Ipt Repere Metodologice Domeniul Electric 2022 2023

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI
ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
2022-2023
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC
REPERE
METODOLOGICE ELECTRIC
PENTRU CLASA a X-a
EXEMPLE ACTIVITĂȚI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
EXEMPLUL 1
Anul de studiu – clasa a X-a
Domeniul de pregătire profesională: Electric
Modulul 1: Măsurări electrice în curent alternativ
Tema 1 Circuite electrice de curent alternativ – circuite electrice simple cu rezistoare,

bobine și condensatoare conectate serie și/sau paralel
Tip de activitate: de laborator tehnologic/ de instruire practică
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini

4.1.2.Circuite electrice de 4.2.5.Asocierea mărimilor 4.3.1.Cooperarea cu
c.a. monofazat (mărimi caracteristice elementelor de circuit colegii de echipă în scopul
caracteristice: definire, și circuite electrice de c.a. cu îndeplinirii sarcinilor de la
unități de măsură, relații unitățile de măsură corespunzătoare locul de muncă.
matematice; scheme 4.2.6.Utilizarea soft-ului educațional 4.3.2. Asumarea în cadrul
electrice; soft educațional): pentru simularea comportării echipei de la locul de
-elemente de circuit în c.a.: elementelor de circuit în c.a. muncă, a responsabilității
rezistoare, bobine, 4.2.7.Determinarea prin aplicarea pentru sarcina de lucru
condensatoare; relațiilor matematice, a mărimilor primită.
-circuite electrice simple cu caracteristice circuitelor electrice de 4.3.3.Respectarea
rezistoare, bobine și c.a. monofazat normelor de securitate la
condensatoare conectate 4.2.8.Realizarea unor circuite simple locul de muncă, precum și
serie și/sau paralel de c.a. cu rezistoare, bobine și a normelor de prevenire și
condensatoare stingere a incendiilor
4.2.20.Utilizarea corectă a 4.3.6. Asumarea inițiativei
vocabularului de specialitate în în rezolvarea unor
procesul de comunicare la locul de probleme
muncă
4.2.21.Comunicarea rezultatelor
activităților desfășurate.
Activitate realizată prin METODA JOCURILOR - CATEGORIA JOCURILOR SIMULATIVE.

Activitatea se poate desfășura atât în sistem față-în-față, cât și online.
Obiective:
- Efectuarea transformărilor de unități de măsură
- Prelucrarea matematică a datelor măsurate
- Utilizarea corectă a limbajului tehnic și de specialitate
- Decodificarea simbolurilor folosite
- Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și de protecția mediului
specifice sarcinilor de lucru încredințate
- Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de
muncă
- Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
- Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme
Mod de organizare a activității/a clasei:

Activitatea se desfășoară în două etape:
 Prima etapă se realizează prin conversație euristică frontală și constă în:
- prezentarea situației de lucru,
- prezentarea montajului/echipamentelor, simbolurilor
- descrierea montajului – circuit simplu cu rezistenta, bobină și condensator
 A doua etapă se realizează pe grupe de 2-4 elevi sau lucru individual și constă în punerea
în act de către elevi a conținuturilor primei etape prin realizarea montajului/montajelor
în aplicația interactivă, înțelegerea fenomenelor și realizarea măsurărilor
Resurse materiale:
- Platforme pentru măsurarea diferitelor mărimi electrice;
- Aparate de măsură, analogice/digitale (ampermetre, voltmetre, ohmmetre, multimetre);
- Conductoare de legătură/cordoane de legătură; Întreruptoare;
- Surse de curent alternativ;
- Rezistoare de diferite tipuri și mărimi;
- Trusa electricianului
- ”Youtube for education” – materiale video/ animații grafice
- Platforma interactivă online https://www.falstad.com/circuit/
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru:

o Prima etapă constă în:
- transmiterea noțiunilor teoretice predate anterior și prezentarea situației de lucru
- prezentarea echipamentelor /montajului, simbolurilor
- descrierea montajului
Noțiuni teoretice:
Un circuit RLC este un circuit electric format dintr-un rezistor (R), un inductor (L) și
un condensator (C), conectat în serie sau în paralel. Denumirea circuitului este derivată din
literele care sunt utilizate pentru a desemna componentele constitutive ale acestui circuit.
Cele trei elemente de circuit, R, L și C, pot fi combinate în moduri diferite. Toate cele trei
elemente în serie sau toate cele trei elemente în paralel sunt cele mai simple ca concept și cele
mai simple de analizat. Există, totuși, alte aranjamente, unele cu importanță practică în
circuitele reale.
Fig.1 Circuit RLC serie

Fig.2 Circuit RLC paralel
Fig. 3. Alte posibilități de legare a celor trei elemente: a) Circuit paralel RLC cu rezistență în
serie cu inductorul, b) Circuitul din seria RLC cu rezistență în paralel cu condensatorul
a) b)
Câteva diferențe dintre circuitul RLC de serie și circuitul RLC paralel
CIRCUITUL SERIE RLC CIRCUITUL RLC PARALEL
Rezistorul, inductorul și condensatorul sunt Rezistorul, inductorul și condensatorul sunt

conectate în serie conectate în paralel
Curentul este același în fiecare element Curentul este diferit în toate elementele.
Tensiunea pe toate elementele este diferită Tensiunea pe fiecare element rămâne aceea
o A doua etapă se realizează pe grupe de 2-4 elevi sau lucru individual și constă în punerea
în act de către elevi a conținuturilor primei etape prin realizarea montajului/montajelor
în aplicația interactivă, înțelegerea fenomenelor și realizarea măsurărilor pentru
determinarea valorii intensității curenților, respectiv a tensiunilor din circuitele serie și
paralel.
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:
Avantajul platformei este accesibilă fără a fi nevoie de un cont și poate fi utilizată de pe
orice dispozitiv electronic (telefon, laptop, PC, tabletă, etc) care utilizează orice sistem de
operare (Android, Windows, IOS, etc)
BIBLIOGRAFIE
1. https://www.falstad.com/circuit/
INSTRUMENT DE EVALUARE
TIP DE EVALUARE: PROBA PRACTICĂ/LUCRAREA DE LABORATOR
Anul de studiu – Clasa a X-a

Mod de organizare a activității/clasei:

Activitate individuală
Resurse materiale:
 Spaţiul de învăţământ: laborator electric cu mobilier corespunzător;
 Dotări: surse de curent alternativ cu tensiune variabilă, voltmetre, ampermetre,
wattmetre, consumator rezistiv cu lămpi incandescente, bobine cu miez variabil;
 Materiale de lucru: cordoane de legătură, hârtie și instrumente de scris.
Durată: 40 minute

4.1.3. Măsurarea 4.2.3. Asocierea mărimilor electrice 4.3.3. Respectarea
mărimilor electrice în caracteristice c.a. monofozat cu normelor de SSM și PSI
circuitele de c.a. unitatea de măsura corespunzatoare
4.3.4.Purtarea
monofazat (aparate de 4.2.4. Determinarea mărimilor
echipamentului de
măsurat, scheme de caracteristice c.a. monofazat prin
aplicarea relațiilor matematice protecție
montaj, citirea
4.2.10. Selectarea aparatelor de 4.3.5. Respectarea
indicațiilor, prelucrarea
măsurat în funcție de mărimea electrică normelor ergonomice la
și interpretarea de măsurat şi domeniul de variaţie al locul de muncă
rezultatelor, norme de acesteia
4.3.6. Asumarea
SSM și PSI specifice, 4.2.11.Efectuarea reglajelor inițiativei în rezolvarea
softuri didactice): pregătitoare ale aparatelor de măsurare unor probleme
- măsurarea puterii în vederea realizării măsurarii
aparente 4.2.12. Reprezentarea schemelor
electrice de conectare a aparatelor de
- măsurarea puterii
măsura în circuitele de măsurare
active
4.2.13. Realizarea montajelor de
- măsurarea puterii măsurare a mărimilor electrice de c.a.
reactive monofazat
4.2.14. Citirea indicațiilor aparatelor de
măsură
4.2.15. Prelucrarea matematică și
interpretarea rezultatelor măsurării
Tema probei practice:
Efectuați măsurarea puterilor activă, reactivă și aparentă într-un circuit de curent alternativ
monofazat, pentru un consumatori de tip rezistiv/rezistiv-inductiv și completați tabelul de
valori.
Wattmetru
Nr. U I S Q
crt
Consumator
[V] [A]
KW  P
[VA] [VAr]
[W/div] [div] [W]
1. Rezistiv
Rezistiv-inductiv, bobină
2.
cu miez
Rezistiv-inductiv, bobină
3.
fără miez
Cerințe/Sarcini de lucru:
• Definirea puterilor activă, reactivă și aparentă și exprimați relația între puteri;

• Identificarea metodei de măsurare care presupune utilizarea unui număr mic de aparate de
măsurare;
• Reprezentarea schemei de măsurare a puterilor în curent alternativ monofazat pentru un
consumator rezistiv/rezistiv-inductiv;
• Selectarea aparatelor de măsurare necesare în funcție de mărimea de măsurat, a intervalului
de măsurare și natura curentului.
• Realizarea montajului de măsurare conform schemei reprezentate.
• Măsurarea curentului, tensiunii și puterii active, prin citirea indicațiilor aparatelor pentru un
consumator pur rezistiv, inductiv cu bobină cu miez și inductiv cu bobină fără miez;
• Completarea tabelului cu valorile obținute prin măsurare;
• Calcularea mărimilor: P, S și Q;
• Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și de protecția mediului;
• Argumentarea alegerii aparatelor de măsurare necesare, utilizând termenii de specialitate;
• Interpretarea rezultatelor obținute, comparând valorile obţinute pentru fiecare tip de
consumator.
Grila de evaluare
Punctaj pe
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Reprezentarea schemei electrice a
planificarea sarcinii de puncte circuitului de c.a. monofazat pentru 7p
lucru măsurarea puterilor;
1.2. Determinarea puterilor
activă,reactivă și aparentă în circuite de 14 p
c.a. rezistive și rezistiv-inductive
1.3. Alegerea metodelor adecvate de
7p
măsurare a puterilor in circuite electrice
de c.a. monofazat
1.4. Selectarea componentelor de circuit
7p
şi aparatelor de măsurat necesare
realizării montajului de măsurare
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Realizarea montajelor de măsurare a 15p
lucru puncte puterilor electrice în circuite de c.a
monofazat rezistiv/inductiv
2.2. Efectuarea măsurărilor curenților, 25p
tensiunilor și puterii active şi prelucrarea
matematică a rezultatelor obţinute
2.3 Folosirea corespunzătoare a 5p
echipamentelor de lucru
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 5p
securitate în muncă
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Argumentarea alegerii metodelor şi 7,5p
de lucru puncte mijloacelor de măsurare a puterilor în
circuite de c.a. monofazat
3.2. Utilizarea vocabularului de 7,5p
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru
Recomandări privind resurse educaționale deschise:

1. https://www.alegetidrumul.ro/uploads/Repere_Metodologice_Anexa_Electric.pdf
2. https://www.youtube.com/watch?v=GaizQVUR5vQ
3. https://www.didactic.ro/materiale-didactice/masurarea-puterii-in-circuite-de-curent-
alternativ-monofazat
Referințe web/bibliografie:
1. OMEN 3915 / 18.05.2017 privind aprobarea planurilor de învățământ și a programelor școlare
2. Standarde de pregătire profesională pentru calificările de nivel 3 și 4, domeniul de pregătire
profesională Electric, aprobate prin OMENCS 4121/ 13.06.2016;
3. Eugenia Isac – Măsurări Electrice Și Electronice (Manual Pentru Clasele X - XII), Editura
Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1993
EXEMPLUL 2
Tema: Simularea comportării elementelor de circuit în curent alternativ
Tip de activitate: de laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate:

4.1.1. Circuite electrice de 4.2.6. Utilizarea soft-ului 4.3.6. Asumarea inițiativei
c.a. monofazat (mărimi educațional pentru în rezolvarea unor probleme
caracteristice: definire, simularea comportării
unități de măsură, relații elementelor de circuit în
matematice; scheme c.a.
electrice; soft educațional): 4.2.7. Determinarea, prin
- elemente de circuit în c.a.: aplicarea relațiilor
rezistoare, bobine, matematice, a mărimilor
condensatoare; caracteristice circuitelor
- circuite electrice simple cu electrice de c.a. monofazat
rezistoare, bobine și 4.2.8. Realizarea unor
condensatoare conectate circuite simple de c.a. cu
în serie și/sau paralel. rezistoare, bobine și
condensatoare
Activitate realizată prin METODA SIMULĂRII.
Scurtă descriere a metodei:

Simularea didactică reprezintă experimentarea prin observarea comportamentului „unui
model” la modificările unor parametri. Cu această metodă se caută reproducerea realității,
printr-o modelare a comportamentului sistemului, aparatului, echipamentului, circuitului care
urmează a fi cercetat1.
Scopul simulării este de a forma și dezvolta capacități operaționale în condiții de
implicare directă a elevilor în construirea și derularea unor activități simulate, cât mai apropiate
de activitățile reale.
Eficiența utilizării modelelor în procesul instruirii tehnice nu este asigurată prin simpla
introducere a acestora în lecție. Pe de o parte cadrul didactic trebuie să le cunoască foarte bine
și să stăpâneasca metodologia operării didactice cu ele, iar pe de alta parte elevii trebuie să fie
1 C. Niţucă, T. Stanciu, Didactica disciplinelor tehnice, Ed. PERFORMANTICA, Iaşi, 2006

învățați să le înțeleagă și să extragă din studierea lor informațiile și generalizările care să devină
pentru ei cunoștințe operante la nivel abstract.
Predarea-învățarea prin simulare se realizează:
1. prin interpretarea unor roluri sau efectuarea unor acțiuni simulate;
2. prin folosirea unor mijloace tehnice de simulare (de exemplu, simulatoarele auto);
3. prin folosirea mijloacelor informatice (de exemplu, softuri educaționale de simulare).
Dinamica învățării prin simulare poate fi sintetizată în următoarea succesiune de etape:
1.crearea (alegerea) acțiunii și rolurilor simulate, și după caz, a sistemului tehnic de
simulare – simulatorul sau computerul – după caz, în concordanță cu tema de studiu și
obiectivele predării-învățării;
2. cunoașterea semnificațiilor, a obiectivelor, a acțiunilor și rolurilor simulate, a
componentelor și funcțiilor mijloacelor simulate, a simulatoarelor sau computerelor;
3. îndeplinirea acțiunilor și rolurilor simulate și a acțiunilor cu ajutorul simulatorului sau
computerului;
4. discutarea, corectarea, completarea rezultatelor obținute2.
Utilizarea metodei simulării în studiul comportării element de circuit în curent alternativ
facilitează învățarea prin îmbunătățirea accesului elevilor la un osciloscop virtual, în condițiile în
care numărul osciloscoapelor reale dintr-un laborator școlar este mult mai mic decât numărul
elevilor din grupă/clasă. Osciloscopul virtual permite vizualizarea simultană și compararea
formelor de undă pentru mai multe mărimi din circuit, operație care nu ar putea fi realizată în
mod real decât cu osciloscoape cu două canale, mai puțin accesibile în laboratoarele școlare. În
plus, elevii au posibilitatea de a modifica parametrii componentelor electrice studiate. Imaginile
cu formele de undă obținute prin utilizarea osciloscopului virtual au o calitate superioară, pot fi
utilizate cu ușurință pentru determinarea unor mărimi cum ar fi amplitudinea, perioada,
frecvența sau defazajul și pot fi capturate/transmise în vederea evaluării activității elevului.

Recomandăm ca activitatea să fie organizată individul sau pe grupe de maxim trei elevi.
Resurse materiale:
 computere/tablete;
 conexiune la internet;
 aplicația de simulare;
 fișe de lucru.
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

- Etape de lucru:
o distribuirea fișelor cu instrucțiunile de lucru;
o accesarea aplicației de simulare;
o selectarea componentelor și setarea parametrilor acestora;
2
S. Pater, Didactica specialității, 2010
o realizarea circuitelor virtuale, conform fișei cu instrucțiuni de lucru;
o citirea, înregistrarea și prelucrarea rezultatelor;
o transmiterea rezultatelor.
Exemplu pentru fișa cu instrucțiuni de lucru:
STUDIUL CIRCUITELOR SIMPLE R-L ȘI R-C SERIE,
UTILIZÂND APLICAȚIA DE SIMULARE DCACLAB
1. Deschide aplicația DCACLAB urmând pașii de mai jos:

- Intrați pe pagina aplicației: https://dcaclab.com/
- Pentru autentificare faceți click pe LOGIN/SIGNUP

- Apăsați butonul CREATE NEW CIRCUIT. Pe ecran va apare următoarea pagină:
2. Selectați din biblioteca cu elemente de circuit, următoarele componente virtuale:
- o sursă de tensiune alternativă;
- un rezistor;
- o bobină (inductor);
- un condensator (capacitor);
- osciloscop.
Aduceți aceste componente virtuale pe grilă prin tragere (glisare) și plasare („drag and drop”).
În timpul selectării, glisării și plasării, veți menține apăsată tasta mouse-ului pe componenta
respectivă.
3. Setați caracteristicile componentelor selectate. Faceți click pe componenta selectată, apoi

click pe butonul de setare și selectați caracteristica pe care doriți să o modificați.
Exemple:
- pentru sursa de tensiune, VOLTAGE – 10, FREQUENCE – 50, ROTATION - 90
- pentru rezistor, 2000Ω, ±1%
- pentru bobină, INUCTANCE – 2 (L = 2H)
- pentru condensator, CAPACITANCE – 50 E-6 (C = 50ꞏ10-6F)

- pentru osciloscop, poziționarea pe verticală Y-Pos pe 0, reglajul bazei de timp TIME/DIV pe
5 ms, reglajul amplificării VOLTS/DIV pe 6 V)
Osciloscopul pemite vizualizarea variatiei în timp a două semnale simultan. Astfel putem
sa comparăm cele două semnale în ceea ce priveste amplitudinea și defazajul. De easemenea,
osciloscopul poate fi utilizat pentru determinarea valorilor maxime si efective ale tensiunilor /
curenților, precum, a defazajului și a frecvenței.
4. Realizați următorul montaj:

- Poziționarea componentelor pe grilă se face prin tragere și plasare (drag and drop”). În
timpul selectării, glisării și plasării componentei, veți menține apăsată tasta mouse-ului pe
componenta respectivă.
- Realizarea legăturilor între componente se face prin conductoare virtuale, obținute în felul
următor: faceți click pe borna unei componente pentru a fixa un capăt al conductorului,
mențineți tasta apăsată și trageți de celălalt capăt până în punctul de pe grilă în care doriți
să faceți următoarea conexiune.
- Pe ecranul osciloscopului putem vizualiza simultan tensiunile electrice la bornele rezistorului
și condensatorului. Se observa clar ca între cele două semnale exista un defazaj.
5. Utilizând grila de pe ecranul osciloscopului, determinați următoarele valori:
URv-v ULv-v
- Tensiunile „vârf la vârf”

URv-v = ....... div ꞏ....... V/div = ....... V
ULv-v = ....... div ꞏ....... V/div = ....... V
- Tensiunile maxime
URmax = URv-v/2 = ........ V
ULmax = ULv-v/2 = ........ V
- Tensiunile efective
UR = URmax/√2 = ........ V
UL = ULmax/√2 = ......... V
- Perioada: T = ........ div ꞏ ........ ms/div = ....... ms
- Frecventa: f = 1/T = ......... Hz
- Pulsația: ω = 2πf = ......... rad/s
- Defazajul: φ = ........ div ꞏ ........ ms/div ꞏ ω = ........ rad
6. Modificați parametrii componentelor virtuale. Notați observațiile voastre legate de
modificarea formelor de undă obținute:
........................................................................................................................
........................................................................................................................
..........
7. Realizați următorul montaj:
8. Utilizând grila de pe ecranul osciloscopului, determinați următoarele valori:

URv-v UCv-v
T
- Tensiunile „vârf la vârf”
URv-v = ....... div ꞏ....... V/div = ....... V
UCv-v = ....... div ꞏ....... V/div = ....... V
- Tensiunile maxime
URmax = URv-v/2 = ........ V
UCmax = UCv-v/2 = ........ V
- Tensiunile efective
UR = URmax/√2 = ........ V
UC = UCmax/√2 = ......... V
- Perioada: T = ........ div ꞏ ........ ms/div = ....... ms
- Frecventa: f = 1/T = ......... Hz
- Pulsația: ω = 2πf = ......... rad/s
- Defazajul: φ = ........ div ꞏ ........ ms/div ꞏ ω = ........ rad
9. Modificați parametrii componentelor virtuale. Notați observațiile voastre legate de
modificarea formelor de undă obținute:
........................................................................................................................
........................................................................................................................
..........
10. Capturați imagini cu montajele virtuale realizate. Transmiteți imaginile, împreună cu
această fișa după ce ați completat spațiile libere de la punctele 5, 6, 8 și 9.
… supercapacitorii sunt considerați candidații cei mai promițători pentru generația viitoare de
dispozitive de stocare a energiei electrice, comparativ cu dispozitivele clasice (celule de
combustie, baterii, acumulatori)? Supercapacitorii sau ultracapacitorii sunt condensatoare
electrice cu o capacitate mult mai mare decât cea a condensatoarelor obișnuite. Ei au
densitate de putere mare, un răspuns rapid, un timp de încărcare-descărcare mai rapid în
comparație cu bateriile, simplitate constructivă, costuri reduse, randament de aproape 100%.
Sunt realizate din materiale „prietenoase” cu mediul și facilitează utilizarea energiilor „verzi” pe
mijloacele de transport, în consumul casnic, pentru alimentarea elementelor de infrastructură,
în tehnica medicală etc.
Pentru evaluarea activității elevilor recomandăm utilizarea următoarei grile de evaluare:
Punctaj
Criterii de evaluare Indicatori de realizare
acordat
1. Primirea sarcinilor
de lucru și organizarea 10% Accesarea aplicației de simulare 10 p
locului de muncă
Selectarea corectă a elementelor de circuit din
biblioteca de componente a aplicației:
- sursă de curent alternativ; 2p
- rezistor; 2p
- bobină; 2p
- condensator; 2p
- osciloscop. 2p
Setarea parametrilor:
- sursei de curent alternativ; 2p
- rezistorului; 2p
- bobinei; 2p
- condensatorului. 2p
Realizarea corectă a circuitului R-L serie 10 p
Realizarea corectă a circuitului R-C serie 10 p
Conectarea corectă a osciloscopului pentru
2. Realizarea sarcinii
75% vizualizarea tensiunilor de la bornele:
de lucru - rezistorului; 2p
- bobinei; 2p
- condensatorului. 2p
Realizarea corectă (oscilograme corect încadrate) a:
- poziționării pe verticală Y-Pos; 5p
- reglajului bazei de timp TIME/DIV; 5p
- reglajului amplificării VOLTS/DIV. 5p
Determinarea corectă a:
- tensiunilor vârf la vârf URv-v, ULv-v, UCv-v; 3p
- amplitudinilor URmax, ULmax, UCmax; 3p
- tensiunilor efective UR, UL, UC; 3p
- perioadei T; 1p
- frecvenței f; 1p
- pulsației ω; 1p
- defazajului dintre uR și uL (între i și uC); 2p
- defazajului dintre uR și uC (între i și uC); 2p
Înregistrarea rezultatelor și concluziilor în formularul
electronic transmis odată cu link-ul aplicației și 5p
3. Prezentarea instrucțiunile de utilizare
15%
rezultatelor Capturarea și transmiterea imaginilor cu
5p
oscilogramele obținute
Respectarea termenului de predare a rezultatelor 5p
Total 100 p
Notă: punctajul acordat accesării aplicației de simulare va conta ca punctaj din oficiu.

- https://www.youtube.com/watch?v=eR1bZpiMHJ4&t=236s
- https://www.youtube.com/watch?v=Vjy6u8OVB-U
- Dragoș Ionel Cosma, Florin Mareș, Măsurări electrice în curent alternativ, Editura CD
PRESS, 2019
ACTIVITATE DE EVALUARE
Tema: Măsurarea puterii active prim metoda directă

Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator și/sau instruire practică
Datele de identificare pentru proba practică/lucrarea de laborator

 Domeniul de pregătire profesională: Electric
 Modulul 1: Măsurări electrice în curent alternativ
 Anul de studiu: clasa a X-a
Mod de organizare a activității/clasei: individuală
Resurse materiale:
- ampermetru, voltmetru sau multimetre
- sursă de tensiune alternativă
- wattmetru
- elemente pasive de circuit (rezistoare, bobine, condensatoare), circuite imprimate,
conductoare de legătură
Durată: 30 minute
Rezultate ale învățării vizate:

4.1.3. Măsurarea 4.2.10.Selectarea aparatelor de măsurat 4.3.5. Respectarea
mărimilor electrice în în funcție de mărimea electrică de normelor
circuitele de c.a. măsurat și domeniul de variație al ergonomice la
monofazat (aparate de acesteia locul de muncă
măsurat, reglaje 4.2.11.Efectuarea reglajelor
pregătitoare ale pregătitoare ale aparatelor de măsurat
aparatelor, scheme de în vederea realizării măsurărilor
montaj, citirea 4.2.12.Reprezentarea schemei electrice
indicațiilor, prelucrare și de conectare a aparatelor de măsurat în
interpretare rezultate, circuitul de măsurare
norme SSM și PSI 4.2.13.Realizarea montajelor de
specifice, soft măsurare a mărimilor electrice de c.a.
educațional): măsurarea monofazat
puterii active 4.2.14.Citirea indicațiilor aparatelor de
măsurat
4.2.15.Prelucrarea matematică și
interpretarea rezultatelor măsurărilor
efectuate
4.2.20.Utilizarea corectă a
vocabularului de specialitate în procesul
de comunicare la locul de muncă.
4.2.21.Comunicarea rezultatelor
activităților desfășurate
Tema probei practice
Realizați circuitul de măsurare reprezentat în schema electrică următoare și determinați puterea
activă:
 citirea schemei electrice
 selectarea componentelor necesare realizării circuitului măsurare;
 pregătirea aparatelor de măsurare (verificarea integrității aparatelor de măsurare și a
accesoriilor necesare, reglaje la zero, conectarea cordoanelor de alimentare);
 selectarea domeniilor de măsurare;
 alegerea variantei de conectare (amonte, aval) în funcție de valoarea prezumată a
impedanței receptorului;
 determinarea constantei wattmetrului
 exersarea „la rece” (fără alimentarea circuitului) a conectării aparatelor în circuitul
măsurat și verificarea circuitului împreună cu profesorul;
 alimentarea circuitului;
 citirea și înregistrarea indicațiilor în următorul tabel:
In Un max I  Un 
Kw  n [W/div] P = α ∙ Kw Observații
[A] [V] [div]  max [div]
 prelucrarea numerică a rezultatelor;

 deconectarea circuitului de la sursă;
 demontarea componentelor.
 respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului
Grila de evaluare:
Punctaj pe
indicator
1. Primirea și 35 puncte 1.1. Organizarea ergonomică a locului de 10 p
planificarea sarcinii muncă
de lucru
1.2. Citirea schemei electrice a circuitului de 5p
măsurare
1.3. Selectarea componentelor necesare 10 p
realizării circuitului măsurare
1.4. Pregătirea aparatelor de măsurare 10 p
(verificarea integrității aparatelor de măsurare
și a accesoriilor necesare, reglaje la zero,
conectarea cordoanelor de alimentare);
2. Realizarea sarcinii 50 puncte 2.1. Selectarea domeniilor de măsurare ale 5p
de lucru aparatelor
2.2. Determinarea constantei wattmetrului 5p
2.3. Realizarea circuitului de măsurare 10 p
2.4. Citirea și înregistrarea indicațiilor 10 p
aparatelor de măsurare
2.5. Prelucrarea numerică a rezultatelor 10 p
2.6. Respectarea normelor de sănătate și 10 p
3. Prezentarea 15 puncte 3.1. Argumentarea rolului ampermetrului și 5p
sarcinii de lucru voltmetrului din circuitul de măsurare
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în 10 p
prezentarea sarcinii de lucru și comunicarea
rezultatelor activităților desfășurate

- https://www.youtube.com/watch?v=9RvC5WQqziM
- https://www.youtube.com/watch?v=GaizQVUR5vQ
- Dragoș Ionel Cosma, Florin Mareș, Măsurări electrice în curent alternativ, Editura CD
PRESS, 2019
EXEMPLUL 3
Domeniul de pregătire profesională: ELECTRIC
Tema: Măsurarea puterilor activă, reactivă și aparentă. Calculul factorului de putere în

curent alternativ monofazat
Tip de activitate: laborator tehnologic- durata 100 de minute

4.1.3. Măsurarea 4.2.3. Asocierea mărimilor 4.3.1. Cooperarea cu
mărimilor electrice în electrice caracteristice c.a. colegii de echipă în
circuitele de c.a. monofozat cu unitatea de scopul îndeplinirii
monofazat (aparate de măsura corespunzatoare sarcinilor de la locul de
măsurat, scheme de 4.2.4.Determinarea mărimilor muncă
montaj, citirea caracteristice c.a. monofazat 4.3.2. Asumarea, în
indicațiilor, prelucrarea prin aplicarea relațiilor cadrul echipei de la locul
și interpretarea matematice de muncă, a
rezultatelor, norme de responsabilităților pentru
4.2.10. Selectarea aparatelor
SSM și PSI specifice, sarcina de lucru primită
de măsurat în funcție de
softuri didactice):
mărimea electrică de măsurat 4.3.3. Respectarea
-măsurarea puterii şi domeniul de variaţie al normelor de SSM și PSI
aparente acesteia 4.3.4.Purtarea
- măsurarea puterii active 4.2.11.Efectuarea reglajelor echipamentului de
- măsurarea puterii pregătitoare ale aparatelor de protecție
reactive măsurare în vederea realizării 4.3.5. Respectarea
măsurarii normelor ergonomice la
4.2.12. Reprezentarea locul de muncă
schemelor electrice de 4.3.6. Asumarea
conectare a aparatelor de inițiativei în rezolvarea
măsura în circuitele de unor probleme
măsurare
4.2.13. Realizarea montajelor
de măsurare a mărimilor
electrice de c.a. monofazat
4.2.14. Citirea indicațiilor
aparatelor de măsură
4.2.15. Prelucrarea matematică
și interpretarea rezultatelor
măsurării
Activitate realizată prin metodele: BRAINSTORMING, OBSERVARE DIRIJATĂ, LUCRUL ÎN
PERECHI
Mod de organizare a activității/ a clasei: pe 3 grupe a câte 7-8 elevi fiecare, în laboratorul de
Măsurarea mărimilor electrice
Resurse materiale:
 Aparate, dispozitive și materiale de laborator conform fișei de laborator
 Fișe de laborator identice, una pentru fiecare grupă de elevi ce va conține două părți:
I. Cunoștințe necesare-Recapitularea notiunilor teoretice necesare desfășurării lucrării
II. Lucrare de laborator
 Instrumente de calcul și instrumente de scris
 Caiete de notițe-teorie și Internet
https://www.youtube.com/watch?v=9RvC5WQqziM&ab_channel=RaduLuncan
I. Cunoștințe necesare- Recapitularea noțiunilor teoretice
Metoda Brainstorming-ului. Brainstoming-ul este o metodă interactivă de dezvoltare a ideilor ce

rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi participanţi. Rezultatul acestor discuţii se
finalizează cu alegerea celei mai bune soluţii în rezolvarea situaţiei dezbătute. În cadrul
brainstorming-ului se vor respecta următoarele reguli:
 ideile au caracter de cunoștințe și vor fi tratate ca atare de către participanți;
 exprimarea ideilor mai neobișnuite de către participanți va fi încurajată de moderatorul
discuțiilor;
 nu se va critica nicio sugestie;
 se încurajează combinațiile de idei,
Avantaje:
obținerea rapidă și ușoară a răspunsurilor corecte;
dezvoltă creativitatea, spontaneitatea;
dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.
Dezvoltă competențe de comunicare;
Formează și dezvoltă capacitatea reflectivă;
Asigură participarea activă a tuturor elevilor;
Sporește încrederea în sine și spiritul de inițiativă;
Dezvoltă un climat educațional pozitiv.
Limite:
 Consum mare de timp;
 Reușita metodei depinde de calitățile moderatorului de a conduce discuția în direcția
dorită;
 Poate fi obositoare și solicitantă pentru participanți;
 Propune soluții posibile de rezolvare a problemei, nu și o rezolvare efectivă a acesteia
Desfășurare:
Etapa1. Elevii se împart în 3 grupe numerotate cu 1, 2 și 3, fiecare grupă primind o singură fișă
de laborator. Fiecare grupă va completa noțiunile teoretice cerute în fișă, pentru grupa din care
face parte
Timp de lucru: 20 min
Etapa 2. Unu-doi elevi din fiecare grupă vor prezenta rezolvarea cerințelor formulate de
profesor pentru grupa respectivă. Se va pune accent pe:
 definirea corectă a mărimilor
 scrierea corectă a formulelor și unităților de măsură
 compararea metodelor de măsurare a puterilor în c.a.
 compararea măsurării puterii în c.c. cu măsurarea puterii în c.a.
Timp de prezentare a noțiunilor teoretice: 10 min pentru fiecare grupă
II. Lucrare de laborator
Timp de lucru: 50 min(ultimele 10 minute se alocă formulării concluziilor)
Metoda observării dirijate și lucrul pe perechi.

