenimentelor. Domne, zice, eu am v\zut c\ `n curtea Academiei, unde este ie[irea din tunelul acela care leag\... [ti]i care , leag\ Casa Poporului de Palatul Cotroceni, ei bine, de-acolo mi-a ie[it o blond\ (interlocutorii izbucnesc `n r`s). Hai, domne, `]i ba]i joc de mine? AMS (r`de): O fi fost vreo rusoaic\. CO (r`de): Hai, domne, `]i ba]i joc de mine? Nu, domne, era o blond\ a[a [i avea [i un pistol... [i, [i... [i a disp\rut. ~n momentul \la eu m-am dus pe la minister s\ raportez. (Interlocutorii izbucnesc din nou `n r`s, dialogul se `ntrerupe c`teva minute din aceast\ cauz\.) {i-mi spune: Eu atunci m-am dus la minister, pe la Eftimescu, s\ v\d ce e pe acolo... [i a ajuns adjunct al ministrului Ap\r\rii. A ajuns adjunct al ministrului Ap\r\rii [i [ef al Securit\]ii, a[a c\ nu s-a mai `ntors la Academie. Hai, d\-o dracului! (Interlocutorii izbucnesc `n r`s.) Rezulta c\ blonda lui Logof\tu era pe post de terorist `n decembrie 1989! Problema delicioas\ este c\ te duci a[a... pe la minister, `i spui ministrului: Tov. Militaru, am v\zut o blond\ [i \la pune repede m`na pe tine [i te face adjunctul lui. AMS: Domnule general, [terge]i-v\ lacrimile de r`s, dar s\ [ti]i c\ a fost publicat\ cartea generalului Mihai Chiriac de la Academie, unde arat\ c\ aveau la cursuri ofi]eri cerceta[i [i s-au g`ndit s\ formeze o grup\ profesionist\, s\-i captureze pe terori[tii care tot tr\geau prin preajma Academiei. Nu omorau pe nimeni. Mai treceau [i ni[te Lada cu numere sovietice prin fa]\. {i ei, c`nd au `ncercat s\ ac]ioneze s\-i captureze pe terori[ti, au primit telefon de

162

ALEX MIHAI STOENESCU

la Logof\tu cu amenin]area plutonului de execu]ie dac\ ies din Academie s\-i prind\ pe \ia. CO: Am v\zut [i eu `n carte pasajul \sta. Era circ. Logof\tu era loc]iitorul comandantului Academiei, n-a fost niciodat\ comandant `nainte de 1989. AMS: Ce func]ii avusese `n rela]iile cu sovieticii? CO: El a fost loc]iitorul [efului Direc]iei Opera]ii din MStM [i s-a ocupat de leg\turile cu Tratatul de la Var[ovia. A fost antrenat `n toate intimit\]ile rela]iei Armatei noastre cu Tratatul de la Var[ovia. Mie mi-a spus generalul Ion Tutoveanu, care tr\ie[te [i acum, are peste 90 de ani... culmea e c\ la revolu]ie s-a dus [i el spre Televiziune, dar c`nd a v\zut venind tancurile cu Dinescu [i Caramitru s-a retras. AMS: Dar dvs. ce informa]ii a]i avut despre leg\turile lui Logof\tu [i ale altora cu sovieticii? CO: Nu am avut eu probele `n fa]\. O simpl\ b\nuial\ nu conteaz\. Securitatea putea s\ aib\ probele. AMS: {i nu v\ informa: P\zi]i-v\! Feri]i-v\! CO: Nu m\ informa, pentru c\ lucrau ei, era treaba lor, se duceau, raportau pe linia lor, dac\ o f\ceau. Ministrul Ap\r\rii era informat cu ceea ce se considera c\ trebuie s\ [tie. AMS: Aici cred c\ este un loc unde Securitatea a ratat misiunea. CO: Este posibil. AMS: Domnule general, ce discut\m noi aici ]ine de penetrarea sovietic\ `n Armata noastr\. Nu ne juc\m nici cu regimurile politice, nici cu pove[tile politice. CO: Absolut serios! AMS: Admitem c\ problemele specifice, s\ le spunem a[a, legate de activitatea acestei categorii de cadre, cum le-a]i numit: care aveau rela]ii cu str\inii, erau raportate lui Ceau[escu. {eful statului v-a cerut vreodat\ s\ lua]i m\suri cu privire la aceste cadre? CO: Da. Nicolae Ceau[escu era avizat asupra acestor tentative de penetrare. El este cel care a cerut conducerii MApN ca unii s\ fie sco[i de la comanda marilor unit\]i, s\ fie numi]i `n func]ii `n economia na]ional\, iar al]ii au fost trimi[i la Academia Militar\.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

163

Pentru c\ lucraser\ mult timp cu ei, faptul c\ ar\tau o anumit\ afinitate fa]\ de ei, faptul c\ erau `mpin[i `nainte pentru a ocupa func]ii cheie. Eu odat\ i-am spus lui Ceau[escu: Tovar\[e Ceau[escu, eu nu pot s\ mai trimit ofi]eri la academiile sovietice, s\ fac\ studii `n URSS, c\ a]i interzis, dar numindu-i pe cei care au f\cut studii acolo, la conducerea Academiei, s\-i `nve]e pe ai no[tri, e cam acela[i lucru. M\i, zice, tu ai dreptate. M\i, zice, caut\ s\-i mai r\re[ti, s\-i mai `mpr\[tii. A fost o `n]elegere `ntre Ceau[escu [i mine. Nu am discutat-o cu nimeni. Aici este cazul s\ v\ spun c\ unii dintre ace[tia au fost trecu]i `n rezerv\, la pensie, pe baza rapoartelor personale prin care au cerut acest lucru chiar ei. Prin urmare, n-a[ putea spune c\ a fost o campanie. AMS: V\ pot spune c\ v-a sim]it Securitatea. Din momentul acela au `nceput s\ fie extrem de aten]i [i favorabili `n ce v\ prive[te. CO: E posibil, nu am cum s\ [tiu. AMS: {tiu eu, pentru c\ ceea ce spune]i dvs. aici se confirm\ cu alte informa]ii pe care le am. Astea nu sunt pove[ti de tabloide. CO: Nu v\ contrazic. Hai s\ termin cu Logof\tu! Este interesant ce mi-a spus el atunci, prin 1991. Era St\nculescu ministru [i l-a trimis `n concediu, iar c`nd s-a `ntors deja scoseser\ decretul cu trecerea lui `n rezerv\. AMS: Probabil `n preajma lui aprilie. Atunci St\nculescu pleca de la minister, vorbim de 1991, [i `nainte s\ plece a f\cut o list\ cu ofi]erii adu[i sau promova]i de Militaru, ca s\ `i dea afar\. {i i-a dat. CO: {i l-a primit St\nculescu: M\i, Gigi, bine ai venit, ia [i tu [i cite[te \sta. {i i-a dat Monitorul Oficial `n care era trecerea lui `n rezerv\. {i \la cinic. L\ud`ndu-l generalul Nicolescu pe Logof\tu, l\ud`ndu-l ceilal]i, despre care Securitatea afirma c\ sunt agen]i ai sovieticilor, eu am devenit b\nuitor. Mi s-a spus, dup\ decembrie 1989, c\ \sta, Nicolescu, era un fel de rezident al GRU... Mi-a repro[at Ilie Ceau[escu, la un moment dat, c\ de ce nu l-am depistat, c\ a fost rezidentul agenturii sovietice. Eu de unde s\ [tiu, domnule? AMS: Una din gravele erori ale Securit\]ii. Ce func]ie avea Nicolescu \sta? CO: Era adjunct al ministrului.

164

ALEX MIHAI STOENESCU

AMS: Vai de capul nostru! CO: Era pe postul de adjunct din 1969. AMS: Din 1969!!! Era pe func]ia asta din 1969? De dou\zeci de ani? CO: Da. AMS: Vai de capul nostru! Vai de capul nostru! {i de ce sector r\spundea? CO: Era adjunct cu probleme economice, i se cerea s\ rezolve problemele astea cu implicarea armatei `n economia na]ional\. Dar, mai important, el era loc]iitorul comandantului [ef al for]elor armate unite din Tratatul de la Var[ovia pentru armata romn\. AMS: Ce dezastru a fost `n armat\! CO: ~n celelalte armate aliate `ntreaga conducere era cu studii `n URSS. Pe generalul Nicolescu a[a l-am g\sit, a[a l-am l\sat. ~n timpul lui Milea s-a pensionat, iar `n 1989 a fost chemat de Militaru, cu lotul celor [coli]i `n URSS [i f\cut consilierul lui. {i vede]i c\ chemarea `n activitate a acestei categorii de generali `n v`rst\, pensiona]i, a fost [i o autodemascare. La generalul Lavric Gheorghe s-au dus to]i. Alt\ figur\ dubioas\. AMS: Ce era \sta? CO: Generalul Lavric Gheorghe era loc]iitorul comandantului Infanteriei [i Tancurilor. A venit la mine la un moment dat, c\ fiica lui era medic [i ginerele lui inginer, au fugit `n America... trimi[i de ru[i, s\ ne `n]elegem, c\ nu suntem pro[ti s\ nu `n]elegem lucrurile astea. Nu [tiu ce i-a determinat pe ei, poate c\ [tiau prea multe [i le-au trimis rudele afar\. Alea puteai s\ le deduci, nu erau dovezi, dar sigur c\ b\teau la ochi. AMS: Plus c\ aveau rude afar\, `n America, [i r\mneau pe posturi. CO: Sigur, sigur, interveneau pentru ei. Puteai s\ deduci, c\ cine dracu s\ vin\ [i s\-]i dea tabelul cu agen]ii sovieticilor? Mai auzeam, mai spunea Coman odat\, c\ \la n-a fost agent... Cum naiba? Ce, aveai tabelul cu ei, ca s\ te ui]i pe el [i s\ spui c\ \sta nu este? AMS: Grave erori ale Securit\]ii `n aceast\ chestiune, domnule general, ale Direc]iei de Contrainforma]ii militare! Nu crede]i?

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

165

CO: Asta este! Dar cazul lui Nicolescu este chiar dramatic. ~n calitate de consilier al lui Militaru a fost trimis la Buz\u pentru a ancheta ce s-a `nt`mplat `n zilele c`nd eu m\ aflam acolo, la Comandamentul Armatei a 2-a (22-31 decembrie 1989). El mi-a relatat `n 1991. Era sup\rat c\ Militaru nu luase m\suri `mpotriva generalului Ion D`nd\reanu, care-mi fusese gazd\. Ne-am desp\r]it `n aprilie 1992, pentru totdeauna. C`nd ne-am luat la revedere, Nicolescu mi-a spus: Domnule general, dvs. trebuie s\ v\ `napoia]i la Jilava, [tiu c\ nu este pl\cut [i nici u[or, dar de acolo v\ ve]i `ntoarce. Eu a mai zis el trebuie s\ merg la Spitalul Militar [i nu [tiu dac\ am s\ m\ mai `ntorc. A[a a fost. El a murit `n spital. Se b\nuia un cancer pulmonar. Cunoscutul cardiolog, profesor dr. general Vasile Cndea, cu care se afla `n rela]ii de prietenie [i care l-a `ngrijit `n spital, mi-a spus: M\ `ntreba]i de ce a murit a[a repede generalul Nicolescu? V\ r\spund: cred c\ a vrut s\ moar\. A refuzat s\ ia medicamentele indicate [i s\ se mai hr\neasc\, [i dup\ opt zile a murit. Cam suspect, am zis eu. Este posibil s\ fi avut ceva de ascuns a `ncheiat Cndea. Adaug eu: generalul Nicolescu poate figura pe lista celor care au murit l\s`nd o umbr\ de suspiciune. AMS: Soarta spionilor, a tr\d\torilor de ]ar\. Care mai erau agen]i, domnule general? CO: Militaru, care a scris despre asta [i a recunoscut, s-a autodenun]at. {erb a fost, iar\[i, caz cunoscut. |[tia doi erau comandan]i de armate `n 1968, eu am explicat treaba asta, Militaru la Cluj [i {erb la Bucure[ti. AMS: Nu, eu vorbesc `n 1989. Mai existau de-\[tia `n conducerea Armatei? Viceamiralul Dinu, [eful DIA, ce era cu el? CO: Nu cunosc fapte. Pot s\ v\ spun c\ `n 1985, prin noiembrie, Postelnicu mi-a spus: Vede]i c\ o s\-l chem\m pe Dinu s\ avem o discu]ie cu el. F\r\ s\ precizeze de ce. Eu, cunosc`ndu-l, am fost coleg cu Dinu de [coal\ militar\... [i i-am spus: M\i, vezi c\ o s\ te cheme Postelnicu. Nu l-am mai `ntrebat dup\ aia dac\ s-a dus la Postelnicu sau nu. Eu am plecat la Capital\ [i nu mai cunosc ce s-a `nt`mplat. AMS: Probabil c\ le-a oferit colaborarea ca s\-l lase `n pace.

166

ALEX MIHAI STOENESCU

CO: Dar Dinu lucruri ascunse are. AMS: E normal, av`nd `n vedere func]ia. CO: Viceamiralul {tefan Dinu i-a succedat `n func]ie generalului Dumitru Dumitru, un tip inteligent, stilat, absolvent al Academiei de artilerie de la Leningrad, considerat un foarte bun profesionist. L-am `nt`lnit pe Dinu de mai multe ori `n anul 1991. ~ntre subiectele abordate subliniez dou\: a) mi-a povestit c\ `n decembrie 1989, am fost zicea el `n punctele fierbin]i, a[a, ca s\ v\d cum se desf\[oar\, b) mi-a propus s\ merg cu el la Moscova, s\ m\ ia [i pe mine acolo... Dac\ nu vre]i s\ merge]i la Moscova s\ lua]i leg\tura... Hai domne, fii serios, ce s\ caut eu acolo? AMS: ~n 1991? CO: Da, voia s\ m\ duc\ s\ iau leg\tura cu \sta, care conducea Partidul Comunist... Ziuganov. Mi-am manifestat nedumerirea [i l-am refuzat. AMS: Ce [tia]i despre leg\turile generalului St\nculescu `n str\in\tate? CO: Mie mi-a spus cineva de la Securitate c\ [i el era omul lor (al sovieticilor, n.a.). M\i, dar eu [tiu c\ era al englezilor i-am spus. C\ a fost recrutat de Pop. Parc\ de la TAROM... AMS: George Pop. Nu era la TAROM, era reprezentantul Rolls Royce. CO: M\ rog, mie mi-a spus lucrul \sta [i generalul Nu]\: Vezi c\ St\nculescu a fost recrutat de englezi. ~n alt\ ocazie mi-a spus c\ Pop \la era agent de studiu, nu era agent de recrutare. Pop \sta. S\ nu se confunde cu Popa George. AMS: Popa George n-a fost comandantul Diviziei 9, de la Constan]a? CO: Ba da. Cu cel\lalt, Pop, am terminat, nu l-am cunoscut, dar am aflat de la Nu]\ leg\tura lui cu St\nculescu. Cu generalul Popa George, comandantul Diviziei 9 Mecanizate, m\ cuno[team. ~i spuneam lipoveanu, pentru c\ era tulcean, dar [i pentru faptul c\ [tia foarte bine dialectul limbii ruse folosit de lipoveni. Fiind ofi]er de artilerie [i membru `n PCR din 1947, a fost trimis la studii `n URSS, unde a absolvit un curs cu durata de doi ani pe linia artileriei

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

167

de coast\. {tiu de la cei din Direc]ia Informa]ii a Armatei c\, dup\ ce a fost luat `n aceast\ Direc]ie, l-au trimis la cursul de ata[a]i militari, iar dup\ aceea a fost numit ata[at militar la Moscova. {i, s\ vezi ce se `nt`mpl\. Dup\ c`teva luni se `ntoarce acas\, se duce [i `i spune [efului lui, [efului Direc]iei Informa]ii, lui Dumitru: Ru[ii au vrut s\ m\ recruteze. {i atunci Dumitru `l ia [i `l nume[te `n misiune la Londra. Adic\, unde au avut nevoie ru[ii, ca s\-l dirijeze dup\ aia. Aceast\ manevr\ mi-a `nt\rit convingerea c\... De fapt, acest traseu mi-a fost descris de generalul Dumitru Dumitru `n 1968. AMS: Este deci posibil ca pe acest traseu s\ se fi ajuns la St\nculescu. Domnule general, generalul Popa George a fost comandantul meu de Divizie, c`nd f\ceam stagiul militar la Mihail Kog\lniceanu. Era t`n\r, stilat, se vedea c\ e umblat pe afar\. CO: Da, era un tip inteligent, rafinat, cu `nclina]ii spre alte domenii dec`t s\ comande. De fapt, el nu era un comandant autentic, ci mai mult un responsabil de divizie, nu pentru c\ nu s-ar fi priceput, ci pentru c\ nu-i pl\cea comanda. Acest aspect a fost sesizat [i de generalul Ioan Botea, fost comandant al Regimentului 34 Infanterie `n campania din Vest care, `ntr-o `mprejurare, mi-a spus: Tovar\[e ministru, m-am `nt`lnit de c`teva ori cu generalul Popa George, comandantul Diviziei 9, [i, `ntre altele, mi-a spus c\ `n anii de c`nd este comandant de divizie nu a pedepsit pe nimeni. Este posibil a[a ceva?. Scenariul sovietic, cu sprijinul celor de la Direc]ia Informa]ii, a dat rezultate. Manevra transfer\rii lui la Londra dup\ ce se autodenun]ase ca subiect al unei racol\ri mi-a `nt\rit mai t`rziu b\nuiala c\ lucreaz\ pentru sovietici. ~nc\ un argument, foarte serios, l-a constituit interven]ia mare[alului Viktor Kulikov cu ocazia unei aplica]ii pe hart\, care se executa cu Regimentul 34 Mecanizat de la Tropaisar din Divizia 9 Mecanizat\, comandat\ de generalul Popa George. Cei doi s-au `ntre]inut, evident, `n limba rus\, iar dup\ ce am plecat de acolo, mare[alul, prin intermediul translatorului, colonelul Endrijevschi, m-a `ntrebat de ce nu este promovat la Bucure[ti generalul Popa. Adic\, `n organele centrale. Eu i-am r\spuns c\ sunt unele motive: generalul este deputat `n MAN, dintr-o circumscrip]ie din jude]ul Constan]a,

168

ALEX MIHAI STOENESCU

AMS: ~l votasem noi. Ne-au adunat `n cazarm\, au venit ofi]erii politici [i ne-au spus: Toat\ lumea voteaz\ pe tov. general Popa George. A venit la Casa de cultur\, am organizat un spectacol [i pe urm\ ne-au dus `ncolona]i s\ vot\m. Asta era `n 1974 sau 1975. Era `ntr-adev\r foarte popular `n jude]. CO: {i mai este o chestiune, `i spun mare[alului: so]ia generalului este medic specialist, bine cotat\ [i legat\ de locul de munc\. Nu [tiu dac\ mare[alul s-a l\sat convins, dar eu am re]inut sensul interven]iei: Este foarte legat de garnizoan\, s-a obi[nuit aici am `ncercat s\-l conving pe mare[al , o mi[care dac\ facem s\-l mut\m, ne sare `n cap toat\ lumea, de la prim-secretar la gospodine. Am mai `ncercat noi [i ne-am aprins paie `n cap. Erau justific\ri. Propunerea a r\mas. Conteaz\ ce se dorea. AMS: Sigur. CO: Dar fiind [i translatorul romn cu noi, eu am g`ndit c\ a transmis ce trebuie unde trebuie. Nu l-am informat pe Ceau[escu. M-am g`ndit c\ sunt at`tea probleme, s\ nu cread\ c\ mi-am f\cut o preocupare din asta. Trebuiau s\-i spun\ cei care se ocupau cu treburile astea. Ceau[escu ar fi putut s\-i repro[eze mare[alului Kulikov aceste interven]ii [i eram terminat `nc\ de atunci. La 30 decembrie 1989, c`nd generalul Militaru era la putere, `ntre generalii avansa]i de la un grad la altul, majoritatea cu studii `n URSS, figura [i Popa George, am`nat mul]i ani, care acum r`dea foarte satisf\cut, cum l-am v\zut la televizor. ~nvinseser\ ai lor. Atunci nu [tia el, ca [i al]ii, c\ Mihail Gorbaciov nu este interesat de socialism [i c\ ei au jucat un scenariu f\cut `n alt\ parte. Finalul se cunoa[te. AMS: Totu[i, este incredibil ce se `nt`mpla `n Armat\, domnule general. Mai da]i-mi un nume. CO: Vede]i, domnule profesor, aici trebuie s\ l\murim o chestiune de principiu. Pentru noi, rela]iile cu sovieticii au avut elemente de suspiciune din cauza pozi]iei Romniei `n raporturile cu Moscova. ~n celelalte ]\ri participante la Tratatul de la Var[ovia, problema celor cu studii `n URSS, `n general, nu numai `n armat\, nu exista. F\r\ s\ intru `n detalii, subliniez doar c\ Nicolae Ceau[escu a numit prim-mini[tri Ilie Verde], Constantin D\sc\lescu

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

169

cu studii `n URSS, Nicolae Giosanu, pre[edintele Marii Adun\ri Na]ionale, mini[tri etc., etc., cu studii acolo. Atitudinea exigent\ a lui Nicolae Ceau[escu cu privire la Armat\ `n aceast\ chestiune poate fi explicat\ prin teama lui c\ Armata ar fi putut fi implicat\ `ntr-o lovitur\ de stat, de inspira]ie sovietic\. AMS: Pe undeva, avea dreptate. Uita]i-v\ ce s-a `nt`mplat `n celelalte ]\ri! La un semn al Moscovei, oamenii cu [colile f\cute acolo au ac]ionat [i [i-au r\sturnat comandan]ii, liderii politici. CO: ~n 1983 nu l-am informat pe Ceau[escu nici de chestiunea asta , c`nd era `n desf\[urare aplica]ia de care v-am vorbit `nainte [i `n care mare[alul Kulikov m-a `ntrebat de generalul Popa, acela[i mare[al m-a `ntrebat prin translator, colonelul Endrijevski: Tovar\[ul Olteanu, dar pe generalul Vasile Ionel de ce l-a]i dus la Canalul Dun\re Marea Neagr\?. Nu-l dusesem eu, dar nu puteam s\ dau vina pe Ceau[escu. Mutarea fusese f\cut\ de Ceau[escu la propunerea lui Ion Coman. Zice mare[alul sovietic: Trebuie s\-l lua]i de acolo, c\ f\r\ el nu ve]i avea `nzestrare de acum `ncolo. AMS: ~nzestrarea depindea de sovietici. Era o amenin]are, domnule general. Nu ne mai d\deau armament din noile genera]ii. A[a s-a `nt`mplat. CO: Acestea au fost cele c`teva exemple privindu-i pe cei doi. De la cei de la Contrainforma]ii militare mi s-a spus la un moment dat c\ generalii Ionel Vasile [i Popa George, fiind acum am`ndoi `n zon\, `n Dobrogea, s-au `nt`lnit, sub acoperirea rezolv\rii problemelor de munc\. AMS: Pe de alt\ parte, putea s\ fie [i o diversiune, ca s\ atrag\ aten]ia asupra unor oameni nevinova]i [i ei s\ lucreze cu al]ii. Crede]i `n aceast\ ipotez\? CO: Putea s\ fie [i o diversiune, iar eu nu puteam risca s\ intru `n a[a ceva. ~ns\, `n ce `l prive[te pe Vasile Ionel, el fusese `ntr-adev\r trimis la Canal pentru calit\]ile lui de bun organizator. Nu se punea problema c\ generalul Ionel nu era bun pentru `nzestrare, unde lucrase timp de 18 ani. Nu a[a s-a pus problema. Era un bun profesionist, dar... S\ v\ spun un lucru: la doi ani dup\ ce am venit eu la Sec]ia militar\, `n 1966, c`nd am f\cut un control la Direc]ia

170

ALEX MIHAI STOENESCU

General\ a ~nzestr\rii, condus\ de generalul Vasile Ionel, [i ]\ru[ii de ancorat cortul se aduceau din URSS. AMS: Dar, totu[i, pe ce temei a fost trimis Ionel la Canal? CO: Pe Vasile Ionel l-a propus, cum v\ spuneam, generalul Coman. A plecat la post `n mai 1980, dup\ ce venisem eu, dar, de propus, l-a propus Coman `n luna februarie 1980. AMS: Ce func]ie avea acolo? CO: Era director general al Centralei Canalul Dun\reMarea Neagr\. Asta a fost... [i adjunct al ministrului Transporturilor. C`nd s-a terminat activitatea la Canal, eu am discutat cu Elena Ceau[escu, pentru c\ ea r\spundea de cadre: Trebuie s\-l aducem `napoi. Unde `l `ncadr\m? Ce facem cu el?. Las\-l, zice ea, s\ r\m`n\ la Transporturi, acolo. Poate avea dreptate. AMS: Avem lista generalilor adu[i de Militaru din rezerv\ [i retragere. CO: Aici s-a petrecut o chestie, pe care vreau s\ v-o spun eu, [i cu pic\]ele. Eram re]inut `n {oseaua Olteni]ei. Acolo nu mai erau u[i, `n locul lor erau gratii, [i `n fa]a mea, adic\ vizavi de mine, era Constantin D\sc\lescu. Eu, care fusesem pe teren la Ia[i, mai aveam la mine unelte de b\rbierit, prosop, `i mai serveam cu ceva etc. Garda era de la Regimentul 2 Mecanizat. Comandantul ei, c\pitanul Nicolae, m\ cuno[tea. Majoritatea solda]ilor erau maghiari. Dar s-au purtat foarte respectuos. L-am auzit pe Coman c\ solda]ii s-ar fi purtat ur`t... Poate la Timi[oara! ~[i vedeau de treaba lor. Unii, care au aflat de la comandantul lor cine am fost, m-au `ntrebat: Tovar\[e general, vre]i s\ v\ lu\m ceva de la chio[c? Biscui]i, m`ncare... De fumat, nu fumam, a[a c\ nu aveam nevoie. Le-am mul]umit pentru gestul lor. Pe urm\ am intrat `n discu]ii cu ei, c`]iva erau de la Oradea. Eu am o sor\ `n Oradea, cuno[teau strada pe care locuia, m\ rog. Erau muncitori, b\ie]i tineri, to]i lucrau `n fabric\. C\pitanul Nicolae `mi spune `ntr-o zi, c`nd era [i D\sc\lescu la grilajul lui: Tovar\[e general, l-au pus pe Ciub\ncan la cadre, l-au adus din rezerv\ [i `i aduce pe to]i \[tia care au fost cu studii `n URSS. ~i aduce din rezerv\ [i `i pune comandan]i. Pe Pletos, care de-abia mai merge... pe Pletos l-au numit comandantul Diviziei 1

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

171

Mecanizate Bucure[ti. Zic: Ce-i de mirare, tu n-ai v\zut ce s-a `nt`mplat? Generalul Dumitru Pletos, care era chel complet, era unul dintre apropia]ii generalului Militaru [i mult timp `i fusese loc]iitor. Au avut rela]ii str`nse p`n\ la moartea lui Militaru. Intervine atunci D\sc\lescu [i m\ `ntreab\: Bine, dar dumneata n-ai studii `n URSS?. Nu. Nici un curs? Nu. P\i cum te-a pus ministrul Ap\r\rii! Hopa! `mi zic. El, care avea studii acolo. Iat\ cum se legau chestiunile. Pe el nu-l mira treaba asta, c\ fuseser\ adu[i \ia din rezerv\, `l mira c\ nu eram eu cu studii acolo. ~n timpul exerci]iului func]iei nu m-a `ntrebat niciodat\, `ns\ acuma asta a fost manifestarea lui. ~nc\ ceva. Pe Constantin D\sc\lescu l-au depus, cum ar\tam, la 31 decembrie 1989, la scurt timp dup\ mine. Prima `ntrebare pe care mi-a adresat-o a fost: {tii, s-a hot\r`t ceva cu Transilvania? I-am r\spuns c\ nu `n]eleg la ce se refer\. Explica]ia lui a fost: Au luat-o ungurii? Mai mult nu cunosc din aceast\ problem\, dar este un subiect de reflec]ie. Se poate spune orice despre aceast\ m\rturie, c\ este singular\, c\ este subiectiv\, c\ are prea multe aluzii `n locul unor afirma]ii tran[ante, dar vine de la un fost ministru al Ap\r\rii, fost `nalt func]ionar al Comitetului Central, care a lucrat `n func]ii din care avea acces direct la aceste probleme. Lucrurile sunt clare. Lament\rile fo[tilor ofi]eri de contrainforma]ii militare din Securitate, prin c\r]i [i prin pres\, nu au obiect. P`n\ [i DIA i-a lucrat subtil. ~n anul 2005, fostul [ef al DIA, viceamiralul (r) {tefan Dinu, a ar\tat c\ majoritatea ofi]erilor racola]i de Securitate din DIA continua s\ lucreze cu Armata: Desigur, ulterior ne-am adaptat [i noi realit\]ilor: am sugerat ofi]erilor s\ accepte o astfel de colaborare, controlat\ `ns\ de noi, cei din DIA, astfel c\ datele [i informa]iile ob]inute de ace[ti ofi]eri erau prezentate mai `nt`i DIA [i, numai dup\ aceea, o parte din informa]ii erau transmise Securit\]ii74. Cazul colonelului de Securitate Stelian Pintilie, care le-a t\iat leg\turile la momentul potrivit, execut`nd ordinele Armatei, este poate cel mai elocvent.
74 Viceamiral (r) {tefan Dinu, Transparen]e dintr-o via]\ condamnat\ la discre]ie, Bucure[ti, 2005, p. 197 (tiraj confiden]ial, 10 exemplare).

172

ALEX MIHAI STOENESCU

Cauza distrugerii serviciului secret al ]\rii, agresiunea diversionist\ `mpotriva Securit\]ii din decembrie 1989, succesul opera]iunii sovietice de infiltrare la nivelurile superioare ale statului romn se afl\ [i `n sl\biciunile Departamentului Securit\]ii Statului, care depindea de hot\r`rile lui Ceau[escu.

Sf`r[it de serviciu secret


Reamintesc c\ `ntreg acest capitol analizeaz\ Securitatea ca serviciu secret al ]\rii. Trebuia s\ avem un serviciu secret [i acesta a fost. Trebuia s\ avem serviciu secret [i dup\ decembrie 1989 [i n-am avut, SRI fiind o structur\ relativ nou\, construit\ pe r\m\[i]ele Securit\]ii. Un stat, indiferent de regimul lui, c\ruia i se pr\bu[e[te serviciul secret, este un stat cu m`inile ridicate. Nici unul din celelalte state comuniste europene nu a cunoscut aceast\ situa]ie. Romnii au mai cunoscut-o `n 1917 [i `n 1944. Nici un stat din lume nu a cunoscut trei c\deri catastrofale `n numai 70 de ani, [i asta spune foarte multe despre soliditatea statului nostru. Eroarea doctrinar\. ~n perioada 19871989, anii decisivi ai crizei sistemului comunist din Romnia, Securitatea se afla [i ea la cap\tul unui proces ireversibil de uzur\, care urm\rea de aproape schimb\rile petrecute `n politica intern\ [i extern\ a Partidului Comunist Romn. Ea era adaptat\ `n `ntregime la particularit\]ile unui regim cu puterea concentrat\ la v`rf un v`rf despicat [i nu numai de asta diform , `n care func]iile principale de conducere erau `mp\r]ite `ntre Nicolae [i Elena Ceau[escu. Marea eroare sau, mai corect spus, marea gre[eal\ de calcul a Securit\]ii a fost c\, dup\ ce a func]ionat drept cel mai eficient instrument de control al na]iunii [i statului `n numele [i la ordinul partidului, a `ncercat s\ revin\ la principiile dogmatice pe baza c\rora fusese `nfiin]at\ de Uniunea Sovietic\ s\ slujeasc\ clasa muncitoare. Aceast\ schimbare de optic\ s-a produs ca urmare a apari]iei conflictului `ntre regim (Ceau[escu) [i muncitori (Bra[ov1987), moment `n care a fost pus\ `n situa]ia s\ aleag\, pe fondul `ntreb\rilor proprii privind

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

173

viitorul ei. Pasul `napoi f\cut prin tentativa de a se izola `n interiorul legisla]iei (stricta respectare a legilor), al calit\]ii sale de institu]ie profesionist\ a statului, prin insisten]a de a-i prezenta lui Ceau[escu realitatea cu scopul de a-l determina s\ fac\ o mi[care, prin sl\birea activit\]ii opresive asupra cet\]enilor [i tratarea cu modera]ie a fenomenului disident, ne apare ast\zi ca o ie[ire discret\ din sistem. Nu se putea, a fost un gest suicidar. Singura ei [ans\ era s\ dea o lovitur\ de palat, folosindu-[i oamenii infiltra]i `n func]ii de demnitari ai partidului [i statului, [i s\ ajung\ la o `n]elegere cu Armata. Generalul Vlad afirm\ c\ a f\cut aceste tentative, dar s-a lovit de frica lui Milea fa]\ de Nicolae Ceau[escu, de solidaritatea la[\, iresponsabil\ a `naltului aparat politic [i de faptul esen]ial c\ structurile de jos ale partidului nu afi[au vreo inten]ie de revolt\. Ilie Stoian, cunoscutul ziarist de la Expres, Tinerama [i Evenimentul zilei explic\ lipsa de `n]elegere a generalului Milea fa]\ de realitatea `n care se g\sea printr-o alt\ imagine despre fostul ministru dec`t cea proiectat\ eroic dup\ revolu]ie: Ridicat `n grad pe baz\ de dosar PCR, Vasile Milea s-a dovedit `n timp una dintre cele mai sinistre personaje din armat\, nu at`t din cauza unor mari p\cate, c`t, `n primul r`nd, din cauza unui oportunism de cea mai joas\ spe]\. To]i ofi]erii mai `n v`rst\ ori generalii cu care am stat de vorb\ ni l-au `nf\]i[at pe Milea drept un alcoolic ordinar [i un individ `n stare s\ execute orice ordin, chiar [i aberant, numai pentru c\ venea din partea lui Ceau[escu75. Evident c\ un astfel de personaj nu putea da o lovitur\ de stat. Avizat de Securitate asupra loviturii date de Dobri Djurov `n Bulgaria `mpotriva lui Jivkov, Ceau[escu va exercita o permanent\ presiune psihologic\ asupra lui Milea, pentru a-l determina s\ nu tr\deze cauza. Armata invidia [i totodat\ ura Securitatea. Ofi]erul de Securitate era mai bine pl\tit dec`t cel de Armat\ [i exercita controlul informativ asupra celor de la Armat\. O ranchiun\ perpetuat\ `n timp, de la `nceputurile celor dou\ institu]ii. Ceea ce pentru membrul societ\]ii civile de ast\zi este de ne`n]eles, sub regimul comunist ap\sa destul de greu asupra psihologiei ofi]erului, mai ales atunci
75

Ilie Stoian, Criminala capodoper\, Ed. EVEX, Bucure[ti, 1994, p. 47.

174

ALEX MIHAI STOENESCU

c`nd se trecea pragul de la ofi]er inferior la ofi]er superior, de la c\pitan la maior. De cealalt\ parte, ofi]erii de Securitate `i considerau pe cei de la Armat\ slab preg\ti]i intelectual [i profesional, angaja]i `ntr-o structur\ care nu va ajunge niciodat\ la confruntarea cu un inamic, fiindc\ un conflict al blocului sovietic cu cel american ar fi `nsemnat conflict nuclear. Pe c`nd ei se confruntau cu inamicul `n fiecare zi. Muncitorimea n-o mai iubea, pe Securitate, nu se mai sim]ea ap\rat\ de ea, ci controlat\, iar atunci c`nd blocajul economic s-a instalat, muncitorimea a v\zut `n m\surile de reduceri salariale datorate `n mod clar ineficien]ei muncii lor [i proastei organiz\ri a activit\]ii economice , neputin]a partidului, iar `n Securitate pe acel organism cu care partidul o `mpiedica s\ riposteze. De partea cealalt\, Securitatea `ncerca s\ nu-l mai slujeasc\ pe Ceau[escu, trec`nd de partea poporului. Era un cerc vicios, din care, a[a cum spune Eugen Ionescu `n C`nt\rea]a cheal\, nu se putea ie[i dec`t printr-o fantezie. Cercul puterii comuniste, m`ng`iat timp de patru decenii cu lozinci, cu propagand\ [i cu demagogie pretins na]ionalist\, devenise at`t de vicios `nc`t Securitatea nu mai putea sc\pa din el, pentru a supravie]ui [i pentru a asigura continuitatea obligatorie oric\rui serviciu secret al unei patrii, dec`t printr-o campanie de rela]ii publice. Departamentul Securit\]ii Statului avea nevoie `ntre anii 1987 [i 1989 de ie[iri publice, de o campanie prin care s\-[i precizeze subtil calitatea de institu]ie profesionist\, s\-[i `mbun\t\]easc\ imaginea, miz`nd probabil pe fondul ei na]ionalist, pe Istorie [i pe demontarea u[oar\ a fenomenului disident, `n spatele c\ruia se aflau multe [i complicate compromisuri. Era fantezia de care vorbea Eugen Ionescu. Sigur c\ Securitatea nu putea face lucrurile astea, dar tocmai ideea asta arat\ capcana `n care se g\sea. S\ nu neglij\m [i o realitate temporal\: toate statele responsabile `[i asigur\ continuitatea serviciilor sale secrete `n momentele de criz\. Doar revolu]iile distrug serviciile de informa]ii. Cunosc`nd din timp c\ cele mai puternice servicii secrete din lume s-au coalizat `mpotriva ei, c\ nemul]umirile popula]iei au ajuns `ntr-un punct critic, c\ sovieticii pl\nuiesc o ac]iune subversiv\ [i

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

175

diversionist\ `n Romnia pentru `nl\turarea regimului, Securitatea a `ncercat s\ reziste, pentru a p\stra controlul. A reu[it cu mari riscuri pentru comandan]i s\ nu fie implicat\ de Ceau[escu `n represiune, [i-a acoperit aproape perfect opera]iunile criminale din trecut, apoi a murit. Ideea sp\l\rii imaginii sale negative i-a venit abia dup\ revolu]ie. Analiza unui opozant. O analiz\ surprinz\tor de bun\ asupra Securit\]ii a venit, tot surprinz\tor, din partea unui opozant al regimului comunist. Coment`nd con]inutul c`torva c\r]i despre Securitate, Dan Petrescu reu[e[te s\ identifice [i s\ concentreze `ntr-un articol principalele teme ante [i postdecembriste legate de existen]a [i activitatea serviciului secret romn din perioada comunist\, cu [i `ntre dou\ ipoteze: Pe scurt, avem de-a face, `n privin]a Securit\]ii, cu o ipotez\ maximal\ (Pacepa, Liviu Turcu [.a.), potrivit c\reia (cam) totul ]inea [i mai ]ine `nc\ de bunul plac al acestei institu]ii, [i o ipotez\ minimal\ (Neagu Cosma, dar [i al]ii, `n general de extrac]ie securistic\ [i fideli acestei op]iuni prime), potrivit c\reia Securitatea este perfect inocent\ (cu unele mici derapaje nespecifice, inerente domeniului ei de activitate, [i posibile [i `n ]\rile de tradi]ie democratic\)76. Aplecarea asupra aspectelor extreme ale pozi]iei Securit\]ii `n fostul regim comunist este determinat\ de calitatea surselor. Sursele analizei lui Dan Petrescu Pacepa, Turcu [i Cosma sunt `n realitate limitate, nereprezentative [i substan]ial subiectivate, fiind vorba de doi ofi]eri de Securitate care au tr\dat, defect`nd `n Occident, [i de un fost general scos de la nivelul deciziei `n urma unei b\t\lii pentru putere desf\[urate mai demult `n interiorul institu]iei, situa]ie care `i permite ast\zi nu numai s\ scape cercet\rii propriei sale activit\]i, dar [i s\ acuze. Neagu Cosma, de exemplu, este adeptul tezei c\ `n Securitate nu a existat nici o structur\ a poli]iei politice, opinie ce nu poate fi acceptat\ at`t timp c`t au existat persoane urm\rite pentru atitudinea lor antiregim [i anti-Ceau[escu, indiferent de gradul
76

Dan Petrescu, n r\sp\r, Ed. Nemira, Bucure[ti, 2000, p. 404 (articolul Addenda la Legea Ticu).

176

ALEX MIHAI STOENESCU

lor de implicare, de la un banc spus `n birou, la un manifest aruncat pe strad\ sau citit la Europa liber\. Faptul c\ nu toate aceste persoane au suferit abuzurile, chiar minimale, pe care le-a suportat Dan Petrescu, de exemplu, s-a datorat realit\]ii, pe care tot Dan Petrescu o analizeaz\, c\ decizia de a ac]iona apar]inea `ntotdeauna partidului, nu Securit\]ii. ~n ipoteza maximal\, conform c\reia Securitatea era peste tot [i implicat\ `n orice (Pacepa), precum [i ideea c\ fenomenul colabora]ionist atinsese propor]ii de mas\ (Turcu), erorile de apreciere provin din caracterul preponderent subiectiv (mai pu]in la Liviu Turcu) [i din natura tenden]ioas\ a opiniilor acestor dou\ surse (dorin]a de a ajuta na]iunea romn\ s\ se democratizeze prin `nf\]i[area monstruozit\]ii comuniste). Cunosc`nd cu aproxima]ie efectivele Securit\]ii (0,04% din popula]ia ]\rii), este greu de imaginat un control total asupra societ\]ii f\r\ o colaborare ampl\ din interiorul acelei societ\]i. Fenomenul a primit recent o explica]ie prin analizele profesioniste f\cute de presa occidental\, mai ales cea britanic\, asupra nazismului. Descoperirea arhivelor secrete ale unor centre ale Gestapo-ului a ar\tat c\ num\rul ofi]erilor [i lucr\torilor-angaja]i pentru un land german era extrem de redus de exemplu, la Dsseldorf erau 28 de persoane [i c\ principala surs\ a activit\]ii lor consta `n gestionarea informa]iilor, denun]urilor [i sesiz\rilor venite de la milioane de cet\]eni. O carte anume a zguduit na]iunile vest-europene prin `nf\]i[area elocvent\ a sprijinului masiv acordat lui Hitler de popula]ie [i de cancelariile Marilor Puteri77. Pe acest subiect, Dan Petrescu pune foarte precis [i obiectiv problema bazelor activit\]ii Securit\]ii romne: Problema aici este c\, totu[i, informatorii (c\ci despre ei vorbim) alc\tuiesc sistemul respiratoriu al oric\rui serviciu de informa]ii; moralitatea lor este adesea o chestiune de ra]iune de Stat (nu-mi place sintagma, ea a pretat la abuzuri nenum\rate [i a creat impunit\]i discutabile, dar trebuie s\ imagin\m [i situa]iile limit\, cum sunt cele beligerante), alunec`nd `n privat, adic\ `n
77 Daniel Jonah Goldhagen, Hitlers Willig Executioners. Ordinary Germans and the Holocaust, Ed. Alfred A. Knopf Inc., New York, 1996.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

177

zona intereselor personale [i a vindictelor, r\m`n`nd totu[i mereu posibil\, gra]ie tainei sub care se opereaz\78. Fenomenul este indubitabil bine surprins de opozantul ie[ean. Voi detalia cu o analiz\ de caz. * Autorul acestui volum a cunoscut [i apoi dup\ revolu]ie, `n calitate de redactor-[ef al unui cotidian central a documentat problema activit\]ii Securit\]ii [i a colabora]ionismului cu aceasta `n domeniul construc]iei de avioane din Romnia. Am lucrat `n acest domeniu [i am fost implicat, cu consecin]e nepl\cute, `n fenomenul tratat. Industria na]ional\ a construc]iilor de avioane, dincolo de tradi]ia pe care o mo[tenea, a fost un domeniu care presupunea un transfer important de tehnologie occidental\. Fie c\ era vorba de elicoptele Allouette sau PUMA (Bra[ov), fie c\ era vorba de avionetele de turism BN 2-Islander, de avionul mediu curier BAC 1-11 (Bucure[ti) sau de avionul de lupt\ IAR 93 (Craiova), industria construc]iilor de avioane presupunea un contact direct, intens [i de durat\ cu firme britanice, franceze, elve]iene [i americane [i, bine`n]eles, cu numero[ii lor reprezentan]i `n Romnia. Securitatea a dezvoltat o ampl\ [i diversificat\ activitate de cunoa[tere [i control a rela]iilor cu reprezentan]ii acelor firme, la care se ad\uga o intens\ activitate de verificare a derul\rii programelor de [colarizare, programe care implicau deplasarea `n str\in\tate, mai ales `n Anglia, a aproximativ 5 000 de muncitori, tehnicieni, ingineri, economi[ti. La o astfel de dimensiune a afacerilor, posibilit\]ile fizice [i operative ale Securit\]ii erau reduse, astfel c\ a fost dezvoltat\ o `ncreng\tur\ de re]ele de informatori [i colaboratori, de la directori [i p`n\ la muncitori necalifica]i. ~n primii ani de derulare a contractelor `ntreaga activitate a Securit\]ii s-a concentrat asupra prelu\rii integrale [i asimil\rii `n produc]ie a tehnologiei, precum [i realiz\rii efective a aeronavelor. Scopurile nu au atins niciodat\, `n aceast\ perioad\, dec`t efortul de finalizare cu succes a contractelor. Nu au existat incidente, nu a r\mas nimeni `n Occident, nu s-au
78

Ibidem, p. 406.

178

ALEX MIHAI STOENESCU

`nregistrat cazuri majore, grave de `nc\lcare a legilor siguran]ei na]ionale. De altfel, p`n\ `n 1989, de fapt `n ultimii doi ani, nu s-au `nregistrat dec`t patru-cinci cazuri de r\m`nere ilegal\ `n str\in\tate, toate provenind din r`ndurile inginerilor. Unul dintre ace[tia se prezenta ca fiind nepotul Elenei Ceau[escu. Ofi]erii de Securitate care r\spundeau de obiectivele (`ntreprinderile) implicate `n aceste contracte s-au prezentat mereu, indiferent pe ce perioad\ activau oficial [i deconspirat acolo, ca persoane agreabile, `n]eleg\toare, relaxate, de[i misiunea lor implica activitatea `ntr-un mediu `n care contactele cet\]enilor romni cu cet\]enii str\ini erau cotidiene [i complexe. Mul]i dintre ofi]eri, fiind la r`ndul lor ingineri, au fost asimila]i echipelor tehnice ale `ntreprinderilor. ~n aceea[i perioad\ (19801987), numero[i angaja]i ai `ntreprinderilor din industria na]ional\ a construc]iilor de avioane primeau frecvent vize pentru excursii `n ]\ri occidentale, astfel c\, cel pu]in la nivelul aparatului de conducere [i TESA, vara provoca o adev\rat\ r\sp`ndire geografic\ european\ a concediilor erau preferate Fran]a, Germania, Italia. Eu `nsumi am c\l\torit `n Olanda. Sistemul de control al `ntregului personal se afla `n realitate `n m`na organiza]iilor de partid, care hot\rau listele cu angaja]ii care pleac\ la [colarizare, care constituiau colectivele de lucru pe etape de proiect [i de produc]ie, care f\ceau numirile `n func]iile de conducere, de la maistru la inginer [ef, care decideau cine poate pleca [i unde `n concediu. Secretarii de partid ]ineau o permanent\ leg\tur\ cu ofi]erii de Securitate, rela]ia sprijinindu-se fundamental pe garantarea de c\tre secretarii de partid a bunei desf\[ur\ri a deplas\rilor `n str\in\tate [i, bine`n]eles, a `ntoarcerii tuturor acas\. Incidentele de exemplu, un muncitor care a furat o sticl\ de whisky dintr-un magazin londonez erau raportate ofi]erului de Securitate, dar `ntreaga procedur\ de sanc]ionare a vinovatului se desf\[ura exclusiv `n cadrul organiza]iei de partid [i a administra]iei `ntreprinderii. Este interesant, pentru analiza noastr\, efectul sanc]iunii `n astfel de cazuri: secretarul de partid sau [eful compartimentului `l t\ia de la prim\, `l am`na de la primirea unui apartament sau a altor facilit\]i, nu-l mai trecea pe listele urm\toare `ntocmite pentru continuarea

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

179

[colariz\rii `n Occident. Invariabil, aceste m\suri erau considerate ca fiind luate de Securitate, care nu d\dea viz\. Deciziile petrec`ndu-se `n cadrul restr`ns al conducerii, `n lumea privilegiat\ a actelor oficiale, nimeni nu con[tientiza c\ implicarea Securit\]ii se limita `n realitate la executarea unei decizii luate de organiza]ia de partid [i de conducerea acelei institu]ii. ~n ce prive[te temeiul unor astfel de m\suri, organiza]ia de partid apela la adunarea oamenilor muncii care `nfierau actul de furt, de exemplu, motiv pentru care `ntreaga ac]iune punitiv\ primea o acoperire legal\ [i procedural\ deplin\. Alteori, ca `n cazul nemembrilor de partid, persoanele respective erau marginalizate prin decizii `n cadru restr`ns. Mecanismul era valabil pentru toate situa]iile, inclusiv pentru cele clasice de ne`ndeplinire a sarcinilor de serviciu, care ilustrau fie lipsa de profesionalism a unui angajat, fie o rela]ie conflictual\ cu secretarii de partid, cu [efii ierarhici sau cu colegii. Paralel cu acest tip de fenomen politico-economic local, Securitatea culegea informa]ii de la secretarii de partid, de la conduc\torii compartimentelor, de la angaja]i `n mod individual, fie printr-o leg\tur\ oficial\, fie conspirat, prin re]ele, urm\rind c`teva puncte ale misiunilor pe care le `ndeplineau `n `ntreprindere: bunul mers al produc]iei, buna derulare a contractelor, deficien]e ale activit\]ii, situa]ia controlului contactelor `ntre angaja]ii romni [i str\ini, elemente suspecte [i posibile colabor\ri ilegale, protejarea secretului de stat [i a secretului de serviciu, incidente tehnologice sau administrative. Majoritatea aparatului tehnic de v`rf colabora cu Securitatea `n mod curent pe subiectele profesionale, unele dintre ele fiind extrem de complexe de exemplu, la BAC 1-11, trebuiau asimilate peste 2 milioane de repere! , [i ocazional, pe temele celelalte. Unii dintre ei, fiind fie ofi]eri acoperi]i, fie colaboratori sub contract primeau [i misiuni de culegere de informa]ii, exclusiv tehnologice, economice, de la firmele partenere ale contractelor de cooperare. Din c`te cunosc, nu s-a riscat niciodat\ spionajul. De regul\, scopul culegerii acestor informa]ii de la firmele partenere viza posibilitatea extinderii cooper\rii spre produse mai performante. De exemplu, `n momentul `n care Fran]a a trecut la

180

ALEX MIHAI STOENESCU

producerea elicopterului SUPER-PUMA, Securitatea `ntreprinderii IAR-Ghimbav, Bra[ov, unde se fabrica o versiune mai veche a elicopterului PUMA, a devenit interesat\ de documentarea posibilit\]ii ca programul PUMA s\ fie extins de Fran]a [i `n Romnia la SUPER-PUMA. Pentru asta era nevoie de informa]ii, c`t de generale, despre noul elicopter francez: dac\ l-a v\zut zbur`nd, dac\ are modific\ri ale celulei, ce performan]e noi, care sunt noile configura]ii de armare, sunt dispu[i francezii s\-l furnizeze Romniei? Aceste informa]ii nu se puteau ob]ine dec`t de la speciali[ti romni, motiv pentru care acuza]ia de colaborare cu Securitatea, ca activitate imoral\, are un caracter strict politic, nu unul realist. ~n cazul BAC 1-11, alt exemplu, Securitatea era interesat\ de posibilitatea execut\rii `n Romnia a variantei cargo `n perspectiva folosirii aeronavei pentru transportul de tehnic\ militar\ [i a para[uti[tilor. Rela]ia triunghiular\ partidSecuritateangaja]i cuno[tea `ns\ [i o mare diversitate de situa]ii neoficiale. Accesul repetat la programele de [colarizare din Occident a permis at`t folosirea c`t [i traficarea valutei, a aparaturii electronice de ultim\ genera]ie ap\ruser\ video, telefoanele cu tastatur\, combinele muzicale japoneze, casetofoanele auto , a `mbr\c\mintei sport [i de iarn\ de calitate, a produselor cosmetice de lux. {efii de delega]ii colectau frecvent p\r]i ale valutei delega]iei pentru cump\rarea de articole destinate [efilor din ]ar\, inclusiv ofi]erilor de Securitate. Nu o dat\, la deschiderea TIR-urilor venite din Occident cu echipament tehnologic se g\seau numeroase astfel de obiecte cu destina]ie precis\. Cazurile, de[i cunoscute, erau repede mu[amalizate, multe din obiectele trecute ilegal peste formalit\]ile de vam\ fiind date mai departe, superiorilor din centrale, ministere, Securitate. ~ntr-un alt plan, ofi]erii de Securitate din `ntreprinderi erau solicita]i frecvent pentru probleme de natur\ social\: reparti]ii de apartamente, aprob\ri de autoturisme, angajarea de rude, schimbarea serviciului, promovarea. Toate aceste tipuri de rela]ii oficiale [i neoficiale se sprijineau pe colaborarea explicit\ [i implicit\ cu Securitatea, suferind un proces de acutizare pe m\sur\ ce anii se `ndreptau spre perioada critic\ de la sf`r[itul celui de-al nou\lea deceniu. ~n locurile unde se

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

181

mai derulau programe mixte, romno-str\ine, deplasarea `n Occident reprezenta o surs\ de venituri important\, astfel c\ rela]ia cu Securitatea devenise esen]ial\. Fenomenul a implicat o hemoragie de informa]ii [i turn\torii m\runte care, `n realitate, nici nu treceau mai sus de ofi]erul de Securitate din obiectivul respectiv. Traficarea valutei [i a obiectelor de provenien]\ str\in\, cu scopul ob]inerii de bani suplimentari, se generalizase `n r`ndurile celor care apucaser\ perioada dinaintea opririi de c\tre Ceau[escu a investi]iilor, a programelor de cooperare, precum [i perioada `n care occidentalii au `ncetat s\ mai lucreze cu Romnia comunist\. Se diseminase la cote uria[e traficul cu cafea, ]ig\ri [i b\uturi str\ine, f\cut `n `ntreprinderi sub ochii ofi]erilor de Securitate. ~n acel moment, individul devenea extrem de vulnerabil, pasibil de o pedeaps\ de drept comun, dar mai ales vulnerabil la ac]iunea denun]\toare a colegilor. Colonelul Ioan Rusan a explicat acest mecanism: Ioan Rusan: Se luau m\suri, altele dec`t trimiterea `n justi]ie, cum era scoaterea de la serviciu, g\sirea unei infrac]iuni de drept comun... AMS: Se fabricau... IR: Nu se fabricau, pentru c\, `n situa]ia blocajului economic de atunci [i a traiului greu, oamenii `nc\lcau `n mod curent legile ]\rii, legile de atunci, iar agen]ii, romnii care acceptau s\ fac\ spionaj pentru o ]ar\ str\in\, se implicau invariabil, [i repet invariabil, `n traficul de ]ig\ri, cafea, cosmetice, valut\. AMS: Adic\, foloseau rela]ia cu spionajul str\in pentru a ob]ine astfel de produse sau bani, transforma]i apoi `n lei cu care `ncercau s\ tr\iasc\ mai bine. IR: A[a este, a]i intuit corect. Or, activit\]ile astea erau ilegale, dup\ legile de atunci. A[a c\... acele condamn\ri pe infrac]iuni de drept comun nu erau fabricate, inventate de noi. Problema este c\ obiceiul era larg r\sp`ndit. AMS: ~l practicau [i ofi]erii de Securitate. IR: Erau [i d-\[tia... Deci, nu erau pu[i `n discu]ie pentru o ac]iune judec\toreasc\ dec`t aceia care fuseser\ depista]i c\ sunt

182

ALEX MIHAI STOENESCU

implica]i `n activit\]i de spionaj, de influen]are, astfel c\ pove[tile cu disiden]a [i cu condamn\rile date de regimul comunist, pe temeiuri de drept comun, pentru c\ Ceau[escu nu ar fi vrut de]inu]i politici, sunt adev\rate, numai c\ trebuie s\ `nlocui]i cuv`ntul de]inu]i politici cu spioni. Pentru ag\]area pe infrac]iuni de drept comun f\ceam `nainte filaj sau perchezi]ii secrete [i [tiam precis unde are marfa. Apoi veneau Mili]ia [i Procuratura, se duceau la fix, `n dulap, `n sertar, `n biblioteca unde avea omul valuta. Ce-i asta, de unde le ai?! etc. Astea erau legile, `ns\ repet c\ ac]iunile acestea se f\ceau numai `n cazurile `n care aveam date despre activitatea de spionaj a respectivului.79 Privind ast\zi aceast\ declara]ie, ne d\m seama ce imens\ era scena comportamental\ pe care putea interveni Securitatea. Cele mai multe cazuri de probleme cu Securitatea au venit din aceast\ zon\ [i pe contextul unei recrudescen]e a colabora]ionismului m\runt, clientelar, de care amintea Dan Petrescu. ~n cazul apari]iei unei forme de protest individual sau colectiv de cele mai multe ori `ncetarea lucrului [i protestul pentru neplata salariilor , masa imens\ de informatori sub [i f\r\ contract se activa rapid, stimulat\ sau din proprie ini]iativ\, produc`nd `n r`ndurile celorlal]i ceea ce numim ast\zi micii disiden]i [i marile ac]iuni de protest anticeau[ist [i anticomunist. Urma o represiune local\ mai mic\ sau mai mare. Dup\ revolu]ie au predominat cei care, dup\ cum spunea Sadoveanu, pentru o zgaib\ au urlat toat\ noaptea. Iar cei care aveau `ntr-adev\r leg\turi cu serviciile de spionaj str\ine s-au luptat s\ se plaseze c`t mai bine `n structurile de putere ale noului stat sau au primit ordin s\ stea la cutie, unde sunt [i ast\zi. * Inocentarea Securit\]ii, c\tre care conduce ipoteza minimal\ arat\ mai departe Dan Petrescu `n studiul s\u , se `ntemeiaz\ pe dou\ fapte certe: cel mai apropiat de noi este pasivitatea acestei institu]ii `n decembrie 1989, care a f\cut posibil\ detronarea clanu79

Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 120.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

183

lui Ceau[escu [i prezervarea vie]ii majorit\]ii celor ce i se opuseser\. Cel\lalt fapt, ini]iat de Gheorghiu-Dej [i des\v`r[it de Ceau[escu, este subordonarea Securit\]ii de c\tre partid [i, prin urmare, transferul responsabilit\]ii ([i al culpabilit\]ii) `n materie de represiune asupra aparatului de partid, cu to]i activi[tii s\i (care, s\ nu uit\m: spre finele lui 1989, primiser\ arme [i, chit c\ [i-au p\r\sit posturile din decembrie, [i le-au p\r\sit `narma]i)80. Explica]ia pentru observa]iile corecte ale lui Dan Petrescu se afl\ `n interiorul institu]iei, al Securit\]ii, prezentate `n acest capitol, pornind de la modificarea comportamentului ofi]erilor sub regimul Ceau[escu [i mai ales sub conducerea lui Vlad, [i p`n\ la pasul `napoi f\cut de Securitate `nainte de decembrie 1989, cu scopul central de a se proteja `n fa]a unei previzibile schimb\ri a situa]iei interne. ~n sf`r[it, Dan Petrescu trage o concluzie [i, totodat\, atinge printr-un citat epocal din Marin Preda problema cheie a Securit\]ii: Ipotezele extreme analizate p`n\ aici, cea maximalist\ (Securitatea era/este peste tot) [i cea minimalist\ (Securitatea nu era/nu mai este nic\ieri), de[i opuse, dau efecte asem\n\toare, `n sensul c\ o implicare profund\ a Securit\]ii `n structurile societ\]ii (cazul prim) e foarte aproape de o implicare unanim\ a popula]iei `n propria-i represiune, dac\ Securitatea devine fantomatic\ [i greu de localizat (cazul secund); [i, la urma urmelor, vorba lui Marin Preda: de unde au ie[it oare b\ie]ii \[tia dintr-odat\ (poporul romn fiind, `n mod tradi]ional, bun, bl`nd [i cuminte)?81 Chiar, de unde au ie[it b\ie]ii \[tia? Autorul a g\sit r\spunsul `n comuna Gogo[u, din Dolj, localitatea de care apar]ine satul de origine al ultimului [ef al Securit\]ii. Un sat `ngrozitor de s\rac [i ast\zi, uitat de lume, `n curs de dispari]ie prin dispari]ia lent\, dar sigur\, a locuitorilor s\i ]\rani. Ziarista Laura Mot`rliche a fost acolo: C`nd au murit o sut\ de b\tr`ni, s-au n\scut [ase prunci. De atunci, oamenii locului [tiu c`nd clopotul bate prelung [i pustiu. Se `nchin\ [i trec cu privirea peste ni[te dealuri ar\mii [i domoale. De dincolo de ele cimitirele cresc cu troi]e noi,
80

Ibidem, p. 408.

81 Ibidem, p. 411.

184

ALEX MIHAI STOENESCU

`ncleiate din lemn de brad, [i continu\ s\ apar\ `nghesuite `n l\st\ri[uri de m\ce[ s\lbatic. C`nd au venit s\ semene via]\, str\inii s-au `ngrozit de s\r\cia locurilor [i au fugit. C\ci la Gogo[u se moare `ncet, cu tot cu oameni [i case, cu uli]e [i pode]e durate peste [uvoaie de ap\, cu p\m`nturi, dealuri [i v\i82. ~n satul Gogo[i]a, revolu]ia, terori[tii, mo[tenirea grea a trecutului nu exist\. Cristi P\tru a fost [i el acolo: Oamenii vorbesc `n continuare cu admira]ie de Vlad, fostul [ef al Securit\]ii. Enoria[ii str`n[i la biserica din Gogo[i]a nu mai contenesc cu vorbele bune: Era respectuos; nea ajutat c`t a putut83. Pentru oamenii ace[tia, poli]ia politic\ este ceva de ne`n]eles. Ofi]erul de Securitate. Cum au crescut b\ie]ii \[tia? R\spunsul se extrage dintr-o particularitate a oamenilor Securit\]ii, a originii lor sociale [i a felului cum au fost educa]i ca ofi]eri. Excludem din analiz\ ofi]erii proveni]i din intelectuali, recruta]i din r`ndul v`rfurilor universitare, profesionale, culturale. Am cunoscut `nainte de revolu]ie un ofi]er de Securitate provenit din inginer de aeronave [i unul provenit din miner. Cu inginerul discutam subiecte literare, schimbam discuri cu muzic\ clasic\, albume de art\, comentam situa]ia intern\ [i pe cea din cultur\. Nu [tiu ce f\cea mai departe, poate era o masc\. ~nclin s\ cred c\ nu. Pentru miner `ns\ intelectualii erau altceva dec`t poporul romn, cel de jos, din care provenea el. El f\cea mereu o diferen]iere profesional\: poporul de jos, simplu, am\r`t, curat [i cinstit, nec\jit [i inofensiv, [i de cealalt\ parte intelectualitatea care m`r`ie, care produce disiden]i, care circul\ `n str\in\tate, care tr\deaz\ vizit`nd ambasade str\ine, care se complace `n turn\torii ieftine, ur`te, dizgra]ioase [i pentru securi[ti, cu scopul de a tr\i [i mai bine, eventual `n lux, `n timp ce muncitorul sau ]\ranul nu are astfel de aspira]ii. Securistul provenit din miner avea totodat\ [i un infinit dispre] pentru intelectualul lipsit de caracter, pentru intelectualul preocupat de murd\rii cotidiene, dar sim]ea [i o imens\ satisfac]ie `n fa]a umilin]elor, lingu[elilor [i
82 Cuvntul libert\]ii, Craiova, vineri, 7 ianuarie 2005, p. 3. 83 Ibidem. (Gogo[i]a, locul de unde a plecat, ieri, gen. Iulian Vlad azi... de

Cristi P\tru.)

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

185

t\v\lelilor existen]ialiste pe care intelectualii le produceau `n fa]a lui cu ocazia `nt`lnirilor conspirative. Intelectualul cel mai detestat era cel vechi, provenit din familii de intelectuali, din fosta burghezie democratic\. Intelectualul nou, provenit din ]\ran [i trimis de partid la studii intra `n alt\ categorie: tr\d\tor al originii sale, `mburghezit. Din aceste motive, un Dan Petrescu, Doina Cornea sau Petre Mihai B\canu oameni f\r\ oper\ sunt mai importan]i ca voci publice dec`t un intelectual plin de talent, autor de oper\ [i lipsit de caracter. De la un ofi]er de Securitate f\cut din vagonetar nu po]i s\ ceri anumite lucruri. ~n spatele lui nu se afl\ o educa]ie, o imagine luminoas\ despre lume [i oameni, ci o gaur\ neagr\ de min\. Erorile Justi]iei. Este posibil ca generalul Vlad [i subordona]ii lui s\ fi fost vinova]i de abuz, de opera]iuni nelegale, chiar de acte pe care presa le `ncadreaz\ `n categoria poli]iei politice, dar `n condi]iile `n care s-au desf\[urat procesele lor, aceste acuze au fost spulberate, nu numai prin felul precis [i metodic `n care s-au ap\rat inculpa]ii, ci [i prin incompeten]a dus\ uneori p`n\ la absurd a unor magistra]i. Prin politizarea actului de Justi]ie s-a ajuns, chiar [i t`rziu, `n 1999, la abera]ii, cum este cea din sentin]a dat\ de Curtea Suprem\ de Justi]ie a Romniei: ~n al [aptelea r`nd, inculpa]ii se ap\r\ c\ regimul Ceau[escu recunoscut ca legitim `n toate ]\rile lumii (dovad\ fiind, printre altele, vizitele reciproce [i `nt`lnirile personale cu [efii mai multor state) nu putea deveni ilegitim peste noapte, ilegitimitate care s\ explice [i s\ justifice saltul de la la r\zmeri]\ la r\scoal\ popular\. {i aceast\ ap\rare este nefondat\ (!) Saltul, de la r\zmeri]\ la r\scoal\ popular\, produs atunci, s-a datorat `ntunericului, frigului din case, foamei, fricii, minciunii generalizate [i perpetue, invad\rii vie]ii private, dictaturii poli]iene[ti, domniei nomenclaturii, colapsului economic, monismului ideologic, cinismului birocratic, pauperiz\rii, `ncarcer\rii societ\]ii `nl\untrul statului, drumului f\r\ ]int\, credin]ei f\r\ Dumnezeu. Sistemul social politic [i de guvern\m`nt nu mai avea nici o legitimitate, motiv pentru care, peste c`teva zile, s-a

186

ALEX MIHAI STOENESCU

pr\bu[it 84(!) A[a ceva cum spunea Caragiale `n O scrisoare pierdut\ nu se pomene[te nici `n romane, nici `ntr-o pies\ de teatru. Este incredibil cum s-au putut face astfel de afirma]ii iresponsabile pe un act oficial al Cur]ii Supreme de Justi]ie. Ne putem imagina situa]ia acestor magistra]i care chiar ei d\deau sentin]e cu numai c`teva zile `nainte de izbucnirea revolu]iei, `n 1989, ca fiind ilegitimi, angaja]i ai unui stat ilegitim? Ce legitimitate mai avea diploma lor de jurist [i din ce calitate au fost numi]i `n completul de judecat\? Ne putem imagina consecin]ele juridice de drept interna]ional ale ilegitimit\]ii Romniei comuniste? Ce valoare mai aveau tratatele care garantau grani]ele ]\rii, de exemplu? Ne putem imagina un grup de lideri politici [i de stat ai lumii format din pre[edin]ii Fran]ei, SUA, din regina Angliei, regele Spaniei sau din cancelarii RFG, incompeten]i [i naivi, trat`nd de la egal la egal cu dictatorul unui stat ilegitim? Se pot introduce texte literare `ntr-un act juridic, `ntr-o sentin]\ de o asemenea greutate pe post de probatoriu? Po]i s\ afirmi c\ statul a devenit ilegitim din cauza `ntunericului!? Pe ce baz\ s-au recuperat crean]e, alt exemplu, de miliarde de dolari dup\ revolu]ie, dac\ statul care le-a angajat devenise ilegitim? Pe ce baz\ a pl\tit Romnia comunist\ cotiza]ii la ONU, `n calitate de membru cu drepturi depline? {i, pentru a nu trece u[or peste aceast\ enormitate, care a permis generalilor de Armat\ [i de Securitate s\ demonteze cu u[urin]\ acest tip de acuza]ii, iar Justi]iei s\-i condamne pe al]ii f\r\ probe [i cu argumente ridicole, voi reproduce [i argumenta]ia celebrului pre[edinte al Cur]ii Supreme de Justi]ie, Sorin Moisescu: Dar, mai este de observat c\ atributul de a reprima, conform legii, tulbur\ri violente sau o insurec]ie, nu-l pot avea dec`t autorit\]ile legitime. Or, un guvern instalat prin for]\ [i presiune, cum a fost cel instaurat la 6 martie 1945 `n Romnia, era v\dit ilegitim, deoarece nu era emanat de la reprezentan]ii fire[ti ai poporului, astfel c\ [i regimul social-politic
84 Curtea Suprem\ de Justi]ie, Sec]ia Penal\, Dosar nr. 2955/1998, Sentin]a nr. 9

din 15 iulie 1999, p. 22.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

187

creat ulterior prin violen]\ [i fraud\, ca [i guvernele ce s-au succedat `n astfel de condi]ii nu [i-au dob`ndit legitimitatea85. P\i, cum a judecat Justi]ia `n toat\ perioada comunist\, cum a dat sentin]e [i cum a trimis oameni la pu[c\rie, dac\ statul nu [i-a dob`ndit legitimitatea? Cei nou\ judec\tori, care au semnat o astfel de abera]ie juridic\, pe ce baz\ au func]ionat ca judec\tori, procurori sau avoca]i `nainte de revolu]ie? Au luat leaf\ de la un guvern nelegitim? Ce legitimitate a avut sentin]a de condamnare la moarte a lui R`maru? A fost un asasinat? Se invoc\ mereu procesul de la Nrnberg, dar la Nrnberg, dup\ r\zboi, a avut loc [i procesul magistra]ilor. Nrnberg a fost un proces al nazismului. Echivalentul lui este procesul comunismului. Asupra rolului jucat de Securitate `n revolu]ie avem la dispozi]ie [i cuv`ntul final din proces al generalului Vlad, rostit la 3 iulie 1991. El dezv\luie [i pozi]ia mai aproape de realitate a Departamentului Securit\]ii Statului `n decembrie 1989: Atitudinea Securit\]ii `n timpul revolu]iei s-a considerat [i se mai consider\ a fi o cheie pentru multe din enigme. Datele acumulate p`n\ acum infirm\ diversiunea lansat\ `n dup\-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, devenit\ apoi legend\, potrivit c\reia Securitatea s-ar fi opus `nl\tur\rii lui Ceau[escu. Acum, sintetiz`nd ceea ce am spus, se [tie ceea ce nu se [tia atunci, [i anume: c\ Securitatea primise ordin s\ nu se implice `n reprimarea mi[c\rilor anticeau[iste; c\ prin comportamentul ei a `ncurajat tacit aceste mi[c\ri; c\ nu a executat ordinele lui Ceau[escu de `ndat\ ce s-a declan[at mi[carea de la Timi[oara; c\ nu l-a ajutat pe Ceau[escu s\ fug\, ci, dimpotriv\, l-a abandonat, iar apoi cadre ale Securit\]ii [i Mili]iei l-au re]inut [i predat Armatei;
85 Curtea Suprem\ de Justi]ie, Completul de 9 judec\tori, Decizia nr. 8, Dosar nr.

55/1999, {edin]a public\ de la 23 februarie 2000, p. 60.

188

ALEX MIHAI STOENESCU

c\ din dup\-amiaza de 22 decembrie 1989, unit\]ile Securit\]ii au fost preluate de c\tre Armat\ cu oameni, arme, muni]ii [i cu toate mijloacele tehnic-operative [i arhive; c\ Securitatea nu s-a opus noii puteri, ci a sprijinit-o din primele momente. Din acest comportament al Securit\]ii au decurs multe din echivocurile revolu]iei romne. Prin conduita respectiv\ s-au dejucat scenariile care intersectau atunci spa]iul terestru [i aerian al Romniei. C\ci aceste scenarii mizau pe implicarea fanatic\ a Securit\]ii, pe implicarea ei `n reprimarea revolu]iei. Numai c\ pozi]ia [i ac]iunile noastre au fost contrare a ceea ce se concepuse [i se urm\rea s\ se realizeze. A fost unul dintre pu]inele calcule fundamental gre[ite ale celor care au conceput [i pus `n aplicare acele scenarii. Ei au ignorat sau n-au cunoscut sentimentele reale fa]\ de ]ar\ [i popor ale celor care se g\seau atunci `n serviciul Securit\]ii Statului de la general la soldat. ~n ce m\ prive[te, tot ceea ce am f\cut, am f\cut g`ndindu-m\ la popor [i la ]ar\. Pentru acest motiv, pot privi `n ochii oricui. M\ aflu, a[a cum am spus, `n fa]a unei noi hot\r`ri pe care urmeaz\ s\ o da]i `n acest proces. Peste un num\r de ani, `[i va da verdictul [i Istoria, care va fi scris\ f\r\ ur\ [i p\rtinire, cu privire la evenimentele din decembrie 1989 [i la rolul pe care l-am avut [i eu, [i institu]ia pe care o conduceam atunci, `n acel moment de r\scruce al destinelor ]\rii noastre. De aceea, v\ solicit un singur lucru: sentin]a pe care o ve]i da dumneavoastr\ s\ coincid\ cu verdictul Istoriei pentru ca s\ nu fie infirmat\ de aceasta.

