Propunător: inst.

Lupu Daniela
Şcoala „Ştefan cel Mare”, Focşani

„Cafeneaua literară”

În seria metodelor alternative utilizabile atât ca metode de predare /învăţare,

cât şi ca metode de evaluare, se numără şi „Cafeneaua literară”. Prin complexitatea
capacităţilor evaluate, în cadrul ciclului primar se adresează mai degrabă elevilor din
clasa a IV-a.
Într-un cadru diferit de cel în care se desfăşoară majoritatea orelor de curs,
reînviind în miniatură vechea tradiţie a cafenelei în care scriitori, oameni de artă ,în
general , se adunau în jurul unei ceşti aburinde de cafea, discutând diverse probleme
literare, culturale, de interes socio-politic şi civic, asemenea iluştrilor înaintaşi, micii
iubitori de lectură sunt puşi în faţa unor texte noi, urmând să surprindă, după o lectură
atentă şi comentarii în echipă, pe ateliere, subtilităţi ale textului literar, ale personajelor
cărora scriitori de seamă le-au dat viaţă pentru ei, în primul rând, copiii.
Înainte de a începe o asemenea activitate, trebuie să ne asigurăm că elevii
clasei sunt pregătiţi să o desfăşoare în bune condiţii, înţelegând modul în care trebuie să
se comporte unii cu alţii. Se vor purta câteva discuţii prin care li se vor prezenta reguli
de bază ce trebuie respectate, sfaturi ce trebuie urmate, pentru ca activitatea să-şi
realizeze scopul propus.
Le enumărăm aici :
 Ascultă persoana care vorbeşte !
 Vorbeşte când îţi vine rândul !
 Ridică mâna dacă doreşti să spui ceva !
 Nu întrerupe pe cel care vorbeşte !
 Critică ideea şi nu persoana care o exprimă !
 Nu râde de ce spune colegul tău !
 Încurajează-ţi colegii să participe la discuţii !
 Colectivul de elevi este împărţit în trei ateliere (grupaţi în jurul a trei mese
aşezate la o oarecare distanţă una de cealaltă, astfel încât discuţiile purtate între
„coechipieri” să nu-i stânjenească pe ceilalţi). Fiecare echipă, eterogenă ca aptitudini,
capacităţi, interese, îşi va alege un lider - organizator al activităţii grupului şi un
reprezentant apt de a comunica opinia generală referitoare la problemele puse în faţa
echipei.
Pentru fiecare atelier, învăţătorul va pregăti un set de materiale auxiliare (textul sau
fragmentul din textul literar specific grupului, glosar cuprinzând cuvinte utilizabile în
discuţiile pe tema propusă, coli de hârtie şi instrumente de scris), necesare dezbaterii
provocată prin Fişa de lucru.
După o lecturare atentă a materialelor primite, membrii fiecărui grup îşi vor
manifesta opinia faţă de chestiunile puse în discuţie, susţinându-şi cu argumente opinia.
Liderul va avea rol de moderator, îndeplinind şi sarcina de a consemna opinia majorităţii
grupului. Cel mai potrivit în a înfăţişa răspunsurile şi concluziile la care au ajuns prin
consultare în echipă ( liderul sau un alt membru al grupului cu veritabile aptitudini
oratorice ) va prezenta rezultatul muncii echipei sale.
Evaluarea se va face urmărind :
- operarea cu elemente ale lecturii explicative;
- sesizarea legăturii dintre conţinutul cognitiv şi conţinutul tematic al textului
citit;
- desprinderea trăsăturilor personajelor şi esenţa etică a atitudinii lor;
- realizarea unui monolog imaginar prin analogie sau prin contrast;
- exprimarea unui alt punct de vedere cu privire la derularea povestirii;
- participarea la comentarea conţinutului textului literar;
- manifestarea interesului şi iniţiativei în comunicarea orală, în exprimarea
opiniei proprii faţă de problemele puse în discuţie;
- auto-disciplinarea şi consimţirea la opinia generală a grupului căruia îi
aparţine.
Dacă acestea vor fi urmărite şi consemnate de învăţător pe fişa de observaţii curente,
în măsura în care se poate, pentru fiecare dintre elevi, aprecierea se va face pe activitatea
şi rezultatele obţinute de grup, la fiecare dintre punctele fişei de lucru, stimulând, încă o
dată, capacitatea de a munci în echipă. Pentru a evita şi mai mult factorul stres, pentru a
da o notă destinsă activităţii, evaluarea se poate face numai pe baza unor aprecieri
verbale cu grad mai mare de generalitate, însoţite de evidenţieri ale plusurilor şi
minusurilor înregistrate în activitatea fiecărei echipe. Fiind o activitate cu un grad sporit
de dificultate prin complexitatea ei, elevii trebuie stimulaţi, încurajaţi, apreciaţi ,
cultivându-le încrederea în forţele proprii, plăcerea de a participa la discuţii pe teme
literare, să coopereze la activitatea de grup, să-şi subordoneze propriile interese celor
grupului căruia îi aparţin, să primeze relaţiile de colaborare în locul celor de competiţie.
Sugestii privind conţinutul mapelor de materiale necesare activităţii la clasa
a IV-a.
Unitatea de învăţare aleasă este „Prietenia dintre om şi animale”. Am selectat din
lectura ce se adresează copiilor următoarele texte literare : „Bietul Tric”, de I. Al.
Brătescu –Voineşti , „Ciobănilă” (fragmente), de Vasile Voiculescu şi „Când stăpânul
nu-i acasă”, de Emil Gârleanu, fiecare dintre ele surprinzând un alt aspect al relaţiei
dintre om şi animale.
Mapa corespunzătoare grupei se stabileşte prin tragere la sorţi, pentru că oricât s-
ar căuta, conţinuturile lor nu pot fi egale ca grad de dificultate.
Ordinea prezentării produselor activităţii pe ateliere se stabileşte de asemenea prin
tragere la sorţi, pentru a se evita favorizarea vreuneia dintre echipe.
Pentru dezvoltarea capacităţii de evaluare şi de auto-evaluare, se poate solicita şi
concurenţilor părerea asupra valorii prezentărilor făcute, stabilind în prealabil o scară
valorică. Aprecierea sau auto-aprecierea vor fi justificate, motivate prin exemplificări.
 ATELIERUL 1
Textul suport: „Bietul Tric”, de I. Al. Brătescu-Voineşti