Observarea dirijată face parte din grupa metodelor de instruire prin explorare și o vom utiliza
pentru observarea de către elevi a aparatelor, fenomenelor și circuitelor electrice, în descrierea
și interpretarea rezultatelor. Dintre avantajele acestei metode se pot enumera:
 dezvoltarea spiritului de observație, a gândirii, logice si a creativității elevilor;
 formarea spiritului analitic (deprinderea de a analiza cu ușurință situații diferite);
 asigură posibilitatea ca elevul să surprindă legăturile cauzale dintre fenomene;
 solicită elevii pentru atitudini active,
 favorizează gândirea, diminuând tendința de memorare;
 sporește motivația și crește încrederea în forțele proprii;
 asigură remanența cunoștințelor si ușurează transferul lor ulterior;
 deschide posibilitatea participării active la educație.
Etapa 3. Realizarea montajului de către fiecare grupă în parte

Aplicarea metodei: Se stabilește succesiunea operațiilor tehnologice. Exemplu:
1. Alegerea aparatelor și selectarea domeniilor de măsurare
2. Execuția montajului cu consumator rezistiv,
3. Măsurarea mărimilor U, I și α
4. Execuția montajulului cu bobină în paralel cu R,
5. Măsurarea U, I și α pentru bobina cu miez, miezul scos…etc,
6. Calculul S, P, Q,
7. Calculul cos  ,
Pentru fiecare grupă se trec pe bilețele diferite, operațiile necesare realizării lucrării practice
și fiecare elev extrage câte un bilețel. Pot comunica între ei (lucrează în perechi) elevii din
grupe diferite care au aceleași sarcini de lucru
Concluziile se formulează prin discuții cu toți elevii clasei
Timp de lucru: 40 minute
FIȘĂ DE LABORATOR
Măsurarea puterilor activă, reactivă și aparentă.
Calculul factorului de putere în curent alternativ monofazat
Obiective:
• Definirea puterilor activă, reactivă și aparentă
• Identificarea metodelor de măsurare
• Selectarea aparatelor de măsurare în funcție de mărimea de măsurat, a intervalului de
măsurare și natura curentului.
• Conectarea aparatelor de măsurare în circuit.
• Citirea valorilor măsurate
• Calcularea mărimilor: P, Q, S și cos 
• Interpretarea rezultatelor
Cunoștințe necesare- Recapitularea noțiunilor teoretice
Completați în tabelul de mai jos cerințele formulate conform grupei din care faceți parte:
Cerințe Puterea activă Puterea reactivă Puterea aparentă
formulate de
profesor
Răspunsuri așteptate
(se consideră corect orice răspuns similar,
corect din punct de vedere stiințific)
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3
Puterea activă (P) Puterea reactivă (Q) Puterea aparentă (S)

Definiți reprezintă puterea reprezintă energia este egală cu produsul
mărimea și consumată (transformată care circulă în dintre valoarea
indicați în altă formă de unitatea de timp de la efectivă a tensiunii de
unitatea de energie,exemplu energie generator la alimentare a
măsură a mecanică de motoarele consumator, fară a se consumatorului și
acesteia electrice etc) transforma în alta valoarea efectivă a
formă de energie. curentului ce trece
Această energie este prin consummator.
Unitatea de măsura în SI:
Watt (W) inmagazinată sub
formă de câmp Puterea aparentă se
electric de foloseste în calculele
condensatoare sau de de proiectare ale
câmp electromagnetic echipamentelor
în cazul bobinelor. electrice cum sunt, de
exemplu,
În SI puterea reactivă transformatoarele de
Q se măsoară în forță
voltamper reactiv În SI puterea aparentă
(VAr). S se măsoară în
voltamper (VA)
In c.a. monofazat : In c.a. monofazat : In c.a. monofazat :

Scrieți relația P=UIcos  [W] Q=UIsin  [VAr] S=UI[VA]
de calcul și U- valoare efectivă a U- valoare efectivă a
U- valoare efectivă a
semnificația tensiunii de alimentare tensiunii de
tensiunii de
mărimilor alimentare
I-valoarea efectivă a alimentare
care intervin
curentului ce trece prin I-valoarea efectivă a I-valoarea efectivă a
consumator curentului ce trece curentului ce trece
 - unghiul de defazaj prin consumator prin consumator
curent-tensiune  - unghiul de defazaj
curent-tensiune
Metoda directă: Metoda indirectă: Metoda indirectă:
- Q - se calculează cu
Identificați - P - se măsoară cu S - se măsoară indirect
relația :
metode de wattmetru prin metoda
măsurare ale Q S2  P 2 voltampermetrică
puterilor și P  kw  ; - cosφ - factorul de S=UI
aparate de putere se masoară
U nw  I nw
măsură kw  indirect cos  =P/S.
utilizate  max Metoda directă:- cu
VAR-metrul
Schema de măsurare
Aparate și dispozitive necesare

-platformă de laborator cu bornele de alimentare A, B
-V - voltmetru c.a. (0-250 V)
-A - ampermetru c.a.(0-1,5 A)
-W - wattmetru (300V și 2,5A)
-R - consumator rezistiv cu lămpi incandescente
-L - Bobină cu miez variabil
- cordoane de legătură
Desfășurarea lucrării
- Se execută montajul cu un consumator rezistiv;
- Se verifică corectitudinea montajului și se pune sub tensiune platforma de laborator;
- Se citesc U, I de la voltmetru și ampermetru și  de la wattmetru;
- Se scoate montajul de sub tensiune și se connectează bobina în paralel cu R.
- Se pune sub tensiune montajul și se repetă măsurătorile pentru situaţiile: bobina cu miez;
miezul scos 1/4;1/2;3/4; și complet;
- Se calculează P,S,Q și cos φ pentru fiecare tip de consumator și se trag concluziile
NPM si SSM specifice lucrării
- Se folosesc cordoane echipate la capete cu banane sau papuci şi de secţiune corespunzătoare;
- Ramificaţiile de circuit se execută la bornele aparatelor;
- Orice modificare în circuit se face după scoaterea vizibila de sub tensiune a acestuia
- Domeniul aparatelor de măsură se alege ţinând cont de tensiunea de alimentare și
consumatorii folosiți.
- Este obligatorie purtarea echipamentului de protecție
Tabel cu date. Calcule
Wattmetru
Nr. U I S Q cos 
crt
Consumator
[V] [A]
KW  P
[VA] [VAr]
[div] [W]
1 Rezistiv
2 Rezistiv-inductiv,
bobină cu miez
bobină cu miez scos
1/4
1/2
3/4
complet
Concluzii:
Se vor formula concluzii legate de:
 modificarea puterii reactive în funcție de creșterea inductivității curentului
 modificarea factorului de putere în funcție de creșterea puterii reactive

Circuite de simulare. Simularea circuitelor electrice se poate realiza utilizând simulatoare de
circuite și platforme multisim
https://dcaclab.com/en/lab?from_dashboard=true
https://golab.gw.utwente.nl/production/electricalCircuitLab/build/circuitLab.html?preview=
4. Standarde de pregătire profesională pentru calificările de nivel 3 și 4, domeniul de pregătire
profesională Electric, aprobate prin OMENCS 4121/ 13.06.2016;
5. Mareş F., ş.a. – Domeniul electric, clasa a X-a, Electrotehnică şi măsurări electrice, Editura
ART GRUP EDITORIAL, Bucureşti, 2006
6. www.sigurantamuncii.ro
7. Norme generale de protecţie a muncii – Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul
Sănătăţii şi Familiei, Bucureşti, 2002;
8. Eugenia Isac – Măsurări Electrice Și Electronice (Manual Pentru Clasele X - XII), Editura
Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1993
9. Tatiana Gheorghiu, Nicolae Constantin - Tehnici de măsurare în domeniu (Auxiliar Curricular)
- Programul PHARE TVET RO 2005/005 – 551.05.01- 02
10. https://www.alegetidrumul.ro/uploads/Repere_Metodologice_Anexa_Electric.pdf
11. www.youtube.Com
12. OMEN 3915 /2017 privind aprobarea planurilor de învățământ și a programelor școlare
EXEMPLUL 4
Tema: Circuite electrice simple cu rezistoare, bobine şi condensatoare conectate în serie

şi/sau paralel
Tip de activitate: de teorie/ de laborator tehnologic/ de instruire practică

4.1.2. 4.2.5. Asocierea mărimilor 4.3.1. Cooperarea cu
Circuite electrice de caracteristice elementelor de colegii de echipă în
c.a. monofazat (mărimi circuit și circuitelor electrice de scopul îndeplinirii
caracteristice: definire, c.a. cu unități de măsură, sarcinilor de Ia locul de
unităţi de măsură, corespunzatoare muncă
relaţii matematice; 4.2.6. Utilizarea soft-ului 4.3.2. Asumarea, în
scheme electrice; soft educațional pentru simularea cadrul echipei de la
educațional): comportării elementelor de locul de muncă, a
- elemente de circuit în circuit în c.a. responsabilității pentru
c.a.: rezistoare, bobine, 4.2.7. Determinarea, prin sarcina de lucru primită
condensatoare; aplicarea relațiilor matematice, a 4.3.3. Respectarea
- circuite electrice mărimilor caracteristice normelor de securitate
simple cu rezistoare, circuitelor electrice de c.a. Ia locul de muncă,
bobine şi condensatoare monofazat precum și a normelor de
conectate în serie şi/sau 4.2.8. Realizarea unor circuite prevenire și stingere a
paralel simple de c.a. cu rezistoare, incendiilor
bobine condensatoare 4.3.6. Asumarea
4.2.9. Utilizarea soft-ului inițiativei în rezolvarea
educațional pentru simularea unor probleme
funcționării circuitelor de c.a.
4.2.20. Utilizarea corectă a
vocabularului de specialitate în
procesul de comunicare Ia locul de
muncă.
4.2.21. Comunicarea rezultatelor
Activitate realizată prin metoda ÎNVĂȚAREA BAZATĂ PE ANCHETĂ

Învățarea bazată pe anchetă este o abordare pedagogică și didactică bazată pe o abordare
constructivistă a învățării, care susține că fiecare elev își urmează propriul traseu de construire și
organizare personală a cunoștințelor și că este mai important să știi “cum se învață” decât
juxtapunerea și memorarea informațiilor. Este o abordare activă către învațare si predare care
plasează cursanții și elevii în centrul procesului învățării si implică autonomia direcţiei de
învăţare. Elevii se dezvoltă în cunoașterea și înțelegerea ideilor științifice precum si înțelegerea
modului în care oamenii de știință studiază lumea naturală.
Fazele generale ale metodei Învățarea bazată pe anchetă:

- Observare: privim cu atenție, luăm notiţe, comparăm şi constatăm
- Chestionare: punem întrebări cu privire la observaţiile înregistrate pentru a susține investigaţia.
- Ipoteză: furnizarea de explicaţii în conformitate cu observaţiile disponibile.
- Investigare: planificarea, efectuarea de măsurători, colectarea de date, controlul variabilelor.
- Interpretare: sinteza, concluziile, modelele.
- Comunicare: informarea celorlalţi printr-o varietate de mijloace: oral, scris, sau reprezentare.
- Evaluare: dezvoltarea de opinii critice, bazate pe observaţii şi cunoştinţe deja dobândite..

Activitatea didactică implică:
Activitatea 1- Conversaţie dirijată, activități de găsire a unor răspunsuri la întrebarea de
investigat, în acest scop, elevii - evocă (cu ajutorul profesorului) cunoştinţe anterioare despre
circuitele electrice de c.a.; - observă comportarea circuitelor electrice simple cu rezistoare,
bobine şi condensatoare conectate în serie şi/sau paralel; evaluează întrebarea de investigat
Activitatea 2 - Brainstorming în grup, elevii - formulează răspunsuri (ipoteze, explicaţii) la
întrebarea de investigat; - evaluează ipotezele; - reformulează ipotezele ca enunţuri bine
definite, testabile, în funcţie de variabile
Activitatea 3 - Investigaţie în grup, elevii
- experimentează comportarea circuitelor electrice de c.a. simple cu rezistoare, bobine şi
condensatoare conectate în serie şi/sau paralel;
- observă o legătură între funcţionarea filtrului pasiv, valoarea tensiunii şi valoarea frecvenței;
- identifică factorii (controlul variabilelor) ce explică apariţia valorilor diferite ale tensiunii şi
frecvenței în puncte diferite într-un circuit;
- înregistrează în fişele de lucru: tipul de circuit folosit, schema electrică a circuitului, valoarea
intensităţii curentului electric, valoarea tensiunii, valoarea frecvenței şi comunică rezultatele
Activitatea 4 - Interviul în grup—grupuri de 4–5 elevi
Elevii grupaţi în perechi—primesc o fişă de lucru cu întrebări deschise, care să le faciliteze
formularea concluziilor şi sintetizarea rezultatelor experimentale şi completează fişa,
consultându-se asupra termenilor ştiinţifici, de exemplu:
a) montarea corectă a instrumentelor de măsură;
b) greşelile ce pot apărea în realizarea legării elementelor pasive în serie şi paralel;
c) citirea corectă a indicaţiilor instrumentelor de măsură utilizate;
d) apariţia erorilor de măsurare şi cauzele lor;
e) constatările proprii, etc.
Activitatea 5 de evaluare de la finalul lecţiei
Elevii sunt implicaţi în realizarea unor momente de feedback, necesare evaluării sarcinilor
urmărite/ realizate. În acest scop pot fi folosite instrumente de evaluare formativă Harta „Ştiu.
Vreau să ştiu. Am învăţat”sau ”Eseul de 5 minute”.
FIȘA DE LUCRU
Noțiuni teoretice despre filtrele electrice pasive
În unele cazuri este necesară folosirea unor circuite capabile să filtreze selectiv o anumită
frecvenţă, sau un domeniu de frecvenţe, dintr-un circuit ce conţine o combinaţie de frecvenţe
(cap. prec.). Un circuit construit special pentru realizarea acestei selecţii a frecvenţelor poartă
numele de circuit de filtrare, sau mai simplu, filtru.
Tipuri de filtre pasive
1. Filtrul trece-jos
1.1. Filtrul trece-jos inductiv 1.2. Filtrul trece-jos capacitiv
În această configuraţie, impedanţa bobinei Impedanţa condensatorului scade odată cu

creşte odată cu creşterea frecvenţei, iar scăderea frecvenţei. Acestă impedanţă
această impedanţă în serie cu rezistenţa de mică, conectată în paralel cu rezistenţa de
sarcină (bec, motor electric, ventilator, etc.) sarcină, duce la scurt-circuitarea celei din
face ca semnalele de frecvenţă înaltă să nu urmă la semnalele de frecvenţă înaltă, iar
ajungă la aceasta (blocarea/filtrarea lor). mare parte din căderea de tensiune se va
regăsi pentru rezistorul serie R1.
2. Filtrul trece-sus
2.1. Filtrul trece-sus inductiv 2.2. Filtrul trece-sus capacitiv
Impedanţa bobine scade odată cu scăderea Impedanţa condensatorului din circuitul de

frecvenţei. Aceasta impedanţă mică mai sus creşte odată cu descreşterea
conectată în paralel cu sarcina, tinde să frecvenţei. Această impedanţă în serie cu
scurt-circuiteze semnalele de frecvenţă sarcina tinde să blocheaze semnalele de
joasă, asfel că acestea nu mai ajung la frecvenţă joasă ce ar putea ajunge pe
sarcină. Prin urmare, mare parte a căderii de sarcină
tensiune se va regăsi pe rezistorul R1.
3. Filtre rezonante
Ştim că circuitele ce folosesc combinaţii de L şi C tind să rezoneze, iar această proprietate
poate fi exploatată în construcţia filtrelor trece-bandă şi stop-bandă.
Circuitele LC serie prezintă o impedanţă minimă la rezonanţă, iar circuitele LC paralel
impedanţă maximă la frecvenţa de rezonanţă.
3.1. Filtrul trece-bandă

Filtrul trece-bandă în configuraţie LC serie Filtrul trece-bandă în configuraţie LC
paralel
Circuitul LC serie permite trecerea Circuitul LC paralel permite trecerea

semnalului la frecvenţa de rezonanţa semnalului la frecvenţa de rezonanţa
(impedanţă mică - scurt-circuit), şi (impedanţă mare - circuit deschis) spre
blochează toate celelalte frecvenţe sarcină, şi blochează toate celelalte
(impedanţă mare - circuit deschis), asfel că frecvenţe (impedanţă mică - scurt-
acestea nu ajung la sarcină, după cum se sicircuit), căderea de tensiune regăsindu-se
poate vedea în diagramă. în marea ei parte pe R1, asfel că acestea nu
ajung la sarcină, după cum se poate vedea
în diagramă.
3.2. Filtrul stop-bandă rezonant
Filtrul stop-bandă rezonant în configuraţie Filtrul stop-bandă rezonant în configuraţie
LC serie LC paralel
Folosit în această combinaţie, filtrul LC Componentele LC conectate în paralel

prezintă o impedanţă foarte scăzută faţă de prezintă o impedanţă mare la frecvenţa de
semnal, la frecvenţa de rezonaţă, întreaga rezonanţă, blocând asfel semnalele de la
cădere de tensiune regăsindu-se pe rezistorul sursa spre sarcină, la frecvenţa respectivă,
R1, iar semnalul nu este asfel „văzut” de şi permite trecerea tuturor celorlalte
sarcină. semnale (alte frecvenţe decăt cea de
rezonanţă) de la sursă spre sarcină.
Analiza circuitelor de c.a. folosind simulatorul Multisim
1. Accesați http://www.multisim.com sau Circuit Simulator Applet

(https://www.falstad.com/circuit) și construiți circuitele din figurile 1, 2, 3.
2. Variaţi R, L, C, f şi completaţi tabelul următor:
f [kHz] 5 10 20 30 40 50 60 70
U2[V]
XL
XC
Z
3. Analizați comportarea semnalului, caracteristicile amplitudine-frecvenţă pentru

semnalele de intrare (U1), respectiv de ieşire (U2).
Resurse materiale:
- macheta de laboarator, conductoare de legătură, Aparate de măsurat (ampermetru, voltmetru),
osciloscop, computer cu acces la Internet cu softul Multisim, videoproiector, fişe de lucru pentru
elevi, tablă magnetică, calculatoare pentru operaţii simple, manuale şi alte resurse cu informaţii
referitoare la temă;
Durată: 100 minute

- Etape de lucru:
o Observare: privim cu atenție, luăm notiţe, comparăm şi constatăm.
CIRCUITUL RLC SERIE DE CURENT CIRCUITUL RLC PARALEL IN CURENT

ALTERNATIV ALTERNATIV
Un circuit alcătuit dintr-un rezistor, o Un circuit alcătuit dintr-un rezistor, o
bobină și un condensator legate în serie bobină și un conductor legate în paralel
Intensitatea instantanee a curentului: Tensiunea instantanee a curentului este

i(t) = Imax sin (ωt + ϕoi ); ϕoi = 0 aceeași pe toate componentele
u(t) = Umaxsin(ωt + ϕou )
Teorema a II-a a lui Kirchhoff în circuit: Teorema I a lui Kirchhoff în circuit:
u(t) = uR(t) + uL(t) + uC(t) i(t) = iR(t) + iL(t) + iC(t)
u=RImaxsinωt+ XLImaxsin(ωt+π/2)+XCImaxsin(ωt–
π/2)
Impedanța circuitului serie RLC Impedanța circuitului paralel RLC
Expresia tensiunii va fi: În cazul circuitului paralel R, L, C

u(t) = ZImax sin (ωt + ϕ ) dacă XL<XC caracterul circuitului este
În mărimi efective: U=Z·I capacitiv
Dacă ϕ > 0 => XL > XC și circuitul se comportă
inductiv Dacă IL= IC (ca valori numerice), circuitul se
Dacă ϕ < 0 => XC > XL și circuitul se comportă numește cu rezonanță de curent.
capacitiv Într-un asemenea caz, curentul total I este
Dacă ϕ = 0=> XC = XL comportare rezistivă egal cu IR și în fază cu U.
→ avem rezonanță IL=IC → XL=XC,
ωL = 1/ωC => Adică
ωL = 1/ωC =>
= pulsație de rezonanță
= frecventa de rezonanță
În funcție de frecvența ν a oscilației avem: În funcție de frecvența ν a oscilației avem:
• pentru frecvența ν < ν0 avem ϕ < 0 • pentru frecvența ν > ν0 avem ϕ < 0
=> circuit capacitiv => circuit capacitiv
• pentru frecvența ν > ν0 avem ϕ > 0 • pentru frecvența ν < ν0 avem ϕ > 0
=> circuit inductiv => circuit inductiv
• la frecvența ν = ν0 avem ϕ = 0 • la frecvența ν = ν0 avem ϕ = 0
=> circuit rezitiv => circuit rezitiv (rezonanța)
o Chestionare: punem întrebări cu privire la observaţiile înregistrate pentru a susține

investigaţia.
- Descoperiți conceptul de filtru pasiv de circuit.
- Studiați răspunsul unui circuit RL, RC, RLC supus unei tensiuni variabile.
 Ce este un filtru electric pasiv?
 Care este rolul unui filtru trece-jos?
 Cum se modifică amplitudinea semnalului de ieșire pentru frecvențe joase și frecvențe
înalte ale semnalului de intrare în cazul circuitelor RC?
 Care sunt avantajele și dezavantajele filtrelor trece-jos inductive şi capacitive
 Care este rolul unui filtru trece-sus?
 Care sunt avantajele și dezavantajele filtrelor trece-sus inductive şi capacitive
Cu ajutorul elementelor pasive de circuit se pot crea filtre pasive R-C de o precizie relativ
bună.
Un filtru analogic poate fi privit ca un cuadripol (două borne de intrare şi două de ieşire)
alcătuit din diferite elemente de circuit, care are un comportament diferit faţă de semnalele cu
diferite frecvenţe. Când spunem comportament, diferit ne referim la modul în care filtrul
acţionează asupra mărimii (amplitudinii) semnalelor cu diferite frecvenţe, sau asupra mărimii
(amplitudinii) componentelor din spectrul de frecvenţe al semnalului de la intrare.
În funcţie de modul în care filtrele acţionează asupra semnalelor aplicate la intrare, ele pot fi
clasificate în:
- filtre „trece-jos” („taie-sus”), care lasă semnalele cu frecvenţe până la o anumită valoare
(frecvenţa de tăiere) să treacă neatenuate, sau atenuate foarte puţin, iar pe cele cu frecvenţe
superioare frecvenţei de tăiere le atenuează foarte puternic
- filtre „trece-sus” („taie jos”), care sunt complementare filtrelor „trece-jos”. Ele atenuează
drastic semnalele cu frecvenţe mai mici decât frecvenţa de tăiere şi lasă să treacă neatenuate,
sau atenuate foarte puţin, semnalele cu frecvenţe superioare frecvenţei de tăiere
- filtre „trece-bandă” care lasă să treacă neatenuate, sau atenuate foarte puţin, semnalele cu
frecvenţe cuprinse într-un anumit domeniu de frecvenţe, numit bandă de trecere, şi atenuează
drastic semnalele cu frecvenţe aflate în afara benzii de trecere
- filtre „opreşte-bandă”, care sunt complementarele filtrelor „trece bandă”. Ele atenuează
drastic semnalele cu frecvenţe cuprinse într-un anumit domeniu de frecvenţe, numit bandă de
tăiere şi lasă să treacă neatenuate, sau atenuate foarte puţin, semnalele cu frecvenţe aflate în
afara benzii de tăiere.
o Ipoteză: furnizarea de explicaţii în conformitate cu observaţiile disponibile.
Un condensator şi o bobină conectate împreună formează un circuit oscilator, ce rezonează

(oscilează) pe o anumită frecvenţă. La această frecvenţă, energia este transferată de la
condensator spre bobină şi invers sub formă de tensiune şi curent alternativ defazate între ele cu
90o
• Atunci când frecvenţa sursei de alimentare în curent alternativ este exact egală cu frecvenţa
naturală de oscilaţie a circuitului LC, spunem că circuitul se află într-o stare de rezonanţă
Rezistorul, bobina și condensatorul nu se comportă în același mod în funcție de frecvența impusă.

Impedanțele lor descriu acest comportament.
Astfel, rezistența nu depinde de frecvență.
La frecvențe joase, bobina are o impedanță scăzută: ca un comutator închis (un fir), curentul
curge ușor, iar tensiunea este aproape de zero.
La frecvențe joase, condensatorul are o impedanță foarte mare: ca un comutator deschis,
curentul curge foarte greu și este aproape de zero.
La frecvență înaltă, bobina are o impedanță mare: ca un comutator deschis, curentul curge
foarte slab și este aproape de zero.
La frecvență înaltă, condensatorul are o impedanță foarte scăzută: ca un comutator închis (un
fir), curentul curge ușor și tensiunea este aproape de zero.
Atunci când combinăm aceste componente de bază, putem combina diferitele comportamente
pentru a crea filtre: trece jos, trece sus, trece bandă, opreşte-bandă.
Scopul acestor filtre este de a păstra de la semnalul de intrare doar ceea ce este considerat
interesant.
o Investigare: planificarea, efectuarea de măsurători, colectarea de date, controlul
variabilelor.
Simularea unui circuit RLC serie.
1. Simularea funcționării circuitelor cu ajutorul programului Multisim.
Accesați https://www.multisim.com și construiți circuitul serie RLC cu următoarele componente:
L=1mH; R=100Ω; două surse sinusoidale în serie cu amplitudine de 1V și frecvențele respective 50
kHz și 1MHz
Vizualizați tensiunea de intrare (rezultată din asocierea surselor) și tensiunea la terminale
rezistorului. Apoi plasați probele de tensiune în locurile potrivite.
2. Utilizarea Aplicației SimOscillo
SimOscillo simulează un osciloscop de tip digital
o Interpretare: sinteza, concluziile, modelele.
Comportarea circuitului R-L-C serie în regim sinusoidal depinde de frecvență și putem distinge
trei situații.
a). Rezonanța tensiunilor (comportare rezistivă)

Aceasta are loc atunci când UL=UC deci XL=XC. Aceasta se întâmplă la frecvența:
ω=ω0=1/√LC
La această frecvență circuitul are un caracter pur rezistiv, impedanța sa fiind minimă:
|Z|=|Z|min=√R2+(XL−XC)2=R
iar curentul prin circuit are valoarea maximă egală cu:
Imax=U/Zmin=U/R
b). Comportare capacitivă
Pentru ω=ω1<ω0, avem XC>XL și deci UC>UL iar circuitul se va comporta ca un grup R−Cechivalent și va
determina un defazaj al curentului înaintea tensiunii la borne.
c). Comportare inductivă
Pentru ω=ω2>ω0, avem XL>XC și deci UL>UC iar circuitul se va comporta ca un grup serie R−Lechivalent
și va determina un defazaj al curentului în urma tensiunii la borne.
o Comunicare: informarea celorlalţi printr-o varietate de mijloace: oral, scris, sau

reprezentare.
Se remarcă faptul că, în cazul circuitului paralel R, L, C dacă XL<XC caracterul circuitului
este capacitiv, pe când la circuite serie R, L, C, daca XL>XC caracterul circuitului este inductiv.
Putem ajunge la o stare de rezonanţă într-un circuit oscilator (LC), dacă reactanţele
condensatorului şi a bobinei sunt egale între ele.
Deoarece reactanţa inductivă creşte odată cu creşterea frecvenţei, iar reactanţa
capacitivă scade cu creşterea frecvenţei, există doar o singură frecvenţă unde cele două
reactanţe vor fi egale.
Aplicaţii ale rezonanţei
- Rezonanţa poate fi utilizată pentru menţinerea oscilaţiilor circuitelor de curent alternativ la o
frecvenţă constantă
- Rezonanţa poate fi exploatată pentru proprietăţile sale cu privire la impedanţă: creşterea sau
descreşterea dramatică a impedanţei pentru anumite frecvenţe. Circuitele concepute special
pentru înlăturarea tuturor frecvenţelor din circuit exceptând cele dorite, se numesc filtre
o Evaluare: dezvoltarea de opinii critice, bazate pe observaţii şi cunoştinţe deja dobândite.