Cauzele e[ecului profesional


Citind un cunoscut tratat de teorie [i istorie a informa]iilor [i serviciilor secrete, putem descoperi cu u[urin]\ principalul defect al

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

189

poli]iei politice comuniste, create pentru a sluji un partid unic [i o putere dictatorial\. Securitatea romn\ nu putea `nvinge, a[a cum nici regimul comunist nu putea `nvinge. Una din cauzele pr\bu[irii, a[ezat\ pe linia ierarhic\ sub criza economic\, a fost sistemul defectuos, organic deformat al rela]iei PutereServiciu Secret `n sistemul comunist. Nu trebuie s\ uit\m c\ [i unul dintre cele patru mari servicii secrete din lume, KGB-ul, a fost `nfr`nt [i spart apoi `n patru agen]ii. Problema fundamental\: rela]ia serviciu secretfactor de decizie a fost sursa e[ecului grav al Securit\]ii romne. Rela]ia Securit\]ii cu Nicolae Ceau[escu, contrar paradei de legalitate pe care o f\cea [eful statului, era viciat\ de domina]ia absolut\ a acestuia, ca factor de decizie suprem, asupra opera]iei de exploatare a informa]iei. Pentru a `n]elege punctul nodal al e[ecului Departamentului Securit\]ii Statului, nu numai ca poli]ie politic\, ci [i `n calitate de serviciu secret profesionist a[adar, nu numai politic, ci [i profesional , vom explica pe scurt care este mecanismul de rela]ionare `ntre un serviciu secret [i factorul de decizie. Lan]ul informa]ional clasic este definit prin urm\toarele etape: eveniment informa]ie analiz\ (ansamblu de elemente de cunoa[tere diverse asupra evenimentului) sintez\ decizie politic\. Pe traseul acestui lan] stabilit `ntre serviciul secret [i liderul politic intervin mai multe categorii de influen]e. De exemplu, `ntre eveniment [i informa]ia asupra lui pot interfera deforma]iile de percep]ie ale sursei sau dezinformarea, act voit menit s\ induc\ `n eroare factorul de decizie final. Dup\ ce serviciul secret a analizat informa]iile, a f\cut sinteza lor [i a `naintat-o liderului politic, serviciul secret se confrunt\ cu patru inamici: calitatea rela]iei `ntre serviciul secret [i lider; influen]ele anturajului asupra factorului de decizie; politizarea informa]iei (interpretarea politic\ partizan\); rela]ia `ntre lider [i consilierul pe probleme de ap\rare. S\ le lu\m pe r`nd [i s\ le analiz\m `n contextul rela]iei Securitate Nicolae Ceau[escu: 1. Calitatea rela]iei `ntre serviciul secret [i lider este ilustrat\ `n primul r`nd de `ncredere. Aspectul acesta al artei conducerii func]ioneaz\ `ns\ biunivoc. Este vorba at`t de `ncrederea pe care o

190

ALEX MIHAI STOENESCU

acord\ liderul politic serviciului secret, c`t [i de `ncrederea pe care o are acesta `n conduc\tor. ~n cazul Ceau[escu, acesta pierduse `ncrederea `n loialitatea Securit\]ii, dar trebuie subliniat c\ percep]ia lui era aceea de poli]ie politic\, inclusiv atunci c`nd era vorba de activit\]i strict profesionale, deoarece [i pe acestea le interpreta ca ac]iuni menite a sus]ine puterea politic\. Prin urmare, din punctul de vedere al lui Nicolae Ceau[escu atitudine ce coincide surprinz\tor cu aceea a detractorilor postdecembri[ti cei mai vehemen]i , Securitatea trebuia s\ fie exclusiv o poli]ie politic\. Tentativele Securit\]ii de a se retrage discret din aceast\ postur\ au m\rit suspiciunea [i ne`ncrederea dictatorului. ~n momentul `n care Securitatea [i-a pierdut ea `ncrederea `n Nicolae Ceau[escu 17 decembrie 1989, dup\ ora 17.30 , acesta a fost condamnat. Un fenomen similar s-a petrecut [i `n perioada 19972000 `ntre SRI [i pre[edintele Emil Constantinescu. 2. Influen]ele anturajului asupra factorului de decizie sunt considerate ca importante, puternice `n cazul Nicolae Ceau[escu. Cea mai puternic\ influen]\ era exercitat\ de Elena Ceau[escu, so]ia care exploata intimitatea conjugal\ pentru a-i dirija deciziile, pe de o parte, [i care bloca accesul informa]iei la el pe motive medicale, pe de alt\ parte. A doua persoan\ cu poten]ial de influen]are a fost Silviu Curticeanu, devenit `n ultimii ani omul cel mai apropiat [i devotat, devo]iunea sa av`nd `n perioada crizei din decembrie un caracter criminal distinct. ~n cazul Ceau[escu exist\ [i o particularitate a influen]\rii prin anturaj [i anume noninfluen]area regresiv\, materializat\ prin faptul c\ anturajul s\u politic imediat membrii CPEx nu ofereau alternative, fiind, cu mici excep]ii, ni[te slugi ascult\toare care aprobau orice abera]ie enun]at\ de lider. Asta i-a condus pe to]i, `n frunte cu Ceau[escu, la activitatea criminal\ din [edin]ele CPEx de sf`r[it de mandat. 3. Politizarea informa]iei devenise la Nicolae Ceau[escu un act mecanic. Ca aspect constatat clinic, paranoia dictatorului romn `l stimula s\ refuze informa]ia nepl\cut\; el nu mai accepta dec`t informa]ia venit\ din Cuba, China [i Coreea comunist\ prin agen]ii de pres\, evalu`nd informa]ia primit\ de la DSS `n raport

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

191

cu acele [tiri de pres\. Altfel spus, mai direct [i simplu, Nicolae Ceau[escu aprecia valoarea informa]iilor primite de la Securitate `n func]ie de potrivirea sau nepotrivirea lor cu [tirile de pres\ venite din Cuba. Instinctul `i spunea c\ este vorba de o destructurare a sistemului comunist, motiv pentru care informa]iile secven]iale, aride [i depolitizate primite de la Iulian Vlad i se p\reau c\ nu ating dimensiunea politic\ universal\ pe care o vedea el. Ceau[escu a[tepta de la poli]ia sa politic\ informa]ii de genul Am descoperit [i documentat c\ Mihail Gorbaciov este un spion american care, `mpreun\ cu for]ele imperialiste, vrea s\ distrug\ sistemul comunist. Iat\ probele... Nu se `nt`mpla a[a. Securitatea `i d\dea probele, f\r\ s\ comenteze, cu speran]a c\ liderul va lua decizii de protejare a statului, de reformare a situa]iei economice [i sociale interne, iar Ceau[escu politiza informa]ia, `n sensul unui r\zboi pornit `mpotriva comunismului `n care el, `n chip de Kaghemusha, lupt\ de unul singur pe un c`mp plin de mor]i. Nu putea s\ `nving\, ci doar s\ se fac\ de r`s, a[a cum s-a `nt`mplat [i `n film, [i `n realitate. 4. Rela]ia `ntre lider [i consilierul pe probleme de securitate nu a existat `n regimul Ceau[escu. Nu a existat o voce care s\-l influen]eze pe Ceau[escu `n rela]ia sa direct\ cu Securitatea (Iulian Vlad), ci doar interferen]e de tip Postelnicu, Bobu, Ion Coman, Elena Ceau[escu, Silviu Curticeanu. Conducerea Securit\]ii a explicat, `n audierile la Comisia senatorial\ [i `n procesele penale `n care a fost implicat\, c\, cel pu]in `n ultimii doi ani, a pus la dispozi]ia lui Nicolae Ceau[escu toat\ informa]ia despre situa]ia grea din ]ar\, dar acesta nu a luat deciziile corecte. Manualul de informa]ii arat\ `ns\ foarte clar c\ exploatarea informa]iilor calificate const\ `n convingerea decidentului politic asupra demersului eficient pentru a angaja/declan[a, la o or\ precis\, ac]iunea politic\86. Securitatea i-a dat informa]iile corecte despre realitate, dar a e[uat `n demersul de a-l convinge pe Nicolae
86 Olivier Forcade, Sbastien Laurent, Secrets dEtat. Pouvoirs et renseignement

dans le monde contemporain, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 39.

192

ALEX MIHAI STOENESCU

Ceau[escu s\ ia deciziile corecte. Nu numai teoria, ci [i practica lumii informa]iilor arat\ c\ un stat constituit nu `nseamn\ `n mod necesar un stat ra]ional [i, cu at`t mai mult, o decizie centralizat\ nu garanteaz\ eficacitatea ei87. Principalul vinovat pentru pr\bu[irea serviciului secret al ]\rii este Nicolae Ceau[escu `nsu[i, care, `n mod iresponsabil [i sigur orbit de dorin]a lui de putere, a ignorat consecin]ele grave, criminale, pe care le arunc\ ordinele sale ilegale asupra serviciului secret al ]\rii [i asupra Armatei, `n momentul de v`rf al crizei. Deja, la numai 16 ani de la revolu]ie, opinia public\, istoricii, anali[tii politici [i mul]i dintre actorii evenimentelor nu mai cred `n teza securi[tilor-terori[ti [i nici `n nocivitatea absolut\ a Securit\]ii. Ea a r\mas `n continuare o surs\ pentru trei tipuri de activit\]i: folosirea `n scopuri politice pentru a se construi platforme electorale puritane; folosirea dosarelor pentru a opri evadarea fo[tilor informatori [i colaboratori din mecanismul [antajului; folosirea pr\bu[irii [i distrugerii serviciului secret romn de c\tre serviciile de informa]ii str\ine, mai ales de cele ruse[ti, pentru infiltr\ri ad`nci `n via]a politic\, economic\ [i `n sistemul de ap\rare [i securitate al ]\rii. A[a cum am ar\tat pe lungimea a trei volume, fenomenul acesta repet\ situa]ii petrecute de mai multe ori `n trecut. Cauza lor lipsa de unitate a societ\]ii cu statul. Aceste cuvinte nu provin din vreun regret dup\ institu]ia cea mai hulit\ a ]\rii, ci din constatarea c\ la baza noului stat democratic nu a fost pus adev\rul, ci o mare minciun\. ~n decembrie 1989, partidul a fost salvat, apoi Armata [i Justi]ia s-au salvat [i ele, una devenind eroina revolu]iei, cealalt\ autoritatea care face dreptate poporului romn. Toate hainele celor trei for]e put [i ast\zi a hoit, pentru c\ [i-au ridicat postamentul democratic pe cadavrul Securit\]ii.

87 Ibidem.

Capitolul VIII

LOVITURA PRINCIPAL|
Bucure[ti, 21 decembrie 1989
Motto:
C`nd nu mai supor]i m`na ce st\ deasupra ta, s\rut-o [i dore[te-]i s-o vezi rupt\.

PROVERB ARAB

~n diminea]a de 21 decembrie 1989, `nc\ pe `ntuneric, Romnia st\tea `n cump\na istoriei. Provocat\ profesionist, Armata ]\rii deschisese focul [i omor`se cet\]eni ai ]\rii. Oameni ai Mili]iei [i Securit\]ii arseser\ cadavrele victimelor de la Timi[oara, iar G\rzile patriotice din acela[i ora[ tr\seser\ cot la cot cu for]ele de represiune, f\c`nd [i ele victime. {eful statului `nc\lcase Constitu]ia Romniei [i d\duse ordine ilegale, f\ptuind deja infrac]iunea de subminare a puterii de stat. {i cu toate acestea, `n acea noapte Nicolae Ceau[escu `nc\ mai putea opri dezastrul ]\rii [i al na]iunii printr-una sau dou\ decizii ra]ionale. Alegerea lui a fost s\ trimit\ la Timi[oara c`teva zeci de mii de muncitori din Oltenia care s\-i bat\ pe muncitorii din Timi[oara, s\ organizeze la Bucure[ti un miting prin care inten]iona s\ acopere cu legitimitate revolu]ionar-marxist\ acest ordin criminal [i s\-i ofere `n plus posibilitatea de a ucide `n continuare, `n mas\. Ne aflam `n momentul de v`rf al deciziei, adic\ `n acea clip\ `n care un om `nvestit cu o responsabilitate major\ hot\r\[te soarta a milioane de oameni, destinul poporului s\u. Uneori, `n cazul unor personalit\]i cu anvergur\ planetar\, omul care ia decizia poate influen]a Istoria. Thierry de Montbrial, fondatorul Institutului Francez de Rela]ii Interna]ionale, a definit acest moment: Previziunea crizelor face s\ intervin\ mai multe niveluri de incertitudine. Cu titlu de exemplu, legat de teoria sistemelor, asupra c\reia vom reveni, va trebui acordat\ o aten]ie special\ formei extreme care ]ine seama de posibilitatea existen]ei

194

ALEX MIHAI STOENESCU

unei bifurca]ii `n cadrul unui sistem dat, susceptibil de [ocuri structurale, din care poate rezulta o schimbare a sistemului `nsu[i (criz\ sistemic\)(...) No]iunile de bifurca]ie [i de criz\ sistemic\ vor fi ilustrate de un exemplu. La 7 octombrie 1989, `n Berlinul de Est, Mihail Gorbaciov avea de ales `ntre a-[i oferi sau a refuza sprijinul fa]\ de Erich Honecker. Aceast\ situa]ie corespunde foarte bine no]iunii de bifurca]ie. Aleg`nd cea de-a doua alternativ\, st\p`nul de la Kremlin a pus `n ac]iune desigur, f\r\ a fi con[tient de acest lucru o dinamic\ ce a provocat pr\bu[irea Uniunii Sovietice [i deci, finalmente, o schimbare a sistemului interna]ional `n ansamblul s\u (criz\ sistemic\). Dac\ Mihail Gorbaciov ar fi ales s\-l sus]in\ pe Erich Honecker `ntr-o ac]iune represiv\ (pozi]ia acelora pentru care el nu avea de ales este, din punct de vedere filozofic, de nesus]inut), e posibil ca sistemul bipolar s\ fi supravie]uit pentru un timp nedeterminat, ceea ce ar fi atras o relansare a R\zboiului rece88. Decizia lui Nicolae Ceau[escu din noaptea de 21 decembrie [i diminea]a de 22 decembrie 1989 de a supravie]ui la conducerea Romniei cu orice pre] a declan[at un lan] de evenimente ale c\ror consecin]e nu s-au stins nici ast\zi, dup\ mai bine de 15 ani, leg`nd cu inelele sale c\derea general\ a economiei, a st\rii sociale [i morale a societ\]ii romne[ti, sugrum`nd statul p`n\ la limita de jos a disolu]iei na]ionale. ~n consecin]\, pre]ul pe care `l pl\tim acum sl\birea accentuat\ a valorilor statale, supravie]uirea `ndelungat\ a mentalit\]ilor [i structurilor comuniste, influen]a crimei din decembrie asupra vie]ii politice [i sociale, pr\bu[irea imaginii institu]iilor de for]\ ale statului (Armata, Justi]ia, Poli]ia [i Serviciul secret), scena politic\ dominat\ de impostori [i amatori, penetrarea p`n\ la niveluri `nalte a spionajului str\in pe fondul dezintegr\rii sistemelor de securitate ale statului, pozi]ia interna]ional\ inferioar\ [i chiar umil\ `[i au originea nu numai `n lipsa de reac]ie a na]iunii `n fa]a dictaturii, ci [i `n deciziile gre[ite ale lui Nicolae Ceau[escu. Putem estima, la fel ca `n exemplul dat de Thierry de Montbrial, c\ Ceau[escu nu a intuit dimensiunea catastrofei pe
88 Thierry de Montbrial, Ac]iunea [i sistemul lumii, Academia Romn\ [i Ed. Expert, Bucure[ti, 2003, p. 208.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

195

care a declan[at-o `n Romnia, astfel c\ schimbarea violent\ de sistem `n ]ara noastr\ nu a atins doar faza crizei sistemice aceasta era oricum ini]iat\ la Moscova , ci a lovit [i `n bazele statului romn. ~nc\ nu ne putem imagina un Ceau[escu adept al dictonului dup\ noi, potopul [i continu\m s\ credem c\ dictatorul comunist se crampona de Putere din cauza obsesiei pe care o f\cuse pentru destinul s\u eroic. Dac\ lec]ia aceasta nu va fi scris\ `n manualul de Istorie al [colilor noastre, a[a cum a fost `n realitate [i `n `ntregul s\u dramatism cinic, suntem condamna]i s\ prelungim `nc\ multe decenii criza sistemic\ pe care a declan[at-o voit Mihail Gorbaciov `n folosul Uniunii Sovietice [i cu sacrificarea, sl\birea [i dezorganizarea fo[tilor s\i sateli]i. ~n diminea]a de 21 decembrie 1989 se `mplineau 110 ani de la na[terea lui Stalin, iar 43 de cet\]eni ai Capitalei se preg\teau ca `n acea zi s\ fie primi]i `n Partidul Comunist Romn.

Cuba [i Panama
Pe biroul lui Nicolae Ceau[escu s-au g\sit c`teva telegrame Agerpres. Dou\ dintre ele a[a cum au relatat revolu]ionarii care au intrat `n biroul lui `n dup\-amiaza de 22 decembrie aveau sublinieri [i semne f\cute cu cerneal\ albastr\. Erau telegramele privind reac]ia lui Fidel Castro la programul perestroika [i cu referire la evenimentele din Panama. C\ut`nd `n presa timpului le-am g\sit, fapt care ne permite s\ `n]elegem ceva din g`ndurile lui Nicolae Ceau[escu din acea diminea]\. El subliniase un pasaj din cuv`ntarea lui Fidel Castro la adunarea popular\ de la Havana din 11 decembrie 1989: Distrugerea sistematic\ a valorilor socialismului, ac]iunea de subminare pus\ la cale de imperiali[ti, corelat\ cu erorile, au accelerat procesul de destabilizare a unor ]\ri socialiste din Europa R\s\ritean\ (...) Nu este posibil ca un proces de `ndreptare a neajunsurilor s\ fie realizat calomniind socialismul, distrug`nd valorile sale, [tirbind prestigiul partidului, demoraliz`nd avangarda, renun]`nd la rolul s\u conduc\tor, lichid`nd disciplina

196

ALEX MIHAI STOENESCU

social\, sem\n`nd haosul [i anarhia `n toate p\r]ile. ~n acest fel poate fi promovat\ o contrarevolu]ie, `ns\ nu pot fi `nf\ptuite schimb\ri revolu]ionare89. Era un atac direct [i violent la adresa lui Mihail Gorbaciov. Pe de alt\ parte, Castro atingea problema drag\ lui Ceau[escu: calomnierea socialismului, distrugerea valorilor socialismului de c\tre Gorbaciov. Erau teme pe care Ceau[escu inten]iona s\ le atace la mitingul din 21 decembrie [i, a[a cum vom constata din textul scris al cuv`nt\rii, erau chiar fraze pe care dictatorul romn inten]iona s\ le reproduc\ din cuv`ntarea dictatorului cubanez. De altfel, Ceau[escu `l invocase pe liderul cubanez `n [edin]a CPEx din 17 decembrie, dovad\ c\ urm\rise cu aten]ie ceea ce f\cea [i declara acesta, la mii de kilometri de Bucure[ti: Are deplin\ dreptate Castro, `n cele spuse `n activul de partid, pentru c\ nu se poate una ca asta. Cea de-a doua telegram\ Agerpres, care va fi publicat\ chiar `n diminea]a de 22 decembrie din ordinul lui, se referea la interven]ia din Panama. ~n coresponden]a de la Ciudad de Panama, Agerpres califica trupele SUA drept for]e agresoare. ~ntr-un apel radiodifuzat se afirma `n coresponden]a Agerpres , [eful guvernului [i comandant-[ef al For]elor de ap\rare panameze, generalul Manuel Antonio Noriega, a chemat popula]ia la rezisten]\ [i fermitate `mpotriva invaziei militare str\ine. El a subliniat hot\r`rea nestr\mutat\ a poporului panamez, a for]elor de ap\rare [i a mili]iilor populare de a nu ceda `n fa]a agresorului90. Parc\ le dictase Nicolae Ceau[escu aceste cuvinte. Dar pasajul cel mai important, a[a cum a ap\rut el `n pres\, este cel legat de reac]ia Moscovei, de declara]ia guvernului sovietic: Interven]ia `ntreprins\ de Washington `mpotriva unui stat independent este o `nc\lcare f\]i[\ a principiilor fundamentale ale Cartei ONU, a normelor rela]iilor reciproce dintre state (...) Ac]iunea armat\ `mpotriva statului Panama se spune `n declara]ie este o sfidare la adresa comunit\]ii interna]ionale care dore[te s\-[i a[eze rela]iile pe principiile suveranit\]ii
89 Romnia liber\, Anul XLVII, Nr. 14026, mar]i, 12 decembrie 1989, p. 6. 90 Romnia liber\, Anul XLVII, Nr. 14035, vineri, 22 decembrie 1989, p. 6.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

197

[i demnit\]ii altor na]iuni91. Moscova juca tare, dar jocul ei `n Panama este extrem de relevant pentru a `n]elege jocul pe care `l f\cea `n Romnia. A[a cum am ar\tat `n volumul precedent, Uniunea Sovietic\ lansase public doctrina noninterven]iei militare [i ne referim aici strict la suprastructura politic\ [i `[i rezerva dreptul de a acuza America pentru agresiune, `n contrast cu politica pacifist\ a Moscovei. Conform acestui principiu sau linie doctrinar\ de politic\ extern\ cum vrem s\ o lu\m insisten]ele ministrului adjunct de la Externe, Aboimov, `n discu]iile cu ambasadorul romn Bucur din noaptea de 21 spre 22 decembrie, ar\tau, de fapt, jocul pe care `l f\cea `ntre Ciudad de Panama [i Bucure[ti: `n Panama era o interven]ie militar\ str\in\, la Bucure[ti era o revolt\ popular\. Diferen]a real\ era c\ `n Panama a fost `ntr-adev\r o interven]ie militar\ conven]ional\, un act de r\zboi clasic, `n timp ce `n Romnia a fost o interven]ie neconven]ional\, cu mijloace electronice (bruiaje, vuiete, simularea de ]inte aeriene), plus trageri precise cu scop psihologic, propagand\ [i mobilizare de strad\ f\cute cu echipe de comando, activarea agenturii de v`rf destinate s\ preia puterea `n stat. A[a se explic\ declara]iile insistente ale URSS din seara de 22 decembrie, c\ `n Romnia s-a revoltat, chipurile, poporul romn [i c\ aici are loc o explozie social\ natural\, cu care URSS n-are nici o leg\tur\. Bucure[tii erau un pion `n jocul dintre superputeri. Coresponden]a din Panama era `nso]it\ [i de un comentariu, de un editorial de politic\ extern\, scris probabil la cererea lui Ceau[escu [i intitulat: Dolarii `n sprijinul drepturilor omului. Era iar\[i una din temele preocupante pentru Ceau[escu tr\d\torii care se vindeau pe un pumn de dolari sau ruble, m`n\ `n m`n\ cu fal[ii ap\r\tori ai drepturilor omului. Despre ce era vorba? Purt\torul de cuv`nt al Casei Albe anun]ase c\ SUA au pus un premiu de 1 milion de dolari pe capul lui Noriega [i unul de 150 de dolari pentru fiecare lupt\tor panamez loial lui Noriega, care va fi eliminat. Ceau[escu se sim]ea vizat [i nu se sim]ea vizat
91 Ibidem.

198

ALEX MIHAI STOENESCU

`nt`mpl\tor, deoarece, a[a cum am ar\tat `n volumul precedent, la insisten]ele graficianului Eugen Mih\escu, `n presa american\ New York Times, Times ap\ruse deja enun]ul: Ceau[escu, acest Noriega al comunismului92. El se considera [eful de stat care lupta, ca [i Noriega, pentru independen]a ]\rii lui, `n timp ce imperiali[tii americani c\utau s\-i prind\ sau s\-i asasineze pe ultimii eroi ai revolu]iei socialiste. Este de-a dreptul incredibil, `n zilele noastre, ca o `nalt\ oficialitate a unui stat s\ declare, pe tonul cel mai senin cu putin]\, stabilirea unei recompense pentru prinderea [efului de guvern al unui stat independent [i suveran se scria `n editorial. Nu exist\ nu ar putea exista nici un fel de justificare pentru un asemenea act de terorism de stat, `n contradic]ie flagrant\ cu cele mai elementare drepturi ale omului, cu principiile de baz\ ale rela]iilor dintre stat, cu normele elementare ale dreptului interna]ional93. {i `n concluzie: Fraze despre democra]ie nu au nimic comun cu realitatea brutal\ a agresiunii `mpotriva unui stat independent [i suveran. Iar perora]iile pe tema drepturilor omului, nimic comun cu r\splata promis\ pentru capturarea sau eliminarea (adic\ uciderea) cet\]enilor altui stat. Nicolae Ceau[escu nu `n]elegea c\ este un sf`r[it de lume. ~n particular, el ataca America pentru c\ nu avea curajul s\ atace URSS, iar pozi]ia sa real\ din acel moment era cea din cunoscuta butad\: Lua]i-l de pe mine c\-l omor.

Mitingul
Pentru c\ mitingul din 21 decembrie a e[uat din motive necunoscute, dar av`nd mai toate aspectele unei ac]iuni deliberate [i profesioniste, s-au conturat, ca [i pentru alte momente ale revolu]iei, dou\ versiuni extreme. Prima pune toat\ `nt`mplarea pe seama hazardului [i a suprapunerii accidentale a unor gesturi izolate.
92 Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat n Romnia, vol. 4, partea I, Ed.

RAO, Bucure[ti, 2004, pp. 196-197.


93 Romnia liber\, Anul XLVII, Nr. 14035, vineri, 22 decembrie 1989, p. 6.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

199

A doua acumuleaz\ mul]imea de elemente disparate ale unor acte de sabotaj `ntr-un scenariu al diversiunii calificate f\cute de sovietici cu sprijinul unor for]e din Armat\. S\ termin\m repede cu prima. Ea se circumscrie tezei insistent proiectate public c\ revolu]ia a fost o ridicare spontan\ a popula]iei [i c\ e posibil s\ fi existat unele ini]iative izolate, dar nesemnificative. ~n r`ndul acestor ini]iative se `ncadreaz\ ac]iunea unui mic grup de tineri care a `nceput s\ strige Jos Ceau[escu! `n mijlocul mul]imii [i aceasta s-a speriat, provoc`nd busculada, apoi declara]ia revolu]ionarului Nica Leon c\ el ar fi detonat un spray care a speriat lumea. Asupra posibilit\]ii de a-i identifica pe ace[ti autori, timpul a lucrat `mpotriva lor. O martor\, doamna Vasilescu, participant\ la miting `n zona sectorului B, i-a declarat autorului `n ziua de 18 mai 2004: Am fost anun]a]i la `ntreprindere, `nc\ de c`nd am sosit, pe la 06.45, c\ vom participa la miting. P`n\ la ora 10.00 ni s-a spus de mai multe ori `mbr\ca]i-v\, dezbr\ca]i-v\, `n a[teptarea ordinului de a pleca la miting. ~n jurul orei 10.00 am fost lua]i cu autobuzele de la `ntreprindere [i du[i `n Pia]\. ~n zona noastr\ de amplasare, cam cu o or\ `nainte de `nceperea mitingului, era `nc\ loc, eram r\sfira]i, se putea circula. Atunci a ap\rut un individ str\in, mic, blond, sl\bu], cam la 30 de ani, care mirosea puternic a alcool [i care a venit s\ vad\ atmosfera, ne-a privit, apoi s-a b\gat `ntre cei de la Optica Romn\ (IOR), unde mul]imea era mai mare [i mai compact\. Prima petard\ a explodat `n zona celor de la IOR [i a l\sat o pulbere `n aer, un fel de stropi fumurii, ca ni[te vapori grei. Lumea a fugit mai `nt`i `nspre corpul principal al cl\dirii, ]ip`nd. ~n st`nga noastr\ am observat un grup de indivizi care loveau cu b`te oamenii `n cap [i strigau la noi: Striga]i Jos Ceau[escu!. Dup\ revolu]ie, cam la vreo trei luni, o coleg\ m-a sunat [i mi-a spus: Uit\-te repede la televizor, `l d\ pe \la cu petarda!. ~ntr-adev\r, era t`n\rul de care v-am vorbit, care chiar afirma c\ el a folosit petarda. Nu era vorba de Nica Leon, `n mod sigur, ci de acel t`n\r de vreo 30 de ani, blond [i care mirosea puternic a alcool. Posibilit\]ile de confuzie sunt mici, deoarece martora l-a observat pe t`n\r de aproape (detaliul c\ mirosea a alcool)

200

ALEX MIHAI STOENESCU

[i l-a observat `ntr-o zon\ cu mai pu]in\ lume. T`n\rul a ap\rut `ntr-adev\r `ntr-o emisiune de televiziune a lui Mihai Tatulici. ~ncerc`nd s\ verific informa]ia, Mihai Tatulici mi-a explicat c\ t`n\rul respectiv exist\, dar c\ s-a chinuit timp de [ase luni s\ verifice informa]iile furnizate de el, s\ explice de unde avea petarda, m\car, `ns\ a fost imposibil. Tatulici a afirmat categoric, `n ziua de 8 iunie 2004, c\ era vorba de un mitoman, de un individ care a inventat cea mai mare parte a pove[tii sale. Situa]ia s-a repetat [i `ntr-o alt\ emisiune de televiziune, unde Nica Leon a ap\rut [i a ar\tat un spray deodorant asem\n\tor celui pe care l-ar fi detonat `n pia]\. Cer`ndu-i-se s\-l detoneze [i `n emisiune, acesta a ezitat, schimb`nd vorba. Nici un om normal nu detoneaz\ o capsul\ exploziv\ `n mijlocul unor oameni nevinova]i, pe care-i poate r\ni, pentru a-l r\sturna pe Ceau[escu de la putere. Ca [i `n multe alte cazuri, dar mai ales ca `n cazul Timi[oara, actele de violen]\ au fost asumate de unii revolu]ionari numai pentru a evita clarificarea elementelor de interven]ie str\in\ `n diversiune, iar asumarea a vizat `ntotdeauna teama de anularea calit\]ii de revolu]ionar, aruncarea unei umbre de `ndoial\ asupra revolu]ionarilor, spaima c\ ar putea fi `ncadra]i solidar interven]iei str\ine `n principal a sovieticilor. Pe de alt\ parte o reac]ie pe care o vom analiza mai t`rziu , mul]i revolu]ionari au ap\rat cu din]ii ideea revolu]iei spontane, f\cute de romni, pentru a nu fi v\zu]i ca fiind ceea ce au fost de fapt: indivizi curajo[i, autentic revolta]i, dar inteligent manipula]i de profesioni[ti str\ini. Una din reac]iile cele mai vehemente ale romnului se petrece atunci c`nd `i demonstrezi c\ a fost p\c\lit, fraierit, folosit. Orgoliul nem\surat venit din toate frustr\rile tr\ite `n via]a mizer\ de zi cu zi, din soarta nemiloas\ a Istoriei, din umiliri [i marginaliz\ri, se revars\ `ntr-o form\ de asumare iresponsabil\ a oric\rui gest eroic. Absen]a unor urme l\sate de petarde, precum [i cercetarea tehnic\ f\cut\ dup\ consumarea evenimentului asupra sta]iilor de amplificare din pia]\, pe baza c\reia s-a afirmat c\ exploziile [i zgomotul generator de panic\ ar fi fost provocate de o defec]iune a carelor de reportaj ale Televiziunii, ar demonstra caracterul

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

201

accidental al evenimentului. Un alt argument `n favoarea acestei ipoteze este ansamblul erorilor de organizare ale acelui miting: 1. Faptul c\ pentru prima oar\ au fost adu[i mai mul]i oameni dec`t de obicei, num\rul participan]ilor sc\p`nd de sub control la comandamentul ad-hoc constituit la Prim\rie de Barbu Petrescu, fapt care a generat o aglomera]ie mai mare dec`t permitea spa]iul, mai ales cel `nchis pe trei laturi din fa]a CC. 2. Faptul c\, cel pu]in `n zona central\, cuprins\ `ntre laturile cl\dirii CC mul]imea exagerat\ a oamenilor a produs un efect de consum excesiv de oxigen, conduc`nd la formarea unui strat de bioxid de carbon `nalt de aproximativ doi metri, care a ame]it lumea. 3. Faptul c\, datorit\ `nghesuielii [i a presiunii laterale, masa de oameni a c\utat s\ se `mping\ spre zone unde spa]iul p\rea mai deschis, de fapt cei c`]iva metri l\sa]i liberi de cordoanele for]elor de ordine. ~n aceste condi]ii, chiar [i simpla strigare a unor lozinci anticeau[iste de c\tre un mic grup de tineri ar fi putut provoca panica. Dup\ cum se observ\, aceast\ versiune a provoc\rii accidentale con]ine [i elemente de ridicol. Cine a hot\r`t mitingul? Conform cercet\rii efectuate de generali ai Ministerului de Interne, faptul c\ ideea mitingului i-a apar]inut lui Nicolae Ceau[escu nu mai las\ loc de dubii. Ceau[escu a avut o consf\tuire cu Dinc\ [i Manea M\nescu `n leg\tur\ cu ideea de a organiza mitingul. Cu amintirea momentului 68 `n cap, Ceau[escu `l convoac\ pe Barbu Petrescu, prim-secretar [i primar al Capitalei, provoc`ndu-i perplexitate, atunci c`nd `l `ntreab\ dac\ poate organiza mitingul dorit. Prudent, acesta `i cere timp de documentare [i `l cheam\ la r`ndu-i, pentru consult\ri, pe [eful Inspectoratului Ministerului de Interne al Municipiului Bucure[ti, colonelul Dumitru Dumitra[cu. Audiat la Procuratura Militar\ `n leg\tur\ cu aceast\ `mprejurare, iat\ ce declara acesta la 19 martie 1990: ~n seara de 20 decembrie 1989, `n jurul orei 23.30, eu fiind la sediul Inspectoratului, am fost chemat de primul-secretar Barbu Petrescu care, `n mod confiden]ial, mi-a spus c\ Nicolae Ceau[escu l-a `ntrebat dac\ se poate organiza, `n ziua de 21.12.1989, un mare miting `n Pia]a Palatului, a[a cum a fost cel din 1968 cu privire la evenimentele din

202

ALEX MIHAI STOENESCU

Cehoslovacia. Cu toate c\ [tiam foarte bine starea de spirit din Capital\, `n ultima perioad\ fiind difuzate foarte multe `nscrisuri [i manifeste cu con]inut anticeau[ist, anticomunist, iar popula]ia se pronun]a cu mult\ fermitate `mpotriva m\surilor care nu asigurau o aprovizionare corespunz\toare cu produse agroalimentare, oamenii muncii nu primeau retribu]iiile complete, se comenta lipsa de ap\, energie, c\ldur\, alimente, programul TV etc., la `ntrebarea ce p\rere am de acest miting, am spus de la `nceput f\r\ ezitare c\ sunt de acord [i avem `ncredere `n oamenii muncii cu care construim socialismul. Din punctul nostru de vedere, al organelor de stat, vom ac]iona pentru afluirea coloanelor oamenilor muncii `n lini[te [i siguran]\ spre Pia]a Palatului. Primul-secretar i-a telefonat lui Ceau[escu c\ se poate organiza mitingul, `ns\ nu a precizat ora. A avut apoi mai multe discu]ii cu Silviu Curticeanu pentru unele detalii cu privire la miting. Din biroul primului-secretar am dat [i eu telefon ministrului de Interne, care era la birou, [i am raportat `n leg\tur\ cu mitingul de a doua zi94. Cercetarea originii acestui miting a ar\tat c\, ini]ial, Ceau[escu ceruse organizarea unor adun\ri `n marile `ntreprinderi, mediatizate amplu prin televiziune [i radio, dar a fost convins de Barbu Petrescu s\ accepte o singur\ mare adunare `n Pia]a Palatului. Constantin Manea, fostul [ef de cabinet, a formulat `n fa]a membrilor Comisiei senatoriale un r\spuns la problema originii mitingului care con]ine, probabil, esen]a g`ndirii lui Nicolae Ceau[escu. Scopul a fost s\ se fac\ mitinguri de solidaritate cu activit\]ile organizate de conducere (subl. aut.) [i s\ fie `nfierat\ situa]ia de la Timi[oara. {i a venit 21. Ziua mitingului. P\rerea mea: din tot ceea ce s-a spus [i s-a scris, c\ a fost sf\tuit s\ fac\ asemenea miting, eu cred c\ nu e adev\rat. Este dorin]a lui, la care a ]inut mor]i[, s\ fie organizat mitingul din 21 aici `n Pia]a Palatului. Mitingul fatal95. Prin expresia activit\]ile organizate de conducere nu putem `n]elege dec`t ordinele [i m\surile `n vederea represiunii.
94 Colectiv al MI, coordonator general de divizie Ion Pitulescu, {ase zile care au zguduit Romnia. Ministerul de Interne n decembrie 1989. Pledoarie pentru Istorie, vol. I, Bucure[ti, 1995, pp. 165-166. 95 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 23.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

203

Deci, Ceau[escu c\uta o acoperire pentru ordinele sale ilegale. {eful Securit\]ii Bucure[ti, colonelul Goran, va explica Comisiei senatoriale succesiunea p\r]ilor componente ale deciziei: Pe la 11 (noaptea, n.a.), el (Barbu Petrescu) a dat un telefon din proprie ini]iativ\, a `ntrebat [i pe Croitoru (secretarul cu propaganda al Comitetului Municipal Bucure[ti al PCR, n.a.) care n-a fost de acord s\ fac\ mitingul , m-a `ntrebat [i pe mine [i i-am spus: Asta-i treaba dvs. Nu pot eu s\ zic da sau nu. A[a, [i a zis: Politrucul \sta al meu nu prea e de acord, dar o s\-i spun lui tovar\[ul s\ nu mai facem at`tea adun\ri `n `ntreprinderi, s\ facem... Tovar\[ul e iubit... S\ facem un miting puternic [i combatem, [i nu [tiu ce... De, [efule, face]i cum dori]i, dar s\ [ti]i cam nepreg\ti]i, a[a, cu dispozitivele, cu ce trebuie s\ facem. Las c\ te mai sun eu! Eu atunci, `n condi]iile astea, am zis: B\i, s\-i spun lui B\rbulescu, s\-i spun lui \la... c\... dac\ e miting. Dar c\ `mi confirm\ m`ine diminea]\. Diminea]\, eu `l `ntreb: Care e situa]ia? P\i zice la ora nou\ [i jum\tate trebuie s\ am un r\spuns definitiv. Dar primii-secretari de la sectoare deja aduseser\ puhoaie de lume `n locurile de adunare, la Gr\dina Icoanei etc. {ti]i cum era atuncea, care s\ fie mai... prezent [i mai nu [tiu ce... [i, p`n\ la 10.00 s-a hot\r`t s\ se ]in\96. Noaptea va fi scurt\ pentru cei de la Bucure[ti [i `ngrozitor de lung\ pentru cei de la Timi[oara. Proclama]ia Frontului Democrat Romn. ~n aceea[i noapte, la Timi[oara, soarta revoltei populare intra `n criz\. Dezam\gi]i de lipsa unei solu]ii [i a unui r\spuns consistent la dolean]ele lor, precum [i de ecoul interven]iei lui Ceau[escu la televiziune, manifestan]ii din Pia]a Operei se risipesc pe la case. Liderii Frontului Democratic Romn vor face apeluri disperate de a convinge cet\]enii Timi[oarei s\ participe la manifesta]ii cu caracter permanent [i s\ revin\ `n fiecare zi pentru a protesta pa[nic, dup\ modelul est-german. Tot `n acea noapte se definitiveaz\ forma final\
96 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea colonelului Goran Gheor-

ghe, p. 60.

204

ALEX MIHAI STOENESCU

a Proclama]iei Frontului Democrat Romn, care este cel de-al treilea document politic al revolu]iei romne:

PROCLAMA}IA Frontului Democrat Romn din Timi[oara I. Frontul Democrat Romn este o organiza]ie politic\ constituit\ la Timi[oara pentru a realiza un dialog cu Guvernul Romn `n scopul democratiz\rii ]\rii. Frontul Democratic Romn condi]ioneaz\ `nceperea acestui dialog cu demisionarea tiranului Ceau[escu. II. Propunem Guvernului Romniei ca baz\ de discu]ii urm\toarele revendic\ri: 1. Organizarea de alegeri libere; 2. Libertatea cuv`ntului, presei, radioului [i televiziunii; 3. Deschiderea imediat\ a grani]elor de stat; 4. Integrarea Romniei `n r`ndul statelor care `i garanteaz\ [i respect\ drepturile fundamentale ale omului; 5. Eliberarea ne`nt`rziat\ a tuturor de]inu]ilor [i disiden]ilor politici din Romnia; 6. Revitalizarea economiei na]ionale; 7. Reforma `nv\]\m`ntului `n spirit democratic; 8. Dreptul de a manifesta liber; 9. Libertatea real\ a cultelor religioase; 10. ~mbun\t\]irea asisten]ei medicale [i a alimenta]iei publice; 11. Referitor la evenimentele din Timi[oara Cerem cu fermitate s\ fie tra[i la r\spundere cei care au dat ordin s\ se trag\ `n popor; Cerem restituirea deceda]ilor pentru a fi `ngropa]i dup\ datin\, cu doliu na]ional; Cerem eliberarea imediat\ a tuturor celor aresta]i `n urma manifesta]iilor; Cerem autorit\]ilor recunoa[terea oficial\ a Comitetului de Ac]iune a Frontului Democratic Romn `nfiin]at la Timi[oara. Mul]umim tuturor celor care s-au ridicat `mpotriva tiraniei, precum [i colectivului Teatrului Na]ional din Timi[oara pentru sprijinul acordat.
Era un program politic serios, consistent, dominat de ideea schimb\rii sistemului politic, av`nd astfel nu un caracter anticeau[ist,

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

205

ci anticomunist explicit. {i mai este important faptul c\ timi[orenii au aclamat a doua zi acest program, l-au sus]inut, disp\r`nd pentru prima oar\ frica de autorit\]i, inclusiv teama de consecin]ele pe care le-ar putea suporta fiecare dintre ei. S-a dovedit dup\ revolu]ie c\ `n noaptea aceea conducerea Frontului Democrat Romn a r\mas foarte izolat\ [i complet neap\rat\ `n sediul Operei, expus\ chiar unei contraac]iuni preg\tite `n `ntreprinderi de conducerea militar\ generalul Gu[\ [i noul s\u superior, generalul Victor St\nculescu. Acesta [i generalul Gu[\ hot\r\sc s\ nu lanseze ac]iunea, iar St\nculescu, afl`nd c\ a fost numit comandant militar unic al Timi[oarei func]ie care nu exista `n nomenclatorul statului romn , invoc\ o criz\ de s\n\tate [i `ncearc\ s\ evite implicarea sa mai departe, printr-o `n]elegere cu medici locali. Ofi]eri de Securitate de la Timi[oara au continuat s\ supravegheze discret desf\[urarea evenimentelor din cl\direa Operei. Colonelul Mavru, [eful Filajului, ne furnizeaz\ o explica]ie plauzibil\ pentru anumite ordine date `n acea noapte: Aflasem la un moment dat c\ cei de la Oper\ s-au `mpotmolit `n elaborarea platformei-program [i c\ aveau inten]ia de a trimite o delega]ie la Consulatul Iugoslaviei pentru a cere ajutor. Macri a dat ordin s\ afl\m din cine era compus\ delega]ia [i, dac\ este posibil, s\ fie `mpiedicat\ s\ ia contact cu consulatul. Acest ordin l-am tratat de la `nceput cu indiferen]\, consider`ndu-l o utopie97. La Bucure[ti, la comanda DSS, Macri raporteaz\ c\ leg\tura `ntre centrul de spionaj iugoslav de la Consulat [i nucleul manifestan]ilor din cl\direa Operei este dovedit\ [i, ad\ug`ndu-se celelalte informa]ii str`nse `n zilele anterioare, se ajunge la concluzia c\ la Timi[oara exist\ cel pu]in o implicare str\in\ direct\. Punctul 3: Deschiderea imediat\ a grani]elor de stat din Proclama]ie apar]ine Consulatului iugoslav de la Timi[oara. Implicarea iugoslav\ `n acel loc a fost confirmat\ [i pe linie militar\, ca urmare a constat\rilor f\cute [i de DIA: Tot ce s-a `nt`mplat referitor la demonstra]ie a fost filmat permanent, 24 din 24. Din datele culese de noi, casetele erau trimise foarte operativ `n fosta Iugoslavie98. Bine`n]eles, cei care filmau nu
97 Niculae Mavru, Revolu]ia din strad\, Ed. RAO, Bucure[ti, p. 136. 98 Jurnalul Na]ional, Nr. 3286/4 martie 2004, p. 9.

206

ALEX MIHAI STOENESCU

erau ziari[ti. Aceste informa]ii veneau dup\ ce implicarea re]elei conduse de consulul iugoslav `n violen]ele din 16 [i 17 decembrie fusese depistat\ de subunit\]ile de cercetare ale for]elor armate din Timi[oara [i, separat, de Securitate. Reamintesc c\ lipsa de informa]ii `n leg\tur\ cu implicarea iugoslavo-maghiar\ [i proasta colaborare cu Securitatea l-au determinat pe Gu[\ s\ cear\ aducerea subunit\]ii de specialitate de la Buz\u. ~n noaptea de 20 spre 21 decembrie, DIA prime[te a[adar confirmarea implic\rii Consulatului iugoslav `n ac]iunea grupului care atunci se concentrase la Oper\. Pentru a mobiliza oamenii s\ r\m`n\ pe loc, liderii noului partid vor solicita forma]iilor rock [i folk s\ c`nte `n balconul Operei. Membrii unei astfel de forma]ii vor instala o sta]ie de amplificare mai puternic\. Din c`nd `n c`nd, erau lansate apeluri ca lumea s\ nu plece. Spre miezul nop]ii, situa]ia liderilor [i a grupului mic de rezisten]i devine dramatic\, dar Lorin Fortuna, Claudiu Iordache [i ceilal]i nu cedeaz\. ~n privin]a transform\rii prin care trecuse popula]ia Timi[oarei `n acele c`teva zile, opinia lui Claudiu Iordache apare ca foarte bine argumentat\: Fenomenul Timi[oara ar merita o analiz\ aparte. Un ora[, mai burghez dec`t altele din Romnia anului 89, descoper\ pe nea[teptate resurse pentru a se r\scula `mpotriva dictaturii [i, vreme de [apte zile, r\mas singur `n fa]a regimului, reu[e[te s\ men]in\ tensiunea care va precipita la Bucure[ti decizia de r\sturnare a dictatorului. ~n cele dou\ etape distincte ale reactivit\]ii ei etapa de dinaintea revolu]iei [i etapa celor [apte zile: 16-22 decembrie mul]imile Timi[oarei se comport\ radical diferit. Indiferen]a, resemnarea, lentoarea dinaintea furtunii sunt `nlocuite brutal cu o atitudine curajoas\, d`rz\, decis\, dispus\ la sacrificiu. Cine a cunoscut, `n acele momente, mul]imea Timi[oarei nu poate uita fervoarea sa exemplar\, revenirea n\valnic\ [i spontan\ `n familia omogen\ a condi]iei umane, destr\marea frontierelor egoismului, generozitatea dezl\n]uit\, curajul `naintea mor]ii cu baioneta, pentru ca a doua zi dup\ fuga dictatorului, ca prin miracol, ea, `ntr-un declin fulger\tor al respectului de sine, s\ revin\ la mul]imea flasc\, expeditiv\, c`rcota[\, de dinainte de

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

207

fenomen99. Este probabil cea mai bun\ descriere literar\ a mul]imii inactive, incitate [i revenite la inactivitate dup\ consumarea incit\rii profesioniste. Autorul celei mai echilibrate [i, se pare, a celei mai autentice relat\ri a evenimentelor din Timi[oara, Miodrag Milin, va povesti momentele dramatice ale acelei nop]i: M-am dus cu 150-200 de oameni la Oper\. ~n Oper\ n-au mai r\mas dec`t pu]ini. Aveam [i o arm\. Am strigat: Romni, aduna]i-v\! Avem nevoie de voi! Nu trebuie s\ da]i dovad\ de la[itate `n aceast\ noapte! Am plecat dup\ oameni, care r\m\seser\ la Consiliu. Au venit vreo 3 000 (probabil o eroare de tipar, `n loc de 300, n.a.). ~n acea noapte n-a fost nici Fortuna, nici V`rtan. (Lorin Fortuna mi-a m\rturisit c\ el a definitivat Proclama]ia Frontului Democratic Romn constituit la Timi[oara, asistat de `nc\ c`]iva Lumini]a Milutin, Claudiu Iordache... A precizat c\ textul a fost des\v`r[it joi, 21 decembrie, la ora 3 diminea]a, `n foaierul de la etajul Operei. Proclama]ia a fost citit\ `nt`ia dat\ `n balconul Operei Romne din Timi[oara, de c\tre acela[i Lorin Fortuna, `n diminea]a zilei de joi, la ora 09.00. Acest prim document oficial al revolu]iei, dat publicit\]ii noastre, a fost totu[i datat 20 decembrie 1989). Am fost prea pu]ini. ~n acea noapte am albit. A fost cea mai grea noapte din via]a mea!100. Prezen]a lupt\torilor DIA [i a para[uti[tilor de la Caracal a amplificat starea de iritare a ofi]erilor de Securitate, Radu Tinu raport`ndu-i lui Iulian Vlad nemul]umirea [i protestul s\u pentru prezen]a for]elor speciale ale Armatei, care `ncurc\ lucrurile aici, se bag\ peste noi. Era o manifestare a animozit\]ii `ntre Securitate [i Armat\, ce va izbucni `n conflict violent imediat dup\ 22 decembrie. B`lb`ielile de la Bucure[ti. ~n noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989 alarmarea G\rzilor patriotice [i chemarea salaria]ilor de pe platformele industriale Pipera [i B\neasa din Bucure[ti s-au f\cut
99 Claudiu Iordache, Polul de Putere, Ed. IRINI, Bucure[ti, 2002, pp. 85-86. 100 Miodrag Milin, Azi n Timi[oara, mine-n toat\ ]ara! n Timi[oara, 16-22 de-

cembrie 1989, Ed. Facla, Timi[oara, 1990, pp. 76-77. (Primul document oficial al revolu]iei nu este Proclama]ia Frontului Democrat Romn de la Timi[oara, ci Proclama]ia Frontului Popular Romn de la Ia[i.)

208

ALEX MIHAI STOENESCU

la ora 02.00. Au fost distribuite uniforme [i materiale de propagand\, apoi oamenii au fost trimi[i s\ a[tepte `n birouri [i sec]ii ordinul de plecare. La ~ntreprinderea Optica Romn\ nu s-a dat alarma, oamenii au venit normal la serviciu [i abia acolo au fost anun]a]i c\ vor participa la miting. Alte `ntreprinderi au `nceput afluirea, pe jos, `nc\ de la ora 06.00, fapt care a fost observat de Securitate. Generalul Vlad a telefonat la CC `ntreb`nd ce caut\ oamenii la ora aceea pe strad\. ~n acea noapte a avut loc o dezbatere agitat\ `n cadrul Comitetului Municipal de Partid `n care s-au formulat opinii pro [i contra mitingului, Barbu Petrescu fiind presat de faptul c\ la ora 09.00 trebuia s\ se prezinte la Ceau[escu pentru a primi decizia final\. Securitatea a constatat c\ `n ora[ se `nt`mpl\ dou\ lucruri anormale: grupuri mari de salaria]i deplas`ndu-se pe jos spre punctele de adunare [i grupuri mici de tineri suspec]i, asista]i de autoturisme Dacia [i Lada, care migreaz\ `n jurul locurilor de adunare ale celor dint`i. La conducerea DSS apar primele rapoarte verbale despre grupurile de tineri [i informa]ia c\ unii dintre ei vorbesc stricat romne[te sau nu vorbesc deloc. Ei sunt identifica]i provizoriu ca basarabeni. Totodat\, din teritoriu vine informa]ia c\ unele coloane de ma[ini sovietice din Transilvania [i Banat, precum [i grupuri de tineri `mbarcate pe trenuri de la Timi[oara se `ndreapt\ spre Bucure[ti. Unii dintre indivizii suspec]i se interesau cum s\ ajung\ `n cutare loc sau cutare loc, dar locurile pe care le c\utau erau cele foarte centrale, astfel c\, dac\ erau romni, era imposibil s\ nu fi [tiut unde sunt Pia]a Universit\]ii, Pia]a Palatului [i Pia]a Roman\, pentru c\ acestea erau locurile c\utate. Indivizii grupului ciudat de la Gr\dina Icoanei, conform descrierii f\cute de Filaj, erau `mbr\ca]i ca militarii no[tri `n termen care asigurau traseele, civil, dar cu costumele acelea ieftine care st\teau ca naiba pe ei [i noi le spuneam ]inut\ de civil, pentru c\ vedeai de la o po[t\ c\ sunt militari. Nu vorbeau. Se pare c\ ar fi `ncercat s\ se ata[eze unui grup [i au fost respin[i, fiindc\ erau ni[te ordine. Epopeea salaria]ilor aduna]i pentru miting continu\ [i la primele ore ale dimine]ii de 21 decembrie. Gazetarul Dan Constantin a surprins c`teva cazuri: Noi, cei de la Institutul de Cercet\ri [i Proiect\ri Mecanic\ Fin\, veneam pe jos

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

209

de la Obor p`n\ `n Pia]a Palatului, `[i aminte[te Ionic\ P., pe atunci salariat. Am intrat, spre locul nostru, spre Cina, l`ng\ Biblioteca Central\ Universitar\, dar dup\ c`teva minute am fost trimi[i `napoi spre Institut. Mi s-a spus c\ mitingul se anulase. C`nd am ajuns la Institut am plecat `napoi spre Pia]a Palatului, unde trebuia s\ ajungem dup\ noul ordin pe la 10.45. A[a c\ noi am fost `n aceea[i zi de dou\ ori `n pia]\, precizeaz\ Ionic\ P. Cei de la (Uzinele) 23 August trebuiau s\ vin\ spre centrul Capitalei cu autobuzele ITB. Cineva a anulat `ns\ comanda pentru autobuze, a[a `nc`t miile de oameni au venit pe jos, aproape 10 km101. Confuzia a fost creat\ de opozi]ia pe care a primit-o Barbu Petrescu `n cadrul [edin]ei de comandament de la Prim\rie, unii activi[ti de partid consider`nd mitingul o eroare. De aceea, p`n\ la prezentarea lui Barbu Petrescu la Ceau[escu nu s-a [tiut sigur dac\ va fi un mare miting sau vor fi numai adun\ri de solidaritate `n `ntreprinderi. Un colonel din conducerea Inspectoratului Securit\]ii Bucure[ti va aduce c`teva am\nunte neobi[nuite `n leg\tur\ cu implicarea Securit\]ii `n mecanismul care a dus la ]inerea mitingului: El (Nicolae Ceau[escu, n.a.) voia s\ viziteze `n ziua de 21 decembrie vreo 15-17 `ntreprinderi bucure[tene. Noi, cei care ne ocupam tocmai cu aceast\ treab\, [tiam care este starea de spirit a popula]iei, mai ales dup\ cele `nt`mplate la Timi[oara, nu am fost de acord. Cei de la Departamentul Analize-Sinteze au spus c\ aceste vizite nu sunt oportune din acest punct de vedere, dar mai mult nu existau for]e care s\ fie desf\[urate pentru protec]ia lor `n 17 `ntreprinderi (...) Or, Securitatea Bucure[ti avea `n total o sut\ [i ceva de oameni, la care `[i aduceau contribu]ia [i re]elele de leg\tur\. Cum s\-i `mpar]i pe \[tia la 17 `ntreprinderi? Prin urmare, le-am spus celor de la partid c\ ar fi o mare gre[eal\ organizarea acestor vizite. C`nd generalul Vlad a prezentat problema la CC, s-a venit cu ideea mitingului. Cel care a avut aceast\ idee a fost, din c`te [tiu eu, Barbu Petrescu102. Informa]iile,
101 Dan Constantin, 21 decembrie 89: mitingul nim\nui n Jurnalul Na]ional, Nr. 3320/15 aprilie 2004, p. 6. 102 Eugen Ciufu, Unit\]ile antitero nl\turate din pia]\ n Jurnalul Na]ional, Nr. 3321/16 aprilie 2004, p. 7. (Interviu cu un colonel care a avut func]ie de conducere n cadrul Securit\]ii Municipiului Bucure[ti, care a dorit s\-[i p\streze anonimatul.)

210

ALEX MIHAI STOENESCU

care se pare c\ apar]in colonelului Botofei ofi]er cu sarcini `n asigurarea traseelor , con]in lucruri greu de acceptat: vizitarea a 17 `ntreprinderi `ntr-o zi, amestecul generalului Vlad `n deciziile Municipiului. Nu sunt serioase, credibile, probabil c\ reprezint\ idei, propuneri din noaptea aceea, zvonuri. Decizia final\ i-a apar]inut lui Ceau[escu [i [tim sigur c\ el a optat pentru un mare miting, deoarece avea de dat dou\ mesaje centrale: o sporire salarial\ [i denun]area amenin]\rii sovietice, ca `n 1968. Indecizia structurilor de partid din noaptea aceea a derutat [i Direc]ia V, inclusiv Serviciul G\rzi, care avea misiunea s\ asigure paza CC din interior. Colonelul Octavian Nae, [ef al acestui serviciu, va ar\ta c\, de regul\, exista un dispozitiv de siguran]\ `n jurul Pie]ei Palatului, instalat `n anumite apartamente goale sau locuite de colaboratori, precum [i la Hotelul Bucure[ti. Totodat\, erau amplasa]i luneti[ti pe cl\dirile din jurul pie]ei, care `ns\ nu deschideau focul dec`t la ordin, dac\ observau ceva concret, iminent [i numai `mpotriva unor posibili tr\g\tori ap\ru]i la nivelurile superioare ale cl\dirilor sau pe cl\diri. Se urma o procedur\ standard, care `ns\ nu era complet asimilat\ pentru c\ nu avuseser\ ocazia s\ o foloseasc\. Dispozitivul de lupt\ al luneti[tilor de pe acoperi[ul Palatului nu permitea executarea focului `n jos, spre pia]\. La scurt timp dup\ miezul nop]ii, colonelul Nae prime[te confirmarea c\ se va ]ine un miting [i ordinul s\ se deplaseze `n pia]\ pentru a preg\ti supravegherea pavoaz\rii [i a instal\rii celor de la Televiziune. Ace[tia `ns\ nu au ap\rut. ~nainte de ora 09.00 se `ntoarce la sediu, crez`nd c\ mitingul nu se mai ]ine, dar este trimis din nou `n pia]\103. Constat`nd dezordinea grupurilor venite de la `ntreprinderi [i faptul c\ nu s-au putut a[eza dispozitivele de ordine, colonelul Nae va cere amplasarea unei camere de filmat `n cl\direa Bibliotecii Centrale Universitare. Filmul se afl\ `n arhivele SRI. Un ofi]er de rang `nalt al Direc]iei V a declarat Jurnalului Na]ional: ~n noaptea de 20-21 decembrie 1989 am primit ordin de la generalul Bucurescu Gianu, care era `n perioada aceea [eful Comandamentului (de
103 Arh. SR, Stenograma nr. 44/ 9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae Octavian, p. 17.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

211

organizare a protec]iei mitingului, n.a.), ca s\ iau m\suri pentru ca a doua zi s\ se desf\[oare un miting `n pia]\. ~n diminea]a zilei de 21 decembrie, cu efectivele din cadrul Direc]iei V [i altele de la trupele de Securitate, geni[ti, de la Capital\ [i USLA, s-a f\cut verificarea complet\ `n pia]\, inclusiv la canalele subterane de canalizare. Cu alte cuvinte, s-a verificat absolut tot ceea ce exista `n pia]\. ~n cursul dimine]ii au sosit [i ma[inile de la Televiziune, carele de reportaj [i ma[inile de sonorizare. {i acestea au fost verificate, [i, din momentul `n care au fost verificate, am avut ofi]eri [i subofi]eri speciali[ti `n sonorizare care au r\mas `n aceste ma[ini ale televiziunii104. Aceast\ ultim\ informa]ie este extrem de important\ pentru c\ pune `n discu]ie versiunea accidental\ a spargerii mitingului din cauza unei erori a operatorilor de la carele de reportaj ale Televiziunii, care ar fi dat sonorul peste limita admisibil\. Informa]ia este confirmat\ de cealalt\ surs\ a Jurnalului Na]ional, colonelul din Securitatea Bucure[ti: La ora 6 diminea]a, Compartimentul tehnic al Direc]iei V a verificat Pia]a. Dup\ verificare, Pia]a a fost predat\ unor dispozitive de `nchidere a zonei, dispozitive formate numai din mili]ieni, pentru c\ oamenii no[tri erau `mpr\[tia]i105. Acest dispozitiv de `nchidere nu a fost perfect, a fost constituit cu `nt`rziere [i a l\sat goluri mari [i zone slab protejate. Totodat\, conform m\rturiei colonelului Ion Botofei, loc]iitorul pe linie antitero al Securit\]ii Bucure[ti, nu s-a putut asigura supravegherea [i observarea perimetrelor [i, de asemenea, nu a mai fost timp pentru crearea unor culoare [i a unor zone de protec]ie a celor care `nso]eau manifestan]ii106. Este interesant c\ aceste culoare [i zone de protec]ie, de[i atunci apucaser\ s\ fie bine organizate, c\zuser\, fuseser\ dezorganizate [i cu ocazia Congresului. Dup\ terminarea lucr\rilor Congresului al XIV-lea, Nicolae Ceau[escu a ie[it `n Pia]a Palatului pentru o baie de mul]ime [i a mers pe un astfel de culoar pentru a saluta
104 Valentin Zaschievici, Securitatea a ratat spectacolul n Jurnalul Na]ional,

Nr. 3320/15 aprilie 2004, p. 7.


105 Eugen Ciufu, loc. cit., p. 7. 106 Ibidem. (Declara]ia colonelului Ion Botofei.)

212

ALEX MIHAI STOENESCU

mul]imea. Colonelul Nae arat\ c\ Direc]ia V a sc\pat de sub control situa]ia, Ceau[escu fiind `nghesuit, strivit, busculat de entuziasmul mul]imii [i numero[i participan]i au ajuns `n contact direct, fizic cu el, ceea ce din punctul de vedere al procedurilor serviciilor de gard\ `nsemna atentat reu[it. Scena a f\cut `nconjurul lumii, deoarece principalele canale de televiziune americane o transmiteau `n direct. Academicianul Dinu C. Giurescu, aflat atunci `n Statele Unite, a relatat istoricului Marian Oprea c\ pe televiziunile americane vedeam cum, din or\ `n or\, se `ntrerupea emisia [i se transmiteau secven]e de la mitingul de final al Congresului al XIV-lea. Dar [i mai interesant este c\ mul]imea din Pia]a Palatului din ziua `ncheierii Congresului al XIV-lea al PCR era aceea[i cu mul]imea adus\ la miting `n 21 decembrie. Oamenii erau aceia[i, sectoarele repartizate `ntreprinderilor, acelea[i. La 24 noiembrie, cu numai o lun\ `n urm\, oamenii `l aclamaser\ pe Ceau[escu de aproape, d\duser\ m`na cu el, i-au vorbit. Nimeni din zecile de mii de oameni str`n[i acolo, dup\ acelea[i proceduri, de c\tre Comitetul Municipal al partidului nu a strigat vreo lozinc\ anticeau[ist\. Pu]ine informa]ii au fost c\utate `n r`ndurile Mili]iei, de[i aceasta a fost pe strad\ tot timpul [i a v\zut destule. Colonelul (r) Ionel Bejan a relatat urm\toarele: La data evenimentelor din decembrie 1989 eram un t`n\r c\pitan de Mili]ie judiciar\. Evenimentele au `nceput s\ se precipite `n dup\-amiaza zilei de 17 decembrie, c`nd a fost dat\ alarma la Mili]ia Capitalei [i, implicit, la toate unit\]ile [i subunit\]ile din subordine. La momentul alarmei, informa]iile despre evenimentele de la Timi[oara erau extrem de vagi [i confuze, materialele venite de la e[aloanele superioare f\c`nd referire la grupuri de huligani [i elemente du[m\noase care au devastat magazinele [i institu]iile situate `n centrul municipiului. De la aceast\ dat\ efectivele nu au mai p\r\sit sediul unit\]ii dec`t `n misiuni cu caracter preventiv, specifice muncii [i adaptate momentului. Asta p`n\ la data de 21 decembrie 1989, c`nd, la ora 06.30, am plecat de la unitate `mpreun\ cu al]i colegi [i ne-am prezentat la sala de festivit\]i a Mili]iei Capitalei unde, la ora 07.00, s-a f\cut instruirea efectivelor ce aveau s\ participe la m\surile de ordine

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

213

prilejuite de mitingul ce urma s\ se desf\[oare `n Pia]a Palatului. Dup\ terminarea instruirii, efectivele au r\mas `n rezerv\ (contrar precedentelor misiuni, c`nd de obicei se intra `n dispozitiv imediat), p`n\ `n jurul orei 09.00, c`nd s-a primit ordinul de a se intra `n dispozitiv. Am ajuns `n Pia]\ unde am stat aproximativ 30 de minute. Apoi am revenit la sala de festivit\]i, unde am r\mas `n continuare `n rezerv\. La aproximativ ora 11.00 am primit ordin s\ intr\m din nou `n dispozitiv, lucru care s-a realizat. Au `nceput s\ vin\ grupurile de muncitori de pe marile platforme industriale. ~ntre momentul instal\rii dispozitivului [i sosirea grupurilor de muncitori (circa 45 minute o or\), am intrat `n contact cu colegii no[tri de la Securitatea Municipiului Bucure[ti, care erau `n acela[i dispozitiv [i care cuno[teau cu mult mai bine situa]ia operativ\, `n contextul evenimentelor de la Timi[oara. Din discu]iile avute cu ace[tia s-au conturat clar c`teva elemente, care, legate de evenimentele care s-au derulat `n continuare `n Pia]a Palatului cu ocazia mitingului, nu ni s-au mai p\rut deloc ciudate. ~n primul r`nd, mi s-a relatat c\ de la Timi[oara urma s\ soseasc\ la Bucure[ti, cu trenul nr, un grup de circa persoane (se cuno[tea cu exactitate num\rul de persoane ce urmau s\ soseasc\ `n Bucure[ti), care, de la Gara de Nord, aveau s\ se deplaseze pe jos `n Pia]a Palatului, unde era `n desf\[urare mitingul. Ei urmau s\ ac]ioneze de a[a manier\ nu mi s-a spus cum, dar am avut impresia c\ se cuno[tea [i cum vor ac]iona `n mul]ime `nc`t s\ se produc\ dezordinea care s\ duc\ la spargerea mitingului. Nu doresc s\ fac specula]ii, dar din prezentarea evenimentelor de mai sus `n mod cronologic, se poate trage [i concluzia c\ cineva s-a `ngrijit s\ coreleze de a[a manier\ succesiunea instal\rii dispozitivelor cu intrarea muncitorilor `n Pia]a Palatului, astfel `nc`t sosirea grupului de la Timi[oara s\ nu le devanseze107. Corelarea a apar]inut lui Nicolae Ceau[escu [i lui Ion Dinc\, prin faptul c\ ei a[teptau efectul ac]iunii deta[amentelor de G\rzi patriotice trimise la Timi[oara, care trebuiau s\ spulbere manifesta]ia de acolo. Negocierile [i fraternizarea de la Timi[oara, e[ecul
107 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004, pp. 140-141.

214

ALEX MIHAI STOENESCU

acelei misiuni au provocat oscila]iile puterii centrale `n privin]a orei de `ncepere a mitingului de la Bucure[ti. De fapt, problema originii suspecte a ideii mitingului provine din mecanismul teoriei despre conspira]ia sovietic\ `n sprijinul lui Ion Iliescu, `n sensul c\ un spion sovietic din anturajul lui Ceau[escu i-a sugerat acestuia s\ organizeze mitingul pentru a putea fi debarcat printr-o revolt\ popular\. Astfel de teze sub]iri nu fac altceva dec`t s\-l deruteze pe cel interesat de aflarea adev\rului [i s\ discrediteze chiar filonul destul de solid al tezei interven]iei sovietice. A[a cum am v\zut mai sus, Moscova era `ngrijorat\ de perspectiva denun]\rii implic\rii ei `n diversiunea de la Timi[oara [i de posibilitatea ca Ceau[escu, `n fa]a unei mul]imi consistente, s\ ob]in\ sprijinul popular sigur, de imagine pentru r\m`nerea la conducere. Din aceste motive, Moscova ajunge s\ amenin]e pe linie diplomatic\ [i decide s\ saboteze mitingul. Pentru c\, ceea ce s-a `nt`mplat `n Pia]a Palatului a fost un miting sabotat. Mul]imea aceea nu a venit s\ manifeste `mpotriva lui Ceau[escu, indiferent ce sim]ea fiecare, nu a avut nici o reac]ie c`t timp au vorbit muncitorii, iar `n momentul `n care a `nceput s\ vorbeasc\ Ceau[escu s-a `nt`mplat ceva `mpotriva mul]imii, ceva care nu era produs de ea. Acesta este firul logic. ~ns\ teza revoltei spontane a ajuns s\ sus]in\ c\ mul]imea adus\ `n pia]\ la miting s-a revoltat `mpotriva lui Ceau[escu, ceea ce este [i hilar, [i fals. Ea a fost preluat\ [i exploatat\ mai ales `n str\in\tate, de ziari[ti [i autori occidentali. ~n diminea]a de 21 decembrie, Ceau[escu a venit la ora 08.00 [i a intrat `n cabinet cu D\sc\lescu [i Bobu, care i-au raportat situa]ia de la Timi[oara. La ora 08.30, Ceau[escu l-a chemat pe Barbu Petrescu. ~n leg\tur\ cu acest moment avem o m\rturie a unui activist de partid din cl\direa CC, consilierul de pres\ Eugen Florescu, care l-a `nt`lnit pe Barbu Petrescu pe hol: Eugen Florescu: (...) ~n ziua de 21 decembrie am revenit la sediu la ora 08.00, c`nd `ncepea programul meu, [i l-am `nt`lnit `n drum spre biroul meu pe Barbu Petrescu, care avea o serviet\ mare la el. Agitat, emo]ionat. Ce se `nt`mpl\?, `l `ntreb. Nenoroci]ii

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

215

\[tia m\ `mpiedic\ s\ organizez mitingul `n favoarea tovar\[ului Ceau[escu `mi spune. Se retrag. AMS: Era vorba de Securitate [i de Consiliul Municipal..., s-au opus. EF: Da, de ei era vorba. Am trimis toat\ noaptea oamenii la `ntreprinderi, a continuat, iar eu i-am spus: Pe vremea asta de iarn\, ai ]inut oamenii `n `ntreprinderi?! Nu pot s\ ias\ dec`t necazuri. Nu, tovar\[ul, eu vreau s\-l fac, dar m\ `mpiedic\ unii. AMS: Care unii? EF: Unii, n-a spus, dar erau clar cei aminti]i de dvs. Am trecut `mpreun\ prin fa]a biroului lui Curticeanu [i el a intrat la Curticeanu. Eu am urcat la Mitea, la etajul 4, [i c`nd urcam [i intram pe culoar, iese Curticeanu urmat de Barbu Petrescu [i Curticeanu striga la el: }ine minte de la mine, dac\ tu convingi s\ se ]in\ mitingul, eu din clipa asta m\ arunc pe fereastr\, fiindc\ totul s-a terminat. Avusese o premoni]ie Curticeanu. M-am dus la Mitea s\ `nregistr\m cuv`ntarea, cuv`ntarea lui Ceau[escu la miting. {i c`nd ajung, Mitea `mi spune: Acum mi s-a dat telefon de la Cabinetul 1, s\ se ]in\ mitingul.108 Barbu Petrescu a ie[it dup\ mai pu]in de o jum\tate de or\ [i a anun]at c\ la 12.00 va fi miting. A[adar, abia dup\ ora 09.00 s-a [tiut cu certitudine c\ mitingul se va ]ine. Totodat\, Ceau[escu a convocat un CPEx pentru ora 10.30, cu scopul de a-i informa pe membrii acestuia de cre[terile salariale pe care le hot\r`se singur `n acea noapte. Referindu-se la succesiunea CPEx-urilor, Dumitru Popescu a ar\tat c\ nu a mai convocat CPEx-ul dec`t joi diminea]a [i atunci pentru cu totul alte chestiuni dec`t cele aflate la ordinea zilei `n ]ar\. Joi diminea]a n-a pomenit un cuv`nt despre Timi[oara [i derivatele ei. A informat doar c\ a hot\r`t s\ majoreze salariile minime, cu o sum\ modic\ [i s\ adauge ceva la ajutoarele pentru copii. La sf`r[itul [edin]ei a comunicat laconic [i parc\ `n treac\t: Comitetul Municipal Bucure[ti ne invit\ la o demonstra]ie a oamenilor muncii.
108 Ibidem, pp. 84-85.

216

ALEX MIHAI STOENESCU

Am ie[it pe balcon. Am asistat la cunoscutul miting109. La `nceputul acestuia au fost programa]i [ase reprezentan]i ai muncitorimii s\ vorbeasc\ `nainte de discursul lui Ceau[escu. F\c`nd reconstituirea evenimentului, senatorul Sergiu Nicolaescu va identifica structura for]elor de ordine apar]in`nd Mili]iei [i trupelor de securitate-mili]ie110. Totodat\, el va ar\ta c\ o parte din for]ele Ministerului de Interne au fost trimise spre dispozitive `n civil: Pentru asigurarea m\surilor de ordine `n zon\, au fost concentrate `n diminea]a zilei de 21.12.1989, 147 de cadre de mili]ie echipate `n majoritate `n militari, dar [i `n civil, 300 de ofi]eri de la {coala Militar\ de Perfec]ionare a Cadrelor de Mili]ie din Bucure[ti, ace[tia to]i `n ]inut\ civil\111. Ofi]erii de la {MPCMB nu au apucat s\ mai fie folosi]i, fiind retra[i `nainte s\ intre `n dispozitiv. Cronologia spargerii mitingului printr-o ac]iune diversionist\ a fost publicat\ de cotidianul Jurnalul Na]ional, pe baza imaginilor video: Ora 12.00: Manifesta]ia popular\ din Pia]a Palatului `ncepe. Lozinci: Vom munci [i vom lupta, ]ara o vom ap\ra!; Ceau[escu-Pace!. Iau cuv`ntul reprezentan]ii oamenilor muncii din Capital\. Au spus acela[i lucru: Am luat cuno[tin]\ de situa]ia grav\ de la Timi[oara, de `ncerc\rile cercurilor reac]ionare [i imperialiste de a ne abate de pe drumul construc]iei socialismului...; S\ combatem campania furibund\ a imperialismului `mpotriva statelor care-[i ap\r\ suveranitatea... ~n total, [ase vorbitori: cinci tovar\[i [i o tovar\[\. Ultimul i-a adresat [efului statului c\lduroasa rug\minte de a lua cuv`ntul. Preambulul mitingului a ]inut fix o jum\tate de or\. Ora 12.30: Ia cuv`ntul Nicolae Ceau[escu. Adreseaz\ cele mai bune ur\ri oamenilor muncii din Capital\. Roste[te c`teva fraze dup\ care, culmea-culmilor, adreseaz\ mul]umiri organizatorilor acestei manifest\ri populare.
109 Dumitru Popescu, Un fost lider comunist se dest\inuie: Am fost [i cioplitor de himere, Ed. Expres, Bucure[ti, f.a., p. 379. 110 Sergiu Nicolaescu, Cartea revolu]iei romne. Decembrie 1989, Ed. Ion Cristoiu, Bucure[ti, 2000, p. 113. 111 Ibidem, p. 112.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

217

Ora 12.31: ~n momentul `n care Ceau[escu mul]ume[te organizatorilor, vocea `i este `necat\ de tumultul ce r\zbate dinspre mul]ime. Un vuiet grozav, acompaniat de ]ipete. El r\m`ne cu m`na ridicat\. Prive[te `n mul]ime [i nu pricepe ce vede [i ce aude. Zice Alo!. O dat\, de dou\ ori, de zece ori. ~n spatele lui se aude: |[tia vin `n sediu! [i A dat unul cu ceva!. Panic\ `n balconul CC. Lini[te! se aude [i vocea Elenei Ceau[escu, sufocat\ de zgomotul indecis ce venea de jos. R\ma[i f\r\ grai, Nicolae [i Elena cioc\nesc cu creionul `n microfon: Tovar\[i, a[eza]i-v\ lini[ti]i la locurile voastre. Ora 12.36: Ea c\tre el: Vorbe[te-le. Cineva din spate: Asta-i o provocare!. Ceau[escu `[i recap\t\ vocea: Ast\zi, am luat o important\ hot\r`re privind nivelul de trai al popula]iei. Vom majora retribu]ia cu 200 de lei... Ora 12.39: Din nou, rumoare, ]ipete `n pia]\. D\sc\lescu `i arat\ Elenei ceva cu degetul, `ntr-o zon\ unde steagurile erau agitate cu mult\ vigoare. Ceau[escu continu\ discursul. Ora 12.41: Se vede clar cum manifestan]ii dinspre Ateneu p\r\sesc pia]a. Ora 12.51: Mitingul se termin\, Ceau[escu [i suita intr\ `n CC. ~n Pia]\ mai r\m\sese pu]in\ lume, vreo 15.000 de oameni, care se risipesc `n dezordine.112 Textul ne ofer\ prilejul s\ coment\m c`teva secven]e, privite dintr-un punct de vedere neanalizat p`n\ acum, cel al liderilor politici afla]i `n balconul Comitetului Central al PCR. Lozincile strigate de activi[ti la `nceputul mitingului au particularitatea temei r\zboiului, pe care Ceau[escu o dirija de c`te ori era vorba de o adunare `n care inten]iona s\ transmit\ mesaje cu caracter pacifist, legate de vreun eveniment interna]ional violent sau ap\rea vreo amenin]are. ~n lozinca Vom munci [i vom lupta, pacea o vom ap\ra cuv`ntul pacea este `nlocuit cu ]ara, fiind vorba de inten]ia lui Ceau[escu de a demonstra c\ ]ara este `n pericol de invazie. A doua
112 Cronologia e[ecului n Jurnalul Na]ional, Nr. 3323/19 aprilie 2004, p. 5.