Fişă de lucru
Premisă / Argument
Încă din timpuri străvechi, omul a conştientizat că nu e singura fiinţă ce-şi
are sălaşul pe Pământ. Tot cam de atunci, încearcă să găsească modalităţile cele mai
fericite de a convieţui cu acestea în bună înţelegere, în armonie, spre binele deopotrivă al
tuturor. Relaţiile cu acestea sunt mai mult sau mai puţin apropiate , în funcţie de
interesele sale , ale omului, stăpânul acestei părţi din Univers. De multe ori, relaţia cu
celelalte fiinţe oglindeşte dimensiunea umană o legăturii lor, măsura umană de
înţelegere şi simţire a omului.

1. Ce fel de câine era Tric? Prezintă cadrul de acţiune în care ne este prezentat.

2. Extrage din text expresia folosită de autor pentru a ilustra nemişcarea câinelui în
momentul de maximă atenţie la pândă.

3. Descrie reacţia câinelui la nereuşita stăpânului la vânătoare, utilizând şi expresii

întâlnite în text.

4. Pe ce se bazează legătura dintre om şi animal în textul dat?

5. „Biciul” - văzut din perspectiva omului şi cea a animalului.

6. Cum explicaţi starea de umilinţă trăită de om după atitudinea sa faţă de Tric?

7. Explicaţi strategia de vânătoare a câinelui.

8. Dacă ai fi în locul vânătorului, în situaţia dată, ce vorbe i-ai adresa lui Tric?
 ATELIERUL 2
Textul suport : „Ciobănilă”, de Vasile Voiculescu

Fişă de lucru
Premisă / Argument
Încă din timpuri străvechi, omul a conştientizat că nu este singura fiinţă ce-şi
are sălaşul pe Pământ. Tot cam de atunci încearcă să găsească modalităţile cele mai
fericite de a convieţui cu acestea în bună înţelegere, în armonie, spre binele deopotrivă al
tuturor. Relaţiile cu acestea sunt mai mult sau mai puţin apropiate, în funcţie de
interesele sale, ale omului, stăpânul acestei părţi din Univers. De multe ori , relaţia cu
celelalte fiinţe oglindeşte dimensiunea umană a legăturii lor, măsura umană de înţelegere
şi simţire a omului.