O aplicaţie a rezonanţei este în circuitele în care efectele impedanţelor mărite sau
micşorate, la o anumită frecvenţă, sunt de dorit. Un circuit rezonant poate fi folosit pentru
„blocarea” (impedanţă mare) unei anumite frecvenţe sau a unui domeniu de frecvenţe; circuitul
se comportă în acest caz precum un „filtru”, pentru selectarea anumitor frecvenţe în defavoarea
altora.
Filtrele pasive, conținând numai rezistoare, bobine și condensatoare, își găsesc numeroase
aplicații în practică. Cele mai simple filtre se obțin prin înserierea unui rezistor cu un
condensator.

Resurse educaționale deschise ce pot fi folosite de elevi, profesori și părinți în vederea
comunicării, pentru învățare auto-dirijată, simularea de experimente:
- Teams, Zoom, Khan Academy, YouTube, Simulator de circuit NL5-
https://sidelinesoft.com/nl5/index.php?page=links#software, https://www.yenka.com/science/
- https://www.multisim.com
- https://phet.colorado.edu/sims/html/circuit-construction-kit-ac-virtual-lab/latest/circuit-
construction-kit-ac-virtual-lab_ro.html
- https://fabrice-sincere-pagesperso--orange-
fr.translate.goog/application_builder5/education.htm?_x_tr_sl=fr&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_
tr_pto=sc&_x_tr_sch=http
- http://fabrice.sincere.pagesperso-orange.fr
- https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1747938X15000068?via%3Dihub#bbib0070
- https://support.golabz.eu/ro/node/203
- http://itee.elth.pub.ro/~vbucata/elth/laboratoare/lab3.html
- http://itee.elth.pub.ro/~vbucata/elth/laboratoare/index.html
Tema: Circuite electrice simple cu rezistoare, bobine şi condensatoare conectate în serie

şi/sau paralel

4.1.2. 4.2.5. Asocierea mărimilor 4.3.1. Cooperarea cu
Circuite electrice de caracteristice elementelor de colegii de echipă în
c.a. monofazat circuit și circuitelor electrice de scopul îndeplinirii
(mărimi caracteristice: c.a. cu unități de măsură, sarcinilor de Ia locul de
definire, unităţi de corespunzatoare muncă
măsură, relaţii 4.2.6. Utilizarea soft-ului 4.3.2. Asumarea, în
matematice; scheme educațional pentru simularea cadrul echipei de la
electrice; soft comportării elementelor de circuit locul de muncă, a
educațional): în c.a. responsabilității pentru
- elemente de circuit sarcina de lucru primită
4.2.7. Determinarea, prin aplicarea
în c.a.: rezistoare, relațiilor matematice, a mărimilor 4.3.3. Respectarea
bobine, caracteristice circuitelor electrice normelor de securitate
condensatoare; de c.a. monofazat Ia locul de muncă,
- circuite electrice precum și a normelor de
4.2.8. Realizarea unor circuite
simple cu rezistoare, prevenire și stingere a
simple de c.a. cu rezistoare, bobine
bobine şi incendiilor
condensatoare
condensatoare 4.3.6. Asumarea
4.2.9. Utilizarea soft-ului
conectate în serie inițiativei în rezolvarea
educațional pentru simularea
şi/sau paralel unor probleme
funcționării circuitelor de c.a.
vocabularului de specialitate în
procesul de comunicare Ia locul de
muncă.
Tip de evaluare: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE LABORATOR

Această activitate îi va ajuta pe elevi să realizeze circuite simple de c.a. cu rezistoare, și
condensatoare utilizând soft-ului educațional Multisim pentru simularea funcționării circuitelor de
c.a.
Resurse materiale:
Fișe de documentare
Durată: 50 minute
Cerințe/Sarcini de lucru
 Reprezentați schemele electrice ale circuitului de c.a. realizat prin conectarea în serie și
în paralel a unui rezistor cu un condensator în mediul de simulare Multisim.
 Determinați mărimile caracteristice circuitului de c.a. RC: Xc, Zserie, Zparalel, U2,
cunoscând R=500Ω, C= 7µ, U1=1V, f=50Hz.
 Alegeţi instrumentele/aparatele de lucru necesare pentru realizarea schemelor electrice
ale circuitului de c.a. și măsurarea a mărimilor electrice de c.a. în mediul real și în
mediul de simulare Multisim.
 Realizați montajul de măsurare a mărimilor electrice conform schemei desenate.
 Măsuraţi I[A], U2[V], XC[Ω], Z[Ω] în mod direct, folosind ampermetrul, voltmetrul și
ohmmetrul pentru următoarele valori ale frecvenței cuprinse în intervalul 5 - 70 kHz.
 Măsuraţi I[A], U2[V], XC[Ω], Z[Ω] folosind programul de simulare.
 Notați valorile măsurate în tabelul de date.
f [kHz] 5 10 20 30 40 50 60 70
U2[V]
XC[Ω]
Z[Ω]
 Comparaţi rezultatele măsurătorii cu valorile deduse.

 Precizaţi cum variază impedanţa condensatorului din circuit odată cu variația frecvenţei.
 Realizaţi un referat conform datelor obţinute în urma cerinţelor specificate anterior.
 Pe timpul execuţiei montajului şi efectuării măsurătorilor sub tensiune, respectaţi
normele de sănătatea şi securitatea muncii.
Grila de evaluare
Criterii de Punct Punctaj pe

Indicatori de evaluare indicator
evaluare aj
1. Primirea şi 35 1.1. Reprezentarea schemei electrice a circuitului de 7
planificarea puncte c.a.
sarcinii de lucru 1.2. Determinarea mărimilor caracteristice circuitelor 14
de c.a.
1.3. Alegerea metodelor adecvate de măsurare a 7
mărimilor electrice de c.a.
1.4. Selectarea componentelor de circuit aparatelor de 7
masurat necesare realizarii montajului de masurare
2. Realizarea 50 2.1. Realizarea montajelor de măsurare a mărimilor 15
sarcinii de lucru puncte electrice
2.2. Efectuarea măsurărilor mărimilor electrice de c.a. 15
prelucrarea matematică a rezultatelor obținute
2.3 Folosirea corespunzătoare a echipamentelor de 10
lucru
2.4. Respectarea normelor de protecție împotriva 10
electrocutării
3. Prezentarea 15 3.1. Argumentarea alegerii metodelor și mijloacelor de 7
sarcinii de lucru puncte măsurare a mărimilor electrice de c.a.
3.2. Utilizarea limbajului de specialitate în 8
comunicarea rezultatelor activităților desfășuurate

Resurse educaționale deschise ce pot fi folosite de elevi, profesori și părinți în vederea
comunicării, pentru învățare auto-dirijată
- Teams, Zoom, Khan Academy, YouTube, Simulator de circuit NL5 -
https://sidelinesoft.com/nl5/index.php?page=links#software, http://www.multisim.com
- http://www.multisim.com
- https://www.falstad.com/circuit/, Circuit Simulator Applet
- http://mihaiolteanu.me/circuiteelectrice/curent-alternativ.html#filtre
- https://sites.google.com/site/bazeleelectronicii/home/filtre/2-passive-low-pass-filter
EXEMPLUL 5
Tema: Inducția electromagnetică

4.1.1. Curentul electric 4.2.1. Realizarea de montaje 4.3.1. Colaborarea cu
alternativ: experimentale simple pentru colegii de echipă ȋn
evidențierea fenomenului de scopul ȋndeplinirii
- inducția
inducție electromagnetică sarcinilor de la locul de
electromagnetică;
4.2.2. Utilizarea soft-ului muncă
principiul generatorului
educațional pentru simularea 4.3.2. Asumarea, ȋn
de curent alternativ
funcționării generatorului de c.a. cadrul echipei de la
monofazat (montaje,
4.2.3. Asocierea mărimilor locul de munca a
soft educațional)
electrice caracteristice c.a. responsabilității pentru
monofazat cu unitățile de măsură sarcina de lucru primită
corespunzătoare 4.3.3. Respectarea
4.2.4. Determinarea mărimilor normelor de securitate
caracteristice curentului alternativ la locul de muncă,
monofazat, prin aplicarea precum și a normelor de
relațiilor matematice prevenire și stingere a
4.2.20. Utilizarea corectă a incendiilor
vocabularului de specialitate ȋn 4.3.6. Asumarea
procesul de comunicare la locul de inițiativei ȋn rezolvarea
muncă unor probleme
Activitate realizată prin METODA LUCRĂRILOR PRACTICE

Metoda lucrărilor practice ocupă un loc dominant în sistemul metodelor de
instruire, constă în efectuarea de către elevi (sub supravegherea profesorului) a
diferitelor sarcini practice, în scopul aplicării cunoştinţelor la soluţionarea unor probleme
practice, tehnice, productive şi al dobândirii unor deprinderi motorii, practice şi
tehnice, necesare pentru viaţă, pentru activitatea profesională, al însuşirii unor priceperi şi
deprinderi de aplicare a teoriei cu practica.
Lucrările practice au un caracter tranzitiv, sunt orientate spre aplicarea cunoştinţelor,
spre transformarea într-un fel oarecare, a realităţii, a stării de existenţă a lucrurilor şi
fenomenelor, în scopuri utile.
Ele suscită anumite operaţii mintale, eforturi fizice, s u n t esenţiale în
însuşirea deprinderilor de bază ale unei profesiuni practice,tehnice, până la nivelul
practicării ei.
Etapele necesare pentru efectuarea unor lucrări practice sunt:
- cunoaşterea obiectului şi scopului muncii, precum şi o anumită experienţă legată
de efectuarea unor lucrări asemănătoare
- efectuarea propriu-zisă a lucrării în mod conştient şi independent, cu alegerea materialelor şi
mijloacelor potrivite şi în condiţii corespunzătoare de muncă
- controlul muncii efectuate, ceea ce pretinde ca acţiunea desfăşurată să fie însoţită de feed-
back-ul informativ frecvent pentru elev.
Evaluarea şi autoevaluarea rezultatelor obţinute presupune stabilirea anumitor standarde
de performanţă, măsurători sau aplicare de teste cu care elevii urmează să se familiarizeze în
timp. Accentul se pune pe corectitudinea execuţiei şi pe înlăturarea la timp a erorilor.
Sub aspectul organizării, lucrările practice se pot desfăşura frontal, în echipe sau individual.

Activitatea se va desfăşura în laboratorul de electrotehnică al școlii.
Resurse materiale:
- bobină
- ampermetru (galvanometru)
- magnet
Durată: 30 minute
- Etape de lucru:
o profesorul solicită elevilor să răspundă oral la câteva întrebări despre:
- câmpul magnetic din jurul curenților electrici,
- forțele de atracție dintre conductori străbătuți de curenți electrici de același sens sau
cu sensuri opuse,
- fenomenul de inducție electromagnetică,
- tensiunea electromotoare indusă,
- principiul inducției electromagnetice,
- norme de securitate şi sănătate în muncă ȋn domeniul electric
având scopul reactualizării, consolidării şi înţelegerii noţiunilor/teoriilor învăţate privind inducția
electromagnetică. (5 minute)
o Profesorul explicǎ ṣi demonstreazǎ practic principiul inducției electromagnetice, utilizând
o bobina conductoare conectată la un aparat de măsură și o bară magnetică.(5 minute)
o Elevii merg fiecare la masa de lucru, unde găsesc o bobină, un ampermetru și un magnet
(1 minut)
o Se explica sarcinile de lucru notate în fişă. (2 minute)
o Elevii işi realizează montajul desenat pe fișa de lucru și execută operațiile aşa cum au
văzut la demonstraţia practică a profesorului. (10 minute)
o Profesorul completează fişa de observaţie şi intervine la elevii care nu execută corect
operaţia de introducere și scoatere a magnetului din bobină. (pe parcursul celor 10
minute, când elevii lucrează).
o Profesorul va discuta cu elevii asupra observațiilor notate de aceștia pe fișa de lucru și va
consolida noțiunile privind inducția electromagnetică. Le va transmite aprecierile asupra
lucrărilor executate. (5 minute)
o Elevii vor desface montajul și vor ordona pe masa de lucru componentele, fac curăţenie la
locul de muncă şi vor aşeza în ordine SDV-urile utilizate în trusa lăcătuşului. (2 minute)
FIȘĂ DE LUCRU - Lucrare practică
Pe masa de lucru aveţi:

- bobină
- ampermetru (galvanometru)
- magnet
Realizați montajul la masa de lucru, respectând cerinţele de mai jos, apoi completaţi tabelul
dat:
Cerinţe:
1. Studiaţi cu atenţie imaginile de mai sus și realizați montajul prin legarea ampermetrului la
bornele bobinei.
2. Introduceți de la stânga la dreapta sau de sus ȋn jos, magnetul ȋn bobina. Priviți
ampermetrul și notați observația ȋn tabel.
3. Țineți magnetul ȋn bobină fără să ȋl mișcați.
4. Scoateți magnetul din bobină.
5. Scoateți complet magnetul din bobină și ȋl ȋndepărtați.
6. Respectați normele de sănătate și securitate în muncă specifice domeniului electric.
Operația Observații
Introducerea de la stânga la dreapta sau de
sus ȋn jos a magnetului ȋn bobină.
Se ține magnetul ȋn bobină fără să fie
mișcat.
Se scoate magnetul din bobină
Se scoate complet magnetul din bobină și
se ȋndepărtează.
NOTĂ: Timp de lucru: 10 de minute.

FIȘĂ DE LUCRU - Lucrare practică
Rezolvare
Operația Observații
Introducerea de la stânga la dreapta sau de susȊn timpul deplasării magnetului ȋn bobină se
ȋn jos a magnetului ȋn bobină. observă trecerea unui curent electric ȋn bobină
Se ține magnetul ȋn bobină fără să fie mișcat. Dacă magnetul se oprește din deplasare, ȋn bobină
dispare curentul electric.
Se scoate magnetul din bobină Se observă din nou trecerea curentului electric,
dar de sens contrar față de prima dată.
Se scoate complet magnetul din bobină și se Curentul se anulează din nou.
ȋndepărtează.
FIŞA DE OBSERVAŢIE
Numele elevului..................................................
Nr. Criterii de Indicatori de realizare Observaţii
crt. evaluare
1. Primirea Studierea cu atenţie a fişei primite
sarcinilor de Pregătirea mijloacelor de lucru necesare
lucru și executării sarcinilor primite
organizarea
Amenajarea ergonomică a locului de muncă
locului
de muncă
2. Realizarea Realizarea corectă a montajului
sarcinii de Introducerea de la stânga la dreapta sau de sus
lucru ȋn jos a magnetului ȋn bobină și observarea c.e.
cu ajutorul ampermetrului.
Menținerea magnetului ȋn bobină fără să fie
mișcat și observarea ampermetrului.
Observarea c.e. de sens opus la scoaterea
magnetului din bobină.
Observarea lipsei c.e. la ȋndepărtarea
magnetului de bobină.
Completarea corectă a fişei
Respectarea normelor cu privire la protecţia
muncii şi protecţia mediului
3. Prezentarea Utilizarea terminologiei de specialitate în
lucrării descrierea operațiilor executate.
https://muhaz.org/inducia-electromagnetic.html
https://ik-ptz.ru/ro/testy-ege---2014-po-russkomu-yazyku/laboratornaya-rabota-izuchenie-
yavleniya-elektromagnitnoi.html
Masurari electrice in curent alternativ. Manual pentru clasa a X-a, Dragoș Ionel Cosma, Florin
Mareș
Tema: Inducția electromagnetică

4.1.1. Curentul electric 4.2.1. Realizarea de 4.3.1. Colaborarea cu colegii
alternativ: montaje experimentale de echipă ȋn scopul
simple pentru evidențierea ȋndeplinirii sarcinilor de la
- inducția electromagnetică;
fenomenului de inducție locul de muncă
principiul generatorului de
electromagnetică 4.3.2. Asumarea, ȋn cadrul
curent alternativ monofazat
4.2.2. Utilizarea soft-ului echipei de la locul de munca
(montaje, soft educațional)
educațional pentru a responsabilității pentru
simularea funcționării sarcina de lucru primită
generatorului de c.a. 4.3.3. Respectarea normelor
4.2.3. Asocierea mărimilor de securitate la locul de
electrice caracteristice c.a. muncă, precum și a
monofazat cu unitățile de normelor de prevenire și
măsură corespunzătoare stingere a incendiilor
4.2.4. Determinarea
4.3.6. Asumarea inițiativei ȋn
mărimilor caracteristice
rezolvarea unor probleme
curentului alternativ
monofazat, prin aplicarea
relațiilor matematice
vocabularului de specialitate
ȋn procesul de comunicare la
locul de muncă
4.2.21. Comunicarea
rezultatelor activităților
desfășurate
Tip de evaluare: test/chestionar

Activitatea se va desfăşura în sala de clasă sau ȋn cabinetul de electrotehnică al şcolii.
Resurse materiale:
Video proiector, calculator, tabla, creta, caiete, pix.
Durată: 50 minute
Fişă de evaluare
Inducția electromagnetică
1. Indică varianta corectă: 18 puncte
1.1. Fenomenul de inducție electromagnetică determină apariția:

a) unui curent electric indus ȋn orice circuit străbătut de un flux magnetic variabil ȋn
timp;
b) unui câmp electric cu linii de câmp ȋnchise ȋntr-un circuit străbătut de un flux
magnetic;
c) unui câmp electric cu linii de câmp ȋnchise ȋntr-o zonă de spațiu ȋn care există un
câmp magnetic variabil ȋn timp;
d) unei tensiuni electromotoare induse ȋntr-un circuit străbătut de un flux magnetic.
1.2. Se consideră un sistem format din două bobine plasate pe același miez magnetic (primar
și secundar). În timpul deschiderii circuitului primar (parcurs inițial de curent electric):
a) spirele bobinei secundare sunt parcurse de un flux magnetic variabil în timp;

b) inducția magnetică produsă de primar variază de la zero la valoarea maximă;
c) intensitatea curentului din primar variază de la zero la valoarea maximă;
d) spirele bobinei secundare sunt parcurse de un flux magnetic constant în timp.
1.3. Inducția electromagnetică este:

a) o mărime fizică vectorială;
b) o mărime fizică scalară;
c) este un fenomen fizic;
d) o mărime care se măsoară în T (Tesla).
1.4. Unitatea de măsură a fluxului magnetic este:

a) J;
b) Wb;
c) H;
d) W.
1.5. Se consideră un sistem format din două bobine plasate pe același miez magnetic(primar
și secundar). La închiderea întrerupătorului din circuitul primar:
a) intensitatea curentului electric din primar variază de la valoarea maximă la zero;

b) inducția magnetică produsă de primar variază de la valoarea maximă la zero;
c) spirele secundarului sunt parcurse de un flux magnetic constant;
d) spirele secundarului sunt parcurse de un flux magnetic variabil în timp.
1.6. O spiră dreptunghiulară care se rotește uniform într-un câmp magnetic uniform este
străbătută de un flux magnetic variabil în timp deoarece:
a) inducția câmpului magnetic scade în timp;

b) aria suprafeței spirei străbătută de câmpul magnetic variază în timp;
c) unghiul dintre direcția liniilor de câmp și direcția normalei la suprafața spirei se
modifică în timp;
d) inducția câmpului magnetic crește în timp.
2. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la fluxul magnetic: 24 puncte

2.1. Fluxul magnetic:
a) este o mărime fizică scalară care exprimă legătura dintre aria unei suprafețe și
numărul liniilor de câmp care străbat această suprafață;
b) este egală cu produsul scalar al vectorilor: inducție magnetică și aria suprafeței
orientate;
c) este egală cu produsul vectorial al vectorilor: inducție magnetică și aria suprafeței
orientate;
d) are expresia matematică: Φ=B*S*cosα.
2.2. La bornele unei bobine se conectează un galvanometru:
a) la introducerea unui magnet în bobină, acul aparatului de măsură va devia fie spre
dreapta, fie spre stânga;
b) schimbând sensul de mișcare al magnetului, acul aparatului de măsură va devia în
sens contrar;
c) prin apropierea magnetului de bobină se modifică fluxul câmpului magnetic ce
străbate bobina;
d) la introducerea unui magnet în bobină, acul aparatului de măsură va indica o valoare
constantă a intensității curentului elecric.
2.3. Următoarele afirmații referitoare la legea inducției electromagnetice NU sunt corecte:

a) e = -ΔΦ/Δt;
b) tensiunea electromotoare indusă într-un circuit este egală și de semn opus cu viteza
de variație a fluxului magnetic prin suprafața acelui circuit;
c) e = ΔΦ/Δt;
d) tensiunea electromotoare indusă într-un circuit este egală viteza de variație a fluxului
magnetic prin suprafața acelui circuit.
3. Răspundeți la următoarele ȋntrebări: 28 puncte

3.1. Cum se definește fenomenul de inducție magnetică?
3.2. Care este regula lui Lenz?
3.3. Care este enunțul legii inducției electromagnetice?
3.4. Care este expresia tensiunii electromotoare induse la capătul unui conductor rectiliniu?
4. Un solenoid cu 𝑁 = 80 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑒 și diametru 𝑑 = 8 𝑐𝑚 se găsește într-un câmp magnetic uniform de
0,24
inducție B  π T, având axa paralelă cu liniile de câmp. Solenoidul este rotit cu 180° în ∆𝑡 = 0,2 𝑠,
astfel încât axa lui să redevină paralelă cu direcția câmpului. Să se determine t.e.m. medie, e, care
este indusă în solenoid. 20 puncte
Timpul de lucru este de 50 min.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
1. 18 puncte
1.1. – c; 1.2. – a; 1.3. – c; 1.4. – b; 1.5. – d; 1.6. –a.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte.(6 x 3 puncte = 18 puncte)

Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
2. 24 puncte
2.1. – a; b; d.
2.2. – a; b; c.
2.3. – c; d.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. (8 x 3 puncte = 24 puncte)
3. 28 puncte
3.1. 5 puncte
Faraday: Fenomenul de inducție electromagnetică constă în apariția unei tensiuni electromotoare
induse într-un circuit străbătut de un flux magnetic variabil în timp;
Maxwell: Apariția unui câmp electric cu linii de câmp închise în regiunea în care există un flux
magnetic variabil în timp
Pentru definiția corectă și completă (una din cele scrise ȋn barem, a lui Faraday sau a lui
Maxwell) se acordă 5 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 2 puncte.
3.2. 5 puncte
Tensiunea electromotoare indusă și curentul electric indus au un astfel de sens, încât fluxul
magnetic produs de curentul indus să se opună variației fluxului magnetic inductor
Pentru răspuns corect și complet se acordă 5 puncte.

Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 2 puncte.
3.3. 8 puncte
Tensiunea electromotoare indusă într-un circuit este egală cu viteza de variație a fluxului
magnetic prin suprafața acelui circuit, luată cu semn schimbat:
e =  −ΔΦ / Δt
Pentru definiția corectă și completă se acordă 5 puncte. Pentru definiție parțial corectă sau
incompletă se acordă 2 puncte. Pentru definiție incorectă sau lipsa acesteia se acordă 0 puncte.
Pentru formula scrisă corect se acordă 3 puncte. Pentru formulă incorectă sau lipsa acesteia se
acordă 0 puncte.
3.4. 10 puncte
- Tensiunea electromotoare indusă într-un conductor rectiliniu deplasat cu viteză constantă într-
un câmp magnetic uniform, perpendicular pe liniile de câmp este:
e = B ⋅ l ⋅ v
- Tensiunea electromotoare indusă într-un conductor rectiliniu deplasat cu viteză constantă într-
un câmp magnetic uniform care face un unghi ∝ cu vectorul inducție magnetică, are expresia:
e = B ⋅ l ⋅ v ⋅ sin ∝
Pentru precizarea corectă a celor 2 cazuri se acordă câte 3 puncte. (2 x 3 puncte = 6 puncte)
Pentru preczarea parțial corectă sau incompletă se acordă câte 1 punct. Pentru cazur precizate
incorect sau lipsa acestora se acordă câte 0 puncte.
Pentru fiecare caz, dacă formula este scrisă corect se acordă căte 2 puncte. Pentru lipsa
acestora se acordă câte 0 puncte.
4. 20 puncte
Rezolvare. .
N apare deoarece solenoidul are N spire.
Variația fluxului magnetic se poate face variind valoarea inducției magnetice (variind valoarea
curentului) sau variind poziția suprafeței circuitului (a solenoidului) față de direcția liniilor de
câmp magnetic.
Variația fluxului magnetic, printr-o spiră a bobinei, este:
π𝑑 2 πB𝑑 2
ΔΦ  Φ2  Φ1  B  S  cos α2  B  S  cos α1   2 B  S   2B  4
=  2
Tensiunea electromotoare indusă, t.e.m., va fi dată de relația:

πNB𝑑 2
e= 2Δt
 0,307V
Semnul plus, pentru t.e.m. indusă în solenoid, este în conformitate cu regula burghiului drept.
Sensul curentului indus este același cu sensul ales pentru parcurgerea circuitului astfel încât
burghiul să înainteze în sensul lui .
Pentru fiecare formula de calcul scrisă corect se acordă câte 5 puncte.(2 x 5 puncte = 10
puncte). Pentru fiecare formula de calcul scrisă incorect se acordă câte 0 puncte.
Pentru fiecare calcul efectuat corect se acordă câte 5 puncte.(2 x 5 puncte = 10 puncte)
Pentru fiecare calcul efectuat parțial corect se acordă câte 2 puncte.
Tip de evaluare: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE LABORATOR ȘI/SAU INSTRUIRE

PRACTICĂ
Datele de identificare pentru proba practică/lucrarea de laborator

 Modulul: M I – MĂSURĂRI ELECTRICE IN CURENT ALTERNATIV
 Anul de studiu – Clasa a X-a
Activitatea se va desfăşura în cabinetul de electrotehnică al şcolii.
Resurse materiale:
Video proiector, calculator, tabla, creta, caiete, pix, bobină cu 500 spire, magnet bară,
galvanometru, conductori de legătură.
Durată: 15 minute

4.1.1. Curentul 4.2.1. Realizarea de montaje 4.3.1. Colaborarea cu
electric alternativ: experimentale simple pentru colegii de echipă ȋn
evidențierea fenomenului de inducție scopul ȋndeplinirii
- inducția
electromagnetică sarcinilor de la locul de
electromagnetică;
4.2.2. Utilizarea soft-ului educațional muncă
principiul
pentru simularea funcționării 4.3.2. Asumarea, ȋn
generatorului de
generatorului de c.a. cadrul echipei de la locul
curent alternativ
4.2.3. Asocierea mărimilor electrice de munca a
monofazat (montaje,
caracteristice c.a. monofazat cu responsabilității pentru
soft educațional)
unitățile de măsură corespunzătoare sarcina de lucru primită
4.2.4. Determinarea mărimilor 4.3.3. Respectarea
caracteristice curentului alternativ normelor de securitate la
monofazat, prin aplicarea relațiilor locul de muncă, precum
matematice și a normelor de
4.2.20. Utilizarea corectă a prevenire și stingere a
vocabularului de specialitate ȋn incendiilor
procesul de comunicare la locul de 4.3.6. Asumarea
muncă inițiativei ȋn rezolvarea
4.2.21. Comunicarea rezultatelor unor probleme
Tema probei practice: Inducția electromagnetică
Realizați montajul ca ȋn figura de mai jos, efectuați următoarele sarcini și notați observațiile ȋn
tabel. Aveți la dispoziție următoarele:
- bobină cu 500 spire;
- magnet bară;
- galvanometru;
- conductori de legătură.
 conectarea bobinei la galvanometru (bornele 0-10 mA);
 introducerea magnetului în bobină cu polul N spre aceasta;
 menținerea magnetului în interiorul bobinei;
 refacerea experimentului, mărind viteza de deplasare a magnetului;
 refacerea experimentului introducând magnetul cu polul S în bobină;
 rotirea magnetului în apropierea bobinei, cu bobina conectată la galvanometru;
 respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului;
 notarea în tabel a constatările făcute.
Nr.crt. Operația executată Efectul Cauza
Constatări:
Nr.crt. Operația executată Efectul Cauza

1. conectarea bobinei la Bobina nu este străbătută de Bobina nu este
galvanometru (bornele 0- curent electric. Acul conectată la sursă
10 mA) aparatului nu se mișcă. de curent electric.
Ȋn timpul ȋn care
magnetul nu este
introdus ȋn bobină,
spirele nu sunt
străbătute de linii
de forță magnetică
și fluxul magnetic
este nul.
2. introducerea magnetului Acul aparatului ȋnregistrează Mișcarea magnetului

în bobină cu polul N spre o mișcare ȋntr-o anumită creează un curent
aceasta; direcție. electric prin bobină.
Apariția, în circuitul bobinei, Pe măsură ce se
a curentului electric indus introduce magnetul,
pus în evidență prin devierea numărul de linii de
acului galvanometrului foță crește, astfel
că la sfârșit, fluxul
magnetic devine
maxim.
3. menținerea magnetului în Curentul electric dispare. Cât timp magnetul a
interiorul bobinei; La ȋndepărtarea magnetului, rămas ȋn interior,
acul aparatului se mișcă in fluxul magnetic a
celălalt sens, producându-se rămas constant.
curentul alternativ. Ȋn timpul scoaterii
La ȋndepărtarea totală a magnetului, fluxul
magnetului de bobină, magnetic descrește
curentul se anulează din până la zero.
nou.
4. refacerea Crește intensitatea Mișcarea magnetului

experimentului, mărind curentului alternativ produs. față de bobină
viteza de deplasare a (translație sau
magnetului; rotație), valoarea
inducției magnetice
în punctele
suprafeței închise
de fiecare spiră
variază, deci fluxul
magnetic prin
suprafața fiecărei
spire variază.
5. refacerea experimentului Acul aparatului se mișcă in Fluxul magnetic
introducând magnetul cu celălalt sens, contrar elui de prin suprafața
polul S în bobină; prima dată. fiecărei spire este
variabil.
6. rotirea magnetului în Intensitatea fenomenului de Fluxul magnetic
apropierea bobinei, cu inducție electromagnetică devine maxim.
bobina conectată la crește.
galvanometru;
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Studierea cu atenţie a fişei primite, a
15p
planificarea sarcinii puncte schemei montajului și a cerințelor de realizat
de lucru
1.2. Pregătirea mijloacelor de lucru necesare 10p
executării sarcinilor primite
1.3. Amenajarea ergonomică a locului de 10p
muncă
2. Realizarea 50 2.1. conectarea bobinei la galvanometru 5p
sarcinii de lucru puncte (bornele 0-10 mA
2.2. introducerea magnetului în bobină cu polul 5p
N spre aceasta
2.3. menținerea magnetului în interiorul 5p

bobinei
2.4. refacerea experimentului, mărind viteza 5p
de deplasare a magnetului
2.5. refacerea experimentului introducând 10p
magnetul cu polul S în bobină
2.6. rotirea magnetului în apropierea
5p
bobinei, cu bobina conectată la
galvanometru
2.7. respectarea normelor de sănătate și
5p
securitate în muncă și protecția mediului
2.8. notarea în tabel a constatările făcute 10p
3. Prezentarea 15 Prezentarea experimentului realizat, a cauzelor 10p

sarcinii de lucru puncte și efectelor observate.
Utilizarea terminologiei de specialitate în 5p
descrierea operațiilor executate.
https://view.livresq.com/view/5eef7d794099f4cf725dd4ec/
https://muhaz.org/inducia-electromagnetic.html
Masurari electrice in curent alternativ. Manual pentru clasa a X-a, Dragoș Ionel Cosma, Florin
Mareș
EXEMPLUL 6
Tema: Măsurarea intensităţii curentului electric alternativ cu ampermetrul şi multimetrul

4.1.3. Măsurarea mărimilor 4.2.10. Selectarea 4.3.1. Cooperarea cu colegii
electrice în circuitele de aparatelor de măsurat în de echipă în scopul
c.a. monofazat (aparate de funcție de mărimea îndeplinirii sarcinilor de la
măsurat, reglaje electrică de măsurat şi locul de muncă
pregătitoare ale aparatelor, domeniul de variaţie al 4.3.2. Asumarea, în cadrul
scheme de montaj, citirea acesteia echipei de la locul de
indicaţiilor, prelucrare şi 4.2.11. Efectuarea reglajelor muncă, a responsabilităţii
interpretare rezultate, pregătitoare ale aparatelor pentru sarcina de lucru
norme SSM şi PSI specifice, de măsurat în vederea primită
soft educaţional): realizării măsurărilor 4.3.3. Respectarea normelor
- măsurarea intensităţii 4.2.12. Reprezentarea de securitate la locul de
curentului electric; schemei electrice de muncă, precum şi a
conectare a aparatelor de normelor de prevenire şi
măsurat în circuitul de stingere a incendiilor
măsurare
4.2.13. Realizarea
montajelor de măsurare a
4.2.14. Citirea indicaţiilor
aparatelor de măsurat
4.2.15. Prelucrarea
matematică şi interpretarea
rezultatelor măsurărilor
efectuate
vocabularului de
specialitate în procesul de
comunicare la locul de
muncă.
4.2.21. Comunicarea
rezultatelor activităţilor
desfăşurate
Activitate realizată prin metoda lucrare de laborator

Prin desfășurarea de activități de laborator, elevii își formează priceperi și deprinderi de lucru
necesare pentru viață și pentru activitatea profesională, își dezvoltă abilitățile de cooperare și de
lucru în echipă. Se pun la dispoziția fiecărui grup resursele materiale și se formulează cerințele.
Elevii rezolvă sarcinile de lucru și formulează concluziile. La finalul activității, conform timpului
alocat, fiecare grupă își exprimă propriile concluzii. Profesorul apreciază concluziile corecte și
formulează o concluzie finală.