218

ALEX MIHAI STOENESCU

lozinc\: Ceau[escu-Pace! `nt\re[te aceast\ supozi]ie. Cei cinci vorbitori se vor referi `ns\ la agresiunea imperialist\, ceea ce era de regul\ o trimitere la Statele Unite, dovad\ c\ Ceau[escu nu era `nc\ hot\r`t s\ atace direct URSS. Este greu de `n]eles ce era `n capul lui Ceau[escu, deoarece mobilizarea romnilor pentru a combate campania furibund\ a imperialismului `mpotriva statelor care `[i ap\r\ suveranitatea nu putea fi dec`t o preg\tire pentru denun]area atacului SUA asupra statului Panama. Ce impact putea avea acest subiect asupra romnilor? Se putea decreta starea de necesitate sau de r\zboi pe o astfel de amenin]are? Dup\ reluarea mitingului, Ceau[escu atac\ subiectul Timi[oara de fapt, al interven]iei sovietice , dar extrem de vag, vorbind despre ac]iunea conjugat\ a cercurilor care vor s\ distrug\ integritatea [i suveranitatea, despre cei care ac]ioneaz\ `n slujba diferitelor servicii de spionaj [i despre cei care vor s\ reintroduc\ [omajul `n Romnia. Ca [ef de stat privind lucrurile din perspectiva practic\ a exercit\rii puterii , Ceau[escu face o gre[eal\ capital\. El `nc\ nu este con[tient de amploarea evenimentelor aflate `n curs de desf\[urare pe plan intern [i extern [i mai crede c\ o confruntare `ntre muncitorii din Oltenia [i cei de la Timi[oara va aduce potolirea revoltei, urmat\ de dezbaterea cu deplin\ r\spundere a tuturor problemelor privind dezvoltarea societ\]ii noastre113. Pentru mersul revolu]iei, confuzia lui Nicolae Ceau[escu, dar mai ales frica de sovietici de unde [i incapacitatea de a denun]a implicarea Moscovei `n evenimentele din Romnia , au fost un mare avantaj. ~n continuare, observ`nd reac]iile celor din balcon persoane av`nd vizibilitatea cea mai bun\ `n pia]\ , vom constata c\ au existat dou\ reac]ii imposibil de falsificat: A dat unul cu ceva! [i Asta-i o provocare! Ele vin s\ sus]in\ teza existen]ei reale a unei ac]iuni diversioniste `n pia]\. Indiferent dac\ persoana care a spus A dat unul cu ceva a [i v\zut sau auzit explozia sau doar a fost informat de jos prin intermediul sta]iilor mobile ale Securit\]ii, ambele versiuni
113 Ap\rarea cuceririlor socialiste, a independen]ei [i integrit\]ii teritoriale a

Romniei. Cuvntarea tovar\[ului Nicolae Ceau[escu la mitingul oamenilor muncii din Municipiul Bucure[ti n ziua de 21 decembrie 1989, p. 2.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

219

presupun un fapt real. Dumitru Popescu a fost [i el martorul dezorganiz\rii mitingului: S-a auzit un zgomot ca de petard\ [i un h`r`it `n instala]ia de sonorizare. Dup\ care, un [uvoi s-a n\pustit dinspre Hotel Bucure[ti. Mii de oameni au rupt-o la fug\ [i s-au bifurcat. O parte a luat-o pe Calea Victoriei `n jos, cealalt\ a venit sub balconul CC114. Relatarea lui Dumitru Popescu este `ns\ foarte interesant\ `ntr-un anumit punct precis. Dup\ ce descrie momentul petardei [i apoi explic\ cum s-au regrupat activi[tii [i cei de la Interne sub balconul CC [i dup\ ce mitingul a continuat, Dumitru Popescu indic\ existen]a unui al doilea val de presiune asupra manifestan]ilor: Ceau[escu a re`nceput s\ vorbeasc\. Din nou ova]ii, `n special din partea celor veni]i `n fa]a sediului, [i parc\ mai `nd`rjite, mai demonstrative, ca s\ arate ceva cuiva. {i din nou o ruptur\, din nou trop\ial\, panic\. Cineva, directorul de cabinet, i-a [optit ceva la ureche lui Ceau[escu. El a `nceput s\ comprime, m\surile preconizate le-a rezumat `n c`teva fraze115. Acest al doilea val este cel provocat de ac]iunea nucleului protestatar de la Hotel Bucure[ti, deoarece avem informa]ii sigure c\ grupul nu a putut trece `n prima faz\ de for]ele de ordine [i c\, abia dup\ exploziile [i vuietul din pia]\, cordoanele de siguran]\ fiind sparte, grupul de la Hotel Bucure[ti a reu[it s\ p\trund\ pe o anumit\ por]iune spre pia]\. Prin urmare, teza simplist\ a panicii provocate de grupul de la Hotel Bucure[ti pare mai degrab\ o alt\ dezinformare menit\ s\ induc\ imaginea unui fapt de origine natural\, revolu]ionar\. Constantin Manea a adus [i el o anumit\ siguran]\ `n privin]a m\rturiilor despre dezorganizarea mitingului: S-a `nt`mplat busculada aceea `n fa]a intr\rii de la A1 [i `n partea cealalt\. Spun unii c\ a fost o chestie central\ cu o petard\, una singur\. Nu e adev\rat. Dou\ au fost. Una acolo, una dincolo (...) Deci dou\ petarde au fost; una `ntr-o extrem\ [i una `n cealalt\. Imediat una dup\ alta116. P`n\ [i Nikolai Morozov confirm\ existen]a unui act
114 Dumitru Popescu, op. cit., p. 380. 115 Ibidem, p. 381. 116 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 24.

220

ALEX MIHAI STOENESCU

deliberat: ~n pia]\ s-a auzit explozia, probabil, a unei grenade lacrimogene117. Sabotarea diversionist\ a mitingului. ~ntr-o `ntrevedere care a avut loc `n ziua de 2 septembrie 2003, senatorul Sergiu Nicolaescu mi-a relatat implicarea sa `n deturnarea mitingului din Pia]a Palatului. ~n diminea]a de 21 decembrie 1989, `nc\ pe `ntuneric, s-a prezentat la UM 01065, l`ng\ Ploie[ti, unde a cerut s\-l vad\ pe c\pitanul Nicolescu, care se afla `n acel moment la conducerea unit\]ii. Sergiu Nicolaescu l-a `ntrebat: Domnule c\pitan, vrei s\ ajungi ministru? [i i-a cerut s\-i pun\ la dispozi]ie dou\ TAB-uri `narmate cu muni]ie, cu care s\ se deplaseze spre Bucure[ti, urm`nd a intra cu ele `n Pia]a Palatului, unde s\ secere cu rafale de mitralier\ balconul CC. Propunerea p\rea [i pare nebuneasc\, dar nu se poate exclude din mentalitatea unui regizor familiarizat cu lumea militar\ [i autor al unor filme de r\zboi realizate cu mare acurate]e. ~n aceste filme, Sergiu Nicolaescu dirijase mase de militari [i tehnic\ de lupt\ blindat\. ~n consecin]\, un astfel de act temerar i se p\rea posibil. Dup\ cum afirm\, sursa acestei idei era faptul c\ asistase la d\r`marea Zidului Berlinului revenise din Germania pe 15 decembrie [i apoi aflase [tirile exagerate despre masacrul de la Timi[oara prin intermediul postului Europa liber\. Sergiu Nicolaescu este timi[orean. C\pitanul Ion Nicolescu ezit\, apoi dialogul celor doi este `ntrerupt de apari]ia CI-istului unit\]ii. Cu toate acestea, regizorul reu[e[te s\-i strecoare c\pitanului Nicolescu cererea de a-i `napoia pu[ca cu lunet\, nedeclarat\, pu[c\ semiautomat\ cu amortizor adus\ din Fran]a [i pe care o `mprumutase c\pitanului. A mai cerut, de asemenea, [i dou\ grenade. ~n momentul `n care ajunge la ma[in\, `n fa]a unit\]ii, din spate apare un militar aduc`nd pe bra]e un obiect lung `nvelit `ntr-o prelat\ militar\. Desf\c`nd balotul, Sergiu Nicolaescu descoper\ c\ al\turi de arm\ se aflau [i o grenad\ de exerci]iu, [i o petard\ militar\. ~mpreun\ cu [oferul Bebe Holban, regizorul se deplaseaz\ la Studiourile Buftea, unde `i va cere cascadorului Fister s\ `l ajute pentru o
117 Nikolai Morozov, op. cit., p. 57.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

221

ac]iune `mpotriva lui Ceau[escu. Cascadorul evit\ r\spunsul. ~n criz\ de timp, Sergiu Nicolaescu `i cere directorului Mititelu de la Buftea c`teva sta]ii portabile de emisie-recep]ie. ~n leg\tur\ cu acest episod, actualul senator a scris `n una din c\r]ile sale: ... directorul Mititelu mi-a dat o tehnic\ audio de care aveam nevoie. ~n planurile mele exista [i o a doua variant\. De la Buftea, m-am dus direct `n pia]\, la miting118. Cea de-a doua variant\ din planurile regizorului era bruierea transmisiunii mitingului cu ajutorul unor dispozitive electromagnetice, aflate deja `n posesia sa. Conform declara]iei acestuia din 2 septembrie 2003, se poate trage concluzia c\ el este autorul bruiajului din pia]\ care a generat zgomotul care a speriat lumea. Faptul `n sine ar fi fost simplu: Sergiu Nicolaescu s-a putut mi[ca f\r\ probleme printre cordoanele for]elor de ordine, fiind recunoscut [i salutat de to]i militarii, apoi a plasat bobinele pe dispozitivele cablurilor de transmisie a sunetului `n pia]\. Pentru verificarea celor relatate, senatorul Nicolaescu i-a invitat `n `nc\perea unde se desf\[ura dialogul nostru pe Bebe Holban [i apoi pe Ion Mititelu, iar ace[tia au confirmat `ntreaga versiune a faptelor. Ulterior, pe timpul unei noi `ntrevederi, din mai 2004, Sergiu Nicolaescu n-a mai recunoscut aceast\ parte a evenimentului, afirm`nd c\ a umblat toat\ acea zi cu grenadele `n buzunar. Negarea primei relat\ri, cu toate c\ fusese confirmat\ [i de [ofer, s-a datorat con[tientiz\rii c\ ac]iunea din pia]\ nu putea fi un gest izolat, deoarece `n Pia]a Palatului s-au petrecut mai multe ac]iuni diversioniste, senatorul [tiind sau afl`nd mai t`rziu, pe timpul propriei cercet\ri, c\ `n ele au fost implicate [i for]e diversioniste str\ine. ~n momentul `n care consta]i c\ `n acela[i loc se concentreaz\ mai multe fapte grupuri de tineri care incit\, grupuri de basarabeni infiltra]i `n mul]ime, oameni preg\ti]i cu ]epu[e s\ sperie femeile, grupuri neidentificate care atac\ mul]imea cu b`te etc. , trebuie s\-]i pui problema c\ fapta ta, chiar izolat\, a f\cut parte dintr-un scenariu mai mare.
118 Sergiu Nicolaescu, Sergiu Nicolaescu acuz\!, Ed. PRO, Bucure[ti, 1998, p. 163.

222

ALEX MIHAI STOENESCU

Cazul implic\rii lui Sergiu Nicolaescu `n sabotarea mitingului devine tot mai credibil odat\ cu publicarea `n pres\ a m\rturiei colonelului (r) Ion Nicolescu, fost comandant al unit\]ii de la Ploie[ti. Povestea a `nceput `n 1987, c`nd cunoscutul regizor a cerut aprobarea de folosire a unor subunit\]i militare pentru figura]ie la un film. Dup\ ce i s-a acordat de c\tre Nicolae Ceau[escu aprobarea, Sergiu Nicolaescu s-a deplasat la Ministerul Ap\r\rii, unde a fost primit de ministrul Vasile Milea. Intrat `n biroul lui avea s\ povesteasc\ regizorul autorului `n ziua de 2 septembrie 2003 , ministrul a scos o sticl\ de whisky [i mi-a f\cut semn s\ ne tragem spre fereastr\. ~ncerca s\ evite microfoanele. Dup\ ce a turnat `n pahare, mi-a spus: ~]i dau o unitate cu care po]i s\ cucere[ti Bucure[tiul, dac\ vrei [i a z`mbit complice. Din punct de vedere militar era o exagerare, dar afirma]ia lui Milea nu poate fi dec`t suspect\. Unitatea militar\ `n cauz\ era Regimentul 7 Mecanizat, de la Ploie[ti (60 km de Bucure[ti), condus atunci de c\pitanul Ion Nicolescu. ~ntre Nicolaescu [i Nicolescu s-a stabilit o leg\tur\ prieteneasc\, regizorul vizit`ndu-l des. Cu aceste ocazii, ofi]erul i-a pus la dispozi]ie lui Sergiu Nicolaescu posibilitatea de a se antrena `n trageri cu arme de foc, precum [i dou\-trei v`n\tori. La `nceputul lunii octombrie 1989, ofi]erul a fost invitat acas\ la Sergiu Nicolaescu, unde acesta l-a sondat asupra stadiului de preg\tire [i `nzestrare a unit\]ii. Dup\ aproximativ o or\ de discu]ii pe diferite teme m-a `ntrebat deodat\: Dar dac\, de exemplu, s-ar `nt`mpla ceva, dac\ va fi nevoie de unitatea dumitale, `n c`t timp [i cu ce for]e (oameni, blindate) ai ajunge `n Capital\? I-am r\spuns scurt, ca un profesionist: Efectivele nu le pot [ti exact, sunt `n func]ie de gradul de `ncadrare al regimentului la acea dat\, iar tehnica este scoas\ `n func]ie de efectivele avute. A `ntrebat din nou: Dar, minimum, cu c`t crezi c\ po]i veni [i `n c`t timp? I-am r\spuns: Cu minimum 700-800 de militari [i cu o coloan\ de blindate [i ma[ini de 7-8 km lungime, iar timpul depinde dac\ deplasarea are loc ziua sau noaptea. Dar de ce m\ `ntreba]i asemenea am\nunte? Mi-a r\spuns: S-ar putea s\ se `nt`mple ceva, s-ar putea s\ se atenteze la siguran]a na]ional\, iar noi, ca patrio]i, trebuie s\ [tim pe ce

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

223

ne putem baza119. Conform versiunii colonelului Nicolescu, pu[ca semiautomat\ cu lunet\ fusese adus\ `n unitate de Marian G\man (ulterior [ef de cabinet al lui Sergiu Nicolaescu) `n perioada 14 decembrie [i ridicat\ de aceea[i persoan\ `n ziua de 10 sau 11 decembrie 1989120. Este o afirma]ie nesigur\, toate datele conduc`nd la o confuzie de persoan\. Pe 14 decembrie, Sergiu Nicolaescu `l sun\ pe comandantul Regimentului 7 Mecanizat [i `i spune: Vezi c\ `n cur`nd va veni vremea s\ ar\]i pentru ]ar\ preg\tirea unit\]ii pe care o comanzi. Am vorbit eu, vei avea un rol foarte important. Po]i ajunge mare. Era vorba de promisiunea de a-l numi ministru al Ap\r\rii. Pe 21 decembrie diminea]a, Sergiu Nicolaescu s-ar fi prezentat la unitate `mpreun\ cu actorul Vladimir G\itan, moment `n care i-a cerut grenadele: Te-am anun]at c\ va urma ceva. Am mare `ncredere `n dumneata. O s\ am grij\ de cariera ta. Uite ce este, am nevoie de ni[te grenade. Nu-]i pot spune pentru ce, dar le voi folosi pentru binele ]\rii121. Colonelul Nicolescu i-a dat atunci mai multe grenade ofensive, s\ nu fac\ schije multe, dup\ cum `i ceruse regizorul. Relatarea ofi]erului are unele sl\biciuni: nu exist\ probe c\ Marian G\man s-ar fi cunoscut cu Sergiu Nicolaescu `nainte de 22 decembrie, c`nd s-au `nt`lnit `n cl\direa CC (probabil c\ `l confund\ cu [oferul Bebe Holban) [i nici c\ actorul Vladimir G\itan l-ar fi `nso]it atunci la Ploie[ti (l-a `nso]it cu alte ocazii). Dar versiunea lui, `n care sunt [i liste de martori, confirm\ pe deplin versiunea lui Sergiu Nicolaescu, chiar cu diferen]ele de date [i ore. Cele dou\ versiuni spun `ns\ acela[i lucru: Sergiu Nicolaescu preg\tea o ac]iune `mpotriva lui Nicolae Ceau[escu [i nu o f\cea de capul lui. El a fost implicat, prin urmare, `ntr-o combina]ie care poate avea la origine un contact `n str\in\tate [i a ac]ionat `n 21 decembrie 1989 la sabotarea mitingului. Exist\ o teorie care neag\ existen]a celor dou\ explozii. La baza ei se afl\ a[a cum ar\tam constatarea c\ la cercetarea sumar\
119 Romnia Mare, Anul XVI, Nr. 780, vineri 24 iunie 2005, p. 15. 120 Ibidem, p. 16. 121 Ibidem.

224

ALEX MIHAI STOENESCU

f\cut\ dup\ eveniment nu s-au g\sit urme de petard\ sau grenad\. Totu[i, toate m\rturiile confirm\ detun\turile. Nici o m\rturie nu afirm\ inexisten]a lor. Teza nega]ionist\ se sus]ine [i cu informa]ia amintit\ mai sus c\ zgomotul a fost provocat de explozia [i apoi de reverbera]ia sta]iilor de amplificare ale Televiziunii. Ziaristul Alexandru N\stase a reu[it `ns\ s\-i identifice pe operatorii TV din acea zi [i a ob]inut declara]iile lor. Iat\, de exemplu, m\rturia lui Viorel Neagoe, [eful Carului 3 color: Pe la 12.30, c`nd Ceau[escu abia `ncepuse s\ vorbeasc\, Neagoe sus]ine c\ a auzit ni[te pocnituri `n centrul pie]ei. A deschis u[a carului [i, de la `n\l]imea acestuia, a v\zut ni[te d`re de fum `n zona din centrul pie]ei pe fondul acelora[i pocnituri `n centrul pie]ei. Din acel moment, mul]imea `ngrozit\ s-a rupt, `ncerc`nd cu disperare s\ ias\ din pia]\122. ~n ce prive[te urmele l\sate de petarde, `ntr-adev\r ele nu au fost g\site, de[i o petard\ aruncat\ `n mijlocul unei mul]imi `nghesuite `[i impregneaz\ urmele `n primul r`nd pe `mbr\c\mintea oamenilor. Dar este posibil s\ nu fi fost vorba de o petard\, ci de un material explozibil plastic, modern, care nu las\ urme. {i `n aceast\ privin]\ avem o m\rturie interesant\. Colonelului Nae de la Direc]ia V a Securit\]ii i-a fost predat\ `n pia]\ o saco[\ cu un material galben, un material care sem\na cu trotilul. Era o bucat\ mare, din care se vedea c\ erau, deci, rupte, smulse alte buc\]i123. Nae s-a adresat atunci unui specialist, colonelul L\z\rescu, ofi]er al Direc]iei V, dar care provenea de la arma chimic\. Nu pot fi dubii asupra calit\]ii martorului. L\z\rescu a luat materialul [i l-a dus la laboratorul Securit\]ii, confirm`ndu-i apoi lui Nae c\ era un material u[or incendiar (inflamabil, n.a.) folosit pentru foc redus [i foc. Este tipul de material care se rupe din bucata mare, i se pune o caps\ pe care po]i s\ o ai `n buzunar [i se detoneaz\, produc`nd o explozie a c\rei intensitate este dat\ de cantitatea de material folosit\. Intensitatea exploziilor din Pia]a Palatului este `nc\ `n discu]ie, unii
122 Alexandru N\stase, Petarde n mijlocul mul]imii din Pia]a Palatului n Jurnalul Na]ional, Nr. 3323/19 aprilie 2004, p. 5. 123 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae Octavian, p. 41.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

225

martori folosind fie cuv`ntul explozie, care presupune o anumit\ amplitudine, fie cuv`ntul pocnitur\, care indic\ un efect de mai mic\ intensitate. Are `ns\ foarte pu]in\ importan]\; important este c\ actul a avut loc [i a fost produs de cineva. El a declan[at panica. Locotenent-colonelul Ion Chi]oiu de la Serviciul de Sinteze al Inspectoratului Securit\]ii Bucure[ti a explicat senatorilor c\ bubuitura puternic\ s-a auzit din zona Direc]iei V (zona dintre intrarea principal\ la BCU [i corpul A al cl\dirii CC), [i nu dinspre Restaurantul Cina, cum se acreditase deja, deoarece `n zona Cina se afla el, `n mi[care spre Consiliul de Stat, adic\ spre Palat. ~ntorc`ndu-se, el a putut observa perfect [i zona Cina, [i zona Direc]iei V. Dl S\ndulescu: Dvs. a]i avut impresia c\ (explozia, n.a.) a venit de aici... Dl Chi]oiu: De aici, da. Oricum, lumea a venit buluc peste noi, peste to]i care eram acolo. Ne-am lipit de gardul Consiliului de Stat. M-am ridicat pe gard, au tras de mine... mi-au rupt ochelarii din buzunar... ~n acela[i timp, dinspre Hotelul Bucure[ti, pe Calea Victoriei, venea lume, se auzeau strig\te de femei. Au ap\rut ni[te scutieri. Au f\cut un baraj `n fa]a Hotelului Bucure[ti, mai spre cofet\rie, acolo... ~n c`teva minute le-a dat drumul la oameni (participan]ii la miting, n.a.) [i au plecat spre {tirbei Vod\, pe l`ng\ Athne Palace. Deci, s-a evitat poate s\ nu fie r\ni]i. Ce a r\mas `n pia]\, a r\mas a[a ceva... ca un peisaj selenar: lemne rupte, pantofi, po[ete c\lcate `n picioare etc.124 Colonelul (r) Ionel Bejan a f\cut parte din barajul amplasat `ntre Restaurantul Cina [i fosta gr\din\ Boema: A `nceput desf\[urarea bine-cunoscutului miting, `ntr-o atmosfer\ mai mult dec`t ap\s\toare, `nc`t la un moment dat erau auzite numai aplauzele [i uralele `nregistrate pe banda magnetic\, fapt de altfel evident. ~n jurul orei 12.30, dinspre Palatul Regal, mai precis de la gardul
124 Arh. SR, Stenograma nr. 100/31 mai 1994, Audierea locotenent-colonelului Chi]oiu Ion, p. 7.

226

ALEX MIHAI STOENESCU

acestuia, s-au auzit primele zgomote (s\ le zicem) care nu aveau nici o leg\tur\ cu tema mitingului. Erau ca un fel de ]ipete, grosul mul]imii din centrul Pie]ei, unde se f\cuse dintr-odat\ un gol, defluind c\tre lateralele acesteia. Eu m\ aflam `mpreun\ cu ceilal]i colegi din dispozitiv pe strada Maria Rosetti, `ntre Restaurantul Cina [i fosta gr\din\ de var\ Boema, c`nd s-a produs un al doilea moment tensionat, `n urma c\ruia s-a spart mitingul, lumea fugind pur [i simplu pe str\zile adiacente Pie]ei. ~n c`teva momente, aceasta a r\mas goal\. Pentru a se `n]elege dimensiunile panicii care s-a creat la acest moment, trebuie spus c\ `n urma manifestan]ilor au r\mas nu numai steaguri, pancarte cu lozinci [i alte materiale de propagand\, dar [i `nc\l]\minte [i po[ete de dam\, iar parte din cei ce fugeau au s\rit din fug\ gardul ce `nconjoar\ [i ast\zi Restaurantul Cina [i care are o `n\l]ime de circa 2 m. I-am v\zut cum au s\rit pe ni[te anexe ale restaurantului, oameni la 40-45 de ani, care `n mod curent nu sunt `n stare de astfel de performan]e sportive. Era `n momentul imediat urm\tor promisiunilor cu suta de lei `n plus la salariu125. Mai multe m\rturii arat\ c\ dup\ dezorganizarea mitingului, for]ele de ordine au fost acelea care au dirijat participan]ii spre ie[irea din zona Pie]ei Palatului. Doamna Vasilescu, de exemplu, `[i aminte[te: Dup\ explozii a venit sunetul. Senza]ia era c\ vin tancuri peste noi, c\ te fug\resc cu [enilele. Sunetul ataca creierul. Ne-am refugiat spre cofet\ria Continental [i priveam speriate `n urm\, `n pia]\. Atunci mili]ienii care se aflau `n zona hotelului (Negoiu, n.a.) [i la cofet\ria Continental ne-au cerut s\ nu ne mai `ntoarcem `n pia]\, s\ plec\m acas\. Ambele fenomene, [i exploziile, [i vuietul, s-au auzit [i `n interiorul cl\dirii CC. Secretarul personal al lui Ceau[escu va declara Comisiei senatoriale: S-a auzit o detun\tur\. A urmat panica la scurt\ vreme dup\ ce Ceau[escu a `nceput s\ vorbeasc\. Printre primele persoane din prezidiu care au ie[it a fost Postelnicu. ~ncerc s\-mi rememorez episoadele care au urmat, pe c`t posibil, c`t mai fidel. Deci, Postelnicu a luat leg\tura cu Neagoe s\ se intereseze ce se `nt`mpl\, pentru
125 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 141-142.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

227

c\ era surprins ce e cu treaba aia, Neagoe fiind [eful Direc]iei V [i se afla acolo, `n vecin\tate. C`nd lucrurile au `nceput s\ ia amploare, a ie[it din balcon Milea [i a dat telefon la MApN s\ se intereseze despre ce este vorba. A vorbit de la telefon din anticamer\ [i l-am auzit transmi]`nd celor de la armat\ nu [tiu cu cine a vorbit exact s\ se alerteze unitatea militar\ de la Ghencea126. Silviu Curticeanu a v\zut [i el scenele din pia]\: De la fereastra biroului meu, din sediul Comitetului Central, am v\zut mitingul de la `nceput [i afirm c\ lipsa de entuziasm evident\, am\r\ciunea [i lehamitea `ntip\rit\ pe fe]ele oamenilor nu s-au transformat, a[a cum spun unii, `n revolt\, ci `ntr-o dezordine general\, provocat\ de panica creat\ cu s`nge rece [i profesionalism de un regizor abil, care a avut la `ndem`n\ mijloacele necesare, de la cele mai simple p`n\ la cele mai sofisticate (bastoane cu ace `n v`rf, petarde, aparatur\ electronic\ etc.)127. O m\rturie plin\ de am\nunte [i `nso]it\ de o verificare imediat\ a faptelor vine de la Gheorghe Dumitru, un lucr\tor din Palatul Telefoanelor: Eu, av`nd biroul `n Palatul Telefoanelor, la parter, av`nd posibilitatea s\ ies [i prin poarta din spate, prin care ie[eau numai anumite persoane, am `nvins frica [i am ie[it s\ v\d care-i atmosfera `n fa]a Comitetului Central. M-am oprit la biserica Kre]ulescu [i am observat cum se `ntindeau cabluri, se montau schele [i au `nceput s\ apar\ reporterii de la TV [i Radio. Dinspre Universitate, dinspre magazinul Victoria, dinspre bulevard a `nceput s\ apar\ o mul]ime de oameni, care nu erau organiza]i ca `n alte situa]ii [i nici `ncadra]i de oameni de ordine. C`nd am v\zut c\ din Palatul Telefoanelor ies salaria]ii, `n special femei, am intrat `n r`ndul lor [i ne-am postat l`ng\ f`nt`na artezian\ (p\r\sit\) din fa]a balconului `n cap\tul blocului Romarta. Toat\ lumea era trist\, citeai pe fa]a lor o nedumerire, nesiguran]\ total\. ~nainte s\ apar\ Ceau[e[tii la balcon, `ncepuse o v`nzoleal\ de nedescris. C`nd au ap\rut, `n loc ca lumea s\ aplaude, s-a trecut la tot felul de vocifer\ri. La un moment dat, `n timp ce
126 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audiere Mihai Hrj\u, p. 16. 127 Silviu Curticeanu, M\rturia unei istorii tr\ite, Ed. Albatros, Bucure[ti, 2000, p. 425.

228

ALEX MIHAI STOENESCU

Ceau[escu `ncerca s\ se adreseze mul]imii, `n mijlocul colegilor de la Telefoane a explodat o petard\ artizanal\, cre`nd foarte mare panic\. Uit`ndu-m\ atent, am observat trei tineri, dup\ aspect studen]i str\ini (arabi), care au zbughit-o din mul]ime, fugind spre Telefoane. Din curiozitate, am fugit [i eu dup\ ei [i, `n momentul c`nd au ajuns l`ng\ Telefoane, pe str. Matei Millo, s-au urcat `ntr-o Dacie 1300 de culoare verde cu nr. B.17... [i au cobor`t pe sens interzis, cu mare vitez\ spre str. Brezoianu. ~ntorc`ndu-m\ la colegii din pia]\, lumea a `nceput s\ se `mpr\[tie [i am auzit alte bubuituri ce veneau dinspre Hotel Bucure[ti128. {i aceast\ m\rturie se adaug\, destul de explicit, informa]iilor numeroase despre dezorganizarea profesionist\ a mitingului din 21 decembrie, asupra c\reia generalul Ple[i]\ are o singur\ opinie comandouri sovietice: Pe Calea Victoriei, dinspre sediul Mili]iei, au p\truns comandourile ruse[ti. Mergeau `n [ir indian: aceea[i ]inut\, aceea[i preg\tire fizic\. Au intrat printre oamenii muncii cu tehnic\ de parazitare electronic\ [i cu arme. Au aruncat petarde, au tras `n mul]ime, au `njunghiat oameni. Panica s-a dezl\n]uit. Nimeni nu i-a oprit pe ru[i129. Asupra acestui aspect suntem `n posesia unei m\rturii valoroase de la unul dintre revolu]ionarii autentici ai evenimentelor din Bucure[ti, Daniel P\curaru, muncitor la Energorepara]ii: Daniel P\curaru: S\ `ncepem cu mitingul din 21 decembrie. Diminea]a au venit activi[tii [i securi[tii la noi `n sec]ii... Domne, mergem s\ sus]inem, s\ facem... Pentru noi era o distrac]ie, pentru c\ ie[eam de la munc\ [i oricum nu aveam chef. Ne-am adunat la Podul M\r\[e[ti, aproape to]i angaja]ii. }in minte c\ eram `n spatele celor de la 23 August, care erau `n primul r`nd. V\ spun adev\rul: f\ceam bancuri, nu aveam nici o intui]ie asupra a ceea ce urma s\ se `nt`mple, ce se `nt`mpla. Am fost du[i `n Pia]a Palatului,
128 Manuscris olograf aflat n posesia autorului. 129 Marian Oprea, Viorel Patrichi, n culisele Securit\]ii cu [i f\r\ generalul Ple[i]\,

Ed. Lumea Magazin, Bucure[ti, 2004, p. 445 (vezi [i paginile 466-467).

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

229

cu cei doi securi[ti ai no[tri `n spate. Vorbeau, erau destul de destin[i. De fapt, era un obicei... ne obi[nuisem cu chestiile astea. AMS: O rutin\. DP: Da, o rutin\. Am stat acolo... La un moment dat, s-a auzit un murmur, din st`nga a venit un murmur... AMS: O secund\! C`nd spune]i murmur, asta `nseamn\ c\ vorbea lumea? DP: Da, mai `nt`i a fost un murmur, o nelini[te, apoi un vuiet puternic, venit dinspre Biblioteca Universitar\ [i de dincolo de ea. Au `nceput oamenii s\ strige: Vin tancurile! AMS: Sta]i din nou! Striga lumea, strigau ni[te oameni: Vin tancurile! sau avea]i aceast\ senza]ie? Striga lumea sau vi se p\rea dvs. c\ vin tancuri? DP: Nu, strigau unii. Se striga: Vin tancuri! Lumea s-a bulucit [i a `nceput s\ fug\ spre dreapta. Eu am nimerit `n p\rcule]ul acela dintre Senat [i biserica aceea... AMS: Biserica Kre]ulescu. DP: Da. ~n p\rcule]ul acela s-a format un gard viu de oameni c\zu]i la p\m`nt. ~n acel gard viu erau [i colegi, colege de-ale noastre... `i tr\geam de m`ini, de picioare. Acolo era c\zut [i directorul nostru, un tip dur, St\ncescu, care striga de jos: Eu sunt directorul, nu m\ c\lca]i! ~n momentul `n care noi `ncercam s\-i scoatem pe ai no[tri din mormanul \la, am auzit clar un cuv`nt `n ruse[te. AMS: O s\ vi se spun\ c\ `n momentele acelea de tulburare putea]i s\ auzi]i orice. DP: Nu, eu am r\mas lucid, pentru c\ eu am fugit liber, f\r\ s\ fiu c\lcat `n picioare [i v\zusem [i directorul \la pe jos... mie `mi venea s\ r`d. Am auzit clar strig`ndu-se `n ruse[te, cum s\ v\ spun, ca la meci... hai, pe ei! Nu vorbesc ruse[te, dar este imposibil s\ nu recuno[ti a[a ceva. AMS: V-a]i uitat s\ vede]i cine strig\? DP: Da. Erau doi tipi, unul l`ng\ altul. Erau `n apropiere. Unul dintre ei, n-am uitat, unul dintre ei sem\na cu campionul ucrainean la categoria grea... cum `l cheam\?

230

ALEX MIHAI STOENESCU

AMS: Nu [tiu, dar voi afla. Adic\, vre]i s\ spune]i c\ avea o alur\ sportiv\. DP: Da, solid, puternic, cu nasul strivit, sem\na cu boxeorul \la ucrainean... cum naiba `i spune? AMS: Eu chiar nu [tiu, c\ nu urm\resc... Dar individul striga `n ruse[te? Sunte]i sigur? DP: A strigat din st`nga mea, l-am auzit, am `ntors capul [i l-am v\zut cum striga: Pe ei! Erau am`ndoi de peste 1,85... eu jucam baschet, joc [i acum, [i depistez imediat un sportiv. AMS: Poate erau securi[ti. DP: Nu erau securi[ti. Securi[tii no[tri au fugit imediat ce a `nceput v`nzoleala, au fugit... vai de mama lor. Nu erau securi[tii no[tri. AMS: Aveau un aer str\in. DP: Da, nu erau romni. Te f\ceau s\-i remarci `n adun\tura aia `nebunit\. ~n mul]imea aceea `nebunit\ ei aveau o doz\ de realitate... AMS: De realism. DP: F\ceau la lume, strigau... Securi[tii pe care `i v\zusem noi `n preajma noastr\ fugeau, au disp\rut [i au r\mas \[tia. ~mpreun\ cu c`]iva colegi ne-am retras spre Universitate. La f`nt`n\. Am stat acolo vreo dou\ ore.130 Vuietul a n\scut [i el unele controverse. El nu este pus sub semnul `ntreb\rii niciodat\, `n nici o m\rturie a vreunui participant, nici din cele publicate, nici din partea persoanelor intervievate de mine. Vuietul a existat [i a fost produs printr-o sta]ie de amplificare. Intervievat de directorul cotidianului Jurnalul Na]ional, un fost ofi]er din conducerea Direc]iei V afirm\ c\ vuietul a fost produs de o ma[in\ a Armatei: Chiar `n dreptul Bibliotecii Universitare a venit, f\r\ s\ fie anun]at\ [i f\r\ s\ [tiu de existen]a ei, o ma[in\ de la Armat\, de m\rimea unui microbuz tv, deasupra c\reia se aflau difuzoare de la instala]iile de sonorizare. Era de culoare kaki [i cu num\r de armat\. Numai c\ ofi]erii care au fost la Biblioteca
130 Interviu din data de 16 iunie 2005, n arhiva autorului.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

231

Universitar\, care f\ceau parte din Comandamentul Bucure[ti, m-au informat c\ zgomotele respective s-au produs de la aceast\ ma[in\ a Armatei. Deci avea difuzoare deasupra131. Informa]ia este completat\ de rapoartele `ntocmite de ofi]eri ai Direc]iei II, dup\ eveniment, [i care se g\sesc `n arhiva SRI. Un grup de patru ofi]eri cu grade de locotenent-major [i c\pitan trimis `n pia]\ `n civil s-a deplasat dup\ ora 10.00 `n zona magazinului Stirex, aflat la extremitatea curb\ a cl\dirii BCU. Ei au observat ma[ina Armatei [i, pentru c\ `n jurul ei era mai liber, s-au postat acolo. Mai multe persoane echipate `n combinezoane kaki [i av`nd un `nsemn al unei structuri MApN se ocupau cu `ntinderea cablajelor [i cu reglaje de sunet. ~n momentul `n care ofi]erii Direc]iei II s-au oprit `n dreptul ma[inii, un ofi]er s-a `ndreptat spre ei speriat, cer`ndu-le s\ se `ndep\rteze. Declin`ndu-[i formal apartenen]a la DSS (erau, de altfel, `mbr\ca]i la costum cu cravat\), unul dintre tinerii ofi]eri a fost rugat, de data asta, dar `ntr-o stare de adev\rat\ panic\, s\ p\r\seasc\ zona. Comportamentul acelui militar avea s\ declare acesta autorului `n iunie 2004 era al unui om descoperit c\ face o ilegalitate, care are ceva teribil de ascuns [i a fost prins asupra faptului. SRI refuz\ accesul la aceste rapoarte. Putem acredita [i ideea c\ ofi]erii Direc]iei II nu au surprins neap\rat ceva suspect [i c\ ma[ina Armatei nu a avut un rol diversionist, ci a fost doar folosit\ pentru a amplifica zgomotul. A[a cum ar\tam, Sergiu Nicolaescu a afirmat `n 2003 c\ a plasat un dispozitiv de bruiaj puternic pe tronsonul central al cablurilor care duceau la una din ma[inile de sonorizare. Este, de aceea, semnificativ, c\ senatorul a descris cu precizie presei `n 2004 forma [i componen]a instala]iei de bruiere, preciz`nd `ns\ c\ dispozitivul se plasa l`ng\ difuzor: Era un capac cam a[a, de m\rimea asta, 10-12 centimetri, gros de vreo trei centimetri, care avea baterii `n\untru, avea [i magnet. Odat\ pus al\turi de difuzor, difuzorul intra `n vibra]ie132. Sunt dou\ lucruri clare `n
131 Marius Tuc\, Vuietul a fost f\cut de o ma[in\ a Armatei n Jurnalul

Na]ional, Nr. 3323/19 aprilie 2004, p. 4.


132 Sergiu Nicolaescu, interviu luat de Marius Tuc\ n Jurnalul Na]ional, Nr. 3324/20

aprilie 2004, p. 9. (Aceea[i descriere mi-a fost f\cut\ [i mie n 2 septembrie 2003.)

232

ALEX MIHAI STOENESCU

aceast\ descriere: 1. Acest obiect nu a fost g\sit dup\ spargerea mitingului, recuperat de vreo autoritate [i v\zut apoi de Sergiu Nicolaescu, pe timpul investiga]iilor Comisiei senatoriale pe care a condus-o. 2. O descriere at`t de am\nun]it\ a unui obiect neg\sit sau neidentificat de altcineva nu putea fi f\cut\ dec`t de autorul ac]iunii. R\m`ne `n discu]ie am\nuntul amplas\rii dispozitivului de zgomot l`ng\ difuzoare, fapt greu de acceptat pentru c\ fizic persoana care l-a folosit trebuia s\ se urce pe ma[ina de sonorizare. Greu de crezut. ~n schimb, r\m`ne ca foarte plauzibil\ amplasarea dispozitivului pe tronsonul principal de cablaj al ma[inii a[a cum mi-a declarat Sergiu Nicolaescu `n 2003 , tronson central care se afla pe jos, la `ndem`na unui om at`t de cunoscut `nc`t nici un militar nu l-ar fi `ntrebat m\car ce caut\ acolo. Mai intr\ `n discu]ie faptul c\ cercet\ri asupra unor dispozitive pentru lupta psihologic\ se desf\[urau la centrul de cercet\ri al Armatei [i c\ mijloace auto purt\toare ale acestor dispozitive se aflau tot `n dotarea Ministerului Ap\r\rii, unde se g\sea o structur\ condus\ de locotenent-colonelul Ioan Rus, identificat `n Pia]a Palatului `n ziua de 21 decembrie 1989 `mpreun\ cu [oferul Moga133. O unitate special\ a Armatei, numit\ generic de propagand\, a ap\rut `n foarte multe momente ale diversiunii declan[ate `n Bucure[ti [i `n ]ar\ dup\ ora 18.30 din ziua de 22 decembrie. Aceast\ versiune sprijin\ teza unei ac]iuni diversioniste f\cute de o structur\ secret\ a Armatei, care `ns\ trebuie pus\ `n leg\tur\ cu serviciile secrete militare str\ine, cel mai probabil GRU. Este `ns\ de subliniat c\ subunitatea de propagand\ a MApN nu avea `n dotare `n acel moment tipul de microbuz de care se vorbe[te. Am avut posibilitatea s\ verific at`t parcul auto al acestei unit\]i, c`t [i s\ discut cu angaja]i ai ei. Problema de fond aici este c\ aceast\ unitate Sec]ia propagand\ special\ , cu baza la Domne[ti, se afla `n subordinea Consiliului Politic Superior al Armatei, adic\ a generalului Ilie Ceau[escu. Greu de crezut c\ fra]ii Ceau[escu se sabotau `ntre ei. Aceast\ unitate este legat\ de diversiunea din 22 decembrie, nu de mitingul din 21.
133 R\zvan Belciuganu, Propagand\ special\ n Jurnalul Na]ional, Nr. 3324/20 aprilie 2004, p. 8.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

233

Tot `n cazul vuietului avem la dispozi]ie dou\ m\rturii aproape identice venite de la dou\ surse total diferite, personalit\]i care probabil c\ nu s-au `nt`lnit niciodat\. Ion Ra]iu, `n jurnalul s\u, `ntr-o `nsemnare din 2 martie 1990, scrie: Basset (jurnalist la Times, n.a.) afirm\ c\ Grigore Corp\cescu, care `ncearc\ s\ fac\ un film al revolu]iei, a descoperit cheia `nceputului ei. Pentru c\ o pagin\ din condica oaspe]ilor Hotelului Athne Palace lipse[te. Adic\ cea `n care turi[tii sovietici se `nregistraser\ la hotel134. Corneliu Vadim Tudor, `ntr-un comentariu din jurnalul s\u, la data de 4 ianuarie 1990, scria: Mi se spune c\ `n 21 decembrie, la celebrul miting din Pia]a Palatului, femeile au fost `n]epate cu acul [i s-au aruncat petarde printre picioarele oamenilor, ca s\ nasc\ panic\. Acelea[i m`ini diabolice, de speciali[ti str\ini, au montat la una din ferestrele Hotelului Athne Palace ni[te boxe, de unde n\v\leau zgomotele `nsp\im`nt\toare ale uruitului de tancuri, ceea ce i-a f\cut pe mul]i s\ intre `n panic\ [i s\ strige: Vin tancurile! Aici e m`n\ ruseasc\, `n primul r`nd135. ~n relat\rile despre dezorganizarea mitingului apare [i am\nuntul femeilor `n]epate, `mpunse cu ni[te ]epu[e fabricate artizanal. Teza accidental\ acrediteaz\ ideea (plauzibil\) c\ ]epu[ele erau de fapt be]e-suport ale unor lozinci, care s-au rupt `n `nv\lm\[eal\ [i au `n]epat cu totul `nt`mpl\tor c`teva persoane. Ofi]erii care le-au studiat `n laboratorul de specialitate al Securit\]ii mi-au confirmat `ns\ c\ ]epu[ele erau fabricate artizanal, cu scopul precis de a fi folosite ca arme u[oare. Au fost identificate [i lozincile care fuseser\ construite drept mascare; erau lozinci mici, u[oare, din polistiren expandat `n care s-au identificat urmele l\sate de cele trei v`rfuri ale furcii. ~n timpul difuz\rii emisiunii Miezul problemei a postului de televiziune Na]ional TV, din data de 23.09.2004, colonelul (r) Paulian P\s\rin, fost [ef serviciu organizarea securit\]ii vizitelor de lucru ale lui Nicolae Ceau[escu (este prezentat
134 Ion Ra]iu, Note zilnice. Decembrie 1989 Decembrie 1990. n fine, acas\, Ed. Univers, Bucure[ti, 1999, p. 110. 135 Corneliu Vadim Tudor, Jurnalul Revolu]iei, de la Cr\ciun la Pa[te, Ed. Funda]iei Romnia Mare, Bucure[ti, 1999, p. 68.

234

ALEX MIHAI STOENESCU

eronat drept comandant al g\rzii personale) [i autor al unei tentative de lovitur\ de palat, `n leg\tur\ cu sovieticii, a ar\tat c\, `mpreun\ cu colonelul (r) Andrei P\s\reanu, organizase din timp celule de conspiratori `n mai multe `ntreprinderi bucure[tene Conect, FEA, Electronica. Aceste colective erau deja preg\tite pentru o interven]ie diversionist\. Paulian P\s\rin mai afirm\ c\ `n diminea]a de 20 decembrie 1989 a avut o `nt`lnire conspirativ\ cu coloneii activi Ion Constantinescu, Dumitru Mandache [i Paul Petrescu, ocazie cu care ar fi declarat c\ dac\ `n 24 de ore nu iese Bucure[tiul, ac]iunea Timi[oara cade. Trebuie s\ facem ceva. Am luat leg\tura cu grupurile din `ntreprinderi pentru a ie[i s\ protesteze. ~n leg\tur\ cu implicarea `n mitingul din 21 decembrie, colonelul P\s\rin a precizat: Mitingul am c\utat s\-l boicot\m, s\ cre\m acolo debandad\. Am avut echipe de trei-cinci oameni cu misiunea de a crea b\t\i [i ]ipete, s\ urle [i s\ creeze debandad\. Atunci am constatat c\ nu suntem numai noi, c\ mai sunt [i al]ii. Era vorba de folosirea unei tehnici de v`rf pe care o de]ineau numai americanii. Al]ii, adic\ americanii, a fost o precizare necesar\ din partea colonelului P\s\rin, ac]iunea sa [i a grupului s\u neput`nd fi `ncadrat\ `ns\ dec`t `n diversiunea sovietic\. P\s\rin [i-a f\cut studiile la Moscova, la Academia Djerzinski a KGB-ului, fiind totu[i semnalat la Mili]ia Giurgiu `n ziua de 21 decembrie 1989, nu la Bucure[ti. Tehnicile de v`rf la care se refer\ au ac]ionat prin bruiaj [i simulare de zgomote, ele fiind [i la dispozi]ia sovieticilor la acea dat\; nu le aveau doar americanii. ~ns\ m\rturiile colonelului P\s\rin sunt interesante, deoarece `nt\resc teza diversiunii str\ine [i elimin\, cu date [i argumente suplimentare, tezele sub]iri ale panicii spontane [i ale transform\rii mitingului `ntr-un protest anticeau[ist. Dac\ `n aceast\ diversiune au fost implicate [i anumite subunit\]i ale Armatei, ele `n nici un caz nu au ac]ionat la comanda conducerii MApN. Poate fi vorba doar de comandan]i [i subunit\]i care au tr\dat sau, dup\ terminologia actual\, au trecut de partea revolu]iei mai devreme, colabor`nd cu Marile Puteri care ac]ionau pentru eliberarea romnilor de sub dictatura lui Ceau[escu. Prin amabilitatea lui Petre Mihai B\canu, am intrat `n posesia Documentarului-Comandantului,

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

235

registrul de note ale generalului-maior Gheorghe Voinea, comandantul Armatei 1, care avea `n zona de responsabilitate [i Capitala. Pentru data de 21 decembrie 1989, notele scrise de Voinea nu las\ nici un dubiu asupra atitudinii ministrului Vasile Milea: (Ora) 09.00 Adunare de protest E(venimente) T[ (Timi[oara). (Ora) 10.00 Bv (Bra[ov?, n.a.), D1. D57. Alex R.U. (sau Rv s-ar putea s\ fie R`[nov, n.a.) nimic. `nt\rit paza. (Ora) 12.30 100 militari, Pod. Olt, IMDSA, cerere prim-secretar, 2 gr(upe). Eftimescu (adjunctul [efului Marelui Stat Major, n.a.), Da, Dv(Divizia) s\ nu trag\. Tov. Ministru, (Ora) 12.50 (Este momentul c`nd Milea sun\ din cl\direa CC dup\ spargerea mitingului, n.a.) - se distribuie muni]ie pe oameni, unit\]ile D1 M [i D57 Tc, f\r\ muni]ii Tc (tanc). (Ora) 13.00 Zimnicea, probleme. (Ora) 13.00 Sibiu un grup de oameni au ie[it `n pia]\. (Ora) 13.07 s-a ordonat luarea leg(\turii) radio cu D1 Mc (Divizia 1 Mecanizat\) [i D57 Tc (Divizia 57 Tancuri). Sf. Gheorghe aparataj electric o sec]ie a `ncetat lucrul Pia]a Unirii, Hotel Bucure[ti, Calea Victoriei (zone unde au fost identificate nuclee de agitatori, n.a.) Ziu\ hran\ rece se pune `n ma[ini T`rgovi[te (Chemenici) zvonuri c\ se adun\ elevii cu lum`n\ri la Mitropolie. (Ora )13.18 Ghimbav a ie[it toat\ `ntreprinderea de la elicoptere Primul-secretar cere o sub(unitate) s\ `nconjoare `ntreprinderea. (Ora) 13.20 Gl. Eftimescu se aprob\ scoaterea sub. la Ghimbav. (Ora) 13.37 tov. Ministru - ordin B1/R.1 Mc (batalionul 1 din Regimentul 1 Mecanizat) se depl(aseaz\) din cazarm\ la CC `nconjoar\ CC [i execut\

236

ALEX MIHAI STOENESCU

ap\rarea CC cd(comandantul) R(egimentului) `n capul coloanei (16 TAB) - s-a raportat la gl. Eftimescu (Ora) 13.41 ordin tov. Ministru 1B/R2Mc. pe TAB CC (Un batalion din Regimentul 2 Mecanizat, n.a.) s-a raportat la gl. Eftimescu (Ora) 13.53 Mr. Carp raporteaz\ au ie[it 13 TAB TR.1 Mc ([i) 15 TAB R 2 Mc, Total 28 TAB + 1 CRMS, Oan\. (Ora) 13.57 `n fa]a cdm. A (comandamentul Armatei 1, n.a.) au `nceput s\ se adune grupuri de oameni. (Ora) 14.11 Tov. Ministru Lt. col. Oan\ s\ plece la intrarea principal\ la CC. ptr. a lua leg(\tura) cu tov. ministru (Ora) 14.37 Tov. Ministru R 2 Mc. s\-i `mpr\[tie pe cei de pe B-dul Magheru.136 Acestea sunt ordine `n preg\tirea represiunii, nicidecum ordine `mpotriva lui Ceau[escu. Subunit\]ile locotenent-colonelului Oan\, trimise `n Pia]a Palatului pentru a se dispune `n dispozitiv de ap\rare a sediului CC al PCR, se vor confrunta `ns\ imediat cu o situa]ie nea[teptat\: `n clipa `n care au p\truns `n perimetrul pie]ei, toate sta]iile transportoarelor blindate au intrat `n bruiaj, bloc`ndu-se `ntregul sistem de comunicare al mijloacelor de lupt\. Dou\ dintre ele, ie[ind din perimetru, constat\ c\ bruiajul este activ doar `n interiorul pie]ei. ~n aceste condi]ii, comandantul avanseaz\ p`n\ `n fa]a cl\dirii CC [i `i contacteaz\ pe ofi]erii Direc]iei V a Securit\]ii. Colonelul Octavian Nae va descrie acest moment `n fa]a membrilor Comisiei senatoriale, ar\t`nd cum s-a prezentat la el comandantul subunit\]ilor blindate, `ntreb`ndu-l dac\ ei (cei de la Securitate) au dispozitive de bruiere, dar ace[tia neag\, apoi le arat\ c\ sta]iile lor nu erau bruiate. Erau bruiate numai sta]iile Armatei. Cele ale
136 Documentarul-Comandantului, general-maior Voinea Gh., copert\ verde, pp. 104-105.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

237

Securit\]ii, fiind Motorola, nu aveau probleme. Totodat\, colonelul Nae va preciza `n timpul audierii c\ sovieticii aveau frecven]ele armatei de la Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia137. Niculae Spiroiu (la acea dat\ colonel; ulterior ministru al Ap\r\rii) se `ntoarce din provincie [i intr\ `n Bucure[ti `n jurul orei 16.50. Ajuns la Comandamentul Infanteriei, i se ordon\ de c\tre generalul Hortopan s\ ia leg\tura prin sta]ie cu maiorul Am\riuc\i, la Intercontinental, pentru a stabili condi]iile de deplasare a unei coloane de camioane spre centrul ora[ului. Cred c\ era `n jurul orei 17.30 atunci c`nd am `ncercat prima dat\ s\ iau leg\tura cu Am\riuc\i `i va declara autorului Niculae Spiroiu. De[i foloseam o sta]ie puternic\, sta]ia R 105, leg\tura nu se putea stabili. Era un bruiaj puternic pe toat\ zona. La insisten]ele generalului Hortopan, am continuat s\ `ncerc stabilirea leg\turii, dar a fost imposibil. Pe la zece seara, c`nd s-a constatat c\ nu putem comunica cu for]ele de la Inter, Milea i-a chemat la el pe generalul Hortopan [i pe colonelul Popa, [eful serviciului organizare. Acesta s-a `ntors pe la dou\ noaptea, spun`ndu-mi, printre altele, c\ asupra `ntregii zone din centru ac]ioneaz\ un bruiaj puternic, care nu permite folosirea comunica]iilor la subunit\]i. Este, a[adar, perfect posibil ca vuietul produs mai devreme `n pia]\ s\ fi fost provocat [i prin bruierea sta]iilor de amplificare de pe autospecialele trimise acolo de MApN. Aceast\ situa]ie, `n particular, din timpul revolu]iei, este cea care l-a determinat pe generalul Victor St\nculescu, ajuns ministru al Ap\r\rii `n 1990, s\ ini]ieze contractul Motorola pentru `nzestrarea unor for]e din MApN cu sta]ii de emisie-recep]ie moderne, contract care i-a adus apoi un proces. O alt\ secven]\ a diversiunii din Pia]a Palatului a fost ac]iunea unor grupuri neidentificate care au for]at intrarea `n pia]\ incit`nd sau agres`nd participan]ii la miting. Apari]ia acestor grupuri a fost observat\ de Filaj `nc\ de diminea]\ `n cel pu]in patru locuri de adunare zona Ci[migiu, magazinul Adam; Calea Victoriei, Hotel Bucure[ti; Gr\dina Icoanei, cu ramifica]ie sau poate acela[i grup `n mi[care, la Pia]a Rosetti; Pia]a Unirii, biserica Sf`ntul Gheorghe. Grupul de la
137 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae Octavian, p. 31.

238

ALEX MIHAI STOENESCU

Gr\dina Icoanei, unde era [i un loc de adunare a participan]ilor la miting, a `ncercat s\ se ata[eze coloanelor de manifestan]i, apoi s\ p\trund\ pe strada One[ti. ~nc\ de diminea]\ erau sus]inu]i de autoturisme, din care li se d\deau anumite indica]ii. Grupul de la Ci[migiu s-a deplasat mai `nt`i `n intersec]ia cu strada Luteran\, `ncerc`nd s\ conving\ oamenii s\ strige Jos Ceau[escu!. Martori oculari afirm\ c\ erau str\ini, cel mai probabil basarabeni. ~n momentul declan[\rii diversiunii din pia]\, ei au fost observa]i atac`nd mul]imea dinspre biserica Kre]ulescu, scen\ v\zut\ de doamna Vasilescu, reprodus\ mai sus. Grupul de la Hotel Bucure[ti a fost identificat ca venind de la Gara de Nord pe Calea Victoriei, fiind estimat de Securitate ca format din tineri de la Timi[oara [i/sau cet\]eni sovietici din coloanele care se `ndreptaser\ spre Bucure[ti `n zilele anterioare. Este interesant c\ nici un timi[orean nu poveste[te drumul lui la Bucure[ti. Grupul de pe Calea Victoriei a fost observat de Sergiu Nicolaescu: Singurul lucru pe care l-am v\zut cu ochii mei, pe care l-am sim]it pus la cale acolo, din pia]\, de unde m\ aflam, a fost grupul acela de 30-40 de oameni care au venit de la gar\, care a venit pe Calea Victoriei, unde era Ministerul Economiei Na]ionale, al Planific\rii, au spart cele dou\ cordoane de solda]i de la Securitate, au intrat pe la Ateneu `n pia]\, au trecut prin spatele coloanelor138. Este `ns\ posibil ca, elimin`nd obi[nuitele exager\ri [i aproxima]ii (basarabeni, sovietici), grupurile respective s\ fi fost ale nucleului conspirativ prosovietic al colonelului P\s\rin. Acesta era format din angaja]i ai unor `ntreprinderi bucure[tene. Serviciul Romn de Informa]ii nu are nici o `ndoial\ asupra caracterului artificial, provocat, al dezorganiz\rii mitingului din 21 decembrie 1989: Ceea ce nu mai las\ `ns\ loc la dubii `n privin]a premedit\rii evenimentelor este faptul c\ date ob]inute ulterior, `n plan informativ, coroborate cu unele informa]ii certe, precum [i cu m\rturii provenite de la diverse persoane care au participat nemijlocit la miting, sau care au avut ocazia s\-l priveasc\ de la distan]e propice unor imagini de ansamblu, pun `n eviden]\ numeroase
138 Sergiu Nicolaescu, Acel grup care a creat panic\ a venit de la gar\ n

Jurnalul Na]ional, Nr. 3324/20 aprilie 2004, p. 8.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

239

aspecte care nu pot ]ine, `n nici un fel, de ac]iunea maselor-purt\toare ale revolu]iei. Vacarmul sonor (asem\n\tor cu cel produs de forma]iuni de avioane, elicoptere sau tancuri) provenit dintr-o surs\ de amplificare. Starea de panic\ nu s-a datorat numai zgomotului produs `n difuzoare ci, a[a cum au relatat mai multe persoane, a fost vorba de o senza]ie fizic\ de spaim\, resim]it\ sub forma unei nelini[ti at`t de puternice `nc`t aproape c\ nu te mai puteai ]ine pe picioare, iar `n urechi `]i r\suna un huruit insuportabil. Discu]ii purtate cu speciali[ti atest\ c\ o atare stare [i senza]iile descrise mai sus sunt provocate, de regul\, prin emiterea la mare intensitate, a unor unde de joas\ frecven]\, sub pragul audibilului. Date de interes privind elucidarea acestor afirma]ii ar putea oferi personalul tehnic [i speciali[tii care asigurau, la data aceea, sonorizarea unor astfel de manifesta]ii. Mai multe persoane au relatat c\, exact `naintea `nceperii panicii, pe laturile exterioare ale mul]imii dinspre Hotelul Negoiu [i zona Hotelului Bucure[ti au ap\rut ma[ini ARO din care au cobor`t persoane `narmate cu b`te, care, penetr`nd cordonul de asigurare exterior, au `nceput s\-i loveasc\ pe participan]i. Penetrarea cordoanelor exterioare chiar slab construite nu era totu[i un lucru simplu de f\cut, iar dep\[irea implic\ acceptarea celor care formau dispozitivele respective, context `n care se ridic\ semne de `ntrebare `n privin]a atitudinii [i pozi]iei unor cadre de comand\ din MI. Alte persoane care au participat la miting au afirmat c\, afl`ndu-se `n mijlocul mul]imii, au observat cum unii purt\tori de lozinci din polistiren expandat au scos lozincile [i, cu m`nerele cu v`rfuri ascu]ite atipice pentru cele confec]ionate pentru acest scop `n `ntreprinderi , au `nceput s\-i `mpung\ pe cei din jurul lor, strig`nd `n acela[i timp: Fugi]i, c\ ne omoar\, Vin tancurile!, huiduind, url`nd etc. Bubuiturile puternice care s-au auzit `n acele momente puteau proveni [i din detonarea unor petarde (chiar dac\ la controlul postac]iune, efectuat de cadre specializate, nu au putut fi relevate urmele specifice l\sate de folosirea acestui tip de mijloace de marcare a focului).

240

ALEX MIHAI STOENESCU

Gardarea manifesta]iei nu s-a realizat conform tipicului stabilit pentru astfel de ocazii, cadrele fiind amplasate `n primul r`nd al participan]ilor. Astfel, acestea nu numai c\ n-au putut interveni, dar nici m\car n-au putut vedea ce se `nt`mpl\. ~n acela[i timp, de[i se cuno[tea c\, `n diferite puncte din zona centrului Capitalei `ncepuser\ s\ se constituie grupuri `n principal tineri , fiind vizibil\ inten]ia acestora de a declan[a manifesta]ii de protest, for]ele de ordine (MI) amplasate pe laturile exterioare ale dispozitivului de gardare au fost relativ pu]ine, fiind `nt\rite abia dup\ spargerea mitingului. Toate acestea constituie un punct de plecare pentru descifrarea principalelor elemente ale manevrei, precum [i pentru identificarea unora din regizorii [i actorii acesteia139. Am subliniat c`teva cuvinte [i propozi]ii pentru a le comenta separat. ~n primul r`nd, trebuie acceptat c\, prin raportul SRI, avem de a face cu pozi]ia oficial\ a unei institu]ii a statului, `ntemeiat\ pe probe, fapt pentru care fiecare afirma]ie are greutatea responsabilit\]ii unei autorit\]i. Prin urmare, atunci c`nd serviciul secret al Romniei afirm\ c\ de]ine date ob]inute ulterior [i informa]ii certe, suntem obliga]i s\ constat\m c\ asupra dezorganiz\rii mitingului au fost f\cute cercet\ri profesioniste, iar atunci c`nd afirm\ c\ nu mai exist\ dubii asupra premedit\rii diversiunilor din Pia]a Palatului, teza revoltei spontane dispare. Noi [tim deja acest lucru din felul profesionist `n care a fost provocat\ diversiunea de la Timi[oara, dar mai ales din chinul prin care au trecut diversioni[tii [i cei c`]iva revolu]ionari de acolo pentru a convinge popula]ia s\ se revolte. Istoricii, scriitorii, oamenii politici pot fabula, pot emite teorii; serviciul secret al unei ]\ri nu arunc\ vorbe la `nt`mplare. Aceste probe certe se g\sesc `n arhiva SRI. Problema SRI-ului este c\ nu identific\ autorul sau autorii acestei diversiuni, indic`nd doar regizori [i actori. ~n al doilea r`nd, SRI identific\ originea vuietului `ntr-o sta]ie de amplificare, prin emiterea unor
139 Punct de vedere preliminar al Serviciului Romn de Informa]ii privind evenimentele din Decembrie 1989, pp. 5-6 (58-59). Vezi [i supliment Ordinea, OMNIAPRES, Evenimentele din decembrie 1989 v\zute de Serviciul Romn de Informa]ii, p. 31.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

241

unde de joas\ frecven]\, fapt care exclude versiunile despre caracterul accidental al zgomotului. ~n sf`r[it, observa]ia c\ lucr\torii Securit\]ii au fost amplasa]i `n primul r`nd, sub balcon, [i nu au putut vedea sau interveni corespunde realit\]ii dar numai par]ial , ordinul de a-i amplasa acolo av`nd scopul de a preveni un atac asupra liderilor politici, ordin discutabil, fiind mai degrab\ propagandistic, dar perfect `ncadrat `n atmosfera din acel moment, `n care sistemul de protec]ie din pia]\ era slab organizat [i incomplet. Ceea ce nu spune raportul SRI este c\ `n pia]\ se aflau c`teva zeci de lucr\tori ai Filajului [i alte c`teva zeci de ofi]eri ai diferitelor Direc]ii ale Securit\]ii [i c\ toate aceste cadre au `naintat rapoarte asupra evenimentelor [i faptelor pe care le-au v\zut din mijlocul mul]imii. {i aceste documente se afl\ `n arhivele SRI [i reprezint\, de fapt, mare parte din baza afirma]iei c\ se de]in informa]ii certe. Pentru a r\m`ne `n cadrul pozi]iilor oficiale asupra evenimentului, `n particular despre formarea primelor nuclee de opozan]i din apropierea cl\dirii CC, vom apela la reconstituirea f\cut\ de Procuratura Militar\ [i reprodus\ prin propria ei sintez\-raport. {i aceast\ institu]ie are informa]ii sigure: Cert este c\ `n acela[i timp sau `n orice caz la foarte scurt timp dup\ incidentele din Pia]a Palatului, `n diferite puncte din zona centrului Capitalei, au `nceput s\ se constituie grupuri, cu inten]ia vizibil\ de a declan[a manifesta]ii de protest. Aceste grupuri au proliferat, ap\r`nd `n diferite puncte ale Capitalei, cum ar fi: zona Ci[migiu CCA Pia]a Universit\]ii; zona Pie]ei One[ti Scala; zona Pie]ei Romane; zona magazinelor Unirea-Cocorul; Splaiul Unirii, pe firul drept al D`mbovi]ei p`n\ la intersec]ia cu Calea Victoriei. Aceste grupuri de manifestan]i scandau lozinci anticeau[iste, f\c`nd referiri la Timi[oara [i cer`nd mul]imii s\ se al\ture140. Textul are nevoie de o explica]ie detaliat\, pentru a nu trezi confuzie. ~n primul r`nd, vom preciza c\ zonele `n care s-au constituit primele nuclee de grupuri protestatare, a[a cum sunt ele prezentate `n sinteza Procuraturii Militare,
140 CSJ.SPM, Autor colectiv, Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate

de Parchetul Militar, n perioada 19901994, n cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, p. 99.

242

ALEX MIHAI STOENESCU

reprezint\ `n fapt trasee, adic\ locul unde au fost identificate prima dat\, plus traseul pe care s-au deplasat [i locul unde au finalizat deplasarea. ~n consecin]\, nu e vorba stricto sensu de loca]ii statice, ci de surprinderea unor grupuri `n mi[care. De exemplu, grupul de la Ci[migiu, observat `nc\ de diminea]\ de ofi]erii Securit\]ii, a adunat mai `nt`i, `n timpul mitingului, un num\r mic de trec\tori, mai mult curio[i s\-i asculte, [i apoi, c`nd mitingul s-a spart, a colectat o parte din oamenii care au fugit din pia]\ `n dreptul magazinului Adam. ~mpreun\ cu ace[tia s-au deplasat pe o cale ocolit\, prin strada S\rindar unde s-au ata[at actori de la Teatrul Mic [i persoane aflate la coad\ la bilete spre Casa Central\ a Armatei. ~n zona magazinului Adam, grupul a fost `nt`mpinat de un microbuz tip tv (sau a reu[it s\ `l coopteze la ac]iune), cu care un nucleu mai mic cu steaguri [i lozinci anticeau[iste s-a deplasat pe Calea Victoriei, pe sens interzis, [i a p\truns din nou `n Pia]\ din direc]ia Restaurant Cap[a Palatul Telefoanelor magazinul Muzica. Colonelul Goran, [eful SMB, i-a observat [i a relatat scena Comisiei senatoriale: Dl S\ndulescu: ... (Microbuzul) era cu num\r de Bucure[ti sau de Timi[oara? Dl Goran: Nu [tiu. Cert este c\ geamurile erau deschise, u[ile deschise [i strigau: La[ilor! Veni]i cu noi! La[ilor! Veni]i cu noi! {i a antrenat o mas\ de oameni care, la un moment dat, s-a comasat `n grupul masiv, care plecase din pia]a central\, de aici. Dl S\ndulescu: {i crede]i cumva c\ este grupul care s-a dus la Intercontinental? Dl Goran: Probabil c\ de acolo a pornit c\tre Intercontinental, dar sorgintea lui eu am avut ni[te informa]ii din noaptea respectiv\ , c\ ar fi timi[oreni, care au venit cu trenul de noapte, s-au organizat aici cu un microbuz [i au `ncercat s\ fac\ toat\ chestiunea care se cunoa[te.141 Grupul pornit din zona Ci[migiu - magazinul Adam a fost observat [i de ofi]erii Direc]iei V: Acolo, la Hotel Bucure[ti, la un
141 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea colonelului Goran Gheorghe, p. 3.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

243

moment dat, s-a terminat, i-a `mpr\[tiat, dar s-au lini[tit. S-au auzit, undeva, pe aici, pe la Adam. ~n momentul \la `mi d\ prin sta]ie [eful g\rzii de aici, de la Consiliul de Stat: Domne, noi ce facem, c\, uite, sunt \ia `n fa]\ acolo. De aici nu se vedea, peste cl\dire, la Adam. Voi sta]i pe locurile voastre, pe cl\dire [i... nu e treaba voastr\ `n strad\. Treaba noastr\ nu era `n strad\. ~n sf`r[it, s-a terminat [i acolo, s-au mutat pe undeva pe aici, pe (str.) Academiei, Aristide Briand... zona asta. Ei, aici erau mai aproape de cl\dire142. De fapt, grupul pornit din fa]a magazinului Adam s-a `mp\r]it pe undeva `n zona Teatrului Mic Hotel Palas, cei c`]iva care s-au deplasat cu microbuzul urc`nd spre Calea Victoriei, `n timp ce grosul oamenilor a ie[it `n fostul Bulevard Gheorghiu-Dej (6 Martie), unde a f\cut jonc]iunea cu grupul venit pe Splaiul D`mbovi]ei. Aceast\ mul]ime este cea care s-a `ndreptat direct spre Pia]a Universit\]ii [i apoi spre Intercontinental. ~n zona dintre barul Trocadero [i restaurantul Havana, mul]imea a fost `nt`mpinat\ de un grup compact, nu foarte numeros, de simpatizan]i ai clubului Rapid, `n majoritate ]igani `ntre care [i fiul celebrului trompetist Tudoric\. Ace[tia au imprimat grupului scandarea: Ole, Ole! [i fragmente muzicale din melodia Lambada, cu care s-a intrat `n Pia]a Universit\]ii. Conform unor surse ale Securit\]ii, grupul rapidist era deja `narmat cu arme albe, b`te, lan]uri, bile, alte obiecte contondente. Sunt presupu[ii autori ai spargerii vitrinelor libr\riei Mihai Eminescu. Odat\ p\trun[i `n Pia]a Universit\]ii, oamenii au fost `nt`mpina]i de c`]iva indivizi tineri (25-30 de ani), atletici, av`nd plete, iar unii [i barb\ [i purt`nd haine oarecum ciudate (pufoaice, scurt\ Delon, pulov\re de l`n\ pe g`t, c\ciuli cu urechi, [epci de stof\) care i-au provocat pe oameni s\ strige: Jos Ceau[escu! [i Jos Cizmarul!. ~n seara zilei de 2 martie 2004, `ncep`nd cu ora 22.00, s-a desf\[urat la Televiziunea Romn\ (TVR1) emisiunea Foc `ncruci[at, condus\ de ziaristul Horia Alexandrescu. Formatul emisiunii presupunea un num\r de invita]i, pu[i fa]\ `n fa]\ pentru o dezbatere `n contradictoriu, [i un juriu format din cet\]eni obi[nui]i chema]i s\ judece performan]ele
142 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae Octa-

vian, pp. 30-31.

244

ALEX MIHAI STOENESCU

invita]ilor sau subiectele discutate. La aceast\ emisiune au fost invita]i Sergiu Nicolaescu [i Ion Cristoiu. Subiectul emisiunii a fost filmul franco-german {ah mat!, despre revolu]ia romn\ a anului 1989. Din desf\[urarea emisiunii am notat doar dou\ afirma]ii semnificative: Ion Cristoiu: Nu a fost o revolu]ie [i Sergiu Nicolaescu: Domnul Iliescu este rezultatul revolu]iei, nu a f\cut el revolu]ia, care `ns\ nu ne intereseaz\ pentru subiectul tratat aici. ~n schimb, la sf`r[itul emisiunii s-a petrecut un fapt care poate fi a[ezat la frontiera `ntre tragedie [i comedie [i a vizat exact subiectul pe care `l analiz\m. Horia Alexandrescu a rugat juriul s\-[i spun\ opinia asupra filmului [i `n leg\tur\ cu presta]ia celor doi invita]i. R\spunsurile a doi dintre membrii juriului au fost [ocante. Nu s-au referit la film, nu au comentat opiniile invita]ilor, ci au dat scurte declara]ii: Tudor Calot\: Eu am fost la Inter. Acolo erau ni[te cet\]eni `n balonzaide care ne strigau: Nu pleca]i! Nu erau romni. Petre Copilici: ~n momentul `n care am vrut s\ p\r\sesc zona, am fost `nt`mpinat de alte persoane, care m-au amenin]at cu arma, s\ plec `napoi. Erau str\ini. Ce este important pentru toat\ aceast\ deplasare [i formare a grupului de la Hotelul Intercontinental se extrage din am\nuntul c\ grupul respectiv s-a format t`rziu `n compara]ie cu adunarea din celelalte dou\ puncte Pia]a Roman\ [i str. One[ti Sala Dalles. Revenind o clip\ la nucleele identificate de Procuratura Militar\, este de precizat c\ cel semnalat pe strada One[ti a reu[it s\ capteze energia mul]imii care a fugit spre Bulevardul Magheru prin aceast\ strad\, form`nd grupul de la Sala Dalles, `n timp ce nucleul de la Hotel Bucure[ti, respins de for]ele de ordine, s-a regrupat `n Pia]a Roman\. El a f\cut o scurt\ escal\ `n dreptul restaurantului Gr\dini]a, unde, `n jurul orei 13.30, a fost surprins de Sergiu Nicolaescu: AMS: (...) Domnule senator, mi-a]i spus la un moment dat c\ Dan Iosif a ajuns t`rziu `n Pia]a Universit\]ii pe 21 decembrie. Sergiu Nicolaescu: Nu [tiu, nu l-am v\zut...

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

245

AMS: El afirm\ `ntr-un interviu c\ a sosit `n Pia]a Universit\]ii `ntre 12.00 [i 13.00. SN: La unu abia s-a terminat mitingul, iar prima manifesta]ie, adic\ primul grup organizat, a fost dup\ ora unu la... restaurantul \la... Garofi]a, nu [tiu cum `i zice... AMS: Gr\dini]a. SN: Exact, l`ng\ Pia]a Roman\. Acolo a fost prima ac]iune pe mijlocul str\zii, primul grup ie[it din Pia]a Amzei, inclusiv cu oameni fugi]i de la miting. Grupul era format din copii. Vreo 50. Erau copii ai str\zii [i tineri p`n\ `n 17 ani. Pe la 13.20 eu am trecut, am ie[it din pia]\ `n zona asta, [i copiii de la Gr\dini]a m-au recunoscut. Era acolo un vad al bi[ni]arilor, la trecerea de pietoni, cuplat cu restaurantul de pe col]... AMS: Podgoria. SN: Nu [tiu cum `i spunea, dar acolo a fost prima manifesta]ie, dup\ care s-au mutat `n Pia]a Roman\, unde s-au adunat oameni maturi, b\rba]i mul]i, lume nemul]umit\.143 Gelu Voican Voiculescu este un alt martor al apari]iei micului grup de la Gr\dini]a, el afl`ndu-se `n cl\direa de vizavi, unde func]iona institutul la care lucra. Este m\rturia unui participant: AMS: ~n ziua de 21 decembrie ai fost v\zut la Gr\dini]a, unde s-a format primul nucleu de dup\ spargerea mitingului. Gelu Voican Voiculescu: Lucram `n institutul care era instalat `n cl\direa de pe col], vizavi de Gr\dini]a [i care se prelunge[te apoi cu sinagoga veche. {tiam de miting, colegi de-ai mei plecaser\ acolo, dar eram foarte atent pentru c\ fuseser\ trimi[i pe la 09.00, `ntor[i pe la 11.00 [i apoi du[i din nou `n Pia]\. Mi-am spus atunci, cu o oarecare obiectivitate, c\ este o eroare, pentru c\ d\ oamenilor sentimentul importan]ei lor [i, totodat\, senza]ia c\ autorit\]ile nu au controlul. {tiam c\, la cel mai mic semn de sl\biciune, Ceau[escu este pierdut. ~n comentariile despre evenimentele de la
143 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 153.

246

ALEX MIHAI STOENESCU

Timi[oara, eu afirmasem printre colegi c\ acolo m\celul va trebui s\ fie deplin, s\ atace [i cu avia]ia, pentru c\ altfel mi[carea nu va putea fi oprit\. Asta chiar a trezit protestul unei colege: Cum po]i s\ spui a[a ceva?!, `ns\ eu priveam lucrurile cu o anumit\ dimensiune istoric\. Am sesizat pe fereastr\ c\ s-a format un grup care folosea trecerea de pietoni din fa]\ de la Gr\dini]a pentru a r\m`ne pe carosabil, apoi [i zone din afara zebrei pentru a striga anumite lozinci, pentru a face agita]ie. Am cobor`t din curiozitate. Aveam senza]ia c\ este o provocare [i voiam s\ v\d cine sunt provocatorii, voiam s\ aflu care este mecanismul lor. Nu am ie[it s\ m\ al\tur revolu]ionarilor, ar fi tentant s\ afirm asta, ci pur [i simplu eram curios s\ v\d cine ac]ioneaz\. Erau vreo 20-30 de tineri `n fa]a unui lan] de scutieri, format rapid, care se agitau [i strigau slogane, `ntre care: Moarte lui Ceau[escu! Era o chestiune, cum s\ spun, prea... AMS: Strident\? GVV: ... Prea ostentativ\, prea direct\ [i nea[teptat\, av`nd `n vedere c\ lumea mai mult se ferea c`nd auzea asta. Trebuie s\ `n]elegi c\ pentru mine era [i un experiment, pentru c\ urm\ream s\ observ comportamentul massei, subiect pe care nu-l puteai studia dec`t foarte rar, pe care `l parcursesem `n pagini de carte, iar acum aveam posibilitatea s\-l constat. Ajuns `n strad\ am v\zut c\ erau pu[ti sub 20 de ani. M\ `ntrebam [i c\utam din priviri: Cine `i agit\?. Am stat mult timp `n expectativ\, apoi la un moment dat am hot\r`t s\ cobor de pe trotuar `n strad\. Pu[tii m-au `nt`mpinat imediat: Nene, nu strigi cu noi? [i se antrenau din nou `n lozinci. Mie mi se p\rea ridicol s\ strigi contra lui Ceau[escu f\r\ ca el s\ fie acolo, s\ ridici capul [i s\ strigi la cer, f\r\ s\ te aud\. Aveam sentimentul unei inutilit\]i. St`nd acolo, printre ei, am descoperit c\ animatorul acelor tineri era Andrei Fin]i, actorul. Ia uit\-te, domnule!, mi-am zis. Lumea se adunase pe trotuare `n lungul bulevardului, p`n\ la Pia]a Roman\. Din c`nd `n c`nd cobora, ocup`nd tot carosabilul. La un moment dat, tinerii aceia ne-au cerut s\ `ngenunchem gest interpretat de unii, dup\ revolu]ie, ca fiind o rug\ , dar `n realitate fiind o tentativ\ de a ar\ta scutierilor c`t suntem de mul]i, faptul c\ massa de oameni se `ntinde p`n\ la Roman\. Era o

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

247

modalitate de a privi `n ad`ncime, f\r\ obstacolul corpului uman. Pe la Magazinul Eva erau TAB-uri. ~n momentul `n care se auzea o mi[care acolo, ambala unul un motor sau f\cea o manevr\ de repozi]ionare, dar la mare distan]\, toat\ lumea fugea repede pe trotuar, mim`nd, f\c`nd pe pietonii. Scena era de un comic nebun. Nu r\m`nea dec`t acel grup din fa]\, la care m-am al\turat. ~mi d\deam seama c\ fusesem reperat, c\ deja m\ identificaser\ [i c\ urmau probleme dac\ ac]iunea nu se finaliza. Din blocul Gr\dini]a se filma. A ap\rut Cazimir Ionescu, pe care `l cuno[team, venind dinspre trotuarul cel\lalt, care m-a chemat [i mi-a spus [optind: Du-te tu [i spune c\ la Arad e grev\ general\. AMS: Nu ]i se pare suspect acest fapt? Nu era nici o grev\ general\ la Arad. GVV: Nici nu avea importan]\. Informa]ia ne autoalimenta curajul. Am [optit din om `n om [tirea asta. Tinerii au `nceput s\ scandeze entuziast: Aradul s-a al\turat Timi[oarei! Nu v\ fie fric\, Ceau[escu pic\! Pe partea cu libr\ria Papirus l-am v\zut pe Radu F. Alexandru. Sergiu Nicolaescu era [i el pe acolo. AMS: Confirm\ lucrul \sta. GVV: Pe la 15.30 scutierii au intrat `n for]\ cu bastoanele peste noi. Ne-am repliat `nspre Pia]a Roman\ [i spre Nikos Beloianis [i, tr\g`nd dup\ mine o fat\, care se nimerise l`ng\ mine, am intrat `n institu]ie. Imediat au ap\rut dube [i au `nceput s\ aresteze oameni [i s\-i duc\ la Jilava. Ne-am refugiat `n pod de unde am privit `mpreun\ strada. C`nd am ie[it, nu mai era nimeni, a[a c\ am luat-o prin spate, pe strada Mendeleev [i am ie[it `n Pia]a Roman\. Acolo era o demen]\, soclul \la era plin de oameni [i mult\ lume pe margine. Atmosfera era foarte inflamat\, se ]ipa. Voiam s-o iau spre Leonida, am fost legitimat chiar de colonelul Suceav\, dar am explicat c\ m\ duc acas\, pentru c\ locuiam `n apropiere.144 Au existat, a[adar, dou\ grupuri de manifestan]i care s-au format aproape imediat la Sala Dalles [i la Pia]a Roman\ [i un
144 Ibidem, pp. 201-203.

