COMPONENTELE SISTEMULUI DE ACŢIONARE ELECTRICĂ

Prin acţionare se înţelege punerea în stare de funcţionare a unei maşini de lucru

.
O instalaţie de acţionare este formată din :
- maşina de lucru ( maşina ce trebuie acţionată )
- motorul de acţionare – motorul ce trebuie să pună în mişcare maşina de
lucru
- organul de transmisie – face legătura între motorul de acţionare şi maşina de
lucru
- instalaţia de comandă a întregului ansamblu .

Motoarele de acţionare folosite pot fi : electrice , hidraulice sau pneumatice .

Dacă instalaţiile de comandă sunt, de regulă, de tip electric atunci acţionările se pot
grupa în acţionări electrice , electrohidraulice şi electropneumatice .

Un sistem de acţionare electrică (SAE) reprezintă în principal un sistem de

conversie al energiei electrice în energie mecanică , în scopul utilizării acesteia din
urmă de către o maşină de lucru .În SAE se asigură şi controlul pe cale electrică al
parametri-lor energiei mecanice obţinute , în principal cuplul şi viteza de rotaţie .
În funcţie de tipul maşinilor electrice de acţionare folosite se pot întâlni SAE
- cu motoare de c.c.
- cu motoare asincrone
- cu motoare sincrone
- cu motoare pas cu pas
- cu motoare de c.c. cu comutaţie statică

Schema structurală a unei acţionări electrice

Comandă
Program
Lucru
Aparate util
electrice I
M S
Energie
electrică

Sarcina S (un ventilator , un strung , o pompă ) capabilă să producă un lucru mecanic

util primeşte energia mecanică de mişcare de la un motor electric M alimentat cu
energie electrică . Sistemul mecanic comportă şi o masă totală de inerţie I care
cuprinde atât piesele în mişcare ale ansamblului motor-sarcină cât şi o masă de inerţie
suplimentară (volant) ce poate asigura sporirea capacităţii de acumulare şi cedare a
energiei cinetice .
În scopul îndeplinirii unui anumit program de acţionare motorul primeşte o comandă
ce poate fi efectuată manual sau automat .

Celor trei elemente M , S şi I le corespund trei cupluri , respectiv :

 - cuplul motor ( activ ) Mm
- cuplul static ( de sarcină ) Ms
- cuplul dinamic ( de inerţie ) Md

Cuplul motor Mm , sau de mişcare , este un moment activ deoarece produce mişcarea
ansamblului şi de aceea se consideră pozitiv . Numai în situaţia în care motorul
lucrează în regim de frânare recuperativă ( regim de generator ) atunci acest cuplu se
consideră negativ .

Cuplul static Ms , sau de sarcină , este un moment rezistent , adică se opune

momentului motor , fiind specific fiecărui tip de sarcină (pompă , ventilator , maşină
unealtă ) şi cuprinde atât momentul necesar lucrului mecanic util cât şi momentul de
frecare mecanică (frecare în lagăre , frecare cu aerul etc ) . Opunându-se mişcării , Ms
se va considera negativ .

Cuplul dinamic Md , sau de inerţie , este un moment de asemenea rezistent , prin care
masele în mişcare se opun variaţiilor de turaţie . Rezultă deci că la o turaţie constantă
acest cuplu devine zero . Opunându-se mişcării , cuplul dinamic se consideră negativ
când viteza tinde să crească , deci în regimul de accelerare al motorului de acţionare
şi pozitiv când viteza tinde să scadă , deci în regimul de frânare al motorului de
acţionare .

Ecuaţia fundamentală a mişcării :

Suma algebrică a valorilor instantanee pentru cuplurile care acţionează asupra unui
sistem în mişcare este nulă : Mm – Ms – Md = 0
Observaţie : Cuplurile se consideră cu semnul plus când contribuie la producerea şi
întreţinerea mişcării şi cu semnul minus când se opun mişcării .

În anumite situaţii acţionările electrice folosesc mase de inerţie care acumulează

energie în perioadele în care cuplul rezistent este redus şi cedează energie în vârfurile
de sarcină. Aceste mase de inerţie cu destinaţie specială se numesc volanţi . Raza
medie pe care acţionează masa volantului se numeşte rază de giraţie şi se notează cu
R . Dfacă volantul are masa m atunci momentul de inerţie al volantului va avea
valoarea J = mR2 . Mărimea GD2 numită momentul volantului , este un parametru
al motoarelor de acţionare şi este o dată de catalog . GD2 = 4gJ

Puterea motorului se transmite prin cuplaje de tipul : roţi dinţate , curele , cuplaje
magnetice etc. Astfel un cuplaj cu roţi dinţate transmite cu randamentul η cuplul M1,
generat de motorul de acţionare ce are viteza unghiulară Ω1 la un alt ax care se roteşte
cu viteza unghiulară Ω2 . Cuplul la acest ax va fi M2 = η M1 Ω1 /Ω2