Pe grupe de câte 2-3 elevi
Resurse materiale:
Sursă de alimentare c.a., ampermetru analogic, multimetru digital, consumator, conductoare de
legătură, fișă de lucru, fișă de documentare
Durată: 30 minute

- Etape de lucru:
o Instructajul privind normele de protecția muncii specifice lucrării de laborator, se
realizează de către profesor.
o Planificarea individuală a muncii, prin prezentarea de către profesor a obiectivelor lecției
și distribuirea sarcinilor de lucru și a responsabilităților, respectiv cunoașterea de către
elevi a scopului lucrării și a pașilor ce urmează a fi parcurși.
o Împărțirea clasei pe grupe de câte 2 – 3 elevi.
o Efectuarea propriu-zisă a lucrării de laborator: elevii primesc fișele de documentare și de
lucru, le studiază, realizează montajele și completează tabelele cu rezultatele obținute.
o Verificarea lucrării executate: se fac observații și se prezintă concluziile privind
rezultatele obținute de elevi. Este analizat modul de rezolvare a sarcinilor de lucru, se fac
aprecieri asupra participării elevilor la activitate.
LUCRARE DE LABORATOR
Măsurarea intensităţii curentului electric alternativ cu ampermetrul şi multimetrul
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Intensitatea curentului electric este definită drept cantitatea de electricitate ce trece în

unitatea de timp printr-o secțiune a unui circuit. Unitatea de masură, amperul, este o unitate
fundamentală a sistemului SI. În general intensitatea curentului electric se masoară prin metode
cu citire directă, cu aparate indicatoare ce se numesc ampermetre.
Ampermetrul se montează în serie. Conectarea în paralel este o greşeală gravă în tehnica
măsurărilor care duce la deteriorarea aparatului de măsură datorită curentului mare ce trece
prin el!
Prin efectuarea unei măsurări, oricât de precise ar fi mijloacele de măsurare şi metodele

de măsurare, nu se poate obţine niciodată valoarea adevărată a mărimii de măsurat. Între
valoarea obţinută prin măsurare şi valoarea adevărată a mărimii există o diferenţă care se
numeşte eroare de măsurare. Aparatele de măsurat sunt supuse etalonării în vederea verificării
clasei de precizie.
Pentru măsurarea cu multimetrul digital trebuie să se respecte următorii pași:

Se alege mărimea ce trebuie măsurată (în cazul nostru intensitatea curentului
alternativ);
Se stabilește tipul de curent care se măsoară (în cazul nostru curentul alternativ
~);
Se stabilește mărimea scării ce urmează să fie folosită și se fixează comutatorul
pe cea superioară
Se conectează testerul roșu al multimetrului la borna de pe aparat de 10A – pentru
curenți mari, pentru curenți mici se conectează la borna mA;
Se conectează testerul negru al multimetrului la borna COM;
Se efectuează măsurarea cu ajutorul testerelor multimetrului. Acestea se ţin de
partea izolată (din material plastic) în timp ce părţile metalice se dispun pe
punctele de măsurare din circuitul respectiv.
FISĂ DE LUCRU
o Timp de lucru 30 minute
Studiați fișa de documentare
Realizați montajul ținând cont de faptul că A1 este ampermetru

analogic iar pentru A2 utilizați un multimetru digital.
Realizați 5 măsurări, reglând sursa de c.a. astfel încât curentul să aibă

valori întregi la ampermetrul A1. Rezultatele citite la cele două
aparate se vor trece în tabelul 1.
Calculați eroarea relativă cu relaţia:

I1  I 2
ε %   100
I2
Tabelul 1
Nr. I1 I2 I1 – I2 I1  I 2
crt. [A] [A] [A]
ε %   100
I2
1.
2.
3.
4.
5.
Resursele educaționale deschise se găsesc în număr mare și sunt foarte variate pentru disciplinele
tehnologice. Ele pot fi accesate și utilizate de profesori și elevi în orice moment al actului de
învățare. De asemenea, contribuie la calitatea procesului de învățare prin faptul că prezintă o
altă abordare a materiei utilizând metode inovatoare ce vin în sprijinul profesorilor.
Complexitatea și diversitatea resurselor educaționale deschise au rolul de a-i inspira de profesori
în crearea altor instrumente asemănătoare.
2. Curriculum pentru clasa a X –a, Domeniul de pregătire profesională electric, Anexa nr. 2 la
OMEN nr.3915/18.05.2017;
3. Standarde de pregătire profesională pentru calificările de nivel 4, domeniul de pregătire
profesională Electric;
4. D. I. Cosma, I. F. Mareș, Măsurări electrice în current alternativ, manual pentru clasa a X-
a, domeniul de pregătire Electric, Editura CD Press, 2017;
5. M. Robe, Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric, școală profesională,
Editura Economică Preuniversitaria, 2000.
 Domeniul de pregătire profesională - Electric
 Modulul 1: Măsurări electrice în curent alternativ
Tema: Măsurarea intensităţii curentului electric alternativ cu ampermetrul şi multimetrul

4.1.3. Măsurarea mărimilor 4.2.12. Reprezentarea 4.3.6. Asumarea iniţiativei
electrice în circuitele de schemei electrice de în rezolvarea unor probleme
c.a. monofazat (aparate de conectare a aparatelor de
măsurat, reglaje măsurat în circuitul de
pregătitoare ale aparatelor, măsurare
scheme de montaj, citirea 4.2.14. Citirea indicaţiilor
indicaţiilor, prelucrare şi aparatelor de măsurat
interpretare rezultate,
4.2.15. Prelucrarea
norme SSM şi PSI specifice,
matematică şi interpretarea
soft educaţional):
rezultatelor măsurărilor
- măsurarea intensităţii efectuate
curentului electric;
vocabularului de
muncă.
Tip de evaluare: TEST

Elevii vor lucra independent
Resurse materiale:
Fisă test
Durată: 40 minute
Toate subiectele sunt obligatorii.
SUBIECTUL I 30 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 5) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Intensitatea curentului electric se măsoară cu aparate numite:
a. Voltmetre;
b. Wattmetre;
c. Ampermetre;
d. Ohmmetre.
2. Extinderea domeniului de măsurare al ampermetrelor în curent alternativ se realizează cu
ajutorul:
a. Rezistenței șunt;
b. Rezistenței adiționale;
c. Transformatoare de măsură de curent;
d. Transformatoare de măsură de tensiune.
3. Aparatele feromagnetice se utilizează ca:
a. Ampermetre și voltmetre de curent alternativ;
b. Ampermetre și voltmetre de curent continuu;
c. Wattmetre;
d. Varmetre.
4. Cantitatea de electricitate ce trece prin secțiunea unui conductor în unitatea de timp se
numește:
a. Tensiune electrică;
b. Intensitatea curentului electric;
c. Rezistență electrică;
d. Capacitate electrică.
5. Pentru a măsura un curent de 6 A cu ajutorul multimetrului din figură, testerele acestuia
se montează la bornele:
a. COM și mA;
b. 20A și mA;
c. V/Ω și COM;
d. 20A și COM.
SUBIECTUL II 30 puncte
II.1. 6 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate mărimi electrice, iar în coloana B sunt
enumerate unitățile lor de măsură. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre
cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A - Mărimi electrice Coloana B – Unități de măsură

1. Rezistență electrică a. A
2. Tensiune electrică b. C
3. Intensitatea curentului electric c. W
4. Puterea electrică d. Ω
e. V
II.2. 24 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 4:
1. La montarea greșită a ampermetrului, în paralel pe circuit, datorită rezistenței mici a

acestuia, prin aparat va trece un curent foarte mare.
2. Cu cât rezistența ampermetrului este mai mare față de rezistența circuitului cu atât calitatea
măsurării este mai bună.
3. Ampermetrul se montează în paralel în circuit.
4. Regimul normal de funcționare al transformatorului de măsură de curent este cel de avarie.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 4, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra

corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
SUBIECTUL III 30 puncte
III.1. 24 puncte
În figura alăturată este reprezentat un ampermetru cu domeniul de măsurare de 1,5A.
a. Indicați elementele caracteristice inscripționate pe cadranul aparatului cu cifrele 1 -2 – 3
– 4 – 5 – 6;
b. Calculați constanta aparatului;
c. Precizați valoarea intensității curentului
indicată de acul indicator al aparatului.
III.2. 6 puncte
Desenați, pe foaia cu răspunsuri, schema de montaj pentru măsurarea intensității curentului
electric în curent alternativ.
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat la 10.
1 – c; 2 – c; 3 – a; 4 – b; 5 – d.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte.
II.1. 6 puncte
1 – d; 2 – e; 3 – a; 4 – c;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1,5 puncte.
II.2. 24 puncte
1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 – F.

III.1. 24 puncte
a. 12 puncte
1 – domeniul de măsurare In = 1,5A
2 – rezistența internă RA = 398Ω
3 – clasa de precizie 0,5
4 – scara gradată
5 – aparat feromagnetic
6 – ac indicator
b. 6 puncte
𝐼𝑛 1,5∙10−3
C= = =1,5∙10-3A/div = 0,015mA/div
𝛼𝑚𝑎𝑥 100
Pentru răspuns corect se acordă câte 4 puncte pentru formulă, 0,5 puncte pentru înlocuire, 0,5
puncte pentru calcul corect şi 1 punct pentru unitatea de măsură. Pentru răspuns incorect sau
lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
c. 6 puncte
I = C∙ 𝛼 = 0,015∙35 = 0,525A
Pentru răspuns corect se acordă câte 4 puncte pentru formulă, 0,5 puncte pentru înlocuire, 0,5
puncte pentru calcul corect şi 1 punct pentru unitatea de măsură. Pentru răspuns incorect sau
III.2. 6 puncte
Pentru schemă corectă și completă se acordă 6 puncte. Pentru schemă parțial corectă sau
incompletă se acordă 2 puncte. Pentru schemă incorectă sau lipsa schemei se acordă 0 puncte.
Tip de evaluare: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE INSTRUIRE PRACTICĂ
Datele de identificare pentru proba practică
 Modulul: Măsurări electrice în curent alternativ
 Anul de studiu: clasa a X-a

Elevii lucrează individual
Resurse materiale:
Sursă de alimentare c.a., multimetru digital, consumatori, conductoare de legătură, fișă de
evaluare
Durată: 30 minute

4.1.3. Măsurarea mărimilor 4.2.10. Selectarea 4.3.3. Respectarea normelor
electrice în circuitele de aparatelor de măsurat în de securitate la locul de
c.a. monofazat (aparate de funcție de mărimea muncă, precum şi a
măsurat, reglaje electrică de măsurat şi normelor de prevenire şi
pregătitoare ale aparatelor, domeniul de variaţie al stingere a incendiilor
scheme de montaj, citirea acesteia 4.3.6. Asumarea iniţiativei
indicaţiilor, prelucrare şi 4.2.11. Efectuarea reglajelor în rezolvarea unor probleme
interpretare rezultate, pregătitoare ale aparatelor
norme SSM şi PSI specifice, de măsurat în vederea
soft educaţional): realizării măsurărilor
- măsurarea intensităţii 4.2.13. Realizarea
curentului electric; montajelor de măsurare a
4.2.14. Citirea indicaţiilor
aparatelor de măsurat
vocabularului de
muncă.
4.2.21. Comunicarea
rezultatelor activităţilor
desfăşurate
Realizați montajul pentru măsurarea intensității curentului în c.a. cu ajutorul unui
multimetru analogic și efectuați 5 măsurări. Rezultatele măsurărilor le veți trece în tabel.
Nr. I1
crt.
[A]
1.
2.
3.
4.
5.
 Organizarea locului de muncă
 Pregătirea multimetrului analogic pentru efectuarea măsurărilor
 Realizarea montajului pentru măsurarea intensității curentului electric în c.a.
 Citirea indicațiilor aparatului de măsură
 Completarea tabelului cu valorile citite
 Explicarea alegerii domeniului de măsurare al multimetrului
 Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea locului de muncă 5p
planificarea sarcinii de puncte
lucru 1.2. Alegerea aparatelor de măsură și a 10p
componentelor necesare montajului
1.3. Pregătirea multimetrului pentru 20p
măsurare
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Realizarea montajului 20p
lucru puncte
2.2. Citirea indicațiilor aparatului de 15p
măsură
2.3 Completarea tabelului cu valorile 5p
citite
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Explicarea alegerii domeniului de 10p
de lucru puncte măsurare al multimetrului
3.2. Utilizarea vocabularului de 5p
lucru

Resursele educaționale deschise se găsesc în număr mare și sunt foarte variate pentru disciplinele
tehnologice. Ele pot fi accesate și utilizate de profesori și elevi în orice moment al actului de
învățare. De asemenea, contribuie la calitatea procesului de învățare prin faptul că prezintă o
altă abordare a materiei utilizând metode inovatoare ce vin în sprijinul profesorilor.
Complexitatea și diversitatea resurselor educaționale deschise au rolul de ai inspira de profesori
în crearea altor instrumente asemănătoare.
1. Curriculum pentru clasa a X –a, Domeniul de pregătire profesională electric, Anexa nr. 2 la
OMEN nr.3915/18.05.2017;
2. Standarde de pregătire profesională pentru calificările de nivel 4, domeniul de pregătire
profesională Electric;
3. D. I. Cosma, I. F. Mareș, Măsurări electrice în current alternativ, manual pentru clasa a X-
a, domeniul de pregătire Electric, Editura CD Press, 2017;
4. M. Robe, Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric, școală profesională,
Editura Economică Preuniversitaria, 2000.
EXEMPLUL 1
Modulul 2: Aparate electrice
Tema: Aparate de comandă – Comutatoare stea-triunghi (legături electrice interne)


5.1.1. Aparate electrice 5.2.1. Asocierea fiecărui tip de aparat 5.3.5.
de joasă tensiune electric de j.t. cu rolul funcțional și Asumarea
(clasificare, rol domeniul de utilizare corespunzător inițiativei în
funcțional, mărimi 5.2.3. Identificarea subansamblurilor rezolvarea
nominale, subansambluri constructive ale aparatelor electrice de unor probleme
constructive, notații și j.t.
semne convenționale,
5.2.4. Decodificarea notațiilor și semnelor
utilizări):
convenționale ale aparatelor electrice de
- aparate de comandă j.t. din schemele electrice
... 5.2.19. Valorificarea surselor de
5.1.5. Surse de informare informare și documentare pentru aparate
și documentare pentru electrice de joasă tensiune, inclusiv a
aparate electrice de joasă celor într-o limbă de circulație
tensiune internațională
5.2.23. Utilizarea corectă a vocabularului
de specialitate
5.2.24. Comunicarea/ raportarea
Activitate realizată prin METODA FLIPPED CLASSROOM

Flipped Classroom este o abordare pedagogică, în care instruirea directă se mută din spațiul de
învățare de grup în spațiul individual de învățare, iar spațiul de grup rezultat este transformat
într-un mediu de învățare dinamic, interactiv, în care profesorul îndrumă elevii pe măsură ce
aplică concepte și se angajează creativ în rezolvarea diferitelor sarcini de lucru.
Metoda Fliped Classroom se bazează pe patru mari componente:
● F = Flexible Environment (Mediu Flexibil)
- rearanjarea spațiului de învățare pentru desfășurarea lecției, pentru a sprijini fie munca în
grup, fie studiul independent; astfel, se creează spații flexibile, în care elevii aleg când și
unde învață;
- elevilor li se oferă diferite modalități pentru învățarea conținutului și rezolvarea sarcinilor
de lucru.
● L = Learning Culture (Cultura învățării)
În modelul tradițional centrat pe profesor, profesorul este principala sursă de informații.
Prin contrast, modelul Flipped Learning mută în mod deliberat învățarea către o abordare
centrată pe elev, unde timpul în clasă este dedicat explorării în profunzime a temei alese și
crearea de oportunități de învățare; prin această componentă, elevilor li se oferă
oportunități de angajare în activități semnificative, fără ca profesorul să aibă un rol
central.
● I = Intentional Content (Conținut intenționat)
- se determină ce este necesar să se predea și ce materiale trebuie să exploreze elevii pe
cont propriu;
- se acordă prioritate conceptelor utilizate în instruirea directă, pentru ca elevii să le
acceseze singuri;
- se creează și/sau se organizează conținuturi accesibile și relevante pentru fiecare elev.
● P = Professional Teacher (Profesor profesionist)
Pe parcursul timpului petrecut în clasă, profesorul își observă continuu elevii, oferindu-le
feedback relevant. Profesorul reflectează la practica sa, se conectează cu colegii pentru a-și
îmbunătăți instruirea, acceptă critici constructive și tolerează „haosul” controlat în sala lui de
clasă. Cu toate că profesorul profesionist își atribuie un rol mai puțin vizibil în „clasa
răsturnată”, el rămâne, totuși, elementul esențial al procesului instructiv.
În învățarea tradițională, nivelele cognitive inferioare, cum ar fi reamintirea și înțelegerea
informațiilor, se întâmplă în clasă, în timp ce elevii sunt lăsați, de obicei, să lucreze la activități
care implică un nivel mai înalt de învățare în afara clasei. În modelul Flipped Classroom,
învățarea este răsturnată. După cum se observă din figura următoare, elevii pot aborda nivelele
cognitive inferioare înaintea orei de curs, iar când se află în clasă, se pot angaja, împreună cu
colegii, la niveluri cognitive superioare.
Taxonomia lui Bloom în clasa răsturnată (după Lorin Anderson)
Etapele de implementare a metodei Flipped Classroom

1. Planificare: Pentru lecția/tema pentru care se aplică metoda clasei răsturnate, se descriu
rezultatele învățării și se întocmește proiectul didactic.
2. Înregistrare: Predarea în clasă a lecției/temei respective se înlocuiește cu realizarea unui
videoclip sau cu identificarea unuia deja existent (sau a mai multora), cu condiția de a asigura
claritate, atractivitate și toate elementele cheie pe care profesorul le-ar fi evidențiat în clasă.
3. Distribuire: Resursele filmate se trimit elevilor, cu rugămintea de a fi urmărite cu atenție și
cu precizarea că, în cadrul orei de curs, conținutul lor va fi explicat pe larg.
4. Organizare: În funcție de proiectul didactic, colectivul de elevi poate fi organizat în grupuri
pentru rezolvarea sarcinilor de lucru și apoi, frontal pentru raportarea rezultatelor obținute.
Avantajele metodei Flipped Classroom:

 Mai mult timp „unu la unu”, între profesor și elev
O sală de clasă răsturnată crește timpul pe care trebuie să-l petreacă profesorul cu fiecare
elev. De asemenea, creează o platformă în care elevii pot pune întrebări și pot căuta ajutor
suplimentar, într-o zonă pe care o consideră provocatoare.
 Mai mult timp de colaborare pentru elevi
Permite elevilor să petreacă mai mult timp colaborând între ei: nu numai o modalitate
excelentă de a învăța, ci adecvată și pentru abilitățile lor de lucru în echipă.
 Elevii învață în ritmul lor
Deoarece acumularea de cunoștințe se face în acest caz în afara clasei, fiecare elev o poate
controla pentru a se potrivi cu propriile abilități personale.
 Încurajează elevii să vină pregătiți la curs
După ce elevii au luat contact cu materialele digitale pentru acasă, pot veni în sala de clasă
pregătiți cu idei și întrebări. Este o modalitate excelentă de a implica elevii în modelarea
activității din clasă și, prin urmare, de a le spori simțul responsabilității.
 Situațiile neprevăzute (cum ar fi, de exemplu, absența la clasă din cauza bolii) devin mai
puțin problematice
Deoarece elevii studiază o lecție în timp propriu și departe de orarul școlar, absența nu
influențează învățarea materialului.
 Conținutul subiectului devine infinit mai bogat
În clasa tradițională, elevii sunt expuși la o singură sursă de informații pe o temă: cea indicată
de profesor la clasă. În clasa răsturnată, ei pot explora suplimentar, pot accesa mai multe
surse și, de asemenea, pot fi direcționați către surse de la alți profesori ș.a. Această
diversitate le va spori înțelegerea și va favoriza aprofundarea subiectului.
Dezavantajele metodei Flipped Classroom:

 Timpul petrecut în fața ecranelor/monitoarelor crește
Datorită naturii cercetării, activităților și discuțiilor necesare, dispozitivele digitale tind să fie
utilizate tot mai mult.
 Pot apărea probleme legate de divizarea digitală
Lipsa accesului la internet sau la un computer de acasă poate determina lipsa accesului la
materialele de învățare furnizate de profesor.
 Timpul alocat și efortul profesorului se măresc
Din perspectiva profesorului, timpul și efortul necesare inițial pentru crearea materialului sunt
semnificativ mai mari decât pentru o clasă tradițională. Cu toate acestea, materialul poate fi
refolosit/distribuit colegilor.

Colectivul clasei va fi organizat în 7 echipe de lucru, relativ egale numeric, care vor rezolva
colaborativ sarcinile de lucru prevăzute pe fișa proiectată de profesor (Anexa 1).
Resurse materiale:
Fișa de lucru (Anexa 1)
Fișa de completat după oră (Anexa 2)
Fișa de răspunsuri (Anexa 3)
NOTĂ: Se recomandă ca fiecare echipă de lucru să aibă la dispoziție un set de 7 scheme electrice
de conectare a comutatorului stea-triunghi: pe schema repartizată echipei se rezolvă sarcina de
lucru, iar pe celelate șase se completează rezolvările după parcurgerea etapei de raportare de
către celelalte echipe.
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:

- Etape de lucru:
Înainte de oră
o Distribuirea resurselor educaționale identificate și a instrucțiunilor de lucru (aspecte de
urmărit);
În timpul orei
o Formarea celor 7 echipe de lucru;
o Distribuirea Fișei de lucru proiectată pentru activitățile de învățare;
o Raportarea rezultatelor obținute de fiecare echipă, frontal, utilizând o tablă interactivă
pe care se va expune schema dată în Fișa de lucru și pe care elevii vor prezenta
răspunsurile lor;
o Analiza răspunsurilor prezentate pentru interevaluarea acestora;
o Completarea Fișei de lucru de către fiecare echipă cu răspunsurile celorlalte șase
echipe;
După oră
o Completarea schemei electrice a circuitului de forță pentru pornirea manuală stea-
triunghi reprezentată în figura din Anexa 2
- Rezolvare, unde este cazul
Rezolvarea sarcinilor de lucru care revin fiecărei echipe este prezentată în Anexa 3.
Se recomandă identificarea unor videoclipuri sau imagini cât mai relevante pentru tema
abordată, de preferat în limba română, pentru a oferi elevilor conținuturi cât mai cuprinzătoare
și sugestive.
Câteva propuneri de resurse educaționale deschise specifice temei sunt:
- videoclipul de la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=g66-jVDsV68
- imagini ale unor comutatoare stea-triunghi cu came la adresele:
https://www.kahlhorn.com/star-delta-cam-switch-87300017::1370.html
https://www.tme.eu/en/details/lk25r-4-831-p03/cam-switches/spamel/lk25r-4-831-p03/
(imagine cu lupă pentru observarea detaliilor constructive)
[1] CNDIPT, Curriculum pentru clasa a X-a, Învățământ liceal – filiera tehnologică, Domeniul de
pregătire profesională Electric, Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3915/18.05.2017
[2] CNDIPT, Standard de Pregătire Profesională, Calificarea profesională: Tehnician electrician
electronist auto, Nivel 4, Anexa nr. 4 la OMENCS nr. 4121/13.06.2016
[3] Bălășoiu, Doinița, ș.a., Auxiliar curricular pentru modulul Aparate electrice, coordonare
CNDIPT, noiembrie 2008
[4] Digital Nation, Flipped Classroom, suport de curs „Profesor în online - express”, ianuarie 2021
Tema: Aparate de comandă – Comutatoare stea-triunghi

5.1.1. Aparate electrice 5.2.1. Asocierea fiecărui tip de aparat 5.3.5. Asumarea
de joasă tensiune electric de j.t. cu rolul funcțional și inițiativei în
(clasificare, rol domeniul de utilizare corespunzător rezolvarea unor
funcțional, mărimi 5.2.3. Identificarea subansamblurilor probleme
nominale, subansambluri constructive ale aparatelor electrice de
5.2.4. Decodificarea notațiilor și
utilizări):
semnelor convenționale ale aparatelor
- aparate de comandă electrice de j.t. din schemele electrice
... 5.2.19. Valorificarea surselor de
5.1.5. Surse de informare informare și documentare pentru aparate
și documentare pentru electrice de joasă tensiune, inclusiv a
aparate electrice de celor într-o limbă de circulație
joasă tensiune internațională
Tip de evaluare: test

Se evaluează tema abordată în cadrul activității de învățare prin laborator tehnologic printr-un
test cu itemi obiectivi și semiobiectivi a cărui structură și barem de corectare și notare sunt
prezentate în Anexa 4, respectiv în Anexa 5.