248

ALEX MIHAI STOENESCU

grup care s-a format mai t`rziu `n Pia]a Universit\]ii. ~n acest loc vom reveni [i la una din afirma]iile Raportului SRI, ar\t`nd c\ regizorii au `ntotdeauna aceast\ calitate profesional\ de a g`ndi [i preg\ti din timp o secven]\ de film. ~n timp ce mitingul `nc\ se desf\[ura (partea a doua), ziari[tii str\ini de la Hotel Intercontinental `[i instalau trepiedele, stativele [i postamentele pentru camerele de filmat [i fotografiat `n balcoane [i pe terasa superioar\ a hotelului. Ziari[tii str\ini au fost observa]i [i raporta]i imediat prin sta]ie at`t de tr\g\torii colonelului Octavian Nae, posta]i pe acoperi[ul BCU, c`t [i de cei afla]i pe cl\direa CC, f\c`nd aceste opera]ii mult `nainte s\ ajung\ `n Pia]a Universit\]ii [i s\ se formeze grupul de manifestan]i.145 Nimeni nu a explicat de unde [tiau ziari[tii str\ini c\ lumea se va aduna `n Pia]a Universit\]ii, `n timp ce, dup\ col], [i la Pia]a Roman\ mul]imea se adunase [i scanda deja primele lozinci anticeau[iste! Dup\ `ncheierea mitingului, tr\g\torii de pe acoperi[uri au fost, logic, retra[i. S\ privim, prin intermediul notelor comandantului Armatei 1, [i la ora la care ministrul Vasile Milea identific\ grupul de pe Bulevardul Magheru [i ordon\ risipirea lui 14.37. Trecuser\ deja dou\ ore de la spargerea mitingului.

Primul centru al manifesta]iei anticeau[iste Pia]a Roman\


~n leg\tur\ cu grupul de la Pia]a Roman\, avem o m\rturie pre]ioas\ din partea unuia dintre revolu]ionari, multiplicat de o fire activ\ [i lucid\. Mihail Montanu, n\scut `n Bucure[ti la 21 aprilie 1949, era absolvent al Institutului Politehnic, Facultatea de Energetic\. ~n decembrie 1989 lucra la Trustul Energomontaj Bucure[ti, platforma Ilioara. Se afla `nt`mpl\tor `n Bucure[ti, deoarece de regul\ lucra la Cernavod\. La serviciu a v\zut spargerea mitingului, a plecat, a ajuns c`nd mitingul s-a terminat, dar s-a dus `ntre 11.0012.00 la
145 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae Octavian, p. 32.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

249

Pia]a Roman\. De aici a plecat acas\, a m`ncat [i pe la 15.00 s-a `ntors la Intercontinental, unde a surprins primele momente ale form\rii grupului de aici. Din fericire, `n timpul audierii sale la Comisia senatorial\, Mihail Montanu a fost l\sat s\ vorbeasc\ f\r\ a fi `ntrerupt prea mult, astfel c\ relatarea lui a putut avea o anumit\ coeren]\: Dl Montanu: Erau baraje la nivelul Bulevardului Magheru; dube din care s\reau ni[te b\ie]i `n combinezoane kaki care alergau dup\ manifestan]i, pe care-i prindea `i b\ga `n dub\. C`nd eram `n Pia]a Roman\ pe col], vizavi de Bulevardul Dacia (WC public) s-a oprit o Dacie neagr\. {ofer, un tip `mbr\cat `ntr-un pardesiu gri [i cu un ofi]er colonel de Securitate `n hain\ lung\ de piele. Convingerea mea, dup\ elementele ulterioare, c\ era Andru]a Ceau[escu. A cobor`t din ma[in\ `n mijlocul nostru. Am intrat eu `n dialog cu el [i m-a `ntrebat: Ce dori]i? Nu e nevoie s\ v\ spun eu, c\ se aude ce este, i-am r\spuns. I-am mai spus c\ dac\ dvs. face]i parte din structurile puterii, s\-l da]i jos [i lucrurile se calmeaz\. Da, da..., dar e fiul poporului, aici e o band\ de tr\d\tori. I-am spus: Ar\ta]i-mi [i mie un tr\d\tor, c\ to]i suntem aduna]i spontan. La un moment, dat nu [tiu ce s-a `nt`mplat c\ era busculad\ acolo, cam a vrut lumea s\ pun\ m`na pe el [i atunci colonelul de Securitate l-a `mpins pe Andru]a `n ma[in\ [i a `ncercat s\ demareze. Pe parcursul a 10 metri lumea a dat cu pumnii, cu picioarele, dar, de[i cam [ifonat\, ma[ina totu[i a reu[it s\ plece.146 Timp de mai multe zeci de minute lumea a circulat liber, pe mijlocul Bulevardului Magheru `ntre Pia]a Roman\ [i Sala Dalles. ~n aceast\ perioad\ de debut au `nceput s\ circule `ntre Pia]a Roman\ [i Sala Dalles zvonuri care acuzau agitat [i panicard ba asasinate `n Pia]a Roman\, ba striviri cu tancurile la Dalles (TAB-uri trecuser\ `n vitez\ prin mijlocul gol al bulevardului imediat dup\
146 Arh. SR, Stenograma nr. 14/10 noiembrie 1993, audiere Montanu Mihail, pp. 2-3.

250

ALEX MIHAI STOENESCU

ora 15.00)147. Dup\ incidentul cu Andru]a Ceau[escu au revenit dubele, iar cordonul de mili]ieni de la nivelul Bulevardului Magheru c\tre Pia]a Roman\ a `nceput s\ avanseze. Lumea s-a `mpr\[tiat [i un grup foarte mare (`n care se afla [i Montanu) a luat-o pe Bulevardul Dacia `n jos spre Pia]a Gala]i. Cuv`ntul de ordine atunci a fost: S\ mergem `n marile cartiere s\ aducem oamenii. A[a cum ar\tam, Mihail Montanu se duce acas\, dup\ care revine la Inter. Aici `nt`lne[te un baraj de oameni `n kaki [i un baraj de mili]ieni de la Sec]ia 6. Pe ace[tia din urm\ `i cuno[tea. ~n fa]a lor era un baraj de solda]i cu c\[ti. ~ntre manipulatori [i manipula]i ai acestor evenimente a existat [i o categorie de cet\]eni obi[nui]i, mai ales tineri, care s-au antrenat din proprie ini]iativ\ `n ac]iunile de protest `mpotriva lui Nicolae Ceau[escu. Drago[ Constantinescu, student `n anul II la Universitatea Bucure[ti la acea dat\, i-a relatat autorului: Drago[ Constantinescu: Dup\ ce am v\zut cuv`ntarea respectiv\ (din 20 decembrie, seara, n.a.)... `mi aduc aminte c\ Ceau[escu spunea c\ cei de la Timi[oara sunt ni[te golani, care nu au nimic altceva dec`t inten]ia s\ sparg\, s\ distrug\, s\ fure [i se vor lua m\suri dure `mpotriva lor. Am comentat revolta]i [i apoi am plecat acas\. Foarte, foarte nec\ji]i. Am ajuns acas\, am mai stat cu Bogdan (S\cuiu, prietenul s\u, n.a.) de vorb\, am comentat p`n\ foarte t`rziu. A doua zi m-am trezit pe la 10.00. La un moment dat, fiind `n buc\t\rie, m\ sun\ Bogdan: Deschide televizorul!. Deschid televizorul [i v\d un miting pur ceau[ist, `n mare glorie, cu acelea[i inscrip]ii, cu pancartele, cu Ceau[escu-pace! Nu [tiu ce-a vorbit, era foarte clar c\ popula]ia s-a str`ns sau a acceptat s\ fie str`ns\, `l aclam\ pe Ceau[escu [i, iat\, popula]ia din Bucure[ti [i probabil din toat\ ]ara `l sus]ine pe Nicolae Ceau[escu `mpotriva celor de la Timi[oara. Ideea era c\ poporul romn `l sus]ine pe el, `i
147 Este secven]a foarte des difuzat\ cu TAB-urile care trec n vitez\, n timp ce revolu]ionari se a[az\ pe caldarm pentru a le mpiedica s\ treac\. TAB-urile aveau misiune n Pia]a Roman\ [i primiser\ ordin s\ circule n vitez\ tocmai pentru a nu fi oprite [i blocate.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

251

dezavueaz\ pe golanii de la Timi[oara, pe nenoroci]ii \ia. Prin urmare, `n momentul `n care fiecare ]ar\ se elibereaz\, `n ciuda oric\rei probabilit\]i, noi, la[ii de la Bucure[ti, ne str`ngem [i scand\m `mpotriva lor. Cu aceea[i micime [i la[itate `l sus]inem p-\sta [i d\m `n \ia care au avut curaj. L-am sunat pe Bogdan [i i-am spus: ~n momentul \sta eu m\ `mbrac, nu se poate a[a ceva, nu se poate ce se `nt`mpl\. M\ duc s\ urlu c\ nu sunt de acord. Mi-a spus c\ vine [i el. M-am `mbr\cat `n ni[te blugi negri, `ntr-un tricou negru, cu o jachet\ [i cu ni[te pantofi cu talp\ groas\. Ideea era s\ pot s\ rezist dac\ vine noaptea, s\ nu vin acas\. Cobor`m la ASE. Cred c\ era cam 12.30. Din momentul `n care cobor`m, o lu\ spre Pia]a Roman\. AMS: Cum era strada? DC: Strada era plin\ de oameni, care `ns\ umblau normal, impasibili. Am ajuns `n Roman\ [i atunci am auzit o v`j`ial\, ni[te urlete, n-am `n]eles ce se `nt`mpla, dar la un moment dat lumea fugea spre Roman\. AMS: Pe strad\ sau pe trotuare? DC: Pe trotuare. ~nc\ circulau ma[ini. Am luat-o st`nga `mprejur, nu `n]elegeam ce se `nt`mpl\, p`n\ am ajuns `n col] la ASE, aproape de sta]ie. Am traversat pe col]ul cu Hotelul Doroban]i [i, exact `n locul acela, am `ntrebat: Ce se `nt`mpl\, domne?, P\i, au venit ni[te dube [i `i iau pe unii de la Roman\. L`ng\ mine, imediat, aud pe unul strig`nd: Jos Ceau[escu! AMS: A[a, dintr-odat\, pe lini[te? DC: Da, a[a dintr-odat\. AMS: Cum ar\ta individul? DC: N-a[ putea s\ spun. Prima reac]ie a fost s\ m\ `ndep\rtez de el. Lumea se `ntreba: Ce se `nt`mpl\, ce-i cu \sta de strig\? Atunci apar unii fugind dinspre Pia]a Roman\, i-am oprit, i-am `ntrebat [i mi-a r\spuns unul: P\i, s-a spart mitingul. {i ce fac?, `ntreb. Vor s\-l r\stoarne pe Ceau[escu. Din momentul \la m\ uit la Bogdan [i... Facem [i noi... [i `ncepem: Jos Ceau[escu!, dar nu se auzea. Pur [i simplu, de fric\, de emo]ie, strigam Jos Ceau[escu! f\r\ voce, f\r\ glas. Mimam strig\tul. La un moment dat, `mpreun\ cu al]ii, am `nceput s\ s\rim `n fa]a ma[inilor [i

252

ALEX MIHAI STOENESCU

s\ oprim circula]ia. Bloc\m circula]ia, `ncepem s\ ne `nv`rtim `n jurul acelui postament de beton, unde voia Ceau[escu s\ pun\ un monument o statuie, ceva... s\rim pe postamentul \la. M-am suit [i eu pe el. Tot timpul `mi ceream s\ mai fac ceva. Strigam, urlam acolo. }in minte c\ erau ni[te TAB-uri, ni[te ARO care blocau Bulevardul Magheru. Au ap\rut scutieri. ~n acel moment am fugit, pentru c\ am auzit c\ po]i c\ cazi `n spatele lor, pe undeva, pe la cinema Patria. Leg\tura `ntre nucleul compact [i curajos de la Hotel Bucure[ti [i grupul format la Pia]a Roman\ a fost f\cut\ de o m\rturie credibil\, av`nd [i o anumit\ acurate]e `n ce prive[te detaliile [i derularea evenimentelor. Martorul Drago[ (a nu se confunda cu cel de mai sus) i-a trimis lui Marius Tuc\ o scrisoare `n care relata urm\toarele: `n decembrie 1989 era student la seral [i desenator al unui institut aflat pe Calea Victoriei. ~n momentul producerii vuietului a cobor`t [i s-a deplasat `n zona Hotelului Bucure[ti. Aici a observat c\ un grup de circa 100 (poate mai mul]i, poate mai pu]ini) de indivizi `ntre dou\ v`rste, s\ zicem `ntre 25 [i 45 de ani, to]i b\rba]i zdraveni, unii dintre ei cu barb\, nu foarte bine `mbr\ca]i, c`]iva cu chimire late [i bustul gol (!?) se agitau puternic [i produceau acele lozinci anticomuniste. Asta `n timp ce `n Pia]\ continua nestingherit (!) mitingul partea a doua (...) Ei formau un grup compact, dar `n spatele lor, la distan]e diverse (p`n\ dincolo de magazinul Gioconda) erau risipi]i foarte mul]i oameni, mai degrab\ curio[i, care practic, la fel ca [i mine, nu `n]elegeau ce se `nt`mpl\148. De asemenea, deosebirea evident\ `ntre nucleul dur, profesionist, [i cet\]enii obi[nui]i ai Bucure[tilor a fost observat\ de martorul Drago[ de la Jurnalul Na]ional [i `n privin]a participan]ilor la miting: Mi s-a p\rut foarte ciudat\ situa]ia. Unii strigau c`t `i ]ineau pl\m`nii: Jos Comunismul!. Iar al]ii, 50 de metri mai `ncolo, plecau lini[ti]i spre cas\. ~mi aduc aminte c\ am surprins chiar [i un dialog `ntre c`]iva indivizi care aveau steaguri [i pancarte,
148 Misterul b\rbo[ilor curajo[i din Pia]a Palatului n Jurnalul Na]ional, Nr. 3324/20 aprilie 2004, p. 9.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

253

`ntre care unul `i `ntreba pe ceilal]i dac\ sunt dispu[i, dup\ ce predau materialele, s\ mearg\ la o bere!?. Drago[ s-a apropiat de grupul de agitatori [i l-am `ntrebat pe unul mai ciudat, cu chimir lat din piele [i cu bustul gol de unde este. {i \sta mi-a r\spuns cam a[a: Eu mi-s din Banat [i-am venit s\-l d\m jos p\ Ceau[escu [i s\ r\zbun\m mor]ii Timi[oarei!. Probabil c\ era unul din grupurile violente de la Timi[oara, devastatori [i incendiatori, de care revolu]ionarii timi[oreni se disociaz\, [i care au fost semnala]i de Securitate ca f\c`nd parte din echipele de diversioni[ti ce ac]ionaser\ la Timi[oara [i apoi se deplasaser\ `n alte ora[e, afluind `n final spre Bucure[ti cu trenul [i autoturisme. Reamintesc c\, `ncep`nd cu ziua de 20 decembrie, la Timi[oara s-a declan[at revolta popular\, condus\ din dup\-amiaza aceleia[i zile de Frontul Democrat Romn [i av`nd tr\s\tura principal\ `n introducerea ordinii la manifesta]ia din Pia]a Operei, prin organizarea unor grupe de oameni de ordine care nu permiteau actele de violen]\. Ca fapt anecdotic, Pia]a Roman\ mai fusese loc de manifesta]ie doar o singur\ dat\, la 31 mai 1936, c`nd lozincile scandate de participan]i reflectau starea de spirit a maselor: Jos r\zboiul!, Tr\iasc\ pacea!, Tr\iasc\ democra]ia!, Jos hitlerismul!, Vrem amnistie!, Cerem regim politic `n `nchisori. Vorbitorii, `n majoritate comuni[ti, au chemat masele la lupta pentru f\urirea Frontului popular antifascist149. Tot acolo a fost difuzat, ca material de propagand\, ziarul De[teptarea [oferilor, tip\rit la tipografia Dorul de munc\. La Hotelul Bucure[ti a urmat asaltul scutierilor [i `mpr\[tierea demonstra]iei. ~n Pia]a Roman\ `[i continu\ relatarea martorul ocular Drago[ se afla la vremea aceea, chiar `n mijlocul intersec]iei, postamentul acela uria[ din beton. C`nd am ajuns acolo, surpriz\! Pe postament se urcaser\ o mul]ime de indivizi care strigau de mama focului lozinci anticomuniste. ~n mintea mea mi-am zis: Uite al]i curajo[i! Aiurea! Apropiindu-m\, i-am reg\sit pe b\ie]ii veseli de pe Calea Victoriei. Erau inconfundabili. Aceia[i
149 Alexandru Cebuc, Tradi]ii revolu]ionare bucure[tene, Ed. Muzeului de Istorie

al Municipiului Bucure[ti, 1973, p. 138.

254

ALEX MIHAI STOENESCU

indivizi cu haine ponosite, c`]iva b\rbo[i cu chimire late [i piepturi dezgolite, iar o parte dintre ei, cu mici t\ieturi pe fa]\ sau cu c`te un obraz u[or tumefiat150. ~n momentul `n care au ap\rut for]ele de ordine, nucleul dur a cobor`t repede de pe postament [i a p\r\sit organizat pia]a, l\s`ndu-i pe bucure[tenii entuzia[ti [i pe gur\-casc\ s\ primeasc\ `n plin atacul militarilor. Drago[ a `nso]it nucleul violent, format, conform tuturor m\rturiilor, din persoane str\ine de Bucure[ti, astfel `nc`t a putut constata cum a fost dirijat de persoane care cuno[teau bine topografia locului (c\l\uze, `n terminologia rapoartelor Securit\]ii despre acest fenomen) pe urm\torul traseu: Hotelul Doroban]i Pia]a Cosmonau]ilor (actualmente Lahovary) [i de acolo, `n loc s\ se `ndrepte spre Magheru, grupul a cotit (sau mai degrab\ a fost condus) pe strada Dionisie Lupu spre Michelet, o str\du]\ `ngust\, dar pe care se afla Ambasada Angliei (care cred c\ era [i pe vremea aceea tot acolo) [i `n sf`r[it pe Magheru. Ocolirea Bulevardului Magheru pentru a se `nghesui pe o str\du]\ numai pentru a trece prin fa]a Ambasadei Marii Britanii este de ne`n]eles. ~n schimb, avem o explica]ie pentru felul cum a ap\rut `n presa postdecembrist\ teoria existen]ei persoanelor drogate, teorie considerat\ ridicol\ de Procuratura Militar\: Nu putem s\ nu amintim aici [i aser]iunile ulterioare referitoare la justificarea declan[\rii spontane (dar previzibil\) a manifest\rilor ostile dictatorului. C`nd afirm\m aceasta, avem `n vedere acele presupuneri privitoare la drogarea unor manifestan]i [i la transmiterea prin sta]iile de amplificare a unor semnale de joas\ frecven]\. Aceste presupuneri nu numai c\ nu sunt sus]inute de probe pertinente, dar sunt de natur\ s\ pun\ sub semnul `ntreb\rii `ns\[i revolta popula]iei din Capitala ]\rii151. De ce am deschis acest subiect colateral, f\r\ `ndoial\ controversat, dar care este totu[i foarte sensibil? Pentru c\, `n calitate de neprofesioni[ti, nu ne d\m seama cum arat\ o prob\ pertinent\.
150 Misterul b\rbo[ilor curajo[i din Pia]a Palatului n Jurnalul Na]ional, Nr. 3324/20 aprilie 2004, p. 9. 151 CSJ.SPM, Autor colectiv coordonat de general de brigad\ Samoil\ Joarz\, Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar, n perioada 19901994, n cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, p. 275.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

255

De exemplu, Drago[ afirm\ c\, apropiindu-se de grupul de agitatori din Pia]a Roman\ [i `ncerc`nd s\ intre `n dialog cu unul dintre ei, acesta parc\ nu mai [tia romne[te, mi-a r\spuns ceva a[a, aiurea. Nu este o prob\ concludent\, dar c\ut`nd alte informa]ii despre acest subiect ne descoperim surprin[i `n fa]a unor puncte de vedere contradictorii `ntre dou\ institu]ii ale statului pe aceast\ tem\, deoarece `n Raportul SRI subiectul este prezentat ca fiind sus]inut de probe: Legat de aceasta, din datele provenite de la fo[ti ofi]eri ai Direc]iei V a rezultat c\, dup\ l\sarea `ntunericului, `n pia]\ a sosit un camion, f\r\ `nsemne de `nmatriculare, care a desc\rcat o mare cantitate de sticle cu b\uturi alcoolice, care au fost `mp\r]ite celor care r\m\seser\ `n pia]\. Sticlele nu aveau nici o etichet\, iar analiza lichidului aflat `ntr-o astfel de sticl\ efectuat\ `n laboratorul organoleptic aflat `n sediul fostei unit\]i men]ionate a relevat prezen]a, `n con]inut, a unor substan]e din categoria drogurilor cu efect excitant, care provocau consumatorilor o stare de exaltare, inhib`nd instinctul de conservare [i, prin aceasta, `nl\tur`nd senza]ia de fric\ [i alter`nd puternic percep]ia st\rilor de pericol152. Am depistat, a[adar, trei puncte de sus]inere ale acestei declara]ii oficiale venite din partea serviciului secret al ]\rii: 1. Sursa acestei teze este Direc]ia V a Securit\]ii. 2. Afirma]ia nu se sprijin\ pe o p\rere sau o informa]ie indirect\ cel pu]in o sticl\ a existat, a fost luat\ [i dus\ la analiz\. 3. Con]inutul a fost cercetat `ntr-un laborator profesionist. Toate acestea presupun trei lucruri concrete: 1. Raportul ofi]erului care a capturat sticla [i care probabil a observat [i celelalte detalii (camionul f\r\ `nsemne, sticlele f\r\ etichete, reac]ia manifestan]ilor dup\ ce au consumat b\utura). 2. Raportul de analiz\ organoleptic\ al laboratorului. 3. Raportul [efului Direc]iei V sau a `nlocuitorului acestuia la comand\ c\tre [eful DSS. Nu `n]elegem de ce aceste probe pertinente nu au fost cerute de Procuratur\ sau, dac\ au fost cerute, de ce nu au fost date!? Este posibil ca SRI, serviciul de informa]ii al statului, s\ lanseze fantezii
152 Punct de vedere preliminar al Serviciului Romn de Informa]ii privind eveni-

mentele din Decembrie 1989, p. 11(64). Vezi [i supliment Ordinea, OMNIAPRES, Evenimentele din decembrie 1989 v\zute de Serviciul Romn de Informa]ii, p. 33.

256

ALEX MIHAI STOENESCU

`ntr-un document oficial? Chiar presupun`nd c\ la origine ar putea fi o intoxicare a fo[tilor ofi]eri ai Securit\]ii, Serviciul Romn de Informa]ii poate publica o astfel de informa]ie f\r\ s\ o verifice? {i, mai mult, s\ declare c\ exist\ date? Date `nseamn\ note, rapoarte, documente. Dar stenogramele Comisiei senatoriale? Sunt ele probe? Colonelul Octavian Nae, ofi]er al Direc]iei V, va declara nu numai Comisiei, ci [i `n timpul anchetei penale conduse de Procuratura Militar\ deci, prob\ la dispozi]ia institu]iei care afirm\ c\ n-are probe! , c\ a asistat la aducerea unor persoane `n sediul CC pentru a fi prezentate lui Ceau[escu. Oamenii erau b\tu]i crunt, murdari, dar [i `ntr-o stare ciudat\: Era o feti[can\ de vreo 21-22 de ani, `nc\ un b\iat, a[a, mai `n\ltu], care spunea c\ fusese pe la Ambasada englez\. |[tia (ofi]erii Direc]iei V, n.a.) l-au luat de m`n\, c\ de ce a fost acolo [i nu [tiu ce... ~nc\ unul care era mai lovit [i un tip de vreo 50 de ani care era praf (beat mort, n.a.). Oricum, deci, `ntre copiii \[tia care erau acolo, mi-a atras aten]ia o... ceva... Le-am spus [i \lora care mai erau [i dup\ aia le-am spus, le-am spus [i la cercet\ri: le sticleau ochii ca la pisic\!153. Colonelul Nae a declarat Procuraturii Militare c\ tinerii erau droga]i. Acest episod nu trebuie confundat cu berea care a fost adus\ la baricad\ la un moment dat [i care, `mpr\[tiat\ pe jos, s-a amestecat cu motorina v\rsat\ din butoaie. Subiectul r\m`ne ce]os, mai ales c\ a fost legat dubios de Ambasada Marii Britanii [i de ideea proiectat\ public insistent de Securitate, c\ `n evenimentele din 21 decembrie au fost implica]i [i str\ini. Pe de alt\ parte, dup\ o sticl\ f\r\ etichet\, dar cu ]uic\ bun\ de V\leni `]i sticlesc ochii ca la tigru [i nu mai [tii nici romne[te! Nu numai acest subiect, dar [i negarea existen]ei exploziilor, a vuietului provocat sau al ]epu[elor se `nscriu `n tentativa de a izola problema dezorganiz\rii mitingului din 21 decembrie 1989 `n categoria evenimentelor accidentale, neproduse de cineva inten]ionat, cu scopul de a p\stra nealterat\ `ncadrarea oficial\ a evenimentelor `n limitele revoltei spontane, f\cute de poporul
153 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae Octa-

vian, p. 35.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

257

romn nemul]umit. ~n aceste condi]ii, bine`n]eles c\ informa]iile despre chinul grupurilor radicale de la Timi[oara [i, iat\, Bucure[ti, de a mobiliza cet\]enii la revolt\, strig`ndu-le cu disperare de [ase zile acela[i lucru: La[ilor! Veni]i cu noi!, sau o m\rturie `n care se arat\ c\ participan]ii la mitingul spart, dup\ ce lumea se c\lcase `n picioare, inten]ionau s\ se duc\ la o bere, nu-i va impresiona niciodat\ pe adep]ii revoltei spontane. Prin urmare, revenind la reconstituirea evenimentelor din Pia]a Roman\, este de re]inut c\ zona a cunoscut dou\ faze: Prima faz\ (aproximativ `ntre orele 13.00-13.30 [i p`n\ `n jurul orelor 14.30-15.00) nucleul de agitatori retras de la Hotel Bucure[ti incit\ trec\torii cu scopul de a-i aduna [i pentru a constitui mul]imea psihologic\ [i fizic\; de[i nucleul ac]ioneaz\ organizat [i profesionist, cea mai mare parte a cet\]enilor aduna]i r\m`ne pe trotuare; interven]ia for]elor de ordine determin\ abandonarea ac]iunii de c\tre nucleul diversionist [i l\sarea `n Pia]a Roman\ a unui grup relativ mare, de 1 000-2 000 de persoane, bucure[teni, care `ns\ nu reu[esc s\ constituie o unitate de ac]iune; cei aresta]i `n prima faz\ din pia]\ sunt du[i la Sec]ia 1 Mili]ie (Bulevardul Ana Ip\tescu), de unde comandantul, colonelul Gheorghe Sporeanu, refuz\ s\-i trimit\ la Jilava. Faza a doua (`ntre orele 15.00 [i 19.30) mul]imea r\mas\ `n Pia]a Roman\ nu reu[e[te s\ se organizeze, dovad\ c\ este format\ din cet\]eni obi[nui]i, gen studentul Drago[ Constantinescu, `ncuraja]i de ac]iunile evidente ale nucleului, dar f\r\ un cap [i lipsi]i de un orizont organizatoric; aceast\ mul]ime nu a fost agresat\ de for]ele de ordine. Pentru faza a doua avem la dispozi]ie o m\rturie calificat\ din partea generalului MI Ion Suceav\, care, la un moment dat, a preluat din proprie ini]iativ\ comanda for]elor de ordine din Pia]a Roman\. M\rturia sa a fost confirmat\ de revolu]ionari. Generalul Suceav\, la acea dat\ colonel, arat\ c\ pe la orele 15.30-15.45, c`nd manifestan]ii se aflau deja `n Pia]a Roman\, am cobor`t cu cei 40 de ofi]eri. I-am a[ezat `n spatele militarilor [i al elevilor de la [coala militar\, precum [i a altor cadre care nu [tiam de unde sunt. Le-am dat ordin s\ nu foloseasc\ armamentul, s\ se comporte civilizat, f\r\ nici

258

ALEX MIHAI STOENESCU

un fel de violen]\154. Suceav\ mai arat\ c\, `n momentul `n care a sosit, toat\ lumea din pia]\ ac]iona la `nt`mplare, f\r\ nici o coordonare, iar `n ce prive[te for]ele de ordine nu era nimeni `ns\rcinat s\ coordoneze activitatea. Absen]a conduc\torilor represiunii `n Pia]a Roman\ a fost o mare [ans\ pentru manifestan]i, dar [i pentru revolu]ie. Timp de aproximativ o or\ [i jum\tate, neexist`nd un comandant al for]elor de ordine, acestea au r\mas `n expectativ\, asist`nd la `ncerc\rile timide ale cet\]enilor de a fi convin[i s\ treac\ de partea lor, s\ nu-l mai apere pe Ceau[escu etc. ~n jurul orei 17.00, Ion Suceav\ intr\ `n dialog cu manifestan]ii, stabilind `mpreun\ o rela]ie de nonac]iune, determinat\ de faptul c\ dinspre Pia]a Universit\]ii `ncepuser\ s\ se aud\ [i s\ se vad\ tragerile cu trasoare executate `n plan vertical. Zvonul a circulat pe bulevard, oamenii afl`nd c\ exist\ deja victime. (Era vorba de incidentul cu camionul militar, care a fost marcat [i de deschiderea focului automat.) Dup\ ora 17.00, `n Pia]a Roman\ au ap\rut dou\ ma[ini de pompieri sub comanda unui ofi]er cu ordin s\ `mpr\[tie manifesta]ia. Suceav\ i-a interzis s\ ac]ioneze: Discu]ia cu ofi]erul s-a terminat `n aplauzele unor cet\]eni care au auzit-o [i c\rora le-a pl\cut probabil atitudinea pe care am avut-o155. ~ntre timp `ns\, `nte]irea focului de la Universitate, precum [i zvonurile despre un masacru au agitat mul]imea, aduc`nd-o `n starea de a acuza for]ele de ordine de crim\ [i represiune. Atunci nici ast\zi nu-mi pot explica cum am luat o hot\r`re, la care [i acum reflectez dac\ a fost bun\ sau rea. Am chemat `n jurul meu to]i ofi]erii care comandau trupele din pia]\ [i le-am cerut s\ blocheze str\zile din st`nga cum mergi spre Pia]a Roman\ din direc]ia Intercontinental; oamenii, av`nd senza]ia c\ sunt `nconjura]i, s-au retras pe partea dreapt\. Dup\ ce s-a realizat acest lucru, `mpreun\ cu cei din cordoane, `ntr-un mod pa[nic, i-am `mpr\[tiat, direc]ion`ndu-i spre strada liber\ din dreapta [i `n acest fel `n pia]\ nu a mai r\mas nici un cet\]ean156. Aceast\ procedur\ corect\ de gestionare a tulbur\rilor de strad\ a
154 Ion Suceav\, n numele adev\rului, Ed. Venus, Bucure[ti, 1991, p. 249. 155 Ibidem, p. 251. 156 Ibidem, p. 252.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

259

fost `nv\]at\ de poli]i[tii [i militarii romni abia dup\ 1995, `n cadrul opera]iunilor Parteneriatului pentru Pace. Din p\cate, mul]i, foarte mul]i comandan]i ai Ministerului de Interne [i MApN [i-au dovedit incompeten]a, care de altfel a costat vie]i omene[ti, a afectat imaginea celor dou\ institu]ii [i a zdruncinat din temelii autoritatea statului. Manifesta]ia din Pia]a Roman\ s-a `ncheiat f\r\ nici o victim\. Cei aresta]i `n prima faz\ au fost elibera]i din arestul Sec]iei 1 `n diminea]a de 22 decembrie.

Grupul Mansarda
Una din zonele de ac]iune a serviciilor secrete americane `n Romnia [i totodat\ c`mp de lupt\ informativ\ [i contrainformativ\ a fost cultul baptist, infiltrat at`t de agen]i americani, c`t [i de agen]i ai Securit\]ii. Statele Unite finan]au transparent acest cult `n Romnia, ajut`nd la construirea de l\ca[uri de cult, sprijinind material enoria[ii, promov`nd excursii de cult [i lideri religio[i. ~n cursul anului 1989, serviciile secrete americane au `ncurajat formarea unor grupuri de rezisten]\ anticomunist\ `n care au fost implica]i, ca urmare a `n]elegerilor de cooperare, [i agen]i sovietici, re]ele paralele [i persoane care c\utau o form\ de ac]iune `mpotriva regimului Ceau[escu. Un astfel de grup, care nu exclude ata[amentul unor tineri sincer revolta]i `mpotriva sistemului, avea `nt`lniri conspirative `n mansarda unui imobil din Bulevardul 1 Mai. Doi dintre membrii acestui grup, Octavian Mih\escu [i Ion R\doi, mi-au transmis prin coresponden]\, din Germania [i Belgia, povestea lor. Faptul ca am fost manipula]i nu mai este un secret pentru nimeni relateaz\ Octavian Mih\escu, fost simplu muncitor, `n prezent scriitor cu domiciliul `n Germania. Ce importan]\ mai are dac\ a fost sau nu lovitur\ de stat? Nu se putea altfel, eu `nsumi am constatat acest crunt adev\r! ~n septembrie 1989, m-am `nt`lnit cu Marian Mierl\ la Bariera Vergului, student pe acea vreme, care tot pe cont propriu ac]iona. Dac\ la Congres nu se va produce schimbarea, trebuia s\ ne consolid\m [i s\ demar\m ceva. Mi-a spus ceva de

260

ALEX MIHAI STOENESCU

Arcul de Triumf, care fusese incendiat de gruparea lui, sau c\ avea cuno[tin]\ de acel grup. Tot de la el am mai aflat ceva de o eventual\ ac]iune `n ziua de 1 decembrie 1989. Nu mai re]in exact, cert este c\ mie de atunci `mi parveniser\ aceste [tiri, dar [i c\ Iliescu va fi cel ales157. Marian Mierl\ va fi contactat `n martie 1989 de un anume Adrian, un individ de 36-37 de ani, jovial, tonic, p\rea cultivat, [tia multe despre film, art\ [i literatur\ [i, din c`te am dedus din discu]iile cu el, v\zuse mai multe muzee din Occident, lucru foarte rar pentru un romn atunci. De-a lungul unor `nt`lniri care au avut loc cu o frecven]\ destul de mare `n prim\vara-vara 1989, mi-a indicat s\ organizez o re]ea de oameni, studen]i [i tineri deci[i s\ fac\ ceva. La fiecare `nt`lnire `mi d\dea ni[te coli tip\rite cu litere aldine, un fel de manual foileton despre cum s\-mi organizez re]eaua158. ~ncercarea de a contura un portret al misteriosului Adrian at`t prin apelul la unii ofi]eri de Securitate, c`t [i prin cercetarea unor cazuri similare conduce la concluzia c\ a fost vorba probabil de o c`rti]\, de un fost ofi]er de Securitate cu misiuni `n Occident, retras dup\ fuga lui Pacepa [i recontactat de structurile de spionaj americane, consiliate de acesta. Astfel de racol\ri se f\ceau [i sub steag str\in, motiv pentru care mul]i care au crezut c\ lucreaz\ pentru americani, lucrau `n fapt pentru sovietici. Ion R\doi era student `n Bucure[ti [i `ncerca s\ transmit\ la Europa liber\ o scrisoare de protest: Presim]eam c\ va veni momentul c`nd o voi putea scoate `n siguran]\ din ]ar\. ~n acel timp m\ duceam frecvent la biserica baptist\, f\r\ a fi devenit membru `ns\, chemat de dorin]a evanghelic\, unde era pastor domnul Talo[159. ~n acela[i loc se concentrau aten]ia [i interesul mai multor tineri, agita]i de nevoia de a ac]iona. Poveste[te Octavian Mih\escu mai departe: ~n noiembrie 1989, `n cadrul Cultului Baptist s-au petrecut dou\ fenomene pe care trebuie a le eviden]ia (...) 1) Pastorii Paul Negru] [i Vasile Talo[ au dat citire la dou\ scrisori de protest c\tre Ceau[escu, pe care urma a o aproba A.G.
157 Scrisoare din 18.10.2004, n arhiva autorului. 158 Marian Mierl\ n Jurnalul Na]ional, Anul XII, Nr. 3352/22 mai 2004, p. 6. 159 Scrisoare din 22.11.2004, n arhiva autorului.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

261

Pentru mine a fost clar! Se d\dea sc`nteia, prin bapti[ti, pe care linie aveam leg\turi cu grupul Negar\ Victor, cu care deja avusesem ceva activit\]i. Un regizor de la Sahia Film, Nestor Popescu, refuzase s\ fac\ un film omagial, fiind internat la Poiana Mare. Asiguram protec]ia familiei, pe care zilnic o vizitam, `n colaborare cu Ambasada SUA, prin care s-a reu[it eliberarea [i exilarea lui Nestor Popescu (...) 2) Subit, despre scrisorile pastorilor nu s-a mai vorbit nimic, `n jurul protestului nu s-a f\cut tam-tam, iar predicile s-au temperat. Una din predici (`n timpul congresului) vorbea de cei de la Chi[in\u, cum se eliberaser\, cum puseser\ un porc pe o pancart\, ceva de genul acesta, nu mai re]in exact. Cert este c\ predicile, dintr-o form\ anticomunist\, deveniser\ domoale [i cu sfaturi de genul: a nu ne implica, noi suntem cre[tini [.a.m.d. Pentru ca tot printr-un pastor s\ izbucneasc\ la Timi[oara. Fenomenul de calmare a ac]iunilor `n preajma ultimului congres al PCR este surprins [i de Marian Mierl\: Cu ajutorul unor prieteni am reu[it totu[i s\ creez dou\ grupuri, unul la Politehnic\ [i altul la Arte. Eu speram s\ se `nt`mple ceva `n timpul celui de-al 14-lea Congres PCR, `n toamna lui 1989. Culmea, atunci Adrian mi-a spus s\ par un utecist loial, s\ m\ port c`t mai firesc. Am fost dezam\git160. {tim ast\zi c\ ac]iunea a fost contramandat\ ca urmare a informa]iilor c\ la Congres Nicolae Ceau[escu va lansa programul romnesc de reforme [i/sau va renun]a la putere. S-a `ncercat apoi folosirea zilei de 1 decembrie 1989 pentru organizarea unei manifesta]ii la statuia lui Mihai Viteazul din Pia]a Universit\]ii. Octavian Mih\escu relateaz\ mai departe: ~n timpul congresului am avut o prim\ `nt`lnire conspirativ\ de amploare `n casa lui Victor Negar\, prezen]i fiind Horia Ivan, Gh. Vru]\, Klimowici, Adrian de la Sahia Film, Mircea L\c\tu[, artist plastic, Ion R\doi, student la ASE, Silviu Despa, un pictor la care vom muta locuin]a conspirativ\, `n Pia]a 1 Mai. Din aceast\ clip\ se poate vorbi de consolidarea/organizarea [i activitatea unitar\ a grupului
160 Marian Mierl\, loc. cit., p. 6.

262

ALEX MIHAI STOENESCU

nostru. {tiam c\ Victor Negar\ colaboreaz\ intens [i cu Chi[in\ul. ~n aceast\ prim\ sear\, dup\ ce ne-am desp\r]it `n miez de noapte, am asistat la o discu]ie a lui Victor Negar\ `n limba rus\ (nu [tiam c\ vorbe[te cursiv rusa, ci doar germana), `n fapt o convorbire telefonic\ avut\ de la Palatul Telefoanelor, unde l-am `nso]it, la dorin]a sa, pentru protec]ie, asist`nd `n cabina telefonic\ la dialog. Nu am `n]eles nimic din discu]ia purtat\ cu Chi[in\ul, pentru c\ nu cunosc limba rus\. Cert este c\ Negar\ devenise un om de mare importan]\, era foarte activ [i, desigur, ca [i mine nu a fost arestat. ~n aceast\ prim\ `nt`lnire s-au stabilit urm\toarele: Adrian de la Sahia Film se ocup\ cu tip\rirea Proclama]iei c\tre ]ar\, a manifestelor, scrisori c\tre Europa liber\, pe care eu trebuia s\ le duc pe o rol\ filmat\ Ambasadei SUA la Bucure[ti, `n care deja intram ca la mine acas\ pe baza invita]iei medicale. Mark Sulivan era consulul meu, a c\rui carte de vizit\ cu toate detaliile o am [i azi. Pentru moment urma s\ fiu protejat, s\ nu m\ mai implic la suprafa]\. Urma s\ primesc materialele de la Adrian sau de alt trimis. Cert este c\ nimic nu se concretizase `n privin]a manifestelor [i filmelor, dec`t c\ s-a hot\r`t (Horia Ivan) pentru ziua de 1 decembrie 1989, o `nt`lnire a 200 de studen]i la statuia lui Mihai Viteazu [i darea sc`nteii. Trebuia s\ fiu pe faz\, pentru a comunica Ambasadei SUA numele celor aresta]i. La `nt`lnire nu sosiser\ dec`t 5 persoane din 200!? C\zuse ac]iunea!. Marian Mierl\ descrie felul cum a continuat conspira]ia dirijat\ de o for]\ str\in\, d`ndu-ne de `n]eles c\ ac]iunea a fost reprogramat\ pentru Cr\ciun sau, dup\ cum [tim din Raportul preliminar al SRI, de Plugu[or: Jurnalul Na]ional: C`nd l-a]i v\zut ultima oar\ pe Adrian? Marian Mierl\: La `nceputul lui decembrie 1989 (la 2-3 decembrie fusese luat\ decizia politic\ la Malta, iar la 6 decembrie pre[edin]ii Fran]ei [i URSS au decis detaliile r\sturn\rii lui Ceau[escu, n.a.). Mi-a spus c\ a sosit momentul. M-a `ntrebat pe c`]i oameni pot conta. I-am zis c\ am contactat cam 28 de studen]i. Eu credeam c\ sunt pu]ini, el mi-a r\spuns c\ sunt destui [i mi-a dat de `n]eles c\ mai exist\ [i alte grupuri. Mi-a mai spus s\-i preg\tesc pentru seara de

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

263

24 decembrie, s\ `ncepem de Cr\ciun. Mi-a indicat s\-i impart `n grupule]e de trei-patru persoane plasate pe l`ng\ Patriarhie, Pia]a Unirii, zone aglomerate. S\ lans\m lozinci, s\ `ncerc\m s\ provoc\m lumea care asista la slujba de Cr\ciun. Dup\ Adrian, mi[c\ri similare trebuiau s\ aib\ loc [i la Timi[oara, Cluj, Sibiu, Ia[i, ora[e `n care chiar s-a `nt`mplat c`teva zile mai t`rziu ceva.161 ~n seara de 17 decembrie 1989, `n mansarda din Pia]a 1 Mai a avut loc o reunire a grupurilor, f\c`ndu-se jonc]iunea `ntre grupul lui Marian Mierl\ [i grupul din care f\cea parte Octavian Mih\escu. Ion R\doi a redactat o Proclama]ie c\tre }ar\, care, `n mod surprinz\tor, se va dovedi a fi identic\ cu cea citit\ de Dumitru Mazilu, cu o singur\ diferen]\. Era vorba de forma de guvern\m`nt [i de noua denumire a statului. A[a cum vom vedea, Dumitru Mazilu a ales Romnia. At`t proclama]ia grupului Mansarda, c`t [i cea a lui Dumitru Mazilu au fost inspirate de americani, dac\ nu cumva este unul [i acela[i text. Grupul din jurul Bisericii Baptiste, sprijinit de Ambasada SUA, va ac]iona [i la re[edin]a lui Dumitru Mazilu printr-o demonstra]ie de solidaritate care a condus la re]inerea lui ilegal\. Tinerii acestor grupuri vor ac]iona `ntr-adev\r `n zonele fierbin]i din ziua de 21 decembrie 1989 Pia]a Unirii, Pia]a Universit\]ii [i Pia]a Roman\.

Constituirea grupului protestatar din zona Intercontinental. Baricada


Pe toat\ durata celor [apte ani de cercetare pentru scrierea acestui volum am c\utat martori oculari, am studiat declara]ii din pres\ [i am citit memorii despre evenimentele din zona central\ a Capitalei, cu scopul de a g\si martorul ideal. El ar fi trebuit s\ fie `n strad\ atunci c`nd s-au format nucleele protestatare [i apoi undeva foarte sus, astfel `nc`t s\ cuprind\ imaginea `ntregului Bulevard Magheru [i, mai ales, zona de concentrare Inter Pia]a Universit\]ii.
161 Marian Mierl\, loc. cit.

264

ALEX MIHAI STOENESCU

Acest martor ocular ideal a existat regizorul Mihai Berechet. De altfel, prezen]a `n epicentrul evenimentelor din 21-22 decembrie 1989 a unor arti[ti foarte cunoscu]i nu poate fi ceva neobi[nuit, actorii [i regizorii fiind familiari zonei, iar unii dintre ei locuind chiar `n blocurile de pe Bulevardul Magheru. Un martor ideal. Mihai Berechet (m. 1991) a fost unul dintre marii regizori ai Teatrului Na]ional, dar a devenit [i un foarte apreciat scriitor dup\ publicarea volumului 9 caiete albastre un adev\rat bestseller, care se vindea la suprapre], pe sub m`n\. Cartea, de[i la prima vedere p\rea o `n[iruire de amintiri din teatru, era `n realitate o fresc\ vie a perioadei comuniste (19441974), cu moravuri, cenzuri [i libert\]i spectaculoase, cu mult\ politic\ implicat\ `n cultur\, cu Securitatea pe urmele creatorilor [i cu inegalabile portrete ale unor contemporani. Va r\m`ne probabil antologic\ scena trenului care `i ducea pe angaja]ii Teatrului Na]ional spre Paris `n 1956, din care am selectat doar un fragment: C`nd trenul special al Teatrului Na]ional trecea grani]a dintre Ungaria [i Austria, grupul de ma[ini[ti apleca]i pe ferestre se uita cu aten]ie concentrat\ c`nd spre cer, c`nd spre p\m`nt. Am aflat mai t`rziu c\ voiau s\ vad\ unde se afl\ Cortina de fier! Z\u, nu glumesc, nu era o glum\! ~n locul cortinei, o brazd\ lat\ de cernoziom negru! At`t!162. For]a de evocare a lui Mihai Berechet nu l-a p\r\sit nici `n urm\toarea carte, ap\rut\ postmortem, carte `n care se afl\ [i amintirile din timpul revolu]iei. A[a cum ar\tam, din pur\ `nt`mplare, Mihai Berechet a surprins efectele spargerii mitingului din 21 decembrie. Se afla la repeti]ii `n cl\direa Teatrului Nottara c`nd deodat\ se aud strig\te de pe strad\ [i strig\tele celor de la fereastr\, care p`ndesc bulevardul. Veni]i s\ vede]i, lumea alearg\ dinspre Calea Victoriei... Se aud urlete... Sunt oameni `ns`ngera]i... S-a tras la Palat!. Cobor c`t `mi permit picioarele mele pe sc\rile `ntortocheate ale Teatrului Nottara. Cei tineri le coboar\ mai rapid. Ajun[i `n strad\, v`nzoleal\, mi[care dezordonat\! Se trage la Palat!163. Evident,
162 Mihai Berechet, 9 caiete albastre, Ed. Muzical\, Bucure[ti, 1983, p. 167. 163 Mihai Berechet, Alte caiete albastre. O via]\ d\ruit\ teatrului, Ed. Florile dal-

be, Bucure[ti, 2000, p. 75.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

265

nu se tr\gea la Palat, dar este interesant cum s-a transmis panica unor oameni mai to]i actorii teatrului care nu participaser\ la `nt`mplare. Drago[ Constantinescu, studentul la Universitate, completeaz\ aceast\ secven]\: Am plecat de acolo (Pia]a Roman\) `n goan\, am ocolit Doroban]iul, Pia]a Cosmonau]ilor, pe Dionisie Lupu [i am ie[it la Nottara. Ideea era s\ ie[i `n spate, s\ ie[i `n Magheru. Pe str\du]a aia erau actorii de la teatru. Ne-am dus spre ei, erau [i ei agita]i... S\ nu-i l\s\m, fiindc\ \[tia iau oameni [i `i duc la Jilava. ~ntre timp se `mpingea barajul de pe Magheru, dinspre Patria spre Universitate [i au dep\[it teatrul. Ne-am `ntors prin Dionisie Lupu, am ie[it prin Maria Rosetti [i, `n diagonal\, puteai s\ intri `n Magheru din nou. Acolo am intrat [i am g\sit oameni. Foarte pu]ini, dar oameni. Speria]i, Berechet [i actorul Ion Dichiseanu ocolesc [i ei zona pe str\zile din spate [i nimeresc pe strada Bati[tei, unde e mai pu]in\ lume, iar solda]ii de la paza Ambasadei SUA `i privesc impasibili. Neav`nd curajul s\ treac\ bulevardul spre apartamentul s\u din blocul Dun\rea, Berechet intr\ `n blocul care avea la parter Banca francez\ Socit Gnrale [i urc\ la o rud\ care locuia la etajul 9. Din acest loc el face o prim\ observa]ie interesant\: tineretul din mijlocul bulevardului era curat, bine `mbr\cat, f\r\ aspect gol\nesc [i striga, scanda, `n permanent\ mi[care. Este vorba de c`]iva studen]i ai Universit\]ii, `ntre care Drago[ Constantinescu [i Bogdan S\cuiu, [i de echipele preg\tite de grupul Mansarda, primul grup, de fapt, care a demonstrat `mpotriva dictaturii, c\ut`nd s\ mobilizeze trec\torii de pe trotuare [i pe cei c`]iva sc\pa]i de la miting care se `ndreptau gr\bi]i spre sta]iile de metrou. Grupul nu a avut succes, zona carosabilului golindu-se vizibil, astfel c\ [i Mihai Berechet a putut traversa [i urca `n apartamentul s\u. De acolo a urm\rit desf\[urarea evenimentelor din fa]a Hotelului Intercontinental. ~ntre timp a p\truns `n zon\ grupul venit pe fostul bulevard 6 Martie, c`nt`nd Ole! [i scand`nd Jos Ceau[escu! [i Jos Cizmarul!. Mult dup\ pr`nz ajung `n centru [i c`]iva dintre eroii de mai t`rziu ai manifesta]iei anticeau[iste, `ntre care [i Dan Iosif. Acesta va declara Jurnalului Na]ional: Am ie[it la Universitate. Era `nc\ o ame]eal\,

266

ALEX MIHAI STOENESCU

nimeni nu [tia ce vrea. Am `nceput cu d\-te jos tu, vino tu. Am vorbit pe r`nd acolo, era `ntre doisprezece [i unu164. Informa]ia c\ la Inter era ame]eal\, adic\ nu se conturase `nc\ grupul protestatar, este corect\, `n schimb `ncadrarea orar\ este foarte vag\, dac\ nu cumva total gre[it\, probabil datorit\ faptului c\ Dan Iosif a ajuns `n realitate mai t`rziu `n acel loc. Nu putea fi `ntre doisprezece [i unu, pentru c\ la 12.30 abia a `nceput s\ vorbeasc\ Nicolae Ceau[escu la miting, iar partea a doua a lui, dup\ actele de diversiune, s-a `ncheiat la 12.51. Ulterior, `ntr-o convorbire cu Dan Iosif, problema a fost l\murit\. Grupul de pe Bulevardul 6 Martie s-a format [i a intrat `n Pia]a Universit\]ii relativ t`rziu, oricum dup\ ora 13.30. Avem foarte pu]ini martori [i, totodat\, incer]i pentru aceast\ perioad\ de debut a manifesta]iei. O cronologie (aproximativ\) a fost reconstituit\ de senatorul Sergiu Nicolaescu: Ora 13.3014.00 ~n municipiul Bucure[ti organele de mili]ie au ac]ionat `n zona central\ a ora[ului, oper`nd peste 150 de arest\ri. ~n fa]a Hotelului Negoiu a c\zut prin `mpu[care prima victim\ a revolu]iei, `n Capital\. Un maior de mili]ie ucide un manifestant cu foc de revolver. A `nceput formarea grupurilor de demonstran]i care au ocupat partea carosabil\ a Bulevardului Magheru [i alte str\zi din zona central\. (Formarea acestor grupuri este plasat\ a[adar dup\ ora 13.30, n.a.) Ora 13.45 Din ordinul generalului Andru]a Ceau[escu a fost alarmat\ {coala de ofi]eri ai MI [i a intrat `n ac]iune `n zona central\ a ora[ului (`n totalitate 35 de cadre [i 927 de elevi) Ora 14.30 S-a ordonat UM 01305 Bucure[ti scoaterea `n dispozitiv la Pia]a Palatului a TAB-urilor. (Corect, ora 13.41, n.a.) Ora 15.00 Dou\ companii din UM 01908 Bucure[ti au ajuns la Intercontinental, unde au `nlocuit efectivele UM 01305 Bucure[ti. (La ora 14.37 Milea d\ ordin de `mpr\[tiere a grupurilor de pe Bulevardul Magheru, n.a.)
164 Valentin Zaschievici, Carnagiul de la Inter: epopeea baricadei, interviu cu Dan Iosif n Jurnalul Na]ional, Nr. 3327/23 aprilie 2004, p. 6.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

267

Ora 16.15 Din ordinul generalului Hortopan au fost trimise efective la Hotelul Continental, Divizia 1, maior Cernat. Ora 16.30-16.45 A avut loc un incident cu un autocamion DAC MApN care a lovit 23 de civili [i 3 scutieri.165 ~n Pia]a Universit\]ii este semnalat\ `n intervalul 13.3016.00 prezen]a unor persoane suspecte, b\rba]i, `mbr\cate cam neobi[nuit [i purt`nd pe bra] o banderol\ tricolor\. Erau posta]i `n dreptul gurilor de metrou [i f\ceau agita]ie. Au fost observa]i de foarte mult\ lume, `n primul r`nd datorit\ locului unde ac]ionau, de maxim\ circula]ie pietonal\, precum [i din cauza faptului c\ bulevardul nu era aglomerat. ~n martie 2004 am intrat `n posesia unei m\rturii foarte interesante, care vine de la o personalitate a lumii de afaceri de ast\zi. Nicolae Dumitru patronul firmei NIRO, aflat\ `n topul primelor 10 din Romnia166 avea `n decembrie 1989 v`rsta de 24 de ani. Iat\ ce mi-a relatat: ~n ziua de 21 decembrie 1989 st\team pe treptele acelea care sunt la cap\tul spa]iului verde al Teatrului Na]ional, `n fa]a gurii de metrou de pe partea cu Intercontinental. Erau [i al]i privitori l`ng\ mine, dar la distan]e oarecare. Eram c`]iva sus, pe treptele acelea din jurul Teatrului [i priveam la ce se `nt`mpl\ `n Pia]\. Cred c\ era `n jurul orei 15.00. Chiar `n fa]a mea, pe trotuar, se mi[ca un individ solid, cu o ceaf\ de lupt\tor, `mbr\cat cu o scurt\, cu o banderol\ tricolor\ pe bra] [i una legat\ la cap. Striga la oameni s\ treac\ `n strad\, s\ nu mai priveasc\, `i aborda pe to]i cei care ie[eau din gura metroului, `i `ndemna: Nu v\ fie fric\, s-a terminat cu Ceau[escu, haide]i acum s\ protest\m... La un moment dat s-a oprit, ca [i cum s-ar fi sim]it privit, ca [i cum ar fi sim]it privirea mea din spatele lui... Pe vremea aceea eram un t`n\r cu alur\ de pu[ti..., [i individul a `ntors lent, foarte lent capul, uit`ndu-se fix `n ochii mei. Am `nlemnit de fric\. Individul avea o privire de uciga[, oricum de om al armelor. Am `n]epenit cu adev\rat de fric\ la acea privire. M-a studiat pre]
165 Sergiu Nicolaescu, Cartea revolu]iei romne. Decembrie 89, Ed. Ion Cristoiu, Bucure[ti, 2000, p. 588. 166 Capital, Nr. 3, noiembrie 2004, p. 58.

268

ALEX MIHAI STOENESCU

de dou\ secunde, apoi s-a `ntors [i [i-a continuat ac]iunea. Dintr-o privire [i-a dat seama c\ sunt inofensiv. Dar eu am crezut c\ am albit. N-am s\ cred niciodat\, oricine mi-ar spune, c\ a fost revolt\ spontan\. Individul nu p\rea a fi de pe la noi. Opera]ia de verificare [i studiere a persoanelor care te privesc `n timpul unei misiuni stradale face parte din procedurile de contrafilaj (ofi]erul se verific\). ~ntr-o emisiune a postului de televiziune Na]ional TV, din decembrie 2004, acela[i colonel (r) P\s\rin a indicat drept cert\ apartenen]a acestor indivizi la agentura sovietic\, infiltrat\ din URSS. ~n acela[i interval orar Mihai Berechet `[i noteaz\ [i alte observa]ii: Cu toate c\ se afl\ pe versantul descendent al celor [aizeci de ani, fratele meu Nicolae st\ aplecat pe fereastr\, aplecat at`t, `nc`t e gata-gata s\ cad\ peste tineretul care, dezl\n]uit `n fa]a scutierilor de plastic, mili]ienilor [i armatei, fluctueaz\, activ [i bine organizat, pe sub ferestrele noastre, p`n\ `n Pia]a Universit\]ii [i dincolo. Printre ei, organizatorii eviden]i, eu remarc trei tineri: unul cu un pulover ro[u, altul `ntr-o parka sau, dac\ vre]i, o geac\ alb\ [i un fel de Ariel neast`mp\rat, care e `n acela[i timp pretutindeni... Ei le comand\ tinerilor, ei trec de la un grup la altul, ei le dau dispozi]ii atunci c`nd grupuri `ntregi se a[az\ jos `n a[teptare parc\, precum grupurile indiene conduse de Gandhi. Pe la trei [i jum\tate, o exaltare puternic\; liderii primesc ni[te bile]ele, se consult\, discut\ [i cu al]ii, apoi continu\. Bulevardul url\ de entuziasm. Se anun]\ venirea muncitorilor de la 23 August; a[a aud p`n\ la ferestrele buc\t\riei167. Nucleul de la Inter a fost stimulat [i `ntre]inut, cel pu]in cu dezinform\ri calificate, pentru a nu se destr\ma. La uzinele 23 August muncitorii abia aflau despre sabotarea mitingului. Cu toate astea, nu s-a mi[cat nimic. Conducerea `ntreprinderii i-a anun]at c\ urmeaz\ s\-i viziteze Ceau[escu era [i circumscrip]ia electoral\ unde vota [eful statului , astfel c\ sala de festivit\]i a fost pavoazat\ cu lozinci mobilizatoare, iar cinci muncitori au fost ale[i s\ vorbeasc\. Drago[ Constantinescu a tr\it clipe acelui anun]:
167 Mihai Berechet, op. cit., p. 79.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

269

Drago[ Constantinescu: Erau `nainte de Sala Dalles, era grupul de la Dalles. ~n grupul \sta am stat [i am continuat s\ strig\m. Problema mea era c\ eu c\utam un steag. C\utam un steag, sim]eam nevoia s\ ]in un steag al ]\rii `n m`n\. Am r\mas `n dreptul la Intercontinental foarte mult timp. De ce? Pentru c\, `mpreun\ cu prietenul meu Bogdan, ne g\sisem ce s\ facem. Ie[ind din Magheru pe mijlocul str\zii, ne-am uitat spre Inter [i am v\zut oameni film`nd. Prima reac]ie a fost: Ne filmeaz\ Securitatea, deci sigur ne g\sesc. Dar asta nu a durat prea mult, pentru c\ ne-am dat seama c\ nu puteau fi at`t de vizibili. Noi [tiam, a[a era zvonul, c\ Securitatea te filmeaz\ `n ascuns. AMS: Nu v-a spus nimeni `n acel moment: Nu v\ fie team\, nu sunt de la Securitate, sunt agen]iile str\ine? DC: Ba da. Au ap\rut unii care ne-au spus imediat: Sunt jurnali[tii str\ini. Erau oameni cu camere de filmat, care filmau clar, la vedere. AMS: Erau mul]i, la mai multe etaje? DC: Pot s\ spun c\ am v\zut cinci, la mai multe etaje. }ineau camerele `ndreptate `n jos [i ne filmau. Atunci am zis: |sta este scopul nostru. Acum avem un rol. S\ ne filmeze televiziunile str\ine, pentru a vedea c\ facem [i noi ceva. Nu mai plec altundeva. Veneau tot felul de tipi, s\ ne `ntoarcem, s\ plec\m... Hai s\ ne `ntoarceam la Pia]a Palatului, a spus unul. Mi se p\rea normal, pentru c\ acolo era Ceau[escu, dar `n acela[i timp lumea venea aici, `n Pia]a Universit\]ii. Ce m\ interesa pe mine era s\ vad\ \[tia, m`ine cel t`rziu, naiba [tie ce le-au f\cut celor de la Timi[oara, dar aici s\ se vad\ c\ Ceau[escu a f\cut miting, iar noi nu suntem de acord cu ce s-a spus acolo. Exist\ ni[te bucure[teni care nu sunt de acord. ~nc\ lucrurile nu st\teau foarte r\u, pentru c\ era mult entuziasm, iar for]ele de ordine erau foarte pasive. AMS: Unde era barajul? DC: ~n momentul de care vorbesc, erau scutieri a[eza]i `n dreptul S\lii Dalles, de-a curmezi[ul bulevardului. Strada Bati[tei era liber\. Tot atunci ]in minte c\ un tip s-a suit pe semaforul de la intrarea pe Bati[tei. Era un st`lp foarte `nalt, un semafor suspendat.

270

ALEX MIHAI STOENESCU

Tipul \sta a fost un fel de prim lider acolo, pentru c\ striga s\ nu plec\m, ne striga s\ rezist\m pentru c\, spunea el, vin muncitorii de la 23 August `n sprijinul nostru. A fost un mesaj important, pentru c\ noi efectiv a[teptam s\ vin\ acei oameni acolo. Ne-a mai spus c\ are informa]ii clare, c\ [tie precis c\ vin. AMS: Deci, asta se `nt`mpla `nainte de ora 15.00. DC: Da, da, `nainte. La `nceput erau numai ma[ini [i dup\ aceea au ap\rut \[tia cu c\[ti albe. {i atunci am spus: Stai, domne, pu]in c\ putem vorbi cu ei. {i ne-am dus s\ vorbim cu ei. Foarte tineri, foarte speria]i, ca [i noi, dar cu arme. AMS: Cu scuturi sau cu arme? S\ ne `n]elegem: nu puteau s\ fie [i cu scuturi, [i cu arme. DC: Erau cu scuturi. ~i `ntrebam, ne r\spundeau. Cine sunte]i voi, sunte]i `n termen? Da. Asta era marea noastr\ speran]\. AMS: Nu aveau ofi]eri cu ei? DC: Ba da, ba da. AMS: {i \ia ce f\ceau? DC: Ne l\sau s\ vorbim cu solda]ii. Vorbeam [i cu ei. Dar noi `i `ntrebam dac\ sunt solda]i `n termen, pentru c\ [tiam c\ trebuie s\ respecte ordinul, dar, fiind ni[te tineri ca [i noi, mai era loc. Mai era loc de `ndoial\ c\ vor trage sau ne vor lua la b\taie. Dup\ asta am `nceput s\ evalu\m situa]ia, s\ vedem dac\ nu cumva ne `nchid, ne `ncercuiesc. Ne-am dus `n spate spre Universitate [i am v\zut c\ strada dintre Universitate [i Arhitectur\ era liber\, c\ strada dintre Arhitectur\ [i Fondul Plastic era liber\, Bati[tei `nc\ liber\. De la Universitate era liber spre Pia]a Rosetti. ~nc\ era liber spre coada calului [i 6 Martie. Dar la un moment dat s-a pus baraj spre Unirii. M-am dus s\ vorbesc cu \[tia dinspre Unirii [i iar\[i m-am dus la ei [i le-am spus: Uite, domne, dac\ tragi `n mine, pe mine m\ cheam\ Drago[. Genul \sta de discu]ii. Mai erau [i fete care le d\deau flori. Problema acestor secven]e era aceea[i ca la Timi[oara: popula]ia nu se asocia manifesta]iei, nu se revolta, nu avea curajul s\ treac\ trotuarul [i s\ blocheze bulevardul. Cea mai mare parte a

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

271

participan]ilor oricum `n num\r mic a stat pe trotuare privindu-i pe tinerii agitatori. La fel ca la Timi[oara, lipsa de ac]iune a oamenilor obi[nui]i, neimplicarea `ntr-o revolt\ popular\ care s\ preseze autorit\]ile, s\ for]eze schimbarea lui Ceau[escu, a f\cut ca nucleul agitat de tineri entuzia[ti, dar [i de indivizi suspec]i, plus bi[ni]arii lumii interlope s\ fie nevoi]i s\ asigure cu orice pre] supravie]uirea nucleului stradal, prezen]a trupelor for]elor de ordine [i agita]ia din centrul ora[ului, cu precizie `n fa]a Hotelului Intercontinental [i a blocului Socit Gnrale, fostul Creditul minier, unde se aflau preg\tite din timp, dinainte de apari]ia manifestan]ilor, camerele de filmat ale agen]iilor str\ine. {i, tot ca la Timi[oara, `n locul unde formarea artificial\ a massei psihologice [i fizice a e[uat, s-a trecut la acte extreme, la gesturi disperate, la manifest\ri c`t mai vizibil ostentative [i simbolice (construirea unei baricade `n mijlocul bulevardului) [i `n final la violen]e. For]ele Ministerului de Interne au ac]ionat nea[teptat de prudent `n primele ore de dup\ dezorganizarea mitingului. Centrul Capitalei, `n primul r`nd marile bulevarde, nu a fost patrulat sau p\zit de Mili]ie, forma]iunile acesteia, ca [i cele ale Securit\]ii, fiind dispuse doar pentru blocarea unor c\i de acces: Trupele de securitate (-mili]ie), care `ntre timp au fost `nt\rite cu alte for]e de rezerv\, au r\mas pe aliniamente de blocare a str\zilor adiacente Pie]ei Palatului. At`t cadrele, c`t [i militarii `n termen, nu au avut asupra lor muni]ie de r\zboi, aceasta afl`ndu-se `n l\zi sigilate [i `ncuiate sub paz\ sigur\. De la constituirea acestui dispozitiv, generalul-colonel Iulian Vlad a ordonat s\ nu se dechid\ focul, inclusiv cel de avertisment, s\ nu se intre `n alterca]ie [i s\ nu participe la `ndep\rtarea demonstran]ilor de la Hotelul Intercontinental, aceast\ ac]iune urm`nd a fi executat\ (din ordine superioare) de alte for]e168. A[a cum vom vedea, nucleul de manifestan]i de la Inter va ac]iona relativ liber, fiind sprijinit [i `nt\rit cu diferite autovehicule de mediu [i mare tonaj f\r\ s\ le opreasc\ cineva undeva, pe vreo strad\ de
168 Colectiv coordonat de general de divizie Ion Pitulescu, {ase zile care au

zguduit Romnia. Ministerul de Interne n decembrie 1989. Pledoarie pentru Istorie, vol. 1, Bucure[ti, 1995, p. 169.

272

ALEX MIHAI STOENESCU

acces spre Pia]a Universit\]ii. ~n decembrie 2004, generalul Marin Neagoe va dezv\lui c\, dup\ spargerea mitingului, Nicolae [i Elena Ceau[escu au ie[it din cl\direa CC [i, auzind scand\rile grupului format pe Calea Victoriei `n dreptul Hotelului Athne Palace, au cerut generalului Milea s\ aduc\ trupele [i blindatele Armatei. Studierea manevrelor f\cute de for]ele MApN `n intervalul orar 15.0018.30, a[a cum rezult\ din Documentarul comandantului Armatei 1, arat\ o succesiune de ordine ale ministrului Milea pentru: angajarea unui num\r sporit de blindate, `mpr\[tierea manifestan]ilor din strad\, stabilirea [i restabilirea comunica]iilor, reconfirmarea unor ordine care nu s-au executat. Pentru a putea comenta atitudinea ministrului Vasile Milea, vom reproduce `n continuare notele luate de generalul Voinea: (Ora) 15.11 2 Cp(companii) de la B(atalionul) 98 Pz.Instr. (paz\-instruc]ie) la Intercontinental despresureaz\ ce prinde la R.Trs (regiment transmisiuni) de la B\neasa (cele dou\ companii s-au deplasat, dar ordinul de despresurare [i de capturare a manifestan]ilor nu s-a executat datorit\ amplasamentului dispozitivelor MI, n.a.) (Ora) 15.18 1 TABC/R2Mc s\ plece la Intercontinental ptr. a restabili leg\tura cu Cpt. Marin (`n continuare, blindatele din zona central\ a ora[ului au probleme de comunica]ii, n.a.) B.2/R.1Mc cu 6 TAB a plecat la CC (se `nmul]e[te inexplicabil num\rul de blindate `n jurul CC; nu ataca nimeni cl\direa, n.a.) (Ora) 15.25 (notat\ gre[it 13.25) Cpt.Marin a ajuns la sediul CC din 15 au ajuns 13 (TAB-uri, n.a.). Au ajuns 20 TAB + 1 TABC [i 13 TAB + 2 TABC, (Total) 33 TAB [i 3 TABC (un num\r de 36 de transportoare blindate pentru ap\rarea cl\dirii CC nu are nici o explica]ie, dec`t dac\ ministrul Milea voia s\-l impresioneze pe Ceau[escu, d`ndu-i un sentiment de siguran]\, n.a.) (Ora) 15.42 A ie[it pe poart\ Cp. de la B.98 Pz. Instr. (Ora) 15.47 Gl. Florea raporteaz\ 1 Companie Sec(uritate) i-a l\sat s\ treac\ (Informa]ia venea de la Bra[ov; sensul acestui text este c\ subunitatea de Securitate i-a l\sat pe manifes tan]i s\

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

273

treac\, nu cum eronat a ap\rut `n cotidianul Romnia liber\, c\ i-ar fi l\sat pe militari s\ treac\, n.a.) 2 Cp. V.M/B.20VM (v`n\tori de munte) au trecut la ap\rare pe marginea Bra[ovului (pod Bartolomeu [i intrarea cealalt\). (Ora) 16.00 o coloan\ de 1500 oameni au trecut prin fa]a SRTM (scandeaz\ lozinci Armata e cu noi). R1Mc 1 Cp.I(nfanterie)/ma[ini Dn 333AA 1 Cp.I/ma[ini (este vorba de trimiterea unor trupe de infanterie `n sprijinul blindatelor; ordinul arat\ proasta organizare, deruta [i poate chiar incompeten]a generalului Milea, deoarece nu se pot trimite blindatele `ntr-o ac]iune f\r\ sprijin de infanterie, dec`t dac\ ai de spart un front; probabil c\ versiunea cea mai corect\ asupra inten]iilor lui Milea a fost aceea de a impresiona cu blindate, pentru ca apoi, angajate `n conflicte cu manifestan]ii, incapabile s\ atace sau s\ despresureze, au apelat la infanterie, n.a.) (Ora) 16.02 Total 5 CpI (companii de infanterie) + 2 Cp.Tc (companii de tancuri) sunt preg\tite (rap. Mr. Carp). T1f Cons.Stat Lt. col. Oan\ 158453 [i 148110/433 (numere de telefon la care putea fi contactat Oan\ `n sediul Consiliului de Stat; este clar c\ nu-i func]ionau sta]iile de pe ma[ini, bruiate, n.a.). (Ora) 16.14 Gl. mr. Florea raporteaz\ este chemat de primul-secretar [i de tov. Pan\ la sediul Comit. Jud. de partid Bra[ov (se `ncerca constituirea comandamentului de ap\rare prev\zut de Legea Nr. 14/28 decembrie 1972 privind organizarea ap\r\rii na]ionale a RSR, n.a.) (Ora) 16.20 Cpt. Grecu/B98 166596 sed. CC nu poate intra la Intercontinental deoarece e blocat de Securitate (subunit\]ile de infanterie evocate mai sus nu pot trece de barajele trupelor de Securitate de pe str\zile adiacente, dar este `nc\ o dat\ de subliniat c\ trupele MApN nu aveau comunica]ii, comandantul fiind nevoit s\ intre `n cl\direa CC pentru a da telefon, n.a.) (Ora) 16.25 Tov. ministru la 127 pe guvernamental (num\rul de telefon la care putea fi g\sit Milea, n.a.) (Ora) 16.35 Gl. Bogdan a cerut s\-i asigur\m paza `n caz(arma) R(egimentului) 45 Trs.

274

ALEX MIHAI STOENESCU

(Ora) 16.37 Tov. ministru `n Pia]a Roman\ 300 (de) oameni s\ fie `mpr\[tia]i de Oan\. Intercontinental Cpt. Marin s\-i `mpr\[tie cu TAB. ~n Pia]a Unirii, aprox. 300 s\ fie `mpr\[tia]i (s-a transmis ord. Mr. Carp) (Acesta este un ordin clar de represiune; el arat\ `ns\ [i dimensiunea real\ a manifesta]iei, aproximativ 300 de persoane `n fiecare loc, precum [i centrele de protest formate deja la ora 16.37; ordinul nu a apucat s\ fie executat, deoarece exact `n intervalul urm\tor se petrece accidentul cu camionul de la Sala Dalles sc\pat de sub control [i care omoar\ 7 persoane, n.a.) (Ora) 16.44 Tov. ministru. 158453 Cpt.Marin (num\rul de telefon din cl\direa CC prin care se comunica cu trupele, n.a.) Lt. col. Oan\ cu 1 TAB la dispozi]ia tov. ministru (informat asupra incidentului din Bulevardul Magheru la care s-a deschis [i foc, Milea vrea s\ ias\ cu un TAB pentru a se deplasa la fa]a locului, n.a.) mr. Am\riuc\i la Intercontinental. (Ora) 16.48 S-a transmis ordin lt.maj. Dafinescu de la P.C. (punctul de comand\) al Lt. col. Oan\ s\ duc\ 2 TAB la intrarea principal\ de la CC la dispozi]ia tov. ministru (Milea a vrut s\ ias\ din cl\dire, n.a.) (Ora) 17.00 Gl.mr. Florea raporteaz\ c\ la Bra[ov s-au tras focuri de avertizare (putem afirma c\ Armata a deschis focul `n ziua de 21 decembrie, la Bucure[ti [i Bra[ov, `n intervalul orar 16.40-17.00, n.a.) (Ora) 17.00 Tov. ministru 2 TAB+ 1Cp.I/R.1Mc. pe jos s\ se deplaseze pe 6 Martie spre Intercontinental [i s\ `mpr\[tie mul]imea (sunt dou\ lucruri importante de observat `n acest ordin: 1. Milea d\ un ordin militar corect, deplas`nd la misiune blindate `nso]ite de infanterie, nu cum ordonase p`n\ atunci. 2. ~n zona Prim\riei Generale a Capitalei se formase un nou nucleu de agitatori, compus, dup\ m\rturiile unor martori oculari, asupra c\rora vom reveni, din basarabeni asista]i de autoturisme

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

275

Lada [i Dacia cu numere de TC; nucleul instiga mul]imea de curio[i s\ formeze o coloan\ care s\ urce spre Pia]a Universit\]ii, n.a.). La 17.15 au plecat. (Ora) 17.30 Lt. col. Oan\ raporteaz\ c\ a descongestionat (Bulevardul) 6 martie [i pleac\ spre Intercontinental s\ fac\ jonc]iunea cu cpt. Marin care ac]ioneaz\ pe Magheru. (Ora) 18.00 Tov. ministru mai primim ordine de la col. L\z\rescu pe guvernamental 127. (Este un ordin ciudat al ministrului Ap\r\rii; nu reu[im s\-l identific\m pe ofi]erul L\z\rescu, dec`t dac\ e vorba de colonelul de Securitate L\z\rescu, dar nu putem `n]elege de ce ministrul Ap\r\rii transmitea ordine printr-un ofi]er de Securitate!, n.a.) (Ora) 18.13 Cpt. Marin raporteaz\ cei de la Intercontinental au fost `mpin[i p`n\ la intersec]ie la Universitate (nu este o informa]ie corect\; probabil c\ este un ordin s\ fie `mpin[i, nu un act realizat; dispozitivul de `mpingere a fost imperfect, mul]i revolu]ionari trec`nd `napoi `n spate pe trotuare; de asemenea, nu `n]elegem cum au trecut for]ele c\pitanului Marin de baricad\, care se presupune c\ a fost construit\ `ncep`nd cu ora 17.00!, n.a.) (Ora) 18.25 (notat gre[it 17.25) Cpt. Marin raporteaz\ Scala Pia]a Roman\ lini[te (acolo colonelul Suceav\ intrase `n dialog cu manifestan]ii, a[a cum am ar\tat, n.a.) Intercontinental cordonul [i TAB la rest. Dun\rea (bifurca]ie) (probabil opri]i `n fa]a baricadei, n.a.) nu se pot dispersa169. (Informa]ie corect\; nu exista `nc\ ordinul de atac; acesta va veni mai t`rziu, n.a.) Secven]ele, a[a cum au fost v\zute de cei din strad\, con]in evident mai multe am\nunte: Drago[ Constantinescu: (...) Mai `nt`i au venit pompierii. Au venit pompierii s\ ne ude, lumea s-a dat la o parte.
169 Documentarul-Comandantului, general-maior Voinea Gh., copert\ verde, pp.104-106 (nota]ia caietului este la pagini duble, de exemplu p.105 nseamn\ pagin\ [i contrapagin\).

276

ALEX MIHAI STOENESCU

AMS: De unde au venit? DC: Au venit dinspre Unirea, au stropit, toat\ lumea a fugit s\ nu fie stropit\, s-a golit bulevardul [i, `n momentul c`nd au ajuns la cordonul de scutieri, au `ntors. Pentru c\, `n mod categoric, `mi aduc aminte c\ au `ncetinit [i am v\zut ni[te pu[ti care au s\rit pe ma[ini. Erau bi[ni]arii de pe 6 Martie, din fa]\ de la cinematografe. Am fost extraordinar `n admira]ie pentru ei, cum s\reau pe ma[ini, cu mult curaj. Ma[inile au luat-o pe partea astalalt\ spre Arhitectur\, dup\ care au plecat. N-a fost o chestie de mare desf\[urare, dou\ sau trei ma[ini, dar e adev\rat c\ te afecta, pentru c\ st\teai pe frig `n ud\tura aia. Dup\ chestia cu ma[inile de pompieri, lumea s-a `ntors. Apoi a venit, la un moment dat, `n mare vitez\, tot dinspre rondoul Universit\]ii un camion militar... Ba nu, mai multe. C`nd treceau, aruncam cu tot ce aveam, puneai m`na pe ceva [i aruncai dup\ ele. }in minte c\ a venit unul `n foarte mare vitez\, eu eram cu prietenul meu, aruncam, [i cineva a aruncat o b`t\ cu at`ta putere, o b`t\ p\trat de patru, a zburat peste [i l-a lovit pe prietenul meu exact `n cap, aici, `n partea st`ng\ a frun]ii. El a c\zut pe spate [i a r\mas `n KO, cred c\ mai mult de un minut. M-am aplecat spre el s\ v\d ce are, am auzit urlete [i am auzit dup\ aia c\ acel camion a intrat `n mare vitez\ [i a omor`t [i dintre militarii din baraj, `n scutieri. AMS: Fiind atent la Bogdan, n-a]i v\zut scena cu accidentul produs de camion. DC: Nu. Eu eram pe carosabil, `n dreptul Arhitecturii, `n dreptul turnului, pe banda de mers dinspre Roman\, iar \sta a venit dinspre Unirii pe banda dinspre Continental. A intrat `n lume, iar b`ta aia a venit dinspre trotuarul de la Inter. AMS: Sunt am\nunte importante care completeaz\ imaginea acelui eveniment. Pot s\ v\ spun, de exemplu, c\ deja sunt am\nunte care dezv\luie p\r]ile falsificate din rapoartele oficiale asupra evenimentului. DC: M\ str\duiesc s\ v\ prezint `nt`mpl\rile c`t mai precis cu putin]\. Tot atunci l-am v\zut acolo pe Petre Roman. Nu-l cuno[team, l-am identificat dup\ aceea ca prim-ministru. Dar mi-a atras aten]ia, pentru c\ era `mpreun\ cu un tip cu p\rul mare v`lvoi

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

277

[i cu barb\ mare c\runt\ [i de care se spunea c\ este arhitect [i c\-l cheam\ Ursu. Roman [i individul \sta erau pe partea cu Institutul de Arhitectur\. ~n dreptul lor era un tip cu o portavoce care striga [i el s\ nu plec\m, s\ rezist\m. ~ntre timp, `n zona asta mai ap\rea c`te un camion care era prezentat ca venit `n sprijinul nostru. Se striga: A venit de la IMGB, a venit de la... nu [tiu ce `ntreprindere. Anun]ul era c\ aceste camioane sunt fruntea coloanei care vine spre Universitate. Era greu de crezut, dar `n orice caz `ntre]inea speran]a. Acum m\ `ntorc la momentul `n care s-a petrecut accidentul. Cred c\ pe la 15.30 s-a deschis focul. AMS: O secund\! Pe la 15.00, pe o caset\ se vede 15.09, au trecut `n vitez\ TAB-urile. Este secven]a aceea cu tinerii care se culc\ pe asfalt, `n ideea s\ le opreasc\. DC: Au trecut TAB-urile alea, [tiu, pentru c\ [i atunci se arunca dup\ ele. Acum m\ pune]i `n `ncurc\tur\: nu [tiu dac\ atunci sau dup\ aceea, la episodul cu camionul `n viteza, a fost lovit Bogdan. AMS: Conform cronologiei f\cute de Comisia parlamentar\, secven]ialitatea este urm\toarea: pompierii, apoi TAB-urile care au trecut `n vitez\ spre Pia]a Roman\ [i dup\ asta camionul cu accidentul, dar ora stabilit\ de Procuratur\ este 16.43. DC: Cred c\ ave]i dreptate. La trecerea acelor TAB-uri a luat prietenul meu parul `n cap. Este singura explica]ie pentru secven]ele cronologice. Dup\ scena cu camionul s-a tras. Pentru a `ncerca s\ l\murim [i mai bine evenimentele legate de apari]ia grupului contestatar de la Inter [i de ac]iunea lui, am apelat [i la o alt\ surs\ direct\ Dan Iosif. ~ntr-o convorbire care a avut loc `n ziua de 29 iunie 2004, acesta a avut amabilitatea s\-mi furnizeze o serie de informa]ii care, fiind legate de mai multe secven]e, inclusiv cronologice ale `nt`mpl\rilor de la Inter, pot ajuta la conturarea unei imagini veridice despre punctul cel mai fierbinte al evenimentelor din 21 decembrie. AMS: Bun\ ziua, domnule Dan Iosif, sunt... (m-am prezentat, i-am explicat ce scriu)

278

ALEX MIHAI STOENESCU

Dan Iosif: V\ ajut cu drag\ inim\. V\ rog. AMS: Este vorba de patru `ntreb\ri scurte. Prima: La ce or\ a]i ajuns la Universitate? DI: ~ntre 12 [i unu. AMS: Nu se poate. La 12.31 s-a spart mitingul... DI: Mitingul s-a spart la 11.00, eu am v\zut la televizor [i am plecat. Exist\ martori care pot depune m\rturie... AMS: Nu, nu, nu e vorba de asta. Dar exist\ probe indubitabile, cronologice, c\ mitingul a `nceput la 12.00, au vorbit [ase muncitori, la 12.31 s-a spart [i s-a terminat la 12.51. DI: Ave]i dreptate, am ajuns dup\ ora unu. AMS: Ce era `n pia]\? DI: Totul era confuz, erau ni[te grupuri r\zle]e, concret nu [tia nimeni ce vrea, efectul era acela al psihologiei de turm\, cum spunea tata, f\r\ m\gar. AMS: S\ `n]eleg c\ dvs. a]i fost organizatorul lor. DI: Nu, eu am fost printre principalii organizatori. Ei au fost Dumitru Dinc\, Romeo Raicu, Ionel Popa, Radu Silaghi... AMS: ~i cuno[tea]i, i-a]i g\sit acolo? DI: S\ zicem... ne-am cunoscut acolo. Meritul cel mai mare l-a avut un t`n\r de aproximativ 18 ani, al c\rui tat\ lucra la Casa Poporului, pe care `l chema Bogdan, nu mai [tiu [i numele. El a luat o portavoce mare (de pe [antierul unde lucra tat\l s\u, n.a.), care se alimenta cu 8-12 baterii, nu avea baterii [i atunci un grup de tineri au..., ce s\ mai, au rupt capota de la o Dacie, au scos acumulatorul, au rupt dou\ fire din instala]ia electric\, eu am f\cut leg\tura de la baterie la portavoce. Cel care a ]inut bateria tot timpul `n bra]e a fost Dinc\ Dumitru. AMS: La ce or\ se petrecea asta? DI: ~ntre 18 [i 19. AMS: Cam mare intervalul orar... DI: {tiu, dar asta este, nu m\ uitam la ceas, nici nu m\ g`ndeam... AMS: Haide]i s\ stabilim altceva: la ce or\ s-a construit baricada?

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

279

DI: Baricada a `nceput s\ se ridice la ora 17.00. Am luat scaune [i mese de la restaurantul Pescarul [i de pe teras\ de la Dun\rea, co[uri de gunoi, un c\rucior de aprozar, de-\la cu patru ro]i, [ti]i c\ erau unele... AMS: Da, da, le [tiu. DI:... patru-cinci conteinere de tabl\ de la Unirea pe care le adusese un b\iat trase cu camionul de la Unirea, de la magazin, [i b\gate `n baricad\. Pe urm\ o [a mare b\gat\ `n baricad\, o ma[in\ de mare tonaj, TIR cu saltele, cam `n zona Bati[tei. AMS: A fraternizat [oferul cu dvs.? DI: A fraternizat..., mai fraternizau, mai le luam ma[ina f\r\ s\-i mai `ntreb\m... AMS: Domnule Dan Iosif, din experien]a dvs. de cunoa[tere mare, clar\, a Bucure[tilor, a]i v\zut vreodat\ un TIR trec`nd pe str\du]a aia de la Bati[tei sau, `n general, prin centru? DI: S\ v\ spun cinstit, da. Insuccesele Mili]iei Capitalei! V\ dau un caz: a disp\rut de la magazinul Unirea un TIR cu covoare de la Cisn\die. L-au furat ni[te b\ie]i de[tep]i. |sta era un TIR plin cu saltele. AMS: Domnule Iosif, am un martor care a stat pe fereastra lui din blocul Dun\rea [i [i-a notat ce vede. Este vorba de un martor credibil, un om f\r\ aderen]e regizorul Mihai Berechet. N-a apucat, s\racul, s\ fie de partea nim\nui. A murit `n 1991. DI: Dumnezeu s\-l odihneasc\! AMS: Dumnezeu s\-l odihneasc\! El `[i noteaz\ dup\-amiaz\, cam `n jurul orei 15.00 existen]a unor lideri: unul cu pulover ro[u, altul cu o geac\ alb\, altul f\r\ semnalmente, dar foarte dinamic, ca un Ariel din piesa Furtuna lui Shakespeare. DI: Nu [tiu, nu [tiu..., nu sunt sigur. Dar se poate ca el s\ fi surprins momentul burlanului, cum `i spunem noi. Este momentul `n care am `nceput s\ vorbim la un burlan rupt, ca s\ ne aud\ [i s\ se str`ng\ `n jurul nostru oamenii. Atunci m-am urcat pe reclama Ciclop. Primul a fost Dinc\, apoi Romeo Raicu..., i-am strigat: D\-te, m\, jos c\ `]i sparg \[tia ochelarii, apoi am urcat eu. Nu am avut succes.

280

ALEX MIHAI STOENESCU

AMS: Nu se str`ngea lumea? DI: Nu, dar nici nu ne prea auzeau. V\ da]i seama, prin burlanul \la, ce s\ auzi... Apoi au ap\rut drapelele. Primul a fost un drapel ro[u cu secera [i ciocanul pe care l-am rupt acolo. C`nd au adus un tricolor, un b\iat fotograf, care acum cred c\ e pe la Romnia Mare, parc\... a `nceput s\ ]ipe: Nu rupe]i tricolorul! Nu rupe]i tricolorul!. Am decupat stema, precum cei de la Timi[oara. AMS: Pe la ce or\ se petrecea asta? DI: ~ntre 13 [i 15. AMS: Aoleo!... DI: Nu, nu eram atent la ore... Trebuie s\ fi fost spre trei. AMS: Bine. Martorul meu scrie c\ la un moment dat au ap\rut c`]iva tineri care v-au `mp\r]it ni[te bile]ele. DI: Da, e adev\rat. AMS: El spune c\ a auzit cum strigau c\ vin muncitorii de la 23 August. DI: Nu, era altceva cu bile]elele alea. AMS: Ce con]ineau? DI: Nume. AMS: Corneliu M\nescu, Mazilu, Iliescu? DI: Con]ineau nume de disiden]i. AMS: Repet: Corneliu M\nescu, Mazilu, Iliescu? DI: Da, Corneliu M\nescu, Mazilu, Iliescu, dar v\ rog s\ re]ine]i c\ eu nu cuno[team pe nici unul dintre ace[tia, `mi erau complet str\ini, nu auzisem..., adic\ auzisem la Europa liber\ de Doina Cornea, de Dinescu, dar nu [tiam mai mult, nu-i cuno[team. AMS: Nici nu pun aceast\ problem\. S-a pus problema form\rii unor guverne? DI: Da, le strigam numele. Eu nu prea [tiam cine sunt. Atunci s-a format Frontul Unit Muncitoresc. AMS: Dar cei care au adus bile]elele cine erau? DI: Erau tineri care au spus c\ sunt de la Timi[oara [i am `nceput s\ scand\m... tot felul de nume. Atunci am hot\r`t, tot ei au sugerat... cred, dar noi am vrut s\ form\m acolo Frontul Unit Muncitoresc.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

281

AMS: Cam ce v`rste aveau tinerii ace[tia de la Timi[oara? DI: ~ntre 20 [i 25 de ani (...) AMS: Acum v\ reproduc `nc\ un pasaj din m\rturia lui Mihai Berechet: de la Inter sau de la Socit Gnrale au fost scoase trei butoaie mari cu motorin\ `n culorile Fran]ei. DI: Nu e adev\rat... AMS: Cum dracu s\ fi inventat Berechet? |sta avea un cult pentru Fran]a. DI: Cu butoaiele a fost altfel. A venit un camion tip [a care avea pe platform\ 8-10 butoaie pline cu motorin\. L-am apucat chiar `n dreptul Teatrului Na]ional. M-am dus la [ofer [i l-am `ntrebat: {tii s\ faci un derapaj controlat? Da, zice, [tiu s\ fac un derapaj controlat. Fii atent! Vezi c\ noi ne suim [i d\m drumul la bu[oane, vii `n vitez\, la 10 metri tragi fr`na de m`n\ [i tai contactul. A tras fr`na de m`n\, n-a t\iat contactul, a intrat `ntr-un derapaj necontrolat, s-a izbit pe lat de baricad\, butoaiele au s\rit peste ea [i un butoi a surprins TAB-ul [i l-a incendiat. Iar\[i un incendiu a fost sub blocul dumnealui (Berechet, n.a.), nu cred c\ l-a v\zut, era un camion de la IREB `nc\rcat cu o rol\ din aceea mare de lemn cu cablu de 2 ]oli `nf\[urat [i o anvelop\ de camion. Am aruncat anvelopa, iar unul dintre b\ie]i a aruncat o sticl\ Molotov exact `n mijlocul ei [i a luat foc. Pompierii nu aveau cum s\ intre s\ sting\, dar acolo pompierii au f\cut un lucru extraordinar, c\ au inundat TAB-ul, c\ altfel exploda muni]ia [i nu [tiu ce se mai `nt`mpla. AMS: Era pr\p\d. Ca la Timi[oara. DI: Da.170 Informa]iile acestea au o greutate. Cazul bile]elelor este cel mai incitant. Nu pare deloc verosimil ca ni[te tineri veni]i de la Timi[oara, care nu cuno[teau ora[ul [i ar fi probabil cei identifica]i de Filaj ca umbl`nd prin ora[ [i interes`ndu-se cum se ajunge `n Centru, s\ `mpart\ bile]ele liderilor manifesta]iei de la Inter cu
170 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 183-187.

282

ALEX MIHAI STOENESCU

numele disiden]ilor care urmau a face parte din noul guvern! ~n primul r`nd, aparatul logic deschide o `ntrebare simpl\: ce rost avea ca tinerii timi[oreni care se `ncadraser\ mi[c\rii de la Inter, de la Universitate, fiind parte activ\ a acesteia s\ comunice cu colegii lor de lupt\ prin bile]ele!? Erau acolo, erau `mpreun\ `ntr-un grup mic, compact. ~n al doilea r`nd, este iar\[i greu de `n]eles cum timi[orenii care aveau `n Timi[oara deja o forma]iune politic\ bine conturat\, Frontul Democrat Romn, cu un program anticomunist explicit, cereau la Bucure[ti un guvern format din comuni[tii Corneliu M\nescu, Dumitru Mazilu, Ion Iliescu? Se pare c\ pe bile]ele era [i numele lui Alexandru B`rl\deanu. Iat\ ce a relatat Comisiei senatoriale Mihai Montanu: Pe st`lpul din fa]a Institutului (de Arhitectur\, n.a.) se c\]\raser\ Dan Iosif [i al]ii care strigau s\ form\m guverne cu Corneliu M\nescu, Alex B`rl\deanu, Mazilu, dar raza lor de penetrare era foarte mic\, c\ era mic\ portavocea171. Se pare `ns\ c\ a existat cel pu]in un grup diversionist care s-a autointitulat timi[orean [i nu avea alt\ leg\tur\ cu Timi[oara dec`t diversiunea pe care o provocase acolo cu patru zile `n urm\. ~n privin]a butoaielor cu motorin\ evident, altele dec`t cele aflate pe platforma camionului derapat , este de presupus c\ Mihai Berechet a v\zut mai bine. Nu pot exista confuzii: Tot la Inter s-a instalat, sau poate era, nu, nu era, o pant\ de lemn pe partea unde sunt ferestrele de la Corso. Pe aceast\ pant\, la un moment dat, se rostogolesc trei butoaie cu benzin\... Ciudat, butoaiele sunt colorate... Unul alb, unul ro[u [i... unul albastru, culorile Fran]ei! Opera]iunea butoaie este supravegheat\ de un om de cam patruzeci de ani, cu o barb\ alb\, mai special t\iat\. Butoaiele se rostogolesc... Ro[u, alb, albastru... Din Bati[tei `n bulevard se deschide un p`r`u de benzin\ care, `n c`teva momente, cu ajutorul unei bombe Molotov, va cuprinde tancuri, TAB-uri [i, Doamne, chiar Pomul cu vr\bii din fa]a ferestrei mele de la camera mare... Arde!172. Este imposibil s\ fi inventat sau s\ nu fi v\zut bine. Probabil c\ este vorba de dou\ secven]e succesive ale incendierii baricadei. Oricum,
171 Arh. SR, Stenograma nr. 14/14.XI.1993, Audiere Montanu Mihail, p. 5. 172 Mihai Berechet, Alte caiete albastre, Ed. Florile dalbe, Bucure[ti, 2000, p. 81.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

283

sunt foarte numeroase `nt`mpl\rile suspecte din aceast\ zon\. Este greu s\ nu legi apari]ia unor butoaie cu `nsemnele Fran]ei l`ng\ banca francez\ Socit Gnrale, dar, desigur, nu exist\ alte probe. Pe de alt\ parte, a crede c\ `n grupul de protestatari nu se infiltraser\ deja, ca [i la Timi[oara, lucr\torii Filajului este o naivitate. De aceea, documentele aflate `n custodia Arhivei SRI sau poate `nc\ `n Arhivele Militare ne-ar putea l\muri c`t de c`t. Sergiu Nicolaescu a surprins o secven]\ [i ea foarte interesant\ , care con]ine am\nunte destul de credibile, fiind vorba iar\[i de o personalitate cu sim]ul observa]iei dezvoltat, prin natura meseriei: Sergiu Nicolaescu: Am s\ v\ spun un lucru curios: `n toate cele trei puncte de regrupare... asta `nseamn\ la Pia]a Roman\, la Dalles [i la Pia]a Unirii se propunea numirea lui Corneliu M\nescu ca prim-ministru. Apoi ceva cu Mazilu, dar \sta a fost un truc al Securit\]ii, care evident `ncerca s\ manipuleze. Mazilu [i tot ce a f\cut, chiar [i numita lui disiden]\, au fost un aranjament al Securit\]ii ca s\-l promoveze, la momentul potrivit, mi-a povestit un [ef din aceast\ institu]ie. Dar la Dun\rea, liste... cu Iliescu, asta a fost mai t`rziu, spre sear\. Eu, seara, pe la 17.30, am luat-o pe bulevard `n jos [i am ajuns la col]ul acela unde este un restaurant al sportivilor. Am m`ncat [i eu acolo c`nd eram sportiv... AMS: Da, pe col], vizavi de Dalles, `l [tiu. Era ceva al sindicatelor. SN: Treceam f\r\ probleme printre coloanele de militari. ~n toat\ aceast\ perioad\ nu m-a oprit nimeni, am trecut prin toate barajele f\r\ s\ m\ `ntrebe cineva ceva, de la ofi]er la soldat, m\ cuno[teau [i nu aveam probleme. Nimeni nu a f\cut vreun gest s\ m\ opreasc\. C`nd am ajuns acolo, pe col]ul cel\lalt erau Dinc\, Milea, Vlad (nu se confirm\, era mult `n spate, n.a.) [i al]i c`]iva, [i m-am oprit. ~i vedeam vorbind, iar pe Dinc\ agitat, care d\dea ordine ce s\ fac\ armata... Pentru c\ tocmai avusesem un conflict cu el [i nu voiam s\ m\ vad\, am ocolit prin bulevard, prin strad\, spre baricad\ cu inten]ia de a-i vorbi de acolo lui Milea. S\ nu trag\, s\... m\ `n]elege]i. C`nd am ajuns la baricad\, trec`nd bulevardul, i-am v\zut pe cascadorul

284

ALEX MIHAI STOENESCU

Nicolae Dide [i pe Dan Iosif. L`ng\ ei `ns\ erau patru-cinci indivizi pe care `i [tiam foarte bine, erau securi[ti. Domnule Stoenescu, eu `i [tiam bine, pentru c\ veneau [i f\ceau figura]ie `n filmele mele, asistau, uneori erau consultan]i. Cuno[team bine lumea interlop\, pentru c\ aveam nevoie `n filmele mele de fe]e bune [i autentice... AMS: Filmul Duelul, dac\ nu m\ `n[el.. SN: Vreo patru-cinci filme poli]iste... Am colaborat cu lumea interlop\, fiindc\ ei cuno[teau via]a ascuns\ a Bucure[tiului. To]i lucrau cu Securitatea. Ei spun c\ erau bi[ni]ari, c\ f\ceau schimb de valut\, dar totul se f\cea sub controlul Securit\]ii, nu se putea altfel. {i c`nd i-am v\zut..., i-am recunoscut pe \ia patru-cinci l`ng\ Dan Iosif..., recunoa[te [i el undeva asta... Ah, [i `nc\ ceva: erau `mbr\ca]i foarte strident, culori stridente, u[or de recunoscut... AMS: S\ nu trag\ `n ei? SN: Nu [tiu, poate. Atunci m-am `ntors pe trotuarul de la restaurantul sportiv [i acolo am dat peste cei de la {coala Ministerului de Interne. Domnule, \[tia erau r\i, r\i de tot, `ngrozitor de r\i, m-am cutremurat [i eu, [i sunt un b\rbat tare. Era mai ales unul `nalt, frumos, l-am observat c\ era bun de film, bine f\cut, extrem de violent. I-am v\zut cum l-au tras din mul]ime pe un individ, `ntr-adev\r suspect, era foarte dinamic, agitat, organiza, striga, era ardelean, `nalt [i el, la vreo 22-23 de ani, ac]iona `n zona Socit Gnrale. L-au tras `ntr-un gang, cred c\ unde este acum ziarul Ziua (pe strada Ion C`mpineanu, n.a.) [i l-au omor`t `n b\taie. L-au omor`t! O femeie aflat\ pe cel\lalt trotuar, unde era, este, nu mai [tiu, un magazin de `nc\l]\minte, i-a v\zut [i i-a apostrofat. S-au repezit la ea s-o calce `n picioare. Am intervenit atunci, au s\rit [i al]ii [i au scos-o de acolo c\ o f\ceau praf. Domnule, erau de o r\utate extraordinar\.173 Scena a fost v\zut\ [i de un alt martor, Constantin Manea, [eful de cabinet al lui Nicolae Ceau[escu. Accelerarea violen]ei for]elor de ordine a fost legat\ de ceea ce se `nt`mpla `ntre timp `n cl\direa CC, mai ales la cabinetul lui Nicolae Ceau[escu. Aproximativ `ntre
173 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 154-156. (Preciz\m c\ acea categorie de informatori evocat\ de Sergiu Nicolaescu apar]inea Mili]iei, nu Securit\]ii.)

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

285

orele 17.00 [i 18.00, Ceau[escu cere s\ fie g\si]i poe]ii Dan De[liu [i Adrian P\unescu [i romancierul Dumitru Radu Popescu, nu pentru a vorbi la radio, cum s-a acreditat `n presa postdecembrist\, ci pentru a-i trimite `n r`ndul manifestan]ilor cu scopul de a-i convinge s\ renun]e la protestul lor. De[liu nu a fost g\sit, iar P\unescu a refuzat. Apoi, `n jurul orei 20.00, Nicolae [i Elena Ceau[escu hot\r\sc s\ r\spund\ apelurilor repetate ale grupului Verde], Burc\, V`lcu (vechi activi[ti ai CC) de a fi primi]i insistau `nc\ din jurul orei 17.00 , [i Verde] este primit de Ceau[escu, `n timp ce V`lcu [i Burc\ intr\ `n biroul Elenei Ceau[escu. Am fost de fa]\ va relata mai t`rziu Constantin Manea c`nd Verde] i-a propus lui Nicolae Ceau[escu, av`nd `n vedere situa]ia, s\ se caute o `n]elegere cu cei care sunt deja instala]i [i au f\cut o baricad\ `n fa]\ la Inter [i `n fa]a c\rora s-au mobilizat deja trupe... [i nu e bine, c\ se `ncordeaz\ situa]ia. Poate c\ formeaz\ manifestan]ii din pia]\ o delega]ie care s\ fie primit\ la cine crede el sau poate chiar de el. ~n orice caz, s\ se g\seasc\ o cale de mediere, s\ nu se apeleze la for]\ c\ nu e bine174. Ceau[escu va cere generalului Neagoe s\-i aduc\ c`]iva manifestan]i pentru a dialoga cu ei. Neagoe s-a limitat la cei c`]iva prin[i deja [i adu[i `n cl\direa Direc]iei V sau la parterul cl\dirii CC, care `ns\ erau crunt b\tu]i, `n stare de ebrietate sau droga]i (dup\ cum arat\ Raportul SRI). Aceast\ scen\ nu trebuie confundat\ cu cea de mai t`rziu, c`nd s-a produs o intrare `n for]\ `n grupul de manifestan]i [i au fost captura]i mai mul]i tineri. Sunt dou\ secven]e diferite [i vom ar\ta de ce. ~n jurul orei 21.00, la Ceau[escu au venit copiii s\i, Valentin [i Zoia, aceasta `mpreun\ cu so]ul, [i familia s-a a[ezat la mas\. ~n zona sala Dalles-Hotel Intercontinental se `nregistrau 13 mor]i din r`ndul manifestan]ilor! ~n urma unui telefon primit pe firul scurt, Ceau[escu afl\, `n jurul orei 22.00, de deraparea controlat\ a camionului cu butoaie de motorin\ [i de incendierea baricadei [i, accidental\, a TAB-ului. Apoi este informat de B\rbulescu, de la Mili]ie, c\ `n r`ndurile manifestan]ilor este o dub\ dotat\ cu difuzoare din care o femeie strig\ lozinci
174 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, pp. 25-26.

286

ALEX MIHAI STOENESCU

`mpotriva lui Ceau[escu [i d\ indica]ii lupt\torilor de dincolo de baricad\ ca s\ m\reasc\ aceast\ baricad\ de la Dun\rea [i `n alte locuri175. Ceau[escu va ie[i furios din birou [i-l va chema din nou pe generalul Neagoe. De data aceasta, el va cere arestarea capilor manifesta]iei, ordin de folosire a for]ei care, repet, nu trebuie confundat cu cel de aducere a unor reprezentan]i ai manifestan]ilor pentru un dialog. Totodat\, Ceau[escu `i ordon\ lui Manea s\ se duc\ [i el la Inter. El va declara senatorilor: Am v\zut [i eu cele dou\ for]e fa]\ `n fa]\. Am v\zut la (str.)13 Decembrie acolo `n col], pe scuar, era colectivul de comand\ trimis de Nicolae Ceau[escu `n cap cu Milea, erau [i Andru]a, Dinc\, Vlad, Postelnicu. Am v\zut `n fa]\ dou\ camioane `n partea ocupat\ de manifestan]i cu dou\ pancarte mari; era `ntuneric. Pe una am distins Jos tiranul!, pe cealalt\ nu am distins. G\l\gie, strig\te. Am observat cum s-a aruncat [i din balcoane, din camere, sticle goale, `n zona ocupat\ de militari. Deci popula]ia nu agrea situa]ia la care asista din apartamente. Am auzit ]ipete. Vreo c`]iva din gorile au plecat s\ fac\ lini[te [i s\-i cucereasc\ pe cei care vorbeau `mpotriva lui Nicolae Ceau[escu, cred c\ asta le-a fost indica]ia dat\ de el lui Neagoe. Asta mi-am dat seama dup\ aceea, pentru c\ am auzit zgomot [i vaietele unui om care era t`r`t de doi dintre \[tia, [i omul spunea c\ nu e vinovat [i `nt`mpl\tor a trecut pe acolo, dar \[tia [i-au v\zut de treab\ [i l-au `nh\]at, probabil ca s\ aib\ o performan]\. {i l-au dus c\tre fostul sediu al Direc]iei V vizavi de poarta B, col]ul de l`ng\ Bibliotec\176. Capii demonstra]iei de la Inter Dan Iosif, Dumitru Dinc\, Dide, Romeo Raicu, Silaghi erau `ns\ tineri cu experien]a evit\rii contactului cu for]ele de ordine, oameni anima]i de un anumit dinamism [i totodat\ foarte hot\r`]i s\ nu dea `napoi. Unii dintre ei f\cuser\ pu[c\rie pentru fapte de drept comun. Ca [i `n cazul Timi[oara, tentativele de a ignora componen]a real\ a grupului de revolu]ionari autentici, care au provocat, `ntre]inut [i luptat `n punctele de rezisten]\ de pe Bulevardul Magheru, dorin]a
175 Constantin Sava [i Constantin Monac, op. cit., p. 570. (Audiere Ion Dinc\, 21 octombrie 1993.) 176 Ibidem, pp. 28-29.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

287

de a `nfrumuse]a revolu]ia cu mii de studen]i [i tineri entuzia[ti, precum [i inten]ia de a `nnobila actele revolu]ionare de la Inter, au continuat apoi cu discreditarea acestor oameni, cu sublinierea provenien]ei lor din lumea interlop\ pentru ca rolul lor s\ fie minimalizat. Ca [i la Timi[oara, nucleul dur [i curajos al manifestan]ilor a fost format din tineri cu antecedente penale, familiari ai lumii interlope, bi[ni]ari, cum li se spunea pe vremea aceea. Meritul lor nu este mai mic pentru asta. Nici nu cred c\ se ajungea la un rezultat victorios f\r\ ei. Totodat\, nu trebuie s\ uit\m c\ teza revoltei spontane are nevoie de masse `n mi[care, de popula]ie, de spirit revolu]ionar, st\ri care nu au fost `n realitate prezente `n noaptea de 21 decembrie 1989, fapt pentru care, reducerea evenimentului la dimensiunile sale reale [i la autorii autentici, nu convine tezei populiste. O imagine credibil\ a nucleului de la baricad\ a fost prezentat\ de Petre Roman: Era situa]ia urm\toare: `n fa]a barajului, care era `n acela[i timp [i un fel de baricad\ din tot felul de obiecte `n dreptul Restaurantului Dun\rea [i spre Teatrul Na]ional. Pe caldar`m, `n dreptul baricadei era lume, nu prea mult\, circa 200 de persoane. ~ntre ace[tia m-am dus [i eu. De aici `nainte lucrurile s-au desf\[urat... Cred c\ era `nainte de 17.00, nu se `ntunecase, c`nd, pe trotuare, se adunaser\ c`teva mii de persoane, iar pe baricad\ vreo 300-500. Persoanele de la baricad\ erau decise `mpotriva dictaturii. Am strigat diferite sloganuri... Aici erau foarte mul]i tineri [i copii de 10-12 ani, o bun\ parte cam de 14-16 ani, un num\r de studen]i [i adul]i `ntre care m\ num\ram [i eu177. ~n cazul `n care accept\m c\ num\rul copiilor [i al adolescen]ilor era foarte mare, va trebui s\ admitem [i c\ num\rul revolu]ionarilor maturi era extrem de mic! Traseul generalului Iulian Vlad. ~n zona autorit\]ilor s-a petrecut, `n acela[i timp, o serie de fapte care ne pot ajuta s\ reconstituim c`te ceva din mecanismele represiunii acelei nop]i de 21 spre 22 decembrie 1989. Deoarece mi[c\rile [efului Departamentului Securit\]ii Statului sunt importante `n orice circumstan]e, am
177 Arh. SR, Stenograma nr. 90/8.03.1994, Audiere Petre Roman, p. 4.

288

ALEX MIHAI STOENESCU

`ncercat s\ reconstitui traseul lui din acea noapte. Pe parcursul cercet\rii mele am g\sit o sumedenie de afirma]ii, date despre apari]iile generalului Iulian Vlad `n mai multe locuri: `n cl\direa BCU, c\ ar fi dormit `ntr-o camer\ pe scaune, al\turi de Tudor Postelnicu, c\ a fost v\zut la Inter, st`nd [i urm\rind ce se `nt`mpl\, cum se trage, cum se sparge baricada. Generalul Vlad nu a p\r\sit biroul s\u `nainte de ora 18.00 din seara de 21 decembrie, c`nd, la insisten]ele lui Milea [i sub pretextul c\ are nevoie de instalarea unor comunica]ii, a hot\r`t s\ se duc\ la CC. La un moment dat, `nainte de miezul nop]ii, colonelul Ardeleanu, comandantul USLA, i-a propus s\ mearg\ la baricad\ pentru a vedea ce se `nt`mpl\. S-a postat `n dreptul restaurantului sportiv de la intrarea pe strada Ion C`mpineanu de unde a observat evenimentele [i unde probabil a fost v\zut de unii martori. Dispozitivul militar de la baricad\, v\zut de el [i descris la proces, avea urm\toarea configura]ie: `n fa]a manifestan]ilor erau cei de la Academia Militar\, dou\-trei deta[amente compacte. ~n spatele lor erau TAB-uri. Era apoi un bloc masiv de solda]i de infanterie, `n fa]a lor era deta[amentul FOI. Deci, Academia Militar\, TAB, FOI, solda]i, dou\ grupuri masive [i al]i militari cu petli]e negre [i apoi `n spate pompierii. Dup\ spargerea baricadei s-a `ntors `n cl\direa CC, sta]ion`nd `n biroul Direc]iei V din cl\dire, de unde a vorbit la telefoane cu teritoriul. Chemarea insistent\ a generalului Vlad la CC se datora unei situa]ii pe care el nu o cuno[tea, [i anume `nfiin]area de c\tre Ceau[escu a unui comandament unic, condus de generalul Vasile Milea. Constituirea Comandamentului unic. Problema comandamentului pe care `l conducea generalul Vasile Milea are nevoie de o clarificare, pentru c\ este vorba de comandamentul de represiune de la Bucure[ti. El este legat nemijlocit de existen]a unei teleconferin]e ]inute la ora 18.00 `n cl\direa CC al PCR. ~n acel moment al zilei de 21 decembrie 1989, moment pe care `l putem individualiza prin apari]ia baricadei de la Inter [i mai mult ca sigur prin informarea lui Ceau[escu asupra bloc\rii Bulevardului Magheru, [eful statului a sim]it nevoia s\ organizeze o nou\ teleconferin]\. Stenograma ei ne dezv\luie ast\zi, cu mai mult\ claritate dec`t alte

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

289

texte similare, la ce se g`ndea Ceau[escu `n acele momente dramatice [i care erau inten]iile lui. El a `nceput prin a preciza c\ nu mai are nici o rezerv\ `n privin]a implic\rii str\ine `n evenimente, ar\t`nd c\ folosind agentura de care dispun [i tot felul de cercuri reac]ionare, ei se `ndreapt\ `n primul r`nd spre tineret, spre a-l infuen]a [i a-l atrage `n diferite ac]iuni, pentru a-[i putea realiza obiectivele. Explica]ia acestei formul\ri vine din faptul c\ la acea or\ fuseser\ re]inu]i deja mai mul]i cet\]eni str\ini, membri ai unor ambasade occidentale francezi, britanici, americani , unii dintre ei av`nd arme asupra lor. Dar tema central\ a discursului lui Ceau[escu la teleconferin]\ a fost mobilizarea activului de partid [i constituirea unor deta[amente de lupt\ ale activi[tilor de partid. Vom reproduce mai multe pasaje care se constituie `n esen]a mesajului lui Nicolae Ceau[escu din acea sear\: S\ se constituie grupe de ap\rare a bunurilor `ntregului popor, a ora[elor, a socialismului, a independen]ei [i suveranit\]ii ]\rii, bazate pe grupe patriotice, dar cuprinz`nd pe cei mai buni activi[ti de partid, pe cei mai buni oameni ai muncii din toate domeniile. Repet `nc\ o dat\: nu exist\ dec`t o singur\ cale lupta. Trebuie s\ l\murim oamenii, care au fost `n[ela]i [i sunt `n[ela]i de grup\rile [i agenturile str\ine, dar s\ vorbim deschis [i s\ izol\m aceste grup\ri, care trebuie s\ fie demascate cu toate for]ele. Ac]iona]i deci `n comun. Baza trebuie s\ fie grupele sau deta[amentele de ap\rare a propriet\]ii [i avu]iei `ntregului popor, a socialismului [i independen]ei, a suveranit\]ii ]\rii. Aceste m\suri trebuie s\ se `ndeplineasc\ `ncep`nd din aceast\ sear\, c`nd trebuie s\ fie create toate aceste grupe. Acestea sunt deta[amente de lupt\ [i ac]iune. Ele, cu for]e proprii, trebuie s\ asigure ordinea `n `ntreprinderi [i `n ora[e [i s\ fie doar sprijinite, acolo unde este necesar, de unit\]ile Ministerului de Interne [i de unit\]ile militare. Nu trebuie s\ se ajung\ la folosirea armelor, dar trebuie folosite toate mijloacele. Deta[amentele de lupt\ trebuie s\ fie

290

ALEX MIHAI STOENESCU

deta[amente dotate cu tot ce este necesar pentru a impune ordinea [i disciplina.178 Aceste reveniri obsesive ale lui Ceau[escu pe tema grupurilor sau deta[amentelor de lupt\ care trebuie constituite nu erau `nt`mpl\toare. ~n fapt, trebuie subliniat cu insisten]\ c\ aceste grupuri [i deta[amente ale partidului nu erau G\rzile patriotice cunoscute, care se aflau `n alarm\ `nc\ de noaptea trecut\ [i care aveau un cadru organizat de adunare [i func]ionare, care aveau misiuni specifice de ap\rare a teritoriului `n sprijinul unit\]ilor militare aflate `n situa]ii de lupt\. ~n aceast\ teleconferin]\ nu este vorba de G\rzile patriotice obi[nuite, ci de constituirea unor deta[amente formate din activi[ti de partid [i `narmate. El spune c\ nu trebuie s\ se foloseasc\ focul ceea ce era imposibil, av`nd `n vedere misiunea pe care le-o d\dea , dar tot el spune foarte clar c\ aceste deta[amente de activi[ti ai partidului vor fi `n centrul luptei, fiind doar ele sprijinite, unde este nevoie, de for]ele MI [i ale Armatei! Este o r\sturnare radical\ `n spusele lui Ceau[escu. Avem, a[adar, de a face cu punerea `n aplicare a unui ordin secret care prevedea `narmarea activi[tilor de partid [i dreptul acestora de a deschide focul, de a ucide? Este posibil ca ace[ti activi[ti de partid s\ fi ac]ionat `n diferite locuri din Bucure[ti [i din ]ar\, omor`nd oameni, ei fiind identifica]i invariabil ca securi[ti, deoarece erau civili [i ac]ionau cu armele ascunse pe sub haine. Este perfect posibil ca din r`ndurile lor s\ fi fost selecta]i apoi [i indivizii care au participat la fenomenul terorist. ~n timpul audierii colonelului Goran `n ziua de 4 mai 1994, senatorul Pl\tic\-Vidovici, fost ofi]er MApN, va `ncerca cu insisten]\ s\ atace aceast\ problem\, av`nd `n vedere c\, `n urm\ cu mai mul]i ani, participase la o aplica]ie militar\ `n prezen]a lui
178 Toate citatele dup\ Constantin Sava [i Constantin Monac, Revolu]ia romn\ din

decembrie 1989 retr\it\ prin documente [i m\rturii, Ed. Axioma Edit, Bucure[ti, 2001, pp. 197-203. (Stenograma, ca [i alte documente ale acestei perioade, a fost prelucrat\ de ofi]eri ai MApN dup\ revolu]ie, t\ind sau ad\ugnd pasaje complet str\ine textului. Din p\cate, cercetarea trebuie s\ se fac\ pe aceste documente.)

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

291

Ceau[escu [i a generalului Olteanu, la care se simulase lupta unor forma]iuni compuse exclusiv din activi[ti de partid `narma]i: Dl Pl\tic\: Nu m\ refer la pistolet, domnule colonel. Eu a[ voi s\ l\murim odat\ pentru totdeauna o chestie: dup\ modelul de la Maramure[, pe care eu `l [tiam mai dinainte (este vorba de aplica]ia militar\ la care participaser\ forma]iuni de activi[ti de partid `narma]i, `n situa]ii de lupt\ neconven]ional\, n.a.)... `n teorie, exista un armament care avea urm\toarea destina]ie: pentru activi[tii de partid. Era un num\r, a[ putea spune, la nivel de jude] de trei, patru, cinci oameni care [tiau despre existen]a, plasamentul [i destina]ia lui.179 Toate documentele cunoscute despre implicarea unor civili `n ac]iuni militare se refer\ exclusiv la G\rzile patriotice. La aplica]ia de la Maramure[ au fost folosi]i `ntr-adev\r activi[ti de partid, dar pentru a marca misiunile date G\rzilor patriotice. Din anul 1980, la ini]iativa generalului Constantin Olteanu, Ceau[escu a aprobat ca muni]ia pentru armamentul G\rzilor patriotice, aflat `n `ntreprinderi, s\ fie depozitat\ `n unit\]ile militare. Armele [i muni]ia acestor forma]iuni nu st\teau `n acela[i loc. Dac\ vrem, noi sau Pl\tic\-Vidovici, s\ introducem ipoteza folosirii de c\tre civili a armelor `mpotriva manifestan]ilor din decembrie, trebuie s\ privim din nou c\tre Armat\.

Represiunea din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989


Sinteza Ministerului de Interne ajunge la o concluzie surprinz\toare `n leg\tur\ cu cel pu]in o parte din mor]ii de la Inter: Din unele date, ap\rute cu ocazia cercet\rilor [i verific\rilor efectuate, a rezultat c\, pe timpul execut\rii focurilor de avertisment de c\tre
179 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea colonelului Goran Gheorghe, p. 73.

292

ALEX MIHAI STOENESCU

militari apar]in`nd MApN, `n dispozitivul de ordine s-au infiltrat persoane civile necunoscute care tr\geau asupra manifestan]ilor. ~ntruc`t unele persoane care au fost lovite de gloan]e se aflau `n mijlocul grupului de demonstran]i `n momentul r\nirii, se poate emite [i ipoteza c\ au fost `mpu[cate de sus `n jos, respectiv de c\tre cei care au tras de pe sau din cl\dirile apropiate. Este, `n lipsa unor explica]ii plauzibile, singura care poate fi dat\ faptului c\ victimele s-au `nregistrat `n cea mai mare parte nu dintre demonstran]ii afla]i `n primele r`nduri180. La aceast\ particularitate a folosirii focului av`nd un evident caracter diversionist exist\ [i m\rturia revolu]ionarului Dan Iosif, pe care am consemnat-o `n ziua de 5 iulie 2004: Dan Iosif: (...) Eu v\ spun `n calitate de participant [i constructor al baricadei: p`n\ `n momentul spargerii baricadei, to]i oamenii de la nivelul solului ofi]eri de securitate, armat\, mili]ie, soldat, ce era, elevi nu puteau `mpu[ca dec`t oamenii de pe baricad\. Pe baricad\ n-a murit nici unul dintre noi. To]i cei 48 de oameni au fost `mpu[ca]i cu arm\ militar\ cu lunet\ de la `n\l]ime. ~n principal, focul a lovit `n partea de jos a corpului uman, de la pulp\ spre genunchi, de la trunchi spre bazin. Oamenii au c\zut l`ng\ mine. Am v\zut clar, indubitabil, r\nile. Toate erau provocate de sus `n jos. P`n\ la ora 24.00 nu s-a tras dec`t izolat, s-a tras foc de intimidare `n sus. Dup\ ora 24.00 s-a tras `n plin. Dac\ se tr\gea foc automat de armat\ `n mul]ime acolo, era m\cel. Dar n-a fost. A fost foc `n plin, dar foc cu foc, ]intit. AMS: Deci dvs. afirma]i c\ nu s-a tras foc automat. DI: Nu s-a tras foc automat. Am [i eu instruc]ie balistic\, am fost militar [i sunt [i ast\zi, dup\ opera]ia la ochi, tr\g\tor de elit\. S-a tras de sus de pe Pescarul, El Al [i Dun\rea. ~n fa]a mea, lipit de mine a fost un b\iat care a c\zut, mi-a salvat via]a, `mbr\cat `ntr-un pulover de l`n\, de-\sta, ]\r\nesc, a c\zut lovit `n stern [i a ie[it glon]ul jos, prin coloana vertebral\. Era foc cu foc, din mai multe guri de foc o dat\. Nu era posibil altfel, iar eu nu am v\zut pe vreunul tr\g`nd de
180 Colectiv coordonat de generalul de divizie Ion Pitulescu, op. cit., p. 178.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

293

aproape, pentru c\ eram `n fa]a lor, tr\g`nd de aproape `n plin. Nu a existat a[a ceva. AMS: Ca martor calificat, pentru c\ a]i fost [i foarte lucid [i cu o anume preg\tire, afirma]i clar c\ victimele au c\zut `mpu[cate de sus. DI: Absolut! Focurile s-au tras numai de la `n\l]ime, focurile mortale. ~nchipui]i-v\ c\ baricada avea trei metri `n\l]ime. De la sol se puteau r\ni, m\ rog, `mpu[ca numai la picioare, cine [tie cum, la glezne, sau prin rico[eu. Dar focurile trase de cei de jos au fost trase numai `n sus [i numai cu trasoare.181 Cine puteau fi ace[ti tr\g\tori? Cel mai simplu [i facil r\spuns a fost acela c\ erau securi[ti dota]i cu arme cu amortizor sau cu gen]i diplomat `n care se aflau dispozitive ingenioase de tragere, care se infiltrau printre manifestan]i [i ucideau silen]ios. Sunt dou\ lucruri diferite. S\ l\murim mai `nt`i problema focurilor trase din mul]ime. Aici intervine o problem\ strict balistic\, deoarece astfel de infiltr\ri criminale printre manifestan]i cu folosirea unor arme silen]ioase exclude posibilitatea ca victimele s\ fi c\zut ca urmare a unor cartu[e de lupt\ (calibrul 7,62). Ea implic\ folosirea unor dispozitive speciale dotate cu pistolet. Or, cei `mpu[ca]i `n mijlocul mul]imii au c\zut lovi]i de gloan]e militare de r\zboi, pornite fie din pistol automat, fie din arm\ semiautomat\ cu lunet\. Restul victimelor apar]ine unor striviri, c\lc\ri cu autovehicule. Prin proces s-a stabilit c\, de exemplu, generalul Andru]a Ceau[escu ar fi folosit pistoletul pentru a trage `n manifestan]i. El `ns\ nu putea lovi dec`t persoane aflate `n marginea grupului de manifestan]i. ~n plus, av`nd `n vedere distan]a apreciabil\ `ntre manifestan]i [i for]ele de ordine, eficacitatea pistoletului este redus\ sub 20-25 de metri. El nu prea poate omor` dec`t dac\ love[te accidental o parte vital\ a corpului (cap, inim\, arter\). A[adar, teza securi[tilor infiltra]i prin mul]ime [i care tr\geau acoperit este nedemonstrabil\ deocamdat\. Victimele au c\zut lovite cu gloan]e de r\zboi. A doua ipotez\, cea a tragerilor din apartamente aflate `n blocurile `nvecinate sau de pe blocurile
181 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 188-189.

294

ALEX MIHAI STOENESCU

respective pare mai credibil\, dar se love[te [i ea de ni[te am\nunte greu de `nl\turat. Din relat\rile martorilor rezult\ c\ mul]i cet\]eni din blocurile respective aruncau cu obiecte, cu sticle `n militari. A fost vizat chiar ministrul Ap\r\rii. Prin urmare, acesta a dat ordin s\ se trag\ salve de arm\ automat\ `n sus, pentru intimidarea atacatorilor. Tot din blocurile respective se filma probabil de ziari[ti str\ini. Mai intervine un detaliu: de pe blocurile adiacente bulevardului, cum este Blocul Dun\rea sau Blocul Socit Gnrale (Creditul minier) cel mai adesea indicat nu se poate trage `n jos, fie datorit\ configura]iei acoperi[ului, fie datorit\ faptului c\ acoperi[ul este arhitectonic retras `n compara]ie cu planul fa]adei. Cel mult pot fi ]inti]i oamenii afla]i pe trotuarul de vizavi. Nu avem astfel de victime focul a fost perpendicular, nu `n diagonal\. ~n plus, de pe fa]ada de sud a Blocului Socit Gnrale, cea care oferea cea mai bun\ [i direct\ perspectiv\ asupra spa]iului dintre baricad\ [i Pia]a Universit\]ii, era imposibil s\ se trag\ f\r\ s\ fie observat de numero[ii operatori str\ini care filmau, fie din camere, fie de pe terasa Hotelului Intercontinental. Pe desenul-reconstituire pus la dispozi]ie senatorului Sergiu Nicolaescu de speciali[ti ai Armatei f\r\ a se preciza din p\cate ora instantaneului grafic apar dou\ loca]ii din care s-ar fi tras `n manifestan]i: una este `n Hotelul Intercontinental (!), cealalt\ este de la etajele 4 [i 6 ale Blocului Pescarul. Dac\ asupra loca]iei Pescarul lucrurile pot fi discutabile, `n privin]a unor trageri din Hotelul Intercontinental, plin de jurnali[ti str\ini [i de diferite persoane cu pa[aport, nu se poate presupune dec`t foc de diversiune tras de ace[tia. Mai intervine [i aspectul colateral c\ `n zon\ sunt [i arbori `nal]i, precum [i faptul c\ toate aceste acte criminale s-au produs pe `ntuneric. Am avea de-a face, a[adar, cu arme dotate cu lunet\ [i sistem de ochire `n infraro[u. A[a ceva se cump\ra `n Romnia prin `ntreprinderile comerciale ale Armatei, aflate `n subordinea generalului Victor St\nculescu. Eviden]a lor se afla tot acolo, dar nu s-a produs vreo prob\ privind existen]a acestor arme `n dotarea Securit\]ii, dec`t cele sigilate [i predate tot Armatei, cu proces-verbal din care rezult\ c\ nu au fost folosite.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

295

Dar, presupun`nd c\ au fost ceea ce numim generic securi[ti, trebuie s\ accept\m c\ ei au ac]ionat `n anumite condi]ii, care nu sunt doar logice, ci [i practice: Este obligatoriu s\ fi existat un plan anterior. Planul de asigurare a zonelor centrale, planul de siguran]\ `nscris `n perimetrul afectat lupt\torilor unei gherile urbane pentru situa]ie de r\zboi sau pur [i simplu planul pentru asigurarea traseelor [efului statului nu cuprindeau Bulevardul Magheru `n dreptul S\lii Dalles sau a Hotelului Intercontinental. Nu existau obiective de importan]\ strategic\ `n aceast\ zon\, iar Ceau[escu nu circula pe la Pia]a Universit\]ii. Chiar [i atunci c`nd se ducea la [antierul Casa Poporului, Ceau[escu circula pe Calea Victoriei. Nu existau apartamente goale sau locuite de colaboratori ne[tiu]i ai Securit\]ii `n cele dou\ blocuri din zona baricadei. Nu avem nici o m\rturie postdecembrist\ de la vreun locatar de acolo care s\ semnaleze c\ de la apartamentul al\turat s-a tras sau c\ vreun vecin era suspect. Lista caselor conspirative ale Securit\]ii, precum [i lista locurilor de unde s-a tras dup\ 22 decembrie ipotetice liste aflate `n posesia lui Sergiu Nicolaescu nu con]in loca]ii din cele dou\ blocuri. Echipele de luneti[ti, cum li se spune impropriu, trebuie s\ fi tras `n afara ordinului superior. Oric`t de mult am detesta Securitatea, suntem nevoi]i s\ constat\m multitudinea de argumente care pledeaz\ `n favoarea ac]iunii de neexecutare a ordinelor din partea generalului Vlad, at`t prin ordine verbale proprii, c`t [i prin ordine scrise, `nc\ de la declan[area incidentelor de la Timi[oara. Este ilogic ca omul acuzat de tr\dare, care a ac]ionat dup\ CPEx-ul din 17 decembrie clar `mpotriva lui Ceau[escu poate nu ostentativ [i decisiv, dar sigur prin retragerea Securit\]ii din mecanismul represiunii cu foc s\ dea un ordin de `mpu[care a unor manifestan]i din mul]ime. Nu avea nici un mobil, nu avea nici un sens [i ar fi complet paradoxal, ie[it din dimensiunile unei g`ndiri normale. Dac\ dorea s\ participe la represiune, Vlad ordona trupelor aflate `n strad\ s\ trag\, `ns\ at`t Procuratura, c`t [i Comisia senatorial\ afirm\ cu claritate c\ toat\ muni]ia trupelor de

296

ALEX MIHAI STOENESCU

Securitate a fost num\rat\ [i verificat\, f\r\ s\ lipseasc\ un cartu[. ~n plus, al]i [efi importan]i, operativi, adic\ av`nd sarcini directe `n conducerea unor for]e aflate `n strad\, generalul Bucurescu, [eful dispozitivului de securitate din perimetru, [i colonelul Goran, [eful Securit\]ii Bucure[ti, au fost identifica]i de Comisia parlamentar\ ca ascunz`ndu-se, p\r\sind comanda [i refuz`nd implicarea182. Ordinul putea fi dat peste capul [efului DSS. Este o ipotez\ plauzibil\, `ns\ ea ne introduce `ntr-un alt domeniu al sistemului de putere comunist [i anume `n domeniul politic. Peste generalul Vlad puteau s\ dea un astfel de ordin Postelnicu [i Ceau[escu. Am`ndoi puteau da ordin unor forma]iuni secrete, preg\tite din timp pentru astfel de asasinate. Puteau fi ele din interiorul Securit\]ii, [i Vlad s\ nu [tie de existen]a lor? Este de precizat aici c\ generalul Vlad a r\spuns mult timp de sistemul [i procesul de instruc]ie `n cadrul Ministerului de Interne. Greu de crezut c\ nu [tia. Dar, presupun`nd c\ [tia, ordinul de folosire a lor s-a dat tot peste capul lui, adic\ peste ceea ce numim `ntr-un cuv`nt Securitatea. Aici intervin m\rturiile f\cute de ofi]erii MApN de la baricad\, `ntre care [i maiorul Am\riuc\i, m\rturii puse la dispozi]ia comisiei militare conduse de generalul Costache Codrescu. Cum cercetarea s-a f\cut pe timpul ministeriatului generalului Niculae Spiroiu, am apelat la amintirile acestuia: Mie mi-au spus [i Am\riuc\i [i Ciuperceanu c\ l-au v\zut la baricad\ pe Trosca. Avea tr\g\tori pe blocuri [i comunica cu ei printr-o sta]ie `nalt\, a[ezat\ pe asfalt, probabil c\ era o R 105, prin care se auzeau [i comunica]iile sta]iilor de pe ma[inile MI [i ale Securit\]ii. La un moment dat, a avut loc incidentul cu cet\]enii care au aruncat de sus cu obiecte, iar unul dintre ele l-a lovit pe Milea. Atunci Milea a dat ordin s\ se trag\ `n sus. Trosca vorbea cu tr\g\torii lui [i Am\riuc\i l-a auzit spun`nd: M\i, vezi c\ te v\d, ]i se vede arma, retrage-te. Ulterior, prin 28 sau 29 decembrie, am primit ordinul s\ verific parcul auto al USLA [i al Direc]iei V. La USLA era deja colonelul Z\treanu, din partea MStM. Am ajuns acolo `mpreun\ cu colonelul inginer Blaga Aurel. Ardeleanu tremura
182 Sergiu Nicolaescu, Cartea revolu]iei romne..., p. 124.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

297

ca varga. ~l vedeam pentru prima oar\. Credea c\ am venit s\-l arest\m [i l-am [i `ntrebat de ce se agit\ a[a mult. ~n sf`r[it, i-am spus c\ am venit s\ verific\m parcul auto, [i s-a mai lini[tit. Ardeleanu avea ceva pe con[tiin]\, mai mult ca sigur, dar eu atunci nu-mi d\deam seama. La Direc]ia V a fost trimis maiorul inginer T\taru. Tot `n perioada aceea, maiorul Ciuperceanu mi-a relatat c\ a fost trimis la garajul (MI) de pe strada Porumbaru. Acolo a `nt`lnit o fat\ care lucra cu acea sta]ie R105, sta]ie de batalion de la Armat\, [i asculta comunica]iile ma[inilor serviciului. Ea a povestit c\ la acea sta]ie a auzit omor`rea lui Trosca [i strig\tele acestuia c\tre Ardeleanu: M-ai tr\dat, nenorocitule!. Am f\cut leg\tura cu prezen]a lui Trosca la baricad\. Ulterior am aflat c\ acea fat\ a murit suspect. Ciuperceanu spunea c\ a fost omor`t\. Oricum, chiar [i cu unele sl\biciuni, versiunea relatat\ de ofi]eri generalului Spiroiu trebuie s\ fie cea care se afl\ la originea afirma]iilor din cartea Armata romn\ `n revolu]ia din decembrie 1989, unde se acrediteaz\ existen]a tr\g\torilor de la USLA `n blocurile de deasupra baricadei. Trosca nu comunica prin sta]ia R105 am stabilit tot pe baza m\rturiei generalului Spiroiu c\ zona era bruiat\ , ci prin sta]iile portabile aflate `ntr-adev\r `n dotarea USLA. ~n al doilea r`nd, dac\ lucrurile au stat a[a, cel care i-a ordonat lui Trosca s\ ac]ioneze diversionist, cu focuri trase de pe blocuri, a fost colonelul Ardeleanu, figur\ extrem de dubioas\ a evenimentelor. {tim sigur c\ nu a primit un astfel de ordin de la generalul Vlad. O alt\ versiune vorbe[te despre activi[ti de partid `narma]i. Ne imagin\m totu[i cu greu ni[te muncitori care execut\ trageri din locuri mascate cu pu[ti dotate cu infraro[ii. Puteau fi `ns\ ofi]eri de rezerv\, coopta]i `ntr-o organiza]ie secret\. Ajungem `ns\ la acela[i cap, la aceea[i comand\ partidul. Ce altceva puteau fi deta[amentele de lupt\ ap\rute `n discursul lui Ceau[escu de la teleconferin]\? Cine a avut curajul [i preg\tirea s\ trag\ cu s`nge rece `n oameni ne`narma]i `n noaptea de 21 spre 22 decembrie, a tras [i dup\ 22 decembrie. Securitatea afirm\ c\ ace[ti oameni nu erau romni [i c\ numai ei puteau avea un motiv s\ omoare romni nevinova]i [i `n 21 decembrie pentru a crea diversiunea necesar\

298

ALEX MIHAI STOENESCU

r\sturn\rii lui Ceau[escu , [i dup\ 22 decembrie, pentru a asigura succesul noii puteri instalate. Ei erau sau ac]ionau sub comand\ sovietic\. La aceste ipoteze se adaug\ [i problemele pe care le ridic\ un calcul balistic simplu, care se sprijin\ pe un argument irefutabil matematica. ~n momentul spargerii baricadei [i deschiderii focului asupra manifestan]ilor s-au `nregistrat 148 de r\ni]i [i mor]i. Presupun`nd c\ fiecare a fost lovit de un singur glon] de[i [tim c\ unele victime au fost lovite de mai multe `nseamn\ c\ avem cel pu]in 148 de gloan]e trase [i care [i-au lovit ]inta. Nu mai punem la socoteal\ gloan]ele care nu au lovit ]intele [i au fost v\zute de martorii oculari `nfig`ndu-se `n cl\diri, lovind copacii sau asfaltul. De[i ele au existat, nu le lu\m `n considerare, [i mergem `n calculul nostru pe cifra minim\. Av`nd `n vedere c\ un `nc\rc\tor al pu[tii semiautomate cu lunet\ are 7 cartu[e, c\ focul a fost selectiv adic\ tr\g\torul [i-a ales victima, a ]intit [i a tras , [i c\ victimele erau `n mi[care, `n fug\ spre lateral sau `n lungul bulevardului, matematica arat\ c\ un astfel de tr\g\tor nu putea trage `n cele 2-3 minute de foc dec`t un `nc\rc\tor, dec`t 7 cartu[e. Rezult\ c\ acele 148 de cartu[e au fost trase de 21 de tr\g\tori. Poate accepta cineva ra]ional, cu luciditate [i obiectivitate, c\ `n blocul Pescarul [i la Hotelul Intercontinental au fost 21 de tr\g\tori, o adev\rat\ mul]ime de oameni dota]i cu pu[ti cu lunet\ `n infraro[u? Poate crede cineva c\ au existat 21 de apartamente de bloc [i camere de hotel din care s\ se fi tras sau s\ fi urcat 21 de oameni pe acoperi[uri f\r\ s\ fie observa]i? Chiar dac\ am face acela[i calcul invers, consider`nd ra]ional c\ tr\g\torii uciga[i au fost 5 sau 6, puteau ei s\ trag\ `n c`teva minute foc selectiv, pe timp de noapte, din 4 `nc\rc\toare fiecare? R\spunsul, pentru ambele ipoteze, este categoric nu! Teza privind tragerile de pe cl\direa Restaurantului Pescarul sau de la blocul cu banca francez\ de c\tre tr\g\tori ai Securit\]ii este foarte sub]ire, dar nu poate fi exclus\. Ea demonstreaz\ `nc\ o dat\ existen]a unui foc automat tras de jos, din r`ndul for]elor de represiune, pe timpul c\ruia c`]iva tr\g\tori luneti[ti s\ fi tras [i ei selectiv

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

299

c`teva focuri. De[i r\m`ne nebuloas\ existen]a acestor tr\g\tori, supravie]uie[te `ns\ foarte clar\ existen]a focului tras de jos, `n plan orizontal. Se ridic\ `ns\ `ntrebarea legitim\: ce rost aveau ni[te trageri cu arme dotate cu lunet\ `n infraro[u, at`ta timp c`t de la sol se tr\gea foc automat direct? Ce explica]ie poate g\si, oricine, la faptul c\, admi]`nd existen]a unor tr\g\tori de elit\, nici unul dintre liderii baricadei nu a fost atins, nu a fost vizat [i lovit? Chiar Dan Iosif a declarat c\ a stat ore `n [ir pe v`rful baricadei [i nu a tras nimeni `n el. Sergiu Nicolaescu afirm\ c\ liderii de la baricad\ erau `mbr\ca]i strident, astfel `nc`t ar fi fost o ]int\ cu at`t mai u[oar\ pentru un lunetist. Cine avea interesul s\ fac\ alte victime dec`t autorii baricadei care blocau artera principal\ a Capitalei [i `l scoteau din min]i pe Nicolae Ceau[escu? ~n acest loc suntem nevoi]i s\ aducem `n planul analizei [i o chestiune juridic\ sensibil\. Ea este provocat\ de situa]ia special\ `n care se afl\ Armata romn\, trecut\ de la regimul comunist `n Organiza]ia Tratatului Nord Atlantic. Odat\ intrat\ `n NATO, Armata Romniei a constatat cu surprindere c\ procedurile acestei organiza]ii [i, `n particular, ale Armatei SUA, ridic\ semne de `ntrebare asupra ilegitimit\]ii deschiderii focului la Timi[oara [i Bucure[ti. Despre ce este vorba? Procedurile Armatei americane pentru situa]ii de confruntare cu tulbur\ri civile se potrivesc cu cele aplicate de trupele Armatei romne la Timi[oara [i Bucure[ti! Exist`nd un decalaj `ntre momentul proceselor pentru evenimentele din decembrie [i intrarea Romniei `n NATO, argumentele strict militare, de procedur\ interna]ional\, n-au putut fi folosite. Iat\, de exemplu, care sunt regulile de angajare a for]elor Armatei americane `n situa]ii de confruntare cu grupuri numeroase de persoane: avertizare verbal\ (s-a aplicat [i la Timi[oara, [i la Bucure[ti); demonstra]ie de for]\ (s-a aplicat [i la Timi[oara, [i la Bucure[ti); focul de avertizare (s-a aplicat [i la Timi[oara, [i la Bucure[ti); spray-ul cu extract de ardei iute (nu era opera]ional la acea dat\); bastonul cu [ocuri electrice (nu era `n dotarea for]elor de ordine romne); utilizarea focului ochit cu scopul de a r\ni persoane ostile (este cazul focurilor trase izolat cu PSL-uri!); utilizarea focului ochit pentru a

300

ALEX MIHAI STOENESCU

ucide persoane ostile (este ceea ce concluzioneaz\ Sec]ia Parchetelor Militare, dar nu corespunde realit\]ii de la baricad\)183. Sunt dou\ aspecte care trebuie l\murite aici: `n primul r`nd, focul de secerare, focul automat [i direct asupra grupurilor de persoane ostile, este interzis (este cazul de dup\ spargerea baricadei); `n al doilea r`nd, toate procedurile americane se sprijin\ pe legisla]ia interna]ional\ [i na]ional\, `n condi]iile aplic\rii ei legitime (la Bucure[ti nu au existat legea [i ordinele legale prin care trupele MApN au fost puse `n situa]ia de a executa foc `n cazul de tulburare civil\ din noaptea de 21 spre 22 decembrie). A[a cum arat\ cei doi autori militari romni cita]i, toate deciziile de acest tip au valoare juridic\184. Problema juridic\ extrem de grav\, pentru care Nicolae Ceau[escu `[i merita moartea, iar membrii CPEx puteau avea aceea[i soart\, a fost explicat\ clar tot de autori militari califica]i, `n lucrarea dedicat\ Doctrinei militare romne[ti. Astfel, misiunea fundamental\ a Armatei romne `n perioada regimului Ceau[escu era ap\rarea integrit\]ii teritoriale a Romniei, a independen]ei [i suveranit\]ii na]ionale `mpotriva oric\rei agresiuni. I s-a mai atribuit Armatei romne [i o misiune specific\ ap\rarea cuceririlor revolu]ionare ale poporului romn, prin care se `n]elegea, de fapt, ap\rarea or`nduirii comuniste. ~mpotriva cui? se `ntreab\ pe bun\ dreptate autorii militari. ~mpotriva imperialismului occidental, era un nonsens strategic, deoarece NATO nu-[i propunea a[a ceva, iar pe de alt\ parte, chiar dac\ [i-ar fi propus, nu avea cum s\ ajung\ direct `n Romnia, f\r\ s\ se confrunte mai `nt`i cu alte state din Tratatul de la Var[ovia, ceea ce ar fi dus la o conflagra]ie global\185. Al doilea inamic putea fi o for]\ intern\, care ar fi ac]ionat pentru r\sturnarea regimului. Dup\ opinia noastr\, aceast\ interpretare nu are nici un temei logic [i nici nu corespunde situa]iei reale existente `n acea perioad\. Nic\ieri, `n legile statului [i `n
183 General Eugen B\d\lan, colonel Teodor Frunzeti, Ac]iunile militare altele dect r\zboiul, Ed. Militar\, Bucure[ti, 2001, pp. 27-28. (Textul reproduce regulile ROE Training, Center for Army Lessons Learned, Fort Leavenworth, Kansas, SUA.) 184 Ibidem, p. 29. 185 General Ion Gheorghe, general Corneliu Soare, Doctrina militar\ romneasc\. 19681989, Ed. Militar\, Bucure[ti, 1999, p. 139.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

301

regulamentele militare, nu exist\ vreo prevedere prin care armata s\ fie obligat\ a lupta `mpotriva propriului popor sau a unor categorii, organiza]ii, grupuri ale popula]iei186. {i totu[i... ~n timpul manifesta]iei de la Inter, Mihai Montanu a surprins o scen\ cu totul stranie. ~n col], pe dup\ Inter, au oprit dou\ ma[ini din care au ie[it c`te doi in[i civili care s-au ata[at unui grup aflat acolo. Montanu a putut asista probabil datorit\ felului cum era `mbr\cat [i cum ar\ta: cizme militare peste pantaloni, barb\, c\ciul\ de docher, scurt\ v\tuit\ de camuflaj, fiind mai mult ca sigur confundat cu un ofi]er al Filajului, motiv pentru care a fost l\sat `n pace. Astfel, el a putut povesti membrilor Comisiei senatoriale acest episod neobi[nuit: Sabin Ivan: A]i recunoscut pe cei din cele dou\ ma[ini? Montanu: Nu. Erau efectiv executan]i. Greu de spus de partea cui erau, a[a, la o prim\ tentativ\, poate a[ fi tentat s\ zic c\ nu erau de-ai no[tri, de p\m`nt. Nu am elemente s\ sus]in. Gabrielescu: Ce f\ceau? Montanu: Deci, cum v-am spus: s-au str`ns `ntr-un punct pe Bati[tei, care era la gura de metrou [i disp\reau c`te unul, c`te doi `n mul]ime, dup\ care se re`ntorceau. Re`ntoarcerea lor coincidea cu ]ipetele mul]imii [i cu scoaterea pe bra]e a c`te unuia din mul]ime. Sabin Ivan: Crede]i c\ tr\geau din buzunar cumva? Montanu: Nu am v\zut. Nu pot s\ spun. Posibil. Dar era [i `ntuneric, nu se mai vedea ca lumea. De[i, dup\ ce ne-am `mpr\[tiat din Gr\dina Icoanei, dup\ ce fusese 1 noaptea, am mai ie[it pu]in `n Rosetti s\ v\d cam care e pulsul [i ce se `nt`mpl\, iar pe Rosetti spre intersec]ia cu Al. Sahia, foarte multe Dacii cu c`te patru tipi care pendulau pe zon\. Erau probabil la observare. Nu m\ `ntreba]i c\ nu [tiu.187 Daciile din Pia]a Rosetti apar]ineau Consulatului URSS, autoturisme care fuseser\ semnalate [i mai devreme, `n timpul zilei,
186 Ibidem, p. 140. 187 Arh. SR, Stenograma nr. 14/10.XI.1993, Audiere Montanu Mihail, p. 5.

302

ALEX MIHAI STOENESCU

ac]ion`nd `n zona Prim\riei Generale [i pe Bulevardul 6 Martie `n sus. Iat\ ce mi-a declarat generalul Alexie `n ziua de 17 ianuarie 2004: AMS: Spune]i-mi ceva despre cazul Rosetti. {tefan Alexie: Eram `n anticamera biroului lui Iulian Vlad. Eu, Stamatoiu, Mortoiu, cred c\ era [i Goran, aveam sta]iile deschise [i pe frecven]a noastr\, [i pe frecven]a Mili]iei. De altfel, toate comunica]iile le f\ceam pe frecven]a Mili]iei, pe circuitul de informa]ii larg, dispeceratul era comun. St`nd pe sta]ie `n noaptea de 21 spre 22 decembrie, undeva `ntre orele 01.00 [i 02.00, intr\ pe comunica]ie un echipaj de mili]ie din Pia]a Rosetti. AMS: V\ confirm c\ a fost un echipaj de mili]ie acolo, din informa]iile mele undeva `n zona Plafarului, a unui magazin de semin]e, `n lateral. {A: Era `n momentul `n care se evacua lumea de la Inter... AMS: Nu-i evacuau, `i alergau cu tancurile, domnule general! Dac\ pot determina ora la care au fost alerga]i de tancuri, pot s\ v\ spun [i la ce or\ a intrat echipajul de Mili]ie pe frecven]\. {A: Da, `n momentul acela. Lumea speriat\ a luat-o pe bulevard `n jos. Echipajul comunica `ns\ c\ `n zona Rosetti au fost opri]i de o ma[in\ Dacia cu num\r de TC (taxi consular). Cei din ma[ina TC strigau la oameni: ~napoi, `napoi!. S-au dat jos din ma[in\ [i au `nceput s\-i dirijeze `napoi spre Pia]a Universit\]ii. Mili]ienii au raportat num\rul ma[inii. Noi aveam eviden]a, astfel c\ am aflat repede: ma[ina apar]inea Consulatului URSS. Cel care [tie exact este un tip de la mili]ie, Marin B\rbulescu (comandantul Mili]iei Capitalei, n.a.) AMS: Vorbeau romne[te? {A: Da, erau basarabeni.188 Comisia senatorial\ instituit\ pentru reconstituirea evenimentelor din decembrie 1989 a consemnat implicarea unor cet\]eni str\ini `n grupurile de manifestan]i de la Inter [i Pia]a Universit\]ii.
188 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 107.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

303

Mai `nt`i li s-a semnalat prinderea unor cet\]eni str\ini (occidentali) `n r`ndurile manifestan]ilor. Generalul Vasile a plecat pe la 11 noaptea pe platou, pentru c\ a fost informat c\ `ntre cei re]inu]i se aflau [i doi diploma]i francezi, care erau `n aten]ia Direc]iei IV. {i atunci generalul Vasile a plecat din biroul meu ca s\ vad\ ce se `nt`mpl\ cu ei [i chiar a [i spus: Domne, vede]i cum facem. I-a [i raportat generalului Vlad ca \[tia doi s\ nu fie `mbarca]i `n ma[ini [i du[i la Jilava189. A[a cum ar\tam, Comisia senatorial\ a certificat chiar acest caz: Este de men]ionat c\ Sandahl Eric [i Benaxeteguy Bernard, ata[a]i militari adjunc]i la Ambasada Fran]ei, au intrat `n r`ndul demonstran]ilor din fa]a Hotelului Intercontinental. Ulterior, ei au fost re]inu]i cu alte elemente [i condu[i la organele de mili]ie pentru cercetare... ~n r`ndul demonstran]ilor de la Hotelul Intercontinental s-a aflat [i ambasadorul Olandei... A dat mai multor persoane num\rul de telefon 33.25.27 de la re[edin]a sa, solicit`ndu-le s\-l sune pentru a-l informa cu desf\[urarea `n continuare a lucrurilor190. Oricum, nu ace[ti cet\]eni str\ini, f\r\ `ndoial\ membri ai unor servicii de informa]ii [i spionaj, au tras dup\ manifestan]i cu arme de lupt\ militare. Dar nu putem s\ nu ne punem `ntrebarea, dac\ informa]ia se confirm\, ce rost aveau armele asupra lor? Cet\]enii str\ini care ne intereseaz\ pe noi sunt aceia care, fie de la Hotel Intercontinental sau din alt\ cl\dire, au tras `n mul]ime cu arme cu lunet\ pentru a crea diversiunea. Exist\ un martor ocular cu o anumit\ experien]\ care a asistat la cazul tragerilor diversioniste [i la r\nirea sau moartea unor manifestan]i `n imediata lui apropiere. Gelu Voican Voiculescu, care, reamintim, a fost viceprim-ministru al guvernului Roman [i a f\cut reconstituiri, a descris aceast\ scen\: AMS: Spune-mi, c`nd erai la Inter, ai observat c\ se tr\gea [i din blocurile de pe bulevard?
189 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea colonelului Goran Gheorghe, p. 5. 190 Arh. SR, Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate n revolu]ia din decembrie 1989, vol. 1, pp. 33-34.

304

ALEX MIHAI STOENESCU

Gelu Voican Voiculescu: S-a tras din Blocul Creditul minier. Fiind foarte aproape de bucata asta de strad\, pe partea dreapt\, spre Inter, `n timp ce c`]iva tineri erau c\]\ra]i pe baricad\, l`ng\ mine a c\zut unul secerat. Era r\nit f\r\ vreo explica]ie. Au fugit cu el la Col]ea. Dac\ se tr\gea dinspre baricad\, i-ar fi nimerit pe cei de la baricad\, de sus [i din spatele ei. |sta c\zuse `n dreapta mea. Instinctiv am ridicat capul, m-am uitat exact `n fa]\ [i am v\zut cl\direa Creditului minier, fa]ada dinspre Bati[tei. Nu se putea trage acolo de la sau din spatele baricadei. Vreau s\-]i spun c\ au murit vreo [ase in[i lovi]i astfel, mor]i sau r\ni]i mortal, care erau du[i repede..., erau cu capul c\zut pe spate, le at`rna capul a[a..., fugeau cu ei la Col]ea. To]i au fost `mpu[ca]i acolo, `n partea dreapt\, spre Inter. S-a spus c\ erau securi[ti care tr\geau pe sub haine... E o prostie, am cercetat cazul, am discutat [i cu Goran. Oamenii lor s-au infiltrat prin mul]ime, dar `[i l\saser\ [i actele la birou, s\ nu-i prind\ careva, c\-i sf`rtecau. Urm\reau str\inii b\ga]i [i ei acolo [i pe unii suspec]i pe care `i [tiau de mult. O prostie, f\r\ nici un credit. AMS: Am stat de vorb\ cu mili]ieni care s-au aflat `n zon\ [i mi-au spus acela[i lucru: aveau ordin s\ nu poarte arma, au predat-o la sediu. Dar, `ncearc\ s\-]i aduci aminte, cam pe la ce or\ au fost lovi]i oamenii \[tia? GVV: A `nceput dup\ ce au dat pompierii cu spum\, deci, dup\ ora 21.00. Sigur, era `ntuneric, dar mie mi s-a p\rut c\ s-a tras de la Creditul minier. AMS: Ai v\zut foc la gura ]evii? GVV: N-am v\zut foc la gura ]evii. Unii se jur\ c\ s-a tras de la Inter, dar eu m\ `ndoiesc. Felul cum au c\zut [i locul indic\ foc tras din cl\direa de pe Bati[tei. P\rerea mea este c\ ace[ti mor]i au c\zut ca s\ `nt\r`te lumea. AMS: Dar ce sens avea pentru securi[ti sau pentru for]ele de ordine sau chiar pentru Ceau[escu s\ `nt\r`te lumea? Interesul lor era s-o potoleasc\. Ceau[escu d\ ordine s\-i caute pe P\unescu, pe De[liu [i pe DRP s\ parlamenteze cu ei, s\-i conving\.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

305

GVV: Impresia mea este c\ aceste lucruri au fost f\cute de oameni interesa]i s\-i `nd`rjeasc\ pe oameni, s\ escaladeze situa]ia. S`ngele acelor victime a fost sp\lat dup\ aia. AMS: Prin urmare, se tr\gea cu arme care disimulau focul. GVV: Da, erau prev\zute cu un sistem de disimulare. {tii c\ exist\ astfel de dispozitive.191 Asupra implic\rii str\inilor `n evenimente avem o m\rturie calificat\ din partea colonelului (r) Ionel Bejan, pe vremea aceea c\pitan la Sec]ia 6 Mili]ie, care, aflat noaptea `n dispozitivul de la Palatul Telefoanelor, a surprins urm\toarea scen\ edificatoare: ~n diminea]a zilei de 22 decembrie, `n jurul orei 02.00, dinspre Sala Palatului au urcat pe str. 13 Decembrie dou\ autoturisme LADA, care au virat pe Calea Victoriei, c\tre CCA, dup\ care au virat din nou dreapta pe str. Matei Millo, care face leg\tura `ntre Calea Victoriei [i str. Brezoianu, [i au oprit `n dreptul Palatului Telefoanelor, pe partea cu fostul Teatru Na]ional, unde la acea dat\ exista un WC public. Dup\ ce au oprit motoarele, din cele dou\ autoturisme s-au dat jos trei persoane, doi b\rba]i [i o femeie, au scos o hart\, au a[ezat-o pe capota portbagajului ultimei ma[ini, au discutat `ntre ei, urm\rind indica]iile h\r]ii [i `n acela[i timp ar\t`nd cu degetul diverse loca]ii din zon\. Aceste loca]ii au fost: turnul cu ceas al Institutului de Proiect\ri Carpa]i, Palatul Telefoanelor [i locuin]ele de deasupra Pasajului Victoria. De precizat este faptul c\ cele dou\ autoturisme erau cu numere de `nmatriculare ruse[ti, c\ b\rba]ii care au cobor`t din ele aveau pe cap c\ciuli specific ruse[ti, aveau o constitu]ie atletic\ (chiar sportiv\, a[ putea spune). Nu am auzit ce limb\ vorbeau, dar dup\ o perioad\ scurt\ de timp s-au urcat `n ma[ini [i au plecat, cobor`nd pe str. Matei Millo. Cert este un lucru [i anume c\, de[i aveau aerul specific unor turi[ti, nu afi[au comportamentul unor turi[ti care s\ fie veni]i de cur`nd `n ora[ sau s\ fie dezorienta]i, cu toate c\ `n zona apropiat\ erau concentra]i demonstran]i, de
191 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 213-214.

306

ALEX MIHAI STOENESCU

pe transportoarele blindate se tr\geau intens focuri de avertisment, iar un elicopter survola zona cu luminile aprinse. Eu nu [tiu ce turist face turism `n astfel de situa]ii. Au l\sat impresia unor oameni siguri pe ei, nu aveau nevoie de nici o indica]ie, drept dovad\ fiind faptul c\ nu ne-au `ntrebat nimic `n condi]iile date, cu toate c\ eram `n apropiere [i c\, fiind de la Mili]ie, `n uniform\, eram `n m\sur\ s\ le oferim orice `ndrumare. Cert este c\ `n luna ianuarie 1990, c`nd am revenit `n zon\, turnul cu ceas al Institutului de Proiect\ri [i Palatul Telefoanelor (ast\zi `n renovare) purtau urme vizibile l\sate de gloan]e, iar un apartament de deasupra Pasajului Victoria era pur [i simplu distrus. {i asta o spun cu regret, dup\ 15 ani, interval de timp ce nu mi-a [ters din memorie evenimentele tr\ite [i nici momentul c`nd un cet\]ean din acel apartament a cobor`t `n dup\-amiaza zilei de 21 decembrie [i ne-a oferit o bucat\ de [unc\ [i o sticl\ cu ap\, mie [i colegilor mei. Eram mor]i de foame. Am avut o str`ngere de inim\, ne[tiind ce s-a `nt`mplat cu acel om192. Av`nd `n vedere mul]imea de informa]ii [i m\rturii despre prezen]a unor str\ini, de regul\ cet\]eni sovietici, `n zona str\zii Matei Millo putem trage concluzia c\ a fost unul din punctele de reper ale forma]iunilor diversioniste sovietice, oferind un acces imediat la centrul evenimentelor [i totodat\ o cale de fug\, de retragere pe strada Brezoianu. Pe baza m\rturiilor `nregistrate p`n\ acum, venite at`t de la Armat\, Mili]ie [i Securitate, c`t [i de la revolu]ionari cunoscu]i Dan Iosif, Mihai Montanu, Gelu Voican Voiculescu , se poate ajunge la concluzia c\ focurile uciga[e de diversiune s-au tras `nainte de spargerea baricadei [i au avut scopul de a `nt\r`ta mul]imea `mpotriva for]elor de ordine, de a produce mor]i prin `mpu[care, `n condi]iile `n care trupele MApN executau foc vizibil, cu trasoare, `n plan vertical, `n sus. Acel foc diversionist, asupra c\ruia conducerea Securit\]ii, dar [i a SRI, nu are nici
192 Ibidem, pp. 143-144.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

307

un dubiu, se estimeaz\ c\ a fost executat de tr\g\tori str\ini, posibil sovietici, sau de lupt\tori romni afla]i `n leg\tur\ cu ac]iunea sovietic\. ~n ansamblul dosarelor revolu]iei exist\ o coinciden]\ tulbur\toare: cel pu]in `n patru locuri Timi[oara, Bucure[ti, Sibiu, Cluj , primul foc mortal, primul glon] care a omor`t un om nu-[i g\se[te autorul [i se prezint\, `n toate cele patru cazuri, ca inexplicabil balistic `n raport cu dispunerea for]elor de represiune. Traiectoria glon]ului care a lovit-o pe Lepa B\rbat la Timi[oara nu poate fi reconstituit\; tragerile acelea suspecte din Blocul Creditului minier de la Bucure[ti n-au nici o noim\ din punctul de vedere al represiunii; la Sibiu, focul care l-a omor`t pe soldatul Miti]i a venit dintr-o cl\dire izolat\ aflat\ `n spatele sediului Inspectoratului MI; originea glon]ului care l-a r\nit pe ofi]erul Carp Dando la Cluj, `n timpul busculadei sale cu actorul C\lin Neme[, nu a fost descoperit\. Este adev\rat c\ la Bucure[ti primul foc mortal a fost tras de un mili]ian, dar scena s-a produs departe de locul baricadei [i mult `nainte de formarea ei; nu are leg\tur\ cu focul diversionist de la Inter. Cadre de Securitate pun aceste focuri diversioniste pe seama unor comandouri str\ine. Procuratura Militar\ a ajuns la o concluzie cu caracter general `n cazul Inter: Din cercet\ri a rezultat c\ focul de arm\ s-a folosit asupra manifestan]ilor, fie izolat, fie, mai ales, pentru `mpr\[tiere. Num\rul de mor]i [i r\ni]i prin `mpu[care cumulat este de 148 persoane, ceea ce demonstreaz\ c\ ac]iunea for]elor de reprimare nu a vizat exterminarea masei de manifestan]i, obiectiv care s-ar fi putut lesne materializa prin folosirea `n plin a puterii de foc concentrate la fa]a locului, iar pe de alt\ parte c\ de armele de foc s-a uzat izolat, `nt`mpl\tor, a[a cum de altfel s-a subliniat anterior193. Afirma]ia Procuraturii Militare c\ num\rul mic de persoane lovite de gloan]e demonstreaz\ c\ ac]iunea for]elor de reprimare nu a vizat exterminarea masei de manifestan]i
193 CSJ.SPM, Autor colectiv coordonat de general de brigad\ Samoil\ Joarz\, Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar, n perioada 19901994, n cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, p. 115.

308

ALEX MIHAI STOENESCU

nu ]ine cont de num\rul total al manifestan]ilor de la acea or\, estimat la aproximativ 500 de persoane. S\ `mpu[ti 148 din 500 nu pare foc selectiv! Au murit `n represiunea de la InterSala Dalles 48 de persoane. Dintre acestea 8 au murit lovite de autovehicule (`n primul r`nd incidentul cu camionul), o persoan\ (Ion Mo[neagu), prin lovire cu un obiect contondent e posibil s\ fie t`n\rul omor`t `n b\taie, [i 39 de persoane, ucise cu arme de foc. ~ntre ace[tia sunt [i ast\zi 3 neidentifica]i! Asupra condi]iilor `n care au murit acei 48 de oameni, Procuratura Militar\ a identificat dou\ momente: incidentul cu camionul, care a provocat o avansare revoltat\ a mul]imii spre for]ele de ordine care au deschis foc de avertisment, moment `n care s-a tras `ns\ [i asupra manifestan]ilor, `nregistr`ndu-se 8 mor]i [i 13 r\ni]i prin `mpu[care194; atacul asupra baricadei a survenit `n jurul orei 24.00, c`nd se `nregistreaz\ zeci de mor]i [i zeci de r\ni]i prin `mpu[care. Trebuie precizat aici c\ mor]ii au c\zut `n majoritate la gura de metrou Bati[tei [i `n partea de bulevard dinspre Pia]a Universit\]ii (`ntre Institutul de Arhitectur\ [i sensul giratoriu), fapt atestat at`t de existen]a acolo a ansamblului monumental din acest perimetru, c`t [i de m\rturiile privind sp\larea de s`nge a carosabilului [i a trotuarelor `n dreptul intr\rilor gurilor de metrou. Este greu de crezut c\ ace[ti oameni au mai fost omor`]i prin trageri din blocurile din dreptul baricadei. ~n timpul unei `nt`lniri cu Petre Roman, `n ziua de 2 august 2004, am insistat pe acest moment: AMS: Dar, c`t a]i fost la baricad\, a]i observat s\ se trag\ de pe acoperi[ul Restaurantului Pescarul sau de la Socit Gnrale? Petre Roman: Nu, nici vorb\ de a[a ceva. Nu c\deau oameni, nu a existat un foc tras din care s\ fi c\zut oameni `nainte de spargerea baricadei. Trebuie s\ ne g`ndim ce scop putea avea o astfel
194 Ibidem, p. 102.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

309

de ac]iune. Scopul for]elor de represiune era s\ ne `mpr\[tie, s\ ne goneasc\ de acolo, ori un astfel de foc selectiv poate produce diversiune, adic\ cu totul alt scop dec`t voia Ceau[escu. Ceau[escu voia s\ termine cu manifesta]ia aia, nu s-o `nfierb`nte. AMS: Este logic ce spune]i. Mai este [i problema c\ liderii baricadei, ca Dan Iosif, de exemplu, st\teau pe baricad\ [i nu tr\gea nimeni `n ei. PR: Sigur. Nu, nu, nu [tiu de unde a ap\rut povestea asta. Eu nu am v\zut a[a ceva. V\ repet c\ `n momentul `n care s-a deschis focul `n plan orizontal, s-a tras de departe, din spatele blindatelor. ~nainte tr\gea `n sus un blindat u[or. AMS: Un ABI. PR: Nu [tiu cum `i spune... ba da, ba da, era un ABI. Din el se tr\gea cu muni]ia aceea care l\sa o lumin\ violet\. AMS: Bine`n]eles, nu putem exclude ca focul orizontal s\ fi fost tras [i din acest ABI. Unde au c\zut oamenii `mpu[ca]i? PR: Au c\zut `n zona f`nt`nei, mai `n fa]\, `n zona Institutului de Arhitectur\. Apoi au c\zut `n apropierea gurilor de metrou, pentru c\ i-au urm\rit [i au tras dup\ ei. Eu am avut norocul, [ansa mea, c\ eram aproape de Restaurantul Dun\rea [i am putut fugi pe l`ng\ Institutul de Arhitectur\ [i s\ intru `n Pasajul Victoria. Privind `n urm\, am v\zut atacul `n por]iunea dintre Restaurantul Dun\rea [i Universitate. Erau trupe ale Armatei. Cei mai mul]i manifestan]i au fugit `n spate, spre Col]ea.195 Avem, a[adar, dou\ m\rturii de pe cele dou\ laturi ale bulevardului, una din dreptul Hotelului Intercontinental (Gelu Voican Voiculescu) [i una din dreptul Institutului de Arhitectur\ (Petre Roman). Tragerile de diversiune s-au efectuat numai pe partea dinspre Inter, cel mai probabil din blocul aflat pe col] cu strada Bati[tei. Au r\mas active dou\ teorii: teoria revolu]ionarilor, care a acuzat mai `nt`i Securitatea [i apoi Armata, [i teoria autorit\]ilor care, pentru a elimina vinov\]ia altfel translucid\ a Armatei, a
195 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 170-171.

310

ALEX MIHAI STOENESCU

accentuat teza tr\g\torilor infiltra]i sau urca]i pe blocuri. ~n momentul `n care identifici cele dou\ scene `n care s-a tras [i, `n ambele, for]ele Armatei sunt `n prima linie sau pe tancuri, execut`nd foc de intimidare, nu mai po]i ocoli realitatea dec`t invent`nd securi[ti infiltra]i printre manifestan]i. Pe de alt\ parte, `ntreb\rile de mai sus asupra existen]ei [i ac]iunii unor for]e str\ine au nevoie `n continuare de probe suplimentare. De[i membru NATO, statul romn continu\ s\ le ascund\ `n arhive, pentru a nu se putea proba adev\rul. Cine a condus represiunea? Existen]a comandamentului special instituit de Nicolae Ceau[escu dup\ ora 18.00 nu mai poate fi t\g\duit\ ast\zi. A fost incontestabil un comandament de represiune [i nu unul de restabilire legal\ a ordinii publice, deoarece deplasarea for]elor militare, pe fond a celor ale Ministerului Ap\r\rii Na]ionale, precum [i deschiderea focului cu muni]ie de r\zboi nu s-au f\cut `n condi]ii legale. ~n timpul teleconferin]ei, primul-secretar de la Cluj, Ioachim Moga, a cerut s\ se instituie starea de necesitate [i `n jude]ul condus de el. Ceau[escu `i va r\spunde: M\surile pe care le-am spus s\ le lua]i reprezint\ mai mult dec`t starea de necesitate. Peste starea de necesitate nu era dec`t starea de r\zboi. Cu cine? Lua]i de valul incrimin\rilor multiple la adresa lui Nicolae Ceau[escu, anali[tii [i gazetarii au uitat sau au ignorat faptul c\ `n acel moment fusese decretat\ (legal) starea de necesitate numai pentru jude]ul Timi[ [i pentru Timi[oara. Municipiul Bucure[ti nu se afla `n starea de necesitate! Toate ordinele lui Ceau[escu din ziua de 21 decembrie 1989, privind constituirea unui comandament unic, pentru mobilizarea for]elor MApN [i pentru deschiderea focului, au fost ilegale. De altfel, ordinele iresponsabile [i ilegale ale [efului statului au pornit cu un abuz grav, ce se `nscrie [i el, ca [i `n cazul Timi[oara, `n categoria juridic\ a infrac]iunii de subminare a puterii de stat. Conform generalilor Ministerului de Interne, imediat ce a ie[it din balcon [i a reintrat `n cl\direa CC, Nicolae Ceau[escu

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

311

ar fi spus urm\toarele: Vom ap\ra cauza, vom ap\ra socialismul cu arma `n m`n\ pentru c\ suntem `ntr-un r\zboi mai greu dec`t cel `mpotriva hitlerismului. Deci, suntem `n stare de r\zboi [i nu de necesitate. Armata, Internele, Securitatea s\-[i fac\ datoria imediat196. Nu a fost emis nici un document `n acest sens, nu a fost convocat Consiliul de Stat. Dup\ terminarea teleconferin]ei de la ora 18.00, Ceau[escu a continuat printr-o discu]ie cu membrii CPEx prezen]i, `n care a rostit c`teva cuvinte foarte importante: Armata, trupele de securitate, toate celelalte unit\]i subordonate, inclusiv g\rzile sau deta[amentele de lupt\ [i ap\rare, sunt subordonate comenzii unice. Aceast\ comand\ unic\ este asigurat\ de ministrul Ap\r\rii, ministrul de Interne, ministrul secretar de stat la Interne [i [ef al G\rzilor patriotice desigur, sub conducerea comandantului suprem197. Pentru `nceput, este de observat c\ Ceau[escu face o diferen]iere explicit\ `ntre G\rzile patriotice [i deta[amentele de lupt\ [i ap\rare, ceea ce `nt\re[te ideea c\ Ceau[escu a ordonat constituirea unor forma]iuni `narmate de activi[ti de `ncredere ai partidului. ~n al doilea r`nd, `n exprimarea lui Ceau[escu sau `n redactarea documentului s-a strecurat o gre[eal\: formularea ministrul secretar de stat la Interne [i [ef al G\rzilor patriotice nu corespunde realit\]ii, fiind vorba de dou\ func]ii [i persoane diferite generalul Iulian Vlad, ministrul secretar de stat la Interne, [i colonelul P`rc\l\bescu, [eful de stat major al G\rzilor patriotice. Mai subliniez c\ acesta din urm\ se subordona direct lui Ceau[escu. ~n continuare, Ceau[escu mai spune un lucru semnificativ: Secretariatul de coordonare, deci cel care urm\re[te `ntreaga activitate, este Silviu Curticeanu, ca secretar al comandamentului unic. ~n fapt, [eful comandamentului unic a fost ministrul Ap\r\rii, generalul Vasile Milea. Iar Manea, [eful Cancelariei, surs\ de prim\ m`n\, confirm\ acest lucru f\r\ echivoc: Din c`te [tiu eu, s-a format un colectiv, seara, cam dup\ 19.00-20.00, format din Milea ca principal responsabil [i comandant unic, Vlad, Postelnicu, Dinc\, care au avut sarcina s\ stea ca grup de comand\ [i consultare
196 Colectiv coordonat de general de divizie Ion Pitulescu, op. cit., p. 168. 197 Constantin Sava [i Constantin Monac, op. cit., p. 202.

312

ALEX MIHAI STOENESCU

acolo, `ntre manifestan]i [i for]ele militare mobilizate cu armament198. La ora 22.57, o or\ `nainte de spargerea baricadei, se raporteaz\ comandantului Armatei 1 consumul de muni]ie din zona Inter: R1 (Regimentul 1) = 40 buc. (calibrul) 7,62 (foarte pu]in, indic\ foc izolat, sporadic n.a.), R2 (Regimentul 2) = 8 000 (calibrul) 7,62 (este relativ pu]in, indic\ foc de salv\, dou\-trei salve, n.a.) [i 2 000 (calibrul) 14,5199 (este mult, muni]ie de mitralier\ grea de pe tanc, dar este de presupus c\ s-a folosit pentru salve `n aer, n.a.) Acest consum de muni]ie confirm\ concluziile Procuraturii Militare c\, p`n\ la ora 0, s-a tras ocazional. Din p\cate, un glon] de calibrul 7,62 poate omor` sau r\ni grav [apte persoane, astfel c\ au fost suficiente c`teva cartu[e din cele 8 040 trase p`n\ la acea or\ ca s\ produc\ primii opt mor]i [i treisprezece r\ni]i. Nu exist\ nici o acoperire legal\ pentru existen]a acestor victime. La ora 23.03, comanda dispozitivului militar de la Inter este informat\ c\ `n Pia]a Rosetti a sosit o coloan\ de ma[ini cu muncitorii de la Uzinele 23 August. Nu era vorba de un act de solidaritate, ci de o forma]iune de G\rzi patriotice adus\ pentru a-i lua la b\taie pe manifestan]i. De altfel, spargerea baricadei [i lichidarea ac]iunii de protest a fost consemnat\ rece `n Documentarul generalului Voinea, comandant al Armatei 1: (Ora) 00.00 aprox. 500 de oameni s-au dus la Steagu Ro[u (`ntreprinderea din Bra[ov, n.a.) s\-i scoat\ pe cei de acolo care nu vor s\ ias\. (Ora) 00.12 Tc(tancurile) au spart blocada. 4 Tc (patru tancuri): 2 pe Magheru; 1 Tc la Ciclop, 1 CCA. . G.P. (G\rzile patriotice) 23 Aug. `i atac\ pe manifestan]i. camion cu butoaie benzin\ arde. Cpt. Marin (raporteaz\, n.a.) 1 TAB incendiat. S-a spart blocada la Intercontinental.
198 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 27. 199 Documentarul-Comandantului, general maior Voinea Gh., copert\ ro[ie, p. 4.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

313

Au dat foc la ma[ini. (Ora) 00.45 Mr. Carp transmite de la fabrica de chibrituri, coloane mari se duc pe Co[buc spre Pia]a Unirii. (Informa]ia este important\ deoarece dovede[te c\ unele coloane de muncitori s-au mi[cat foarte devreme `n acea noapte, astfel c\ reac]ia comandantului unic al represiunii poate fi corect `n]eleas\ din acest moment, n.a.) (Ora) 00.48. R1 Mc a mai preg\tit 7 Tc; R2 Mc mai preg\te[te 3 TAB. (~n fa]a informa]iei c\ din unele platforme industriale ale Capitalei se `ndreapt\ spre Centru coloane de muncitori, ministrul Milea ordon\ suplimentarea efectivelor de blindate!, n.a.) (Ora) 01.00... (Unit\]ile din dispozitiv `[i verific\ sau schimb\ frecven]ele, n.a.) (Ora) 01.20 Lt. col. Dumitru. S-au `ntors de la Steagu Ro[u 1500, scandeaz\ jos.... (generalul Voinea nu avea curajul s\ scrie Jos Ceau[escu!, a[a c\ punea puncte-puncte, n.a.), Armata e cu noi (...) (Ora) 02.30 Lt. col. Costache raporteaz\: gurile de la Metrou sunt preluate de G.P. patrulele de mili]. pe strad\. 01.40 01.54 s-a stins lumina stradal\ (ordinul a venit de la Comitetul Municipal de Partid pentru a nu se vedea cum este sp\lat s`ngele la Pia]a Universit\]ii de ma[inile de la salubritate, n.a.). aprox. 50% cet\]enii din blocuri nu dorm (luminile aprinse). grupuri de 5-6 intr\ `n cartiere (informa]ia se refer\ la micile nuclee desprinse din grupul de protestatari de la Inter care au hot\r`t s\ se deplaseze `n ora[ pentru a mobiliza cet\]enii la revolt\, n.a). s-a transmis la minister, la col. Popescu.200 ~n acela[i interval dramatic al manifesta]iei se petrece un fapt extrem de grav, cu consecin]e incalculabile `n timp [i care mai sunt active [i ast\zi: ministrul Vasile Milea d\ ordin ca dou\ deta[amente de cadre [i studen]i-ofi]eri ai Academiei Militare s\ se deplaseze
200 Documentarul-Comandantului, general-maior Voinea Gh., copert\ verde, p. 109.

314

ALEX MIHAI STOENESCU

`narmate `n zona de represalii. Tinerii ofi]eri vor fi amplasa]i `ntr-o zon\ activ\ a incidentelor de la Inter [i, conform m\rturiilor cadrelor MI (Mili]ie [i Securitate), au deschis foc, produc`nd mare parte din victime. Pentru momentul spargerii baricadei, generalul Vlad `i plaseaz\ `n fa]a manifestan]ilor, dar nu i-a v\zut tr\g`nd `n plan orizontal. Bine`n]eles, ofi]erii Academiei Militare afirm\ c\ mor]ii apar]in unor cadre militare ale Securit\]ii [i Mili]iei care au ac]ionat `n civil, cu armamentul ascuns sub haine, pentru a-i dispersa pe manifestan]i. Generalul de brigad\ `n rezerv\ Mihai Chiriac consider\ c\ prezen]a ofi]erilor-studen]i [i, `n general, a trupelor MApN `n centrul opera]iunilor de represalii a fost urmarea unui scenariu. Era un scenariu care urm\rea marcarea prezen]ei ofi]erilor, al\turi de subunit\]ile lupt\toare, la ac]iuni de `n\bu[ire a manifesta]iei anticeau[iste [i anticomuniste201. Generalul, fost cadru al Academiei Militare, enumer\ c`teva elemente ale acestui scenariu: ofi]erii-studen]i erau convin[i c\ au fost implica]i inten]ionat `ntr-o aventur\ compromi]\toare pentru armat\; securi[tii tr\geau cu armament ascuns sub haine; parte din subunit\]ile Securit\]ii erau `mbr\cate `n uniforme kaki; ofi]erii-studen]i fuseser\ trimi[i echipa]i pentru lupt\ casc\ militar\, masc\ contra gazelor, pistol automat; blindatele se mi[cau `ncontinuu dup\ un grafic, tr\g`nd `n aer cu mitralierele de 14,5; `n sf`r[it, diminea]a trupele Securit\]ii s-au retras, l\s`nd la vedere numai trupele MApN, astfel `nc`t s\ se cread\ c\ ele au f\cut represiunea. Ideea scenariului prezentat de generalul Chiriac corespunde unei singure realit\]i ofi]erii de elit\, corpul t`n\r al cadrelor superioare al Armatei a fost implicat iresponsabil `ntr-o represiune s`ngeroas\. Numai c\ toate ordinele privind implicarea trupelor MApN [i a studen]ilor Academiei Militare `n represiune au venit dintr-un singur loc: ministrul Ap\r\rii, general Vasile Milea. Nimeni altcineva nu putea transmite studen]ilor militari (ofi]eri-elevi, cum erau numi]i) ordinul s\ fie trimi[i la Inter, s\ fie echipa]i de lupt\, nimeni altcineva nu putea mi[ca blindatele [i nimeni altcineva nu a dat ordinul ilegal de
201 General de brigad\ (r) Mihai Chiriac, Aniversare nsngerat\, Ed. Militar\,

Bucure[ti, 2003, p. 24.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

315

deschidere a focului. Ceea ce nu se spune este c\, dup\ evenimentele din 1968, Academia Militar\ a fost trecut\ `n planul de ap\rare drept unitate de lupt\ cu misiunea de a ap\ra sediul CC `n caz de r\zboi. ~n privin]a atitudinii Securit\]ii, putem s\ o acuz\m de orice, dar folosirea unor uniforme kaki nu era o decizie care s\-i fi apar]inut copia modelul sovietic , iar retragerea din strad\ este mai degrab\ un contraargument. Unde are foarte mare dreptate generalul Chiriac este c\, `ntr-adev\r, trimiterea ofi]erilor-studen]i ai Academiei Militare `n zona represiunii a fost o eroare de propor]ii, o decizie iresponsabil\, cu consecin]e grave `n timp. Ofi]erii-studen]i ai Academiei Militare implica]i `n represiunea s`ngeroas\ `mpotriva cet\]enilor ]\rii, ofi]erii de elit\ ai Armatei romne, vor fi `n numai c`]iva ani comandan]i de regimente, divizii, brig\zi, unit\]i militare la diferite niveluri. O parte a corpului militar de elit\ al ]\rii, cei care se preg\teau `n acel moment pentru func]iile de comand\ ale Armatei, a fost compromis `n acea noapte de 21 spre 22 decembrie 1989. Acest fapt va avea consecin]e asupra comportamentului Armatei dup\ revolu]ie, mul]i ani. Nu se `n]elege `n continuare cine a dat ordinul de deplasare a ofi]erilor Academiei Militare [i cine le-a dat ordin s\ trag\? Milea era numit comandant unic, d\dea ordine `n acest sens, avem m\rturii clare asupra acestui lucru [i, `n primul r`nd, Documentarul comandantului Armatei 1, unde sunt consemnate ordinele lui Milea. Generalul Chiriac produce `ns\ un argument stupefiant `n cartea sa: La un moment dat am ajuns fa]\ `n fa]\ cu ministrul nostru. Nu ne venea a crede. Era cu o manta de ploaie, pe centur\ `i at`rna un pistol, iar pe um\r, masca contra gazelor. Era obosit. D\dea impresia c\ mergea undeva [i nu vedea pe nimeni sau nu-l mai preocupa ceva anume. Dar, c`nd ne-a v\zut pe noi s-a mirat tare [i ne-a `ntrebat: M\i Chiriac, m\i Bodoni, ce c\uta]i voi aicea?... Cine v-a adus?... Ce v-a cerut s\ face]i? Uite `n ce rahat ne-au b\gat \[tia! Fi]i foarte aten]i la mine... Aduna]i-v\ oamenii [i

316

ALEX MIHAI STOENESCU

sta]i de o parte. Nu intra]i `n contact direct cu demonstran]ii. {i... mai ales, ]ine]i pistoalele `n port, s\ nu cumva s\ trage]i vreun cartu[... Dac\ primi]i vreun ordin... anapoda, face]i apel direct la sta]ia mea, pe frecven]a... cu indicativul... folosind parola... Fi]i foarte aten]i la tot ceea ce face]i. Feri]i-v\ de nenorociri... Cu bine!... Sper\m s\ fie bine!. Aceast\ `nt`lnire a avut loc `n jurul orei dou\ [i treizeci de minute202. Incredibil! Iat\ ce men]ioneaz\ sinteza Ministerului Ap\r\rii Na]ionale, `n volumul dedicat revolu]iei: La ora 22.00, din ordinul ministrului Ap\r\rii Na]ionale, Academia Militar\ trimite la sediul CC dou\ deta[amente de cadre [i ofi]eri-elevi `narma]i. Cei 784 ofi]eri ajun[i la destina]ie primesc ordin s\ se deplaseze pe traseul Pia]a Roman\-Universitate, ca rezerv\ pentru for]ele existente `n zon\, ocup`nd, `n final, un dispozitiv de blocare la Intercontinental, `napoia militarilor de sub comanda maiorului Dorel Am\riuc\i, unde presiunea manifestan]ilor era cea mai puternic\. Spre ora 23.30, circa 400 ofi]eri-elevi sunt sco[i din acest dispozitiv [i trimi[i la sediul CC, `n fa]a intr\rii B203. Unde a r\mas restul de 380 de ofi]eri-studen]i? ~ncep`nd cu ora 21.00, ministrul Milea va comunica cu trupele direct, prin comunica]ia stabilit\ de echipa sa de transmisiuni la camera 119. ~[i poate imagina cineva c\ ministrul Ap\r\rii, comandant unic, asistat de o grup\ de stat major cu h\r]i [i stegule]e, descoperea abia la dou\ [i jum\tate din diminea]a de 22 decembrie c\ `n zona opera]iilor de represiune se afl\ [i ofi]erii Academiei Militare!? Imposibil [i este `nc\ o dat\ imposibil ca Milea s\-i `ntrebe pe ofi]erii s\i: Ce c\uta]i voi aicea? Cine v-a adus?, la fel cum este imposibil ca ofi]erii Academiei Militare s\ fi fost amplasa]i `n dispozitivul din fa]a baricadei primul r`nd, al doilea r`nd, nu are importan]\ f\r\ ca Milea, aflat acolo mai tot timpul, s\ nu-[i recunoasc\ trupele! S\ fi fost at`t de r\v\[it Milea `nc`t s\ cear\ ofi]erilor s\-[i ]in\ pistoalele `n port, ofi]erii lui fiind `narma]i cu pistoale mitralier\ AKM calibrul 7,62!? Cu astfel de dezinform\ri [i argumente stupide venite din partea
202 Mihai Chiriac, op. cit., p. 31. 203 Costache Codrescu, Armata romn\ n revolu]ia din decembrie 1989, Ed.

Militar\, Bucure[ti, 1998, p. 117.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

317

unor ofi]eri [i generali ai Armatei romne, argumente u[or de demontat datorit\ striden]ei lor ridicole, a crescut [i mai mult suspiciunea c\ Armata a tras [i a fost principala autoare a represiunii. Astfel de teze arunc\ `n aer orice `ncercare lucid\ cum sunt cele ale istoricilor Ioan Scurtu, Florin Constantiniu, Gheorghe Buzatu de a salva ceva din imaginea Armatei [i de a limita dezastrul `n care a fost aruncat\ aceasta, `n condi]iile subordon\rii politice de atunci, a restric]iilor [i priva]iunilor la care erau supu[i militarii sub regimul comunist, `n situa]ia dramatic\ `n care au fost pu[i, `ntre ordin [i con[tiin]\. Cine a tras? Petre Roman, cunoscutul om politic, a relatat Comisiei senatoriale momentul deschiderii focului: Dl Roman: Ultimul asalt a fost la 1 f\r\ 25, c`nd s-a tras `n plin. Atunci, am fugit, bine`n]eles! Pe unii i-au atins gloan]ele. Nu [tiu dac\ au fost gloan]e trasoare sau de mitralier\. Dar chiar dac\ au tras cu gloan]e trasoare, acestea, lovind `n plin... Dl Gabrielescu: ~mi permit s\ v\ explic: gloan]ele, fie de r\zboi, fie de ap\rare... trasoare efectul este acela[i. Asta, a[a, ca pre[edinte al comisiei... Dl Roman: Era o lumin\ mov, vine]ie! Erau ni[te pomi[ori, br\du]i, probabil, am avut senza]ia c\ sunt reteza]i de la r\d\cin\...204 Ceea ce sugereaz\ [i `n aceast\ m\rturie Petre Roman are tr\s\turile unui foc automat executat dup\ ce baricada a fost spart\ [i manifesta]ia `mpr\[tiat\. Cel pu]in pentru aceast\ secven]\, `n care s-au `nregistrat cele mai multe victime, ideea unor civili amplasa]i printre for]ele de ordine [i care au tras dup\ manifestan]i nu este nerealist\. Pe schema dispozitivului de la Inter publicat\ de Sergiu Nicolaescu, apar figura]i astfel de civili `narma]i `n mai toat\ zona din fa]a baricadei. Mihai Montanu a fost unul dintre cei care au asistat la distrugerea baricadei [i unul dintre cei care au fugit din calea gloan]elor: Unul din camioane a intrat `ntr-un tanc [i a luat foc. Pe la 11.00 noaptea. S-au declan[at ac]iuni `ntre cele
204 Arh. SR, Stenograma nr. 90/ 8 martie 1994, Audiere Petre Roman, p. 5.

318

ALEX MIHAI STOENESCU

dou\ p\r]i: solda]i plus mul]ime. Au avut c`[tig de cauz\ cei care aveau for]a armei. Au `nceput s\ ne urm\reasc\ pe grupuri. Noi ne-am retras pe strada Praporgescu. Veneau dup\ noi [i tr\geau. Cu ma[ini de pompieri [i dube. Am ajuns `n Gr\dina Icoanei unde ne-am salvat. (~n grupul respectiv: Viorel Zamfir, P`rjol Dodo, surorile Onac.)205 Gelu Voican Voiculescu, un alt martor al evenimentului, a v\zut, dar a avut [i posibilitatea de a verifica: Pe la miezul nop]ii Ceau[escu [i-a dat seama c\ Milea tergiverseaz\, c\ se fac atacuri simulate. Ei auzeau r\p\itul `n cl\direa CC, dar nu se termina manifesta]ia. Noi deja ne obi[nuisem, tr\geau cu trasoarele `n aer, f\ceau zgomot [i noi ne aprindeam ]ig\rile, vorba aia. Era clar c\ militarii ne feresc [i fac jocul \sta ca s\ aud\ Ceau[escu. {i atunci, cam pe la miezul nop]ii, Ceau[escu l-a `ncadrat pe Milea cu Ilie [i cu Andru]a [i i-au for]at m`na. Atunci au tras, au primit ordin [i au tras. Asta e drama lui Milea. |ia din 21 noaptea, de la ora nou\, `mpu[cau f\r\ zgomot, nu se auzea `mpu[c\tura. Se vedea doar omul c\z`nd. Ori chestia asta nu po]i s-o faci dec`t cu arm\ special\ cu amortizor [i infraro[u, arme pe care ai no[tri nu le aveau. Am avut Securitatea `n m`n\, au fost oameni care au vrut s\ profite [i spuneau orice, turnau s\ scape sau s\ se afirme, dar nici unul nu a admis a[a ceva. Securitatea nu avea armele astea206. Pare mult mai verosimil ca victimele acestui asalt s\ fi c\zut ca urmare a focului automat tras dup\ ei, `n timp ce fugeau. Puteau fi civilii, puteau fi [i militarii din primul r`nd. Asta nu exclude versiunea unor trageri de precizie, folosind arme cu infraro[u, dar mai devreme. Procuratura Militar\ identific\ `ns\ doar dou\ momente `n care s-au produs victime [i `n ambele momente au tras militari ai MApN, apoi furnizeaz\ o explica]ie pentru confuzia care domne[te `n privin]a autorilor: Participarea unit\]ilor [i subunit\]ilor MApN la reprimare, cu consecin]a mor]ilor [i r\ni]ilor din 21/22 decembrie, a fost cercetat\ `n dosarul nr. 97/P/1990 al Sec]iei Parchetelor Militare, dosar `n care s-a stabilit c\, pe l`ng\ ministrul de Interne [i [eful
205 Arh. SR, Stenograma nr. 14/10.XI.1993, Audiere Montanu Mihail, p. 5. 206 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 215.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

319

Departamentului Securit\]ii Statului (Postelnicu Tudor [i generalul Iulian Vlad care au fost trimi[i `n judecat\), `n organizarea represiunii s-a implicat direct [i ministrul Ap\r\rii Na]ionale generalul Milea Vasile, cu privire la care s-a dispus `ns\ ne`nceperea urm\ririi penale dat fiind decesul (sinuciderea) acestuia. ~n cursul cercet\rilor, identitatea militarilor care, folosind armamentul din dotare, au provocat moartea sau r\nirea unor persoane, nu a putut fi stabilit\. Aceast\ situa]ie se datoreaz\ mai multor `mprejur\ri cu care ancheta s-a confruntat: dispozitivele `n zona central\ a capitalei unde s-au `nregistrat mor]i [i r\ni]i au fost formate din for]e mixte (de mili]ie, securitate, armat\); cadavrele nu au fost autopsiate; nu au fost prelevate elemente de muni]ie din corpul celor uci[i [i r\ni]i ceea ce a f\cut imposibil\ identificarea individual\ a armelor folosite; r\ni]ii [i celelalte persoane audiate ca martori nu au putut furniza rela]ii prin care s\ se ajung\ `n concret la identificarea celor care au tras; for]ele implicate `n represiune au negat folosirea armamentului `mpotriva manifestan]ilor207. S\ analiz\m c`teva aspecte prezentate `n acest document al procurorului militar [ef adjunct al Sec]iei Parchetelor Militare: `n primul r`nd, afl\m c\, dac\ ar fi tr\it, Vasile Milea ar fi fost inculpat ca organizator [i ca persoan\ implicat\ direct `n represiune; `n al doilea r`nd, nu s-a putut stabili identitatea militarilor care au tras, din mai multe motive [i aici `ncep semnele de `ntrebare: Dispozitivele de reprimare au fost mixte; informa]ia este corect\, dar nu se precizeaz\ faptul c\, `n timp ce for]ele de Securitate au predat muni]ia intact\, trupelor Armatei le-au lipsit zeci de mii de cartu[e! Comisia senatorial\ a f\cut dou\ constat\ri: ~ntreaga cantitate de muni]ie a subunit\]ilor trupelor de securitate ce s-a aflat `n zona Pie]ei Palatului a fost predat\ la depozite `n ziua de 22.12. orele 13.00-14.00, acest lucru fiind consemnat la fiecare unitate `n procese-verbale `ntocmite de comisii numite prin ordin de zi pe unitate, iar pentru zona Sala Dalles-Inter, comisia a stabilit c\
207 SPM, locotenent-colonel Gh. Cornescu, Informare cu privire la cercet\rile

efectuate de parchetele militare n cauzele referitoare la evenimentele din Decembrie 1989, p. 8.

320

ALEX MIHAI STOENESCU

pe timpul execut\rii misiunii, ini]ial nu s-a distribuit muni]ie, `ns\, ulterior, fiecare elev a primit c`te 10 cartu[e. Dup\ ora 02.00, at`t cadrele c`t [i elevii au stat `n autobuze [i camioane, p`n\ `n data de 22.12.1989, ora 12.00, c`nd s-a primit ordin de retragere `n unitate, proced`ndu-se la ridicarea armamentului [i muni]iei. Cu aceast\ ocazie s-a constatat c\ numai general-locotenent Nicolae Andru]a Ceau[escu avea lips\ 6 cartu[e calibrul 7,65 pentru pistolul Carpa]i pe care `l avea `n dotare. USLA nu a tras un foc, scutierii nu aveau arme de foc asupra lor. Care este consisten]a caracterului mixt al for]elor care au tras? Cadavrele nu au fost autopsiate. De ce? Dac\ la Timi[oara a existat scuza lipsei condi]iilor de conservare a cadavrelor, furtul acestora [i dispari]ia probelor materiale din ordinul generalului Nu]\, la Bucure[ti nu s-a pus nici una din aceste probleme. Cadavrele au fost duse la spitale, la morg\, `n locuri unde au existat toate condi]iile pentru efectuarea autopsiilor. Nu s-au prelevat probe de muni]ie din cadavre sau din corpul celor r\ni]i. De ce? Dup\ spargerea baricadei [i `mpr\[tierea mul]imii cu foc, a avut loc sp\larea s`ngelui de pe strad\, ceea ce `nseamn\ [tergerea probelor. A v\zut cineva Procuratura `n Pia]a Universit\]ii colect`nd probe (gloan]e, arme, fragmente de `mbr\c\minte, umane) sau `mpiedic`nd distrugerea probelor? Presupun`nd c\ nu au fost prelevate gloan]ele din cadavre, din vreun motiv tehnic sau din cauze temporale, cum se explic\ dispari]ia sau neprelevarea gloan]elor extrase din cei r\ni]i? Ace[tia au fost du[i la un spital [i medicii au scos gloan]ele din ei. Unde sunt? Pentru toate aceste erori profesionale ale Procuraturii pot exista circumstan]e atenuante: acelea[i considerente politice [i psihologice ca `n cazul celorlalte institu]ii ale statului comunist, lipsa de profesionalism [i de con[tiin]\ a procurorului general Popovici, deruta care a cuprins o institu]ie preg\tit\ s\ acuze [i s\ trimit\ `n judecat\ pe manifestan]i [i care s-a trezit `n c`teva ore c\ trebuie s\ fac\ asta `mpotriva celorlal]i, rapiditatea cu care s-au desf\[urat evenimentele. Un singur procuror surprins `n Pia]a Universit\]ii

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

321

culeg`nd probe ar fi fost luat pe sus imediat. R\m`ne o singur\ `ntrebare pe care o pune la sf`r[itul unor m\rturii contradictorii Comisia senatorial\: Cine putea trage din locurile indicate: agen]i str\ini `narma]i [i preg\ti]i pentru diversiune sau Securitatea?208 Securitatea spune c\ agen]ii str\ini, iar for]a care a luat puterea `n mod autoritar [i complet, Armata, nu a fost `n stare, nu a dorit ca toate aceste probe lips\ s\ fie g\site [i vinov\]ia Securit\]ii, intrat\ `n subordinea ei cu aceea[i rapiditate invocat\ [i de Procuratur\, dovedit\. ~n schimb, s-a ocupat cu distrugerea probelor, cu `mpiedicarea cercet\rilor, refuz`nd s\ predea armamentul prezent la Inter spre cercetare [i pun`ndu-i pe solda]i s\-[i cure]e armele, arunc`nd `n b\t\lia public\ argumente neg`ndite, penibile, plas`nd subunit\]ile de scutieri `n prima linie [i acuz`ndu-le ca autoare ale focului, c`nd acele trupe erau dotate cu scuturi [i bastoane. Pentru zecile de mii de cartu[e lips\ s-a invocat o singur\ scuz\: au tras `n aer. Nu este un comportament de nevinovat. Ca s\ lumin\m [i mai bine momentul represiunii de dup\ spargerea baricadei [i pentru a-l disocia [i contura separat de tragerile diversioniste petrecute mai devreme, am apelat din nou la Gelu Voican Voiculescu, care a avut curiozitatea s\ reconstituie faptele din calitatea oficial\ de viceprim-ministru [i comandant al Securit\]ii, identific`nd [i nume de militari care au tras, unde [i c`nd: Gelu Voican Voiculescu: (...) La baricad\ era Dan Iosif, [i Dinc\ `i ]inea un acumulator pentru portavoce. Dan Iosif era cu geaca aia ro[u cu negru, Dinc\ era complet r\gu[it. For]ele de ordine d\deau cu spum\, pompierii... Pe la 23.00 plec din nou la P\unescu. Se tr\gea `n sus cu trasoare. ~l g\sesc [i `i spun: Haide acum Adriane, se c`nt\ versurile tale acolo. E nevoie de vocea ta de tunet la baricad\. AMS: Se c`ntau versurile lui P\unescu la baricad\?! GVV: Da, `ns\ nu cred c\ [tiau ce c`nt\. Deveniser\ at`t de populare c\... Eu cred c\, dac\ P\unescu ie[ea atunci, lumea `l
208 Sergiu Nicolaescu, Cartea revolu]iei romne. Decembrie 1989, Ed. Ion

Cristoiu, Bucure[ti, 1995, p.169.

322

ALEX MIHAI STOENESCU

accepta. L-am aten]ionat pe 25 c\ a venit la spartul t`rgului. }ii minte ce-a p\]it. O revolu]ie na[te astfel de clipe astrale, decisive, iar `n plan uman, individual, produce cotituri bru[te ale destinului. De la el am plecat cu Andrei. La 00.25, dou\ tanchete au spulberat baricada [i au `nceput s\ trag\ `n plin. AMS: O secund\. Se tr\gea de pe tancuri, de pe TAB-uri? GVV: Nu, erau forma]iuni militare, infanterie care `naintau tr\g`nd. Eram `n fa]\ la Inter, chiar `n fa]a u[ilor de la Inter. {uierau gloan]ele, produceau zgomotul acela de spin, de glon] care se rote[te rapid `n aer, [i treceau pe l`ng\ mine `n st`nga [i `n dreapta. Unii se aruncau la p\m`nt. Eu am mai r\mas `n picioare pentru c\ voiam s\ v\d scena [i, la un moment dat, c`nd mi-a [uierat un glon] pe la urechea dreapt\, mi-am spus c\ e sinucidere. Dar momentele acelea de luciditate `n care am r\mas cu privirea spre baricad\, `n timp ce lumea fugea, mi-au permis s\ observ efectul de contaminare gregar\ a panicii. Lumea fugea pe l`ng\ mine de rupea p\m`ntul, cum se spune, iar carosabilul s-a golit instantaneu, dar instantaneu. Era ceva care se m\sura `n dou\ secunde. Am luat-o [i eu la fug\ prin fa]a Teatrului Na]ional, prin parcul acela din fa]\, [i am vrut s\ trec spre Ministerul Agriculturii. ~n momentul \la, o tanchet\ condus\ de maiorul Ro[ca a f\cut brusc la st`nga [i m-a surprins `n plin\ trecere. Aveam de ales s\ m\ `ntorc pe trotuar sau s\ fug `nainte, prin fa]a lui. Am ales varianta s\ fug `nainte. Tipul tr\gea din plin cu mitraliera de 14,5 `n axul Bulevardului Republicii. Repet, focul era `n plin... AMS: Plan orizontal. GVV: Plan orizontal, dar pe axul bulevardului. Nu f\cea cu mitraliera dreapta-st`nga, c\ ar fi fost pr\p\d. Lumea fugea pe trotuare. ~n col]ul unde este o alimentar\, `nainte de Rosetti, pe partea dreapt\... este Ministerul Agriculturii, apoi o str\du]\... AMS: Care iese `n spate la Col]ea. GVV: Strada Sl\nic. Pe str\du]a Sl\nic, aici, `n fa]\ la alimentar\, a fost lovit un tip. A c\zut ca o c`rp\, instantaneu, ca o gr\mad\ de haine pr\fuite. Vedeam primul om omor`t astfel, mort pe loc. Maiorul Ro[ca a tras un timp din pozi]ia aia, apoi s-a dus `nainte, a

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

323

dat roat\ pe la Rosetti, a tras `n axul bulevardului spre Mo[ilor, apoi a f\cut un lucru absurd. S-a suit cu ro]ile peste ma[inile parcate, f\r\ nici o noim\, f\r\ nici o g`ndire militar\, [tiu eu, vreun scop tactic. Pur [i simplu le lua la r`nd [i trecea peste ele, le strivea. A revenit pe bulevard [i, pentru c\ noi am strigat, a `ntors [i a vrut s\ intre pe strada Sl\nic. AMS: Nu putea s\ v\ aud\, era dirijat. GVV: Probabil, dar ne-a [i v\zut. A venit `n dreptul str\zii Sl\nic [i a tras o rafal\, lovindu-l pe un b\rbat `n gamb\. Mi-aduc aminte c\ alerga [chiop\t`nd [i am v\zut [i rana, o gaur\ relativ rotund\ `n gamb\. Ne-am ad\postit `n orice firid\, gang, col] de cl\dire pe care le-am g\sit. Fiind `ntuneric, i-a fost fric\ s\ intre pe str\du]\, a[a c\ a renun]at [i s-a `ntors spre Universitate. Am hot\r`t s\ m\ `ntorc acas\ [i traversez Republicii. }iganii sp\rgeau vitrinele [i furau. De fapt, vitrinele fuseser\ sparte mai devreme de lumea care a venit, dar care nu fura, era o furie neputincioas\. Acum ap\ruser\ ]iganii [i furau. C`teva TAB-uri au revenit [i i-au fug\rit pe to]i p`n\ la Mo[ilor. Deja `mi f\ceam planuri: am fost sigur reperat, m-au v\zut [i `nregistrat, gata! Eram hot\r`t s\ fug, s\ trec grani]a pe Valea Some[ului. Dar nu `nainte s\ v\d ce se `nt`mpl\ diminea]a. Am ajuns (acas\) pe la 03.00-04.00 noaptea.209 O problem\-cheie a evenimentelor de la Inter este configura]ia real\ a dispozitivului for]elor de ordine `n momentul spargerii baricadei, deoarece `n acel moment s-a tras, iar cei care au tras erau evident `n r`ndul `nt`i. Schi]a publicat\ de Sergiu Nicolaescu plaseaz\ `n primele r`nduri scutieri, mili]ieni [i civili `narma]i210. Solda]ii sunt undeva `n spate. Aceast\ situa]ie nu poate fi valabil\ `n momentul spargerii baricadei. Ion Dinc\, personaj cu instruc]ie militar\, cunoscut general brutal, avea s\ declare Comisiei senatoriale: Am vrut s\ plec cu un ofi]er care m\ `nso]ea, am cobor`t pe la poarta B, dar se g\seau trupe masate, pe (str.) One[ti erau scutieri
209 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 205-207. 210 Sergiu Nicolaescu, Revolu]ia. nceputul adev\rului. Un raport personal, Ed.

Topaz, Bucure[ti, 1995, p. 169.

324

ALEX MIHAI STOENESCU

de la USLA (corect, de la F.O.I., n.a.), `n fa]\ era circa un batalion de infanterie moto cu automate, de la un regiment mecanizat din Bucure[ti, care era comandat de maiorul Am\riuc\i. Se mai g\seau `n spatele acestui bloc [ase TAB-uri, iar `n spatele lor erau cinci tancuri [i `n spatele tancurilor erau cei de la [coala de ofi]eri de la B\neasa, comandat\ de Andru]a Ceau[escu. Acesta era dispozitivul din (str.) One[ti [i Intercontinental, iar aici baricada era deja format\ [i era acea ma[in\, care a fost izbit\ `n parapetul intr\rii, la metrou211. Incidentul cu ma[ina (camion) izbit\ de parapet s-a produs dup\ ora 23.00, fiind incendiat\ cu un cocteil Molotov aruncat cu precizie `n interiorul unei anvelope. A[adar, dispozitivul v\zut de Dinc\ nu poate fi dec`t cel dinaintea spargerii baricadei. A urmat o disput\ `ntre liderii politici [i militari privind folosirea desantului pe tancuri `n momentul spargerii baricadei. Deci, sunt opera]ii imediat premerg\toare spargerii baricadei. Tot atunci, Dan Iosif a observat un anumit am\nunt care vine s\ `nt\reasc\ ipoteza folosirii exclusive a trupelor MApN la asaltul final: I-am v\zut pe cei care au venit din direc]ia Restaurantului Pescarul Postelnicu [i Milea. Milea avea mantaua pus\ pe umeri, ca Ceapaev, iar tocul de la pistolet era deschis. A dat ni[te ordine, era `nconjurat de oamenii lui, de militari, [i au venit dou\ camioane cu c`te dou\ plutoane, nu [tiu c`]i intr\ `ntr-un camion, au plecat unii [i au fost `nlocui]i de \[tia. Eu am crezut c\ oamenii aceia au refuzat s\ trag\ [i sunt cei introdu[i la Otopeni `n dispozitiv. Eu cred c\ cei adu[i de la C`mpina sunt cei care nu au vrut s\ trag\ `n noaptea de 21212. Cotidianul Jurnalul Na]ional a publicat `n Nr. 3337/5 mai 2004, la pagina 6, o schem\ a dispozitivului `n care, imediat `n spatele blindatelor, apare o forma]iune militar\ cu simbolul A.M.G. ea `nseamn\ Academia Militar\ General\. Este prezentat [i traseul blindatelor dup\ ce au spart baricada. Dup\ ce blindatele au trecut prin baricad\, nu putea deschide foc dec`t aceast\ forma]iune A.M.G. Lucrurile se clarific\ `n bun\ m\sur\ prin documentele oficiale ale Comisiei senatoriale. La Anexa 36 din raportul Comisiei
211 Constantin Sava [i Constantin Monac, op. cit., p. 569. 212 Convorbire telefonic\ din 5 iulie 2004.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

325

este publicat Dispozitivul [i evolu]ia ac]iunilor desf\[urate de trupe apar]in`nd MApN pe bulevardele Magheru, N. B\lcescu [i 1848 `n noaptea de 21/22.12.1989. Pe acest document oficial `ntocmit, conform Notei, pe baza documentelor MApN [i a declara]iilor unor martori oculari, nu exist\ civilii cu automatele pe sub haine, `n schimb sunt figurate cu mare precizie for]ele militare. ~n fa]a baricadei sunt trupele UM 01908, iar imediat `n spatele lor ofi]erii-elevi ai Academiei Militare. Este interesant c\ ac]iunea, `nf\]i[at\ `n progresie, adic\ [i dup\ spargerea baricadei, prezint\ `naintarea deta[amentelor Academiei Militare pe bulevard `n jos, atac`nd [i cea de-a doua baricad\, de la magazinul Cocor. Trupele UM 01908 dispar! Este a[adar perfect posibil, dup\ cum arat\ chiar documentele Armatei ca trupele de solda]i `n termen s\ fi fost date la o parte, retrase `n ultimul moment, iar atacul s\ fi fost condus, ca forma]iune de infanterie, de ofi]erii-elevi ai Academiei Militare. Incalificabil! Criminal! Unul din cele mai grave gesturi f\cute vreodat\ `n istoria ]\rii noastre `mpotriva Armatei! Numai pentru acest ordin Ceau[escu putea fi `mpu[cat de zece ori, iar Milea, al\turi de el! Aceasta este mo[tenirea l\sat\ Armatei de aceste dou\ figuri sinistre m`njirea elitei Armatei Romniei cu s`ngele cet\]enilor ]\rii. Mai exist\ o disput\ privind felul cum a fost spart\ baricada pe fond, minor\ , exper]ii Armatei afirm`nd c\ distrugerea ei s-a f\cut f\r\ vitez\, iar Dan Iosif insist`nd asupra faptului c\ s-a aflat pe v`rful baricadei [i a v\zut clar cum cele dou\ tancuri [i-au luat un avans considerabil, p`n\ dincolo de Sala Dalles, atac`nd `n for]\, cu turela rotit\ [i tunul `ndreptat spre `napoi. Acest fapt este minor, deoarece s-a constatat pe baz\ de m\rturii [i `n lipsa vreunei contram\rturii c\ `nainte de atacarea baricadei au fost f\cute anun]uri clare prin portavoce c\tre demonstran]i, prevenindu-i s\ se fereasc\ [i s\ p\r\seasc\ zona `ntruc`t baricada va fi distrus\ de tancuri. Problema este cine a tras dup\ ce baricada a fost spart\. Aici trebuie ad\ugat\ ac]iunea for]elor de securitate-mili]ie. Avem m\rturii c\ s-a tras `n plan orizontal [i dintr-un ABI, dar [i informa]ii c\ cei mai mul]i mor]i au c\zut la sta]ia de metrou de la Bati[tei, unde militarii se estimeaz\ c\ ar fi fost cadre ale Ministerului de

326

ALEX MIHAI STOENESCU

Interne au executat foc pe scara de acces [i apoi asupra oamenilor care fugeau pe peroane. A[adar, pentru a clarifica secven]ialitatea cazuisticii criminale de la baricad\ [i pentru a trage [i o concluzie, vom identifica secven]ele probabile [i credibile ale represiunii: ~ntre 16.30 [i 16.45 se petrece incidentul cu camionul militar, incident `n care mor [apte persoane c\lcate de vehicul [i alte opt `mpu[cate (conform Procuraturii Militare). ~n jurul orei 21.00 se execut\ foc diversionist din blocurile al\turate, posibil numai din cl\direa fostului Credit minier, ucig`nd cinci sau [ase persoane din mul]ime, foc tras cu arme speciale [i care nu avea nici un sens, dec`t s\ provoace `nt\r`tarea mul]imii; toate for]ele angajate, precum [i revolu]ionari recunoscu]i [i responsabili afirm\ c\ acest foc a fost tras de for]e str\ine. O m\rturie `l indic\ pe colonelul Trosca cu tr\g\torii lui. ~ncep`nd cu ora 00.12 se declan[eaz\ atacul for]elor militare de represiune, care execut\ foc cu arme automate `n plan orizontal omor`nd [i r\nind 148 de persoane. Dup\ oroarea de la baricad\ a urmat oroarea de la sediul central al Mili]iei. Aflat printre cei aresta]i la baricad\, scriitorul Horia Roman Patapievici a descris represiunea brutal\ la care au fost supu[i cei aresta]i: Ne-au pus c\tu[ele la ambele m`ini: formam un [ir dezorientat [i haotic, `mpins s\ [chiop\teze docil pe culoarele `ntunecate ale Lubiank\i bucure[tene. Aici aveam s\ cap\t primele semne ale violen]ei represiunii care se desf\[ura afar\. Culoarul pe care `l str\b\team, r\sucit prin m\runtaiele cl\dirii ca un [arpe segmentat, d\dea spre mai multe s\li (am num\rat patru): toate gemeau de oameni. Dar nu erau oamenii pe care `i `nt`lneam de obicei pe strad\. Ar fi mai nimerit s\-i numesc trupuri, [i anume o gr\mad\ de trupuri st`lcite. Erau `nnoroi]i, b\tu]i, desfigura]i, st`lci]i [i speria]i. Un t`n\r tocmai primea `n fluierul piciorului lovituri cu bocancul: cel care i le d\dea era un pu[ti cu ochi injecta]i [i tr\s\turi agreabile, care, printre din]i, `i cerea victimei sale s\ `[i

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

327

]in\ dracului fa]a `ntoars\ la zid. Un b\rbat b\rbos cu alur\ de pictor urla de baioneta cu care un mili]ian `i r\scolea testiculele. Al]ii, mai noroco[i, erau b\tu]i numai sporadic, c`nd mili]ienii, care se `nt\r`tau `ntre ei, se n\pusteau `njur`nd s\ loveasc\. Cei care nu aveau `nc\ m`inile zdrelite se ]ineau de zid precum be]ivii (de[i nimeni nu era beat); ceilal]i, cu m`inile `nro[ite de s`nge, se ag\]aser\ de pere]i cu pieptul [i cu obrajii, de team\ s\ nu-i supere pe mili]ieni, care urlau continuu, ca poseda]ii, sta]i, b\ animalelor, drep]i! Stai drept, boule, nu auzi! ai? [i urma lovitura, [i apoi altele [i a[a p`n\ c`nd icniturile se r\reau, iar cel care lovea `[i pierdea respira]ia. Pe pojghi]a tencuielii se l\]eau desenele neregulate ale s`ngelui `mpr\[tiat. Podeaua era plin\ de trupuri aruncate de-a valma. Printre ele, c\lc`nd [i izbind, cizmele mili]ienilor f\ceau poteci de ordine. ~njurau `ncontinuu, monoton [i cu ur\. ~[i `ntre]ineau prin vorbe `nd`rjirea pe care un maior cr\c\nat [i violent le-o inculca, pomenindu-l mereu pe tovar\[ul secretar general213. ~n acest loc vom face un salt pentru a analiza un aspect ciudat, care nu a ]inut de folosirea focului de arm\ la baricad\, dar se `nscrie [i el `n categoria represiunii.

Cazul listelor negre


Pe timpul cercet\rilor pentru reconstituirea faptelor din decembrie 1989 am dat [i peste un subiect foarte sensibil, pe care de fapt `l lansase chiar `n seara de 22 decembrie Dumitru Mazilu, f\r\ `ns\ a na[te [i o verificare a spuselor sale. Este vorba de listele negre ale Securit\]ii care con]ineau numele opozan]ilor [i disiden]ilor ce trebuiau izola]i dup\ alt\ versiune, chiar lichida]i `n situa]ii speciale. Informa]ia cea mai ampl\ despre existen]a acestor liste a fost dat\ de colonelul Gheorghe Ra]iu, fostul [ef al
213 H.-R. Patapievici, Politice, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1996, pp. 8-9. (Scenele

s-au petrecut la Mili]ia Capitalei, nu la Inspectoratul General al Mili]iei, cum eronat crede H.-R. Patapievici.)

328

ALEX MIHAI STOENESCU

Direc]iei I: Ca s\ fiu mai bine `n]eles am s\ v\ relatez c\ din ordinul lui Nicolae Ceau[escu, fiecare unitate de Securitate avea `ntocmite trei tabele cu persoane ce ar fi trebuit neutralizate `n situa]ii deosebite, prin re]inere [i internare `n lag\re sau colonii. Erau trei tabele, deoarece re]inerea urma s\ se fac\, `n raport de pericolul pentru Securitatea Statului, `n trei urgen]e: I, a II-a [i a III-a. Trebuie s\ v\ spun c\ generalul Vlad, ca [i ceilal]i din conducerea Securit\]ii nici nu ne-am propus s\ aplic\m aceast\ m\sur\, cu toat\ situa]ia deosebit\ care se crease `n ]ar\ (...) S\ fie clar c\ nici Dumitru Mazilu nu a fost arestat. ~n seara zilei de 21 decembrie, c`nd demonstra]ia din Pia]a Universit\]ii era `n toi, Ceau[escu [i-a amintit (cu prilejul unei suite de repro[uri la adresa Securit\]ii) de listele la care ne-am referit. El a spus: Uite, ave]i liste cu cei ce trebuie aresta]i `n astfel de `mprejur\ri. Ce a[tepta]i, de ce nu ac]iona]i? De ce nu-l aresta]i pe Mazilu, a]i uitat c\ este agent american? Ce mai a[tepta]i? ~n aceste `mprejur\ri, Mazilu a fost re]inut la miezul nop]ii [i condus `n birourile Inspectoratului Jude]ean Teleorman, unde a stat p`n\ a doua zi diminea]\, c`nd, din ordinul generalului Vlad (dat mult `nainte de fuga lui Nicolae Ceau[escu), a fost readus la Bucure[ti [i pus `n libertate, profit`nd astfel s\ se al\ture celorlal]i conduc\tori ai r\scoalei214. Dumitru Mazilu, una dintre cele mai controversate figuri ale revolu]iei, considerat de Securitate, pe baza unui dosar voluminos, agent romn `ntors de americani, a avut o traiectorie meteoric\ prin evenimentele din decembrie 1989 [i ianuarie 1990, fiind caracterizat de pres\ `n mod exagerat ca o persoan\ instabil\ psihic [i ale c\rei declara]ii con]in o doz\ mare de hazard. El a descris `n tonuri dramatice [i, de aceea, lipsite de credibilitate, arestarea sa [i drumul spre Alexandria, `n timpul c\ruia urma a fi executat: Ne a[teptam la un accident de ma[in\, de tractor sau un nou atac de cord a[a cum se proceda de obicei, dar nu m\ g`ndisem niciodat\ c\ se va ajunge la formula PLUTONULUI DE EXECU}IE. Ceva survenise, ceva foarte grav, dac\ tiranii hot\r`ser\ s\ termine at`t
214 Gheorghe Ra]iu, Raze de lumin\ pe c\r\ri ntunecate, Ed. Paco, Bucure[ti, 1996, pp. 68-69.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

329

de brutal cu noi... Mai t`rziu, aveam s\ afl\m c\ v`rfurile represiunii ajunseser\ la concluzia `n acea zi fatal\ pentru tiranie c\ eu a[ conduce mi[c\rile tinerilor din Bucure[ti, prin copilul meu, care fusese prezent `n toate punctele fierbin]i din Capital\215. Aceast\ persoan\, fost ofi]er de Securitate, a ajuns omul num\rul doi `n stat dup\ decembrie 1989. Dumitru Mazilu era avizat de existen]a acelui ordin secret, dar `n afar\ de m\rturia sa emo]ional\ nu exist\ nici o prob\ c\ s-a urm\rit execu]ia lui. Totu[i, o informa]ie desprins\ din noianul de fraze eufuistice ale personajului ne ajut\ s\ `n]elegem c\ ordinul primit de Stamatoiu a venit prin ministrul de Interne, Tudor Postelnicu. Este perfect plauzibil. St`nd [i analiz`nd `ns\ cu aten]ie [i f\r\ sentimente afirma]iile lui Dumitru Mazilu, putem presupune c\ pronun]area numelui s\u `n Pia]a Universit\]ii, cu ocazia `ntocmirii acelor liste ale revolu]ionarilor, al\turi de nume ca Iliescu, B`rl\deanu sau Corneliu M\nescu, nu putea s\ nu trezeasc\ alerta Securit\]ii `n ce `l prive[te. Cunoscut de grupul Mansarda, aflat `n leg\tur\ cu Ambasada SUA, numele s\u a fost lansat pe strad\ cu scopul de a fi integrat scurtei liste de disiden]i afla]i la `ndem`n\. ~n ce prive[te cazul listelor negre, acesta suport\ o explica]ie nu numai logic\, dar [i sprijinit\ pe datele furnizate `n acest subiect de un ofi]er de Securitate pensionar, pe nume Tudorel Popescu, fost `n garda lui Gheorghiu-Dej [i comandant `n anii 5060 al unei unit\]i MI. Ulterior a ajuns p`n\ la func]ia de secretar de stat la MICM. Ordinul privind neutralizarea unor opozan]i fusese emis `nc\ de pe vremea lui Gheorghiu-Dej. De aici [i explica]ia pentru apari]ia surprinz\toarelor cuvinte lag\re [i colonii din relatarea colonelului Gheorghe Ra]iu. ~n 1989 nu mai existau lag\re [i colonii `n care s\ fie du[i opozan]ii. ~ns\ ordinul exista `n forma sa ini]ial\, iar `n forma sa ini]ial\, ceea ce colonelul Ra]iu nume[te urgen]a a III-a `nsemna lichidarea fizic\. De altfel, dac\ observ\m cu aten]ie textul lui Ra]iu vom vedea c\ el enumer\ numai dou\ m\suri din trei re]inere [i internare, f\r\ s\ explice care
215 Dumitru Mazilu, Revolu]ia furat\. Memoriu pentru ]ara mea, vol. 1, Ed. Cozia,

Bucure[ti, 1991, p. 41.

330

ALEX MIHAI STOENESCU

era a treia m\sur\. Era lichidarea fizic\. ~n Raportul Comisiei senatoriale, la capitolul Evenimentele desf\[urate `n municipiul Arad, se g\se[te [i urm\torul pasaj: Comandamentul operativ din sediu a discutat diferite modalit\]i de `mpr\[tiere a manifestan]ilor. Radu Constantin (secretar CC al PCR venit de la Bucure[ti, n.a.) se interesa dac\ sunt preg\tite listele A [i B [i cerea punerea lor `n aplicare. Era un ordin mai vechi al Securit\]ii c\, `n caz de necesitate, suspec]ii trecu]i pe listele A trebuiau ridica]i [i du[i `ntr-o zon\ necunoscut\, iar cei trecu]i pe listele B, mai pu]in periculo[i, trebuiau doar izola]i `n apropierea domiciliului. La Arad nu erau actualizate aceste liste [i nici nu au fost puse `n aplicare216. Textul spune mult mai mult dec`t grafia frazelor sale. Dac\ `n cazul Bucure[ti este invocat un ordin personal al lui Ceau[escu dat Securit\]ii, cazul Arad dovede[te implicarea `n acte criminale a structurii Comitetului Central, av`nd `n vedere c\ un secretar CC trimis acolo cuno[tea existen]a listelor negre [i cerea aplicarea lor. Este logic s\ presupunem c\ situa]ia lui Radu Constantin nu era singular\. ~nc\ o dat\ se dovede[te c`t de important\ era o cercetare, o anchet\, un proces al conducerii partidului, al comunismului. De acel ordin nu s-a mai ocupat nimeni, mul]i ani de zile, motiv pentru care nici nu a fost modificat, elimin`ndu-se, de exemplu, prostia cu lag\rele [i coloniile, cu excep]ia lui Ceau[escu, pe care `l putem b\nui preocupat de aceast\ problem\ `n ultimele sale zile de conduc\tor. Cei care vor s\ apere Securitatea, tinz`nd spre un tablou imaculat al ei, sigur c\ neag\ existen]a acestui ordin, dar `n realitate problema este c\ nu s-a executat. {eful Direc]iei VI a refuzat s\ execute ordinul lui Stamatoiu, apoi generalul Neculicioiu nici n-a vrut s\ aud\ de scoaterea lui Brucan de sub autoritatea sa, pentru c\ [i Brucan era vizat, iar generalul Vlad a [i ordonat aducerea lui Mazilu `napoi. Mai mult dec`t at`t, avem o informa]ie c\ un anumit pericol a existat. ~n timpul audierii sale la Comisia parlamentar\, colonelul Ciurl\u, [eful Securit\]ii Ia[i, a explicat c\ `n diminea]a de
216 Senatul Romniei, Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate n revolu]ia din decembrie 1989, vol. I, p. 390.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

331

22 decembrie a primit un telefon de la generalul Vlad prin care i-a ordonat s\ elibereze imediat aresta]ii din 14 decembrie: Dl Gabrielescu: Deci, generalul Vlad a dat ordin s\ li se dea drumul? Dl Ciurl\u: Da, mi-a dat de `n]eles c\ cine [tie ce ordine putem primi cu ei, m\ g`ndeam c\ putea cineva s\ zic\: `mpu[ca]i-i [i atunci am spus [efului arestului s\ le dea drumul.217 Contact`ndu-l telefonic `n ziua de 14 iulie 2004 pe Cassian Maria Spiridon, unul dintre aresta]ii de la Ia[i, am aflat urm\toarele: C`nd au venit la mine `n celul\ erau gr\bi]i: Repede, repede! Eu atunci le-am spus: Domne, nu [tiu ce v-a apucat, dar s\ [ti]i c\ eu nu mi-am schimbat opiniile {tim, dar repede, repede!... Eu, tot s\ le explic c\ n-are rost s\ m\ elibereze... Domne, nu mi-am schimbat ideile... Ei, nimic: Repede, repede.... M-au scos at`t de repede, c\ mi-au r\mas batistele acolo, eram f\r\ [ireturi, f\r\ curea... Eu am crezut c\ au f\cut treaba asta de frica revolu]iei, de team\, dar acum aflu... Doamne, Doamne, pe l`ng\ ce am trecut! Eu am tot spus c\ [tiam c\ voi fi omor`t, am v\zut dup\ revolu]ie [i documentul cu condamnarea la moarte, [i lumea zicea c\ exagerez. Un aspect care a fost aruncat destul de u[or `n derizoriu se adaug\ acum argumentelor ce se adun\ acestui caz al listelor negre. Agentura sovietic\ din Romnia nu acorda `nt`mpl\tor protec]ie cet\]enilor romni pe care `i folosea pentru ac]iunea de subversiune liderilor Frontului Popular Romn de la Ia[i, lui Mircea Dinescu, grupului B\canu pentru c\ listele negre fuseser\ introduse `n procedurile Securit\]ii romne chiar de ei, de KGB, `n perioada Ana Pauker Dej. A[adar, nu `nt`mpl\tor membri agenturii sovietice le d\deau garan]ii opozan]ilor de la Ia[i [i Bucure[ti: V\ protej\m! V\ ap\r\m!, iar Brucan [i Mircea Dinescu erau vizita]i periodic. Sovieticii cuno[teau acest fapt, aplicat `n URSS `n numeroase cazuri, aplicat [i `n Polonia `n cazul Jerzy Popieluszko, dar nu [i-au `nchipuit c\ generalul Vlad va `mpiedica aplicarea lui `n Romnia. ~n general, una din erorile de calcul ale sovieticilor a fost neevaluarea
217 Arh. SR, Stenograma nr. 179/29 mai 1994, Audierea colonelului Ciurl\u Gh. Constantin, p. 54.

332

ALEX MIHAI STOENESCU

corect\ a reac]iei sau, mai bine spus, a nonreac]iei Securit\]ii la ordinele criminale ale lui Ceau[escu. Nu avem nici o informa]ie despre inten]ia sovieticilor de a ucide pe vreunul din disiden]i sau opozan]i. Fo[tii lideri ai Securit\]ii neag\ vehement existen]a ordinelor de deportare a opozan]ilor pentru cazuri de criz\. Negarea existen]ei este inutil\, problema real\ fiind aceea c\ unii uitaser\, iar al]ii nu [tiau de existen]a acelor ordine din anii 50 [i nici nu le trecuse prin cap, `n 1989, c\ Ceau[escu [tie de ele [i va `ncerca s\ le aplice. Ceea ce observ\m noi ast\zi de la distan]\ este o imagine de miraj: conducerea Securit\]ii [i, cu at`t mai mult, ofi]erii de r`nd, fiind obi[nui]i cu abuzul, nu au avut p`n\ `n ultima clip\ sentimentul caracterului criminal [i antina]ional al ordinelor [i ac]iunilor lui Nicolae Ceau[escu. La `nceputul anului 1998, Arhivele Militare au publicat Raportul MAI privind preg\tirea [i executarea disloc\rilor de popula]ie din toamna anului 1952, `n care du[manii poporului erau introdu[i `n categoria infractori permanen]i [i `mp\r]i]i pe mai multe subcategorii de persoane ce urmeaz\ a fi dislocate. Pentru infractorii permanen]i din Bucure[ti, zonele de dislocare erau Zimnicea [i Alexandria. Opera]iunea de dislocare se va executa pe baza Deciziei dat\ de Comisia Central\ a Ministerului Securit\]ii Statului, prev\zut\ `n Hot\r`rea Consiliului de Mini[tri Nr. 1554/1952. Aducerea la `ndeplinire a opera]iunii se va face `n dou\ faze: faza preg\titoare [i faza operativ\. Pentru fiecare din aceste faze, cei `ns\rcina]i cu dislocarea `[i vor alc\tui un plan concret, care va cuprinde toate sarcinile din faza respectiv\, cum vor fi aduse la `ndeplinire, responsabilit\]ile personale [i termenele de executare218. Autorii acestui plan erau Alexandru Dr\ghici [i Nicolae Ceau[escu.

Ultima [ans\ pentru generalul Vasile Milea


~n timpul audierii generalului Vlad la 19 noiembrie 1993, acesta a dezv\luit pentru prima dat\ existen]a unei tentative de a-l convinge pe Milea s\ dea `mpreun\ o lovitur\ de stat, mai precis un puci. ~n mai multe r`nduri, cu ocazia audierilor la Senat sau `n procesele sale,
218 Document. Buletinul Arhivelor Militare Romne, Anul I, Nr. 1/1998, p. 33.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

333

generalul Vlad a ocolit sau contestat aceste cuvinte: lovitur\ de stat sau puci. Nu dore[te s\ r\m`n\ cu imaginea unui pucist, de[i nici un istoric nu poate interpreta cuvintele sale adresate lui Milea altfel dec`t prin vocabulele amintite. Scena s-a petrecut `n cl\direa CC, `n holul de la etajul I. Pe fondul unei c\deri psihice a lui Milea, generalul Vlad i-a cerut s\ fac\ ceva `mpreun\, pentru c\ se a[teptau s\ primeasc\ ordine [i mai grave, care nu puteau fi la acea or\ aproximativ 03.00 dec`t ordinele de a trage `n zecile de mii de muncitori care se preg\teau s\ plece spre centrul Capitalei [i al unor mari ora[e. Eu cu for]ele din interior, dumneavoastr\ st\p`ni]i afar\... i-a spus Vlad, moment `n care Milea a avut o tres\rire de luciditate, `n]eleg`nd despre ce este vorba. I-a r\spuns: Tovar\[e general Vlad, nu mai sunt `n stare de nimic, nu mai pot. Nu mai pot, nu mai pot, plec`nd apoi spre `nc\perea comandamentului unic pe care `l conducea. Vlad s-a `ntors `n biroul Direc]iei V de la parter. Interpretarea corect\ [i logic\ a interven]iei lui Vlad pe l`ng\ Milea este aceea c\, `n contextul unei rela]ii apropiate `ntre ei, [eful Securit\]ii i-a atras aten]ia ministrului Ap\r\rii c\ represiunea nu s-a `ncheiat [i c\ este perfect posibil ca [eful statului s\ le ordone excutarea de misiuni cu caracter criminal `mpotriva maselor de muncitori care `ncepuser\ s\ se organizeze pentru a veni spre sediul central al partidului. Con[tient c\ Nicolae Ceau[escu este terminat ca lider politic, generalul Vlad trebuie s\ fi `ntrez\rit necesitatea unei ac]iuni care s\ permit\ controlul Armatei [i Securit\]ii asupra evenimentelor de dup\ `ndep\rtarea lui Ceau[escu, condi]ie `n care Milea, mai ales, ar fi putut fi protejat pentru implicarea penal\ `n represiune. Dup\ ora 24.00, informat de grupa operativ\ a comandamentului unic c\ baricada a fost distrus\ [i manifestan]ii `mpr\[tia]i, Nicolae Ceau[escu s-a `mbr\cat `n pijama, a mai ie[it o dat\ `n papuci pe hol s\ `ntrebe cine mai este prin sediu, apoi s-a dus la culcare.

Constituirea massei psihologice la Bucure[ti


Felul `n care s-a radicalizat grupul de la Inter este interesant de studiat din punctul de vedere al psihologiei massei. Exista un

334

ALEX MIHAI STOENESCU

nucleu format dintr-un grup mic de oameni f\r\ team\ de autorit\]i, care, prin natura experien]ei personale, se confruntaser\ cu Mili]ia [i poate cu Securitatea `n trecut, le cuno[teau oamenii [i obiceiurile, ajunseser\ [i la un mod de rela]ionare [i, cel mai probabil, le crease o stare de aversiune care s-a c\l\uzit atunci spre [eful statului, spre [eful suprem al autorit\]ii. Mai trebuie luat\ `n calcul constatarea acestor primi [i cam singuri revolu]ionari bucure[teni c\ for]ele de ordine sunt absente, `n particular c\ Mili]ia nu este pe str\zi. Mai mult dec`t at`t, avem [i proba pus\ la dispozi]ie chiar de Ministerul de Interne, c\ for]ele acestuia au permis accesul cel pu]in al unui grup de manifestan]i, cel de la Pia]a Unirii: De men]ionat c\ barajele de la Pia]a Unirii [i Sf. Gheorghe str. Doamnei, formate numai din cadre de Mili]ie, au fost ridicate din primele momente ale dup\-amiezei de 21 decembrie, facilit`ndu-se circula]ia nestingherit\ a manifestan]ilor219 Nucleul revolu]ionar care ac]iona `n centrul bulevardului era suficient de activ, dar nu [i eficient, nereu[ind s\ concentreze numero[ii curio[i [i spectatori `ntr-o form\ organizat\ de protest masiv, coerent [i hot\r`t. Apari]ia blindatelor, a solda]ilor [i a for]elor de ordine a produs mai `nt`i o r\rire a celor sta]iona]i pe carosabil, dar `n urma constat\rii inactivit\]ii acestora, numero[i cet\]eni au trecut din nou pe mijlocul bulevardului, migr`nd `n spa]iul dintre Hotelul Intercontinental [i Sala Dalles. ~n acel moment de incertitudine [i stagnare se produce evenimentul declan[ator incidentul cu camionul militar. S\ urm\rim reconstituirea f\cut\ de Ministerul de Interne: La ora 16.15, generalul-colonel Ion Hortopan a ordonat maiorului Dorel Am\riuc\i s\ mai trimit\ la Intercontinental 10 ofi]eri [i 100 militari `n termen cu 8 autocamioane de la autobaza MApN, acestea s\ se cupleze cu cele 10 TAB-uri ale UM 01305 Bucure[ti [i s\ p\trund\ spre Pia]a Palatului. Dup\ sosirea `n zon\, un autocamion DAC a fost blocat de manifestan]i (s-a blocat `n mijlocul manifestan]ilor, nu a fost blocat inten]ionat, n.a.) Maiorul Dorel Am\riuc\i va ar\ta condi]iile reale `n care s-a produs accidentul: Camionul s-a oprit cu motorul merg`nd, producea gaze [i mul]imea striga [oferului s\ opreasc\ motorul. ~n DAC erau l\zi cu muni]ii. Ceilal]i solda]i `l chemau. El ambala motorul [i claxona, dar lumea striga s\ opreasc\ motorul. Atunci cineva a aruncat o piatr\ sau o c\r\mid\ care a
219 Colectiv coordonat de general de divizie Ion Pitulescu, op. cit., p. 170.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

335

lovit parbrizul [i capul soldatului. (A fost lovit `n t`mpl\, pierz`ndu-[i instantaneu cuno[tin]a, n.a.) ~n acest moment eram cam la 40-50 de metri. Soldatul a c\zut cu capul pe volan [i a ap\sat pe accelera]ie, intr`nd peste oameni [i peste scutieri. Au fost c\lca]i mul]i civili [i patru scutieri. S-a oprit la circa un metru de un TAB. Soldatul a cobor`t cu s`nge la t`mpl\. Am num\rat 23 de oameni lovi]i220. S-au `nregistrat 7 mor]i [i 5 r\ni]i (potrivit Procuraturii), din care trei apar]ineau for]elor de ordine. Spre finalul acestui incident, `n faza sa de consumare, a fost deschis focul de solda]ii afla]i pe strad\ foc izolat, de fric\. Povestea acelor camioane este mai complicat\, dar nu lipsit\ de importan]\. ~ntr-adev\r, generalul Hortopan a cerut deplasarea unor camioane la Intercontinental, `ns\ goale, cu scopul de a-i `nc\rca `n ele pe manifestan]ii care urmau a fi re]inu]i. Coloana, condus\ de ofi]eri de la serviciul Circula]ie MApN, a urcat prin dreptul Liceului Gh. Laz\r, unde `ns\ s-a blocat, r\m`n`nd imobilizat\. Este momentul `n care colonelul Spiroiu `ncearc\ s\ ia leg\tura cu maiorul Am\riuc\i pentru a-i comunica blocarea camioanelor pe str\du]ele din spatele C\ii Victoriei, dar nu reu[e[te din cauza bruiajului. Camioanele acestei coloane au r\mas pe loc. Este motivul principal pentru care manifestan]ii nu au fost lua]i cu asalt mai devreme, re]inu]i [i du[i la Mili]ie nu le-au venit camioanele. Generalul locotenent Tiberiu Urd\reanu, [eful Direc]iei tehnice Tancuri-Auto din CIT, aflat la grupa operativ\ din CC, `n `n]elegere cu colonelul Spiroiu, aflat la comand\ `n acel moment, i-a raportat generalului Hortopan c\ acele camioane au plecat [i c\ probabil au ajuns. ~n realitate, colonelul Niculae Spiroiu [tia unde sunt camioanele. Potrivit ofi]erului Am\riuc\i, camionul condus de [oferul Cismaru Nicolae f\cea parte din alt ordin, acela de a aduce muni]ie. Povestea grupului de protestatari de la Inter [i a nucleului dur de la baricad\ este parc\ mai aproape de adev\r atunci c`nd este relatat\ de tinerii ideali[ti, care nu erau preg\ti]i `n vreun fel pentru
220 Ibidem, p. 172.

336

ALEX MIHAI STOENESCU

evenimente [i care nu [i-au asumat dup\ aceea acte de eroism mai multe [i mai spectaculoase dec`t au fost: AMS: (...) Cum s-a deschis focul? Drago[ Constantinescu: Eram cu Bogdan, traversam zona aceea dintre Bati[tei [i Restaurantul Pescarul... De fapt era o zon\, o f`[ie `n care patrulam: mai `ncoace de Dalles, 15-20 de metri de cordonul cu c\[ti albe [i por]iunea Inter Arhitectur\. Asta era zona. Uneori eram mai departe de Dalles, alteori ajungeam l`ng\ scutieri. ~n momentul `n care treceam dinspre Dun\rea spre Inter, pe o linie paralel\ cu barajul, la un moment dat, am auzit r\p\ial\ de pistoale mitralier\. ~n momentul `n care am auzit rafalele, m-a tr`ntit, primul lucru, apoi m-am uitat spre ei [i `ntr-adev\r, tr\geau `n sus. {i am zis: A, e de avertizare! ~n momentul `n care s-a tras din nou am auzit strig\te: L-a omor`t pe \la, l-a omor`t pe \la la Dalles! AMS: Acum a]i intrat `n lan]ul logic. Procuratura are ordinea asta a secven]elor. S\ le fix\m noi corect: pompierii, TAB-urile, Bogdan S\cuiu lovit cu b`ta aia aruncat\, aproximativ o or\ de agita]ie, apoi apar camioanele, se produce accidentul, apoi din barajul de militari, din spate, pentru c\ `n fa]\ sunt scutieri, f\r\ arme, deci din sapte, spre Dalles, se deschide focul `n plan vertical, apoi se trage `n mul]ime. DC: Din momentul \la mi s-a f\cut o fric\... S-a tras, [i noi am s\rit la Ciclop, ne-am t`r`t din strad\ s\ c\ut\m un ad\post [i ne-am t`r`t ca `n Armat\. Dup\ aia am s\rit parapetul de la Ciclop, de la intrarea `n pasaj, dup\ care ne-am dat seama ce t`mpenie am f\cut, pentru c\ pasajul era `nchis. Erau ni[te por]i mari `nchise [i acolo te puteau prinde ca pe [obolani. Atunci am ie[it p`n\ `n cap\t [i ne-am repezit am`ndoi spre telefonul public, care era `n fa]\ la Restaurantul Pescarul. Am sunat acas\. Celor de acas\ le-am zis ce se `nt`mpl\, ce vedem [i c\ se trage [i sunt mor]i. Au `nceput s\ trag\ le-am spus. Ai mei au spus: Vino acas\, iar eu am spus: Nu... bravad\. ~n momentul `n care am `nchis telefonul, ne-am uitat unul la altul. Am`ndoi eram speria]i, vedeam ce se `nt`mpl\. Bogdan avea o v`n\taie mare deasupra arcadei, se umflase. Ne

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

337

uitam unul la altul... El avea o prieten\ [i voia s\ plece `n Suedia, a [i plecat, acum este acolo. Eu nu-mi imaginam c\ se mai poate tr\i `n ]ar\ [i m\ g`ndeam s\ plec undeva. Cea mai mare problem\ a mea era frica de a vorbi liber [i voiam s\ pot s\ vorbesc liber. La v`rsta aia nu fusesem niciodat\ `n afara ]\rii [i voiam s\ c\l\toresc. Multe, multe vise. Foarte subiectiv. Am zis: B\, ce facem? Ne-am uitat unul `n ochii altuia [i ne-am `ntrebat: Ce facem? Mai r\m`nem? Se putea pleca lejer `n momentul \la. Bogdan a zis atunci: De fapt, ce treab\ avem noi cu asta? Nou\ ni se p\rea clar c\ trag `n noi [i c\ vor mai trage `n noi. Oricum manifesta]ia durase mult mai mult dec`t ne-am imaginat noi [i deja era un fapt cunoscut, filmat de cei de la Inter. Adic\, pentru ideea noastr\ de la `nceput, ne atinsesem scopul. Spuneam: De acum se trage. Ei preg\tesc probabil acum dispozitivele [i vor trage, ne omoar\. Toate argumentele erau `mpotriv\ [i, cu toate astea, de[i ne spuneam unul altuia: Hai s\ plec\m!, am hot\r`t s\ r\m`nem. Dup\ asta a `nceput s\ se formeze baricada. A venit un camion mare, care a tras de-a curmezi[ul [i oamenii au spus: Hai s\ facem o baricad\!. Evident, ideea era s\ se construiasc\ un baraj, un obstacol pentru cazul c\ se va trage. Au intrat la Restaurantul Dun\rea [i au luat mesele acelea albe metalice, apoi au spart geamurile la Pescarul [i au scos totul afar\. AMS: Mesele de la terasa Dun\rea... DC: Pentru mine a fost un moment important. Era entuziasm, lumea striga, se forma baricada, ap\ruser\ ma[inile acelea `n sprijinul nostru, hot\r`sem s\ r\m`nem cu orice risc [i totu[i eu eram cuprins de un sentiment de indignare. ~n tot acest spa]iu, `ntre Bati[tei [i Pia]a Universit\]ii, era o plimbare nemaipomenit\. Pe treptele de la Teatrul Na]ional, lume, se `nsera, drept care au ap\rut oameni cu lum`n\ri, erau complet ocupate treptele acelea lungi care duc spre Teatrul Na]ional. M\ `nt`lnesc cu prieteni, oameni veni]i de prin Drumul Taberei, era o atmosfer\ nemaipomenit\ de plimbare, foarte relaxat\, de[i se tr\sese [i muriser\ ni[te oameni. Au ap\rut ni[te pu[ti cu ni[te saci `n care aveau sticle de bere furate, pe care le vindeau [i f\ceau ni[te bani...

338

ALEX MIHAI STOENESCU

AMS: Sta]i pu]in! Le vindeau pe bani? DC: Da, le vindeau, le vindeau. {i `l `ntreb pe Bogdan: Domne, am `nnebunit? Ce facem, iar aduc romnii totul `n derizoriu? Noi ce facem aici, ne d\m via]a, ne risc\m via]a sau ne plimb\m? Erau tot felul de persoane care se plimbau, se `nt`lneau: Voi ce mai face]i?. A, sunte]i bine, plecau, veneau al]ii, discu]ii familiare, `nt`lniri `n centru la promenad\. Pur [i simplu totul se transformase `ntr-un loc de `nt`lnire, ca pe Corso, unde se salutau cunoscu]ii. Chestia asta a durat vreo dou\ ore... 18.00, chiar spre 19.00. AMS: Spune]i-mi un lucru. Este un fapt deja certificat de mai multe m\rturii. Au ap\rut la un moment dat ni[te tineri care `mp\r]eau bile]ele. Spuneau c\ vin de la Pia]a Unirii [i cereau s\ se formeze un guvern Corneliu M\nescu. Oameni care s-au urcat pe un st`lp [i care strigau: B`rl\deanu, Mazilu, Iliescu, Corneliu M\nescu... DC: I-am auzit, da. Am auzit strig`nd la megafon, lume str`ns\. Nu am intrat `n acel grup. AMS: Se strigau aceste nume. DC: Se strigau [i nume, parc\ [i o proclama]ie... (a Frontului Unit Muncitoresc, n.a.) C`nd eram `n Armat\ auzisem de un grup, ascultam la infirmerie, eu am fost infirmier `n Armat\, [i noaptea ascultam la Radio Europa liber\ de apari]ia unui grup disident la noi... parc\ grupul celor [ase. AMS: Dac\ `n 1989 era]i `n anul II, `n Armat\ a]i fost prin 1986. Atunci nu era nici un grup la noi, dec`t grupul Iliescu. DC: Ce vreau s\ spun este c\ numele acelea nu `nsemnau mare lucru pentru mine, de[i auzisem ceva foarte vag. M-a indignat foarte mult faptul c\, de[i se `nserase [i pericolul cre[tea, lumea se plimba, mi-am `nt`lnit [i profesoarele de la liceu. Totul c\zuse foarte mult `ntr-o plimbare. Am uitat s\ v\ spun c\, din cei patru prieteni care eram `n 20 decembrie, eu [i cu Bogdan i-am chemat pe ceilal]i la Universitate. Da, imediat, venim. A venit doar unul, care a plecat pe la ora 16.00. Chestia cu v`ndutul sticlelor de bere iar\[i m-a deranjat foarte tare. AMS: N-a]i cump\rat [i dvs. s\ be]i?

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

339

DC: Nu, a cump\rat Bogdan o sticl\. Eu am primit de la cineva o jum\tate de sticl\, pe care am b\ut-o, am stat [i eu pe cercul \la [i am b\ut. N-am vrut s\ cump\r, pentru c\ mi se p\rea o b\taie de joc. Dac\ nu m\ `n[el, era bere Bucegi. AMS: Nu v-a]i sim]it r\u dup\ ea? DC: Nici vorb\. ~n momentul `n care a `nceput s\ se lase noaptea bine de tot, a `nceput lumea s\ plece. De pe la 08.30-09.00 seara, lumea era tot mai pu]in\, `ncepuse s\ se filtreze toat\ treaba. Mai r\m\seser\ doar cei de la baricad\. Acolo lucrurile evoluau tot mai dur, `n discu]ii, amenin]\ri de o parte [i de alta. M\ duceam, vedeam, era o incitare evident\, a[a c\ a `nceput s\-mi fie fric\ s\ m\ mai duc, pentru c\, practic, la baricad\ se provoca focul, `i instigau pe \ia s\ trag\. Voiam s\ stau, s\ iau parte, dar mi-a fost fric\ s\ fiu `n prima linie. Voiam s\ v\d care sunt oamenii care au r\mas. Nu am fost, a[adar, `ntre cei care au rezistat pe loc [i care, categoric, erau la baricad\, foarte pu]ini, un grup agitat [i foarte hot\r`t. Am v\zut dup\ aia c\ vine un tanc care blocheaz\ strada dintre Arhitectur\ [i Fondul Plastic. {i mi-am zis: Hopa, \[tia ne `nconjoar\, se `nchide capcana. Am zis: Mai st\m, mai st\m. Am re`nceput s\ strig\m, eram foarte tensiona]i. A luat foc baricada, s-a creat panic\ [i ]in minte c\ foarte mul]i din grupul nostru se `ntrebau: Ce facem, mai st\m? Mai st\m o jum\tate de or\, apoi: Mai st\m o or\. Cred c\ era `n jurul orei 23.00 c`nd am v\zut c\ apar ni[te indivizi `mbr\ca]i `n scurte drepte, a[a, ca ni[te uniforme. Erau `ns\ `n civil. Genul \la de hain\ scurt\, de mili]ie. Au ap\rut indivizi care nu erau ai no[tri. AMS: Unde i-a]i v\zut prima dat\? DC: ~n zona giratoriului de la Universitate. Deja mi se f\cuse fric\. ~mi d\deam seama c\ \ia au venit cu un scop violent. Dup\ ora asta, 23.00, am `nceput s\ m\ retrag `nspre strada dintre Universitate [i Arhitectur\... (...) Eu tr\isem normal, ca un om obi[nuit sub teroarea focului, a gloan]elor. {i, mi-era fric\. Mi-a fost fric\ tot timpul. Nu exista eroism dec`t la c`]iva de pe baricad\, despre care nu [tiu ce s\ v\ spun, pentru c\, de murit, au fost `mpu[ca]i [i omor`]i tot dintre noi, dintre cei de la Universitate, de

340

ALEX MIHAI STOENESCU

la Arhitectur\. ~n 21 decembrie, de c`nd am cobor`t la ASE, [i tot timpul la Inter, [i eu [i to]i din jurul meu eram `ntr-o lupt\ teribil\ cu frica. Se sim]ea, o sim]eai animalic, f\r\ s\ te `n[eli. Tuturor, chiar [i celor tineri, le era fric\. Te ui]i la om [i vezi: ori altul te inspir\ pe tine, ori chiar tu inspiri frica, dar se vede pe chipul omului aceast\ stare. {i pe postamentul de la Pia]a Roman\, [i cu actorii de la Nottara, [i pe str\zile paralele pe care fugeam, [i `n intersec]ia de la Bati[tei cu Inter, tot timpul ne urm\rea pe to]i aceast\ fric\. Frica de Ceau[escu, de militari, de moarte, `n ultim\ instan]\, [i frica aceasta a fost `n primul r`nd cea `nvins\ de noi acolo, nu regimul. Or, pe 22 d\duse curajul peste zecile de mii de oameni, mai ales dup\ ce TAB-urile au anun]at c\ se retrag. Chestia asta mi-a dat sentimentul de manipulare, `n sensul c\ vine acum un puhoi de entuziasm, care [terge totul [i `ntregul popor devine erou, de[i fusese la[, mai la[ ca niciodat\. Era clar `n mintea mea, era clar c\ Ceau[escu este tr\dat. ~n momentul `n care mul]imea s-a grupat `n jurul mor]ilor produ[i de camionul lui Nicolae Cismaru [i de focul necontrolat al solda]ilor [i s-a mi[cat `n monom spre for]ele de ordine, strig`nd: Criminalilor!, trupa a deschis din nou foc. De data asta de `mpr\[tiere, cum noteaz\ Procuratura Militar\. Apari]ia primilor mor]i a escaladat instantaneu situa]ia static\ din acel loc `ntr-un raport vizibil de conflict `ntre dou\ p\r]i deja bine definite. Cadavrele celor omor`]i au r\mas un timp destul de `ndelungat pe loc, acoperite cu prelate militare. Incidentul a permis formarea instantanee a massei psihologice. Pe durata a c`teva minute, `n spa]iul de bulevard din dreptul S\lii Dalles s-au adunat patru categorii de participan]i: 1. ~n num\r relativ mic de privitori afla]i pe partea de cabin\ a [oferului [i care a observat lovirea acestuia, fiind astfel martori aviza]i ai cauzei reale a incidentului. 2. Un num\r relativ mic de privitori care a observat c\ acel camion love[te f\r\ discern\m`nt [i manifestan]i, [i militari, d`ndu-[i astfel seama c\ este un accident, nu un act deliberat. 3. Un num\r relativ mai mare de privitori care a asistat doar la efectul

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

341

acelei manevre, v\z`nd oamenii strivi]i de camion, dar necunosc`nd cauza real\. 4. Marea mass\ a mul]imii care nu a v\zut nimic sau a observat de la distan]\ ceva indefinit [i a aflat tot ceva prin zvon imediat. ~n aceste condi]ii se manifest\ sentimentul solidar de aversiune fa]\ de for]ele de ordine, fa]\ de agresori, mai ales din partea celor care nu au v\zut incidentul. Cum aceast\ tendin]\ cuprinde marea majoritate a mul]imii (compus\ din cei care n-au v\zut [i din cei care au v\zut doar efectele incidentului), primele dou\ categorii, minoritare, tac, renun]\ s\ mai spun\ adev\rul [i se asociaz\ opiniei dominante (fenomenul de spiral\ a t\cerii). Sunt primii mincino[i ai revolu]iei de la Bucure[ti, categorie care va prolifera fantastic dup\ revolu]ie [i c\reia a fost suficient s\ i se dea un subiect pentru a-l adopta [i dezvolta `n calitate de revolu]ionar. ~n acest loc trebuie precizat c\ atacarea camionului cu pietre, lemne [i lovirea [oferului cu o c\r\mid\ nu s-a produs `n forma descris\ de autorit\]i, ca urmare a lipsei unui spa]iu de manevr\, ci datorit\ faptului c\ acele camioane militare au venit `n mare vitez\ spre mul]ime, fapt ce a fost interpretat ca o agresiune. Senza]ia mul]imii a fost c\ acele camioane au venit s\ intre `n ei. Le-au blocat, apoi s-a produs r\nirea [oferului. A[adar, ceea ce a declan[at procesul rapid de formare a mul]imii psihologice a avut dou\ capete: apari]ia mor]ilor pe bulevardul central al Bucure[tilor [i zvonul. Acesta din urm\ a devenit at`t de activ [i penetrant, `nc`t ofi]erii au sim]it nevoia s\-[i mobilizeze solda]ii, la r`ndul lor, prin zvon, spun`ndu-le acestora c\ `n zona Pia]a Roman\ colegii lor au fost omor`]i cu [urubelni]e. Nucleul radical profit\ de moment [i propune construirea baricadei, act menit s\ stabilizeze [i s\ focalizeze interesul mul]imii, servind totodat\ inteligent dorin]a mul]imii de revolt\ fa]\ de soarta concet\]enilor c\zu]i nevinova]i. Este momentul `n care se define[te clar chiar dac\ impropriu un agresor, un du[man, un vinovat. Nucleul revolu]ionar va dirija aceast\ for]\ negativ\ c\tre Nicolae Ceau[escu. Apar pancartele Jos tiranul! [i Jos dictatorul!, av`nd un caracter politic explicit, dar f\r\ nici un raport de cauzalitate cu incidentul tragic din urm\.

342

ALEX MIHAI STOENESCU

Baricada de la Inter, construit\ `ntre orele 17.00 [i 19.00, a fost un pas decisiv `nainte, tras`nd o frontier\ simbolic\ [i care a desp\r]it pe distan]a a c`]iva metri ceea ce `n terminologia militar\ [i insurec]ional\ se nume[te dou\ tabere. De o parte erau for]ele de represiune, adic\ statul, de cealalt\ parte, manifestan]ii, adic\ na]iunea. Teoretic, fiecare avea `n spate ceva: for]ele de ordine aveau autoritatea statului comunist; manifestan]ii aveau ansamblul nemul]umirilor na]iunii. Cazul nu era singular. El repeta, cu mici amendamente, mecanismul form\rii mul]imii psihologice [i fizice de la Timi[oara din ziua de 20 decembrie. Ceea ce mi[case muncitorii `n acea diminea]\, dup\ patru zile `n care Armata tr\sese un milion de cartu[e, fusese zvonul adus de micile grupuri de agitatori c\ la Catedral\ avusese loc un masacru `n care muriser\ zeci de copii. La Catedral\ murise o persoan\ (alte dou\ `n parc), dar imaginea oamenilor care s-au culcat la p\m`nt `n momentul rafalelor trase `n aer a fost transformat\ `n copii secera]i `n mas\. Compus\ `mpreun\ cu factorul timp (cele patru zile de lupte) [i cu zvonul c\ au fost furate cadavrele (`n realitate, era vorba de cadavrele din 17 decembrie), imaginea unei orori inadmisibile a construit mecanismul revoltei populare din diminea]a de 20 decembrie. Pleca]i din `ntreprinderi, oamenii vor striga celor de la maternitate s\ aib\ grij\ de copii, apoi vor cere liderilor politici [i militari de la CJP, printr-un document scris ad-hoc, cadavrele copiilor omor`]i la Catedral\. Autorit\]ile afirmau c\ nu sunt copii mor]i la Catedral\, escamot`nd problema real\ cele 40 de cadavre furate [i incinerate la Bucure[ti , `n timp ce manifestan]ii erau convin[i c\ liderii politici, `n frunte cu primul-ministru, mint. Dup\ 22 decembrie, de[i s-a afirmat cu un anumit temei c\ dezgroparea mor]ilor din cimitire a fost o diversiune `ndreptat\ `mpotriva imaginii Romniei (!), adev\rul este c\ sursa real\ a acestui caz macabru era c\utarea `n continuare de c\tre timi[oreni a cadavrelor copiilor mor]i la Catedral\. Abia mult mai t`rziu, prin pres\ [i prin mediatizarea membrilor familiilor celor omor`]i [i ar[i la Bucure[ti, s-a `n]eles [i la Timi[oara c\ nu au existat copii secera]i la Catedral\. Iat\ de ce subliniez `nc\ o dat\ ac]iunea

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

343

de protest, `nfiin]area Frontului Democrat Romn de la Oper\ [i emiterea programului s\u politic sunt mai importante dec`t alte gesturi, pentru c\ acolo s-a conturat filonul revolu]ionar autentic, care era fundamental politic [i anticomunist. Cu sau f\r\ zvonuri, cu sau f\r\ negocieri cu primul-ministru, cei din cl\direa Operei au dat sensul real al revoltei populare de la Timi[oara, `nscriind-o `n r`ndul faptelor revolu]ionare certe, `n cronologia substan]ial\ a procesului revolu]ionar desf\[urat `ntre 14 decembrie 1989 [i 20 mai 1990. La fel este [i cazul grupului de revolu]ionari de la baricad\, a celor care, dup\ spargerea acesteia, au plecat spre `ntreprinderi [i au mobilizat oamenii, povestindu-le despre m\celul de la Inter. La `ntreprinderea Aerofina fapt la care am fost martor , `n diminea]a de 22 decembrie, s-au prezentat cei doi bi[ni]ari ai `ntreprinderii cei care vindeau de regul\ cafea [i ]ig\ri de contraband\, cu buna-[tiin]\ a ofi]erului de Securitate de obiectiv. Ei aveau `n m`n\ [i ar\tau salaria]ilor c`te un cartu[ de pistol automat, afirm`nd c\ au fost extrase din cadavrele c\zute la Universitate. ~n momentul `n care un inginer le-a atras aten]ia c\ acele cartu[e nu sunt trase, fiind intacte (glon] + c\ma[a glon]ului), cei doi s-au blocat. Apoi, descriind `n termeni apocaliptici masacrul de la Universitate [i b\l]ile de s`nge de la gurile de metrou, au reu[it s\ mobilizeze aproape `ntregul corp de salaria]i care participase cu o zi `nainte la miting. Revolta]i pentru ce p\]iser\ atunci (`ntreprinderea avusese patru r\ni]i, `n frunte cu secretarul de partid) [i informa]i c\ se mi[c\ [i salaria]ii altor platforme industriale, oamenii au plecat `ncolona]i spre Centru. Regizorul Sergiu Nicolaescu este unul dintre cei care au mers la `ntreprinderi: Pe 22 diminea]a, la ora 07.00, am alergat la Grivi]a. Sudase un prost por]ile metalice [i `n curte erau vreo 20-30 de muncitori. Lucrurile erau neclare. Le-am strigat s\ sar\ afar\, au s\rit [i am oprit un tramvai. Vatmanul m-a recunoscut, era cu ochii c`t cepele: Domnu Sergiu, ce-i cu dumneavoastr\?. Opre[te tramvaiul [i ia oamenii. Dar, domnu Sergiu, ce s-a `nt`mplat?. Am urcat muncitorii [i c`]iva tineri [i i-am adus `n centru221.
221 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti,

2004, p. 157.

344

ALEX MIHAI STOENESCU

~n felul acesta massa psihologic\ de la Inter s-a transformat [i `n mass\ fizic\, prin mobilizarea [i deplasarea spre centrul Capitalei a unor coloane de salaria]i de pe toate platformele industriale. Concentrat\ `n zona central\ a Capitalei, mul]imea a devenit apoi factor de putere.

Moartea generalului Vasile Milea, `ntre revolta popular\ [i lovitura militar\


~n lan]ul evenimentelor revolu]ionare subversiune interna]ional\, diversiune e[uat\ (Ia[i), diversiune reu[it\ (Timi[oara), lovitur\ de palat e[uat\ (Bucure[ti), represiune (Timi[oara), revolt\ popular\ (Timi[oara), lovitur\ principal\ (Bucure[ti), represiune (Bucure[ti) se dezvolt\ `n diminea]a de 22 decembrie, foarte devreme, `nc\ pe `ntuneric, revolta popular\ de la Bucure[ti. {tim acum c\ versiunea conform c\reia anun]area sinuciderii generalului Milea [i declararea lui ca tr\d\tor ar fi declan[at revolta popula]iei nu corespunde adev\rului. Mi[carea de protest `mpotriva lui Ceau[escu, av`nd amploarea unei revolte populare, s-a declan[at la primele ore ale zilei de 22 decembrie, pe c`teva platforme industriale bucure[tene. Conducerea Armatei 1 [i, evident c\ [i generalul Milea, de la comandamentul unic din CC, au `nregistrat primele mi[c\ri din Bucure[ti, dar [i din ]ar\. A[a cum am v\zut, `nc\ de la unu f\r\ un sfert noaptea, coloane mari de cet\]eni s-au `ndreptat prin Pia]a Co[buc spre Pia]a Unirii. La 01.20, de la Bra[ov se anun]\ c\ nucleul revolu]ionar de acolo a reu[it s\ adune 1 500 de oameni de la Uzinele Steagul Ro[u, scand`nd Jos Ceau[escu! [i Armata e cu noi!. La ora 02.48 apar probleme la F\g\ra[. La ora 03.25, manifestan]ii din Bra[ov se retrag, fiind prea pu]ini, dar anun]\ c\ ne `nt`lnim la 05.00. La ora 04.45, Armata 1 prime[te un raport de la sectoarele Capitalei: Sect. 4 nimic; Sect. 5 nimic; Sect. 2 acolo s-au dus manifestan]ii, grupuri `n zona Pantelimon (adunate de la ora) 02.30. La ora 06.20 se raporteaz\ c\, `n urm\ cu 20 de minute, s-a deschis focul la podul Vitan-B`rze[ti, iar

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

345

manifestan]ii se adun\ la crematoriu. Cet\]enii, ca [i la Timi[oara, c\utau la Crematoriu mor]ii de la Universitate, rezultatul masacrului, a[a cum le fusese povestit de cei care veniser\ [i-i mobilizaser\. Grupul de la Pia]a Chibrit (aproximativ 1 500 de oameni) este semnalat `n deplasare spre Centru. La 07.45, generalul Milea ordon\ deplasarea unor for]e ale Regimentului 1 Mecanizat, formate din tancuri [i trupe de infanterie, spre `ntreprinderea Turbomecanica, unde se concentrase o mul]ime agitat\ `n fa]\, pe Bulevardul Armata poporului. Dup\ aproximativ o jum\tate de or\, ministrul Ap\r\rii este informat c\ la Bra[ov, 6 000 (de) oameni se deplaseaz\ spre pia]\. Dup\ `nc\ o jum\tate de or\, la 09.00, situa]ia la Bra[ov este clar\: 25 000 (de oameni) curg grupuri. ~n Bucure[ti, `n diferite zone de contact `ntre for]ele militare [i manifestan]i, mul]imea scandeaz\ Armata e cu noi!, trupele neprimind vreun ordin. Avem m\rturii c\ generalul Vasile Milea a [tiut cu precizie, `nc\ din jurul orei 03.00, c\ revolta nu a fost `n\bu[it\ [i c\ oamenii se str`ng `n grupuri pentru a reveni la Pia]a Universit\]ii, `n num\r [i mai mare. Mihai H`rj\u `l va `nt`lni la acea or\ pe Milea: Dl Pl\tic\: Dac\ a]i `ncerca s\ v\ aminti]i de `nt`lnirea aceea de la 3 noaptea, deci noaptea de 21/22, cu generalul Milea, c`nd era murdar, r\v\[it [i c`nd v-a spus: M\i b\iete, s\ fi fericit c\ n-ai v\zut ce am v\zut eu... ce v-a mai spus atunci? Dl H`rj\u: Mi-a spus c\ ne a[tept\m ca m`ine s-o lu\m de la cap\t... sigur, nu pot s\ reproduc exact, dar sensul era c\ el [tie c\ a doua zi lucurile sunt `n amplificare, `n desf\[urare, deci era con[tient perfect c\ lumea iar se va ridica din ce mi-a spus, asta rezulta.222 ~nt`lnirea lui H`rj\u cu Milea din jurul orei 03.00 a fost ocazionat\ de faptul c\ la acea or\ Nicolae Ceau[escu l-a chemat la el pe ministrul Ap\r\rii. Nu avem date despre con]inutul `nt`lnirii, dar este de presupus c\ Ceau[escu a fost sculat din somn [i `n[tiin]at
222 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audiere Hrj\u Mihai,

pp. 53-54.

346

ALEX MIHAI STOENESCU

probabil de Elena Ceau[escu c\ se mi[c\ grupuri mari de muncitori `n Bucure[ti [i `n alte ora[e din ]ar\. Viceamiralul Dinu, aflat `n cl\dire, ne ofer\ indirect o explica]ie pentru momentul de la acea or\: Afl`ndu-m\ `n sediul CC, `n jurul orei 03.00, a intrat `n `nc\perea echipei operative Ion Dinc\, `ntr-o vizibil\ stare de panic\, anun]`nd generalului Milea c\ o coloan\ de peste 500 de demonstran]i se afl\ pe Calea Mo[ilor, `ndrept`ndu-se spre centru. ~n consecin]\, `i cerea s\ fie trimise unit\]ile militare pentru `mpr\[tierea demonstran]ilor. Ministrul Ap\r\rii i-a explicat c\ armata nu-[i poate p\r\si misiunile de a ap\ra obiectivele fixe ce i-au fost `ncredin]ate, c\ pentru astfel de interven]ii exist\ mili]ia [i pompierii. Discu]ia s-a `ncheiat f\r\ a se decide vreo m\sur\ `n acea `nc\pere223. Dinc\ a revenit [i dup\ aproximativ o or\ cu aceea[i problem\ [i cu aceea[i stare de panic\. Textul fostului [ef al DIA trebuie privit cu circumspec]ie, av`nd `n vedere nu neap\rat comportamentul suspect al DIA `n perioada revolu]iei, c`t felul `n care este reprodus\ scena. Poate doar `ntr-o pies\ de teatru sau `n vreun film de serie ministrul Ap\r\rii s\-i explice lui Dinc\, la fel ca unui str\in care nu fusese p`n\ atunci acolo, c\ armata are misiuni de ap\rare a unor obiective fixe, dup\ ce din ordinul lui trupele MApN se mi[caser\ toat\ noaptea, sp\rseser\ baricada [i au [i tras `n manifestan]ii de la Inter. Care erau punctele fixe: Hotelul Intercontinental, Sala Dalles, Magazinul Unirea? Ce leg\tur\ aveau aceste cl\diri publice cu misiunile Armatei? Apoi, este chiar straniu ca Milea s\-i recomande lui Dinc\ consultarea unor legi conform c\rora pentru astfel de situa]ii se folosesc mili]ieni [i pompieri? Parc\ Milea uitase subit represiunea de la Timi[oara [i pe cea de la Bucure[ti, din urm\ cu trei ore. Nu e verosimil. Putem crede `ns\ c\ Milea i-a spus lui Dinc\, sub o form\ mult mai atenuat\, c\ for]ele au fost regrupate spre caz\rmi, c\ militarii sunt obosi]i [i nem`nca]i, sau chiar c\ personal nu mai poate da aceste ordine, fiind la cap\tul puterilor. Aici pot fi puse `n calcul [i cele c`teva m\rturii despre militari care au refuzat s\ trag\, cre`nd astfel impresia c\ trupa nu este sigur\. Probabil c\ dup\ acest
223 Viceamiral (r) {tefan Dinu, Din culisele militare ale revolu]iei romne din

decembrie 1989 n Dosarele Istoriei, Nr. 12 (88), p. 18.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

347

refuz, Milea a fost chemat la Ceau[escu. Chiar f\r\ a avea informa]ii despre con]inutul acestei `ntrevederi, putem estima c\ Ceau[escu i-a cerut din nou s\ serveasc\ cauza [i aducerea unor trupe noi, proaspete, din jude]ele apropiate pentru a bloca, dac\ nu chiar nimici revolta muncitorilor. Alt\ logic\ nu exist\. {edin]a de la 08.30. Se declan[a criza de v`rf, calvarul ministrului Ap\r\rii. {eful Cabinetului 1, Constantin Manea se `nt`lne[te pe la 06.30 cu Milea: Ce faci, domnule, care e situa]ia? Mi-a spus foarte afectat c\ nu e bine, [i eu nu vreau s\ trag `n oameni224. Av`nd `n vedere c\ `n timpul nop]ii se tr\sese `n oameni, fiind omor`te 39 de persoane cu arme de foc folosite de trupele aflate sub comanda sa unic\, avem tot temeiul s\ credem c\ refuzul lui Milea de a trage `n oameni se referea la muncitorii care se `ndreptau spre Centru. De fapt, Milea fusese din nou chemat de Ceau[escu, la ora 06.30, dup\ ce ie[ise din dormitor, [i anun]at c\ se adun\ oamenii la `ntreprinderile de pe platforma Pipera [i la Turbomecanica. ~n foarte scurt timp se produce un eveniment ale c\rui date ne permit `n]elegerea ordinelor lui Ceau[escu c\tre Milea [i estimarea corect\ a motivului sinuciderii ministrului Ap\r\rii. ~n jurul orei 08.30 din diminea]a de 22 decembrie 1989 (unii martori indic\ ora 08.00, al]ii ora 09.00), Ceau[escu a convocat o [edin]\ fulger, de care s-a vorbit foarte pu]in. La aceast\ [edin]\ Ceau[escu l-a pus pe Milea aflat `ntr-o stare vizibil\ de epuizare nervoas\ [i fizic\, neb\rbierit [i cu ochii `ncerc\na]i s\ prezinte raportul asupra aducerii de for]e militare proaspete din teritoriu pentru atacarea mul]imii de muncitori care se `ndrepta spre centru. Milea a `nceput s\ raporteze ce f\cuse Armata `n noaptea aceea din p\cate nu s-a consemnat prin stenografi [i pozi]ia unit\]ilor chemate din ]ar\, care afluiau atunci spre Bucure[ti. Pe Ceau[escu l-a nemul]umit lipsa de precizie [i mai ales faptul c\ nu au venit acele unit\]i, c\ nu sunt deja aici, s-a `nfuriat [i a `nceput s\ strige la Milea: Habar n-ai! Eu trebuie s\ te informez pe tine? Tu e[ti obligat s\ m\ informezi pe mine! Umilit [i jignit, pur [i simplu dat afar\ din
224 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 30.

348

ALEX MIHAI STOENESCU

`nc\pere [i trimis s\ verifice pozi]ia trupelor, Milea se va retrage. Asupra acestei [edin]e CPEx din jurul orei ora opt diminea]\ avem confirm\ri din mai multe surse. Astfel, Tudor Postelnicu a declarat Procuraturii: La ora 08.00 am fost anun]at s\ m\ deplasez iar\[i la sediul CC al PCR, deoarece este organizat\ o [edin]\ la s\li]\. Am `nt`rziat circa dou\-trei minute. Intr`nd, i-am v\zut pe cei prezen]i, adic\ Nicolae Ceau[escu, Elena Ceau[escu, Ion Dinc\, Silviu Curticeanu [i Vlad Iulian. Generalul Milea se afla `n picioare, fiind `ntrebat de Nicolae Ceau[escu dac\ nu poate aduce `n Bucure[ti mai multe tancuri. Milea Vasile a r\spuns c\ poate s\ aduc\ tancuri de la T`rgovi[te, Olteni]a [i de la comandamentul trupelor de infanterie [i tancuri. Imediat, Nicolae Ceau[escu i-a ordonat s\ plece [i `n cel mai scurt timp s\ vin\ cu tancurile `n Bucure[ti. Fa]a lui Milea era p\m`ntie225. Constantin Manea confirm\ existen]a acestei [edin]e, preciz`nd c\ a avut loc f\r\ stenograf\, f\r\ `nregistrare, sub forma unui colectiv restr`ns CPEx. Aceasta ar fi durat 10-15 minute. Trimis s\ aduc\ tancurile pe un ton jignitor, generalul Milea clacheaz\: Imediat dup\ terminarea [edin]ei, maiorul Rafailescu Alexandru l-a `nt`lnit pe fostul ministru al Ap\r\rii despre care `[i aminte[te: ~n jurul orelor 08.30 a avut loc o [edin]\ fulger a CC din care generalul Milea a ie[it desfigurat. {edin]a a fost la etajul I. Singur a venit spre noi, a intrat `n camera de stat major. Starea sa de tensiune s-a amplificat c`nd i-am spus c\ `n anumite locuri mul]imea s-a urcat pe tehnica militar\. Eu eram `n u[a camerei unde aveam dispeceratul. A `nceput s\ ]ipe la mine, era de nerecunoscut. A strigat s\ nu se trag\ `n mul]ime, s\ nu se r\spund\ la provoc\ri, militarii s\ r\m`n\ grupa]i l`ng\ tehnic\. Noi am transmis imediat ordinul226. Acest ordin, la aceast\ or\, nu exist\ nic\ieri. El apare cu acest con]inut abia dup\ ora 10.00. Raportul Ministerului Ap\r\rii Na]ionale acrediteaz\ `n acest loc ideea c\ generalul Milea a `ncercat s\ `nt`rzie atacarea mul]imii cu tancurile, apel`nd la unit\]i
225 Procuratura Romniei. Procuratura General\ Direc]ia Procuraturilor Militare,

Dosar Nr. 517/P/1989, Declara]ie Postelnicu Tudor din 28 decembrie 1989, p. 6.


226 Sergiu Nicolaescu, Sergiu Nicolaescu acuz\!, Ed. PRO, Bucure[ti, 1998,

pp. 221-222.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

349

aflate la distan]\ [i care, prin factorul timp, aveau nevoie de un interval mare s\ ajung\ `n Bucure[ti, astfel `nc`t s\ am`ne confruntarea: Presat de dictator, ministrul Ap\r\rii Na]ionale face o ultim\ `ncercare de a `nt`rzia interven]ia `n for]\, pe care o cerea Ceau[escu, d`nd ordin ca `n Bucure[ti s\ fie aduse efective din UM 015057, UM 01091 [i UM 01069 Mihai Bravu, UM 01303 T`rgovi[te [i UM 01088 Slobozia. De[i `n Capital\ existau suficiente for]e militare, care se aflau `n caz\rmi, generalul Milea cheam\ unit\]i militare din provincie, c\rora le trebuiau c`teva ore pentru a ajunge `n Bucure[ti, interval de timp suficient pentru ca, datorit\ evolu]iei situa]iei, s\ nu mai fie nevoie s\ fie angajate `mpotriva manifestan]ilor227. Aceast\ interpretare a ordinelor date de Milea `n acea diminea]\ este cel pu]in discutabil\ [i iat\ de ce. For]ele trimise `n caz\rmi la primele ore ale dimine]ii sunt cele care fuseser\ pe strad\ `n timpul nop]ii de 21 spre 22 decembrie. Ordinul de regrupare a fost dat de Milea la ora 05.30. ~n urm\toarea or\ [i jum\tate, ministrul nu mai d\ alte ordine. Dar, `ncep`nd cu ora 07.00 a[adar `nainte de [edin]a de la ora 08.30 , Milea ordon\ rescoaterea for]elor din caz\rmi: (Ora) 07.05 col. Constantinescu ord. tov. ministru. oamenii din caz\rmi preg\ti]i. `mbarc(are) pe ma[ini 1UF (o unitate de foc) + Hrana rece 1 zi. Transmis mr. Carp + Handaric R(egimentul de) Gard\ a plecat la ora 07.00 au intrat cei 100 de la C(entrul de) I(nstruc]ie) Tr. Rachete (Ora) 07.13 cpt. Marin a blocat Pia]a Palatului. (Ora) 07.37 lt. col. Dumitru P. (~ntreprinderile din Bra[ov, n.a.) Steagu Ro[u, Metrom, Hidromecanica, aprox. 3-4 000 se preg\tesc (este vorba de manifestan]i, n.a.) (Ora) 07.45 tov. ministru R1Mc, 7 Tc, 215 m.t. (militari `n termen) pleac\ spre Turbomecanica Armata Poporului (este ordinul prezentat [i mai sus, `n text, n.a.). (Ora) 08.03 tov. ministru.
227 Costache Codrescu, op. cit., p. 118.

350

ALEX MIHAI STOENESCU

21 Tc. cu Ds.(desant) pe ele se deplaseaz\ T`rgovi[te Bucure[ti R.1 Tc. (Ora) 08.15 a plecat R1 Tc (Regimentul 1 tancuri).228 Ce putem `n]elege pe baza acestor probe? ~n primul r`nd c\ povestea caz\rmilor este deocamdat\, c`t Milea `nc\ mai tr\ia un ordin de regrupare a for]elor existente `n municipiu. Apoi, c\ dup\ ora 07.00 le-a alarmat din nou, introduc`nd `n manevr\ [i regimentul de gard\. Nu [tim ce voia s\ fac\ cu el. Mai afl\m nu f\r\ o doz\ de stupefac]ie c\ a fost alarmat\ [i o subunitate de rachete, fiind vorba, sigur, de efectivele ei, nu de mijloacele de lupt\. C\pitanul Marin blocheaz\ din nou Pia]a Palatului, iar for]ele Regimentului 1 Mecanizat sunt trimise la Turbomecanica. ~n sf`r[it, imediat dup\ ora 08.00, `nainte de a intra `n [edin]\ care s-a desf\[urat cel mai probabil `ntre 08.30 [i 08.45 , generalul Milea cheam\ alte 21 de tancuri de la T`rgovi[te. Probabil c\ aceast\ situa]ie, a[a cum este ea ilustrat\ f\r\ dubiu de Armata 1, este cea prezentat\ de ministrul Ap\r\rii lui Ceau[escu la [edin]\, situa]ie care a trezit nemul]umirea dictatorului. S\ nu uit\m care erau ordinele lui: s\ fie aduse tancuri! S\ nu uit\m nici interven]ia lui de la procesul de la T`rgovi[te, c`nd, coment`nd a[a-zisa tr\dare a lui Milea, a f\cut un semn circular cu degetul pe mas\, ceea ce `nsemna c\ `i d\duse ordin de `ncercuire a ora[ului sau poate numai a cl\dirii CC cu for]ele aduse din provincie. La ora [edin]ei de la s\li]\ se mi[case doar Regimentul 1 de tancuri de la T`rgovi[te. ~n diminea]a de 22 decembrie, generalul Voinea face [i `nregistrarea for]elor disponibile apropo de for]ele suficiente aflate `n caz\rmi , consemnare din care afl\m c\ mai pot interveni R7Mc, R10 Mc, B(atalionul) 204, alte for]e din R2 Mc. [i alte for]e din R1 Mc. Toate erau unit\]i mecanizate, nu unit\]i de tancuri, adic\ ce cerea Ceau[escu pentru misiunea de `ncercuire a centrului Capitalei. ~n sf`r[it, pentru a `ndep\rta orice confuzie, vom observa ce ordine s-au executat `n Armat\ [i dup\ ce Milea a ie[it din [edin]\: (Ora) 09.03. R.10 Mc. `n mi[care cu tot ce are spre Bucure[ti transmite.
228 Documentarul-Comandantului, general-maior Voinea Gh., copert\ verde, p. 111.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

351

Slobozia-Urziceni linia de centur\. R.2 Mc + R 22 Tc `ntre Cons(iliul) de Stat [i C.C. Pia]a Palatului. (Ora) 9.10 Slobozia a plecat. (Ora) 9.15 R.2 Mc. a plecat. (~n acest loc pe caietul Documentar pentru ciorne, copert\ ro[ie, apare o nota]ie `n plus): Olteni]ei mi[care Centru Bv. M\r\[e[ti Pia]a Republicii. (Ora) 9.25 R7Mc. s\ fie preg\tit pentru Ploie[ti.229 ~n caietul Documentar pentru ciorne (copert\ ro[ie), generalul Voinea mai noteaz\ [i o informa]ie care `l privea direct: 09.00 gl. Eftimescu ordonat ca subsemnatul s\ m\ prezint la CC PCR la pre[edinte... Voinea `[i va lua pistoletul. Dup\ momentul `n care Milea s-a `mpu[cat `ntre orele 09.25 [i 09.35 , Voinea `[i va pune cartu[ele `n cizme, convins [i el ca mul]i al]ii c\ Milea a fost `mpu[cat din ordinul lui Ceau[escu [i atunci [i-a luat aceast\ m\sur\ de precau]ie. Nici un ofi]er `ntreg la minte nu mai miza atunci pe Ceau[escu [i to]i c\utau o solu]ie, o veste c`t de mic\ despre rezolvarea situa]iei critice `n care fusese b\gat\ Armata `nc\ o dat\. Dar cronologia de mai sus arat\ c\ misiunile pe care le primiser\ deja unit\]ile chemate la Bucure[ti vizau zone centrale ale ora[ului, nu sta]ionarea `n caz\rmi. Acest lucru s-a `nt`mplat mai t`rziu, din ordinul generalului St\nculescu, transmis prin echipa de transmisiuni din CC. Avem convingerea c\ Milea nu a dat nici un ordin de `nt`rziere a sosirii e[aloanelor. Asta este o legend\ fabricat\ pentru imaginea Milea-erou. Este `ns\ perfect posibil s\ fi dat ordin verbal s\ nu se trag\ [i s\ nu se r\spund\ la provoc\ri. ~ns\ ordinele de lupt\ ale ministrului Ap\r\rii au fost valabile pentru `ntreaga ]ar\, iar dup\ ce Ceau[escu a spus la teleconferin]a din 21 decembrie, ora 18.00, c\ este stare de r\zboi, Milea a transmis ordinul ca atare, f\r\ s\ existe nici cea mai elementar\ form\ legal\. Declara]ia colonelului Zeca de la Timi[oara nu ne las\ nici un loc de interpretare: ~n dup\-amiaza zilei de
229 Ibidem, p. 112.

352

ALEX MIHAI STOENESCU

21 decembrie 1989, ministrul Milea, ]in`nd seama [i de evenimentele `n curs de desf\[urare din Bucure[ti, c`t [i din alte localit\]i, a `nt\rit ordinul dat de alarm\ de lupt\, subliniind c\ este necesar ca toat\ tehnica blindat\ s\ stea `n coloana de a[teptare la por]ile unit\]ilor [i c\ toate unit\]ile sunt `n stare de alarm\ general\, ordin care a fost retransmis `ntocmai la toate e[aloanele. Din c`te am `n]eles eu, ulterior, acest ordin s-a dat cu inten]ia de a se trece `n caz de nevoie la paza frontierei. Se punea chiar problema unei mobiliz\ri generale, ceea ce era imposibil de realizat. Oricum, `n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, toate for]ele Ministerului Ap\r\rii Na]ionale din ora[, din jude] [i din jude]ele limitrofe au fost `n stare de r\zboi230. De[i se scrie cu insisten]\ despre amenin]area militar\ extern\, Ceau[escu nu aminte[te niciodat\ de ea `n numeroasele sale interven]ii din [edin]e, teleconferin]e, la televizor [i la miting. Exist\ apoi un caz [i mai clar, cel de la Cluj-Napoca. Dup\ teleconferin]a de la ora 18.00 moment crucial pentru `n]elegerea escalad\rii crizei `n ]ar\ , teleconferin]\ la care s\ nu uit\m! primul-secretar de la Cluj-Napoca, Ioachim Moga, cere introducerea st\rii de necesitate [i `n jude]ul s\u, generalul Topliceanu, comandantul armatei din Transilvania, a trecut printr-un moment similar. ~n 17 decembrie, el prime[te ordin de la Milea s\ procedeze la organizarea unor subunit\]i care, la indica]ia primului-secretar de partid al jude]ului s\ intervin\ pentru paza sediilor, a unor cl\diri publice, preciz`ndu-mi c\ se impune ap\rarea acestora de atacurile unor terori[ti veni]i `n Cluj din afara ]\rii, c`t [i a unor persoane turbulente231. Dac\ ordinul ar fi fost legal `n baza decret\rii [i proclam\rii st\rii de necesitate, misiunea era corect\. ~n diminea]a de 21 decembrie, Ioachim Moga [i Constantin Nicolae, trimis din partea CC, `i cer lui Topliceanu ca unit\]ile militare s\ ac]ioneze `n Cluj `n a[a fel `nc`t s\ `mpiedice ie[irea muncitorilor din unit\]i(le economice, n.a.) [i afluirea acestora pe
230 CSJ.SM, Dosar nr. 6/1990, Audiere martor colonel Zeca Constantin din 09.06.1990, p. 10. 231 Procuratura Romniei. Procuratura Militar\ Cluj, Dosar nr. 14/P/1990, Declara]ie inculpat general-colonel Topliceanu Iulian, 13 februarie 1990, p. 1.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

353

c\ile de acces spre pie]ele din centrul ora[ului232. Topliceanu refuz\, deoarece nu primise ordin de ie[ire din misiunea corect\ paza sediilor , pentru a-[i desf\[ura for]ele pe str\zi cu scopul de a bloca deplasarea manifestan]ilor. Acesta trebuie s\ fi fost motivul real pentru care Ioachim Moga a cerut `n timpul teleconferin]ei de la ora 18.00 decretarea st\rii de necesitate [i la Cluj. Ar fi existat temeiul legal pentru ie[irea trupelor lui Topliceanu pe str\zi. Ceau[escu `i spune c\ nu e nevoie. Cum au ajuns trupele lui Topliceanu pe str\zi, astfel `nc`t s\ se `nt`mple tragedia, inclusiv scena r\nirii ofi]erului Dando [i a actorului Neme[? R\spunsul este simplu: generalul Milea i-a dat ordin expres pe linie militar\ s\ scoat\ trupele `n ora[ [i s\ blocheze afluirea manifestan]ilor, ordin ilegal pentru care generalul Topliceanu `nc\ mai este inculpat `n procese. Ca [i la Bucure[ti, nu exista instituirea legal\ nici a st\rii de necesitate, nici a celei de r\zboi. Erau ordine neconstitu]ionale [i ilegale aruncate de Ceau[escu, dar pe care Milea le-a transmis `ntocmai. S\ fi fost Milea, `n fa]a gestului de a ie[i din joc, con[tient de gravitatea faptelor sale [i de vinov\]ia imens\ pe care o avea, at`t pentru situa]ia ilegal\ `n care a pus Armata ]\rii, c`t [i pentru victimele omene[ti rezultate din aceasta? Milea a tergiversat executarea unui ordin de foc `n plin pentru `mpr\[tierea manifestan]ilor [i distrugerea baricadei p`n\ a fost pus `n situa]ia critic\ de a alege, fiind probabil `ncadrat de Ilie [i Andru]a Ceau[escu, drept martori c\ d\ ordinul de foc. Milea a dat ordine de concentrare a for]elor, dar a ocolit ordinele lui Ceau[escu de executare a focului `n plin p`n\ n-a mai putut, g\sind solu]ia care ]inea loc unui act de curaj, de altfel `n conformitate cu misiunea na]ional\ a Armatei de a se afla `n slujba poporului [i de a sluji interesele acestuia. La acea or\ popula]ia din mai multe ora[e mari [i din Bucure[ti afluia `n mas\ spre centru, `ndrept`ndu-se spre Comitetele Jude]ene de Partid [i spre cl\direa CC. Dup\ ora 08.30, abia ie[it din [edin]a fulger, Nicolae Ceau[escu cere ma[ina pentru a se duce acas\. Motivul a fost degradarea st\rii
232 Ibidem, p. 2.

354

ALEX MIHAI STOENESCU

de s\n\tate, fizic\ [i psihic\, nevoia de odihn\ [i administrarea medicamentelor pentru tratarea diabetului. Unul dintre aghiotan]ii s\i, B\la[a, `i spune `ns\ c\ nu se poate deplasa `n siguran]\, pentru c\ sunt grupuri de muncitori `n deplasare pe strad\. Speriat\, Elena Ceau[escu `[i sun\ copiii [i `i cheam\ la ea233. ~n urm\toarele ore Nicolae Ceau[escu va ac]iona sub efectul degrad\rii rapide a st\rii de echilibru fizic [i psihic a corpului s\u, al diminu\rii pe fond de criz\ diabetic\ [i de stres a capacit\]ii sale de g`ndire. Prezen]a profesorului Mincu `n cl\direa CC s-a datorat acestei situa]ii. ~n acea diminea]\ s-au petrecut cu rapiditate o serie de fapte `nc\ tulburi, `mpiedicarea postrevolu]ionar\ a accesului la documentele din arhivele MApN favoriz`nd men]inerea confuziei [i dezorient\rii asupra evenimentelor. A[a cum a fost reconstituit\ mi[carea diferi]ilor participan]i activi la represiune `n diminea]a de 22 decembrie 1989, r\m`ne ca extrem de important\ refacerea c`t mai exact\ a cronologiei. Mai mul]i martori (`ntre care Postelnicu [i Vlad) plaseaz\ [edin]a din acea diminea]\ la ora 08.00. Nu poate fi, deoarece generalul Milea continu\ s\ transmit\ ordine prin grupa de comunica]ii dup\ aceast\ or\. Ora 08.30 pare mai plauzibil\, deoarece explic\ [i timpul relativ scurt trecut de la terminarea [edin]ei la sinuciderea lui Milea (09.30-09.35), av`nd `n vedere durata [edin]ei (2030 minute), c\ a trecut mai `nt`i pe la grupa operativ\, apoi a urcat la etajul 6, iar din cabinetul colonelului P`rc\l\bescu a dat telefon. Comisia senatorial\ plaseaz\ mini[edin]a CPEx la ora 09.00, ceea ce pare a fi prea t`rziu, pentru cele 2030 de minute, durata ei, precum [i pentru mi[c\rile lui Milea de dup\ ie[irea din [edin]\. Mai este un am\nunt care trebuie luat `n calcul [i anume faptul c\ durata [edin]ei apreciat\ de mai mul]i participan]i la 2030 de minute trebuie nuan]at\, av`nd `n vedere faptul c\ Milea a ie[it din ea `nainte ca aceasta s\ se termine, a fost trimis cu
233 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audiere Hrj\u Mihai, p. 28.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

355

injurii, gonit de Ceau[escu s\ aduc\ unit\]ile de tancuri `n centru, dar, dup\ plecarea lui, [edin]a a mai continuat c`teva minute. Ce mai [tim este c\ declara]ia ofi]erilor din grupa operativ\ `ntre care maior Rafailescu cum c\ Milea ar fi dat ordinul s\ nu se trag\ `n mul]ime, s\ nu se r\spund\ la provoc\ri, militarii s\ r\m`n\ grupa]i l`ng\ tehnic\, iar c\ ofi]erii ar fi transmis imediat ordinul234 nu are nici p`n\ ast\zi vreun suport documentar. Dimpotriv\, documentele MApN autentice, documentele originale, nu Sinteza `ntocmit\ tot de cei care au fost `n CC [i trimis\ Comisiei, arat\ c\ ordinele de afluire a trupelor spre centru au continuat [i dup\ ora 09.00. Asta se contrazice total cu declara]iile ofi]erilor din grupa operativ\ despre transmiterea unui ordin al lui Milea contrar celor cerute de Ceau[escu. ~nc\ o dat\ nu trebuie confundate for]ele din Garnizoana Bucure[ti realarmate [i rechemate `n Centru de ministrul Milea, cu unit\]ile blindate chemate din teritoriu. Acestea din urm\ au fost oprite pe direc]ia {oseaua Olteni]ei-{oseaua Viilor, `n mi[care, intrate deja `n Bucure[ti, abia de generalul St\nculescu. Cronologia propus\ de Comisia senatorial\ (Sergiu Nicolaescu) este `n bun\ m\sur\ eronat\ (ordinul generalului St\nculescu este plasat la ora 10.45, `n loc de 10.07; chiar Sergiu Nicolaescu afirm\ c\ `n jurul orei 10.00 coloana de blindate revenea pe bulevard spre Pia]a Roman\. Cu zece minute `nainte, de la ferestrele blocurilor din zona blocurilor cet\]enii au scos aparatele de radio care anun]au moartea ministrului ap\r\rii na]ionale...235, fixarea `n timp a acestor evenimente reale indic`nd c\ totul s-a produs o or\ mai t`rziu 10.51 anun]ul la radio, 11.00 manevra blindatelor). Serviciul Romn de Informa]ii introduce `n cronologia acelor `nt`mpl\ri dramatice un fapt straniu, pe care nu-l explic\ [i nici nu-l comenteaz\: Pe data de 22 decembrie 1989, `n jurul orei 09.00, general-locotenent Eftimescu Nicolae l-a primit `n sediul MStM pe ata[atul militar C.F.A.U. (reprezentan]a la Bucure[ti a Comandamentului For]elor Armate Unite din OTV, n.a.), contraamiral
234 Arh. SR, Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate n re-

volu]ia din decembrie 1989, vol. 1, p. 184.


235 Ibidem, p. 185.

356

ALEX MIHAI STOENESCU

Mihailov, cu care a purtat o discu]ie de aproximativ 30 de minute. La `ntrevedere a participat [i Mircea Dumitru, [eful Biroului special, ca translator de limb\ rus\, iar maiorul Lungu Gheorghe, ofi]er `n cadrul aceluia[i birou, a asigurat protec]ia. Acela[i general Eftimescu Nicolae, revenind de la sediul fostului CC al PCR (cam cu o jum\tate de or\ `nainte de decolarea elicopterului cu care a fugit cuplul Ceau[escu), a fost `nso]it de un grup de patru civili, care au r\mas `n a[teptare la punctul de control236. Acest contact cu oficialii militari sovietici de la Bucure[ti este supus oric\rei ipoteze. Vom alege trei: Eftimescu a ac]ionat din ordinul lui Ceau[escu pentru a fi oprit\ opera]iunea militar\ neconven]ional\ declan[at\ de for]ele speciale ale URSS `n Romnia; Eftimescu a ac]ionat din ordinul generalului Ilie Ceau[escu, cel care sus]inea cu t\rie, inclusiv `n fa]a fratelui s\u, necesitatea unei ced\ri `n fa]a opera]iunii sovietice; Eftimescu a ac]ionat ca urmare a unei `n]elegeri prealabile cu sovieticii sau a luat o ini]iativ\ personal\ pentru a ajunge la o `n]elegere cu ei, care ulterior s-a transformat `n cooperarea sovieto-romn\ a grupului restr`ns care a declan[at fenomenul terorist. Aceast\ ultim\ ipotez\ este `nt\rit\ de faptul c\ generalul Eftimescu era `n lucru ca agent GRU, Securitatea av`nd b\nuieli asupra unor contacte directe de spionaj [i tr\dare `n timpul unor [edin]e ale Tratatului de la Var[ovia. Sinuciderea generalului Vasile Milea a fost reconstituit\ destul de fidel de senatorul Sergiu Nicolaescu237. Dup\ ora 09.00, probabil 09.10, generalul Milea s-a dus `n biroul colonelului P`rc\l\bescu, al G\rzilor patriotice. A intrat `nso]it de c\pitanul V\t\m\nescu, `n fa]a c\ruia a avut o desc\rcare nervoas\, izbucnind `n pl`ns, spun`ndu-i aghiotantului Nu mai pot! Ce, eu sunt c\l\u s\ trag `n popor? Apoi i-a cerut acestuia s\-i comunice [efului s\u de cabinet, Barbu, c\ are dou\ cecuri `n fi[et care s\ fie date nepo]ilor s\i. L-a chemat pe colonelul P`rc\l\bescu, dar p`n\ s\ intre acesta a ie[it `n holul
236 Arh. SR, Punct de vedere preliminar al Serviciului Romn de Informa]ii privind

evenimentele din decembrie 1989, cap. Decembrie 89 la Bucure[ti, pp. 15-16.


237 Sergiu Nicolaescu, Sergiu Nicolaescu acuz\! Ed. PRO, Bucure[ti, 1998, pp.

209-243.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

357

mare [i a cerut o centur\ cu pistolet. Singurul care avea a[a ceva era c\pitanul Tufan. La insisten]ele ofi]erilor superiori, acesta `i va da pistolul lui. ~n continuare, Milea a cerut o coal\ de h`rtie, probabil pentru a scrie un ultim cuv`nt. A reintrat `n birou [i a avut o convorbire telefonic\ cu [eful s\u de cabinet: Mi-a zis: De ce nu e[ti aici? Eu i-am r\spuns: Nu mi-a]i cerut dumneavoastr\ s\ nu mai vin de la minister? El a r\spuns: {tiu, m\i copile, dar trebuia s\ fii aici cu mine Eu: Dac\ ordona]i, m\ urc `n ma[in\ [i vin imediat El: Las\, nu mai este nevoie... Reconstituirea arat\ c\ nu a existat `n acel interval orar o convorbire cu so]ia, a[a cum s-a acreditat recent. Ofi]erii de la cabinetul din cl\direa CC arat\ to]i c\, la aproximativ un minut dup\ ce a ie[it P`rc\l\bescu din birou, s-a auzit o `mpu[c\tur\. Dup\ toate probabilit\]ile [i pe baza datelor furnizate de Procuratura Militar\, generalul Vasile Milea [i-a descheiat vestonul, pentru ca `nsemnele militare s\ nu opreasc\ traiectoria glon]ului, a sprijinit pistolul cu patul pe mas\, ]in`ndu-l cu o m`n\ [i `ndrept`nd ]eava spre piept. Glon]ul a p\truns prin corp [i a lovit speteaza scaunului. Imediat dup\ impact, ministrul s-a retras de pe scaun pe canapeaua din spatele s\u (distan]\ 0,76 m) [i s-a lungit acolo. ~n aceast\ pozi]ie a fost g\sit `n agonie de ofi]erii s\i. ~mpu[carea nefireasc\ `n piept a unui militar a creat suspiciuni, pe bun\ dreptate. Nimeni nu a pus `ns\ `n calcul ipoteza unei tentative de autor\nire, `n speran]a unei supravie]uiri. Conform medicilor speciali[ti [i psihiatrilor, ea este specific\ indivizilor care `ncearc\ fuga de r\spundere printr-un gest spectaculos, pe m\sura gravit\]ii vinov\]iei sale. S-a acreditat `n mod eronat ideea c\ Milea s-a `mpu[cat `n inim\, `ns\ Raportul de constatare medico-legal nr. A3/3045/09.01.1990 arat\ c\ glon]ul tras de Milea a penetrat `n regiunea hemitoracelui st`ng, produc`nd hemoragie intern\ masiv\, ca urmare a intersect\rii pediculului pulmonar238. Glon]ul a lovit artera pulmonar\. Ion Coman, `n virtutea experien]ei sale militare, sus]ine ipoteza autor\nirii pentru a se scoate din joc, un fel de picior `n ghips, dar mult mai periculos, pentru c\ [i situa]ia lui Milea era
238 Ibidem, p. 234.

358

ALEX MIHAI STOENESCU

mai grav\. O alt\ versiune este cea exploatat\ dintr-un dialog reprodus de ofi]erul Stoica de la T`rgovi[te. ~ntreb`ndu-l pe Ceau[escu ce s-a `nt`mplat cu Milea, Ceau[escu ar fi r\spuns: I-am zis c\ este un tr\d\tor [i c\ este condamnat la moarte [i a plecat `nso]it de doi care... l-au dus `ntr-o camer\, moment `n care Elena Ceau[escu a intervenit brusc: Nicule, taci!. Ofi]erii din CC nu confirm\ a[a ceva, c\ ar fi fost `ncadrat de doi militari [i dus `ntr-o camer\. Membrii CPEx prezen]i la [edin]a de la ora 08.30 nu confirm\ c\ Ceau[escu l-ar fi declarat tr\d\tor [i c\ l-ar fi condamnat la moarte. Chiar presupun`nd c\ a fost executat, acest act nu putea fi f\cut, `n condi]iile concrete de atunci, dec`t de ai lui, de ofi]erii superiori ai MApN care se aflau la cabinetul lui. Motivele gestului de sinucidere ales de generalul Vasile Milea nu sunt greu de g\sit: a fost min]it de Ceau[escu `n cazul Timi[oara, descoperind mai t`rziu, `n noaptea de 17 decembrie sau `n 18 decembrie, c\ a executat ordine neconstitu]ionale [i ilegale; a fost `n permanen]\ presat cu un adev\rat interogatoriu din partea lui Nicolae [i Elena Ceau[escu dac\ serve[te cauza, Milea dovedindu-se fidel sau, cu o formul\ mai moderat\, incapabil de tr\darea lui Ceau[escu; a avut mustr\ri de con[tiin]\ dup\ ce i s-a raportat situa]ia real\ de la Timi[oara (78 de mor]i [i peste 200 de r\ni]i), dar mai ales c\ represiunea de acolo nu a reu[it, mul]imea fiind `n strad\ `n ziua de 20 decembrie; a sperat `nc\ din ziua de 19 decembrie c\ se va apela la o solu]ie politic\, `nvestindu-[i `ncrederea `n capacitatea lui D\sc\lescu [i Bobu de a rezolva problema de la Timi[oara; a constatat cu groaz\ cum escaladeaz\ situa]ia de la Bucure[ti, mai ales cea de la Inter, [i a `ncercat s\ manevreze demonstrativ mai multe for]e pentru a-l impresiona pe Ceau[escu, `n speran]a c\ nu va trebui s\ ordone din nou deschiderea focului; a ordonat distrugerea baricadei [i dispersarea manifesta]iei de la Inter, constat`nd [i consecin]ele `n mor]i [i r\ni]i ale ordinului

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

359

s\u (nu are importan]\ cine a tras, Milea fiind comandant unic [i responsabil); a fost din nou presat [i, `n diminea]a de 22 decembrie, injuriat de Ceau[escu, pentru a for]a aducerea unor trupe noi, combatante, neadaptate situa]iei de pe str\zile Bucure[tilor, unde militarii adoptaser\ o pozi]ie inactiv\ fa]\ de mul]ime; a aflat c\ mi[carea popula]iei adic\ revolta popular\ s-a declan[at `n mai multe localit\]i din ]ar\ [i c\ `n unele locuri din Bucure[ti oamenii s-au urcat pe tehnic\, situa]ie peste puterile lui de rezolvare; a avut `n fa]\ imaginea unui m\cel generalizat, la nivel de ]ar\, pe care omene[te nu-l putea provoca; nu a avut tr\s\turile de t\rie [i luciditate pentru a accepta oferta generalului Vlad pentru o lovitur\ de palat, a[a cum va proceda `n c`teva minute generalul St\nculescu, f\r\ nici o sugestie; `n plan strict personal a primit cel pu]in dou\ lovituri dure: declararea sa ca tr\d\tor (CPEx-ul din 17 decembrie) [i permanenta amenin]are c\ va fi demis sau executat; aducerea generalului St\nculescu pentru a-l `nlocui, Milea [tiind foarte bine c\ Ceau[escu avea obiceiul s\ g\seasc\ vinova]i dup\ ce sc\pa dintr-un moment greu; `n orice situa]ie, indiferent de rezultatul crizei, el ar fi fost sacrificat. Aceast\ ultim\ motiva]ie nu era [i nu este marginal\. ~ntre ministrul Milea [i generalul St\nculescu exista o rivalitate mocnit\, nemanifest\, dar bine cunoscut\ `n minister. Adep]ii teoriei unei conspira]ii conduse de Nicu Ceau[escu au lansat, `n interiorul acestei ipoteze nerealiste, [i informa]ia c\ generalul Olteanu a fost racolat de sovietici cu ocazia unui incident petrecut la Moscova `nainte de 1987. Este o confuzie cu Milea. ~n timpul unei delega]ii oficiale la Moscova, generalului Vasile Milea i s-a f\cut r\u, a fost internat `ntr-un spital [i tratat de medici sovietici. Pe baza informa]iilor primite de la surse ale Securit\]ii plasate `n conducerea Armatei (posibil chiar St\nculescu), Tudor Postelnicu, care pe vremea aceea era [eful Securit\]ii, a f\cut un caz destul de zgomotos la Cabinetele 1

360

ALEX MIHAI STOENESCU

[i 2, afirm`nd c\ Milea a fost racolat de sovietici cu aceast\ ocazie. Ceau[escu a trecut peste acest incident, care trebuie s\ fi avut cel pu]in dou\ consecin]e: b\nuiala lui Milea c\ `n apropierea lui se afl\ un informator al Securit\]ii (este posibil s\-l fi indicat pe St\nculescu) [i plata prin devotament c\tre Ceau[escu pentru gestul f\cut. Nu trebuie s\ excludem din numeroasele convorbiri en tte--tte din aceast\ perioad\ (16-22 decembrie 1989) `ntre Ceau[escu [i Milea, evocarea de c\tre dictator a momentului de la Moscova, chinuindu-l probabil cu `ntreb\ri [i dubii asupra loialit\]ii [i patriotismului s\u. Generalul Niculae Spiroiu, ministru al Ap\r\rii `n perioada 19911994, va declara autorului `n ziua de 14 iunie 2005: Nu trebuie s\ uit\m nici o clip\ c\ Ceau[escu era puternic marcat de soarta lui Jivkov. Felul `n care `l `ndep\rtase Djurov, cum preluase acesta conducerea Bulgariei [i asculta de sovietici, l-au urm\rit pe Ceau[escu `n toate zilele acelea. Era cu ochii pe Armat\. ~n orice circumstan]e, Milea este victima lui Ceau[escu. Milea `l invidia pe St\nculescu [i pentru `ncrederea acordat\ de cuplul dictatorial lui St\nculescu aducea 500 de milioane de dolari pe an `n ]ar\! , dar [i pentru stilul s\u de activitate, puternic rela]ionat `n str\in\tate, mai ales `n Occident. Este posibil ca [i trimiterea lui St\nculescu la Timi[oara ordin f\r\ nici o ra]iune militar\, sub acoperirea ideii de a supraveghea situa]ia unit\]ilor economice cu conducere militar\, de[i acolo era Gu[\ s\ fi fost o tentativ\ a ministrului de a-l implica [i totodat\ de a-l `ndep\rta de locul deciziilor Bucure[ti. Chemarea generalului St\nculescu la Bucure[ti de c\tre Nicolae Ceau[escu asupra faptului c\ Ceau[escu l-a chemat, prin Silviu Curticeanu, [i nu Milea cum sus]ine generalul St\nculescu, exist\ probe suficiente a avut f\r\ `ndoial\ un impact asupra generalului Milea, acesta fiind probabil convins c\, indiferent de sf`r[itul crizei, va fi declarat vinovat de tot ce s-a `nt`mplat. De asemenea, nici chemarea generalului Chi]ac la Bucure[ti nu a fost `nt`mpl\toare, deoarece acesta era, de fapt, comandantul Garnizoanei Bucure[ti. Doi martori importan]i s-au aflat la cabinetul lui Nicolae Ceau[escu [i au surprins secven]ele

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

361

acestui joc f\cut de Ceau[escu. Mihai H`rj\u a explicat motivul chem\rii lui St\nculescu: Dl R\boac\: De ce crede]i c\ Nicolae Ceau[escu a apelat chiar la St\nculescu? Dup\ ce criterii crede]i c\ l-a ales s\ discute cu el? Dl H`rj\u: Aici, v\ spun, `mi scap\ argumentele. P\rerea mea este c\ nu mai avea `ncredere `n comanda armatei la ora respectiv\. Dar `n momentul c`nd l-a chemat pe St\nculescu Milea fiind aici [i apoi, neput`nd veni St\nculescu, `l cheam\ pe Ilie Ceau[escu, care era tot un adjunct, dvs. pute]i s\ pune]i cap la cap toate acestea [i s\ concluziona]i. Dl R\boac\: Nu le spune]i dvs.? {ti]i c\ l-a chemat de la Timi[oara... Dl H`rj\u: ~l chemase seara; eu nu [tiam c\ `l cheam\... Dl R\boac\: A doua zi l-a invitat aici. Dl H`rj\u: A doua zi mi-a spus s\-l chem la birou la Ceau[escu.239 Pe lista motivelor lui Ceau[escu, pentru care i-a chemat pe cei doi generali, putem pune [i convingerea c\, prin implicarea lor `n represiunea de la Timi[oara, vor avea determinarea [i experien]a s\ comande [i represiunea de la Bucure[ti. Pe pia]a specula]iilor mai circul\ [i versiunea deschis\ de relatarea ofi]erilor de la T`rgovi[te, care au stat de vorb\ cu Ceau[escu `n captivitate. ~n leg\tur\ cu generalul Vasile Milea, acesta a afirmat c\ i-am dat ni[te ordine de seara referitor la paza palatului. Toat\ noaptea s-au mi[cat tancurile de n-am putut s\ m\ odihnesc [i diminea]a, c`nd m-am sculat, nu era nici unul `n fa]a palatului. {i atunci l-am chemat la mine, am avut o discu]ie foarte aprins\ cu el, i-am dat ordin ce trebuie s\ fac\ `n continuare [i a plecat la el la birou. Ulterior am aflat c\ s-a sinucis. Este posibil s\ fie un defect de percep]ie sau o confuzie venit\ din deform\rile amintirilor, pentru c\ blindatele nu au
239 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audiere Hrj\u Mihai, pp. 50-51.

362

ALEX MIHAI STOENESCU

p\r\sit dispozitivul de paz\ al CC-ului (nu de Palatul Republicii era vorba), dec`t ca urmare a ordinelor date de generalul St\nculescu dup\ ora 10.07. La ora 06.30, c`nd s-a trezit Nicolae Ceau[escu, [i mai t`rziu, blindatele erau `n pia]\. Ceea ce i-a cerut Ceau[escu lui Milea la [edin]a de la ora 08.30 a fost s\ aduc\ din provincie coloanele de blindate pentru a `nconjura cl\direa CC cu ele [i a trage `n muncitorii care veneau spre Centru dinspre platformele industriale. Prin urmare, Nicolae Ceau[escu i-a min]it [i pe ofi]erii care `l p\zeau la T`rgovi[te. Ar fi fost [i greu de crezut c\ acest individ meschin spunea adev\rul.

Cazul Vasile Milea


Asupra personalit\]ii lui Vasile Milea s-a dat o b\t\lie emo]ional\, complet lipsit\ de argumente logice sau sprijinite pe documente. Pe de o parte, sinuciderea lui a fost exploatat\ de Armat\ pentru a acredita conflictul `ntre institu]ie [i Ceau[escu (n-a existat, este o inven]ie). Mul]i revolu]ionari [i apoi oameni politici au preluat versiunea unui Milea-erou, at`t pentru a sus]ine nevinov\]ia Armatei, dar [i pentru a-[i asigura sprijinul ei. Pe de alt\ parte, un num\r infim de revolu]ionari, to]i de la Timi[oara, `l acuz\ de crime, dar numai pentru ordinele pe care le-a transmis `n Banat. Vocea lor r\m`ne [i ast\zi izolat\ [i neauzit\. ~n realitate, generalul Vasile Milea este al doilea personaj, dup\ Nicolae Ceau[escu, vinovat de crime `n form\ calificat\. Dac\ ar fi trebuit s\ fie cineva executat l`ng\ so]ii Ceau[escu, acesta era Vasile Milea. Cazul s\u este `ns\ extrem de complicat, cobor`nd cu problematica sa p`n\ `n ad`ncurile analizei psihologice. Vasile Milea a avut o rela]ie foarte apropiat\ cu Nicolae Ceau[escu, ofi]erul fiind unul din oamenii de `ncredere [i la care ]inea foarte mult. Numeroase dovezi venite de la activi[ti ai CC, precum [i de la generali ai Armatei [i Securit\]ii arat\ c\ Ceau[escu avea o sensibilitate amical\ fa]\ de Milea. Totul a `nceput `n prim\vara anului 1962, c`nd, ca urmare a izbucnirii unor r\scoale ]\r\ne[ti `n c`teva sate din regiunea

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

363

Arge[, Nicolae Ceau[escu ar fi fost implicat `n represiune. Dup\ mai mul]i ani, devenind [ef al MStM, Vasile Milea i-a povestit acest episod ministrului Ap\r\rii, generalul Constantin Olteanu: Constantin Olteanu: (...) Eu aflasem chiar de la generalul Milea povestea episodului din 1962 de la Pite[ti. Se produsese o r\scoal\ `n c`teva sate din Arge[, din cauza colectiviz\rii, [i Ceau[escu s-a dus la Pite[ti s\ rezolve situa]ia. Colonelul Vasile Milea, comandantul {colii de ofi]eri de tancuri din garnizoan\, a fost convocat la Comitetul Raional de Partid, unde se afla Nicolae Ceau[escu, atunci secretar al CC al PCR. Ceau[escu i-a cerut lui Milea s\ foloseasc\ tancurile pentru rezolvarea situa]iei create. O cerin]\ care nu putea fi refuzat\. Milea s-a conformat. Probabil c\ sunt [i exager\ri. Nu s-a intervenit, dar atunci s-au cunoscut Ceau[escu [i Milea. A rezultat c\ Ceau[escu se sim]ea legat de episodul \sta. AMS: Adic\ era omul care scotea imediat tancurile, ca `n decembrie 1989, f\r\ s\ mai `ntrebe de lege. CO (ironic): A[a rezulta. (...) ~n 1983 a venit la mine Militaru; lucrase la Cluj, unde era [ef de stat major Milea, [i Militaru era comandant de armat\. C`nd l-a numit `n 1965, `n iulie, `n locul lui Coman pe Militaru comandantul armatei, pe Milea l-au adus [ef de stat major [i au lucrat p`n\ c`nd a venit Militaru `n 1969 comandantul armatei de la Bucure[ti, [i Milea a r\mas comandantul armatei de la Cluj, `n locul lui. P`n\ `n 1978, c`nd l-a luat [i l-a numit la... {i Militaru a venit la mine [i mi-a spus: Ce-l ]ii b\ p-\sta aici? Nu e bun de nimic. Mi-a displ\cut. AMS: Atunci s\ spun eu ce nu vre]i s\ rosti]i dvs. Milea era ]inut [i urcat `n func]ii datorit\ rela]iei personale din trecut cu Ceau[escu. Puseser\ tancurile `mpreun\ pe ni[te ]\rani. S\ spunem adev\rul. CO: Cred c\ \sta era unul din motive. Ce era s\ fac? S\ ne `n]elegem: Milea era un ofi]er bun, am colaborat bine cu el, dar, acolo unde politicul se amestec\ `n Armat\, `ncep problemele. Eu nu am vrut s\ ridic aceast\ problem\ `n fa]a lui Ceau[escu. C`nd mi-a spus Postelnicu: Vezi c\ `l `mpinge s\-]i ia locul, eu am r\spuns: Cine m-a numit are dreptul s\ [i revoce ordinul, s\ m\

364

ALEX MIHAI STOENESCU

schimbe. Nu pot s\ m\ duc [i s\ previn aceast\ chestiune. {ti]i ce i-am spus lui Ceau[escu la schimbarea mea? C\, m-a `ntrebat ce p\rere am. I-am spus: Cred c\ ve]i avea cu el probleme politico-militare. Atunci, Nicolae Ceau[escu a afirmat: Va trebui s\-l ajut\m!. Eu nu am pus `n discu]ie c\ nu se pricepe la probleme militare, c\ nu era corect, dar i-am spus c\ va avea probleme la limita dintre aspectele politice [i cele militare, unde se `mbin\ lucrurile astea. {i, vede]i, exact asta s-a `nt`mplat `n 89! Unde se `mbin\ politicul cu militarul s-a `ncurcat situa]ia. {i [ef de Stat Major ar trebui spune el..., el discutase cred duminic\ cu Milea, numai un prost nu putea s\ nu priceap\ de ce m-a chemat pe mine la urm\... un general t`n\r zice Ceau[escu , [eful Statului Major. Zic: Cel mai t`n\r general acum este generalul Gu[\ {tefan, 46 de ani, comandantul Diviziei 6 tancuri, dar s\ [ti]i c\ nu are nici minte [i nici fa]\ pentru func]ia asta. Preg\tirea [i experien]a lui au ie[it `n eviden]\ la Timi[oara `n decembrie 1989, c`nd, duc`ndu-se la Divizia 18 Mecanizat\, a dovedit c\ el face ce [tie [i nu ce trebuie, `n calitate de [ef al MStM. AMS: Ce reac]ie a avut Ceau[escu? CO: S-a sup\rat. A replicat: Las\, c\ o s\ g\sim noi unul care s\ corespund\. Decizia era `ns\ luat\. AMS: Era cumva propus de Elena Ceau[escu, a[a cum se zvone[te? CO: Nu cred, nu. Cred c\ Milea l-a propus. L-a avut elev la Pite[ti, apoi comandant de pluton la {coala militar\, `l cuno[tea, era un tanchist foarte capabil. Probabil c\ la mijloc era [i problema din trecut. Precizez `nc\ o dat\ c\ povestea din Arge[ mi-a fost relatat\ de Milea `nsu[i. Ceau[escu i-ar fi cerut s\ intervin\ cu tancurile, s-a dus, dar au fost folosite doar ca mijloc de presiune, nu s-a ac]ionat. Important este, a[a cum `mi povestea el, c\ Nicolae Ceau[escu a re]inut promptitudinea lui. Coinciden]\ sau nu, peste doi ani colonelul Milea a fost numit comandantul Diviziei 6 Tancuri de la T`rgu Mure[, odat\ cu `naintarea lui la gradul de general.240
240 Interviu din 1 august 2005, n arhiva autorului.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

365

Pe vremea c`nd era locotenent, viitorul ministru al Ap\r\rii, general Niculae Spiroiu, se afla exact acolo, la Pite[ti, c`nd s-au `nt`mplat evenimentele. ~n declara]ia pe care a f\cut-o autorului `n vara anului 2005, acesta a cobor`t povestea la dimensiuni ceva mai reduse: Incidentul s-a produs `n 1962, prim\vara. Eram comandant de pluton la {coala de subofi]eri. Gu[\, care era comandant de companie de tancuri acolo, era parc\ plecat la Craiova; nu cred c\ a fost implicat atunci. Eu locuiam la o gazd\ `mpreun\ cu locotenentul Sterescu Tudor, comandant de companie auto. Comandantul {colii de ofi]eri era `ntr-adev\r colonelul Milea. ~ntr-o sear\, pe la 10.00, au venit [i l-au alarmat pe colegul meu Sterescu. Avea o motociclet\, s-a urcat pe ea [i s-a dus la unitate. S-a `ntors pe la 04.00 diminea]a. Ce se `nt`mplase? ~n {coala de ofi]eri de la Pite[ti func]iona atunci, `n directa subordonare a ~nv\]\m`ntului militar, cursul de recalificare ofi]eri superiori. De regul\, `n marea lor majoritate, erau politruci. Comandantul cursului, colonel Emil Bulai [i un locotenent-colonel de infanterie, Iosub pe nume, aveau or\ de tactic\ `n teren, la o aplica]ie pe hart\ `n zona Raciu, sud Pite[ti, r`ul D`mbovnic. Pentru a marca inamicul, au folosit un transportor blindat sovietic BTR 152, av`nd ca [ofer pe plutonierul Panait. Ofi]erii au venit pe transportor, apoi au cobor`t pentru a face orientarea. La scurt timp au ap\rut mai mul]i lucr\tori ai Securit\]ii, anun]`ndu-i c\ `n sat a izbucnit o r\scoal\, c\ ]\ranii s-au str`ns la Prim\rie [i protesteaz\ `mpotriva pre[edintelui cooperativei. Ei au precizat c\ au trupe la liziera p\durii [i le-au cerut s\ le dea transportorul, `n sprijin. Colonelul Bulai le-a dat transportorul. ~n timpul misiunii, transportorul s-a `mpotmolit l`ng\ un pode] [i ]\ranii l-au luat cu asalt, d`nd cu pietre [i cu b`te `n blindaj. Venind noaptea, nu [i-au dat seama c\ blindatul avea partea superioar\ cu prelat\ de p`nz\, nu cu turel\, c\ altfel ar fi devastat interiorul. S-a telefonat la {coal\, i s-a raportat lui Milea [i acesta a ordonat deplasarea unor autospeciale care s\ scoat\ transportorul de acolo. Acesta era motivul pentru care fusese chemat colegul meu, locotenentul Sterescu. Ajuns acolo acum Sterescu este `n Canada , a reu[it s\ le vorbeasc\ ]\ranilor pe limba lor, astfel c\, p`n\ la urm\, transportorul a

366

ALEX MIHAI STOENESCU

fost dez`mpotmolit de ]\rani, cu boii. ~n timp ce f\ceau lucrul \sta, a ajuns `n sat o coloan\ oficial\ de ma[ini, cu Matei Gheorghe, prim-secretar al Regiunii Arge[, [i Nicolae Ceau[escu. Ceau[escu s-a urcat pe treptele Prim\riei, i-a `ntrebat pe ]\rani ce vor, a aflat c\ nu sunt mul]umi]i de pre[edintele cooperativei, l-a destituit pe loc [i lucrurile s-au lini[tit. Nu exclud ca acest incident s\ fi fost exagerat ulterior, iar Milea s\ fi folosit ocazia pentru a se remarca. Av`nd `n vedere seriozitatea celor dou\ surse, doi mini[tri ai Ap\r\rii, este de presupus c\ Vasile Milea a folosit acest incident pentru a lansa versiunea c\ l-a salvat pe Ceau[escu dintr-o r\scoal\ a ]\ranilor, pe vremea c`nd era comandant la Pite[ti. Lui Ceau[escu `i pl\ceau astfel de pove[ti revolu]ionare. Este `ns\ foarte clar [i aici m\rturiile generalului Olteanu sunt cele mai pre]ioase c\ Nicolae Ceau[escu a urm\rit cu consecven]\ cariera lui Milea [i c\ `n numeroase ocazii, dintre care unele grave, cum vom vedea, a refuzat s\-l pedepseasc\. Implicat `ntr-un scandal de corup]ie, pe vremea c`nd era comandantul unei unit\]i din Dobrogea, Milea este salvat de generalul Ioni]\, fapt care `l va apropia de grupul complotist de la `nceputul anilor 80. Generalul Constantin Olteanu a avut `n repetate r`nduri ocazia s\ constate apropierea `ntre Ceau[escu [i Milea, inclusiv `n situa]ii de grav\ eroare: AMS: Au mai existat momente care v-au atras aten]ia `n rela]ia Ceau[escuMilea, rela]ia care s-a finalizat prin crimele din decembrie 1989? CO: Da. Au existat. ~n anul 1973, la sf`r[itul unei convoc\ri pe armat\, care a avut loc la Academia Militar\, Nicolae Ceau[escu l-a `ntrebat pe generalul Ion Ioni]\, pe atunci ministru al Ap\r\rii: Pe cine `mi dai, Ioni]\, s\ pun [ef de stat major la G\rzile patriotice? Pe Militaru sau pe Milea? Ioni]\ a zis: Militaru [i, dup\ cum se [tie, a fost numit Milea. ~ng\duin]a, poate simpatia lui Nicolae Ceau[escu fa]\ de generalul Milea... AMS: Care a dus la crim\, domnule general, s\ fie clar! CO: ... a rezultat [i `ntr-un incident petrecut `n anul 1984. AMS: Cazul Cipru?

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

367

CO: O chestiune destul de grav\, dup\ p\rerea mea. O chestiune cu conota]ii politice interna]ionale. Incidentul s-a petrecut `n timpul vizitei generalului Vasile Milea `n Cipru, partea greac\. ~n fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: `ntr-o zi a anului 1984 am fost chemat la Nicolae Ceau[escu. Am intrat direct `n cabinet, cum procedam de obicei, `ntruc`t membrii CPEx nu erau anun]a]i pe vremea aceea. C`nd m-am apropiat de masa lui de lucru, Nicolae Ceau[escu mi-a fluturat o h`rtie prin aer [i m-a `ntrebat: Ce este cu asta? Nu [tiu ce con]ine?, am r\spuns. Era posibil ca, pun`ndu-mi `ntrebarea astfel, s\ fi urm\rit s\ afle dac\ sunt `n posesia documentului [i nu cumva nu i-am raportat con]inutul lui. F\r\ s\-mi dea h`rtia, Ceau[escu a `nceput s\-mi explice c\ este o scrisoare oficial\ de protest adresat\ lui de Rauf Denkta[, pre[edintele p\r]ii turce a insulei, scrisoare care `l viza pe generalul Milea. Ce-a c\utat Milea `n Cipru?, m-a `ntrebat Ceau[escu. Eu i-am spus c\ a efectuat o vizit\ `n Egipt, la invita]ia omologului s\u, `n fruntea unei delega]ii militare, iar la `napoiere delega]ia s-a oprit `n Cipru, `n partea greac\ a insulei, pe baza invita]iei [efului Marelui Stat Major al armatei Greciei. Ac]iunea avea aprobarea lui Ceau[escu. Privind scrisoarea, [eful statului mi-a spus c\ `n scrisoare se arat\ c\ `ntr-o sear\, `n timpul vizitei, c`nd delega]ia militar\ romn\ se afla la un local din apropierea liniei de demarca]ie a zonelor greac\-turc\, generalul Milea ar fi spus ofi]erilor greci care-l `nso]eau: De ce nu-i arunca]i `n mare pe turcii \[tia [i s\ elibera]i insula, c\ e greceasc\? Pe loc mi-am dat seama de dimensiunea incidentului. Apoi, Ceau[escu, uit`ndu-se pe scrisoare mi-a citit ce reclama liderul ciprio]ilor turci, care se `ntreba retoric: Cum este posibil ca un demnitar militar romn, care de]ine o func]ie at`t de important\, s\ fac\ asemenea aprecieri? AMS: Angajase statul... {i l-a iertat pentru chestia asta?! CO: Dup\ ce Nicolae Ceau[escu s-a oprit din explica]ii, i-am raportat c\ nu cunosc nimic din acest incident, dar m\ voi interesa, deoarece `mpreun\ cu Milea a fost acolo [i tovar\[ul Ilie (generalul Ilie Ceau[escu). La auzul acestui r\spuns, Ceau[escu s-a ar\tat surprins: A fost [i Ilie `n delega]ie? Da, i-am confirmat eu, dup\

368

ALEX MIHAI STOENESCU

care l-am `ntrebat: Ce facem acum, `i r\spundem lui Denkta[? El a f\cut semn de dezaprobare cu m`na. Am `n]eles c\ lucrurile se opreau aici. AMS: ~n timpul acestui dialog, Ceau[escu a f\cut vreo apreciere la adresa lui Milea? CO: Nu. ~n afar\ de ceea ce v-am relatat, nu. Numai studierea documentului citat, aflat `n arhive, poate contribui la reconstituirea exact\ [i complet\ a acestui incident diplomatic. Eu nu am v\zut con]inutul scrisorii, ci doar au auzit ce mi-a spus Ceau[escu. ~ns\ am asociat imediat [i acest gest de iertare cu momentul 1962, la care trebuie s\ ad\ug\m [i faptul c\ fusese implicat [i Ilie Ceau[escu `n el. Dup\ ce m-am `napoiat la minister, i-am chemat la mine pe cei doi generali: Vasile Milea [i Ilie Ceau[escu. Le-am relatat ce-mi spusese comandantul suprem. Generalul Ilie Ceau[escu s-a ar\tat surprins, spun`nd c\ el nu-[i aminte[te nimic despre o asemenea problem\, `n schimb generalul Milea era profund marcat. Probabil c\ realizase gravitatea faptului [i l-a cuprins teama. AMS: Era un fel de confirmare a autenticit\]ii incidentului. CO: Da. ~n ce m\ prive[te, i-am luat ap\rarea generalului Milea, nu am comentat incidentul `n fa]a lui Ceau[escu, nu m-am ar\tat nici m\car nemul]umit c\ nu-mi raportase cazul, cum cereau regulamentele militare. Ceau[escu nu a revenit, [i lucrurile s-au oprit aici. Vreau `ns\ s\ revin asupra unui aspect, care este legat de tema conversa]iei noastre. Au fost dou\ momente deosebite. Ion Coman, care era secretar al CC al PCR [i [ef al Sec]iei pentru probleme militare [i justi]ie [i care cuno[tea foarte bine activitatea din MStM, al c\rui [ef fusese, mi-a spus `n dou\ r`nduri c\ a observat unele sc\deri `n actul de conducere a MStM-ului [i dac\ nu ar fi cazul s\ ne g`ndim la o schimbare. AMS: Voia s\-l schimbe pe Milea de acolo. CO: Da, de la conducerea MStM. Eu am ezitat de fiecare dat\, deoarece nu [tiam, `ntre altele, care va fi reac]ia lui Ceau[escu. Vreau s\ fiu bine `n]eles: [i Coman, [i eu eram anima]i numai de dorin]a de a `mbun\t\]i situa]ia de la MStM. AMS: Acesta ar fi unul din momente. Al doilea?

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

369

CO: Al doilea este legat de Nicolae Militaru. V-am povestit cum a venit [i mi-a vorbit despre Milea pe un ton injurios. Culmea este c\ Milea vorbea `ntotdeauna foarte politicos despre el. L-am respins pe Militaru atunci, spun`ndu-i c\ lucrez bine cu Milea. A doua a fost `ns\ [i mai [i! M\ trezesc c\ vine la mine Militaru [i `mi cere s\ intervin la Ceau[escu pentru a-l numi, n-a zis [eful MStM unde era Milea [i m\car `n func]ia de comandant al armatei din Bucure[ti, pe care o mai comandase p`n\ `n anul 1978. L-am ascultat, nu i-am promis nimic, eu [tiind bine c\ drumul re`ntoarcerii lui `n Armat\ era blocat, din vina lui, cum v\ spuneam `nainte. A revenit `n 1989 `n Armat\, `n condi]iile [i din motivele care se cunosc. De[i au trecut mai bine de dou\ decenii, nu am f\cut cunoscut nim\nui p`n\ acum aceste probleme interne ale Armatei. Ele au existat, au fost, unele, deosebit de grave [i probabil c\ undeva au avut o influen]\ asupra erorilor din decembrie. G`ndul meu este [i acum la Armat\. Pentru ea am hot\r`t s\ vorbesc. AMS: Domnule general, nu vreau s\ conducem discu]ia spre o zon\ greu de `n]eles pentru profani. Unii ar putea interpreta relat\rile dvs. despre cazul Milea ca fiind generate de faptul c\ Ceau[escu v-a schimbat din func]ie [i l-a pus pe el. De aceea, fac precizarea c\ dumneavoastr\ a]i fost promovat `n func]ii dup\ plecarea de la minister, devenind prim-secretar [i primar general al Capitalei, secretar al CC al PCR [i [ef al Sec]iei propagand\ [i pres\, [i [eful Sec]iei rela]ii externe a CC al PCR, p`n\ `n decembrie 1989. Acestea erau func]ii foarte mari `n partid, care pe scara ierarhiei puterii din Romnia comunist\ nu se comparau cu func]ia de ministru. Chiar [i al Ap\r\rii? Aceea[i gre[eal\ se face [i `n cazul Nicu Ceau[escu, pentru faptul c\ a fost trecut de la UTC la jude]ul Sibiu. Era un salt imens, lumea nu [tie, o promovare important\. Ideea c\ de la UTC puteai s\ ajungi `n v`rful partidului este o copil\rie. Am primit informa]ii c\ plecarea de la MApN v-a afectat, dar am cercetat [i am aflat c\ `n realitate era vorba de eventualitatea pierderii calit\]ii de militar, de general. CO: ~n 1985, Nicolae Ceau[escu mi-a spus: Tu vei r\m`ne general activ. Am fost trecut `n rezerv\ `n ianuarie 1990.

370

ALEX MIHAI STOENESCU

AMS: Vreau s\ v\ `ntreb, p`n\ la momentul numirii dvs. la Capital\, `n 16 decembrie 1985 [tiu data pentru c\ am citit cartea despre Bucure[ti , a]i mai avut vreun semnal c\ urmeaz\ s\ fie numit Milea `n locul dumneavoastr\? Fie din cauza rela]iei lui cu Ceau[escu, fie pentru c\ `l `mpingeau sovieticii din spate? CO: Da, au mai fost c`teva semnale. Unul a fost cel dat de Homo[tean. Altul a fost `n lunile premerg\toare lui decembrie 1985. Generalul Milea a fost programat s\ ia cuv`ntul `n numele Armatei la una din [edin]ele Marii Adun\ri Na]ionale [i la o plenar\ a Consiliului Na]ional al FDUS, `mprejur\ri unde, de regul\, era programat titularul Ministerului Ap\r\rii Na]ionale. La ultima ac]iune, de pild\, c\ tot a]i adus vorba de Nicu Ceau[escu, probabil din cauza emo]iei, Milea s-a `ncurcat la citirea unei fraze, produc`nd ilaritate `n sal\. Nicu Ceau[escu, aflat `n dreapta mea, a intervenit atunci [i a spus cu voce tare: E grea limba romn\. Eu cred c\ promovarea lui Milea a fost o dorin]\ mai veche a lui Nicolae Ceau[escu, `ns\ a f\cut-o `n momentul `n care l-a considerat apt. AMS: Eu [tiu, dar cititorii nu cunosc realitatea asupra incidentului de la Moscova `n care a]i fost implicat. De aici s-a speculat [i acesta este motivul principal pentru care insist asupra schimb\rii dvs. cu Milea c\ s-a `ncercat racolarea dvs. acolo [i, mai mult, c\ a]i transmis sovieticilor mesaje ale Elenei Ceau[escu pentru r\sturnarea lui Nicolae Ceau[escu. Este o fabula]ie. ~n realitate, sovieticii nu au acceptat prezen]a lui Ilie Ceau[escu `n delega]ia Armatei romne, pe care a primit-o Andrei Grom`ko, la Moscova, `n decembrie 1985, din motive strict protocolare. Nicolae Ceau[escu a g\sit un moment nepotrivit pentru schimbare, f\c`nd loc specula]iilor. CO: ~mi place s\ cred c\ cei care au fabulat pe seama `nlocuirii mele de la conducerea MApN, dup\ vizita `n URSS, `n decembrie 1985, `[i vor reconsidera punctul de vedere citind acest episod. Dar nu este exclus ca Nicolae Ceau[escu s\ fi ales `nadins acel moment `l cuno[team destul de bine, era capabil , fiind oricum hot\r`t s\ fac\ schimbarea, pentru a crea confuzie. Dac\ a fost a[a, acum se [tie c\ a reu[it.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

371

AMS: Crede]i `ntr-o rela]ie apropiat\ Milea-Gu[\? CO: Nu trebuie exagerat. Gu[\ ]inea foarte mult la Milea, `l respecta, se cuno[teau de mult, `l propusese [ef al MStM. Dup\ aceea, Milea venea la mine [i se pl`ngea de Gu[\, ne`n]elegerile fiind puse pe seama contradic]iilor dintre genera]ii. Ce s\-i spun? Venea Gu[\ alt\ dat\... M-am `nt`lnit, de exemplu, odat\ cu el la Foc[ani, `n 1988, la 1 decembrie, c`nd s-au aniversat 70 de ani de la Marea Unire, [i Gu[\ era din partea Armatei. Tovar\[e secretar, nu m\ `n]eleg cu Milea. Uite ce-mi face, m\ freac\, m\ pune la tot felul de lucruri... AMS: Haide]i, domnule general, c\ Milea are bulevard `n Bucure[ti [i str\zi `n c`teva ora[e! CO: Sta]i, domnule Stoenescu, pentru c\ este o chestiune: P\i ce treab\ e asta, dup\ 15 ani nu [tii de ce a murit generalul Milea [i a doua zi `l declari erou [i `i pui numele pe bulevarde? Nu se poate, domnule. Aici este diversiunea. Nu [tii de ce-a murit, dar este erou? Cum?! {tim de ce a murit Tutankhamon acum trei mii de ani [i nu [tii de ce a murit Milea `n mijlocul unui num\r mare de ofi]eri? Nu se poate, domnule. Neclarificarea acestui caz este o pat\ [i la adresa Procuraturii, care, dup\ opinia mea, tergiverseaz\ nejustificat r\spunsul. Sau, poate, [tiu eu... AMS: Ave]i dreptate. Este o comand\ politic\. Nimeni nu vrea s\ se pun\ r\u cu Armata. CO: Pe de alt\ parte, cine a crezut c\, prin ce s-a `nt`mplat cu Milea, Armata va avea o alt\ atitudine, c\ a ]inut la el... Nu este adev\rat. Asta este formula, s\ omori [eful Armatei. B\lcescu, `n 1848, a tras toat\ armata de partea sa. C`t\ era. C`nd a v\zut pe colonelul Solomon c\ `l tr\deaz\, a luat m\suri `mpotriva lui, dar avea deja armata de partea lui. Deci nu e cazul \sta. Cei care sus]in c\ moartea, `nc\ misterioas\, a generalului Milea a avut drept urmare trecerea Armatei de partea revolu]iei fac un calcul gre[it. Prin logic\, asta dezv\luie c\ p`n\ atunci Milea se opunea... {i dup\ moartea generalului Milea Armata a executat ordinele succesorului s\u. Armata s-a retras `n caz\rmi. S\ se spun\ `ns\ clar cine a ordonat ie[irea ei din nou `n strad\ [i pentru ce, asta este chestiunea important\ acum.

372

ALEX MIHAI STOENESCU

Generalul Vasile Milea a fost `nc\ de timpuriu `n aten]ia spionajului sovietic. Probabil c\ au [i mizat pe el `n perioada premerg\toare opera]iunii de r\sturnare a lui Ceau[escu de la putere. {i probabil c\ nu se a[teptau ca Vasile Milea, cel care `n vara anului 1989 `i sugera lui Sergiu Nicolaescu s\ ia unitatea de la Ploie[ti [i s\ cucereasc\ Bucure[tii, s\-i r\m`n\ credincios lui Ceau[escu p`n\ acolo `nc`t s\ f\ptuiasc\ `mpreun\ o crim\ `mpotriva na]iunii [i a Armatei. Acesta este singurul adev\r palpabil, pentru c\ mormintele a peste 1 000 de oameni, r\mase de pe urma lor, sunt c`t se poate de adev\rate.

Numirea generalului Victor A. St\nculescu la conducerea armatei


Dup\ primele momente de stupoare declan[ate de sinuciderea generalului Milea, colonelul P`rc\l\bescu fuge la cabinetul lui Ceau[escu, cer`ndu-i lui Manea ca acesta s\ intre [i s\-l anun]e. Manea nu vrea s\ fac\ acest gest [i `i dechide u[a lui P`rc\l\bescu. Ceau[escu ascult\ stupefiat vestea sinuciderii lui Milea [i are o ie[ire nervoas\, mai `nt`i b`lb`indu-se, apoi gesticul`nd f\r\ sens `n momente prelungite de panic\. Criza de panic\ a fost surprins\ de Silviu Curticeanu: ~n timp ce el ie[ea din birou, eu tocmai intrasem `n antecamer\ [i prin u[a `ntredeschis\ Ceau[escu m-a v\zut, mi-a f\cut semn s\ intru `n birou [i acolo, cu o voce ce nu mai avea nimic uman `n ea, a pronun]at cu mare greutate [i prelung b`lb`it doar c`teva cuvinte, pe care le reproduc textual: Tu, tu, de ce, de ce nu, nu, mi-ai raportat c\ Milea s-a sinucis?! B`lb`iala accentuat\, fizionomia r\v\[it\ a fe]ei, privirea fioroas\ demonstrau c\ anun]ul l-a scos din s\rite [i l-a surprins `n egal\ m\sur\241. ~n sf`r[it, Ceau[escu `i cere lui Curticeanu s\ verifice, iar `n momentul `n care acesta se `ntoarce [i `i confirm\, Ceau[escu face o criz\ de furie. Cere imediat venirea lui Constantin Mitea
241 Silviu Curticeanu, op. cit., p. 426.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

373

pentru a da un comunicat c\tre ]ar\ `n care s\ se arate c\ generalul Milea a fost un tr\d\tor. De fapt, cu gestul suprem, Milea tr\dase doar ordinul lui de continuare a represiunii printr-un m\cel. Povestea comunicatului poate fi reconstituit\ [i pe baza m\rturiei lui Eugen Florescu: AMS: N-a]i fost peste noapte `n sediu? Eugen Florescu: Nu. A doua zi, la 08.00, c`nd am venit la serviciu, securi[tii au s\rit la mine: Repede, repede, c\ a]i fost declarat tr\d\tor! Cine n-a fost cu tovar\[ul `n sediu `n noaptea asta a fost declarat tr\d\tor. AMS: Avuseser\ dou\ cazuri Neagoe [i H`rj\u. EF: M-am dus la Mitea, dar n-am apucat s\ vorbim prea mult c\ au ap\rut din nou securi[tii: Repede la Cabinetul 1!. La birouri, `n anticamer\ era c`te un militar cu mitralier\. U[a spre biroul lui Ceau[escu era deschis\ [i `n\untru mai multe persoane. To]i aveau carne]ele `n m`n\ [i notau: Elena Ceau[escu, sigur, f\r\ carnet, apoi D\sc\lescu, Bobu, Manea M\nescu, Mitea, Petre Constantin de la TVR [i secretarul de pres\ Sprin]\roiu. Subiectul sinuciderea lui Milea. AMS: S-a petrecut mai t`rziu de ora 08.00. Scena pe care o descrie]i este dup\ 09.30. EF: Imediat dup\ 09.30... Ceau[escu dicta: S\ scrie]i c\ tr\d\torul Milea s-a sinucis din la[itate... AMS: O clip\! Sunte]i sigur c\ a spus din la[itate? Este foarte important. EF: Sigur [i o s\ vede]i de ce. Eu atunci auzeam de sinuciderea lui Milea [i am re]inut foarte bine cuvintele, pentru c\ era o noutate, un [oc. A terminat de dictat [i noi am ie[it. Exact c`nd plecam pe culoar, iese Ceau[escu [i strig\ dup\ noi: Mitea! Florescu! Ne-am `ntors... {i el ne spune: S\ lua]i m\suri s\ se deschid\ televiziunea la ora 12.00, s\ se dea [tirea, dar nu mai mult de o or\, ca s\ facem economie. AMS: Incredibil! Incredibil!

374

ALEX MIHAI STOENESCU

EF: Atunci i-am spus [i eu lui Mitea: Pentru cine face economie, pentru \ia care o s\-l sp`nzure?, iar Mitea m-a tras de m`n\ [i mi-a spus: Taci din gur\, faci declara]ii de astea c`nd te-a declarat tr\d\tor! Acolo, `n birou, Ceau[escu vorbea cel mai mult cu Petre Constantin, iar acesta, dup\ aceea, a ie[it [i a dat telefon la TVR. ~i dicta ce-[i notase lui Brate[ prin telefon [i `i spunea: S\ faci, s\ preg\te[ti emisia... Problema este c\ ceea ce `[i notase [i ce `i dictase Petre Constantin lui Brate[ erau ni[te idei, un text `ncropit, astfel c\ atunci c`nd am v\zut comunicatul la televizor, am v\zut de fapt comunicatul f\cut de Brate[. Mitea chiar a reac]ionat: Brate[ `l `n]elege pe tovar\[ul mai bine dec`t noi! AMS: A[adar, textul citit la radio [i TV era redactat de Brate[ pe baza ideilor notate de Petre Constantin de la Ceau[escu. ~ns\ a disp\rut cauza sinuciderii, a[a cum o g\sise Ceau[escu... din la[itate. V\ da]i seama? Era cauza real\, nu c\ a tr\dat `n leg\tur\ cu agenturile str\ine. (Preciz\m c\ Petre Constantin i-a dictat direct crainicului Marinescu, fapt confirmat de acesta `n 2005, n.a.) EF: Nu [tiu ce au f\cut acolo la televiziune, dar Ceau[escu a folosit f\r\ dubiu expresia din la[itate. Am uitat s\ v\ spun c\ pe 21 seara Ceau[escu i-a cerut lui Milea filmul de la Timi[oara, acesta a promis c\-l aduce, dar nu a venit. Diminea]\, pe 22, i s-a adus un pachet cu fotografii. Erau lozincile Jos dictatorul! Jos comunismul! scrise pe vitrine. S-a uitat, le-a r\sfirat nervos [i a b\tut cu pumnul `n mas\. Fotografiile au r\mas acolo. Ceau[escu era `ntr-o degringolad\ total\ `n perioada asta.242 Constantin Manea, [eful de cabinet, a precizat c\ Nicolae Ceau[escu, afl`nd c\ St\nculescu n-a sosit, l-a chemat pe fratele s\u, Ilie Ceau[escu, dar acesta nu a fost g\sit. Este o minciun\. Ilie Ceau[escu se afla `n cl\direa CC [i a fost `n biroul lui Nicolae Ceau[escu. Diminea]\, `nainte de [edin]a de la ora 08.00, Ilie Ceau[escu i-a spus fratelui s\u: Situa]ia este deosebit de critic\. Vin coloane de muncitori. Trebuie f\cut ceva. Trebuie destituit
242 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 87-88.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

375

guvernul. Atunci, Nicolae Ceau[escu a reac]ionat brutal: Vezi-]i de treaba ta, avem acum [edin]\ de Consiliu Politic. Execut\m [i vom vedea ce facem. Tot Eugen Florescu arat\ c\ dialogul lui Ilie Ceau[escu cu Nicolae Ceau[escu, petrecut mai `nt`i `n jurul orei 06.30, a avut aspecte mult mai dramatice: Ilie `ncerca s\-i atrag\ aten]ia c\ vin muncitorii de pe platformele industriale, iar Ceau[escu `i r\spundea vesel: Las\, c\ `n Pia]a Tien Anmen au fost un milion [i i-au pus la punct de nu s-au v\zut. Ilie a plecat pentru c\ era imposibil s\ se discute cu el. Elena Ceau[escu dirija totul [i el, ca frate, nu o mai suporta. Ap\ruse, `l ataca: Nu-l mai speria pe tovar\[ul! A plecat de gura ei. Acum, dup\ ce Milea s-a sinucis, Nicolae i-a propus lui Ilie s\ preia conducerea Armatei, dar fratele a refuzat, repro[`ndu-i totodat\ c\ nu l-a ascultat nici `n iulie 1989, c`nd i-a propus formarea unui nou guvern condus de Ion Iliescu [i compus din personalit\]i filoruse, a[a cum cerea Moscova. Discu]ia `ntre fra]i este plauzibil\, deoarece o scen\ similar\ s-a produs [i `ntre Nicolae Ceau[escu [i fratele s\u Marin, a[a cum arat\ fiica acestuia. Venit de la Viena `n vara anului 1989, generalul Marin Ceau[escu i-a spus fratelui s\u: Nu mai e sc\pare, Nicule, c\ [i-au b\gat coada [i ru[ii, [i americanii, fiecare are oameni aici, care de mult comploteaz\, doar [tii [i tu, dar n-au g\sit `nc\ prilejul, `ns\ nu vor pierde ocazia... {i a[a mai departe, culmin`nd cu replica ce l-a enervat nespus pe Nicolae, `nc`t a uitat [i de respectul datorat fratelui mai mare, [i de faptul c\ pere]ii au ochi [i urechi: Nu le face, Nicule, jocul, nu le da ap\ la moar\, c\ va fi vai [i amar de noi [i de ]ara asta. Salveaz\-te! Retrage-te pe motiv de boal\ [i pune-l `n locul t\u pe Iliescu, c\ oricum el este desemnat s\ vin\...243. Potrivit ofi]erului Nicolae B. din CIE, care lucra la Viena `n acea perioad\, Marin Ceau[escu primise de la americani informa]ii asupra preg\tirilor f\cute de sovietici pentru debarcarea fratelui s\u, printr-o surs\ rela]ionat\ cu [eful de anten\ CIA din capitala Austriei. Marin Ceau[escu a devenit agitat, a `nceput s\ comenteze `n Agen]ie acest fapt, apoi a hot\r`t
243 Mihaela M. Ceau[escu, Nu regret, nu m\ jelesc, nu strig, Ed. Medita]ii, Bucure[ti, 2004, p. 118.

376

ALEX MIHAI STOENESCU

s\ plece la Bucure[ti pentru a-[i preveni fratele. Faptul nu este surprinz\tor [i nici exagerat, deoarece americanii au insistat `n permanen]\, prin diferite mesaje [i pe diferite canale, pentru o p\r\sire pa[nic\ a puterii de c\tre Nicolae Ceau[escu [i evitarea unui deznod\m`nt dramatic. {i atunci, `n diminea]a de 22 decembrie, Elena Ceau[escu a reac]ionat violent [i proste[te, iar Ilie Ceau[escu a plecat la minister. Aici, Ilie Ceau[escu s-a instalat `n biroul ministrului Ap\r\rii, unde a compus o list\ de guvern conform unei m\rturii, cu Ion Iliescu prim-ministru [i a cerut [efului DIA convocarea ata[a]ilor militari ai URSS [i ai Chinei. F\r\ alt\ solu]ie, Nicolae Ceau[escu cere din nou s\-i fie adus St\nculescu. Constantin Manea arat\ c\, informat asupra accidentului lui St\nculescu, Nicolae Ceau[escu i-a strigat: Cu picioarele rupte s\ vin\ [i s\ vin\ `n 5 minute, s\ nu se joace c\-l aduc arestat! St\nculescu a sosit `n aproximativ un sfert de or\ `mbr\cat cu haine civile. Simula c\ e accidentat [i c\ `l doare piciorul. Ceau[escu i-a dat atunci un ordin: St\nculescule, preiei conducerea armatei `n urma sinuciderii lui Milea [i execu]i ordinul. Merge]i [i opri]i [i i-a cerut s\-i cheme pe Voinea [i pe Eftimescu244. Manea mai afirm\ c\ el, imediat dup\ numirea lui St\nculescu, acesta fiind `n anticamera cabinetului, s-a uitat pe fereastr\ [i i-a spus generalului: Uite c\ deja se umple (pia]a) intraser\ primele grupuri de muncitori. ~n acest moment al evenimentelor intervine o succesiune de informa]ii preluate de toat\ literatura subiectului nostru [i care a[az\ `n centru ordinul de oprire `n caz\rmi a deplas\rii trupelor militare [i interdic]ia de a se trage `n oameni, ceea ce presupunea `nc\lcarea ordinelor lui Ceau[escu sau, mai corect spus, un contraordin, peste autoritatea comandantului suprem. Pentru a desc`lci dezinformarea creat\ dup\ revolu]ie din surs\ militar\, vom ar\ta c\ este vorba de dou\ ordine distincte, date de dou\ persoane diferite. Ordinul de oprire la caz\rmi. Pentru a salva onoarea lui Milea, militarii au declarat in corpore c\ ordinul i-a apar]inut
244 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 33.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

377

ministrului. Ordinul i-a apar]inut generalului Eftimescu [i a fost dat dup\ auto`mpu[carea lui Milea (`nc\ mai tr\ia) la precis ora 09.54, dup\ ce cu un minut `n urm\ locotenent-colonelul Costache l-a informat c\ s-a urcat lumea pe Tc(tancuri). Con]inutul ordinului de la ora 09.54 a fost: Toate unit\]ile armatei execut\ numai ordinele comandantului suprem. Toate unit\]ile din T`rgovi[te [i Mihai Bravu se concentreaz\ `n Bucure[ti `n caz\rmile din {oseaua Olteni]ei245. Nicolae Ceau[escu preluase comanda direct\ a Armatei [i inten]iona s\ dea ordine prin Eftimescu, adjunctul [efului MStM, ofi]erul cu func]ia cea mai `nalt\ aflat `n preajma sa. At`t pe caietul Documentar de lucru, c`t [i pe caietul de ciorne, generalul Voinea [i-a notat [i ora exact\, [i con]inutul ordinului. Pe ciorn\ el este complet: Gl. Eftimescu, 22.12.89, (ora) 09.54. Toate unit\]ile armatei execut\ num(ai) ord(inele) Cdt. Suprem. Toate U(nit\]ile) subord(onate) A1 (Armatei 1) din G(arnizoana) M(ihai) Bravu [i T`rgovi[te se concentreaz\ `n Bucure[ti `n caz\rmile din {os. Olteni]ei. Unit\]ile... Raportez ce U. mai avem `n caz\rmi [i unde sunt246 (Urmeaz\ raportul cu loca]ia unit\]ilor, din care numai Regimentul 22 se `ntoarce, Regimentul 22 fiind cel care anun]ase urcarea manifestan]ilor pe tehnic\, n.a.) Pentru a se proteja de acuza]ia c\ a transmis ordinul lui Ceau[escu de preluare direct\ a conducerii Armatei, generalul Eftimescu nu a recunoscut c\ a dat acest ordin [i a pus dispozi]ia de oprire a unit\]ilor din jude]ele apropiate la caz\rmile din Olteni]ei pe seama lui Milea. Generalul Eftimescu a fost acela care a condus
245 Documentarul-Comandantului, general-maior Voinea Gh., copert\ verde, p. 112 (pagina din stnga). 246 Documentarul-Comandantului, general-maior Voinea Gh., copert\ ro[ie, p. 6 (pagina din stnga cu ordinul lui Eftimescu, pe contrapagin\ raportul asupra pozi]iei unit\]ilor).

378

ALEX MIHAI STOENESCU

opera]iile de represiune din sala comandamentului unic, prelu`nd [i transmi]`nd ordinele lui Milea [i oper`nd pe h\r]ile militare aflate pe mesele de lucru. Pentru a ascunde aceast\ vinov\]ie, el a deformat foarte multe informa]ii legate de momentele critice ale dispari]iei ministrului Ap\r\rii. ~n acest loc senatorul Sergiu Nicolaescu afirm\ c\ `ntre orele 09.30 13.00 MApN a fost condus de grupa operativ\, fiind lipsit de ministrul Ap\r\rii Na]ionale sau adjunc]ii s\i247. Probabil c\ senatorul a fost dezinformat, dar lucrurile nu au stat a[a. Oficial, interegnul respectiv a durat aproximativ 30 de minute. ~n realitate, la numai c`teva minute de la moartea lui Milea, St\nculescu a fost numit ministru [i recunoscut ca atare de generalii afla]i `n grupa operativ\. Ordinele lui vor fi transmise la minister prin grupa de transmisiuni, prin c\pitanul Marius Tufan. Ordinul de a nu se trage `n oameni. Acest ordin a fost dat de generalul St\nculescu. Dup\ ce a ie[it de la Ceau[escu `nainte de ora 10.00 , `n calitate de nou ministru al Ap\r\rii, el s-a deplasat la grupa operativ\, unde i-a `nt`lnit pe generalii Eftimescu [i Voinea. Le-a cerut acestora s\-l informeze cum este realizat dispozitivul de ap\rare din preajma CC [i de ce for]e dispune248. Astfel, ca urmare a raportului pe care i l-au dat generalii deci, recunosc`ndu-i autoritatea , St\nculescu a aflat [i c\ se afl\ `n deplasare spre centrul ora[ului `nc\ trei regimente. Generalul St\nculescu a afirmat imediat dup\ revolu]ie c\ a l\sat `n mod deliberat evenimentele s\ curg\ pentru a c`[tiga timp [i pentru a ac]iona `n folosul Revolu]iei249. ~n realitate, la c`teva minute dup\ ora 10.00, generalul St\nculescu va transmite primul s\u ordin `n calitate de ministru al Ap\r\rii: (Ora) 10.07. Col. Negrea.
247 Sergiu Nicolaescu, Cartea revolu]iei romne. Decembrie 1989, Ed. Ion Cristoiu, Bucure[ti, 2000, p. 590. 248 Dorian Marcu, Moartea Ceau[e[tilor, Ed. Excelsior C.A., Bucure[ti, 1991, p. 27. 249 Ibidem.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

379

Rondoul ind. MApN transmite: nu se trage de c\tre nimeni, nici foc de avertizare s\ se parlamenteze.250 Rondoul era indicativul (ind. din text) ministrului Ap\r\rii Na]ionale [i va fi indicativul prin care va conduce [i va da ordine noul ministru, general Victor A. St\nculescu. ~n acela[i timp cu mi[carea popula]iei, din Bucure[ti [i din alte c`teva municipii, spre revolt\ popular\ generalizat\, `ncepea lovitura de stat militar\ din 22 decembrie 1989.

250 Documentarul-Comandantului, general-maior Voinea Gh., copert\ verde,

p. 112 (pagina din dreapta).

Capitolul IX

LOVITURA DE STAT MILITAR|


22 decembrie 1989 (orele 10.0016.00)
Motto:
Pe 22 decembrie 1989, la ora 13.00, ]ara era deja sub control. general VICTOR A. ST|NCULESCU

I-au trebuit presei aproape 15 ani pentru a ajunge la concluzia c\, `n diminea]a de 22 decembrie 1989, Armata a dat o lovitur\ de stat (puci) `mpotriva dictaturii lui Nicolae Ceau[escu. C`nd, pe parcursul anului 2001, am formulat aceast\ ipotez\ `n timpul unor dezbateri televizate (Tele 7abc, TVRM), vocea mea a r\mas izolat\, consider`ndu-se c\ este o pozi]ie partizan\, ca fost militar. Apoi, `n prim\vara anului 2004, cu ocazia difuz\rii filmului {ah mat, am `ncercat s\ prezint cu probe detaliile acestui moment important pe postul Antena 1, la emisiunea lui Marius Tuc\. ~n scurt timp, odat\ cu ie[irea public\ la televiziuni [i mai ales la emisiunea Na[ul (realizator Radu Moraru), din 22 martie 2004, a generalului Victor St\nculescu, cunoscutul jurnalist [i analist politic Ion Cristoiu a relansat teza loviturii de stat militare. ~ntr-un num\r al revistei Historia el va face [i prima analiz\ de caz, bazat\ `ns\ numai pe afirma]iile lui St\nculescu. Ast\zi, av`nd mai multe informa]ii, teza pe care am lansat-o eu `n 2001 poate fi [i demonstrat\.

R\sturnarea de la putere a lui Nicolae Ceau[escu


Mai mul]i factori au contribuit la ratarea [i ascunderea adev\rului `n ace[ti 15 ani. ~n primul r`nd a fost necunoa[terea, prin ascunderea realit\]ii, a evenimentelor din sediul CC `nainte de intrarea manifestan]ilor. Nici generalul St\nculescu, nici generalii

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

381

prezen]i `n locul deciziei nu au f\cut publice detaliile prelu\rii puterii de c\tre Armat\, deoarece le-a fost team\ s\ recunoasc\ gestul ce p\rea [i grav, din punctul de vedere al comportamentului unei institu]ii, [i periculos din punctul de vedere al imaginii. De aceea, a fost lansat\ teza mult mai convenabil\ a trecerii armatei de partea revolu]iei. Aceast\ formul\ se bazeaz\, `n fond, pe al doilea factor care a favorizat `nt`rzierea cunoa[terii adev\rului ignoran]a `n privin]a terminologiei [i proceselor istorice de c\tre majoritatea popula]iei. Doar c`]iva oameni aviza]i [i educa]i au `n]eles c\ orice trecere a unei Armate de partea unei revolu]ii se nume[te lovitur\ de stat militar\ sau puci, pentru c\ se face `mpotriva guvernului [i a puterii existente [i `n folosul unei puteri noi, revolu]ionare. Al treilea factor obliterant a fost pus `n mi[care prin folosirea de c\tre Armat\ a puterii preluate [i a rolului decisiv avut `n r\sturnarea lui Ceau[escu pentru a se proteja de erorile, ilegalit\]ile [i crimele f\cute sub comanda generalului Milea p`n\ atunci. ~n sf`r[it, politizarea partizan\ a evenimentelor, a revolu]iei, a `mp\r]it vocile `n dou\ tabere care sus]in dou\ teze total opuse [i la fel de eronate: de o parte revolta spontan\ [i de cealalt\ parte lovitur\ de stat, dat\ de Ion Iliescu [i echipa lui gorbaciovist\, `n decembrie 1989. Dar, s\ nu anticip\m. Un am\nunt necunoscut p`n\ acum vine s\ ajute Istoria, a[a cum se `nt`mpl\ mereu `n timpul evenimentelor cu desf\[urare rapid\: intrat `n panic\ dup\ ce i s-a anun]at sinuciderea lui Milea, Nicolae Ceau[escu va l\sa `n permanen]\ u[ile de la biroul s\u [i de la anticamera cabinetului deschise. I se f\cuse fric\. Dar `n acest fel putem cunoa[te mi[c\rile lui mult mai bine, exist`nd martori oculari care au avut un acces direct la el, v\z`ndu-l [i auzindu-l. Trecut apoi de la stupefac]ie la furie, Nicolae Ceau[escu `i cere lui Constantin Mitea s\ formuleze comunicatul `n leg\tur\ cu tr\darea lui Milea, lui Silviu Curticeanu s\ preg\teasc\ un decret pentru instituirea st\rii de necesitate pe `ntreg teritoriul ]\rii [i convoac\ o [edin]\ a CPEx. Ciorna decretului [i subliniez ciorna , precum [i comunicatul cu tr\darea lui Milea au fost citite la radio

382

ALEX MIHAI STOENESCU

[i la televiziune `n jurul orei 11.00. ~n timpul dialogului avut la 14 septembrie 2003 cu general de justi]ie Gheorghe Diaconescu, acesta a dezv\luit c\ suportul juridic al decret\rii st\rii de necesitate pe `ntreg teritoriul nu a mai existat. Dup\ revolu]ie, `n timpul proceselor, am aflat c\ textul decretului de instituire a st\rii de necesitate a r\mas `n ciorn\. Mult mai t`rziu am aflat [i detaliul c\ textul a r\mas `n ma[ina de scris, `n clipa `n care s-a anun]at sinuciderea lui Milea. S-a creat panic\, biroul a fost abandonat, textul nu a fost terminat [i nici dus la semnat251. ~nc\ o ilegalitate. Cu c`teva minute `nainte s\ `nceap\ [edin]a CPEx, Mihai H`rj\u a surprins [i urm\toarele secven]e:. A venit generalul Neagoe [i i-a spus (lui Nicolae Ceau[escu, n.a.) c\ `n diverse zone ale Capitalei sunt deja concentr\ri mari de oameni care se `ndreapt\ spre Centru. (Discu]ia se desf\[ura `n anticamer\ [i am putut s\ aud toate acestea.) Ea i-a spus c\ este o contrarevolu]ie [i c\ trebuie f\cut totul ca s\ fie reprimat\; l-a `ntrebat: M\i, voi sunte]i preg\ti]i?. {i el a r\spuns: Da, suntem preg\ti]i, oamenii no[tri sunt `narma]i. ~ntre timp a sunat Croitoru de la Capital\, care era secretar cu propaganda [i `l c\uta pe Barbu Petrescu. I-am spus c\ e `n [edin]\ [i c\ nu pot s\-l scot. {i mi-a zis a[a, `n dou\ vorbe: Spune]i-i c\ nu se mai poate face nimic... [i a `nchis telefonul252. Ultima [edin]\ CPEx a debutat cu revenirea lui Ion Radu, trimis de Ceau[escu la platforma Militari, [i cu anun]ul c\ plecau de la ICEM [i de la Turbomecanica din Militari. Au plecat [i de la 23 August. Ion Dinc\ pornise mai devreme spre platforma Pipera, dar se `ntorsese foarte repede, dup\ ce a `nt`lnit primele grupuri de manifestan]i. Ceau[escu a dat vina pe Milea, apoi a `ntrebat dac\ exist\ muni]ie `n `ntreprinderi. ~ntrebarea dezv\luie deruta total\ [i degradarea g`ndirii sale, fiindu-ne imposibil s\ `n]elegem cine urma a fi `narmat `n `ntreprinderi cu muni]ie, c`nd muncitorii erau pe strad\ `n drum spre centru. ~n continuare, Ceau[escu lanseaz\ un scenariu aberant Milea nu a ac]ionat `n Capital\,
251 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 74. 252 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audiere Hrj\u Mihai, p. 31.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

383

ca s\ permit\ izbucnirea revoltei `n alte zone ale ]\rii. Nimeni cu comenteaz\, probabil pentru c\ era expresia unui delir. Urmeaz\ momentul probei de loialitate: Nicolae Ceau[escu: (...) Vreau s\-i `ntreb pe cei prezen]i aici, din Comitetul Politic Executiv, care este hot\r`t s\ lupte sau care nu? Cineva: Lupt\m to]i, ce mai avem de f\cut? (Nu a fost Elena Ceau[escu, dar este posibil s\ fi fost D\sc\lescu, n.a.) N. Ceau[escu: Ce spui, Mizil? Paul Niculescu-Mizil: Dac\ lupt sau nu lupt? N. Ceau[escu: Cine nu se organizeaz\ sau s-a angajat fa]\ de al]ii s\ spun\ c\ nu se poate merge mai departe a[a. Tudor Postelnicu: Sunt hot\r`t s\ lupt p`n\ la urm\, tovar\[e secretar general. Manea M\nescu: Acesta a fost idealul vie]ii noastre, deci vom lupta p`n\ la ultima pic\tur\. N. Ceau[escu: Ce spui, Andrei? {tefan Andrei: Lupt\m, tovar\[e secretar general! (~n acest loc, generalul Iulian Vlad, care `l avea pe Postelnicu `n st`nga [i scaunul gol al lui Milea `n dreapta, s-a `ntors spre st`nga [i a rostit clar: Lupt\m pe dracu! Replica a fost auzit\ de cei prezen]i [i reprodus\ la proces de unul dintre stenografi, n.a.) N. Ceau[escu: S\ declar\m imediat starea de necesitate `n `ntreaga ]ar\. Aceasta este conform Constitu]iei [i este dreptul pre[edintelui. Nu trebuie s\ convoc\m Consiliul de Stat. Sunte]i de acord? (Prin urmare, Ceau[escu [tia foarte bine care sunt prevederile constitu]ionale pe care nu le respectase p`n\ atunci, n.a.) C. D\sc\lescu: Eu m-am ridicat `n picioare de la `nceput. Elena Ceau[escu: Dac\ e[ti de acord cu starea de necesitate? C. D\sc\lescu: Alt\ solu]ie nu mai exist\. N. Ceau[escu: Atunci, s\ ac]ion\m.253
253 Constantin Sava [i Constantin Monac, Revolu]ia romn\ din decembrie 1989

retr\it\ prin documente [i m\rturii, Ed. Axioma Edit, Bucure[ti, 2001, p. 213. Stenograma a fost prelucrat\ de ofi]eri MApN. Vezi [i Sergiu Nicolaescu, Sergiu Nicolaescu acuz\!, Ed. PRO, Bucure[ti, 1998, p. 308, cu erori de redactare (de exemplu, Postelnicu afirm\: Sunt hot\rt s\ lupt pn\ la lumin\ n loc de pn\ la urm\ etc. ).

384

ALEX MIHAI STOENESCU

Primul-ministru va `ntreba apoi ce vor face dac\ muncitorii vin `narma]i, iar Silviu Curticeanu a r\spuns: Or s\ trag\, tragem [i noi. Gogu R\dulescu simte nevoia s\ intervin\, observ`nd isterizarea [edin]ei, [i cere s\ se ia m\suri ca s\ fie evitat\ v\rsarea de s`nge. Tudor Postelnicu, asupra c\ruia va trebui s\ ne mai g`ndim o dat\ `n privin]a prostiei, introduce un element de viclenie, specific lui: Am `n]eles ieri c\ `mpotriva muncitorilor nu se va trage. Avem acum aceast\ situa]ie creat\ [i noi suntem convin[i c\ nu muncitorii cinsti]i sunt aceia care vor deschide focul, ci lep\d\turile [i pleava. Av`nd `n vedere c\ [i la [edin]a CPEx din 17 decembrie, tot Postelnicu a pus problema cheie, afirm`nd c\ s-a uitat `n legi [i regulamente [i nu a g\sit undeva dreptul s\ se trag\ `n popor (replic\ atribuit\ incorect lui Milea), interven]ia pare mai degrab\ o prob\ de viclenie. Ceau[escu se blocheaz\ [i intervine abia dup\ ce Dinc\ [i D\sc\lescu `[i continu\ delirul: Nicolae Ceau[escu: Sigur c\ nu putem trage `n muncitori. Noi suntem reprezentan]ii muncitorilor [i nu putem trage `n muncitori, dar sunt [i lichele. Elena Ceau[escu: Cine se las\ dezarmat este tic\los.254 ~n continuare, Manea M\nescu se intereseaz\ cine este la comanda Armatei [i Ceau[escu `i r\spunde: L-am chemat pe primul-adjunct. Este deja la dispozi]ia mea [i lucreaz\ aici255. Se `n[ela. ~n urm\toarea or\, generalul St\nculescu va repeta ordinul de parlamentare cu manifestan]ii, ordin care va fi aplicat `ntocmai de subunit\]ile din strad\, pe m\sur\ ce se derula revolta popular\: (Ora) 10.11 col(oana) de la IMGB Ap. Patriei, imense blocat la jum\tatea distan]ei, la 300 m. de Or\[elul Copiilor lt. col. Costache.
254 Ibidem, p. 215. 255 Ibidem (generalul St\nculescu nu era prim-adjunct al ministrului Ap\r\rii, dar

este evident c\ la el se referea Ceau[escu).

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

385

(Ora) 10.30 Lt. col. Costache Pantelimon, Muncii, Socului, C\]elu, grupuri imense de la 23 Aug. scandeaz\. (Ora) 10.35 c. amiral P. George [i col. Costin s\ se parlamenteze cu demonstran]ii la care s\ se spun\ c\ se retrag `n cazarm\ (aceast\ comunicare venit\ prin ordin telefonic verbal a fost pus\ pe seama generalului Ilie Ceau[escu, pentru a sus]ine c\ el a ordonat retragerea `n caz\rmi, n.a.) (Ora) 10.40 Toate unit\]ile parlamenteaz\ cu demonstran]ii c\ se `ntorc `n cazarm\. (Ora) 11.15 Strada B\ceni Obor, Dimitrov, Republicii, M. Eminescu, coloane. R7Mc. este solicitat s\ intervin\, nu se aprob\. Momentul retragerii trupelor din ora[ spre caz\rmi a fost surprins de revolu]ionarul Mihai Montanu. Pe 22 decembrie diminea]\ el g\se[te baraje de TAB-uri pe strada care coboar\ spre hotelul Athne Palace, la Pia]a Cosmonau]ilor, un alt baraj la Hotel Ambasador, iar `ntre Ambasador [i Inter era liber. La Inter era baraj [i se str`nsese deja lume. La un moment dat (`n jurul orei 10.00, precizat\ de martor la o alt\ pagin\, n.a.), unul la care m\ uitam mai mult, un locotenent-major, a `nceput s\ z`mbeasc\. {i atunci am spus la lume: Gata. Armata e cu noi. L-am `ntrebat: Ce ordin ai primit? Mi-a r\spuns: S\ ne retragem `n unitate. Ne-am urcat to]i pe TAB-uri. Flori pe ]evile de pu[ti. I-am spus: Te retragi la unitate, dar treci prin Pia]a Palatului [i ne la[i acolo256. Generalul St\nculescu a fost chemat de trei ori la Ceau[escu, acesta pun`ndu-i aceea[i `ntrebare: Ce face armata, tovar\[e St\nculescu? S\-[i fac\ datoria?... De ce nu ac]ioneaz\? St\nculescu `i d\dea asigur\ri c\ trupele vin. M-am `ntors `napoi [i le-am spus: unit\]ile sunt pe drum va declara Victor St\nculescu televiziunii B1. Deci, aici... de aici min]eam grosolan. De aia am spus c\ la un
256 Arh. SR, Stenograma nr. 14/10.XI.1993, Audiere Montanu Mihai, p. 6.

386

ALEX MIHAI STOENESCU

moment dat eu am fost `ntre dou\ plutoane de execu]ie: a conducerii foste [i a celor care veneau, revolu]ia, [i acest lucru a fost [i la Timi[oara, [i la Bucure[ti. Deci, `n momentul c`nd lor (lui Nicolae [i Elena Ceau[escu, n.a.) le-am spus c\ sunt pe drum (unit\]ile chemate din teritoriu, n.a.), s-au lini[tit, `ntr-un fel. Dup\ aceea, c`nd au v\zut c\ nu mai sosesc, c`nd nu s-a mai discutat unde sunt \ia, presiunea din Pia]\ era destul de mare [i se men]inea chiar `n jurul intr\rii [.a.m.d...257 ~n interviul acordat autorului, generalul St\nculescu a reconfirmat ac]iunile sale din acel moment de criz\ absolut\: AMS: Merge]i [i opri]i! Era vorba de oprirea oamenilor care se apropiau de centru. VAS: Eu am profitat de acest ordin dat `ntr-adev\r a[a de Ceau[escu... uite c\ eu uitasem am\nuntul \sta, dar mi-a ordonat Opri]i!, [i eu am spus: Da, opresc. Eu am oprit for]ele care erau aduse de Milea din ]ar\ la margine (la periferiile Bucure[tilor, n.a.) AMS: Trupele oprite pe Olteni]ei. VAS: Da, am speculat ordinul de oprire a muncitorilor [i eu am oprit trupele. AMS: Vreau s\ reconstituim: a]i ie[it de la Ceau[escu [i v-a]i dus la grupa de generali. Erau acolo Hortopan, Eftimescu, P`rc\l\bescu, cred c\ deja era [i Voinea. Le-a]i comunicat c\ sunte]i numit ministru al Ap\r\rii? VAS: Erau panica]i, erau termina]i, speria]i, se `mpu[case Milea [i, c`nd m-au v\zut [i le-am spus, s-au ref\cut. AMS: V-au recunoscut ca ministru. VAS: Nu [tiu dac\ a[a, dar i-am anun]at, plus c\ nu cu ei... AMS: V-a]i dus apoi sus la centrul de comunica]ii, unde erau transmisioni[tii. Maiorul Tufan era jos [i a mers cu dvs. sus sau l-a]i g\sit sus? VAS: L-am g\sit sus. AMS: Ce ordine i-a]i dat?
257 Historia, Nr. 30, mai 2004, stenograma emisiunii Na[ul de la postul de televiziune

B1. Participan]i: Victor Atanasie St\nculescu, Radu Moraru [i Ion Cristoiu, p. 21.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

387

VAS: V-am spus. Am profitat de ordinul lui Ceau[escu [i am dat ordine invers. AMS: Domnule general, discut\m pe documente. Am documente originale, vi le voi ar\ta, eu [tiu ce ordine a]i dat. Cunoa[te]i unde am lucrat eu? VAS: Da, Direc]ia de Rela]ii Publice... sub Babiuc. {tiu! AMS: Am studiat ordinele venite la Armata 1. ~ntre 10.07 [i 10.30 a]i dat cinci ordine. Primul opre[te trupele pe Olteni]ei, dar urm\toarele patru... Nu se trage, se parlamenteaz\ cu manifestan]ii. VAS: A[a este. Prin grupa de comunica]ii mi se transmitea ce se `nt`mpl\ afar\ [i eu mi-am dat seama, a[a c\ am dat ordinele astea. AMS: A]i folosit indicativul RONDOUL, care era al lui Milea. VAS: Da, era al ministrului. Momentul este prea important ca s\ nu-l subliniem. ~ntr-un recent dialog cu scriitorul Dinu S\raru, generalul St\nculescu descrie scena `n am\nunt: La acela[i etaj, pe coridor, era o `nc\pere `n care se afla Grupa Operativ\ a Armatei, plin\ de generali, printre ace[tia generalul Voinea comandantul Armatei din Bucure[ti, generalul Eftimescu [eful Sec]iei Operative din Marele Stat Major. ~n a doua `nc\pere se organizase un centru de transmisiuni al Armatei. Generalii m-au informat c\ dou\ regimente, unul de tancuri [i unul mecanizat de pe {oseaua Olteni]ei, au plecat din ordinul lui Milea spre pia]\ [i se afl\ `n mar[. Am ie[it din birou [i, `n centrul de transmisiuni, am g\sit un c\pitan, acela[i Tufan Marius (despre care poate voi pomeni), [i l-am `ntrebat conspirativ: Ai leg\tura cu cele dou\ unit\]i aflate `n mar[?. La confirmarea lui, i-am spus: Transmite-le numaidec`t ordinul meu s\ se `ntoarc\ `n caz\rmi258. A[a cum am ar\tat, generalul St\nculescu se va `ntoarce la Cabinetul 1, unde Nicolae [i Elena Ceau[escu a[teptau pe hol, [i le va da asigur\ri c\ unit\]ile s-au pus `n mi[care, f\c`nd apel la un echivoc. Unit\]ile erau `n mi[care, dar se `ntorceau, nu veneau. St\nculescu revine la centrul de comunica]ii: M-am `ntors
258 Dinu S\raru n dialog cu Victor Atanasie St\nculescu, Generalul revolu]iei cu

piciorul n ghips, Ed. RAO, Bucure[ti, 2005, p. 40.

388

ALEX MIHAI STOENESCU

[i l-am g\sit din nou pe Tufan Marius, ofi]erul de transmisiuni radio, care avea leg\tura cu unit\]ile [i cu Armata `n general, pe teritoriu, care f\cea leg\turile direct cu diverse unit\]i, [i i-am spus: Tufane, du-te direct acum la sta]ia radio [i, f\r\ s\ mai vorbe[ti cu nimeni, transmi]i din nou urm\toarele: Am dat ordin ca cele dou\ unit\]i s\ se `ntoarc\ `n caz\rmi! Nu treci pe la ceilal]i! Am `n]eles!... Tufan este [i acuma un b\iat foarte discret, n-a vorbit cu nimeni, nici nu ]ine s\ apar\ public259. Cam `n acest moment, adic\ la ora 10.51, `ncepe difuzarea la radio [i televiziune a decretului pentru starea de necesitate [i a comunicatului privind tr\darea lui Milea. Textul decretului este f\r\ importan]\, oricum, decretul nu s-a aplicat, dar comunicatul este un document important al revolu]iei:

Comunicat
~n Bucure[ti [i `n `ntreaga ]ar\ muncitorii s\ apere tot ceea ce s-a realizat, suvernitatea [i independen]a ]\rii. Inform\m c\ ministrul for]elor armate a ac]ionat ca tr\d\tor `mpotriva independen]ei [i suveranit\]ii Romniei [i, d`ndu-[i seama c\ este descoperit, s-a sinucis. Facem apel c\tre to]i cei care-[i iubesc ]ara [i poporul s\ ac]ioneze cu cea mai mare fermitate `mpotriva oric\rui tr\d\tor. Toate zvonurile [i minciunile au fost dirijate `n str`ns\ leg\tur\ cu tr\d\torii de ]ar\ [i cu cercurile imperialiste de tr\d\torul Milea, care a organizat aceste provoc\ri, a spus minciuni [i a informat fals `n leg\tur\ cu situa]ia din ]ar\. Apel\m la clasa muncitoare, ]\r\nime [i intelectualitate, la `ntregul popor, de a ac]iona cu `nalt\ r\spundere pentru a `nt\ri ordinea [i lini[tea. Problemele noastre s\ le rezolv\m `n str`ns\ unitate, f\r\ vreun amestec din afar\. S\ facem totul pentru a ap\ra suveranitatea, independen]a [i integritatea Romniei socialiste.260

Av`nd `n vedere distan]a enorm\ de la realitate, de la ce se `nt`mpla `n acel moment pe str\zi, la con]inutul acestui comunicat,
259 Ibidem, p. 41. 260 Mihai Tatulici, Revolu]ia romn\ n direct, Bucure[ti, 1990, pp. 19-20.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA

389

precum [i limbajul tipic, textul trebuie s\ fi fost, pe fond, cel dictat chiar de Ceau[escu. Este opera unui dezechilibrat. Milea, `n leg\tur\ cu cercurile imperialiste!? Existau numeroase informa]ii despre leg\turile sale cu sovieticii [i apar ast\zi tot mai multe indicii c\ Milea era avizat de sovietici asupra iminen]ei r\sturn\rii lui Ceau[escu. Dar, `n leg\tur\ cu americanii, este greu de crezut! Nu cunoa[tem c`t anume a intervenit Petre Constantin `n textul dictat de Ceau[escu [i va r\m`ne un semn de `ntrebare dac\ formula din la[itate a fost scoas\ inten]ionat de acesta [i a introdus motiva]ia cercurilor imperialiste. ~n cartea sa, Brate[ afirm\ c\ acel comunicat a fost transmis direct prin telefon spicherului George Marinescu261. Acesta confirm\ linia direct\ cu Petre Constantin. Este evident opera angaja]ilor Televiziunii Petre, Brate[, Marinescu , chiar [i numai prin faptul c\ titulatura func]iei lui Milea era gre[it\: ministrul for]elor armate, titulatur\ din perioada stalinist\. Oricum, Marinescu nu putea citi f\r\ viza lui Brate[. Comunicatul, citit de patru ori cu o modificare care `l f\cea vinovat pe Milea [i de diversiunea de la Timi[oara , nu a avut dec`t un singur efect: a provocat convingerea solda]ilor [i a mul]imii c\ ministrul A