1. De ce apariţia câinelui i-a înspăimântat pe copii ?

2. Realizează o descriere a câinelui, ajutându-te şi de expresii folosite de autor.

3. Ce îl făcu pe Samson să-l considere pe învăţător„baciul” noului „soi de miei” ?

4. Care sunt semnele urmărite de copii pentru a se convinge că acest câine nu e turbat ?

5. „…cerul gurii se zări negru, ceea ce îi înfioră pe toţi şi-i făcu , (…) , să se sfiiască
îndărăt” - De unde această teamă ?

6. Ce a determinat împrietenirea câinelui cu copiii? Comentează din punctul de vedere al

câinelui, dar şi al copiilor.

7. Ce argumente au găsit copiii pentru a-l împiedica pe învăţător să alunge câinele ?

8. Pledează cauza câinelui !

 ATELIERUL 3
Textul suport : „Când stăpânul nu-i acasă”, de Emil Gârleanu
Fişă de lucru
Premisă / Argument
Încă din timpuri străvechi, omul a conştientizat că nu e singura fiinţă ce-şi are
sălaşul pe Pământ. Tot cam de atunci, încearcă să găsească modalităţile cele mai fericite
de a convieţui cu acestea în bună înţelegere, în armonie, spre binele deopotrivă al
tuturor. Relaţiile cu acestea sunt mai mult sau mai puţin apropiate, în funcţie de
interesele sale, ale omului, stăpânul acestei părţi din Univers. De multe ori, relaţia cu
celelalte fiinţe oglindeşte dimensiunea umană a legăturii lor, măsura umană de înţelegere
şi simţire a omului.

1. Cum ai caracteriza starea sufletească a şoricelului, adulmecând mirosul de caşcaval ?

Găseşte cinci sintagme ce o definesc.

2. Cine mai tânjea după caşcaval? Ce îl împiedicase până atunci să-l mănânce ?

3. Ce calcul îşi făcuse motanul, adulmecând caşcavalul ?

4. Deşi a prins şoricelul, de ce nu l-a mâncat de prima dată ?

5. „Duşmanul duşmanului meu este prietenul meu .” - Care dintre personajele lecturii
putea gândi aşa? Explică.

6. Ce motive au : motanul să duşmănească şoricelul, câinele să duşmănească motanul ?

7. De ce s-au retras câinele şi motanul, făcându-se cât mai nevăzuţi în ochii stăpânului ?

8. Imaginaţi-vă ce se petrece în mintea motanului şi a câinelui, privindu-şi stăpânul

mâncând cu poftă bucata de caşcaval. Redă în câteva enunţuri.
 GLOSAR

abilitate = îndemânare, pricepere, iscusinţă, dibăcie;

bizar = straniu, ciudat;

compasiune = milă, compătimire;

concurenţă = rivalitate, întrecere;

condescendent = care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoinţă

faţă de cineva; respectuos, amabil;

conjunctură = împrejurare, totalitatea factorilor ce determină o situaţie,

concurs de împrejurări;

consecinţă = rezultat al unei fapte; urmare;* în consecinţă – ca urmare,

deci ;

consens = înţelegere, acord, identitate de păreri;

(a) convieţui = a trăi laolaltă în acelaşi loc cu cineva; a coabita ;

(a) monologa = a vorbi singur, a vorbi cu sine însuşi;

pildă = învăţătură, model de urmat, exemplu;

(a) pribegi = a rătăci din loc în loc, a hoinări, a-şi părăsi locul natal,
a se refugia, a emigra;

univers = lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp şi în spaţiu;

cosmos; mediul, cercul, lumea imediată în care trăieşte cineva
sau ceva ; domeniu material, intelectual sau moral.
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : „ Prietenia dintre om şi animale”
CLASA : ……………………..
DATA : ………………………
TIPUL DE ACTIVITATE : ” Cafeneaua literară”

FIŞĂ DE EVALUARE

COMPONENŢA GRUPELOR DE LUCRU :

Grupa I Grupa a II-a Grupa a III-a

APRECIEREA ACTIVITĂŢII PRESTATE

Itemii fişei de lucru Grupa I Grupa a II-a Grupa a III-a
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Colaborare în cadrul grupei
Modul de prezentare a rezultatelor
activităţii grupei
APRECIERE GENERALĂ