Evaluarea cunoștințelor prin testare se recomandă a fi realizată după abordarea temei precizate
prin toate tipurile de activități de învățare (teorie, laborator tehnologic, instruire practică) astfel
încât elevii să poată proba rezultatele învățării precizate în SPP. De asemenea, se recomandă ca
testarea să fie urmată de o analiză a răspunsurilor date și de verificarea corectitudinii acestora în
conformitate cu baremul de corectare și notare. Eventual, elevii pot primi ca temă pentru acasă
reluarea testului prin formularea corectă și completă a răspunsurilor.
Structura testului proiectat permite implementarea cu ușurință în mediul online (Google-
Classroom).
Resurse materiale:
Test de evaluare (2 pagini) – Anexa 4
Durată: 30 minute
Barem de corectare și notare

Baremul de corectare și notare (Anexa 5) poate fi utilizat după administrarea testului de evaluare
în cadrul activității de analiză și verificare a răspunsurilor cu scopul de a facilita procesul de
autoevaluare al fiecărui elev.
Tip de evaluare: probă practică de laborator

5.1.1. Aparate 5.2.3. Identificarea 5.3.4. Încadrarea în normele de
electrice de joasă subansamblurilor timp alocate pentru fiecare
tensiune (clasificare, constructive ale lucrare
rol funcțional, mărimi aparatelor electrice de 5.3.5. Asumarea inițiativei în
nominale, j.t. rezolvarea unor probleme
subansambluri 5.2.4. Decodificarea 5.3.6. Respectarea normelor de
constructive, notații și notațiilor și semnelor securitate la locul de muncă,
semne convenționale, convenționale ale precum și a normelor de prevenire
utilizări): aparatelor electrice de și stingere a incendiilor
- aparate de comandă j.t. din schemele
5.3.7. Purtarea permanentă și cu
... electrice
responsabiltate a echipamentului
5.2.23. Utilizarea corectă de protecție în scopul prevenirii
a vocabularului de accidentelor de muncă și a bolilor
specialitate profesionale
5.2.24. Comunicarea/ 5.3.8. Asumarea responsabilității
raportarea rezultatelor pentru deciziile luate referitoare
activităților desfășurate la lucrările executate

Evaluarea prin probă practică de laborator se va desfășura astfel:
- colectivul clasei se organizează frontal pentru ca proba de evaluare să fie administrată
individual;
- înainte de primirea sarcinilor de lucru, ce vor fi evaluate (reprezentarea unei scheme
electrice și verificarea acesteia prin metoda continuității folosind un multimetru
digital/analogic), fiecare elev va extrage un bilet pe care sunt precizate detaliile pentru
lucrarea practică de efectuat (conexiunea de reprezentat și de verificat) conform modelului
următor.
Schema electrică de reprezentat:
Nr. bilet
poziția comutatorului/faza rețelei
1 poziția „Y” a comutatorului/faza L1
4 poziția „Δ” a comutatorului/faza L1
- pentru desfășurarea probei practice, fiecare elev primește Fișa de evaluare – Anexa 6, un
comutator stea-triunghi și un multimetru analogic/digital
Resurse materiale:
- Fișa de evaluare – Anexa 6
- Ciorne
- creioane (negru, colorate); pix de culoare albastră
- comutatoare stea-triunghi
- multimetru analogic/digital
Durată: 30 minute

Verificați legăturile electrice interne între punctele de conectare ale unui comutator stea-
triunghi cu came.
1. Reprezentarea (cu un creion colorat) circuitului corespunzător poziției comutatorului stea-

triunghi indicate în biletul extras, marcând și punțile de legătură între punctele de conectare
ale comutatorului indicate prin „X” în tabelul asociat schemei electrice date în figura
următoare:
2. Precizarea traseului pe care se închide circuitul de la rețea la bornele motorului, înregistrând,
în ordine, notațiile punctelor de conectare ale comutatorului reprezentate în schema dată.
3. Verificarea, prin metoda continuității, a schemei reprezentate.
4. Consemnarea, în Fișa de evaluare, a rezultatului obținut în urma verificării.
5. Formularea unei concluzii referitoare la utilitatea lucrării executate.
6. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1.1. Organizarea ergonomică a locului de
10 puncte
muncă
1. Primirea şi 1.2. Citirea schemei electrice date pentru

35 10 puncte
planificarea sarcinii identificarea problemei de rezolvat
puncte
de lucru
1.3. Setarea multimetrului digital/
analogic pentru aplicarea metodei 15 puncte
continuității
2.1. Reprezentarea circuitului solicitat
15 puncte
prin sarcina de lucru
2.2. Listarea, în ordine, a punctelor de
10 puncte
2. Realizarea sarcinii 50 conectare din schema reprezentată
de lucru puncte 2.3. Aplicarea metodei continuității
15 puncte
pentru verificarea schemei reprezentate
2.4. Respectarea normelor de sănătate și
10 puncte
3.1. Consemnarea rezultatului verificării
5 puncte
3.2. Formularea unei concluzii privind

3. Prezentarea 15 5 puncte
utilitatea lucrării executate
sarcinii de lucru puncte
3.3. Utilizarea vocabularului de
specialitate în prezentarea sarcinii de 5 puncte
lucru

Nu este cazul.
[1] CNDIPT, Curriculum pentru clasa a X-a, Învățământ liceal – filiera tehnologică, Domeniul de
pregătire profesională Electric, Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3915/18.05.2017
[2] CNDIPT, Standard de Pregătire Profesională, Calificarea profesională: Tehnician electrician
electronist auto, Nivel 4, Anexa nr. 4 la OMENCS nr. 4121/13.06.2016
[3] Bălășoiu, Doinița, ș.a., Auxiliar curricular pentru modulul Aparate electrice, coordonare
CNDIPT, noiembrie 2008
Anexa 1
NUME ȘI PRENUME: DATA:

CLASA:
LUCRARE DE LABORATOR TEHNOLOGIC

STUDIUL APARATELOR DE COMANDĂ: COMUTATOARE STEA-TRIUNGHI
(LEGĂTURI ELECTRICE INTERNE)
FIȘA DE LUCRU
Comanda unui motor electric asincron cu rotorul în scurtcircuit prin comutator cu came
stea-triunghi
Motoarele electrice asincrone de putere medie şi mare se pornesc prin metoda cunoscută sub
denumirea de „conectare stea-triunghi”.
Această metodă presupune parcurgerea a două etape şi anume:
 iniţial, fazele celor trei înfăşurări statorice sunt conectate în stea (fig. 1a) şi astfel, motorul
absoarbe de la reţeaua electrică un curent de trei ori mai mic decât curentul nominal,
corespunzător funcţionării normale (cu fazele înfăşurării statorice în conexiune triunghi);
 după un timp (câteva secunde), schema de conectare a fazelor statorice este comutată în
triunghi (fig. 1b) şi motorul poate funcţiona timp îndelungat în această conexiune.
Figura 1. Schema electrică de conectare stea-triunghi a înfășurărilor unui motor asincron trifazat: a)
conexiunea stea (Y); b) conexiunea triunghi (Δ)
SARCINI DE LUCRU
1. Utilizarea rațională a energiei electrice în sistemele de acționare cu motoare asincrone
presupune minimizarea consumului, atenuarea șocurilor de curent și a celor de natură
mecanică.
Explicați modalitatea de realizare a acestor obiective în cazul utilizării comutatorului stea-triunghi
cu came, precizând 3 condiții prin care se asigură o relație prietenoasă cu mediul.
2. Pentru un comutator stea-triunghi cu came (comandă manuală) se dă schema electrică de
legături interne, reprezentată în figura 2.
a) Reprezentați circuitele corespunzătoare fiecărei poziții a comutatorului și fiecărei faze de la
rețea, conform tabelului următor, marcând și punțile de legătură între punctele de conectare
ale comutatorului indicate prin „X” în tabelul care însoțește schema electrică dată.
b) Precizați traseul pe care se închide circuitul de la rețea la bornele motorului, înregistrând, în
ordine, notațiile punctelor de conectare ale comutatorului reprezentate în schema dată.
Poziția comutatorului
Echipa
Faza rețelei
Poziția „0” a comutatorului
Echipa 1
Fazele L1, L2, L3
Poziția „Y” a comutatorului
Echipa 2
Faza L1
Echipa 3
Faza L2
Echipa 4
Faza L3
Poziția „Δ” a comutatorului
Echipa 5
Faza L1
Echipa 6
Faza L2
Echipa 7
Faza L3
Figura 2. Schema electrică de conectare a comutatorului stea-triunghi (inclusiv punctele de

conectare și tabelul legăturilor electrice interne corespunzătoare celor trei poziții, 0 - Y - Δ)
Anexa 2

CLASA:

FIȘA DE COMPLETAT DUPĂ ORĂ
SARCINA DE LUCRU
Completați schema electrică a circuitului de forță – partea corespunzătoare comutatorului stea-
triunghi cu came folosit pentru comanda pornirii unui motor asincron cu rotorul în scurtcircuit –
reprezentată în figura următoare, aplicând creativ cunoștințele dobândite despre această categorie
de aparate de comandă în activitățile de învățare parcurse anterior.
Anexa 3

FIȘA DE RĂSPUNSURI
SARCINA DE LUCRU 1
Utilizarea comutatorului stea-triunghi cu came are drept efect direct reducerea curentului de pornire
a motorului asincron la o treime din valoarea sa nominală. Astfel, șocul de curent la pornire este
puternic atenuat, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru restul consumatorilor conectați la
aceeași rețea de energie care ar putea fi în pericol de deconectare prin scăderea tensiunii de
alimentare (la putere constantă a rețelei de alimentare, creșterea curentului are drept consecință
scăderea tensiunii electrice). De asemenea, șocul mecanic la pornirea cu curent mai mic este
scăzut, ceea ce înseamnă scăderea riscurilor de deteriorare mecanică și creșterea duratei de bună
funcționare a motorului și, implicit, a duratei de viață a sistemului de acționare.
În concluzie, metoda pornirii stea-triunghi asigură o relație prietenoasă cu mediul prin:
 reducerea consumului de energie electrică, mai ales la pornirea echipamentelor acționate
electric cu motoare asincrone;
 creșterea duratei de viață a echipamentelor prin asigurarea unui regim de funcționare fără șocuri
electrice/mecanice importante;
 reducerea cantității de deșeuri electrice/electronice/mecanice care ar rezulta în cazul neaplicării
metodei descrise.
SARCINA DE LUCRU 2
Echipa 1
Poziția „0” a comutatorului; fazele L1, L2, L3
L1 – 1 – 3
L2 – 9 – 5
L3 – 14 – 16
Echipa 2
Poziția „Y” a comutatorului; faza L1
L1 – 1 – 2 – U1
Echipa 3
L2 – 9 – 5 – 6 – V1
Echipa 4
L3 – 14 – 13 – W1
Echipa 5
Poziția „Δ” a comutatorului; faza L1
Echipa 6
Poziția „Δ” a comutatorului; faza L2
Echipa 7
Poziția „Δ” a comutatorului, faza L3
SARCINA DE LUCRU DE REZOLVAT DUPĂ ORĂ
Observație:
Sunt posibile și alte modalități de reprezentare a conexiunilor electrice.
Anexa 4
TEST DE EVALUARE
Tema: Aparate de comandă – Comutatoare stea-triunghi cu came
Numele şi prenumele elevului:
Data susţinerii testului:

 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor se acordă 90 de puncte.
 Din oficiu se acordă 10 puncte.
 Timpul efectiv de lucru este de 30 minute.
SUCCES!
A. 15 puncte
Scrie, pe foaia de test, în tabelul de răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru
fiecare dintre afirmațiile numerotate cu cifre de la 1 la 3.
Este corectă o singură variantă de răspuns.
Tabel de 1 2 3
răspunsuri
1. Contactele mobile ale comutatoarelor cu came execută o mișcare:

a) alternativă;
b) de rotație;
c) de translație;
d) plan paralelă.
2. Acționarea contactelor mobile ale comutatoarelor cu came se realizează cu ajutorul unui:
a) ax central comun; b) dispozitiv de armare;
c) sistem de sacadare; d) resort antagonist.
3. Comutatoarele cu came se folosesc pentru comanda pornirii stea-triunghi a motoarelor asincrone
deoarece:
a) asigură protecția circuitelor în caz de suprasarcini;
b) permit realizarea de scheme complexe de conexiuni;
c) se caracterizează prin capacitate mare de rupere;
d) sunt prevăzute cu elemente de măsurare și reglare.
B. 15 puncte
Citește, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5.
5. În poziția triunghi a comutatorului stea-triunghi, se realizează conexiunile L1 cu U1 și W2, L2 cu
V1 și U2, L3 cu W1 și V2.
6. La conectarea în stea a unui motor asincron trifazat, tensiunea aplicată fiecărei faze este de
trei ori mai mică decât tensiunea rețelei.
7. Un comutator stea-triunghi se manevrează în ordinea zero – stea – triunghi.
8. Contactele de lucru ale comutatoarelor cu came sunt nituri de argint.
9. La un comutator stea-triunghi, trecerea din poziția Y în poziția 0 este împiedicată cu ajutorul unui
dispozitiv de zăvorâre.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrie, pe foaia de test, în tabelul de răspunsuri, litera A,
dacă apreciezi că enunțul respectiv este adevărat, sau litera F, dacă apreciezi că enunțul respectiv
este fals.
Tabel de 1 2 3 4 5
răspunsuri
Scrie, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
1. La conectarea în ..... (1) ..... a unui motor asincron trifazat, tensiunea aplicată fiecărei faze este
de 1,73 ori mai mică decât tensiunea rețelei.
2. Comutatoarele cu came sunt alcătuite dintr-un număr ..... (2) ..... de căi de curent alăturate.
3. La comutatoarele cu came, comutația are loc între contacte cu ..... (3) ......
4. Utilizarea comutatorului stea-triunghi este aplicabilă numai dacă motorul este astfel bobinat încât
să aibă, în regim de lucru, înfășurările ..... (4) ..... conectate în triunghi, iar cele șase capete ale
acesteia scoase la o placă de borne.
5. Comutatoarele cu came se caracterizează prin frecvență de conectare ..... (5) ......
6. Deoarece la pornirea stea-triunghi, ..... (6) ..... de pornire scade la o treime, această metodă se
folosește numai dacă motorul pornește în gol sau cu sarcină redusă.
(1) – (4) –
(2) – (5) –
(3) – (6) –

În textul următor, există trei greșeli științifice. Citește textul cu atenție, pentru a completa tabelul:
Utilizarea comutatorului stea-triunghi cu came are drept efect direct reducerea curentului de pornire
a motorului asincron la o treime din valoarea sa nominală. Astfel, șocul de curent la pornire este
puternic atenuat, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru restul consumatorilor conectați la
aceeași rețea de energie care ar putea fi în pericol de suprasolicitare prin creșterea tensiunii de
alimentare. De asemenea, cuplul mecanic la pornirea cu curent mai mic este scăzut, ceea ce
înseamnă scăderea riscurilor de deteriorare mecanică și creșterea duratei de bună funcționare a
motorului și, implicit, a duratei de viață a sistemului de acționare.
Cuvânt greșit Cuvânt corect corespunzător
Anexa 5
TEST DE EVALUARE
clasa a X-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
 Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat la 10.
A. 15 puncte
1 – c; 2 – a; 3 – b
B. 15 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor
1 – A; 2 – F; 3 – A; 4 – A; 5 – F
(1) – stea; (2) – variabil; (3) – presiune; (4) – statorice; (5) – redusă; (6) – cuplul;

suprasolicitare → deconectare; creșterea → scăderea; cuplul → șocul
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 10 puncte, astfel: câte 5 puncte pentru precizarea
fiecărui cuvânt greșit și câte 5 puncte pentru precizarea fiecărui cuvânt corect corespunzător.
Anexa 6

CLASA:
PROBĂ PRACTICĂ
TEMA: APARATE DE COMANDĂ: COMUTATOARE STEA-TRIUNGHI
FIȘA DE EVALUARE

Verificați legăturile electrice interne între punctele de conectare ale unui comutator stea-triunghi cu
came.
1. Reprezentarea (cu un creion colorat) circuitului corespunzător poziției comutatorului stea-triunghi
indicate în biletul extras, marcând și punțile de legătură între punctele de conectare ale
comutatorului indicate prin „X” în tabelul asociat schemei electrice date în figura următoare:
2. Precizarea traseului pe care se închide circuitul de la rețea la bornele motorului, înregistrând, în

ordine, notațiile punctelor de conectare ale comutatorului reprezentate în schema dată.
3. Verificarea, prin metoda continuității, a schemei reprezentate.
4. Consemnarea, în Fișa de evaluare, a rezultatului obținut în urma verificării.
5. Formularea unei concluzii referitoare la utilitatea lucrării executate.
6. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului.
EXEMPLUL 2
Tema: Identificarea aparatelor auxiliare pentru acționări industriale și automatizări

5.1.1. Aparate electrice 5.2.1. Asocierea fiecărui tip de aparat 5.3.5. Asumarea
de joasă tensiune electrice de j.t. cu rolul funcțional și inițiativei în
(clasificare, rol domeniul de utilizare corespunzător rezolvarea unor
funcțional, mărimi 5.2.3. Identificarea subansamblurilor probleme
nominale, subansambluri constructive ale aparatelor electrice de
5.2.5. Interpretarea cerințelor precizate
utilizări)
în fișele tehnologice
- Aparate de automatizări
5.2.10. Utilizarea echipamentului de
lucru și de protecție specific locului de
5.1.5. Surse de muncă
informare și documentare 5.2.19. Valorificarea surselor de
pentru aparatele informare și documentare pentru aparate
electrice de j.t. electrice de j.t., inclusiv a celor într-o
limbă de circulație internațională
5.2.23. Utilizarea corectă a vocabularului
de specialitate
Activitate realizată prin METODA CUBULUI

Această metodă reprezintă o modalitate de predare-învățare ce valorifică resursele
elevilor de participare conștientă la descoperirea cunoștințelor și a relațiilor dintre acestea. Este
una dintre metodele cel mai clar consacrate dezvoltării gândirii critice. Structurarea învățării pe
baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor șase fețe ale cubului) provoacă elevii în
principiu pe întregul traseu al nivelurilor cognitive.
Metoda este utilizată atunci când dorim să aflăm cât mai multe informații despre un
fenomen, o teorie ş.a., când se dorește explorarea unui subiect din mai multe perspective,
pentru că oferă posibilitatea unor abordări complexe, privindu-le pe acestea din diverse puncte
de vedere.
Metoda se dovedește, ca având următoarele oportunități:
 activizarea elevului și conștientizarea lui;
 inițiere în argumentare rațională;
 capacitate de a colabora, a dialoga constructiv;
 asumare a sarcinilor în grup;
 formare atât în plan intelectual, cât și social.
Obiective:
 precizarea rolului aparatului într-o schemă de acționări și automatizări;
 identificarea elementelor componente ale aparatelor pentru acționări industriale și
automatizări;
 specificarea materialului din care sunt realizate piesele componente ale aparatelor
respective;
 precizarea defectelor care pot să apară la astfel de aparate;
 respectarea normelor de igienă și protecția muncii;
Mod de organizare a activității/a clasei: pe grupe de elevi în laboratorul de Electrotehnică
Resurse materiale:
 butoane de comandă, chei de comandă, lămpi și casete de semnalizare, limitatoare de
cursă, microîntrerupătoare, relee intermediare;
 Trusa electricianului;
 Fișe de documentare, fișe de lucru;
 Markere, coli de Xerox;
Durată: 30 minute

- Etape de lucru:
Profesorul organizează activitatea în laboratorul de Electrotehnică:
 pregătește toată documentația tehnică și tehnologică, aparatele, SDV-urile necesare
desfășurării activității;
 verifică prezenţa;
 anunță tema, scopul și obiectivele activității;
 prezintă metoda activ-participativă pe care o va folosi pentru desfășurarea activității, se
prezintă cubul pe care îl vor realiza, pe ale cărei fețe sunt scrise următoarele: BUTOANE
DE COMANDĂ, CHEI DE COMANDĂ, LĂMPI DE SEMNALIZARE, LIMITATOARE DE CURSĂ,
MICROÎNTRERUPĂTOARE, RELEE REED;
 împarte clasa în 6 grupe a câte 4-5 elevi, fiecăruia stabilindu-i-se un rol (istețul, sportivul,
secretarul, încurajatorul, cronometrorul) Fiecare grupă va avea de rezolvat una dintre
cerințele înscrise pe fețele cubului.
 cere elevilor să analizeze fișele de documentație;
 elevii, prin brainstorming, sunt puși în situația de a emite idei, de a le identifica pe cele
inedite, inovatoare;
 profesorul supraveghează activitatea elevilor, intervine acolo unde este cazul, corectează
eventualele greșeli, oferă informații suplimentare;
 fiecare grupă prezintă oral la tablă, în fața celorlalți, concluziile la care au ajuns, se
comentează și se realizează formatul integral al temei activității;
 profesorul formulează aprecieri, observații și recomandări asupra modului de desfășurare
a activității de învățare;
 https://edict.ro/metoda-cubului-mijloc-de-dezvoltare-a-gandirii-critice-la-elevii-din-
invatamantul-profesional-si-tehnic/
 Florin Mareș, Ionel Ilie Conț, Jana Popa, Aparate electrice, clasa a X-a, învățământ liceal,
domeniul de pregătire Electric, Editura CD PRESS, 2018;
 Florin Mareș, Grigore Fetecău, Doinița Bălășoiu, Tatiana Bălășoiu, Sorin Enache, Dumitru
Federenciuc, Elemente de comandă și control pentru acționări și sisteme de reglare
automată, manual pentru clasele a XI-a și a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria,
2002;
 Năstase Bichir, Dan Mihoc, Corneliu Boțan, Sabina Hilohi, Mașini, aparate, acționări și
automatizări, manual pentru clasele a XI-a și a XII-a licee industrial și școli profesionale,
EDP, RA – București, 1998;
 Auxiliar curricular Aparate electrice, PHARE, 2008
FIȘĂ DE DOCUMETARE
APARATE AUXILIARE PENTRU ACȚIONĂRI INDUSTRIALE ȘI AUTOMATIZĂRI
În această categorie de aparate intră acele grupe de aparate necesare pentru realizarea
unor scheme ce se doresc a fi utilizate în procesele industriale, pentru comanda de la distanță a
contactelor contactoarelor electromagnetice și pentru semnalizarea unor situații din circuitele
comandate.
Din această categorie fac parte: butoane de comandă, chei de comandă, lămpi și casete
de semnalizare, limitatoare de cursă, manipulatoare, balize luminoase, hupe, sonerii, sirene,
microîntrerupătoare, relee REED, relee intermediare.
1. BUTOANE DE COMANDĂ
Butoanele de comandă sunt aparate neautomate cu o singură poziție de repaus, care se
utilizează în circuitele de comandă ale acționărilor electrice. Ele sunt prevăzute cu unul sau mai
multe grupuri de contacte normal închise (de oprire) și normal deschise (de pornire).
Butoanele de comandă se folosesc în instalațiile de comandă și automatizare, fiind
destinate comenzii de la distanță în special a contactoarelor și releelor intermediare. Ele sunt în
general prevăzute cu un contact normal deschis ND și contact normal închis NÎ, putând fi folosite
deci fie ca butoane de pornire, fie ca butoane de oprire, în funcție de contactul care se
conectează în circuit. Butoanele complexe (duble) pot comanda simultan deschiderea unor
circuite și închiderea altora.
Butoanele de comandă pot fi cu revenire sau cu reținere. Butoanele cu reținere rămân în
poziția comandată și după încetarea comenzii.
Din punct de vedere al funcției îndeplinite, există o varietate foarte mare de butoane
dpdv constructiv:
 buton normal;
 buton de comandă cu reținere;
 buton cu pipă;
 buton cu cheie;
 buton ciupercă/ciupercă cu reținere;
 buton selector;
 buton manipulator;
 buton cu lampă etc.
Butoanele de comandă servesc în special pentru comanda voită de la distanţă a
contactoarelor, fiind folosite îndeosebi pe maşini-unelte, ascensoare, maşini de ridicat, pupitre
de comandă etc. Rolul butonului de comandă este de a închide sau de a întrerupe un circuit
electric. Butoanele de comandă se execută în două variante constructive: pentru montaj aparent
și pentru montaj îngropat.
Butoanele de comandă sunt acţionate numai manual. Ele au o singură poziţie stabilă, la
care revin îndată ce butonul nu mai este acţionat; de aceea, prin butoanele de comandă se dau
numai comenzi de scurtă durată. Acelaşi buton de comandă poate fi însă prevăzut cu mai multe
contacte, astfel încât, printr-o singură apăsare, să comande mai multe circuite, pe unele
închizându-le şi pe altele deschizându-le. Există variante constructive speciale care au două
poziții de repaus.
Butoanele de comandă pot avea contactele neprotejate (vizibile) sau închise într-un corp
de formă paralelipipedică. Ultima variantă este cea mai des întâlnită. Se construiesc butoane
pentru curenți de până la 6 A ( rar 10 A) în c.a. și 1,5-2 A în c.c. și tensiuni până la 500 V c.a.
În conformitate cu prevederile standardului 8183/1-76, butoanele pot avea una din
următoarele culori: roșu, galben, verde, negru și alb (sau albastru deschis). Același standard
prevede și funcțiile corespunzătoare fiecărei culori (de exemplu: roșu-oprire sau oprire rapidă,
verde-pornire etc.).
Butoanele manipulatoare sunt aparate utilizate pentru a facilita comenzi multiple cu o
singură manetă care se mișcă în patru grade de libertate. Aceste aparate sunt utilizate, de
regulă, pentru instalații de ridicat, de transport sau de manipulare.
c 2 3 2 3
3 5 3 5 4 5 4 5
2 4 2 4
6 7 6 7
3 5 3 5
2 4 2 4
8 9 8 9
a b d
Figura 1. Tipuri de butoane
a – buton dublu de acţionare cod 3741; b – schema electrică pentru butoanele normale,
ciupercă; c – buton selector cu pipă cod 3782; d – schema electrică pentru selectoare.
Din punctul de vedere al numărului de butoane grupate pe aceeaşi placă, se deosebesc:

 butoane de comandă simple, folosite pentru închiderea sau deschiderea unui circuit
de comandă sau de semnalizare;
 butoane de comandă duble, folosite îndeosebi pentru comanda la distanţă a
motoarelor electrice normale;
 butoane de comandă triple, folosite îndeosebi pentru comanda la distanţă a
motoarelor cu două sensuri de rotaţie sau a agregatelor de ridicat;
 butoane de comandă multiple.
Butonul dublu de acţionare se utilizează pentru comanda de pornire şi oprire în instalaţiile

electrice de automatizare. În carcasa aparatului se află un buton ND şi un buton NI cu un pol
comun care poate fi separat la nevoie de către beneficiar.
Figura 2. Scheme electrice ale butoanelor de comandă (2NI, ND-NI, 2ND)
2. CHEI DE COMANDĂ
Cheile de comandă sunt aparate care servesc numai la conectarea circuitelor de comandă.
Cheile de comandă se aseamănă, constructiv, foarte mult cu întreruptoarele-pachet, deosebindu-
se de acestea mai ales prin faptul că au curentul nominal mai mic (2…6 A) şi puterea de rupere
micşorată corespunzător, astfel încât nu pot servi direct ca aparate de conectare a unor circuite
de putere, ci numai ca aparate de conectare a circuitelor de comandă, îndeplinind aceeaşi
funcţie ca butoanele de comandă.
Cheile de comandă se mai aseamănă cu butoanele de comandă şi prin faptul că şi în acest

caz comanda se execută voit, de către un operator.
Spre deosebire de butoanele de comandă care stabilesc de obicei un singur circuit, cheile
de comandă pot închide concomitent mai multe circuite (de comandă, de semnalizare, de
zăvorâre etc.). Au două sau mai multe poziții stabile (cu reținere) dar pot avea și poziții pasagere
(cu revenire). Unele variante pot fi prevăzute cu lampă de semnalizare.
Figura 3. Chei de comandă - construcție și schema electrică
În figura 3. este prezentată o cheie de comandă cu trei poziții și diagrama de închidere a

contactelor. Cheia poate fi folosită până la 2 A (la 400 V c.a.). Cheia de comandă are opt perechi
de contacte (există variante constructive și cu patru perechi) montate în socluri de bachelită și
un mecanism de acționare a contactelor mobile. Inroducând cheia (tip yalle) în broasca
mecanismului și rotind-o spre stânga sau spre dreapta cu 600 se închide o pereche sau alta de
contacte.
Contactele rămân blocate în poziția acționată și după scoaterea cheii. Revenirea la poziția
inițială se poate face numai prin introducerea cheii în broască și rotirea ei.
3. LĂMPI ȘI CASETE DE SEMNALIZARE

Lămpile de semnalizare, montate pe panouri şi pupitre de comandă, se utilizează pentru
semnalizarea luminoasă pe panouri și pupitre de comandă a poziţiei de funcţionare a aparatelor
de comandă, pentru a indica situaţiile normale sau anormale din instalaţia supravegheată. Se
execută în mai multe variante constructive (lămpi normale, lămpi de control, casete de
semnalizare).
Figura 4. Lămpi de semnalizare
Casetele de semnalizare sunt tot lămpi de semnalizare, grupate, având cutia de

dimensiuni mai mari şi o placă frontală din sticlă opacă pe care se pot aplica anumite inscripţii,
în scopul de a uşura supravegherea regimului de funcţionare a instalaţiei.
4. LIMITATOARE DE CURSĂ
Limitatoarele de cursă sunt aparate de conectare care întrerup sau stabilesc circuite sub
acţiunea unui element mecanic al instalaţiei, aflat în mişcare.
Astfel, în instalaţiile cu piese în mişcare, acţionate electric, cum sunt: maşini – unelte,
poduri rulante, ascensoare, instalaţii de ridicat, maşini de ambalat etc., apare în mod frecvent
necesitatea fie de a întrerupe automat acţionarea întregii instalaţii, când cursa organelor în
mişcare a depăşit zona de deplasare permisă, fie de a comanda o anumită succesiune de operaţii,
în funcţie de poziţia unor piese în mişcare.
Deplasarea elementelor mecanice de comandă este de multe ori foarte lentă, dacă
deplasarea contactelor mobile ar fi legată direct de organul de comandă, contactele s-ar uza
rapid. De aceea, toate limitatoarele de cursă directe (cu curenți mari), au dispozitive de
acționare bruscă a contactelor, iar cele indirecte există în ambele variante (cu contact de
translație și cu contact săritor).
Exemple:
 la podurile rulante este necesar să se oprească automat acţionarea podului, în cazul în
care, din cauza unui defect sau din neatenţia manipulantului, podul se apropie prea mult
de marginea căii de rulare, riscând să lovească anumite obiecte aflate în acea zonă;
 la ascensoare este, de asemenea, necesar să se oprească automat motorul de antrenare a
cabinei, atunci când, datorită unui defect de instalaţie, cabina urcă depăşind uşa
ultimului etaj sau coboară sub nivelul celei mai de jos uşi;
 la maşini–unelte, de tipul rabotezelor, este necesar să se comande automat la capătul
fiecărei curse, inversarea sensului de mers al mesei port – cuţit.
În multe utilizări, comanda automată a opririi motorului de antrenare, respectiv
inversarea sensului de rotaţie a acestuia sau declanşarea într-o anumită succesiune a unui lanţ de
operaţii, acţionate electric, se realizează cu aparate întreruptoare numite limitatoare de cursă.
Limitatoarele de cursă se execută în următoarele variante constructive:

 pentru circuite primare;
 pentru circuite secundare.
Din punctul de vedere al mediului de stingere a arcului, se disting: limitatoare cu contacte

în aer şi limitatoare cu contacte în ulei.
Din punctul de vedere al modului de acţionare, se realizează: limitatoare de cursă cu
pârghie; limitatoare de cursă cu şurub; limitatoare cu buton.
Din punctul de vedere al timpului de acţionare, se deosebesc: limitatoare instantanee şi
limitatoare cu temporizare.
Limitatoarele de cursă cu buton se utilizează pentru limitarea cursei pieselor în mişcare
din instalaţiile automatizate. Sunt prevăzute cu un contact ND şi un contact NI sau cu două
contacte NI şi un contact ND, acţionarea făcându-se prin apăsarea butonului.
Exista mai multe tipuri de astfel de limitatoare de cursă, în funcție de forma constructivă.
Astfel avem limitator cu tijă (lungă, metalică etc.), cu bilă, cu pârghie, cu rolă (din material
plastic sau metalică), cu braț, cu arc, de translație sau rotație și combinații ale acestora. Din
punct de vedere constructiv, limitatoarele de cursă pot fi cu contact mobil, având un singur
contact, sau cu două contacte.
În instalaţiile electrice sunt utilizate două tipuri de limitatoare de cursă:
 limitatoare de cursă directe (fig. 4), care întrerup chiar curentul de alimentare a
motorului care antrenează utilajul;
 limitatoare de cursă indirecte, care întrerup numai curentul de alimentare al bobinei unui
contactor, care la rândul său realizează întreruperea alimentării cu energie a motorului.
Limitator de cursă cu braţ şi rolă cod 4486 schema electrică
Figura 5. Limitator de cursă directă
Limitatoarele de cursă indirecte se execută numai ca aparate de întrerupere în aer, fiind
cel mai adesea dimensionate pentru 6 A şi cel mult 10 A, la 380 V şi 500 V. Ele se construiesc
pentru frecvenţe mari de conectare (600 – 1000 de conectări pe oră), dar au o putere de rupere
mică.
5. BALIZE LUMINOASE
Balizele luminoase sunt aparate care servesc la semnalizarea luminoasă a unor situații
punctuale dependentede fluxurile tehnologice. Acestea sunt utilizate pentru a semnaliza sau a
indica poziții topogeometrice. Aceste aparate pot fi realzate pentru o semnalizare permanent sau
intremitentă. Ele pot fi montate pozițional fix sau pe utilaje care se deplazează.
Explicația culorilor de semnalizare:
 Roșu: Urgență (necesită intervenție imediată);
 Galben: Eroare (necesită monitorizare și intervenție);
 Verde: Stare normală de funcționare;
 Albastru: Necesită acționare de la operator;
 Transparent: Monitorizare.
Luminile intermitente: atrag atenția, afișează un schimb de ciclu (intermitent în timpul
fazei de tranzit), necesită intervenție imediată.
Semnal intermitent: pentru operațiuni prioritare, semnalizare pe distanțe mai mari.
Buzzer: recomandat pentru mediile în care interferează semnale luminoase și acustice
externe.
Avantajele balizelor modulare:
 flexibile în selecție și în combinarea culorilor;
 ușor de asamblat, au prindere tip baionetă, nu necesită scule de prindere;
 5 module colorate, 2 funcții de buzzer;
 volumul buzzerului ajustabil;
 tehnologie fără șurub.
Figura 6. Balize luminoase
6. HUPE, SONERII, SIRENE DE SEMNALIZARE

Acestea sunt aparate pentru semnalizări acustice, cele care pun în evidență aspecte
tehnologice de avarie sau de procesare, avarii ce pot surveni într-o centrală, stație, instalație
automată. Aparatajul utilizat este comandat cu ajutorul schemelor de comandă ce permit
folosirea unor elemente acustice tip hupe, sonerii și sirene.
Figura 7. Sirene, hupe, sonerii
Hupele au diferite dimensiuni, cu pîlnie sau fără, în carcasă din ABS sau turnată din
aluminiu și cu protecție epoxidică; există variante rezistente la coroziune și la apă de mare, cu
depunere de teflon.
Soneriile au carcasa turnată din aluminiu și clopotul din oțel, cu protecție epoxidică.
Tot pentru semnalizare se mai utilizează și buzzerele piezoceramice în carcasă din ABS, cu
sunet continuu sau intermitent, cu comutare internă sau externă. Există posibilitatea de a fi
instalate într-un sistem de avertizare de tip turn, de asemenea, există variante cu 3 tonuri
disponibile și cu ajustarea volumului.
7. MICROÎNTRERUPĂTOARE
Microîntreruptoarele sunt aparate miniaturale de comandă, cu acţionare instantanee,
caracterizate printr-o mare capacitate de comutare, realizată într-un gabarit redus.
Microîntreruptoarele se utilizează la automatizarea acţionării organelor mobile ale maşinilor-
unelte, lucrând în spaţii cu umiditate sporită şi praf. Utilizarea principală a microîntreruptoarelor
este ca element de comandă acţionat mecanic, pentru comanda închiderii şi deschiderii
contactelor care deservesc instalaţii complexe de mecanizare şi automatizare. Din această cauză,
microîntreruptoarele sunt realizate constructiv într-o gamă variată de forme şi dimensiuni (fig.
5.).
Microîntreruptoarele sunt caracterizate prin:

 întrerupere bruscă, independentă de viteza de deplasare a organismului de acționare;
 funcționare foarte precisă, comutarea contactelor dintr-o poziție în alta se face la o
anumită poziție foarte bine definită a elementului de acționare;
 dimensiuni reduse;
 efort mic și cursă foarte redusă a elementului de acționare;
 frecvență mare de conectare, de ordinal a câtorva mii de conectări pe oră;
 durată de serviciu foarte mare, de ordinul a un milion de manevre;
 curenți nominali de ordinal 6-10 A în c.a. și 0,5-2 A în c.c.
Se folosesc diferite variante constructive: cu lamelă elastică în T, cu lamelă în arc de

cerc, cu resort elicoidal, cu resort lamelar. Lamelele elastice se execută din bronz cu beriliu,
singurul metal capabil să asigure o durată mare de serviciu.
Figura 8 – Microîntrerupător cu lamelă elastică în T
a – elemente componente; b - lamelă elastică – detaliu; c – schema de conexiuni; d –
schema cinematică (I – neacționat, II – acționat)
A – brațul lung al lamelei elastice, B - brațul scurt al lamelei elastice, C – punct de
oscilație, D – bornă de intrare și punct de fixare al lamelei elastice, E și F – contacte fixe, G - știft
de acționare, H – contact mobil
Figura 9. Microîntrerupător cu lamelă elastică în arc de cerc

A - schema cinematică; b – diferite soluții constructive
A – brațul contactului mobil, B – lamelă elastică în arc de cerc, E și F – contacte fixe, H – braț
pârghie, G - știft de acționare
Microîntreruptoarele se realizează atât cu acţionare directă, cât şi cu acţionare prin

elemente cinematice (rolă, pârghie, bilă, camă, patină etc.). Se execută de asemenea, în
variante normal acţionate (A) şi normal neacţionate (NA), precum şi în grupuri de unul sau două
aparate (duble). Închiderea sau deschiderea contactului se realizează printr-un mecanism cu
lamelă arcuitoare care asigură o forţă de acţionare independentă de viteza elementului mobil.
Se fabrică în variante neprotejate şi protejate împotriva acţiunii prafului şi umidităţii.
Variantele dimensionale sunt normale, miniaturizate și subminiaturizate.
a. b. c.
Figura 10. Microîntreruptoare:

a – microîntreruptor cu lamelă arcuitoare şi rolă ; b – microîntreruptor cu tijă (cod 5906);c
– microîntreruptor cu lamelă arcuitoare;
Figura 11. Microîntreruptor cu arcuire prin resort elicoidal

1 – contacte mobile de argint; 2 – buton de acţionare; 3 – resort de oţel inoxidabil; 4 – borne de
racord la circuitul exterior; 5 – sanie mobilă servind pentru bascularea mecanismului de contact.
8. RELEE REED (întrerupătoare trestie)
Gradul maxim de miniaturizare a releelor electromagnetice îl reprezintă releele Reed.
Derivate din releele electromagnetice, releele reed constau dintr-un tub de sticlă închis în care
se găsesc două lamele elastic subțiri din material magnetic (aliaj din oțel cu nichel). În zona
contactului, pe suprafața lamelelor este dispus un strat de iridiu, platină sau aliaje ale acestora.
Tubul de sticlă este vidat sau este umplut de un gaz inert (azot, argon). Acționarea contactului se
face cu ajutorul unui câmp magnetic creat de un magnet permanent sau de o bobină parcursă de
curentul i.
Figura 12. Releu Reed

1-borna, 2-tub de sticlă, 3-bobinaj, 4-contact
În mod normal, lamelele sunt dispuse la o distanță foarte mică între ele, distanță care
asigură izolația necesară. Dacă însă se apropie de acest tub un magnet sau se introduce tubul în
câmpul electromagnetic al unei bobine parcurse de curent continuu, lamelele se magnetizează și
se lipesc, stabilind în acel punct un contact electric. La distanta câmpului magnetic exterior,
lamelele revin, prin arcuire, în poziția inițială, întrerupând astfel circuitul. Pentru obținerea unui
bun contact electric, lamelele se acoperă în zona de contact cu un metal nobil, care poate fi,
dupăcaz, aur, argint, sodiu etc.
Tubul este umplut cu un gaz inert pentru a proteja suprafețele de contact împotriva
coroziunilor și oxidărilor și pentru a menține o rezistență de contact cât mai coborâtă și
constantă.
Avantajele pe care le prezintă aceste întrerupătoare sunt: viteză mare de acționare,
rezistență mică de contact, consum de energie foarte mic pentru acționare (neglijabil),
insensibilitate față de mediul ambiant, dimensiuni reduse, durată mare de serviciu (108-
1012comutații), frecvență de comutare mare (500 comutări pe secundă). Datorită acestor
avantaje ele se fac deosebit de utile în circuitele electrice de automatizare.
Datorită caracteristicilor tehnice, releele sunt folosite în prezent în mod covârșitor în
circuite electronice (tehnică de calcul, telefonie și domenii înrudite). Ele pătrund însă treptat și
în domeniul curenților tari, îndeosebi în componenta unor relee de construcție specială și ca
înlocuitori ai microîntrerupătoarelor, acolo unde mediul este coroziv și curenții care trebuie
întrerupți au valori mici. În aceste condiții, se folosește avantajul acestui tip de relee de a putea
fi comandat chiar numai prin apropierea unui corp cu proprietăți feromagnetice. Acționarea
releelor reed poate fi comandată și prin intermediul unui magnet permanent, caz în care
armătura feromagnetică, sub acțiunea câmpului magnetic dat de polii unui magnet permanent,
basculează ducând la modificarea poziției contactelor sale.
Figura 13. Întrerupătoare (relee) trestie
A – cu funcție de întrerupător (A1 – în poziție deschis, A2 - în poziție închis);B – în funcție
de comutator; 1 – bornă de legătură a circuitului exterior, 2 b- tub de sticlă, 3 – lamele din
material magnetic, 4b – atmosferă de gaz inert, 5 – magnet de comandă
În prezent, releele Reed se realizează sub formă de elemente capsulate paralelipipedice
din mase rășinoase, în care se introduc tubul și bobina releului, la exterior aflându-se doar
piciorușele metalice pentru conexiuni.
Pelicula de metal nobil și atmosfera inertă protejează contactele de oxidare, fapt care le
conferă o rezistență de contact foarte scăzută.
Ele pot avea unul sau mai multe contacte, normal deschise sau normal inchise si au o
functionare mono sau bistabila.
Pentru a mări și mai mult performanțele acestor relee s-au realizat relee
reed polarizate. La aceste relee pe lângă înfășurarea de excitație se utilizează și un magnet
permanent al cărui câmp magnetic întărește câmpul magnetic al bobinei de acționare, astfel
încât permite atingerea forței de acționare, cu un curent de excitație mai mic și fără saturația
circuitului magnetic. Eficiența releelor reed polarizate este de aproximativ 10 ori mai mare decât
a celor nepolarizate.
Releele reed de construcție modernă au în interiorul lor și un getter, cu rol de absorție a
gazelor pentru a păstra atmosfera de gaz inert un timp cât mai îndelungat.
Miniaturizarea releelor continuă prin implicarea componentelor electronice discrete
(diode, tranzistoare), circuite integrate (amplificatoare operaționale), circuite digitale și circuite
specializate.
9. RELEE INTERMEDIARE
Releele intermediare sunt folosite pentru amplificarea puterii de comandă sau
transmiterea simultană de comenzi în mai multe circuite distincte, jucând un rol important în
circuitele de control ale diferitelor instalații tehnologice, mașini, complexe.
Se realizează în construcții similare contactoarelor electromagnetice.
Figura 14. Releu electromagnetic intermediar
Într-o formă simplificată, releul intermediar este o bobină electromagnetică cu miez,

conectată fie la curent direct, fie alternativ (acestea sunt principalele tipuri de relee
intermediare), când apare o tensiune pe el, apare o forță electromagnetică care atrage
armătura, care, la rândul său, închide contactele mobile (de obicei montat pe el) un circuit
magnetic, un mecanism de arc și un grup de contacte, care sunt blocate sau deblocate.
Aceste contacte joacă un rol important în circuitele de control, adică includ circuite de
alarmă sau de protecție, ele deschid (închid) circuitul de alimentare al serpentinei motorului de
pornire a motorului de inducție.
Schema de principiu a unui releu intermediar este prezentata în figura 15, cu mișcare de
translație, având un contact normal deschis (12-14) și unul normal închis (11-13). La primirea
unui semnal la bornele bobinei de excitație 1-2, releul acționează cvasi-instantaneu (în
aproximativ 0,04 s) provocând închiderea contactului ND și deschiderea celui NI.
Figura 15. Schema de principiu a unui releu intermediar
Figura 16. Schema electrică a unui releu intermediar

a - maximal de tensiune RT – 3; b – RI - 10
Releele intermediare sunt în general relee secundare acționate de alte relee primare, de
curent sau de tensiune. De obicei releele intermediare au în circuitul de ieșire au mai multe
contacte normal deschise și normal închise (până la 32 contacte).
Fișa de lucru nr. 1
Butoane de comandă
1. Examinați cu atenție următoarele imagini cu butoane de comandă.
2
3
a. Precizați ce tipuri de butoane de comandă sunt, butoanele numerotate de la 1 la 6.

b. Marcaţi bornele butoanelor de comandă duble din figură şi precizaţi structura fiecăruia
(numărul contactelor normal închise şi numărul contactelor normal deschise).
2. Identificați butoanele din figura de mai jos.
a b c
3. Precizați rolul butoanelor de comandă în schemele de automatizare.

Chei de comandă
1. Precizați rolul cheilor de comandă în schemele de automatizare.
2. Sistematizaţi asemănările şi deosebirile dintre butoanele de comandă şi cheile de comandă.
3. Examinați cu atenție figura de mai jos. Precizați câte perechi de contacte prezintă cheia de
comandă, care sunt acestea și ce tip de contact este, ND sau NI.
Lămpi de semnalizare
1. Indicați tipurile de lămpi de semnalizare din figura de mai jos:
2. Desenați simbolul unei lămpi de semnalizare în circuitele electrice.

3. Precizați rolul lămpilor de semnalizare în schemele de automatizare.
4. Indicați 2 tipuri de defecte ce se pot întâlni în practică la aceste aparate.
Limitatoare de cursă
1. Precizați rolul limitatoarelor de cursă în instalațiile de automatizare.

3. Identificaţi (după elementul de acţionare), tipurile de limitatoare de cursă din figura de mai
jos. Specificați materialul din care sunt executate acestea.
a g
d
b
e
f h
c
Întrerupătoare trestie
1. Examinați cu atenție imaginea de mai jos. Completați datele din tabelul de mai jos:
Element Denumire Material din care este confecționat Observații

1
2
3
4
5
2. Precizați rolul întrerupătoarelor trestie (relee reed).
Microîntrerupătoare
1. Examinați figura de mai jos și completați datele din tabel:
Element Denumire Material din care este Observații

confecționat
1
2
3
4
5
2. Precizați rolul microîntrerupătoarelor în schemele de automatizări.

INSTRUMENT DE EVALUARE – TEST DE EVALUARE

Tema: Aparate auxiliare pentru acționări industriale și automatizări

5.1.1. Aparate electrice de 5.2.1. Asocierea fiecărui tip de 5.3.5. Asumarea
joasă tensiune (clasificare, aparat electrice de j.t. cu rolul inițiativei în rezolvarea
rol funcțional, mărimi funcțional și domeniul de utilizare unor probleme
nominale, subansambluri corespunzător
constructive, notații și 5.2.3. Identificarea subansamblurilor
semne convenționale, constructive ale aparatelor electrice
utilizări) de j.t.
- Aparate de automatizări 5.2.4. Decodificarea notațiilor și
semnelor convenționale ale
5.1.5. Surse de informare și aparatelor electrice de j.t. din
documentare pentru schemele electrice
aparatele electrice de j.t. 5.2.19. Valorificarea surselor de
informare și documentare pentru
aparate electrice de j.t., inclusiv a
5.1.7. Norme de protecția
celor într-o limbă de circulație
mediului și de gestionare a
internațională
deșeurilor
Tip de evaluare:test de evaluare
Mod de organizare a activității/clasei: individual, fiecare elev va primi un test pe care îl va rezolva.
Resurse materiale:
 Fișă de evaluare;
 Barem de corectare și notare;
Durată: 40 minute
Fișă de evaluare
Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru: 40 minute
A. 12 puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1–3) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Din categoria aparatelor auxiliare pentru acționări industriale și automatizări fac parte:
a. butoane de comandă, lămpi de semnalizare, relee reed, comutatoare stea-triunghi;
b. butoane de comandă, lămpi de semnalizare, relee reed, microîntreruptoare;
c. butoane de comandă, lămpi de semnalizare, balize, contactoare;
d. butoane de comandă, relee intermediare, limitatoare de cursă, controlere.
2. Cheile de comandă servesc ca aparate de conectare pentru circuitele de comandă fiind

variante ale:
a. lămpilor de semnalizare;
b. limitatoarelor de cursă;
c. microîntreruptoare;
d. butoanelor de comandă.
3. Limitatoarele de cursă sunt aparate de conectare care:

a. întrerup sau stabilesc circuite sub acțiunea unui element mecanic;
b. întrerup sau stabilesc circuite sub acțiunea unui element electric;
c. întrerup sau comută circuite sub acțiunea unui element mecanic;
d. supraveghează sau stabilesc circuite sub acțiunea unui element electric;
B. 8 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate aparate auxiliare pentru acționări industriale
și automatizări, iar în coloana B sunt prezentate în imagini soluții constructive cu aceste aparate.
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
Coloana A – Aparate auxiliare pentru Coloana B – Imagini cu soluții

acționări industriale și automatizări constructive
1.Limitator de cursă
a.
2. Buton de comandă de pornire
b.
3. Lampă de semnalizare
c.
4. Întreruptor trestie
d.
e.
C. 10 puncte
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare numerotate cu cifre de la 1 la 5.
10. Butoanele cu lămpi de semnalizare sunt utilizate în tablourile de comandă pentru comenzi
urmate de semnalizări acustice a acestor comenzi.
11. Releele REED sunt formate din două lamele subțiri de material magnetic, închise etanș
într-un tub subțire de sticlă.
12. La microîntreruptoare, lamelele elastice se execută din bronz cu beriliu, pentru a asigura
o durată mare de serviciu.
13. Gestionarea deșeurilor are ca scop economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea
părților recuperabile.
14. Balizele sunt aparate pentru semnalizări acustice, care pun în evidență aspecte
tehnologice de avarie sau de procesare.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
II.1.15 puncte
Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
a. Butoanele de comandă sunt acţionate numai .....................
b. Cheile de comandă pot închide ............... mai multe circuite.
c. Microîntreruptoarele se realizează atât cu acţionare directă, cât şi cu acţionare prin
elemente ....................
d. La releele reed tubul de sticlă este ............. sau este umplut de un gaz inert.
e. Releul intermediar este o bobină ................... cu miez, conectată la curent.
II.2.15 puncte
a. Precizați rolul casetelor de semnalizare.
b. Dați 5 exemple de butoane de comandă.
c. Enumerați 5 avantaje ale balizelor.

III. 1. 20 puncte
Citiți cu atenție textul următor:
”Gradul maxim de miniaturizare a releelor electromagnetice îl reprezintă releele Reed.
Derivate din releele electromagnetice, releele reed constau dintr-un tub de sticlă închis în care
se găsesc două lamele elastice subțiri din material magnetic (aliaj din oțel cu nichel). În zona
contactului, pe suprafața lamelelor este dispus un strat de iridiu, platină sau aliaje ale
acestora. Tubul de sticlă este vidat sau este umplut de un gaz inert (azot, argon). Acționarea
contactului se face cu ajutorul unui câmp magnetic creat de un magnet permanent sau de o
bobină parcursă de curentul i.
În mod normal, lamelele sunt dispuse la o distanță foarte mică între ele, distanță care
asigură izolația necesară. Dacă însă se apropie de acest tub un magnet sau se introduce tubul în
câmpul electromagnetic al unei bobine parcurse de curent continuu, lamelele se magnetizează și
se lipesc, stabilind în acel punct un contact electric. La distanța câmpului magnetic exterior,
lamelele revin, prin arcuire, în poziția inițială, întrerupând astfel circuitul. Pentru obținerea
unui bun contact electric, lamelele se acoperă în zona de contact cu un metal nobil, care poate
fi, după caz, aur, argint, sodiu etc.
Tubul este umplut cu un gaz inert pentru a proteja suprafețele de contact împotriva
coroziunilor și oxidărilor și pentru a menține o rezistență de contact cât mai coborâtă și
constantă.
Avantajele pe care le prezintă aceste întrerupătoare sunt: viteză mare de acționare,
rezistență mică de contact, consum de energie foarte mic pentru acționare (neglijabil),
insensibilitate față de mediul ambiant, dimensiuni reduse, durată mare de serviciu(108-1012
comutații), frecvență de comutare mare (500 comutări pe secundă). Datorită acestor avantaje
ele se fac deosebit de utile în circuitele electrice de automatizare.
Acționarea releelor reed poate fi comandată și prin intermediul unui magnet permanent,
caz în care armătura feromagnetică, sub acțiunea câmpului magnetic dat de polii magneului
permanent, basculează, ducând la modificarea poziției contactelor sale.
În prezent, releele Reed se realizează sub formă de elemente capsulate paralelipipedice
din mase rășinoase, în care se introduc tubul și bobina releului, la exterior aflându-se doar
piciorușele metalice pentru conexiuni.
Pelicula de metal nobil și atmosfera inertă protejează contactele de oxidare, fapt care le
conferă o rezistență de contact foarte scăzută.
Ele pot avea unul sau mai multe contacte, normal deschise sau normal închise și au o
funcționare mono sau bistabilă.
Pentru a mări și mai mult performanțele acestor relee s-au realizat relee
reed polarizate. La aceste relee pe lângă înfășurarea de excitație se utilizează și un magnet
permanent al cărui câmp magnetic întărește câmpul magnetic al bobinei de acționare, astfel
încât permite atingerea forței de acționare, cu un curent de excitație mai mic și fără saturația
circuitului magnetic. Eficiența releelor reed polarizate este de aproximativ 10 ori mai mare
decât a celor nepolarizate.
Releele reed de construcție modernă au în interiorul lor și un getter, cu rol de absorție a
gazelor pentru a păstra atmosfera de gaz inert un timp cât mai îndelungat.”
Răspundeți la următoarele cerințe:

a. Indicați elementele componente ale releelor reed;
b. Caracterizați din punct de vedere constructiv tubul;
c. Specificați cum se realizează acționarea releelor reed;
d. Argumentați necesitatea realizării releelor reed polarizate.
III. 2. 10 puncte
În figura de mai jos se prezintă schema de principiu a unui releu intermediar.
a. precizați tipul releului intermediar reprezentat;

b. examinați cu atenție imaginea și precizați pozițiile contactelor;
c. precizați principiul de funcționare al releului conform schemei prezentate.
Barem de corectare și notare
- Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

- Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
- Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat la 10.
A. 12 puncte
1 – b; 2 – d; 3 – a;
B. 8 puncte
1 – c; 2 – d; 3 – e; 4 - a
C.10 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor
1 – F; 2 – A; 3 – A; 4 – A; 5 - F
II.1. 15 puncte
a – manual; b – concomitent; 3 – cinematice; 4 – vidat; 5 – electromagnetică
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau
II.2. 15 puncte
a. 5 puncte
Casetele de semnalizare au rolul de a ușura supravegherea regimului de funcționare a instalației.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 5 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau
incomplet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
b. 5 puncte
Exemple de butoane de comandă:
 buton normal; buton de comandă cu reținere;
 buton cu pipă; buton cu cheie;
 buton ciupercă
 buton ciupercă cu reținere;
 buton selector;
 buton manipulator;
 buton cu lampă.
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare exemplu dat dintre cele prezentate mai sus. Pentru
răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
c. 5 puncte
Avantajele balizelor:
 flexibile în selecție și în combinarea culorilor;
 ușor de asamblat,
 au prindere tip baionetă; nu necesită scule de prindere;
 5 module colorate; 2 funcții de buzzer;
 volumul buzzerului ajustabil; tehnologie fără șurub.
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare avantaj dat dintre cele prezentate mai sus. Pentru
răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

III. 1. 20 puncte
a. Elementele componente ale releelor reed sunt: un tub de sticlă închis, 2 lamele elastice
subțiri din material magnetic și un magnet permanent sau o bobină.
b. Tubul este confecționat de sticlă, este vidat sau este umplut de un gaz inert (azot, argon).
c. Acționarea releelor reed se face cu ajutorul unui câmp magnetic creat de un magnet
permanent sau de o bobină parcursă de curentul i. Acționarea releelor reed poate fi comandată și
prin intermediul unui magnet permanent, caz în care armătura feromagnetică, sub acțiunea
câmpului magnetic dat de polii magneului permanent, basculează, ducând la modificarea poziției
contactelor sale.
d. Pentru a mări și mai mult performanțele releelor reed a apărut necesitatea realizării releelor
reed polarizate.
III.2. 10 puncte
a. Releul intermediar reprezentat este cu mișcare de translație.
b. Schema de principiu releului intermediar are un contact normal deschis (12-14) și unul normal
închis (11-13).
incomplet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0
c. Principiul de funcționare al releului conform schemei prezentate este: la primirea unui semnal
la bornele bobinei de excitație 1-2, releul acționează cvasi-instantaneu (în aproximativ 0,04 s),
provocând închiderea contactului ND și deschiderea celui NI.
INSTRUMENT DE EVALUARE – PROBĂ PRACTICĂ

Tema: Aparate auxiliare pentru acționări industriale și automatizări
Tip de evaluare:probă practică pentru activitatea de laborator și/sau instruire practică


5.1.1. Aparate electrice 5.2.3. Identificarea 5.3.1. Asumarea, în cadrul
de joasă tensiune subansamblurilor constructive ale echipei de la locul de
(clasificare, rol aparatelor electrice de j.t. muncă, a responsabilității
funcțional, mărimi 5.2.5. Interpretarea cerințelor pentru sarcina de lucru
nominale, precizate în fișele tehnologice primită
subansambluri 5.3.2. Cooperarea cu
constructive, notații și colegii de echipă în scopul
lucru și de protecție specific locului
semne convenționale, îndeplinirii sarcinilor de la
de muncă
utilizări) locul de muncă
5.2.15. Alegerea materialelor, SDV-
- Aparate de 5.3.3. Respectarea
urilor și aparatelor necesare
automatizări disciplinei tehnologice și a
executării lucrărilor de întreținere a
aparatelor electrice de j.t. termenelor de execuție
5.1.4. Lucrări de 5.2.16. Executarea operațiilor de 5.3.4. Încadrarea în
întreținere a aparatelor montare/demontare normele de timp alocate
electrice de j.t., corespunzătoare lucrărilor specifice pentru fiecare lucrare
conform fișelor aparatelor electrice de j.t. 5.3.5. Asumarea inițiativei
tehnologice; în rezolvarea unor
5.2.17. Verificarea funcționării
- operații de aparatelor electrice de j.t. după probleme
demontare/montare a finalizarea lucrărilor de întreținere 5.3.6. Respectarea
aparatelor electrice de normelor de securitate la
j.t. locul de muncă, precum și
lucru și de protecție specific locului
- operații de verificare a de muncă a normelor de prevenire și
funcționării stingere a incendiilor
5.2.19. Valorificarea surselor de
- materiale, SDV-uri, informare și documentare pentru 5.3.7. Purtarea
aparate de măsură și aparate electrice de j.t., inclusiv a permanentă și cu
control necesare celor într-o limbă de circulație responsabilitate a
- fișa tehnologică internațională echipamentului de
protecție în scopul
- norme SSM și PSI 5.2.21. Gestionarea deșeurilor în
prevenirii accidentelor de
vederea protecției mediului
muncă și a bolilor
5.1.5. Surse de 5.2.22. Recuperarea și refolosirea profesionale
informare și materialelor în cadrul lucrărilor de
5.3.8. Asumarea
documentare pentru montare/întreținere a aparatelor
aparatele electrice de electrice responsabilității pentru
j.t. 5.2.23. Utilizarea corectă a deciziile luate referitoare
vocabularului de specialitate la lucrările executate
5.1.7. Norme de 5.2.24. Comunicarea/ raportarea 5.3.10. Respectarea
protecția mediului și de rezultatelor activităților desfășurate normelor de protecție a
gestionare a deșeurilor mediului și de colectare
selectivă a deșeurilor

Verificați funcționarea aparatelor auxiliare pentru acționări industriale și automatizări
 Organizarea locului de muncă;
 Citirea fișei de lucru și analiza sarcinilor;
 Identificarea aparatelor auxiliare pentru acționări industriale și automatizări;
 Alegerea materialelor, SDV-urilor și aparatelor necesare executării lucrărilor de
demontare/montare a aparatelor auxiliare pentru acționări industriale și automatizări;
 Executarea operației de demontare/montare a aparatelor auxiliare pentru acționări
industriale și automatizări;
 Identificarea subansamblurilor constructive ale aparatelor auxiliare pentru acționări
 Verificarea funcționării aparatelor auxiliare pentru acționări industriale și automatizări;
 Utilizarea echipamentului de lucru și de protecție specific locului de muncă;
 Asumarea, în cadrul grupei, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită;
 Cooperarea cu colegii de grupă în scopul îndeplinirii sarcinilor primite;
 Respectarea normelor de securitate la locul de muncă, precum și a normelor de prevenire
și stingere a incendiilor;
 Respectarea normelor de protecție a mediului și de colectare selectivă a deșeurilor;
Mod de organizare a activității/clasei: clasa va fi organizată pe 6 grupe a câte 4 elevi, fiecare

grupă va executa sarcinile de lucru conform fișei de lucru;
Resurse materiale:
 butoane de comandă, chei de comandă, lămpi și casete de semnalizare, limitatoare de
cursă, microîntrerupătoare, relee intermediare;
 trusa electricianului;
 documentație tehnică și tehnologică: fișă de documentare (fișa de la activitatea de
învățare), fișă tehnologică, fișă de lucru, grilă de evaluare;
 echipament individual de securitatea muncii;
Durată: 40 minute
GRILA DE EVALUARE
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Analizarea sarcinilor de lucru 10p
lucru 1.4. Stabilirea responsabilităților pentru 5p
sarcina de lucru a membrilor grupei
1.2. Identificarea aparatelor auxiliare 5p
pentru acționări industriale și
automatizări
1.3. Alegerea materialelor și SDV-urilor 10p
necesare executării sarcinii de lucru
1.5. Organizarea ergonomică locului de 5p
muncă
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Executarea operației de demontare/ 10p
lucru puncte montare a aparatelor auxiliare pentru
acționări industriale și automatizări
2.2. Identificarea subansamblurilor 5p
constructive ale aparatelor auxiliare
pentru acționări industriale și
automatizări
2.3. Verificarea funcționării aparatelor 10p
auxiliare pentru acționări industriale și
automatizări
2.4. Utilizarea corectă a SDV-urilor și 10p
aparatelor necesare executării lucrărilor
de demontare/montare/verificare a
aparatelor auxiliare pentru acționări
2.5. Completarea fișei tehnologice 10p

securitate în muncă, normelor de
protecție a mediului și de colectare
selectivă a deșeurilor
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Prezentarea fișei tehnologice 10p
de lucru puncte
3.2. Utilizarea vocabularului de 5p
lucru
Fișă tehnologică – model
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ
Denumirea operației tehnologice
Tipul aparatului auxiliar supus operației
de verificare
SDV-uri și utilaje utilizate la execuție
Ordinea operațiilor tehnologice parcurse
la executării lucrării de demontare/
montare/verificarea funcționării
Subansambluri ale aparatelor studiate
identificate
3 norme de SSM și PSI respectate în
timpul executării lucrării
2 norme de protecție a mediului și de
colectare selectivă a deșeurilor
 Florin Mareș, Ionel Ilie Conț, Jana Popa, Aparate electrice, clasa a X-a, învățământ liceal,
domeniul de pregătire Electric, Editura CD PRESS, 2018;
 Florin Mareș, Grigore Fetecău, Doinița Bălășoiu, Tatiana Bălășoiu, Sorin Enache, Dumitru
Federenciuc, Elemente de comandă și control pentru acționări și sisteme de reglare
automată, manual pentru clasele a XI-a și a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria,
2002;
 Năstase Bichir, Dan Mihoc, Corneliu Boțan, Sabina Hilohi, Mașini, aparate, acționări și
automatizări, manual pentru clasele a XI-a și a XII-a licee industrial și școli profesionale,
EDP, RA – București, 1998;
 Auxiliar curricular Aparate electrice, PHARE, 2008
EXEMPLUL 3
Tema 1: Aparate pentru instalații de iluminat și prize


5.1.1 Aparate electrice de 5.2.1 Asocierea fiecărui tip 5.3.2 Cooperarea cu colegii de
joasă tensiune de aparat electric de joasă echipă în scopul îndeplinirii
(clasificare, rol tensiune cu rolul funcțional sarcinilor de la locul de muncă
funcțional, mărimi și domeniul de utilizare 5.3.4 Încadrarea în normele
nominale, subansambluri corespunzător de timp alocate pentru
constructive, notații și 5.2.4 Decodificarea fiecare lucrare
semne convenționale, notațiilor și semnelor 5.3.5 Asumarea inițiativei în
utilizări) convenționale ale rezolvarea unor probleme
aparatelor electrice de 5.3.10. Respectarea normelor
-aparate pentru instalații
joasă tensiune din de protecție a mediului și de
electrice de iluminat și
schemele electrice colectare selectivă a
prize
deșeurilor
Activitate realizată prin metoda CUBULUI

Metoda CUBULUI reprezintă o modalitate de predare-învățare ce valorifică resursele elevilor de
participare conștientă la descoperirea cunoștințelor și a relațiilor dintre acestea. Este una dintre
metodele cel mai clar consacrate dezvoltării gândirii critice.
Structurarea învățării pe baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor șase fețe ale
cubului) provoacă elevii în principiu pe întregul traseu al nivelurilor cognitive propuse de Bloom,
în cadrul taxonomiei sale.
Colectivul clasei se împarte în 6 grupe
DESCRIE aparatele și componentele unei instalații de iluminat și prize
COMPARĂ modul de amplasare a componentelor
ANALIZEAZĂ modalitatea de realizare a circuitelor
ASOCIAZĂ aparatele și componentele pe circuite
PRECIZEAZĂ măsurile de protecția muncii
ARGUMENTEAZĂ respectarea schemei și funcționalitatea ei
Grupa 1 DESCRIE aparatele și componentele unei instalații de iluminat și prize:

- siguranțe fuzibile/automate, cutia pentru siguranțe, doze de aparat, de ramificație,
prize, întrerupătoare, corpuri de iluminat, contor, tuburi de protecție, cleme de prindere,
conductoare
Grupa 2 COMPARĂ modul de amplasare a componentelor:
- aparent/ pe tencuială
- îngropat/sub tencuială
- condițiile de realizare a montajului în funcție de tipul construcției
Grupa 3 ANALIZEAZĂ modalitatea de realizare a instalației electrice
- montarea siguranțelor în cutia corespunzătoare
- prinderea dozelor de aparat și de ramificație
- introducerea cablurilor în tuburile de protecție
- fixarea tuburilor de protecție cu cleme de prindere sau în tencuială
- montarea corpurilor de iluminat
- realizarea conexiunilor la prize, la corpurile de iluminat
- ramificarea circuitelor în doze
- conectarea instalației la sursa de alimentare
Grupa 4 ASOCIAZĂ aparatele și componentele pe circuite:
- de lumină: siguranțe, cabluri, doze de ramificație, doze de aparat, corpuri de iluminat
- de prize: siguranțe, cabluri, doze de ramificație, doze de aparat, prize
Grupa 5 PRECIZEAZĂ măsurile de protecția muncii
- norme de protecția muncii
- echipament de protecție
Grupa 6 ARGUMENTEAZĂ respectarea schemei și funcționalitatea ei
- Verificare: prin realizarea comenzilor posibile, la parametrii nominali, în regim normal de
funcționare;
- Întreținere curentă: controlul periodic al funcționării normale, verificarea integrității, a
legăturilor electrice
- Localizare: prin observare, prin măsurare
Resurse materiale:
- Schema electrică;
- Stand instalație de iluminat și prize;
Durată: 30 minute
- Etape de lucru:
o Profesorul împarte colectivul de elevi în șase grupe;
o Distribuie fiecărei grupe sarcina de lucru prin rostogolirea cubului;
o Afișează/ schema electrică:
o Pregătește standul cu instalația de iluminat și prize;
o Solicită desemnarea unui raportor al fiecărei grupe;

o Stabilește timpul de rezolvare a sarcinilor de lucru.
- Rezolvare:
1. Citiți cerințele sarcinii de lucru corespunzătoare echipei din care faceți parte;
2. Completați în fișă răspunsurile;
3. Desemnați raportorul;
4. Prezentați fișa.
Fișa de lucru pentru Grupa 1 DESCRIE aparatele și componentele unei instalații de iluminat și
prize
Denumire Rol funcțional Caracteristici/Simbol
componentă/aparat
Fișa de lucru pentru Grupa 2 COMPARĂ modul de amplasare a componentelor

Aparent/ pe tencuială Îngropat/sub tencuială Condițiile de realizare a
montajului în funcție de
tipul construcției
DA/NU DA/NU
Fișa de lucru pentru Grupa 3 ANALIZEAZĂ modalitatea de realizare a instalației electrice

Aparat/componentă Operația de montare
Siguranțe
Dozele de aparat și de ramificație
Cabluri și conductoare
Tuburile de protecție
Corpurile de iluminat
Fișa de lucru pentru Grupa 4 ASOCIAZĂ aparatele și componentele pe circuite

Circuitul de iluminat Circuitul de prize
Fișa de lucru pentru Grupa 5 PRECIZEAZĂ măsurile de protecția muncii

Norme de protecția muncii Echipament de protecție
Fișa de lucru pentru Grupa 6 ARGUMENTEAZĂ respectarea schemei și funcționalitatea ei
Verificarea funcționării Întreținere curentă Localizare defecte
1. https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-
Preuniversitar/2016/liceal/standarde/SPP_niv4_Tehnician%20metrolog.pdf
2. https://www.edu.ro/curriculum-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-liceal-
tehnologic
3. https://projects.ulbsibiu.ro/teachon/teachon/?page_id=1012
Tema 1: EXECUTAREA INSTALAȚIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT ȘI PRIZE
Tip de evaluare: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE LABORATOR ȘI/SAU INSTRUIRE

PRACTICĂ

5.1.1 Aparate electrice de 5.2.4 Decodificarea 5.3.2. Cooperarea cu colegii
joasă tensiune (clasificare, notațiilor și semnelor de echipă în scopul
rol funcțional, mărimi convenționale ale îndeplinirii sarcinilor de la
nominale, subansambluri aparatelor electrice de locul de muncă
constructive, notații și joasă tensiune din schemele 5.3.4. Încadrarea în
semne convenționale, electrice normele de timp alocate
utilizări) 5.2.6.Alegerea pentru fiecare lucrare
-aparate pentru instalații materialelor, SDV-urilor și 5.3.6. Respectarea
electrice de iluminat și aparatelor necesare normelor de securitate la
prize realizării operațiilor de locul de muncă, precum și a
5.1.2 Lucrări de montare și montare a aparatelor normelor de prevenire și
executare a conexiunilor electrice de j.t. stingere a incendiilor
aparatelor electrice de j.t., 5.2.7.Realizarea operațiilor 5.3.7. Purtarea permanentă
conform fișelor tehnologice de montare a aparatelor și cu responsabilitate a
electrice de j.t., cu echipamentului de
respectarea succesiunii protecție în scopul
etapelor, conform fișelor prevenirii accidentelor de
tehnologice muncă și a bolilor
5.2.8.Executarea profesionale
conexiunilor electrice la 5.3.8. Asumarea
bornele aparatelor electrice responsabilității pentru
de j.t. deciziile luate referitoare la
5.2.9.Verificarea lucrările executate
funcționării aparatelor 5.3.9. Respectarea
electrice de j.t. după avertizărilor în caz de
finalizarea operațiilor de pericol la locul de muncă
montare 5.3.10. Respectarea
5.2.10.Utilizarea normelor de protecție a
echipamentului de lucru și mediului și de colectare
de protecție specific locului selectivă a deșeurilor
de muncă
o Profesorul organizează clasa pe grupe de 3-4 elevi;
o Elevul primește schema electrică și fișa de lucru;
o Profesorul indică locul unde sunt materialele și SVD-urile;
o Profesorul indică timpul de lucru.
Resurse materiale:
- Schema electrică, fișa de lucru;
- Aparate de conectare și protecție;
- Cabluri și conductoare;
- Scule și dispozitive;
- Aparate de măsurat.
Durată: 90 minute
Realizați o instalație de iluminat și prize în montaj îngropat sau aparent
1. Citirea schemei electrică cu componentele din schema prezentată.
2. Alegerea materialelor și a SDV-urilor necesare realizării lucrării

3. Organizarea ergonomică a locului de muncă
4. Executarea instalației de iluminat și prize
5. Utilizarea corectă a materialelor și SDV-urilor
6. Verificarea funcționării instalației executate prin acționarea aparatelor
7. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă
8. Prezentarea succesiunii operațiilor
9. Utilizarea vocabularului de specialitate în prezentarea sarcinii de lucru
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Citirea schemei electrice 15
lucru 1.2. Alegerea materialelor și a SDV-urilor 10
necesare realizării lucrării
1.3. Organizarea ergonomică a locului de 10
muncă
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Executarea instalației de iluminat și 25
lucru puncte prize
2.2. Utilizarea corectă a materialelor și 5
SDV-urilor
2.3 Verificarea funcționării instalației 15
executate prin acționarea aparatelor
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 5
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Prezentarea succesiunii operațiilor 10
de lucru puncte
3.2. Utilizarea vocabularului de 5
lucru
1. https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-
Preuniversitar/2016/liceal/standarde/SPP_niv4_Tehnician%20metrolog.pdf
2. https://www.edu.ro/curriculum-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-liceal-
tehnologic
3. https://www.edu.ro/listele-na%C8%9Bionale-temelor-pentru-proba-practic%C4%83-
%C8%99i-fi%C8%99ele-de-evaluare-ale-temelor-pentru-proba
EXEMPLUL 4
Domeniul de pregătire profesională: electric
Tema: Rezolvaţi cerinţele cuprinse în fişa ce conţine Etape de lucru privind elemente
constructive, defecte şi remedieri la funcţionarea contactoarelor electromagnetice
Tip de activitate: de instruire practică
Rezultate ale învăţării vizate

5.1.1. Aparate electrice de 5.2.3. Identificarea subansam 5.3.1. Asumarea, în cadrul
joasă tensiune (rol blurilor constructive ale echipei de la locul de muncă
funcţional, subansambluri aparatelor electrice de j.t.; a responsabilităţii pentru
constructive, utilizări). 5.2.5. Interpretarea cerinţelor sarcina de lucru primită;
5.1.4. Lucrări de întreţinere precizate în fişele tehnologice; 5.3.2. Cooperarea cu colegii
a aparatelor electrice de 5.2.6. Alegerea materialelor, de echipă în scopul
joasă tensiune conform S.D.V.-urilor şi aparatelor îndeplinirii sarcinilor de la
fişelor tehnologice: necesare realizării operaţiilor de locul de muncă
- operaţii de montare a aparatelor electrice 5.3.6. Respectarea normelor
demontare/mon tare a de j.t.; de securitate la locul de
aparatelor electrice de JT 5.2.7. Realizarea operaţiilor de muncă precum şi a normelor
- operaţii de verificare a montare a aparatelor electrice de prevenire şi stingere a
funcţionării de j.t. cu respectarea incendiilor;
- materiale, S.D.V.-uri, succesiunii etapelor conform 5.3.8. Asumarea
apara te de măsură şi fişelor tehnologice; responsabilită ţii pentru
control necesare 5.2.9. Verificarea funcţionării deciziile luate refe ritoare la
aparatelor electrice de j.t. după lucrările executate;
- fişa tehnologică
finalizarea operaţiilor de 5.3.10. Respectarea
- Norme S.S.M. şi P.S.I.
montare; normelor de protecţie a
5.1.5 Surse de informare şi mediului şi de colectare
5.2.10. Utilizarea echipamentului
documentare pentru aparate selectivă a deşeurilor.
de lucru şi de protecţie specific
electrice de joasă tensiune
locului de muncă;
5.1.7 Norme de protecţia
5.2.16. Executarea operaţiilor
mediului şi de gestionare a
de montare/demontare
deşeurilor
corespunzătoare lucrărilor de
întreţinere specifice aparatelor
electrice de j.t.;
5.2.17. Verificarea funcţionării
aparatelor electrice de j.t. după
finalizarea lucrărilor de
întreţinere;
5.2.18. Utilizarea
echipamentului de lucru şi de
protecţie specific locului de
muncă;
5.2.19. Valorificarea surselor de
informare şi documentare
pentru aparate electrice de
joasă tensiune;
5.2.22 Recuperarea şi refolosirea

materialelor în cadrul lucrărilor
de montare / întreţinere a
aparatelor electrice
Activitate realizată prin metodă de acţiune efectivă – lucrare practică

Ca metodă instructiv-educativă, lucrarea practică reprezintă o succesiune de etape în care
predomină acţiunea operaţională reală. Metoda valorifică resursele dezvoltate prin exerciţiu şi
algoritmizare, integrându-le la nivelul unor activităţi de instruire cu obiective specifice de ordin
productiv. În acelaşi timp, lucrarea practică reprezintă o metodă de cercetare care permite
elevilor confruntarea directă cu o situaţie reală care favorizează cunoaşterea inductivă.
Mod de organizare a activităţii /a clasei:

Grupe de 3 – 4 elevi
Resurse materiale:
Panouri didactice cuprinzând contactoare cu diverse defecţiuni (ex. un contactor funcţionează cu
zgomot puternic, unul nu funcţionează, iar la al treilea intră în funcţiune electromagnetul, dar
nu conectează consumatorul), întreruptoare automate (siguranţe automate), releu termic, motor
electric, butoane, sursă de tensiune la 230 V
Durată: 100 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conţinutul ales:

Etape de lucru:
Aţi primit fişa cu şapte elemente de puzzle. Notaţi pe caietele de practică aspectele solicitate
folosind fişa de documentare.
Alegeţi aparatele de măsură pe care urmează să le utilizaţi pentru determinarea defectelor de pe
standurile pe care le aveţi la dispoziţie.
Identificaţi defecţiunile de pe panourile cu contactoare puse la dispoziţie.
Verificaţi continuitatea pe circuitul contactelor auxiliare şi pe circuitul de alimentare al bobinei
contactorului.
Înlocuiţi componentele defecte sau reparaţi-le acolo unde este cazul.
Respectaţi Normele de Tehnica Securităţii în Muncă şi utilizaţi corespunzător vocabularul de
specialitate.
Aveţi la îndemână panouri didactice cu contactoare introduse în circuite. În vederea localizării
defectelor de pe panouri răspundeţi cerinţelor din dreptul fiecărui puzzle şi ordonaţi toate
piesele astfel încât înşiruirea să fie logică. Cercetaţi indicaţiile de remediere din tabelul ce
conţine defecte cauze şi remedieri.
Aveţi la dispoziţie Fişa de documentare cu elementele componente ale contactorului, precum şi

tabelul cu defecte, cauze şi remedieri ale contactoarelor electromagnetice.
Aparate de măsură folosite
pentru măsurări la
Componente ale contactoare
icontactoarelor
lelectromagneticet
Metode de
localizare a
defectelor
Materiale folosite la confecţionarea
contactoarelor electromagnetice
Defecţiuni şi Etape de montare a
reciclarea deşeurilor contactoarelor electromagnetice
Verificări executate sub
tensiune
DEFECTE ALE APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE – CONTACTOARE AUTOMATE
Nr.
Defecte Cauza apariţiei Mod de remediere
crt.
1. Contactele sunt Încălzire prea mare. Se verifică continuitatea în lipsa tensiunii
uzate sau perlate Se înlocuiesc contactele.
2. Presiunea de con Tensiune de alimentare a bobinei electromagnetului prea Se verifică circuitele de alimentare a bobinei
tact este prea mică, blocare sau montare incorectă a electromagnetului. electromagnetului, respectiv montarea acestuia.
mică
3. Contactorul nu a. Bobina electromagnetului este întreruptă sau arsă (are Se verifică continuitatea conductorului.
se închide spirele scurtcircuitate). Se înlocuieşte bobina.
b. Bobina electromagnetului nu este alimentată deoarece: Se verifică circuitul de alimentare al bobinei şi se
- fuzibilul siguranţei din circuitul de alimentare este topit; remediază întreruperea.
- circuitul de comandă este întrerupt;
- releul termic / electromagnetic este armat.
4. Contactorul a. Tensiunea de alimentare a bobinei electromagnetului este Se alimentează bobina cu tensiunea corectă.
funcţionează cu prea mică.
zgomot puternic b. Spira în scurtcircuit s-a întrerupt. Se înlocuieşte spira în scurtcircuit.
c. Suprafeţele de contact ale armăturilor electromagnetului Se curăţă suprafeţele sau în cazul deformării se
sunt murdare sau deformate. rectifică, iar dacă nu este posibil se înlocuieşte
electromagnetul.
d. Electromagnetul nu se închide din cauza montării incorecte. Se verifică montarea electromagnetului sau a
contactelor şi se înlătură blocările.
5. Bobina se a. Suprafeţele de contact ale armăturilor electromagnetului Se curăţă suprafeţele sau, în cazul deformării se
încălzeşte sunt murdare sau deformate. rectifică, iar dacă nu este posibil se înlocuieşte
excesiv electromagnetul.
b. Electromagnetul nu se închide din cauza montării incorecte. Se verifică montarea electromagnetului sau a
contactelor şi se înlătură blocările.
c. Bobina are spire scurtcircuitate. Se înlocuieşte bobina.
6. Contactele a. Curentul stabilit în circuit depăşeşte capacitatea de Se înlocuiesc contactele.
s – au sudat închidere a contactelor.
b. Contactele s-au uzat. Se curăţă contactele sau se înlocuiesc.
c. Arcurile contactelor s-au slăbit. Se înlocuiesc arcurile slabe.
d. Bobina electromagnetului este alimentată cu tensiune Se alimentează corect bobina electromagnetului.
redusă.
Contactoare – fişă de documentare
Contactoarele şi ruptoarele sunt aparate care servesc la stabilirea, întreruperea sau

comutarea diferitelor circuite electrice.
Închiderea şi deschiderea circuitelor se va realiza, automat, prin deplasarea
contactelor mobile sub acţiunea unei forţe electromecanice, forţă obţinută prin
parcurgerea unui electromagnet de către un curent electric, comandat de un operator sau
un calculator.
Contactoarele (fig. 1) sunt cele mai răspândite aparate din instalaţiile de comandă şi
automatizare. Practic pentru conectarea şi deconectarea fiecărui motor electric, la fel ca
şi pentru alte receptoare, cum sunt rezistenţe, condensatoare, instalaţii de iluminat,
cuptoare etc. se folosesc contactoare, deoarece ele permit acţionarea de la distanţă la
primirea unui impuls care poate fi dat manual sau automat.
Contactorul îndeplineşte funcţia de aparat de manevră, închizând sau deschizând, sub
sarcină, circuitul principal, la comanda voită a unui operator.
Contactoarele au o frecvenţă mare la uzura electrică şi mecanică.
Fig. 1 Tipuri de contactoare.
Oricare ar fi varianta constructivă a contactorului, el este alcătuit din următoarele

elemente (fig. 2):
- circuitul principal de curent;

- circuitul de comandă;
- circuite auxiliare;
- camerele de stingere;
- elemente izolante;
- elemente metalice;
- elemente de fixare.
Fig. 2 Elemente componente ale
contactorului RG – 10A
1 – bobină;
2 – contacte principale;
3 – contacte auxiliare normal
închise – NI;
4 – contacte auxiliare normal
deschise – ND;
5 – armătura mobilă;
6 – carcasă;
7 – bornele bobinei.
Gama nouă de contactoare
modulare permite interconectarea
unor elemente ce fac posibilă
mărirea gamei funcţionale. Pentru
contactorul din seria DIL,
specificaţia cifrelor este
următoarea:
1 – contactor tip DIL;
2 – contacte auxiliare laterale;
3 – blocaj mecanic;
4 – contacte auxiliare frontale;
5 – releu de temporizare electronic
6 – releu de temporizare pneumatic;
7 – releu termic;
8 – dispozitiv de protecţie.
Fig. 3. Elemente interschimbabile utilizate pentru contactorul tip DIL.
Durata de serviciu a contactelor este egală cu 1/10…1/5 din durata de serviciu

mecanică şi este foarte mult influenţată de natura sarcinii din circuitul comandat.
În regimuri grele de lucru, se recomandă, pentru a se evita uzura rapidă a
contactelor, să fie ales un contactor supradimensionat.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Analiza sarcinii de lucru şi identificarea
planificarea sarcinii de puncte soluţiei de rezolvare – completarea celor 15 p
lucru şapte elemente de puzzle
1.2. Identificarea aparatelor de măsură ce
urmează a fi utilizate pentru detectarea 10 p
defectelor
1.3. Identificarea elementelor componente
ale contactoarelor primite conform celor 10 p
prezentate în Fişa de documentare.
2. Realizarea sarcinii 50 2.1. Determinarea continuităţii bobinei
7p
de lucru puncte contactoarelor
2.2. Determinarea continuităţii pe circuitele
7p
contactelor auxiliare
2.3. Identificarea defectelor şi remedierea
10 p
acestora conform tabelului anexat
2.4. Repararea sau înlocuirea componentelor
20 p
defecte ale contactoarelor
2.5. Respectarea normelor de sănătate și
6p
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Calitatea şi aspectul lucrării realizate 8p
de lucru puncte
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate
în prezentarea sarcinii de lucru 7p
Bălăşoiu, T., Bălăşoiu, D.Aparate electrice, Auxiliar curricular, 2008

Mareş, F. Echipamente electrice, Auxiliar curricular, cl. a X-a, domeniul electric, 2010
Marinescu, P. - Remedierea defectelor instalaţiilor şi echipamentelor electrice de joasă
tensiune, Auxiliar curricular, 2009
*** Didactica sau ştiinţa procesului de învăţământ, suport
curs,https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&es
rc=s&source=web&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ah
UKEwjGq-
D7qtn5AhWWhP0HHfRmC5oQFnoECAgQAQ&url=ht
tps%3A%2F%2Fdppd.tuiasi.ro%2Fwp-
content%2Fuploads%2F2020%2F01%2FPedagogie-
II-suport-de-
curs.pdf&usg=AOvVaw0O2vZgFtKKhdglyDr2wrRg
EXEMPLUL 5
Anul de studiu – clasa a X-a, învățământ profesional
Domeniul de pregătire profesională: electric
Tema: Încercările transformatorului monofazat:

1.1 Încercarea la funcționarea în gol a transformatorului monofazat
1.2 Încercarea la funcționarea în scurtcircuit a transformatorului monofazat

6.1.1. Mașini electrice 6.2.1. Decodificarea notaţiilor 6.3.1. Asumarea, în cadrul
(clasificare, notații, semne şi semnelor convenţionale ale echipei de la locul de muncă,
convenționale, mărimi maşinilor din schemele a responsabilităţii pentru
nominale): electrice sarcina de lucru primită
6.2.2. Identificarea valorilor
-transformatoare electrice
mărimilor nominale 6.3.2. Cooperarea cu colegii
monofazate
caracteristice maşinilor de echipă în scopul
electrice îndeplinirii sarcinilor de la
locul de muncă
6.1.3. Lucrări de 6.2.11. Selectarea
întreţinere a maşinilor materialelor, SDV-urilor şi 6.3.5. Asumarea iniţiativei în
electrice, conform fişelor aparatelor de măsură necesare rezolvarea unor probleme
tehnologice: lucrărilor de întreţinere a
-operaţii de verificare a maşinilor electrice 6.3.6. Respectarea normelor
funcţionării; 6.2.13. Verificarea de securitate la locul de
funcţionării mașinilor electrice muncă, precum şi a normelor
de după finalizarea lucrărilor de prevenire şi stingere a
de întreţinere incendiilor
Comunicarea rezultatelor 6.3.7. Purtarea permanentă şi

activităţilor desfăşurate; cu responsabilitate a
Utilizarea corectă a echipamentului de protecţie
vocabularului de specialitate în scopul prevenirii
în procesul de comunicare la accidentelor de muncă şi a
locul de muncă. bolilor profesionale
Activitate realizată prin metoda DIAGRAMA VENN

Una dintre metodele interactive ce poate fi integrată în activităţile de învăţare este
DIAGRAMA VENN.
O diagramă Venn este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial. Ea poate
fi folosită pentru a arăta asemănările şi diferenţele dintre două idei sau concepte.
Profesorul cere elevilor să construiască o asemenea diagramă completând în perechi
doar câte un cerc care să se refere la unul din cele două concepte. Apoi se pot grupa câte
patru pentru a-şi compara cercurile, completând împreună zona de intersecţie a lor cu
elementele comune celor două concepte.
Metoda se foloseşte, mai ales, în etapa de reflecţie pentru evaluarea unei unităţi de
învăţare (se face o paralelă între temele întâlnite). Metoda constituie o strategie de
învăţare care îmbină cooperarea cu competiţia: realizează un feed-back activ, într-un mod
plăcut, energizant şi mai puţin stresant decât metodele clasice de învăţare-evaluare.
Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacitatea de a lucra în perechi sau
în grup. S-a dovedit practic faptul că pentru a completa o diagramă Venn, trebuie să
cunoşti bine problema studiată. Antrenaţi în acest joc, chiar şi elevii mai timizi se simt
încurajaţi, comunică mai uşor şi participă cu plăcere la o activitate care, altfel, îi
stresează. Profesorii pot folosi Diagramele Venn într-o lecție de fixare și consolidare a
ceea ce au învăţat elevii sau ca un mijloc rapid, informal, de a verifica ceea ce au înţeles.
Avantajele metodei:
- îi ajută pe elevi să organizeze informaţiile vizual pentru a compara, a deosebi sau a
găsi similarităţi şi diferenţe
- dezvoltarea gândirii critice
- caracterul formativ şi informativ
- valorificarea experienţei proprii a elevilor
- determinarea elevilor de a căuta şi dezvolta soluţii la diverse probleme
- evidenţierea modului propriu de înţelegere
- climatul antrenant, relaxat, bazat pe colaborarea, încrederea şi respectul dintre
profesor-elevi, elev-elev
Dezavantajele metodei:
- timpul necesar din partea profesorului pentru pregătirea materialului preliminar;
- timpul necesar activităţii elevilor;
- unii elevii sunt tentaţi să nu participe la rezolvarea sarcinilor;

Activitate în perechi, pe grupe sau cu întreaga clasă
Resurse materiale:
Tablă/ flipchart, marker
Durată: 20 minute

- Etape de lucru:
Se cere elevilor să realizeze o comparaţie între proba de încercare la mers în gol şi cea de
funcționare în scurtcircuit a transformatorului monofazat, găsind caracteristici individuale
ale fiecărui tip de probă şi caracteristici comune.
În acest sens se vor face referiri la:

- scopul fiecărei probe/încercări
- particularitățile schemei de montaj
- domeniile de măsurare ale aparatelor din schema electrică
- mărimile electrice măsurate
- mărimile electrice calculate
o evidențierea unor posibile defecte
Vor completa individual, în perechi doar câte un cerc care să se refere la unul din cele
două concepte. Apoi se pot grupa în perechi sau printr-o activitate frontală, cu întreaga
clasă, se vor compara cercurile, completând zona de intersecţie a cercurilor cu elementele
comune celor două concepte.
- Un exemplu de rezolvare:
Încercarea la mers în gol a transformatorului COMUN Încercarea la scurtcircuit a

monofazat transformatorului monofazat
- sunt probe/încercări
- scoate în evidență starea de funcționare a profilactice care se realizează - scoate în evidență starea de funcționare a
miezului magnetic al transformatorului după reparare sau la darea în înfășurărilor electrice ale transformatorului
funcțiune a transformatorului
- se folosesc un
autotransformator, un
ampermetru, un wattmetru,
un voltmetru montate în
circuitul primar al
transformatorului supus
- se aplică în înfășurarea primară tensiunea - se aplică în înfășurarea primară curentul
încercării
nominală (voltmetrul V1 are domeniul ales în - dau informații despre starea primar nominal (ampermetrul A1 se alege în
funcție de tensiunea primară nominală) unor elemente componente funcție de I1n)
- înfășurarea secundară este deschisă prin compararea unor mărimi - înfășurarea secundară este legată în
- se măsoară U1n, P10, U20 scurtcircuit
electrice obținute cu cele din
- se calculează kT, pierderile în fier PFe=P10, io% cataloagul traformatorului - se măsoară I1n, P1k, I2k
- valorile mari ale pierderilor în fier indică - se calculează uk%, pierderile în cupru,
supus probei
defecte ale miezului magnetic - valorile mari ale pierderilor în cupru indică
-sunt regimuri limită de
funcționare a unui defecte ale înfășurărilor electrice
transformator monofazat
Elevii vor studia în prealabil conținutul lucrării de laborator, pentru a cunoaște
scopul ficărei lucrări, mărimile electrice care se măsoară și cele care se determină prin
utilizarea formulelor de calcul, precum și modalitatea de interpretare a rezultelor
obținute, accesând linkurile:
Referat Incercarea la mers in gol
Referat Incercarea la scurtcircuit
De asemenea, pentru situațiile în care laboratorul tehnologic nu dispune de dotarea
necesară pentru realizarea practică a acestor lucrări sau în situația învățării în regim
online, se recomandă parcurgerea lucrărilor de laborator referitoare la regimurilor de
funcționare ale transformatorului electric, postate la adresele:
https://www.youtube.com/watch?v=cOmzT0gWvZY&ab_channel=RaduLuncan
https://www.youtube.com/watch?v=3dbNrOTgiE8&ab_channel=OvidiuCraiu
Conţinuturile incluse în prezentele repere metodologice le oferă elevilor cunoştinţe
care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice şi creative privind analizarea
construcției mașinilor electrice de curent continuu sau alternativ, înțelegerea principiului
de funcționare a unui motor electric de curent continuu sau alternativ, aflat în dotarea
laboratorului tehnologic sau la agenţii economici parteneri unde-şi desfăşoară pregătirea
practică. Aceastea le va asigura baza necesară pentru studierea altor module de
specialitate referitoare la activități de întreţinere pentru o gamă largă de maşini şi
transformatoare electrice, pe care le vor utiliza la locul de muncă sau/şi în instalaţiile
electrice, în condiţiile participării lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat
pe nevoile şi aspiraţiile proprii. Resursele educaționale deschise propuse prin linkurile de
mai jos, pot fi utilizate atât pentru modulul ”Mașini electroce” de la școala profesională,
clasa a X-a, domeniul electric, cât și pentru clasa a XI-a liceu, domeniul electric:
https://www.wisc-online.com/learn/career-clusters/stem/iau11508/the-dc-motor
https://www.wisc-online.com/learn/career-clusters/stem/dce17115/fundamentals-of-a-
dc-motor
https://www.wisc-online.com/learn/career-clusters/stem/iau13808/the-shunt-motor-
open-field
1. Standarde de pregătire profesională pentru învățământul profesional, inclusiv dual
https://www.edu.ro/standarde-de-preg%C4%83tire-profesional%C4%83-
pentrucalific%C4%83ri-profesionale-de-nivel-3-si-4-al-cadrului
2. Curriculum pentru învățământul profesional, inclusiv dual https://www.edu.ro/planuri-
de-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-%C8%99iprograme-%C8%99colare-
%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-profesional
http://www.tvet.ro/index.php/ro/omen-391518052017.html
3. Hilohi S., Ghinea D., Bichir N. – Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi
sisteme de reglare automată, Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee tehnologice
profil tehnic, specializarea electrotehnică, EDP, Bucureşti 2002
4. Mareş, Fl., ş.a. - Maşini electrice. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007;
5. Oprea Crenguța Lăcrămioara -Strategii didactice interactive, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2009;
 Anul de studiu – Clasa a X-a, învățământ profesional
 Domeniul de pregătire profesională: electric
 Modulul 2: Aparate electrice
Tema: Încercările transformatorului monofazat:


6.1.1. Mașini electrice 6.2.1. Decodificarea 6.3.1. Asumarea, în cadrul
(clasificare, notații, semne notaţiilor şi semnelor echipei de la locul de
convenționale, mărimi convenţionale ale maşinilor muncă, a responsabilităţii
nominale): din schemele electrice pentru sarcina de lucru
6.2.2. Identificarea valorilor primită
-transformatoare electrice
mărimilor nominale
monofazate
caracteristice maşinilor 6.3.2. Cooperarea cu colegii
electrice de echipă în scopul
îndeplinirii sarcinilor de la
6.1.3. Lucrări de 6.2.11. Selectarea locul de muncă
întreţinere a maşinilor materialelor, SDV-urilor şi
electrice, conform fişelor aparatelor de măsură 6.3.5. Asumarea iniţiativei
tehnologice: necesare lucrărilor de în rezolvarea unor probleme
-operaţii de verificare a întreţinere a maşinilor
funcţionării; electrice 6.3.6. Respectarea
6.2.13. Verificarea normelor de securitate la
funcţionării mașinilor locul de muncă, precum şi a
electrice de după finalizarea normelor de prevenire şi
lucrărilor de întreţinere stingere a incendiilor
Comunicarea rezultatelor 6.3.7. Purtarea permanentă

activităţilor desfăşurate; şi cu responsabilitate a
Utilizarea corectă a echipamentului de protecţie
vocabularului de specialitate în scopul prevenirii
în procesul de comunicare la accidentelor de muncă şi a
locul de muncă. bolilor profesionale
Tip de evaluare: PROBĂ PRACTICĂ PENTRU ACTIVITATEA DE LABORATOR TEHNOLOGIC

Pe grupe de câte 4 elevi
- Jumătate dintre elevi efectuează încercarea la funcționarea în gol a transformatorului
monofazat și cealaltă jumătate de elevi realizează proba de încercare la scurtcircuit.
- În următoarea oră de laborator tehnologic rolurile se inversează.
Resurse materiale:
Sursă de curent alternativ monofazat, aparate de comutaţie, autotransformator
monofazat, transformator electric monofazat, aparate de măsurat (ampermetru,
voltmetre, wattmetru), conductoare de conexiuni, trusa electricianului
Durată: 50 minute
Un exemplu de metodă de evaluare bazată pe acţiune, care presupune instruirea

elevilor prin organizarea şi desfăşurarea unor activităţi practice de învăţare, îl
reprezintă lucrările de laborator.
Prin desfăşurarea de lucrări practice de laborator, elevii îşi formează priceperi şi

deprinderi de lucru necesare pentru viaţă şi pentru activitatea profesională, îşi dezvoltă
abilităţile de cooperare şi de lucru în echipă.
Lucrările de laborator se execută prin parcurgerea următoarelor etape:
1. Instructajul privind normele de protecţia muncii specifice lucrării, realizat de către

profesor, la începutul orei. Nu se permite realizarea de lucrări cu aparate sau instalaţii
defecte ori care au defecte de izolaţie a cablurilor sau a altor elemente de alimentare cu
energie electrică.
2. Planificarea individuală a muncii, prin prezentarea de către profesor a obiectivelor
lecţiei, distribuirea sarcinilor şi a responsabilităţilor. Elevii trebuie să ştie scopul lucrării,
schema montajului de lucru şi modalitatea de desfăşurare a lucrării. În acest sens, elevii
pot primi o fişă de lucru cu toate informaţiile necesare realizării lucrării de laborator. Se
recomandă ca elevii să lucreze în echipă, fiecare dintre ei având sarcini specifice.
3. Efectuarea propriu-zisă a lucrării de laborator. Elevii îşi aleg materialele şi
mijloacele potrivite scopului propus şi ţinând cont de recomandările din fişa de lucru,
realizează lucrarea practică.
4. Controlul şi autocontrolul execuţiei propriu-zise a lucrării de laborator. La
finalizarea lucrării de laborator, fiecare elev trebuie să analizeze modul în care a realizat
lucrarea, eventualele observaţii primite de la profesor, precum şi modul în care ar putea
să-şi îmbunătăţească munca.
Având la dispoziție schema electrică de mai jos, realizați încercarea la funcționarea în gol
a unui transformator monofazat:
I * W
ATR Tr
8 A a
A
*
230V
V1 V2
ca
X x
1. Scrierea relaţiilor de calcul pentru io%, KT, PFe.
2. Selectarea aparatelor de măsură, SDV-urilor, materialelor pentru realizarea probei de
funcționare în gol
3. Selectarea domeniilor de măsurare ale aparatelor electrice
4. Realizarea montajului de lucru pentru proba de funcționare în gol a transformatorului
5. Citirea indicaţiilor aparatelor de măsurat
6. Calcularea curentului de mers în gol io%, raportului de transformare KT și a pierderilor în
fier PFe
7. Organizarea datelor într-un tabel
8. Interpretarea rezultatelor obţinute
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Scrierea relațiilor de calcul pentru 10
planificarea sarcinii de puncte io%, KT, PFe.
lucru 1.2. Selectarea SDV-urilor, aparatelor, 15
materialelor necesare
muncă
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1.Selectarea domeniilor de măsurare 5
lucru puncte ale aparatelor electrice
2.2.Realizarea montajului conform 20
schemei electrice
2.3.Citirea indicaţiilor aparatelor de 5
măsurat
2.4.Calcularea curentului de mers în gol 5
io%, a raportului de transformare KT și a
pierderilor în fier PFe
2.5.Organizarea datelor într-un tabel 5
2.6.Respectarea normelor de sănătate și 10
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1.Descrierea operațiilor parcurse pentru 10
de lucru puncte încercarea la funcționarea în gol a
transformatorului monofazat
3.2.Utilizarea vocabularului de 5
lucru

Având la dispoziție schema electrică de mai jos, realizați încercarea la funcționarea în
scurtcircuit a unui transformator monofazat.
I *W
ATR Tr
A a
A1
*
230V
V A2
ca
X x
1. Scrierea relaţiilor de calcul pentru uk%, PCu
2. Selectarea aparatelor de măsură, SDV-urilor, materialelor pentru realizarea probei de
funcționare înscurtcircuit
3. Selectarea domeniilor de măsurare ale aparatelor electrice
4. Realizarea montajului de lucru pentru proba de funcționare în scurtcircuit a
transformatorului monofazat
5. Citirea indicaţiilor aparatelor de măsurat: Uk, P1k, I2k
6. Calcularea tensiunii de scurtcircuit uk% și a pierderilor în cupru PCu
7. Organizarea datelor într-un tabel
8. Interpretarea rezultatelor obţinute
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Scrierea relațiilor de calcul pentru 10
planificarea sarcinii de puncte uk%, PCu
lucru 1.2. Selectarea SDV-urilor, aparatelor, 15
materialelor necesare
muncă
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1.Selectarea domeniilor de măsurare 5
lucru puncte ale aparatelor electrice
2.2.Realizarea montajului conform 20
schemei electrice
2.3.Citirea indicaţiilor aparatelor de 5
măsurat Uk, P1k, I2k
2.4. Calcularea tensiunii de scurtcircuit 5
uk% și a pierderilor în cupru PCu
2.5.Organizarea datelor într-un tabel 5
2.6.Respectarea normelor de sănătate și 10
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1.Descrierea operațiilor parcurse pentru 10
de lucru puncte încercarea la funcționarea în scurtcircuit
a transformatorului monofazat
3.2.Utilizarea vocabularului de 5
lucru

Se propun ca resurse educaționale deschide, tutorialele postate la adresele:
https://www.wisc-online.com/learn/career-clusters/stem/iau9508/basic-dc-electrical-
motor-construction
https://www.wisc-online.com/learn/career-clusters/stem/iau16112/motor-control-
circuits
https://www.wisc-online.com/learn/career-clusters/stem/abc6115/reversing-the-
rotation-of-dc-motors
Acestea permit atât activități de studiu privind construcția și funcționarea mașinilor
electrice de curent continuu și alternativ, cât și activități de evaluare prin rezolvarea
testelor interactive pe care le conțin.
Resursele educaționale deschise propuse se adresează elevilor din clasele a X-a
școală profesională, domeniul electric și clasa a XI-a, liceu tehnologic, domeniul electric
(pentru munca independentǎ, în clasǎ), şi deopotrivă profesorilor de culturǎ tehnicǎ, la
modulele Mașini electrice, Întreținerea mașinilor electrice, instalațiilor și echipamentelor
energetice.
Reperele metodologice propuse sunt concepute pentru a veni în sprijinul elevilor şi
al candidaţilor la olimpiade şi concursuri şcolare de profil, care trebuie să facă dovada
capacităţii de înţelegere şi a abilităţilor practice dobândite în calificarea profesională
urmată şi, desigur, pentru a pregăti un profil al absolvenţilor cerut de sectoarele
economice şi de servicii.
Materialul se adresează totodată şi profesorilor, deoarece conferă reperelor
metodologice un caracter de ghid util, care să însoţească întregul parcurs didactic, oferind
posibilitatea unei evaluări practice formative şi sumative, prin raportarea la rezultatele
învăţării propuse şi prin măsurarea eficienţei/progresului înregistrat de elevi de la o
secvenţă la alta a instruirii.
1. Standarde de pregătire profesională pentru învățământul profesional, inclusiv dual
https://www.edu.ro/standarde-de-preg%C4%83tire-profesional%C4%83-
pentrucalific%C4%83ri-profesionale-de-nivel-3-si-4-al-cadrului
2. Curriculum pentru învățământul profesional, inclusiv dual https://www.edu.ro/planuri-
de-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-%C8%99iprograme-%C8%99colare-
%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-profesional
3. Hilohi S., Ghinea D., Bichir N. – Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi
sisteme de reglare automată, Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee tehnologice
profil tehnic, specializarea electrotehnică, EDP, Bucureşti 2002
4. Mareş, Fl., ş.a. - Maşini electrice. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007;
5.https://www.academia.edu/11303138/Masini_electrice_lab_1_Incercarea_in_gol_a_tran
sformatorului_electric
6. https://www.youtube.com/watch?v=cOmzT0gWvZY&ab_channel=RaduLuncan
7. https://www.youtube.com/watch?v=3dbNrOTgiE8&ab_channel=OvidiuCraiu
8. https://xdocs.ro/doc/lucrarea-4-studiul-transformatorului-monofazat-lo1q1mz37x8w
EXEMPLUL 1
Domeniul de pregătire profesională:Electric
Modulul 3: Mașini electrice
Tema: Subansambluri constructive de bază ale mașinii electrice; Circuitul magnetic,

circuitul electric, părțile mecanice

6.1.1. Mașini electrice( 6.2.3.Identificarea 6.3.1. Asumarea în cadrul
clasificare, notare și semne subansamblurilor echipei de la locul de muncă
convenționale, mărimi constructive ale fiecărei a responsabilității pentru
nominale, subansambluri categorii de mașini sarcina primită;
constructive, domenii de electrice. 6.3.2. Cooperarea cu colegii
utilizare) de echipă în scopul
îndeplinirii sarcinilor de la
locul de muncă;
6.3.6. Respectarea normelor
de securitate la locul de
muncă, precum și a
normelor de prevenire și
stingere a incendiilor.
Activitate realizată prin metoda METODA MOZAICULUI+ METODA ORGANIZATORULUI

GRAFIC.
Scurtă descriere a metodelor:

Una dintre metodele colaborative care îi ajută pe elevi să învețe este metoda mozaicului.
Aceasta presupune împărțirea grupului de elevi în mai multe grupe de lucru, coordonate
de către profesor, iar participanții trebuie să se ajute unii pe alții să învețe. Metoda poate
fi folosită atunci când se citește un text sau când se realizează un studiu de grup, în orice
domeniu al curriculumului sau la orice grupă de vârstă. Ca și alte activități de învățare
prin cooperare, metoda Mozaic folosește grupuri inițiale (grupurile „casă”) și grupuri de
experți, care își însușesc cu ajutorul colegilor conținutul corespunzător.
Organizatorul grafic poate fi folosit ca produs, modalitate de organizare a cunoștințelor, în
metodele Turul galeriei, Carusel sau formă de esențializare a informațiilor în metoda
Mozaicul sau Cubul.
Organizatorul grafic este o metodă de învăţare activă care facilitează esenţializarea unui
material informativ prin schematizarea ideilor. Această metodă ajută elevii să facă
corelaţii între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau ce vor trebui să răspundă.
De asemenea, profesorii sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze
mai bine ceea ce vor preda sau evalua. Organizatorul grafic se poate utiliza pentru
prezentarea structurată a informaţiei în mai multe moduri: comparativ, descriptiv,
secvenţial, de tipul cauză-efect, problematizat etc.
Obiective:
- identificarea părților componente de bază ale mașinilor electrice;
- descrierea părților componente de bază ale mașinilor electrice;
- descrierea rolului functional al fiecărei părți componente de bază.

în echipe de elevi (3 echipe)
Resurse materiale:
- Fișe de documentare/ Prezentare ppt/soft educational/filme de prezentare;
- Fișe de laborator/lucru;
- Computer/laptop cu conexiune la internet pentru fiecare expert;
- Foi flipchart;
Durată: 30 minute

- Etape de lucru:
 Pasul 1: Se anunţa tema (Subansambluri constructive ale mașinilor electrice), şi

metodele de lucru.
 Pasul 2: Se constituie grupurile cooperative sau grupurile „casă” prin numărarea
elevilor până la 3. Fiecare dintre ei va primi o fișă despre subansamblurile mașinilor
electrice și, până la sfârșitul orei, elevii vor trebui să înțeleagă, să cunoască acest
conținut și să aplice informațiile în contexte noi.
Astfel, toți elevii cu numărul 1 vor primi două fișe (teoretică și practică) care
conține informații și sarcini de lucru legate de subansamble constructive- circuitul
magnetic, cei cu numărul 2 vor primi două fișe (teoretică și practică) care conține
informații și sarcini de lucru legate de subansamble constructive – circuitul electric,
cei cu numărul 3 vor primi două fișe (teoretică și practică) care conține informații și
sarcini de lucru legate de subansamble constructive – părțile mecanice.
Dacă profesorul are la dispoziție laptopuri/tablete etc, fișele de documentare pot fi
postate în clasa virtuală și accesate de către elevii experți. Dacă profesorul are la
dispoziție și tablete grafice, rezolvarea fișelor de lucru se poate realiza pe acestea,
rezultatul final putând fi postat direct în clasa virtuală.
 Pasul 3: Fiecare grup își va desemna expertul. Fiecare elev devine expert pe
subiectul discutat în grupul de experți și devine responsabil de predarea
cunoștințelor dobândite celorlalți membri din grupul cooperativ. Dacă elevii din
grupurile de experți întâmpină dificultăți de orice natură, profesorul intervine
pentru a se asigura de înțelegerea corectă a subiectului. Activitatea în grupul de
experți durează circa 10 minute. În funcție de stilurile de învățare, profesorul
poate desemna elevul care va juca rolul expertului.
 Pasul 4: Fiecare elev-expert revine apoi în grupul inițial și prezintă celorlalți
coechipieri lucrurile învățate. Colegii pot adresa expertului întrebări pentru a-și
clarifica anumite lucruri. Expertul la rândul său adresează colegilor întrebări pentru
a se convinge că toți au înțeles conținutul nou. Obiectivul grupului este ca toți
membrii acestuia să învețe materialul prezentat și fiecare expert este responsabil
de acest lucru. Activitatea va dura 15 minute.
 Pasul 5: Membrii vor colabora în rezolvarea cerintei, apoi vor organiza grafic
continuturile.
 Pasul 6: Fiecare echipa îşi va prezenta reprezentarea grafica în ordinea 1-2-3 și
obține feedback.
Pentru a se asigura că informația este transmisă corect și este înțeleasă de

toată lumea, profesorul monitorizează în permanență activitatea elevilor și se
poate lucra frontal pentru diferite sarcini de lucru pentru a se aprofunda
cunoștințele.
FD 1
SUBANSAMBLE CONSTRUCTIVE- CIRCUITUL MAGNETIC
S.L. Citiți cu atenție informațiile de mai jos, sintetizați-le astfel încât să
puteți transmite informații despre: subansamblele de bază ale mașinii electrice,
descrierea fiecărui subansamblu: construcție, rol functional.
Maşinile electrice, indiferent de tip, au două părţi
constructive de bază: statorul şi rotorul, între care este
prevăzut un spaţiu de aer (numit întrefier – notat δ) care
facilitează mişcarea relativă între cele două armături; în
acest spaţiu are loc interacţiunea dintre câmpurile
electromagnetice statoric şi rotoric, interacţiune pe care
se bazează conversia electromecanică.
Statorul (de obicei, inductor) este partea fixă a maşinii, alcătuită din:
 circuit magnetic (miez feromagnetic);
 sistem de înfăşurări;
 carcasă.
Rotorul (de obicei, indus) este partea mobilă a maşinii şi este alcătuită din:
circuit magnetic (miez feromagnetic);
sistem de înfăşurări;
arbore;
sistem colector.
Inductorul este partea din maşină care asigură existenţa câmpului magnetic
iniţial.
Fiecare dintre componentele principale: stator sau rotor pot avea rol de inductor sau de
indus. La rândul lor, statorul şi rotorul au în componenţă circuit magnetic, circuit
electric, sistem de legătură cu reţeaua exterioară (sistem colector) şi părţi mecanice de
susţinere, protecţie, răcire, transmisie a mişcării.
Circuitul magnetic (miezul feromagnetic) este suportul material prin care se închid
liniile câmpului magnetic. În funcţie de felul acestui câmp, miezurile feromagnetice se pot
realiza sub formă:
 masivă (pentru câmpurile magnetice constante în timp) din oţel sau
fontă (mai rar);
 lamelată (pentru câmpurile magnetice constante în timp) din tablă de
oţel de 1-2 mm sau (pentru câmpurile magnetice variabile în timp) din
tablă de oţel electrotehnic, izolată pe ambele feţe, groasă de 0,5 mm
sau, de 0,35 mm.
.
Miezul feromagnetic al polilor inductori este realizat din oţel masiv, sau din tole
de tablă feromagnetică cu grosimea de 0,5…2 mm asamblate împreună prin buloane de
strângere nituite.
Miezul feromagnetic rotoric este realizat din tole ştanţate din tablă silicioasă normal
aliată, de 0,5 mm grosime, izolate între ele. La periferia rotorului sunt ştanţate crestături
repartizate uniform, prin suprapunerea cărora se formează locaşurile în care se
amplasează înfăşurările rotorice
FD 2
SUBANSAMBLE CONSTRUCTIVE ALE MAŞINILOR ELECTRICE – CIRCUITUL
ELECTRIC
S.L.Citiți cu atenție informațiile de mai jos, sintetizați-le astfel încât să puteți transmite
informații despre:sistemul de înfășurări, rol funcțional, componente.
Sistemul de înfăşurări (format din înfăşurările statorice şi rotorice) alcătuieşte
suportul material prin care se închide circuitul electric al maşinii.
O înfăşurare este alcătuită din bobine care la rândul lor sunt formate din mai multe spire
(bucle simple formate de un conductor sau de mai multe conductoare legate în paralel).
Pe miezul polilor inductori sunt aşezate bobinele de excitaţie realizate din

conductor de cupru izolat cu email, bumbac, fibre de sticlă etc.
Bobinele sunt conectate în serie astfel, încât polii de un nume să alterneze la periferia
armăturii cu polii de nume contrar, pentru a se obţine un inductor heteropolar.
Sistemul colector este necesar pentru realizarea legăturilor electrice între înfăşurarea
rotorică – mobile în spaţiu, odată cu rotorul – şi circuitul electric exterior. Această legătură
se asigură sub forma unui contact alunecător alcătuit din:
 o parte mobilă – inele colectoare
– lamele colectoare
 o parte fixă – perii colectoare
FD 3
SUBANSAMBLE CONSTRUCTIVE ALE MAŞINILOR ELECTRICE
PARTEA MECANICĂ
S.L.Citiți cu atenție informațiile de mai jos, sintetizați-le astfel încât să
puteți transmite informații despre: părțile componente, rol, materialul din care se
realizează.
Carcasa (din fontă, oţel, aliaj de aluminiu) de formă cilindrică – în cele mai
multe cazuri – este prevăzută:
 cu fante necesare circulaţiei aerului; sau cu nervuri pentru a creşte
suprafaţa de schimb termic cu mediul ambiant.
 cu elemente de prindere pentru fixarea maşinii (tălpi, flanşe).
Arborele (din oţel) este componenta pe care se fixează rotorul, organul

colector şi lagărele ce asigură mişcarea rotorului faţă de stator.
Ventilatorul (independent sau fixat pe arbore) prin care se realizează

circulaţia forţată a aerului necesar răcirii motorului;
Forme constructive de ventilatoare
Lagărele (cu alunecare sau cu rostogolire) care susţin arborele şi permit

rotirea lui;
Scuturile (de tracţiune – spre capătul de arbore şi suport)

Arbore închid
rotoric cu carcasa şi
rulment
permit montarea lagărelor;
(pentru lagărul cu rostogolire)
Scut de tracţiune
Scuturile maşinii de curent continuu au prevăzute lagăre de alunecare,

dimensionate funcţie de diametrul axului rotoric.
Pe unul din scuturi se vor amplasa portperiile cu periile colectoare.
Scutul cu portperiile şi periile colectoare
Colierul portperiilor (crucea portperii) susţine periile şi portperiile prin care

se realizează legătura electrică între organul colector şi cutia de borne.
Cutia de borne are în interior placa de borne la care se fac legăturile cu

reţeaua electrică.
FL1
Subansamble constructive- circuitul magnetic
Grupa 1
Membrii echipei
………………………………………
……………………………………..
……………………………………..
……………………………………..
……………………………………..
Pe măsură ce experții vă prezintă noile conținuturi,răspundeți păstrând

grafica, pe foaia de flipchart/tablet grafică, la următoarele întrebări:
Care sunt părțile 1…………………………………………….
componente:………………………
………………….………………………. Definiți circuitul
magnetic/miezul
…………………………………………. feromagnetic?
Care sunt cele 2 părți

constructive de bază ale
mașinii electrice?
2…………………………………………….
Sub ce formă se pot

realiza?
…………………………………..
………………………………….
Timp de lucru 15 minute

FL 2
Subansamble constructive – circuitul electric
Grupa 1
Membrii echipei
………………………………………
……………………………………..
……………………………………..
……………………………………..
……………………………………..
Pe măsură ce experții vă prezintă noile conținuturi,răspundeți păstrând

grafica, pe foaia de flipchart/tablet grafică, la următoarele întrebări:
Sistemul de
înfășurări
Din ce este format?
………………………………..
Cum sunt conectate?
………………………………..
Care este rolul

sistemului colector?
………………………………….
Care sunt părțile

componente ale unui
contact alunecător?
……………………………..
………………………………
FL1
Subansamble constructive- circuitul magnetic
Grupa 1
Membrii echipei
………………………………………
……………………………………..
……………………………………..
……………………………………..
……………………………………..
Pe măsură ce experții vă prezintă noile conținuturi,răspundeți păstrând grafica, pe

foaia de flipchart/tablet grafică, la următoarele întrebări:
3…………………………………………
1……………….
Care sunt
subansamblele
constructive care
constituie partea
mecanică?
2……………… Specificați rolul

fiecăruia.
5……………………….
4……………………

Rezolvarea fișelor de lucru:
FL 1
1 Stator
Care sunt părțile
componente:
Definiți circuitul
1. circuit magnetic (miez
magnetic/miezul
feromagnetic);
feromagnetic?
2.sistem de înfăşurări; Care sunt cele 2 părți
constructive de bază ale Circuitul
3. carcasă: mașinii electrice? magnetic (miezul
feromagnetic)
este suportul
material prin care
se închid liniile
câmpului
2 Rotor magnetic
Care sunt părțile

componente:
1. circuit magnetic (miez

feromagnetic); Sub ce formă se pot
2.sistem de înfăşurări; realiza?
3. arbore: - masivă
- lamelată
4. system colector.
FL 2
Din ce este format?

Este format din
înfăşurările statorice şi
rotorice.
Cum sunt conectate

bobinele?
serie
Care este rolul sistemului colector?

este necesar pentru realizarea legăturilor
electrice între înfăşurarea rotorică – mobilă în
spaţiu, odată cu rotorul – şi circuitul electric
exterior. Această legătură se asigură sub forma
unui contact alunecător
Care sunt părțile componente ale unui

contact alunecător?
- o parte mobilă – inele colectoare

– lamele
colectoare
- o parte fixă – perii colectoare

FL 3
3 Lagăre- susțin arborele și

1…Carcasă-rol permit rotirea lui
de protecție; Care sunt
fontă, oțel, aliaj subansamblele
de aluminiu. constructive care
constituie partea
mecanică?
Specificați rolul
fiecăruia/materialul
din care e executat
2 Arborele-asigură
mișcarea rotorului
față de stator; oțel
5 Scuturile închid
carcasa şi permit
montarea lagărelor
4 Ventilatorul
realizează circulaţia
forţată a aerului
necesar răcirii
motorului;

Pentru tema prezentată se pot utiliza prezentări, resurse video și audio, fișe.
1. Cosma, D., ş.a. Electromecanică. Laborator de bazele metrologiei. Manual pentru

anul I Şcoala de Arte şi Meserii – domeniul electromecanică, Editura
Econimică Preuniversitaria, Bucureşti, 2003
2. Mirescu, S.C., ş.a. Laborator tehnologic. Lucrări de laborator şi fişe de lucru. Vol. I şi II.
Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2004
3. Mareş, Fl., ş.a. Solicitări şi măsurări tehnice. Laborator tehnologic. Auxiliar
curricular pentru clasa a X-a, liceu tehnologic – profil tehnic. Editura
Econimică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
4.http://tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2002/Electromecanic/ELECTROMECANIC
XI%20UTILIZAREA%20MASINILOR%20SI%20APARATELOR%20ELECTRIC.pdf
5. https://docplayer.ro/169616864-Auxiliar-curricular-instala%C8%9Bii-electrice-2-2-
ma%C8%99ina-electric%C4%83-de-curent-continuu.html

Ipt Repere Metodologice Domeniul Electric 2022 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipt Repere Metodologice Domeniul Electric 2022 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI

Tema 1 Circuite electrice de curent alternativ – circuite electrice simple cu rezistoare,

Tip de activitate: de laborator tehnologic/ de instruire practică

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin METODA JOCURILOR - CATEGORIA JOCURILOR SIMULATIVE.

Mod de organizare a activității/a clasei:

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru:

Fig.1 Circuit RLC serie

Câteva diferențe dintre circuitul RLC de serie și circuitul RLC paralel

CIRCUITUL SERIE RLC CIRCUITUL RLC PARALEL

Rezistorul, inductorul și condensatorul sunt Rezistorul, inductorul și condensatorul sunt

TIP DE EVALUARE: PROBA PRACTICĂ/LUCRAREA DE LABORATOR

Anul de studiu – Clasa a X-a

Mod de organizare a activității/clasei:

Cunoștințe Abilități Atitudini

• Definirea puterilor activă, reactivă și aparentă și exprimați relația între puteri;

Recomandări privind resurse educaționale deschise:

Tema: Simularea comportării elementelor de circuit în curent alternativ

Tip de activitate: de laborator tehnologic

Rezultate ale învățării vizate:

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin METODA SIMULĂRII.

Scurtă descriere a metodei:

1 C. Niţucă, T. Stanciu, Didactica disciplinelor tehnice, Ed. PERFORMANTICA, Iaşi, 2006

Mod de organizare a activității/a clasei:

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:

1. Deschide aplicația DCACLAB urmând pașii de mai jos:

- Pentru autentificare faceți click pe LOGIN/SIGNUP

- o sursă de tensiune alternativă;

3. Setați caracteristicile componentelor selectate. Faceți click pe componenta selectată, apoi

- pentru rezistor, 2000Ω, ±1%

- pentru bobină, INUCTANCE – 2 (L = 2H)

- pentru condensator, CAPACITANCE – 50 E-6 (C = 50ꞏ10-6F)

4. Realizați următorul montaj:

- Tensiunile „vârf la vârf”

7. Realizați următorul montaj:

8. Utilizând grila de pe ecranul osciloscopului, determinați următoarele valori:

Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Tema: Măsurarea puterii active prim metoda directă

Datele de identificare pentru proba practică/lucrarea de laborator

Cunoștințe Abilități Atitudini

 prelucrarea numerică a rezultatelor;

Recomandări privind resurse educaționale deschise:

Tema: Măsurarea puterilor activă, reactivă și aparentă. Calculul factorului de putere în

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

I. Cunoștințe necesare- Recapitularea noțiunilor teoretice

Metoda Brainstorming-ului. Brainstoming-ul este o metodă interactivă de dezvoltare a ideilor ce

Metoda observării dirijate și lucrul pe perechi.

Etapa 3. Realizarea montajului de către fiecare grupă în parte

Cunoștințe necesare- Recapitularea noțiunilor teoretice

Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3

Puterea activă (P) Puterea reactivă (Q) Puterea aparentă (S)

In c.a. monofazat : In c.a. monofazat : In c.a. monofazat :

Aparate și dispozitive necesare

Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

Tema: Circuite electrice simple cu rezistoare, bobine şi condensatoare conectate în serie

Tip de activitate: de teorie/ de laborator tehnologic/ de instruire practică

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Scurtă descriere a metodei:

Fazele generale ale metodei Învățarea bazată pe anchetă:

Mod de organizare a activității/a clasei: