Ipt Repere Metodologice Domeniul Industrie Alimentară 2022 2023

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI
ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
2022-2023
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC
REPERE
METODOLOGICE INDUSTRIE
ALIMENTARĂ
PENTRU CLASA a X-a
EXEMPLE ACTIVITĂȚI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
EXEMPLUL NR. 1
 Anul de studiu – clasa a X-a

 Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
 Modulul: M1- Microbiologia şi igiena în industria alimentară
Tema: Examenul microscopic al bacteriiIor lactice din iaurt, în preparate colorate

Tip de activitate: de laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini

2.1.1. 2.2.1 Examinarea 2.3.2 Respectarea procedurii de lucru la
Caracterizarea microscopică a efectuarea analizelor microbiologice
microorganismelor bacteriilor, 2.3.4 Colaborarea cu membrii echipei
drojdiilor şi pentru respectarea regulilor de igienă a
mucegaiurilor spaţiilor şi echipamentelor din industria
2.2.2 Identificarea alimentară
microorganismelor 2.3.6 Respectarea normelor de securitate şi
utile şi dăunătoare sănătate în muncă, protecția mediului şi PSI
la igienizarea spațiilor și echipamentelor
2.3.7 Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor
probleme
Activitate realizată prin metoda lucrării practice de laborator

Scurtă descriere a metodei
Lucrarea practică este o metodă de învățare bazată pe acțiune și constă în executarea
de către elevi, sub îndrumarea profesorului, a diferitelor sarcini în scopul aplicării
cunoștințelor teoretice în practică, a dobândirii de către a elevi a priceperilor și
deprinderilor necesare activității profesionale.
Mod de organizare a activității/a clasei: activitate pe grupe

Resurse materiale:
- lame și lamele de sticlă;
- ace și anse;
- coloranți și soluții (fucsina, albastru de metilen);
- aparate optice: lupă și microscop;
- probă de iaut pentru analiză;
- laptop, videoproiector, ecran de proiecție;
- tablă, marker/cretă.
Durată: 30 minute
1
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:
- Etape de lucru:
o profesorul formează grupe de câte trei elevi;
o profesorul, împreună cu elevii, evidențiază normele de securitate și sănătate în
muncă, de apărare împotriva incediilor și de protecția mediului ce trebuie respectate
în laboratorul de microbiologie;
o profesorul anunță obiectivele lucrării practice, distribuie sarcinile și responsabilitățile
elevilor, prezintă scopul lucrării practice și a etapelor ce urmează a fi parcurse; toate
aceste informații vor fi expuse utilizând laptop și videoproiector pe ecranul de
proiectie și vor rămâne afișate până la finalul activității;
o elevii efectuează lucrarea practică respectând succesiunea logică a următorilor pași:
- identifică resursele necesare examenului microscopic al bacteriiIor lactice din iaurt,
în preparate colorate;
- organizează locul de muncă;
- efectuează examenul microscopic al bacteriiIor lactice din iaurt, în preparate
colorate, urmând pașii din fișa de lucru.
- spală instrumentele utilizate și face curățenie la locul de muncă;
o fiecare grupă de elevi completează fișa de lucru;
o profesorul controlează execuția lucrării practice pe tot parcursul activității și
corectează eventualele greseli ale elevilor;
o profesorul, împreună cu elevii, comentează corectitudinea completării fișei de lucru și
evidențiază punctele tari și punctele slabe ale activității elevilor.
Fișă de laborator
Examenul microscopic al bacteriiIor lactice din iaurt, în preparate colorate
Nume și prenumele elevulilor:

Data:
Clasa:
Lucrați în echipă!
Sarcini de lucru:
 Identificați resursele necesare examenului microscopic al bacteriiIor lactice din
iaurt, în preparate colorate
 Executați examenul microscopic al bacteriiIor lactice din iaurt, în preparate
colorate, urmând pașii:
Dezinfectarea lamei
Sterilizarea lamei
2
Recoltarea probei
Depunerea / etalarea probei pe lamă
Uscarea /fixarea preparatelor
Colorarea
Fixarea pe platină. Prinderea imaginii. Examinarea la microscop

Desenarea câmpului microscopic observant
 Formulați concluziile.
 Completați informațiile pentru itemii:

1. Enumerați materialele necesare examenului microscopic al bacteriiIor lactice din
iaurt:
2. După analiza probelor, completați tabelul de mai jos:
Aspectul Culoare
Nr. Forma Asociații Genul
microscopic Colorare Colorare
probei celulelor de celule (special)
(desen) Simplă Gram
1.
2.
3.
3. Menționați două - trei norme de securitate și sănătate în muncă ce trebuie respectate

în timpul lucrării practice.
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

3
Se pot utiliza, pe lângă resursele materiale menționate mai sus (laptop,
videoproiector, ecran de proiecție, fișe de lucru) și alte resurse educaționale deschise cum
ar fi: fișe de documentare în format electronic, prezentări power-point, platforme
educaționale (kahoot, mentimeter, etc).
Referințe web/bibliografie:
1. Elena Crocnan, Daniel Ovidiu Crocnan, Microbiologia resurselor naturale, manual clasa
a X- a, liceul tehnologic, profilul resurse naturale și protecția mediului, Editura Didactică și
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2005
2. Veronica Milcu, Maria Moisiu, Microbiologia resurselor naturale, manual clasa a X- a,
filiera tehnologică, profilul resurse naturale și protecția mediului, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2005
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE

 Modulul 1: Microbiologia şi igiena produselor alimentare
Tema: Analiza microscopică a bacteriilor


2.1.1. 2.2.1. Examinarea 2.3.1. Conștientizarea importanței factorilor
Caracterizarea microscopică a externi asupra dezvoltării microoganismelor
microorganismelor bacteriilor, din industria alimentară
2.1.2. Tehnici de drojdiilor și 2.3.2. Respectarea procedurii de lucru la
realizarea a mucegaiurilor efectuarea analizelor microbiologice
preparatelor 2.2.2. Identificarea 2.3.7. Asumarea inițiativei în rezolvarea unor
umede și uscate microorganismelor probleme
utile și dăunătoare
Activitate realizată prin metoda ”flipped classroom”
Scurtă descriere a metodei:

Metoda ”flipped classroom” - o metodă care presupune crearea conținuturilor în format
digital, ca pagină/aplicație web sau ca videoclip online.
Strategia facilitează minimalizarea timpului alocat predării și maximizarea timpului
necesar interacțiunii cu elevii.
Predarea noțiunilor de bază ale unei lecții se face acasă și nu în sala de clasă.
”Tema” de acasă a elevilor constă în angajarea lor motivată, cu eforturi proprii
creative, în procesul cunoașterii, iar temele date clasic pentru aplicarea și consolidarea
conținuturilor se efectuează în activitatea colaborativă din sala de clasă.
Elevii câstigă controlul asupra procesului de învățare prin studierea materialelor de curs în
afara clasei, folosind lecturi, cursuri video.
Mod de organizare a activității/a clasei: frontal şi pe grupe

Resurse materiale:
4
- Materiale video demonstrative în care se prezintă colorarea diferențiată Gram pentru a
facilita înțelegerea de către elevi a modului de utilizare a coloranților destinați colorării
preparatelor microscopice, precum și modul în care vor fi observate la microscop diferitele
grupe de microorganisme. La clasă se realizează colorare simplă, utilizând un singur
colorant, albastru de metilen sau violet de gențiană, temă prevăzută în curriculum. Pentru
a consolida informațiile legate de diferitele tipuri de bacterii, respectiv tehnica colorării
preparatelor microscopice, se poate realiza și colorarea dublă Gram;
https://ro.eferrit.com/procedura-de-colorare-gram-in-microbiologie/
https://ro.warbletoncouncil.org/tincion-simple-8634
- calculator cu conectare la internet,
- fişe de documentare, fișe de lucru - Colorarea simplă a bacteriilor,
- fișe cu imagini microorganisme văzute la microscop, mostre de produse alimentare,
microscop, anse, bec de gaz, lame, pipete Pasteur.
Durată: 30 minute

Etape de lucru:
- Profesorul amintește elevilor că au avut ca temă vizionarea a două filme
scurte, pe canalul youtube, cu tema anunțată în lecția trecută; în primul film
sunt prezentate etapele colorării unui preparat microscopic, iar în al doilea
se reamintește modul de utilizare a microscopului;
https://ro.warbletoncouncil.org/tincion-simple-8634
https://www.youtube.com/watch?v=SUo2fHZaZCU
- Elevii sunt invitați să indice, prin dezbatere în clasă, etapele realizării preparatelor
microscopice uscate, colorate în funcție de modul de lucru identificat în materialele
video demonstrative și fișa de documentare pe care au primit-o în ora anterioară;
- Profesorul împarte clasa în grupe de câte 2 elevi; distribuie materialele pregătite
anterior și fișa de lucru; recomandă elevilor să-şi organizeze locul de muncă;
precizează criteriile de apreciere şi timpul de lucru optim în care trebuie să se
încadreze: deprinderi corecte de folosire şi întreţinere a aparaturii de laborator,
priceperea de a interpreta rezultatele şi de a identifica prin comparaţie cu imagini
văzute la microscop diferitele tipuri de microorganisme, încadrarea în timp; solicită
elevilor să indice normele de protecţia muncii specifice activității de laborator.
- Profesorul solicită elevilor realizarea lucrării de laborator și completarea fișei de
lucru, explică şi demonstrează modul în care se execută fiecare etapă a determinării
conform fişei de documentare, acolo unde este cazul;
- Elevii îndeplinesc sarcinile de lucru sub directa supraveghere a profesorului
- Profesorul urmăreşte permanent modul cum elevii lucrează, cât de temeinic şi corect
şi-au format deprinderile de lucru, dacă sunt ordonaţi, disciplinaţi şi dacă au înţeles
sarcinile de lucru; corelează, explică şi demonstrează individual executarea unor
operaţii pentru care elevii întâmpină greutăţi; urmăreşte respectarea regulilor de
protecţie a muncii;
- Pentru consolidarea rezultatelor învățării dobândite, profesorul invită elevii să
compare rezultatele lor cu imaginile puse la dispoziție şi să formuleze concluzii;
Pentru concluzii se poate utiliza metoda brainstorming (furtună e idei) sau debate
(dezbatere).
- Profesorul acordă feed-back grupelor de elevi privind modul de lucru şi
comportamentul elevilor în cadrul grupului; recomandă elevilor respectarea
normelor de igienă de la încheierae lucrării de laborator.
5
Fișă de documentare - ANALIZA BACTERIILOR
Colorarea simplă
1. Dezinfectarea lamei - se şterge lama pe ambele feţe, cu o bucată de vată îmbibată în

alcool.
2. Sterilizarea lamei - se trece de câteva ori, pe ambele feţe, lama prin flacăra becului de
gaz.
3. Recoltarea probei
 mediile solide se recoltează cu ansa sterilizată, în prealabil, în flacăra becului de gaz până
la roşu;
 mediile lichide se recoltează cu pipeta Pasteur ţinând-o între degetul mare şi mijlociu al
mâinii drepte, cu arătătorul aplicat pe orificiul superior, acoperit cu vată.
4. Depunerea / etalarea probei pe lamă
 pentru mediile solide: în centrul lamei sterilizate, așezate în plan orizontal, se depune
cu pipeta Pasteur 1 – 2 picături apă distilată / ser fiziologic steril; se depune uniform
conţinutul ansei, în mediul de dispersie; etalarea (întinderea preparatului într-un strat cât
mai uniform şi mai subţire) se realizează cu firul buclat;
 pentru mediile lichide: în centrul lamei sterilizate, așezate în plan orizontal, se depune
cu pipeta Pasteur 1 – 2 picături probă.
5. Uscarea /fixarea preparatelor
 uscarea se realizează prin menţinerea lamei cu preparat deasupra conului flăcării becului
de gaz, la o distanţă de 10 – 15 cm sau prin amplasarea lamelor cu preparat pe un stativ
din aluminiu conectat la o sursă electrică, cu efect de încălzire (prin îndepărtarea apei se
realizează imobilizarea celulelor de studiat pe suprafaţa lamei port-obiect);
 fixarea se realizează prin trecerea lamei cu preparat uscat (de 5-7 ori) prin conul flăcării
becului de gaz (are loc o omorâre a bacteriilor).
6. Colorarea
 se depune pe suprafaţa frotiului (preparatul uscat şi fixat) 2 – 3 picături de colorant şi se
lasă să acţioneze 2 minute pentru cristal violet, albastru de metilen, violet de genţiană
sau 30 secunde colorantul fuxină;
 se scurge colorantul;
 se spală preparatul în jet subţire de apă;
 se zvântă între două fâşii de hârtie e filtru, prin presare uşoară;
 se adaugă 2 picături de ulei de cedru.
7. Examinarea la microscop
 se fixează preparatul pe platină;
 se reglează poziţia preparatului pe platină;
 se fixează obiectivul de imersie (90, 100x), prin rotirea discului revolver;
 se reglează fluxul de lumină, cu ajutorul condensorului;
 se apropie obiectivul până când acesta atinge uşor preparatul (privind lateral), prin
manevrarea vizei macrometrice;
 se „prinde” imaginea, privind prin oculare şi rotind uşor viza macrometrică;
 se reglează claritatea imaginii, privind prin oculare şi acţionând viza micrometrică.
FIȘĂ DE LUCRU
Aveţi la dispoziţie probe de: iaurt, carne. Ținând cont de noțiunile studiate acasă din
fișa de documentare, se cere:
1. Realizaţi preparate uscate din fiecare probă, conform fișei de documentare;
6
2. Desenaţi în caiete caracterele morfologice ale bacteriilor observate în câmpurile
microscopice:
3. Formulaţi concluzii cu privire la bacteriile observate;

4. Enumeraţi norme de protecţia muncii specifice laboratorului de microbiologie.
https://www.youtube.com/watch?v=AZS2wb7pMo4&ab_channel=Dr.GBhanuPrakashAnimat
edMedicalVideos
- https://www.youtube.com/watch?v=SUo2fHZaZCU
- https://kupdf.net/download/manuel-de-travaux-pratiques-de-
microbiologie_59c09f0308bbc59a12686fb7_pdf
- https://www.didactic.ro/materiale-didactice/auxiliar-curricular-tehnica-
analizelor-de-laborator
INSTRUMENT DE EVALUARE – Probă practică
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator

 Anul de studiu – Clasa a X-a
 Modulul: M1- Microbiologia şi igiena în industria alimentară
Durată: 50 minute
Rezultate ale învățării vizate:

2.1.1. 2.2.1 Examinarea 2.3.2 Respectarea procedurii de lucru la
Caracterizarea microscopică a efectuarea analizelor microbiologice
microorganismelor bacteriilor, 2.3.4 Colaborarea cu membrii echipei pentru
drojdiilor şi respectarea regulilor de igienă a spaţiilor şi
mucegaiurilor echipamentelor din industria alimentară
2.2.2 Identificarea 2.3.6 Respectarea normelor de securitate şi
microorganismelor sănătate în muncă, protecția mediului şi PSI la
utile şi dăunătoare igienizarea spațiilor și echipamentelor
2.3.7 Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor
probleme
7
Tema probei practice:
Examinați microscopic bacteriiIe lactice din iaurt, în preparate colorate.
Cerințe/Sarcini de lucru
 Identificarea aparaturii necesare examinării microscopice a bacteriilor lactice din
iaurt, în preparate colorate.
 Pregătirea aparaturii necesare examinării microscopice a bacteriilor lactice din iaurt,
în preparate colorate.
 Efectuarea lucrării practice: examinarea microscopică a bacteriilor lactice din iaurt,
în preparate colorate.
 Desenarea câmpului microscopic observant.
 Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, apărare împotriva
incendiilor și protecția mediului la locul de muncă.
Grila de evaluare
Criterii de Punctaj pe
Punctaj Indicatori de evaluare
evaluare indicator
1.1. Identificarea aparaturii necesare
1. Primirea examinării microscopice a bacteriilor lactice 15 puncte
şi din iaurt, în preparate colorate.
25
planificarea 1.2. Organizarea locului de muncă
sarcinii de puncte 5 puncte
lucru
1.3. Împărțirea sarcinilor în echipa de lucru 5 puncte
2.1. Pregătirea aparaturii:

- dezinfectarea lamei: ştergerea lamei, cu o
bucată de vată îmbibată în alcool;
5 puncte
- sterilizarea lamei: trecerea lamei de
câteva ori, pe ambele feţe, prin flacăra
becului de gaz.
2.2. Recoltarea probei:
- sterilizearea ansei în flacăra becului de
5 puncte
gaz;
2. - recoltarea probei solide.
Realizarea 60 2.3. Depunerea /etalarea probei:
sarcinii de puncte
lucru - depunerea cu pipeta Pasteur, în centrul
lamei 1–2 picături apă distilată,
5 puncte
- depunerea uniformă a conținutului ansei,
în mediul de dispersie;
- realizarea etalării cu firul buclat.
2.4. Uscarea /fixarea preparatelor:
5 puncte
- menţinerea lamei cu preparatul deasupra
conului flăcării becului de gaz;
- trecerea lamei cu preparat prin conul
flăcării becului de gaz.
8
2.5. Colorarea:
- depunerea pe suprafaţa frotiului 2 – 3
picături de colorant;
- lăsarea să acţioneze 2 minute pentru
cristal violet, albastru de metilen, violet de
genţiană sau 30 secunde colorantul fucsină, 10 puncte
- scurgerea colorantului;
- spălarea preparatului în jet subţire de apă;
- zvântarea între două fâşii de hârtie de
filtru, prin presare uşoară;
- adăugarea a 2 picături de ulei de cedru.
2.6. Examinarea la microscop:

- fixarea preparatului pe platină;
- reglarea poziţiei preparatului pe platină;
- fixarea obiectivului corespunzător (90X,
100X), prin rotirtea discului revolver;
- reglarea fluxului de lumină, cu ajutorul
condensorului;
- coborârea obiectivului, până când acesta 15 puncte
atinge uşor preparatul (privind lateral), prin
manevrarea vizei macrometrice;
- „prinderea” imaginii, privind prin oculare
şi rotind uşor viza macrometrică, în sensul
care determină ridicarea obiectivului;
- reglarea clarității imaginii, privind prin
oculare şi acţionând viza micrometrică.
2.7. Desenarea câmpului microscopic

5 puncte
observant.
2.8. Asigurarea ordinii la locul de muncă în

5 puncte
timpul și la finalul lucrării.
2.9. Respectarea normelor de sănătate și

5 puncte
securitate în muncă.
3.1. Enumerarea, în succesiune logică, a
etapelor de lucru efectuate în scopul
3. 5 puncte
examinării microscopice a bacteriilor
Prezentarea lactice din iaurt, în preparate colorate.
15
rezultatelor
puncte 3.2. Formularea concluziilor. 5 puncte
sarcinii de
lucru
3.3. Utilizarea vocabularului de specialitate
în prezentarea sarcinii de lucru. 5 puncte
 Recomandări privind resurse educaționale deschise:
9
Se pot utiliza: prezentări power-point, fișe de lucru, fișe de documentare, referate de
laborator, platforme educaționale (padlet, mentimeter, kahoot etc.).
 Referințe web/bibliografie:
1. Elena Crocnan, Daniel Ovidiu Crocnan, Microbiologia resurselor naturale, manual
clasa a X- a, liceul tehnologic, profilul resurse naturale și protecția mediului, Editura
Didactică și Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2005
2. Veronica Milcu, Maria Moisiu, Microbiologia resurselor naturale, manual clasa a X- a,
filiera tehnologică, profilul resurse naturale și protecția mediului, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2005
INSTRUMENT DE EVALUARE: Probă practică

 Modulul: Microbiologia și igiena în industria alimentară
 Durată: 50 minute
Tema: Morfologia microorganismelor – Examinarea bacteriilor la microscop

2.1.1. Caracterizarea 2.2.1. Examinarea 2.3.2. Respectarea
microorganismelor; microscopică a bacteriilor; procedurii de lucru la
2.2.7. Utilizarea corectă a efectuarea analizelor
limbajului comun și a celui microbiologice;
de specialitate; 2.3.6. Respectarea
2.2.8. normelor de securitate și
Comunicarea/Raportarea sănătate în muncă,
rezultatelor activității protecția mediului și PSI la
profesionale desfășurate. igienizarea spațiilor și
echipamentelor;
2.3.7. Asumarea inițiativei
în rezolvarea unor
probleme.
Tema probei practice

Identificați și examinați la microscop bacteriile lactice dintr-o probă de iaurt (bacili
Lactobacillus).
Materiale, instrumente și echipamente necesare: iaurt, colorant albastru de metilen,
lamă, lamelă, ansă, microscop, pipetă, suport și vas pentru colorare, apă, hârtie de filtru.
FIȘĂ DE EVALUARE
Cerințe/Sarcini de lucru/Mod de lucru
- Realizați un frotiu din câteva picături de iaurt conform imaginilor 1 și 2;

10
- Colorați frotiul cu albastru de metilen picurat pe frotiu și lăsați să acționeze cca 60
de secunde (fig. 3);
- Spălați pentru a îndepărta excesul de colorant (fig. 4);
- Îndepărtați apa prin ușoara presare a hârtiei de filtru peste preparat (fig.5);
- Observați la microscop forma bacteriilor;
- Desenați pe fișele de evaluare câmpul microscopic (bacteriile observate);
- Caracterizați bacteriile observate la microscop precizând: forma și modul de grupare.
- Respectați normele de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului;
- Prezentați rezultatele lucrării efectuate folosind corect limbajul de specialitate;
- Explicați cauza și importanța modurilor de grupare a bacteriilor.
Grila de evaluare
Criterii de Punctaj pe
Punctaj Indicatori de evaluare
evaluare indicator
1. Primirea şi 30 1.1. Stabilirea etapelor de lucru la 15
planificarea puncte examinarea microscopică a bacteriilor
sarcinii de lucru
1.2. Alegerea materialelor, 10
instrumentelor și echipamentelor
necesare realizării sarcinilor de lucru
1.3. Asigurarea condițiilor de desfășurare 5
a sarcinilor de lucru
11
2. Realizarea 55 2.1. Respectarea indicațiilor privind Modul 5
sarcinii de lucru puncte de lucru
2.2. Realizarea frotiului 5
2.3. Colorarea frotiului 5
2.4. Îndepărtarea excesului de colorsnt 5

prin spălare
2.5. Îndepărtarea apei de pe frotiu prin 5
presare cu hartie de filtru
2.6. Examinarea la microscop 5
2.7. Desenarea câmpului microscopic 5
2.8. Precizarea formei bacteriilor 5
2.9. Precizarea modului de grupare a 5

bacteriilor
2.10. Corectitudinea executării operațiilor 5
și a rezultatelor obținute
2.11. Respectarea și aplicarea normelor 5
de igienă, a normelor de sănătate și
securitate în muncă
3. Prezentarea 15 3.1. Enumerarea, în succesiune logică, a 2

sarcinii de lucru puncte etapelor de realizare a sarcinilor de lucru
la identificarea și examinarea bacteriilor
lactice.
3.2. Explicarea corectă a cauzei și 10
importanței modurilor de grupare a
bacteriilor
3.2. Utilizarea vocabularului de 3

specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru

https://ro.scribd.com/document/93536995/Analize-microbiologice
https://youtu.be/37JD3fyd9mw
https://youtu.be/3mhoL_FW0rc
https://youtu.be/Z168xh7itr4
1. Constanța Drăgănescu, Julieta Marinescu, Microbiologia produselor alimentare, manual
pentru clasa a X-a, licee cu profil de industrie alimentară și școli profesionale anii II-III,
Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1995;
2. Elena Crocnan, Daniel Ovidiu Crocnan, Microbiologia resurselor naturale, manual pentru
clasa a X-a, Liceu tehnologic, Profil Resurse naturale și protecția mediului, Editura
Didactică și Pedagogică R.A., București, 2010;
12
3. Valentina Capotă, Adriana Coza, Cristina Brumar, Liliana Drăghici, Elisabeta Tache,
manual pentru clasa a IX-a, Filiera tehnologică, Domeniul pregătirii de bază Industrie
alimentară, Editura CD PRESS, București, 2012.
INSTRUMENT DE EVALUARE – Test de evaluare

 Modulul 1: Microbiologia şi igiena produselor alimentare
Tema 1: Analiza microscopică a bacteriilor

Tip instrument de evaluare: TEST/ CHESTIONAR

2.1.1. Caracterizarea 2.2.1. Examinarea 2.3.2. Respectarea procedurii de
microorganismelor microscopică a lucru la efectuarea analizelor
2.1.2. Tehnici de bacteriilor, drojdiilor microbiologice
realizarea a preparatelor și mucegaiurilor 2.3.7. Asumarea inițiativei în
umede și uscate rezolvarea unor probleme
Mod de organizare a activității/clasei:

Frontal/Individual
Resurse materiale:
Testul de evaluare
TEST DE EVALUARE
Nume și prenume elev.................

Clasa...............
Data................
Imaginile din coloana I. Materiale folosite/operații se referă la materialele utilizate la
colorarea simplă pentru analiza bacteriilor la microscop. Analizând aceste imagini,
completați rubricile coloanelor II. Denumirea materialelor/ operațiilor și III. Descrierea
utilizării materialelor și a operațiilor identificate în coloana a II a și reprezentate grafic în
prima coloană din tabelului de mai jos:
Nr crt I. Materiale II. Denumirea III. Descrierea utilizării
folosite/operații materialelor/ materialelor și a operațiilor
operațiilor identificate în coloana a II a și
reprezentate grafic în prima
coloană
1.
2.
3.
4.
13
5.
6.
7.
8.
9.
Durată: 20 minute
Pentru completarea corectă a fiecărei celule din colloana II. se acordă câte 3 puncte (
total 9*3p = 27p). Pentru completarea corectă a fiecărei celule din colloana III. se acordă
câte 7 puncte ( total 9*7p = 63p).
Se acordă 10 puncte din oficiu.
EXEMPLUL NR. 2

 Modulul: Microbiologia şi igiena în industria alimentară
Tema : Moduri de răspândire a microorganismelor în natură

2.1.4.Moduri de răspândire a 2.2.2. Identificarea 2.3.1. Conştientizarea
microorganismelor în natură microorganismelor utile şi importanţei factorilor
dăunătoare externi asupra dezvoltării
2.2.6. Aplicarea bunelor microorganismelor în
practici de igienizare, industria alimentară
manipulare, depozitare şi 2.3.2. Respectarea
transport la fabricarea procedurii de lucru la
produselor almentare efectuarea analizelor
microbiologice
2.3.5. Asumarea
responsabilităţilor în
abordarea unei conduite
preventive pentru
14
eliminarea riscurilor de
îmbolnăvire prin consumul
de alimente contaminate
2.3.7. Asumarea iniţiativei
în rezolvarea unor probleme
Tema probei practice:

Determinaţi cantitativ microorganismele din aer.
 Evidenţierea microorganismelor prezente în aer;
 Determinarea cantitativă a microorganismelor din aer;
 Interpretarea rezultatelor obţinute;
 Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și protecția mediului.
Fisă de lucru în laboratorul de microbiologie
Determinaţi cantitativ microorganismele din aer
Consideraţii generale
Variaţia temperaturii şi umezelii aerului, lipsa unui aport nutritiv, nu oferă condiţii de
dezvoltare a microorganismelor în aer, ci numai posibilitatea de a supravieţui un timp
variabil, în funcţie de rezistenţa lor la acţiunea luminii şi a radiaţiilor ultraviolete.
Prin intermediul aerului, microorganismele sunt vehiculate şi ajung pe diferite
suporturi. Microflora aerului este alcătuită din:
- microorganisme patogene capabile să producă îmbolnăviri;
- microorganisme saprofite sau comensale care trăiesc pe organisme vii fără a
produce manifestări patologice;
- microorganisme oportuniste – în funcţie de starea organismului, ele îşi pot
manifesta patogenitatea.
 Cutii Petri
Aparatură şi ustensile
 Termostat
 BCA – Bulion de carne cu agar

Medii de cultură
 MMA – Must de malţ cu agar
Tehnica de lucru – Metoda sedimentării (metoda Omelianski)

Săptămâna 1 – timp de lucru: 30 minute
- repartizarea mediilor de cultutură fluidificate în prealabil, în 4 cutii Petri;
- alegerea spaţiului supus analizei;
- lăsarea cutiilor Petri deschise 5, 10 sau 15 minute, timp în care microorganismele
din aer sedimenteaza pe suprafaţa mediilor de cultură;
- închiderea cutiilor, notarea lor şi împachetarea;
- termostatarea probelor recoltate astfel: în cazul probelor cu BCA destinate cultivarii
bacteriilor, 2 zile la 37°C sau 3 zile la 30°C, iar a plăcilor cu MMA de 5 zile la 25°C
sau de 7 zile la 20°C;
15
Săptămâna 2 – timp de lucru: 20 minute
- stabilirea numărului mediu de colonii dezvoltate pe mediu nutritiv dintr-o cutie Petri;
- exprimarea rezultatului prin metoda Omelianski, utilizând formula de calcul:
ufc/m³aer=
unde:
ufc – numărul de unităţi formatoare de colonii;
n – numărul de colonii rezultate într-o cutie Petri;
S – suprafaţa cutiei Petri, în cm²;
K – coeficient de timp cu valoarea 1 pentru timp de expunere de 5 minute, 2 pentru timp de
expunere de 10 minute şi cu valoarea 3 pentru expunere timp de 15 minute.
- interpretarea rezultatelor conform normelor de igienă a aerului în unităţile de
industrie alimentară. Conţinutul de microorganisme al aerului nu trebuie să
depăşească 900 germeni/m³aer. Aerul cu un conţinut mai mare de microorganisme,
poate constitui sursă de infecţie pentru produsul alimentar.
Grila de evaluare
Punctaj pe
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
indicator
1. Primirea şi 30 1.1. Identificarea şi utilizarea 5p
planificarea sarcinii puncte echipamentelor de protecţia muncii în
de lucru laboratorul de microbiologie
1.2. Stabilirea etapelor de lucru și a 5p
sarcinilor de lucru în echipă
1.3. Selectarea instrumentelor de lucru 5p
1.4. Alegerea mediilor de cultură 5p
1.5. Stabilirea spaţiului supus controlului 5p
microbiologic al aerului
1.6. Identificarea normelor de SSM 5p
2. Realizarea sarcinii 50 2.1. Respectarea indicaţiilor privind modul 10p
de lucru puncte de recoltare a probelor
2.2. Respectarea parametrilor de lucru la 10p
incubarea probelor recoltate
2.3. Exprimarea rezultatelor prin metoda 10p
Omelianski
2.4. Îndeplinirea corecta a sarcinilor de 10p
lucru la controlul microbiologic cantitativ al
aerului
2.5. Respectarea NSSM şi protecţia mediului 10p
la determinarea cantitativă a
microrganismelor din aer, pe perioada
desfășurării lucrării practice
16
3. Prezentarea 20 3.1. Prezentarea etapelor de lucru și a 5p
rezultatelor sarcinii puncte rezultatelor la controlul microbiologic
de lucru cantitativ al aerului
3.2. Justificarea alegerii metodei de lucru 5p
3.3. Interpretarea rezultatelor conform 5p

normelor privind starea de igienă a aerului
în unităţile de industrie alimentară
3.4.Utilizarea terminologiei de specialitate 5p
în prezentarea sarcinii de lucru

- Dan V., Oancea I., Kramer C.,Zara M., Tofan C.,”Controlul microbiologic al
produselor alimentare”, Universitatea din Galaţi, 1991
- Marinescu I., DrăgănescuC., “Microbiologia produselor alimentare”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994
- Igiena şi securitea produselor alimentare, Lucrări de laborator, Universitatea
“Dunărea de Jos” Galaţi
- https://www.scribd.com/document/172381746/Analiza-Bacteriologica-a-Aerulu1c
- https://www.roaliment.ro/calitate-siguranta/determinarea-calitatii-
microbiologice-aerului-in-fabricile-de-procesare/
EXEMPLUL NR. 3

Tema: Microorganisme utile în obținerea unor produse alimentare (bacterii lactice)


2.1.5 2.2.2 2.3.1. Conștientizarea importanței factorilor
Microorganisme Identificarea externi asupra dezvoltării microorganismelor din
utile și microorganismelor industria alimentară.
dăunătoare în utile și 2.3.2. Respectarea procedurii de lucru la
industria dăunătoare efectuarea analizelor microbiologice
alimentară 2.2.7 2.3.3. Respectarea procedurii de lucru la
Utilizarea corectă efectuarea operațiilor de igienizare
a vocabularului 2.3.4 Colaborarea cu membrii echipei pentru
comun și a celui respectarea regulilor de igienă a spațiilor și
de specialitate echipamentelor din industria alimentară
2.3.5. Asumarea responsabilității în abordarea
unei conduite preventive pentru eliminarea
17
riscurilor de îmbolnăvire prin consumul de
alimente contaminate.
2.3.6. Respectarea normelor de sănătate și
securitate în muncă, protecția mediului și PSI la
igienizarea spațiilor și echipamentelor
2.3.7 Asumarea iniţiativei de rezolvare a unei
probleme
Activitate realizată prin metoda studiu de caz. Problema propusă soluționării: Analiza
laptelui integral supus diferitelor temperaturi.
Scurtă descriere a metodei: Studiul de caz este o ,,metodă de confruntare directă a
participanților cu o situație reală, autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru
un set de situații și evenimente problematice.” (Oprea, 2007)
Metoda studiului de caz ,,mijlocește o confruntare directă cu o situație din viața reală,
autentică” (Cerghit, 1997), având un pronunțat caracter activ și evidente valențe euristice
și aplicative.
Mod de organizare a activității/a clasei:
Elevii vor fi grupați în echipe de câte 4-5. Se recomandă desfășurarea orei în sala de
laborator.
Resurse materiale:
Fișe de lucru, probe de lapte, pahare Erlemmeyer, biuretă, pipetă, soluție de NaOH 0,1n,
fenolftaleină.
Durată: 30 minute
- Etape de lucru:
o formarea, prin tragere la sorți, a echipelor de câte 4-5 elevi și alegerea liderului;
o distribuirea fișelor de lucru și a probelor supuse analizei;
o colaborarea membrilor echipei de elevi în rezolvarea sarcinilor de lucru din fișă;
o după rezolvarea fișei de lucru, liderul fiecărei echipe va prezenta răspunsurile
elaborate, urmând ca acestea să fie confruntate cu restul echipelor și cu cele
prezentate de profesor.
o Elaborarea concluziilor și alegerea soluțiilor
FIȘĂ DE LUCRU
Timp de lucru: 30 minute

1. Aveţi la dispoziţie trei probe de lapte:
Proba A - lapte crud integral.
Proba B - lapte încălzit la 45 – 480 C + 2-5% culturi de bacterii lactice.
Proba C - lapte încălzit la 85 - 950C (pasteurizat).
Determinaţi aciditatea probei de lapte prin titrare cu soluţie de NaOH 0,1N în prezenţa
fenolftaleinei.
2. Determinați și calculaţi aciditatea fiecărei probe, conform formulei:
A = 10xV ( 0 T)
V = volumul soluţiei de NaOH 0,1N exprimat în cm3.
3. Analizaţi rezultatele obţinute.
4. Interpretaţi rezultatele făcând referiri la acțiunea microorganismelor din lapte.
5. Comparaţi valorile acidităţii din cele trei situații.
18
6. Explicaţi de ce laptele din proba a doua are aciditate mai mare.
7. Explicaţi de ce laptele din proba a treia are aciditate mai mică.
8. Precizați denumirea produsului obținut, precum și tipul de fermentație care stă la
baza obţinerii lui.
INFORMAŢII UTILE!
- Citiţi corect volumul de NaOH 0,1n pentru a nu denatura
rezultatele.
- Citiţi cu atenţie eticheta sticlei cu soluţia de NaOH 0,1n.
- Utilizaţi echipamentul de protecţie în laborator.
- Respectaţi normele de securitate şi sănătate în muncă la
efectuarea lucrării.
- Rezolvare, unde este cazul

o Elevii vor determina aciditatea laptelui integral şi vor fi supravegheaţi de profesor,
în special cei cu nevoi speciale.
o Calculează aciditatea conform formulei, notează rezultatele şi apreciază
prospeţimea laptelui.
o În laptele lăsat 24 h la 35ْ 0C se produce fermentaţia lactică şi va avea aciditate mai
mare. Produsul se numeşte lapte acru. Gustul de acru este dat de acidul lactic
format.
o Elevii vor compara valorile acidităţii din cele trei determinări, putând să-şi explice
procesele biochimice care s-au produs.
https://prezi.com/1hioryy81pv1/lucrari-biotehnologii-in-industria-alimentara/
https://ro.bio-green.net/6576731-lactic-fermentation-how-it-works-and-what-it-is-for
Crocnan, E. ș.a. – Microbiologia resurselor naturale, manual pentru clasa a X-a, Editura
Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2005
INSTRUMENT DE EVALUARE- Probă practică

Tema: Microorganisme utile în obținerea unor produse alimentare (bacterii lactice)
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator.

Elevii vor fi evaluați individual, conform criteriilor și punctajelor alocate în grila de evaluare.
Se recomandă desfășurarea activității de evaluare în laboratorul de analize fizico-chimice
pe durata celor 3 ore de laborator tehnologic.
Durată: 50 minute
19
2.1.5 2.2.2 2.3.1. Conștientizarea importanței factorilor
Microorganisme Identificarea externi asupra dezvoltării microorganismelor
utile și microorganismelor din industria alimentară.
dăunătoare în utile și dăunătoare 2.3.2. Respectarea procedurii de lucru la
industria 2.2.7 efectuarea analizelor microbiologice
alimentară Utilizarea corectă 2.3.3. Respectarea procedurii de lucru la
a vocabularului efectuarea operațiilor de igienizare
comun și a celui de 2.3.4 Colaborarea cu membrii echipei pentru
specialitate respectarea regulilor de igienă a spațiilor și
echipamentelor din industria alimentară
2.3.5. Asumarea responsabilității în abordarea
unei conduit preventive pentru eliminarea
riscurilor de îmbolnăvire prin consumul de
alimente contaminate.
2.3.6. Respectarea normelor de sănătate și
securitate în muncă, protecția mediului și PSI
la igienizarea spațiilor și echipamentelor
2.3.7 Asumarea iniţiativei de rezolvarea unei
probleme
Având la dispoziţie o probă de lapte încălzit la 45 – 480C și însămânțat cu 2-5% culturi
de bacterii lactice, determinaţi aciditatea probei de lapte prin titrare cu soluţie de NaOH
0,1N în prezenţa indicatorului fenolftaleina.
Cerințe/Sarcini de lucru:
- alegerea materialelor necesare determinării acidității laptelui;
- pregătirea biuretei cu reactiv prin aducerea la zero, verificarea prezenţei şi
eliminarea eventualei bule de aer;
- măsurarea corectă a volumului de lapte (10 cm3);
- adăugarea indicatorului adecvat analizei;
- titrarea corectă cu reactivul necesar până la apariţia culorii corespunzătoare
care să persiste 1 min;
- citirea corectă la biuretă a volumului soluţiei folosite;
- efectuarea curăţeniei la finalul lucrării;
- colectarea reziduurilor într-un pahar de laborator;
- scrierea corectă a formulei de calcul cu indicarea termenilor;
- efectuarea calculelor şi precizarea unităţilor de măsură corecte;
- formularea concluziilor făcând referiri la acțiunea microorganismelor din
lapte;
- respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă.
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
35 1.1. Stabilirea etapelor de lucru la 15 puncte
puncte examinarea microorganismelor
20
1.2. Alegerea instrumentelor, 10 puncte
1. Primirea şi echipamentelor și a a substanțelor pentru
planificarea sarcinii de sarcina de lucru
lucru 1.3. Asigurarea condițiilor de desfășurare 10 puncte
a sarcinii de lucru
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Folosirea corespunzătoare a 20 puncte
lucru puncte echipamentelor și a reactivilor pentru
determinarea acidității laptelui
2.2. Respectarea indicațiilor privind 10 puncte
modul de lucru și colectarea reziduurilor
în vase speciale de laborator
2.3. Efectuarea calculelor şi precizarea 10 puncte
unităţilor de măsură corecte
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 10 puncte
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Formularea concluziilor făcând 7 puncte
de lucru puncte referiri la acțiunea microorganismelor din
lapte
3.2. Utilizarea vocabularului de 8 puncte
lucru
https://prezi.com/1hioryy81pv1/lucrari-biotehnologii-in-industria-alimentara/
https://ro.bio-green.net/6576731-lactic-fermentation-how-it-works-and-what-it-is-for
Crocnan, E. ș.a. – Microbiologia resurselor naturale, manual pentru clasa a X-a, Editura
Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2005.
EXEMPLUL NR. 4
 Domeniul de pregătire profesională: INDUSTRIE ALIMENTARĂ
 Modulul: MICROBIOLOGIA ȘI IGIENA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Tema: METODE DE IGIENIZARE A SPAȚIILOR ȘI ECHIPAMENTELOR DIN INDUSTRIA

ALIMENTARĂ
Tip de activitate: laborator tehnologic

2.1.6. Reguli de igienă 2.2.3 Aplicarea regulilor de 2.3.3 Respectarea
individuală în industria igienă individuală procedurilor de lucru la
alimentară
21
2.1.7 Metode de igienizare a 2.2.4 Igienizarea spațiilor și efectuarea operațiilor de
spațiilor și echipamentelor echipamentelor din igienizare
din industria alimentară industria alimentară 2.3.4 Colaborarea cu
2.2.5 Pregătirea membrii echipei pentru
materialelor de igienizare respectarea regulilor de
2.2.6 Aplicarea bunelor igienă a spațiilor și
practici de igienizare, echipamentelor din
manipulare, depozitare și industria alimentară
transport la fabricarea 2.3.6 Respectarea normelor
produselor alimentare de securitate și sănătate în
muncă, protecția mediului și
PSI
2.3.7 Asumarea inițiativei în
rezolvarea unor probleme
Activitate realizată prin METODA EXPERIMENTULUI

Experimentul reprezintă o metodă de cercetare a realităţii în condiţii de atelier sau
laborator, cu aplicabilitate în procesul instructiv-educativ, în special în cadrul
disciplinelor tehnice şi care constă în observarea, verificarea şi/sau măsurarea unor
fenomene provocate sau nu, dirijate într-o oarecare măsură (mai mare sau mai mică), a
unor mărimi caracteristice, având un pronunţat caracter activ-participativ şi stârnind
curiozitatea elevilor în timpul desfăşurării sale (atât pe parcursul demonstraţiei
realizate de către profesor cât şi în timpul implicării lor la realizarea acestuia).
Obiectivele generale ale metodei vizează formarea, dezvoltarea şi valorificarea
capacităţilor investigative, experimentale şi creative ale elevilor în context productiv-
aplicativ, bazându-se pe procedee de observare, de demonstraţie cu ajutorul obiectelor
tehnice sau naturale, de aplicare a cunoştinţelor teoretice anterioare. Obiectivele specifice
vizează formularea şi verificarea ipotezelor ştiinţifice, elaborarea definiţiilor operaţionale,
aplicarea organizată a cunoştinţelor ştiinţifice în contexte didactice de tip frontal, individual
sau de grup, în funcţie de specificul disciplinei şi de nivelul de învăţământ.

frontală și pe grupe;
Resurse materiale:
fișe de documentare, fișe de lucru;
Durată:30 de minute
- Etape de lucru:
o Repartizarea pe grupe formate din câte doi elevi. grupele de 2 elevi sunt împărțite în
două tipuri: Grupe tip A și Grupe tip B; grupele tip A vor prepara în laborator substanțe
dezinfectante utilizând recomandările din tabelul 1, iar grupele tip B vor prepara
detergenți chimici după recomandările din tabelul 2;
o Distribuirea de către profesor a fișelor de documentare A și B și a fișelor de lucru:
Profesorul distribuie fiecărei grupe o fișă de documentare și o fișă de lucru și le solicită
să le studieze cu atenție;
o Studierea de către elevi a fișelor de documentare și efectuarea sarcinilor de lucru din
fișa de lucru: elevii se concentrează, studiază și rezolvă sarcinile menționate în fișa de
lucru;
22
o Realizarea practică a soluțiilor de dezinfectare și a soluțiilor de detergenți chimici:
efectuarea calculelor necesare pentru prepararea soluțiilor dezinfectante și a
detergenților chimici de spălare, cântărirea la balanță tehnică a substanțelor solide
necesare, măsurarea volumului necesar de apă, amestecarea celor două componente
pentru obținerea soluțiilor solicitate în fișa de lucru.
o În activitatea de învățare următoare fiecare grupă va prezenta colegilor soluția realizată,
modul ei de preparare și de utilizare, normele de igienă, sănătate și securitate în muncă
ce trebuie respectate.
OBSERVAȚIE: fiecărei grupe de 2 elevi, atât din tipul A cât și din tipul B i se poate solicita
realizarea unei anumite soluții din fișa de documentare, astfel încât să se acopere toată
gama de soluții.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
A. SUBSTANȚE DEZINFECTANTE
Spaţiile în care se desfăşoară activităţile de producţie, de depozitare (pardoseli, pereţi,

tavane, uşi, ferestre, guri de ventilaţie, sisteme de iluminat etc.), precum şi utilajele şi
instalaţiile trebuie să fie curăţate periodic, iar acolo unde este cazul, igienizate.
Pentru a avea eficacitate maximă, activităţile de curăţenie şi igienizare trebuie:
• să se desfăşoare continuu, având intensitate mai mare imediat după oprirea procesului de
producţie;
• să se efectueze cu intensitate sporită în spaţiile cu risc de contaminare microbiană;
• să fie realizate de către personal angajat special pentru efectuarea acestor operaţiuni;
• să existe un program propriu de curăţenie şi igienizare al unităţii;
• în funcţie de gradul de contaminare, se vor stabili metodele de curăţenie;
Dezinfecția se realizează parcurgând următoarle etape:
 Aplicarea agentului dezinfectant
 Clătirea cu apă fierbinte (dacă dezinfecția nu se face cu jet de abur supraîncalzit)
 Curățirea finală a pardoselelor și a canalelor de scurgere
Dezinfectia: Este acțiunea prin care se urmărește decontaminarea mediului de germeni
patogeni și potențial patogeni. Într-o unitate care produce alimente, la stabilirea
necesităților de dezinfecție se vor lua în considerare următoarele:
- microflora care trebuie distrusă (sporulată sau nu, bacterii, drojdii, mucegaiuri);
- agentul dezinfectant utilizat (fizic sau chimic);
- temperatura și durata aplicării;
- modul de spălare a suprafețelor și caracteristicile acestora;
- rezultatul urmărit.
Dezinfecția nu poate înlocui curățenia și spălarea. Prezența depozitelor de substanțe
organice afectează acțiunea agentului dezinfectant și în același timp protejează
microorganismele pe care le înglobează. Deoarece prin curăţare şi spălare nu se realizează
îndepărtarea totală a încărcăturii microbiene a suprafeţelor, trebuie efectuată dezinfecţia
suprafeţelor spălate. Dezinfecţia nu trebuie considerată un înlocuitor al spălării şi, în
consecinţă, trebuie efectuată numai după spălarea corespunzătoare a suprafeţelor.
Dezinfecția se poate face cu agenți chimici sau prin mijloace fizice.
Dezinfecția cu substanțe chimice este cea mai folosită metodă de igienizare în industria
alimentară. O substanță dezinfectantă ideală ar trebui să nu fie periculoasă la manipulare
sau toxică în concentrațiile folosite. De asemenea, ea ar trebui să aibă un spectru cât mai
larg de acțiune germicidă, să se îndepărteze ușor prin clătire și să nu împrumute gust și
miros neplăcut produselor finite.
Dezinfecţia prin utilizarea agenţilor chimici. Pentru efectuarea operaţiei de dezinfecţie
a suprafeţelor pot fi utilizaţi agenţii chimici existenţi pe piaţă, în concentraţiile
recomandate de fabricant, dar numai dacă aceştia au aviz sanitar de utilizare în industria
alimentară.
23
În industria alimentară agenții chimici de dezinfecție utilizați în mod curent, fac parte
aproape în totalitate din doua categorii de substanțe, și anume halogenii și substanțele
tensio-active cationice.
Se oferă elevilor o prezentare PPT sau PDF cu imagini care surprind operațiile de spălare și
două linkuri unde ar putea căuta ei informaţii la întrebările fără răspuns:
https://www.youtube.com/watch?v=WWeXwo3Pt14
https://www.ifco.com/ro/the-ifco-way/spalare/
Tabel1. Concentrația Substanțelor dezinfectante

Tipul Concentra Canitatea Utilizarea Temperatur Timpul
soluției ția a de
de acțiune acțiune
Hipocloriții 0,2-0,4% 10l Dezinfecția utilajelor, a 15-20 oC 5-10

recipiente și a minute
pardoselei.
Clorura de 0,1% 10l Dezinfecția 15-20 oC 15-20
var/ Varul suprafețelor de lucru, a minute
cloros instrumentelor, a
podelei și a zidurilor
(sub formă de soluție).
0,5% 10l Dezinfecția 10-15 oC 10
ambalajelor minute
refolosibile (ex. a
borcanelor)
2-10% 10l Dezinfecția coșurilor de 10-15 oC 5-10
gunoi și a spațiilor minute
sanitare.
Cloramine 0,5-2% 10l Soluțiile proaspăt 10-20 oC 60
preparate se folosesc la minute
dezinfecția vaselor și
instrumentelor de
lucru.
Agenți de 2,5% 10l Dezinfecția utilajelor și 70 oC 10-15
spălare cu a instrumentelor de minute
cationi lucru.
activi
Sărurile
cuaternare
ale
amoniului
Abur sau - - La deinfecția utilajelor Minim 85 oC 10
apă de sterilizare cu minute
fierbinte funcționare continuă, a
recipientelor și a
butoaielor de lemn.
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
B. DETERGENȚII CHIMICI
24
Spălarea este operaţia care se aplică atunci când curăţarea mecanică nu este
suficientă pentru îndepărtarea tuturor depunerilor de murdărie care aderă la suprafeţe
(constituite, de obicei, din resturi organice care aderă la suprafeţe prin intermediul
grăsimilor sau din săruri minerale de calciu şi de magneziu insolubile, formate mai ales în
urma folosirii apei cu duritate mare în cursul operaţiunilor de spălare).
Spălarea se realizează parcurgând următoarele etape: demontarea utilajelor,
îndepărtarea depozitelor voluminoase și a resturilor de pe pardoseală cu jet de apă,
aplicarea soluției de spălare, cu jet cu presiune mare, clătirea cu apă.
Condiții de admisibilitate a gentilor chimici de spălare:
Pentru a fi acceptat spre utilizare în industria alimentara un agent chimic de spălare trebuie
sa îndeplineasca următoarele caracteristici:
- să fie lipsit de toxicitate și nepericulos la utilizare;
- să fie usor și complet solubil;
-să fie lipsit de acțiune corosivă
- să nu precipite sărurile de calciu și magneziu în apă;
- să aibă putere de pătrundere și umezire;
- să poată saponifica și emulsiona grăsimile și să dizolve particulele solide organice sau
anorganice;
- să poata fi ușor de îndepărtat prin clătire și să mențină în suspensie particulele de
murdărie;
- să nu aibă mirosuri puternice și persistente.
Tabel nr. 2 Concentrația detergenților chimici
Tipul NaOH Na2CO3 Na3PO4 Na2SiO Canti- Conc Utilizare toC
soluției 3 tatea en-
(Litri) trați
a
(%)
A 0,5 - 0,4 0,1 100 1 Spălarea 60-70
A 1 ambalajelor din
sticlă și
spălarea
mecanizată a
conductelor.
A 0,6 - 0,48 0,12 100 1,2 Spălarea 60-70
2 pasteurizatorul
ui și al
aparatului de
fabricat
înghețată.
B - 0,5 0,3 0,2 100 1 Spălarea 35-40
B 1 ambalajelor din
sticlă și
aluminiu,
spălarea
mecanizată a
tancurilor și a
cazanelor.
B - 1 0,6 0,4 100 2 Spălarea 60-70
2 mecanizată a
vaselor.
NaOH 3 - - - 11 3 Spălarea 70-80
sodă mecanizată al
25
caustic ambalajelor din
ă sticlă și oțel
inoxidabil.
Na2CO3 - 2,5 - - 100 2,5 Spălarea 35-40
sodă suprafețelor
de rufe din beton și
fainață.
HN N 100 0,7 Îndepărtarea 75-80
O3 1 depunerilor de
65 lapte din
% interiorul
pasteurizatorul
ui.
N 100 3 Îndepărtarea 75-80
2 depunerilor de
lapte de pe
suprafața
utilajelor.
HCl 2% 100 2 Îndepărtarea -
tartrului de pe
suprafețe.
Fișă de lucru
A. Substanțe Dezinfectante
1. Specificați condițiile pe care trebuie să le îndeplinească activitățile de curățenie și
igienizare, pentru ca acestea să aibă eficacitate maximă.
2. Definiți dezinfecția.
3. Preparați 0,5 litri de soluție dezinfectantă de hipoclorit de sodiu de concentrație
0,25%.
4. Realizați dezinfecția unui borcan din sticlă.
Fișă de lucru
B. Detergenții chimici
1. Menționați rolul operației de spălare.
2. Enumerați condițiile de admisibilitate a detergenților chimici pentru a putea fi
folosiți în industria alimentară.
3. Preparați 2 litri soluție Na2CO3 de de tip B1, folosindu-vă de datele din tabelul din
fișa de documentare.
4. Realizați spălarea instrumentarului din sticlă din laboratorul de analize.
26
Rezolvare Fișă de lucru
A. Substanțe Dezinfectante
Spaţiile în care se desfăşoară activităţile de producţie, de depozitare (pardoseli,
pereţi, tavane, uşi, ferestre, guri de ventilaţie, sisteme de iluminat etc.), precum şi utilajele
şi instalaţiile trebuie să fie curăţate periodic, iar acolo unde este cazul, igienizate.
1. Pentru a avea eficacitate maximă, activităţile de curăţenie şi igienizare trebuie:
o să se desfăşoare continuu, având intensitate mai mare imediat după oprirea
procesului de producţie;
o să se efectueze cu intensitate sporită în spaţiile cu risc de contaminare microbiană;
o să fie realizate de către personal angajat special pentru efectuarea acestor
operaţiuni;
o să existe un program propriu de curăţenie şi igienizare al unităţii;
o în funcţie de gradul de contaminare, se vor stabili metodele de curăţenie;
2. Dezinfectia: Este acțiunea prin care se urmărește decontaminarea mediului de
germeni patogeni și potențial patogeni.
3. Pentru a calcula cantitățile necesare de hioclorit și apă neceare preparării soluției de
dezinfectant vom folosi Regula de trei simplă după exemplul următor:
100 l........ 0,3 l hipoclorit de sodiu
0,5l...........x l hipoclorit de sodiu
0,5𝑥0,3
X= = 0,0015 𝑙 𝑠𝑎𝑢 1,5 𝑚𝑙
100
Cu pipeta gradată se măsoară cei 1,5 ml de hipoclorit de sodiu și cu cilindrul gradat se
măsoară cantitatea de apă.
- cantitatea de apă necesară se află prin diferență:
- 0,5l transformăm în ml= 500 ml
- 500 ml-1,5 ml = 498,5 ml apă. Așadar vom măsura 498,5 ml apă cu cilindrul
gradat și cele două cantități se omogenizează.
- Se vor respecta regulile de protecție a muncii.
4. Se efectuează aplicația practică.
Rezolvare Fișă de lucru

B. Detergenții chimici
1. Spălarea este operaţia care se aplică atunci când curăţarea mecanică nu este suficientă
pentru îndepărtarea tuturor depunerilor de murdărie care aderă la suprafeţe.
2. Detergenții chimici trebuie să îndeplineasca următoarele caracteristici:
- să fie lipsiți de toxicitate și nepericuloși la utilizare;
- să fie usor și complet solubili;
-să fie lipsiți de acțiune corosivă
- să nu precipite sărurile de calciu și magneziu în apă;
- să aibă putere de pătrundere și umezire;
- să poată saponifica și emulsiona grăsimile și să dizolve particulele solide organice sau
anorganice;
- să poată fi ușor de îndepărtat prin clătire și să mențină în suspensie particulele de
murdărie; - să nu aibă mirosuri puternice și persistente.
3. Pentru a calcula cantitățile necesare de carbonat de sodiu și apă neceare preparării
substanței chimice de spălare, vom folosi Regula de trei simplă după exemplul următor:
100 l........ 0,5 l carbonat de sodiu
2l...........x l hipoclorit de sodiu
2𝑥0,5
X= 100 = 1 𝑔 𝑁𝑎2CO3
Se cântărește la balanța tehnică 1 gram de carbonat de sodiu, se introduc într-un balon cotat
cu volum de 2 litri și se adaugă apă până la semn. Se omogenizează prin răsturnări repetate.
Se vor respecta regulile de protecție a muncii.
4. Se efectuează aplicația practică.
27
1. Gheorghe Ștețca, IGIENA UNITĂȚILOR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ, Editura RISOPRINT,
ClujNapoca, 2008
2. Nichita Maria Luminița, Dinu Mirela, Leuștean Iuliana, Teodor Violeta, Ion Dana Ioana,
Camelia Grozavu, Magdalena Violeta Oprea, Industrie alimentară, Instruire practică și
de laborator tehnologic. Editura Oscar Print, București 2005

 Modulul: MICROBIOLOGIA ȘI IGIENA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Tema: METODE DE IGIENIZARE A SPAȚIILOR ȘI ECHIPAMENTELOR DIN INDUSTRIA

ALIMENTARĂ

2.1.7 Metode de 2.2.5 Pregătirea 2.3.3 Respectarea procedurilor de lucru la
igienizare a spațiilor materialelor de efectuarea operațiilor de igienizare
și echipamentelor igienizare 2.3.4 Colaborarea cu membrii echipei
din industria 2.2.6 Aplicarea pentru respectarea regulilor de igienă a
alimentară bunelor practici de spațiilor și echipamentelor din industria
igienizare, alimentară
manipulare, 2.3.6 Respectarea normelor de securitate
depozitare și transport și sănătate în muncă, protecția mediului
la fabricarea și PSI la igienizarea spațiilor și
produselor alimentare echipamentelor
2.3.7 Asumarea inițiativei în rezolvarea
unor probleme
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator
Durată: 30 minute
Tema probei practice: Dezinfecția unui bidon de colectare lapte
Lucrând în grupe de câte 3 elevi, preparați 1 kg de soluție 5% de sodă calcinată (Na2CO3)
și realizați dezinfecția unui bidon de colectare lapte.
Sarcini de lucru:
- Organizarea locului de muncă
- Selectarea ustensilelor corespunzătoare
- Calculul cantităților de materiale necesare
- Prepararea soluției
- Realizarea dezinfecției
- Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă
- Respectarea normelor de protecție a mediului
28
- Prezentarea orală a etapelor de lucru
Grila de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Organizarea locului de muncă 15
planificarea sarcinii de puncte
lucru 1.2. Selectarea ustensilelor necesare 15
pentru prepararea soluției
1.3. Împărțirea sarcinilor în cadrul echipei 5
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Realizarea calculului cantităților 5

lucru puncte necesare pentru obținerea soluției
2.2. Cântărirea sodei de rufe la o balanță 5
tehnică adecvată
2.3. Măsurarea volumului necesar de apă 5
2.4. Amestecarea cele două componente 5
2.5. Aplicarea soluției dezinfectante pe 10

vasul indicat
2.6. Clătirea cu apă fierbinte 10
2.7. Respectarea normelor de sănătate și 5

2.8. Respectarea normelor de protecție a 5
mediului
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Descrierea etapelor de lucru 10
de lucru puncte
lucru
1. Gheorghe Ștețca, Igiena unităților de industrie alimentară, Editura

RISOPRINT, Cluj Napoca, 2008
2. Poll N, Noțiuni fundamentale de igienă, Editura RAI, București, 1998
3. Capotă, V., Coza, A., Pregătire de bază în industria alimentară, Manual
clasa a IX-a, Editura CD Press, București 2012.
4. https://www.youtube.com/watch?v=WWeXwo3Pt14
5. https://www.ifco.com/ro/the-ifco-way/spalare/
29
EXEMPLUL NR. 5

 Modulul II: OPERAȚII ȘI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Tema: Utilaje folosite pentru amestecarea materialelor păstoase: Malaxorul
Tip de activitate: de teorie

3.3.2 Respectarea cu strictețe
a succesiunii operațiilor
3.2.2 Identificarea tipului de
tehnologice
operație
3.3.5 Conștientizarea
3.2.4 Identificarea aparatului/
importanței respectării
utilajului/ instalației folosite în
normelor de sănătate și
industria alimentară
securitate în muncă și de
3.1.7 3.2.8 Accesarea, căutarea și
protecție a mediului
Amestecarea folosirea serviciilor prin internet
3.3.6 Asumarea, în cadrul
materialelor pentru documentarea privind
echipei de la locul de muncă, a
solide, păstoase și aparate, utilaje și echipamente
responsabilității pentru sarcina
lichide utilizate în industria alimentară
de lucru primită
3.2.9 Utilizarea corectă a
3.3.7 Manifestarea inițiativei
vocabularului comun și a celui de
în rezolvarea unor situații
specialitate
problemă
3.2.10 Comunicarea/ raportarea
3.3.8 Colaborarea cu membrii
rezultatelor activităților
echipei de lucru în scopul
profesionale desfășurate
îndeplinirii sarcinilor de la
locul de muncă
Activitate realizată prin metoda: Știu/Vreau să știu/Am învățat

Metoda didactică Știu/Vreau să știu/Am învățat este una dintre metodele și
tehnicile de dezvoltare a gândirii critice, alături de metoda SINELG, tehnica ciorchinelui,
ghidul de anticipație etc. A gândi critic înseamnă „a evalua continuu plauzibilitatea și
relevanța datelor disponibile, a fi curios, a pune întrebări, a căuta răspunsuri, a cauta
alternative la atitudini deja fixate, a adopta o poziție pe baza unei întemeieri argumentate
și a analiza logic argumentele celorlalți”.
Este o metodă prin care elevul, cu sprijinul colegului și sub îndrumarea profesorului,
învață cum să învețe. În grupuri mici, elevii își aduc aminte ceea ce știu deja despre o
anumită temă și apoi formulează întrebări. Scopul cu care este utilizată această metodă
este învățarea.

Pentru această metodă, elevii vor lucra atât individual, cât și pe grupe.
Resurse materiale:
- Foi de flip-chart și marker/ coli de scris;
- Fișe de documentare
- Laptop/tabletă/ telefon cu conexiune la internet
30
Durată: 40 minute

- Etape de lucru:
o Profesorul anunță tema ce urmează a fi studiată: Utilaje folosite pentru
amestecarea materialelor păstoase: Malaxorul
o Împarte colectivul clasei în grupe omogene de câte 4-5 elevi. Anunță elevii că la
început vor lucra individual, iar spre final vor lucra pe grupe.
o Cere elevilor să realizeze pe caiete tabelul:
Știu/Cred că știu Vreau să știu Am învățat
o Prin activitate individuală, timp de câteva minute, vor scrie în prima rubrică tot ce
știu despre tema ce urmează a fi discutată.
o Apoi, timp de alte câteva minute, vor formula întrebări despre tema dată, în rubrica
Vreau să știu. Elevii care nu reușesc să lucreze singuri, vor fi ajutați să formuleze cel
puțin o întrebare.
o Elevii se grupează conform indicațiilor de la începutul orei, fiecare grupă primește o
foaie de flip-chart/coală de scris, un marker și o fișă de documentare și adresa site-
ului www.industriealimentara.ro de unde se poate descărca gratuit și aplicația
pentru telefon. Elevii sunt solicitați apoi să parcurgă materialul ce trebuie învățat
(fișă de documentare și site-ul http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-
alimentara/112-amestecarea-in-industria-alimentara/amestecarea-materialelor-
p%C4%83stoase/malaxoare-cu-ac%C8%9Biune-discontinu%C4%83.html sau secțiunea
corespunzătoare din aplicația telefonică).
o Astfel grupați, elevii vor centraliza pe foaia de flip-chart/coală de scris ideile pentru
coloana Am învățat și întrebările fără răspuns pentru coloana Vreau să știu.
o Elevii sunt ajutați să găsească răspunsurile la întrebările formulate și să esențializeze
informațiile interesante/importante găsite în text, pe care să le treacă în rubrica AM
ÎNVĂȚAT.
o Se discută cu întreaga clasă întrebările pentru care nu au găsit răspuns și se fixează
informațiile descoperite.
Exemplu de completare a tabelului:

Știu/Cred că știu Vreau să știu Am învățat
- malaxorul se folosește
- tipuri de malaxoare;
pentru amestecarea
- părțile componente - părțile componente
ingredientelor;
ale unui malaxorului; ale diferitelor tipuri
- are o cuvă și paletă
- cum funcționează un de malaxoare;
care realizează
malaxor; - modul de funcționare
amestecarea;
- unde se utilizează al malaxoarelor;
- exemplu de produse
malaxoarele. - domeniul de utilizare
păstoase: aluat, carne
al malaxoarelor.
tocată, etc.

- site-ului www.industriealimentara.ro /aplicația telefonică
- Sălăvăstru, D., Psihologia învățării. Teorii și aplicații educaționale, Editura Polirom,
Iași, 2009, p. 204
31
INSTRUMENT DE EVALUARE – Test de evaluare

Tema: Utilaje folosite pentru amestecarea materialelor păstoase: Malaxorul

3.2.2 Identificarea tipului de 3.3.2 Respectarea cu
operație strictețe a succesiunii
3.2.4 Identificarea operațiilor tehnologice
aparatului/ utilajului/ 3.3.7 Manifestarea
instalației folosite în inițiativei în rezolvarea unor
industria alimentară situații problemă
3.2.5 Pregătirea aparatului/
3.1.7 Amestecarea utilajului/ instalației pentru
materialelor solide, pornire/oprire
păstoase și lichide 3.2.9 Utilizarea corectă a
vocabularului comun și a
celui de specialitate
Tip instrument de evaluare: Test de evaluare
Mod de organizare a activității/clasei:

Elevii vor lucra individual.
Resurse materiale: test de evaluare
TEST DE EVALUARE
Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu
Durată: 50 minute
SUBIECTUL I 20 puncte
A. 6 puncte
Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1 –3) scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Operația de amestecare pentru materialele păstoase se numește:

a) agitare;
b) filtrare;
c) malaxare;
d) omogenizare.
2. Dispozitivul de amestecare al malaxorului cu cuvă transportabilă este format din:

a) paletă sau ancoră;
b) un ax oblic cu palete și un braț de răzuire;
c) două brațe sub forma literei Z;
d) roți dințate.
3. Amestecarea când este folosită la obținerea unor produse finite constituie o operație:
a) independentă;
b) auxiliară;
c) intermediară;
32
d) primară.
B. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate diverse utilaje folosite la amestecare, iar
în coloana B sunt enumerate domeniile de utilizare a lor.
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele
corespunzătoare din coloana B.
NOTĂ:
În coloana B veți avea cel puțin un element mai mult decât în coloana A
Coloana A Utilaje folosite la amestecare Coloana B domenii de utilizare

1. malaxorul cu cuvă rabatabilă a. în patiserie, la prepararea cremelor
2. amestecătorul elicoidal b. în industria pastelor făinoase, pentru
prepararea aluatului cu consistență tare
3.malaxorul cu cuvă transportabilă c. în industria legumelor
4. amestecător elicoidal vertical d.în industria panificației, pentru pregătirea
amestecurilor de făină
5. malaxorul cu cuvă dublă e. industria brânzeturilor
f. amestecarea făinii de diferite calități
C. 4 puncte
Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 4.
1. Malaxoarele pot fi cu funcționare continuă și discontinuă.
2. Malaxorul cu cuvă rabatabilă este prevăzut cu o cuvă de formă sferică care are
posibilitatea de a se transporta.
3. Operația de amestecare este caracterizată doar de consumul de energie.
4. Eficiența amestecării arată dacă amestecul este uniform.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 4, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunțului și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
SUBIECTUL II 30 puncte
II.1 Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile libere:
12 puncte
1. Cu cât operația de amestecare realizează un amestec mai uniform, cu un consum
…………(a)……………… de energie, într-un timp cât mai scurt, cu atât este mai
...............(b).............. .
2. Dispozitivul de amestecare al malaxorului cu cuvă rabatabilă este format dintr-o
…………(c)…………. sau ancoră.
3. În unele cazuri, amestecarea se realizează concomitent cu …….……(d)…….…., într-un
transportor elicoidal.
II.2 Definiți operația de amestecare: 8 puncte

................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
II. 3 În imaginea de mai jos este malaxorul cu cuvă rabatabilă. 10 puncte
33
Se cere:
a) Precizați tipul de funcționare. 2 puncte

b) Identificați reperele 1, 2, 3 și 4. 8 puncte
SUBIECTUL III 40 puncte
1. Realizați un eseu cu titlul ”Amestecarea materialelor păstoase”, după următorul plan:

40 puncte
a) prezentați informații despre dispozitivul de amestecare
b) precizați cum se realizează amestecul
c) prezentați modul de funcționare al malaxorului cu cuvă transportabilă.
Barem de corectare și notare
 Se punctează oricare alte modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului
total acordat la 10.
SUBIECTUL I 20 puncte
A. 6 puncte
1 – c; 2 – b; 3 – a;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
B. 10 puncte
1 – a; 2 – d; 3 – e; 4 – f; 5 – b;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
C. 4 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmațiilor
1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 – A;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.
SUBIECTUL II 30 puncte
34
II.1 12 pun cte
a) redus; b) eficientă; c) paletă; d) transportul;
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte.

II.2 8 puncte
Operația prin care se realizează repartizarea cât mai uniformă a unor bucăți sau particule
de materiale, unele printre altele, se numește amestecare.
Pentru răspuns corect și complet se acordă 8 puncte.

Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 4 puncte.
II.3. 10 puncte
a) 2 puncte
Malaxorul are funcționare discontinuă.

b) 8 puncte
1 – cuvă rabatabilă; 2 – dispozitiv de amestecare; 3 – roți dințate; 4 – cadru metalic.
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte.

SUBIECTUL III 40 puncte

1. 40 puncte
a) 10 puncte
Dispozitivul de amestecare a materialelor păstoase are o construcție robustă și asigură o
energie de amestecare mai mare.
b) 10 puncte
Realizează concomitent frământarea amestecului și înglobarea în el a unei cantități de
aer.

c) 20 puncte
Este compus din cuva montată pe căruciorul mobil care se deplasează pe roți. Între cărucior
și cuvă este montată roata dințată care face corp comun cu cuva, asigurând angrenarea prin
piciorul cu transmisia cu curele și motorul electric montat în interiorul carcasei. Dispozitivul
de amestecare este format dintr-un ax oblic cu palete și un braț de răzuire, ambele fiind
antrenate de la același electromotor ce acționează cuva. Brațul de amestecare poate avea
diferite forme: furcă, cuțite, palete. Dispozitivul de amestecare funcționează numai în cazul
35
când cuva este blocată pe postamentul de fixare prin piesa. În timpul malaxării, brațul
execută o mișcare pendulară, iar cuva se rotește. La terminarea operației de amestecare,
brațul este ridicat deasupra cuvei, iar aceasta este transportată în sala de fermentare.


- site-ul www.industriealimentara.ro /aplicația telefonică
- Sălăvăstru, D., Psihologia învățării. Teorii și aplicații educaționale, Editura
Polirom, Iași, 2009, p. 204

Durată: 50 minute

3.2.2 Identificarea tipului de 3.3.1 Exploatarea aparatelor/
operație utilajelor/ instalațiilor conform
3.2.4 Identificarea indicațiilor din fișa tehnologică
aparatului/ utilajului/ 3.3.2 Respectarea cu strictețe a
instalației folosite în industria succesiunii operațiilor
alimentară tehnologice
3.2.5 Pregătirea aparatului/ 3.3.3 Raportarea imediată a
utilajului/ instalației pentru incidentelor funcționale ce apar
3.1.7 Amestecarea pornire/oprire în timpul exploatării aparatului/
materialelor solide, 3.2.6 Executarea manevrelor utilajului/ instalației
păstoase și lichide de pornire/oprire a 3.3.4 Executarea pornirii
aparatelor/ utilajelor/ utilajelor în condiții de siguranță
instalațiilor folosite în 3.3.5 Conștientizarea
industria alimentară importanței respectării
3.2.7 Supravegherea normelor de sănătate și
funcționării aparatelor/ securitate în muncă și de
utilajelor/ instalațiilor protecție a mediului
folosite în industria 3.3.7 Manifestarea inițiativei în
alimentară rezolvarea unor situații
3.2.9 Utilizarea corectă a problemă
vocabularului comun și a celui
de specialitate
3.2.10 Comunicarea/
raportarea rezultatelor
36
activităților profesionale
desfășurate
Executați operațiile de deservire a malaxorului cu cuvă transportabilă.
 Identificarea utilajului folosit la malaxare

 Pregătirea aparatului pentru pornire/oprire
 Realizarea operațiilor de oprire a malaxorului și scoaterea cuvei
 Executarea operațiilor de umplere și cuplare a cuvei malaxorului
 Deservirea malaxorului cu cuvă transportabilă
 Prezentarea succesiunii operațiilor de deservire a malaxorului
 Respectarea normelor de protecția muncii identificate la deservirea malaxorului cu
cuvă transportabilă
Grila de evaluare
Punctaj pe
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare indicator
1. Primirea şi 35 1.1. Identificarea utilajului folosit la 5
planificarea sarcinii de puncte malaxare
lucru 1.2. Pregătirea malaxorului: umplerea 15
cuvei – cărucior
1.3. Cuplarea cuvei – cărucior la sistemul 15
de acționare și asigurarea cu piedica
2. Realizarea sarcinii de 50 2.1. Executarea manevrelor de pornire: se 10
lucru puncte coboară brațul de malaxare prin
acționarea manetei
2.2. Punerea în mișcare a cuvei 15
2.3. Supravegherea malaxării și 15
funcționării utilajului
2.4. Respectarea normelor de sănătate și 10
3. Prezentarea sarcinii 15 3.1. Prezentarea succesiunii operațiilor de 10
de lucru puncte deservire a malaxorului
lucru

- site-ul www.industriealimentara.ro/ aplicația telefonică
- Sălăvăstru, D., Psihologia învățării. Teorii și aplicații educaționale, Editura
Polirom, Iași, 2009, p. 204
37
EXEMPLUL NR. 6

Tema: TRANSPORTUL MATERIALELOR SOLIDE
Tip de activitate: de instruire practică/ laborator

3.1.3 Transportul 3.2.4. Identificarea 3.3.6. Asumarea, în cadrul
materialelor solide, lichide aparatului/ utilajului/ echipei de la locul de
și gazoase instalației folosite în muncă, a responsabilităților
industria alimentară pentru sarcina de lucru
3.2.8. Accesarea, căutarea primită
și folosirea serviciilor prin 3.3.8. Colaborarea cu
internet pentru membri echipei de lucru, în
documentarea privind scopul îndeplinirii sarcinilor
aparate, utilaje și de la locul de muncă
echipamente utilizate în
industria alimentară
3.2.9. Utilizarea corectă a
vocabularului comun și a
celui de specialitate
3.2.10. Comunicarea/
raportarea rezultatelor
activităților profesionale
desfășurate
Activitate realizată prin metoda: învățarea prin descoperire

Metoda ”învățarea prin descoperire” se bazează pe investigarea proprie a elevului cu scopul
de a dobândi, prin activitatea independentă, dirijată, cunoștințe noi din diferite surse de
informații și de a-și forma abilități, deprinderi, priceperi. Așadar, descoperirea,
identificarea părților componente ale utilajelor de transport, compararea lor, constituie un
mod de învățare.
Mod de organizare a activității/a clasei: pe grupe
Resurse materiale:
- Manual
- Machete ale utilajelor de transport
- Fișa de lucru
38
- Fișă de documentare
- Foi de flip-chart, culori sau marker colorat
- Calculator/laptop/tabletă/ telefon cu legătură la internet
Durată: 30 minute

Etape de lucru:
o Elevii sunt grupați, de către professor, în grupe de câte 2 și fiecare grupă primește
câte o fișă de lucru și câte o fișă de documentare pentru studiu și completare
o Elevii se documentează și completează fișa de lucru
o Profesorul supraveghează și sprijină elevii pe tot parcursul activității
o Elevii prezintă rezultatul obținut în urma documentării
o Elevii compară rezultatul obținut cu rezultatul colegilor
o Elevii transcriu pe flip-chart concluziile lor
o Profesorul sintetizează rezultatele obținute și comentariile elevilor
o Elevii își autoevaluează activitatea de documentare din cadrul grupei
FIŞĂ DE LUCRU
Sarcina de lucru:
Utilizând fișa de documentare și informații obținute on-line prin identificarea unor site-
uri sau documente tehnice de specialitate, efectuaţi următorul exerciţiu cu ajutorul
„diagramei VENN” pentru transportorul cu bandă și transportorul elicoidal. Ţineţi cont
de indicaţiile de mai jos:
o acestă diagramă este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial
o se va folosi pentru a arăta asemănările si deosebirile între cele două utilaje de
transport, pe criteriile: elemente constructive, tipul materialelor transportate, mod
de funcționare
o asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor
o deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor.
Utilaj 1 Utilaj 2
Asemănări
Deosebiri Deosebiri
Mod de lucru:
o lucraţi în perechi, un elev scrie caracteristicile transportorului cu bandă iar celălalt

scrie caracteristicile transportorului elicoidal în cercuri diferite.
o completaţi împreună zona de intersecţie a cercurilor cu elementele comune
(asemănările) ale celor două transportoare.
o grupați-vă cu o altă pereche și comparaţi diagramele!
o centralizaţi toate asemănările și deosebirile descoperite de toate echipele pe un
poster pe care-l afişaţi.
o comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată. Cu o altă culoare faceţi completări
39
sau tăiaţi de pe diagrama voastră elementele care considerați că nu corespund.
o apreciaţi-vă singuri munca realizată prin unul din calificativele: foarte slab, slab,
suficient, bine, foarte bine.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Transportul materialelor solide
Transportul materialelor solide se realizează cu ajutorul transportoarelor.
 Scopul operaţiei
- alimentarea sau evacuarea materialelor şi produselor într-un proces tehnologic;
- deplasarea materialelor în procesul tehnologic.
Tipuri de transportoare mecanice: banda transportoare, transportorul elicoidal,

transportorul cu cupe, transportorul cu racleţi
Transportorul cu bandă este un transportor mecanic care transportă materiale

solide(granulare sau bucăţi) cu viteză uniformă. Banda este flexibilă şi se înfăşoară
pe doi tamburi (cilindri), având poziţia orizontală sau uşor înclinată.
a 1 2 1
1
b
5 4 3
1 - suport metalic; 2 - rama de ghidaj; 3 - role de susnere; 4 - banda de transport; 5
- sistem de întindere a benzii cu contragreutate.
Transportorul elicoidal este utilizat pentru transportul produselor granulare sau

pulverulente.
4 3 4 2 1 5
a b
6
c
1- jgheab din tablă de oţel; 2 - ax; 3 - spiră; 4 - lagăr de sprijin al arborelui;

5 - racord de alimentare; 6 - racord de evacuare.
40
Recomandări privind resurse educaționale deschise, pentru documentarea profesorului:
1. https://www.isjialomita.ro/red/index.php?-table=resurse&-action=list&materie=15
2. https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=G6p9PHHMxtIC&oi=fnd&pg=PP1&dq=gr
een+technology+waste+management+in+food+industry&ots=bgZcV09oC2&sig=1kO9h
XWHiZAjbNNTKPkZaCBQtM8&redir_esc=y#v=onepage&q=green%20technology%20was
te%20management%20in%20food%20industry&f=false
1. Capotă, V. ș.a. – Manual pentru clasa a IX-a, filiera tehnologică, profil: RESURSE
NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, domeniul pregătirii de bază: INDUSTRIE
ALIMENTARĂ, editura CD PRESS, București, 2012
2. https://www.edu.ro/profesional_tehnic
3. https://eprofu.ro/tehnic/tehnic-liceu-10/
4. https://www.edu.ro/standarde-de-preg%C4%83tire-profesional%C4%83-pentru-
calific%C4%83ri-profesionale-de-nivel-3-si-4-al-cadrului
EXEMPLUL NR. 7

 Domeniul de pregătire profesională: Industrie Alimentară
 Modulul: Operații și utilaje în industria alimentară
Tema: SEPARAREA MATERIALELOR SOLIDE PRIN SORTARE
Tip de activitate: de laborator

3.1.6. Separarea 3.2.2. Identificarea tipului de 3.3.6. Asumarea, în cadrul
amestecurilor operaţie echipei de la locul de
3.2.4. Identificarea muncă, a responsabilităţii
aparatului/utilajului/instalaţiei pentru sarcina de lucru
folosite în industria alimentară primită
3.2.9. Utilizarea corectă a 3.3.7. Manifestarea
vocabularului comun şi a celui iniţiativei în rezolvarea
de specialitate unor situaţii problemă
3.2.10. 3.3.8.Colaborarea cu
Comunicarea/raportarea membrii echipei de lucru,
rezultatelor acivităţilor în scopul îndeplinirii
profesionale desfăşurate sarcinilor de la locul de
muncă
Activitate realizată prin metoda ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM ÎNVĂȚAT
41
Scurtă descriere a metodei: Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea
ce elevii ştiu deja despre o anumită temă şi apoi se formuleazå întrebări la care se aşteaptă
găsirea răspunsului în lecție.
Pentru a folosi această metodă profesorul poate parcurge următoarele etape:
- Solicită la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ce ştiu despre tema
ce urmează a fi discutată. În acest timp, construieşte pe tablă un tabel cu următoarele
coloane: Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, cum este cel de mai jos:
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT

Ce credem că știm? Ce vrem să știm? Ce am învățat?
- Solicită apoi câtorva perechi de elevi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi notează
lucrurile cu care toată lumea este de acord în coloana din stânga. Poate fi util să se grupeze
informaţiile pe categorii.
- În continuare îi ajută pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt
siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi
produse de curiozitatea elevilor. Notează aceste întrebări în coloana din mijloc.
- Solicită elevilor să se documenteze din fișa de documentare sau materialele on-line
indicate de profesor.
- După secvența de documentare, revine asupra întrebărilor pe care le-au formulat înainte
de a se documenta şi pe care le-au trecut în coloana „Vreau să ştiu“. Identifică întrebările
pentru care au găsit răspunsuri în text și completează în ultima coloană,”Am învățat”, aceste
răspunsuri. Profesorul, cu ajutorul elevilor, identifică întrebările pentru care s-au găsit
răspunsuri şi trece aceste răspunsuri în coloana „Am învăţat“.
- În continuare, profesorul întreabă elevii ce alte informaţii au găsit în text, în legătură cu
tema enunțată şi le trece şi pe acestea în ultima coloană.
- Revine apoi la întrebările care au rămas fără răspuns şi discută cu elevii identificând
împreună și alte surse de informații.
- În încheierea lecţiei elevii revin la tabelul cu următoarele coloane: Ştiu/Vreau să ştiu/Am
învăţat şi decid ce au învăţat din lecţie. Unele dintre întrebările lor s-ar putea să rămână
fără răspuns şi s-ar putea să apară întrebări noi. În acest caz întrebările pot fi folosite ca
punct de plecare pentru investigaţii ulterioare.

- în perechi
Resurse materiale:
- Fişă de lucru
- Fişă de documentare/manual
- Calculator/tablet/telefon cu conexiune la internet
- Tablă/flipchart
Durată: 50 minute
- Etape de lucru:
o Se explică modul de desfăşurare a lecţiei conform metodei Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat.
o Se formează perechile de elevi şi se împart elevilor fişele de lucru şi de documentare.
42
o Se întocmește o listă, de către fiecare pereche, cu tot ce ştiu despre tema ce urmează a
fi discutată.
o Se trasează pe tablă tabelul de mai jos, tabel care se află şi pe fişa de lucru.
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT

Ce credem că știm? Ce vrem să știm? Ce am învățat?
o Se prezintă, de către fiecare pereche, informațiile care au fost consemnate în listă.

o În coloana ŞTIU se vor trece cunoştinţele cu care toti elevii sunt de accord că le ştiu.
o În colooana VREAU SĂ ŞTIU se vor trece întrebările sau informațiile pe care elevii vor să le
afle. Aceste întrebări pot veni ca şi clarificări la probleme care nu le-au fost clare elevilor,
care au stârnit curiozitatea elevilor sau care au apărut pe baza altor întrebări.
o Se cere elevilor să studieze Fişa de documentare și informațiile aflate la adresa
http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-alimentara/94-separarea-
materialelor-solide/separarea-pneumatic%C4%83/28-tararul-
aspirator.html?showall=1&limitstart=
o După lecturarea textului și identificarea operațiilor și utilajelor de sortare, se revine

asupra întrebărilor pe care le-au formulat înainte de a studia fișa de documentare şi pe care
le-au trecut în coloana „Vreau să ştiu“. Se observă la care întrebări s-au găsit răspunsuri şi
se trec aceste răspunsuri în coloana „Am învăţat“.
o Se vor trece, în continuare, în ultima coloană informaţii pe care le-au găsit în text şi pentru
care nu au lansat întrebări.
o Dacă au rămas întrebări fără răspuns, li se comunică elevilor unde ar putea găsi ei aceste
informaţii, pe care apoi să le treacă în ultima coloană.
o În etapa de feed-back a lecţiei, elevii revin la tabel şi decid ce au învăţat din lecţie.
FIȘĂ DE LUCRU
Clasa: a X-a
Tema: Separarea materialelor solide prin sortare
Se prezintă de către profesor tabelul cu rubricile: ,,Stiu. Vreau să ştiu. Am învăţat “.
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM INVĂȚAT
 Etapa ”ȘTIU”:
1. Completați în tabelul de mai sus, în rubrica ”ȘTIU” tot ceea ce știți despre
separarea materialelor solide prin sortare.
 Etapa ”VREAU SĂ ŞTIU” :
43
2. Treceți în coloana ” VREAU SĂ ȘTIU” ceea ce ați dori să aflați referitor la
separarea materialelor solide prin sortare.
 Etapa „AM ÎNVĂŢAT”
3 După studiul fișei de documentare și a informațiilor on-line aflate la adresa

http://www.industriealimentara.ro/utilaje-industria-alimentara/94-separarea-
materialelor-solide/separarea-pneumatic%C4%83/28-tararul-
aspirator.html?showall=1&limitstart= sau alte materiale on-line, reveniți asupra
întrebărilor pe care le-ați formulat în etapa anterioară şi pe care le-ați trecut în
coloana “Vreau să ştiu”. Se reia fiecare întrebare şi se notează răspunsurile aflate
în timpul studiului și a dezbaterilor desfășurate în clasă.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
În industria alimentară, materiile prime ca atare (de ex. mazarea boabe) sau cele
rezultate prin mărunțire (de ex. făina) sunt supuse la o operație de separare în scopul
obținerii unor produse ale căror particule să fie de o anumită mărime uniformă, sau pentru
a îndeparta corpurile străine, aceasta având dimensiuni diferite de cea a produsului în care
se găsesc.
Operația de separare a particulelor de aceeași natură, după dimensiunile lor, se
numește calibrare, iar cea de separare pe categorii de materiale pe baza altor criterii
precum: greutate specifică, grad de coacere, succeptibilitate magnetică, integritate, soi,
culoare, formă, se numește sortare.
În cazul pulberilor, calibrarea poarta numele de cernere. Separarea materialelor
solide prin calibrare, cernere sau sortare se face manuual sau mecanizat, în acest ultim caz,
separarea poate fi mecanică, pneumatică, hidraulică sau magnetică.
CERNEREA
Cernerea este operaţia de separare mecanică, pe criterii dimensionale a
amestecurilor de granule şi pulberi în fracţiuni mai uniforme din punct de vedere al
granulației, cu ajutorul unor suprafețe prevăzute cu orificii de diferite forme și dimensiuni.
Ca rezultat al cernerii materialului printr-o sită se obțin două fracțiuni și anume:
 partea având particule cu dimensiuni mai mici dacât ochiurile sitei constituie
cernutul.
 partea formată din bucăți mai mari decat ochiurile sitei constituie refuzul.
Cernerea poate fi executata cu grătare, ciururi sau site.
 grătarele – au suprafața de cernere formată din bare de oțel, fixate la distanțe egale,
pe suporturi transversale, așa încât lasă între ele fante egale. Diametrul ochiurilor este mai
mare de 1 mm;
 ciururile și sitele – au suprafața de cernere cu orificii de formă dreptunghiulară, patrată
sau rotundă și pot fi din: table perforate, sau din foi de tablă subțire, având orificiile
ștanțate; plase de sârmă reprezentând împletituri din sarmă metalică; țesături
confecționate din fibre textile, fire de mătase sau fire sintetice.
Aparatele de cernere a căror suprafețe de cernere au ochiuri sau găuri cu latura sau
diametru mai mici de 1 mm sunt denumite site, iar cele cu latura sau diametrul mai mare
de 1 mm ciururi.
Cernerea este influențată de urmatorii factori:
 alimentarea sitei
44
 forma și dimensiunile orificiilor sitei
 dimensiunea materialului
 viteza și caracterul mișcării materialului pe sita
 caracteristicile materialului supus cernerii
Aparate de cernere
Grătarele servesc la cernerea bucăților mari (ex. deasupra silozurilor, pentru
reținerea bucăților mari).
Ciururile sunt asemănătoare sitelor.
Sitele. Cernerea materialului este posibilă numai cu condiția deplasării lui pe
suprafața de lucru a sitei. Sitele pot fi plane, cilindrice sau prismatice. După mișcarea pe
care o execută sitele pot fi cu mișcare oscilatorie rectilinie, circulară și site vibratoare.
În industria morăritului și uleiului sunt folosite sitele cu mișcare oscilatorie circulară,
denumite site plane (1).
Separarea pneumatică – tararul (2).
Separarea după mărime și formă – triorul (3).
Separarea magnetică (4).
Tip de utilaj Domeniu de utilizare Produse separate

industria morăritului
4 1- pachete cu rame şi
6 site;
a
2- racorduri elastice de - Produse rezultate
2 alimentare cu produs; la zdrobirea
3- racorduri elastice de cerealelor
evacuarea cernutului;
1 4- roată de curea;
5- contragreutăţi;
5 3 6- arbore vertical
Sita plană (1)

1, 2, 3-site
4-ramă de susţinere a - Impurităţile din
sitelor cereale
5-sistem de acţionare
excentric http://www
6, 10-fante prin care .industriealimenta
pătrunde aerul ra.ro/utilaje-
7-racord de alimentare industria-
alimentara/94-
8-racord de evacuare
separarea-
amestec aer-pleavă
materialelor-
9-cameră de solide/separarea-
Separatorul aspirator (tararul) (2) expansiune pneumatic%C4%83
11-racord de evacuare /28-tararul-
cernut aspirator.html?sho
12-racord de evacuare wall=1&limitstart=
refuz
45
1-manta cilindrică - Corpuri străine de
2-ax formă sferică,
3-transportor elicoidal - Corpuri străine
4-jgheab mai
5-racord de alimentare lungi
Triorul (3) neghină
grâu
8-sistem de acţionare
1-cilindru supus
câmpului
electromagnetic
2-bandă transportoare
-Impurităţi
3-racord de alimentare metalice
produs
4-clapetă de reglarea
alimentării
5- racord evacuare
produs separat
Separatorul electromagnetic (4) 6-tremie colectoare
7-racord evacuare
impurităţi magnetice
8-fereastră de vizitare
1. David, D., ş.a., Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi de laborator în industria

alimentară, Editura Ceres, Bucureşti, 1984.
2. Ioancea, L., Petculescu, E., Utilajul şi tehnologia meseriei, Editura Didactică şi
Pedagogică R. A., Bucureşti, 1995.
3. Ioancea, I., ş.a., Maşini, utilaje şi instalaţii în industria alimentară, Editura Ceres,
Bucureşti, 1986.
4. Banu, C., ş.a., Manualul inginerului de industria alimentară, vol. I, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1998.
5. Răşenescu I., Operaţii şi utilaje în industria alimentară, vol. I, II, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1972.
6. Oancea, I., Igiena întreprinderilor de industria alimentară, Galaţi, 1986.
7. Petculescu, E., ş.a., Procese şi aparate în industria alimentară, manual pentru clasele
IX, X, Editura Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 1993.
Model de prezentare ppt pentru EXEMPLUL Nr. 4
46
Metode de igenizare
a spatiilor si echipamentelor
din industria alimentara
1. Metode de curăţenie şi igienizare folosite în alimentaţia

publică
1. Dezinfectia ,Dezinsecţia şi Deratizarea (DDD)

1. Metode de curăţenie şi igienizare folosite în alimentaţia publică
Spaţiile în care se desfăşoară activităţile de producţie, de depozitare (pardoseli, pereţi,
tavane, uşi, ferestre, guri de ventilaţie, sisteme de iluminat etc.), precum şi utilajele şi
instalaţiile trebuie să fie curăţate periodic, iar acolo unde este cazul, igienizate.
Pentru a avea eficacitate maximă, activităţile de curăţenie şi igienizare trebuie:
• să se desfăşoare continuu, având intensitate mai mare imediat după oprirea
procesului de producţie;
• să se efectueze cu intensitate sporită în spaţiile cu risc de contaminare microbiană;
• să fie realizate de către personal angajat special pentru efectuarea acestor operaţiuni;
• să existe un program propriu de curăţenie şi igienizare al unităţii;
• în funcţie de gradul de contaminare, se vor stabili metodele de curăţenie;
Curăţenia şi igienizarea trebuie să realizeze:

• din punct de vedere fizic - îndepărtarea tuturor depunerilor
vizibile de pe suprafeţe;
• din punct de vedere chimic – eliminarea urmelor de substanţe
chimice provenite de la soluţiile de spălare sau dezinfecţie;
• din punct de vedere microbiologic - reducerea la maxim a
microflorei existente.
Metode de curăţare Ordinea de efectuare a activităţilor de
curăţenie şi igienizare
 aspirarea;  curăţarea mecanică;

 măturarea umedă;  spălarea cu detergenţi;
 ştergerea umedă;  clătirea;
 spălarea cu soluţii de detergenţi,  dezinfecţia;
urmată de dezinfecţie;  clătirea;
 zugrăvirea;  uscarea;
 vopsirea.  controlul activităţii de curăţenie şi
igienizare.
 Operaţiunile de curăţenie se încep întotdeauna dinspre locurile mai curate către cele
mai murdare, dinspre tavan spre podea, dinspre încăperile de lucru către anexele
sanitare;
 Substanţele chimice şi ustensilele de curăţenie vor fi depozitate protejat, într-un spaţiu
special amenajat, pentru evitarea riscului de contaminare chimică sau microbiologică.
Acest spaţiu trebuie prevăzut cu posibilităţi de aerisire, pentru uscarea ustensilelor.
Curăţarea mecanică are ca obiectiv eliminarea de pe suprafeţele care vin în contact cu
produsele în cursul procesului tehnologic a depunerilor de murdărie constituite din
reziduuri organice de provenienţă alimentară, în care sunt înglobate şi microorganisme.
Metodele folosite pentru efectuarea operaţiei de curăţare mecanică sunt:

•aspirarea şi/sau perierea prafului şi a altor impurităţi de pe suprafaţa ustensilelor,
utilajelor şi a echipamentelor tehnologice;
•îndepărtarea cu aer comprimat/apă sub presiune a depunerilor de murdărie;
•detaşarea şi răzuirea depozitelor de murdărie;
•ştergerea umedă a suprafeţelor cu lavete şi detergenţi sau alte soluţii de spălare.
Ustensilele întrebuinţate la efectuarea curăţeniei (perii, raclete etc.) trebuie să fie

curăţate şi dezinfectate după fiecare utilizare, deoarece ele constituie mediu prielnic de
dezvoltare a microorganismelor şi a mirosurilor neplăcute.
Pentru efectuarea curăţeniei, în fiecare unitate trebuie să existe
trei seturi de ustensile: un set utilizat numai la efectuarea
curăţeniei în vestiare, duşuri şi holuri, un alt set trebuie utilizat
numai pentru efectuarea curăţeniei la toalete, iar cel de-al
treilea set va fi utilizat pentru efectuarea curăţeniei în spaţiile de
producţie.
Spalarea: Demontarea utilajelor
Îndepartarea depozitelor voluminoase si a

resturilor
de pe pardoseala cu jet de apa
Aplicarea solutiei de spalare, cu jet cu

presiune mare
Clatirea cu apa
Dezinfectia: Aplicarea agentului dezinfectant
Clatirea cu apa fierbinte (daca dezinfectia nu

se face cu jet de abur supraîncalzit)
Curatirea finala a pardoselelor

si a canalelor de scurgere
Spălarea este operaţia care se aplică atunci când curăţarea mecanică nu este suficientă
pentru îndepărtarea tuturor depunerilor de murdărie care aderă la suprafeţe
(constituite, de obicei, din resturi organice care aderă la suprafeţe prin intermediul
grăsimilor sau din săruri minerale de calciu şi de magneziu insolubile, formate mai ales în
urma folosirii apei cu duritate mare în cursul operaţiunilor de spălare).
Agentii chimici de spalare

Pentru a fi acceptat spre utilizare în industria alimentara un agent chimic de
spalare trebuie sa îndeplineasca urmatoarele caracteristici:
- sa fie lipsit de toxicitate si nepericulos la utilizare;
- sa fie usor si complet solubil;
- sa fie lipsit de actiune corosiva asupra materialelor din care sunt confectionate
suprafetele pe care este folosit;
- sa nu precipite sarurile de calciu si magneziu în apa;
- sa aiba putere de patrundere si umezire;
- sa poata saponifica si emulsiona grasimile si sa dizolve particulele solide
organice sau anorganice;
- sa poata fi usor de îndepartat prin clatire si sa mentina în suspensie particulele
de murdarie;
- sa nu aiba mirosuri puternice si persistente pe care sa le transmita produselor
alimentare.
Etape:
Umezirea - are ca scop înmuierea murdăriei, pentru o desprindere uşoară de pe
suprafeţe
Spălarea propriu-zisă – are ca scop:
• descompunerea sub influenţa apei şi detergenţilor a fragmentelor de murdărie în
particule din ce în ce mai mici, care să poată fi îndepărtate apoi prin clătire;
• transformarea depunerilor de murdărie în suspensii;
• emulsionarea grăsimilor din depunerile de murdărie.
Clătirea – are ca scop îndepărtarea uşoară şi completă, cu ajutorul jetului de apă,
a particulelor de murdărie în suspensie, precum şi a urmelor de substanţe chimice
provenite din soluţiile de detergenţi folosite pentru spălare.
Pentru spălare va fi folosită apă caldă potabilă (35 – 45oC pentru

apa de spălare, 60 – 65oC pentru apa de clătire), substanţe
avizate de Ministerul Sănătăţii:
• substanţe alcaline: sodă caustică, sodă calcinată, polifosfaţi;
• substanţe acide - soluţii slab acide de acid clorhidric sau azotic;
• substanţe tensioactive – detergenţi (anionici, cationici,
amfiionici, neionici) în concentraţie de 2-20%.
Dezinfectia vizeaza o distrugere a microorganismelor patogene si o diminuare la
minim a florei saprofite..
Mentinerea curateniei si spalarea corecta contribuie substantial la reducerea
incarcaturii microbiene. Acest lucru se datoreaza indepartarii microorganismelor si
eliminarii impuritatilor, care constituie adapost si substrat nutritiv pentru germeni.
Curatarea cat mai riguroasa, operatie care trebuie sa preceada aplicarea agentului
germicid, constituie conditii indispensabile pentru o dezinfectie eficienta.
Dezinfectia cu substante chimice, cea mai folosita metoda de dezinfectie

Dezinfectia nu poate inlocui insa curatenia si spalarea. Prezenta depozitelor
de substante organice afecteaza actiunea agentului dezinfectant si in acelasi
timp protejeaza microorganismele pe care le inglobeaza. Dezinfectia se poate
face prin agenti chimici sau prin mijloace fizice.
Dezinfectia cu substante chimice este cea mai folosita metoda de igienizare in
industria alimentara. O substanta dezinfectanta ideala ar trebui sa nu fie
periculoasa la manipulare sau toxica in concentratiile folosite. De asemenea
ea ar trebui sa aiba un spectru cat mai larg de actiune germicida, sa se
indeparteze usor prin clatire si sa nu imprumute gust si miros neplacut
produselor finite.
Dezinfectia prin mijloace fizice se realizeaza prin oparire sau fierbere.
Metode de dezinfecţie:
Dezinfecţia prin utilizarea agenţilor chimici - cea mai frecvent folosită metodă
în bucătării. Pentru efectuarea operaţiei de dezinfecţie a suprafeţelor pot fi
utilizaţi agenţii chimici existenţi pe piaţă, în concentraţiile recomandate de
fabricant, dar numai dacă aceştia au aviz sanitar de utilizare în industria
alimentară (ex.: substanţe dezinfectante: clorul şi compuşii lui – cloramine,
hipoclorit de sodiu, clorura de var sau dezinfectanţi tensioactivi – cationici,
anionici).
Dezinfecţia prin utilizarea agenţilor fizici - folosirea căldurii ca agent de
dezinfecţie prezintă avantajul că nu este un agent poluant. Tratarea termică în
scopul dezinfectării suprafeţelor de lucru, a utilajelor, recipienţilor şi
ustensilelor se realizează prin opărire sau fierbere, utilizând apă fierbinte cu
temperatura cuprinsă între 83 ÷ 85oC, timp de aproximativ 10 minute.
Obiectele mici pot fi dezinfectate prin fierbere în cazane sau vase cu
dimensiuni adecvate. Pentru ca tratarea termică să dea rezultate, este necesar
ca obiectele supuse acestui mod de dezinfecţie să fie bine curăţate şi spălate în
prealabil. Tăvile por fi dezinfectate prin introducerea acestora în cuptor la
temperaturi ridicate.
Deoarece prin curăţare şi spălare nu se realizează îndepărtarea totală a încărcăturii
microbiene a suprafeţelor, trebuie efectuată dezinfecţia suprafeţelor spălate.
Dezinfecţia nu trebuie considerată un înlocuitor al spălării şi, în consecinţă, trebuie
efectuată numai după spălarea corespunzătoare a suprafeţelor.
Dezinfectia:
Este actiunea prin care se urmareste decontaminarea mediului de germeni patogeni si
potential patogeni.
Într-o unitate care produce alimente, la stabilirea necesitatilor de dezinfectie se vor lua în
considerare urmatoarele:
- microflora care trebuie distrusa (sporulata sau nu, bacterii drojdii, mucegaiuri);
- agentul dezinfectant utilizat (fizic sau chimic);
- temperatura si durata aplicarii;
- modul de spalare al suprafetelor si caracteristicile acestora;
- rezultatul urmarit.
Dezinfectia se poate realiza prin mijloace fizice si chimice.
În industria alimentara agentii chimici de dezinfectie utilizati în mod curent,
fac parte aproape în totalitate din doua categorii de substante si anume halogenii si
substantele tensio-active cationice.
A. Halogenii
Clorul si compusii sai sunt dezinfectantii cei mai frecvent utilizati,
 Clorul lichid se livreaza în recipiente de diferite capacitati, sub presiune de 6-8 atmosfere.
Reactioneaza cu apa formând acid hipocloros - produs instabil, care sub influenta luminii,
degaja oxigen în stare nascânda.
 Hipocloritii sunt saruri ale acidului hipocloros cu hidroxizii sau carbonatii alcalini, dintre
care cele mai utilizate sunt clorura de var, hipocloritul de calciu si de sodiu.
 Clorura de var (varul cloros) este un dezinfectant puternic care degaja usor clor.
 Hipocloritul de sodiu este un produs lichid cu un continut de 12,5% clor activ. Hipocloritul
de sodiu se foloseste, în principal, pentru dezinfectia aparaturii de muls mecanic si a
vaselor folosite la pastrarea, prelucrarea si transportul laptelui.
B. Agentii tensio-activi dezinfectanti
 Dintre agentii tensio - activi, cu proprietati germicide, folositi în industria alimentara
amintim agentii de suprafata cationici, care sunt saruri de amoniu cuaternar si
agentii tensio-activi amfolitici.
 Sarurile de amoniu cuaternar- alaturi de substantele clorigene, sarurile de amoniu
cuaternar reprezinta agentii dezinfectanti cei mai utilizati în sectorul alimentar. Au actiune
detergenta slaba, dar au o actiune germicida foarte buna.
 Agentii tensio-activi amfolitici Au actiune detergenta si dezinfectanta importanta, sunt
netoxici, necorosivi, neiritanti, incolori si inodori, fiind potriviti atât pentru suprafete cât si
pentru tegumente. Produsii Tego si Tagonin se recomanda pentru dezinfectia în industria
alimentara în solutii apoase de 1%, timp de contact 10-15 minute.
Alte substante dezinfectante
Soda caustica este cea mai puternica substanta alcalina, foarte eficace pentru
îndepartarea grasimilor si a altor depozite organice. Este foarte corosiva pentru
suprafetele metalice si dificil de îndepartat prin clatire. Datorita pH-ului
ridicat(13,3 solutie 1%) este un dezinfectant cu spectru larg de actiune fata de formele
vegetative si sporii bacterieni, fata de virusi si paraziti.
În industria alimentara, în functie de scopul urmarit, se recomanda concentratii

între 0,5 si 2%. Se recomanda a fi folosita, în special, în utilajele de spalare mecanica, a
ambalajelor de sticla si în locurile în care îndepartarea grasimilor ridica probleme, ca în
industria carnii si a pestelui. Nu trebuie folosita la nici un fel de operatii manuale, fiind
periculoasa datorita arsurilor grave pe care le poate produce.
Bioxidul de sulf (SO2) se utilizeaza mai mult la conservarea alimentelor si pentru

dezinfectarea ambalajelor din lemn.
Formolul se utilizeaza ca dezinfectant în stare lichida doar în industria zaharului, iar în
stare gazoasa, pentru dezinfectia capacelor metalice pentru sticle.
Alte normative privind igienizarea in industria alimentara:
Ordonanta Europeana 2073/2005 si Ordonanta Europeana (EC)
1441/2007. Reglementeaza faptul ca alimentele destinate consumului nu
trebuie sa contina bacterii patogene sau toxine bacteriene. Aceste alimente
trebuie testate pentru a detecta prezenta microorganismelor daunatoare
precum: salmonella, listeria, stafilococul auriu etc.
Dezinfectia cu lumina ultravioleta UV-C – 100% eficienta, 100% ecologica, 100%
economica
Lumina ultravioleta UV-C este utilizata cu precadere pentru dezinfectia
suprafetelor si a aerului din spatiile de productie si de depozitare, unde
trebuie mentinute conditii riguroase de igiena. Lampile bactericide cu lumina
ultravioleta UV-C realizeaza o dezinfectie de pana la 99,99% si nu produc
compusi chimici.
Acest tip de dezinfectie este folosit pentru: spatiile de procesare, linii de
fabricatie, linii de imbuteliere, recipiente (sticle, borcane, cutii, conserve),
echipamente si linii de productie (benzi transportoare, dospitoare,
predospitoare etc.), linii de eviscerare, linii de transare, zone de procesare
mecanica a carnii, zone de racire si ambalare, spatii de zvantare si maturare,
spatii de depozitare, spatii de expunere etc.
Clătirea este operaţia care trebuie efectuată în mod obligatoriu după operaţia de
dezinfecţie cu agenţi chimici.
• Scopul operaţiei de clătire este de a îndepărta de pe suprafeţele dezinfectate urmele de
substanţe chimice.
• Pentru efectuarea clătirii trebuie utilizată numai apă potabilă, curată şi în cantitate
suficientă.
• Temperatura apei utilizate pentru clătire trebuie să fie cuprinsă între 60 – 65oC, pentru a
favoriza uscarea suprafeţelor clătite.
• Clătirea poate fi realizată sub jet de apă.
• În funcţie de tipul şi concentraţia substanţei chimice folosite pentru dezinfecţie, clărirea
trebuie efectuată o dată sau de mai multe ori.
• Nu este admisă clătirea repetată în aceeaşi apă care a fost deja folosită la o clătire.
Întrucât umiditatea rămasă pe suprafeţele spălate, dezinfectate şi clătite poate favoriza
dezvoltarea microorganismelor, se recomandă uscarea acestora.
Metode de uscare:
Uscarea cu jet de aer este folosită pentru uscarea suprafeţelor şi locurilor greu accesibile
din utilajele şi instalaţiile tehnologice. Se foloseşte aer uscat, cald/rece. Aerul folosit
pentru uscare trebuie pregătit în instalaţii speciale, întrucât acesta trebuie să fie curat şi
să nu producă recontaminarea suprafeţelor. Timpul de uscare este determinat de
cantitatea de apă rămasă pe suprafeţe după spălare.
Ventilaţia naturală este utilizată în mod frecvent pentru uscarea suprafeţelor care nu
reţin apă după spălare sau care nu pot fi uscate prin alte metode. Timpul de uscare este
determinat de cantitatea de apă rămasă pe suprafeţe, după spălare, de temperatura şi
umiditatea aerului. Pentru uscarea suprafeţelor prin ventilaţie naturală, acestea trebuie
expuse la uscare numai în spaţii curate, unde nu există riscul de recontaminare.
Ştergerea suprafeţelor cu materiale textile este o metodă utilizată pentru uscarea
ustensilelor, accesoriilor şi suprafeţelor uşor accesibile. Materialele folosite pentru
ştergerea suprafeţelor nu trebuie folosite şi în alte scopuri.
Controlul stării de curăţenie şi igienizare are ca scop verificarea efectuării operaţiilor de
curăţare şi dezinsecţie şi se realizează prin verificarea zilnică a întregului spaţiu de
producţie, a ustensilelor, utilajelor şi instalaţiilor. Controlul este efectuat de către
conducătorii proceselor tehnologice, iar acolo unde există compartiment specializat
pentru controlul alimentelor, de reprezentantul acestuia.
Controlul eficienţei igienizării se face:

• vizual;
• prin teste de sanitaţie (teste microbiologice prin metode clasice sau rapide cu
determinarea: număr total de germeni, stafilococi patogeni, Escherichia coli, Proteus,
mucegaiuri etc.);
• prin teste de alcalinitate (pentru determinarea eventualelor urme de detergenţi sau
substanţe de dezinfectare, prin măsurarea pH-ului).
Ritmicitatea operaţiilor de curăţenie şi igienizare
După amploare şi frecvenţă, curăţenia efectuată în spaţiile de producţie şi de
depozitare poate fi:
curăţenie generală – a tuturor suprafeţelor (tavane, pereţi, ferestre şi uşi, mese de
lucru, obiecte sanitare etc.) – efectuată prin spălare cu apă caldă şi agenţi chimici. Ca
frecvenţă, trebuie efectuată săptămânal sau ori de câte ori este cazul. Frecvenţa de
efectuare a curăţeniei generale, atât în spaţiile de producţie, cât şi în spaţiile de
depozitare este stabilită de şeful unităţii, în funcţie de starea de igienă a acestor spaţii;
curăţenia curentă în timpul funcţionării unităţii – a pardoselilor, gurilor de canal,
utilajelor şi a suprafeţelor care se murdăresc în mod curent, efectuată prin
îndepărtarea reziduurilor solide şi a prafului, prin ştergerea umedă şi aerisire.
Curăţenia curentă este efectuată în permanenţă pe timpul defăşurării proceselor
tehnologice şi de depozitare;
curăţenie la sfârşitul programului de lucru – a pardoselilor, ustensilelor, utilajelor şi
echipamentelor tehnologice, a suprafeţelor de lucru şi de depozitare, efectuată prin
eliminarea reziduurilor solide, curăţarea şi spălarea suprafeţelor de lucru, pardoselilor
şi gurilor de canal cu apă caldă şi detergenţi.
Combaterea dăunătorilor. Dezinsecţia şi deratizarea
Insectele mature sau în diferite forme de dezvoltare pot infecta sau infesta atât materiile
prime, semifabricatele, produsele finite, cât şi utilajele, instalaţiile, spaţiile de producţie
şi de depozitare, producând contaminări. Datorită specificului materiilor prime şi a
produselor finite, în bucătării pot fi întâlniţi următorii dăunători sau vectori ai unor boli:
muşte, gândaci, furnici, rozătoare etc.
Măsurile de combatere a insectelor se bazează pe eliminarea cauzelor care pot

determina infestarea spaţiilor de producţie şi depozitare.
Mijloacele de protecţie împotriva insectelor constau în împiedicarea pătrunderii
insectelor în spaţiile de producţie şi de depozitare prin:
• montarea plaselor de protecţie la ferestre şi uşi (acolo unde este posibil);
• închiderea permanentă a ferestrelor şi uşilor de acces.
• curăţarea permanentă a spaţiilor de producţie, a depozitelor şi anexelor social-sanitare
prin îndepărtarea deşeurilor tehnologice, a gunoiului menajer;
• controlul riguros al materiilor prime la recepţie, pentru a nu fi infestate;
• dezinsecţia periodică;
• menţinerea permanentă a curăţeniei şi dezinsecţia periodică a rampelor
şi a punctelor de colectare a deşeurilor.
Dezinsecţia spaţiilor de producţie şi de depozitare poate fi efectuată prin:
• pulverizare cu insecticide;
• gazare cu gaze toxice sau substanţe volatile;
• atragerea şi distrugerea insectelor în diverse capcane (ex.: aparate electronice cu
lumină ultravioletă).
Pentru efectuarea operaţiilor de dezinsecţie trebuie întocmit un plan anual de acţiune.

Dezinsecţia spaţiilor de producţie şi de depozitare trebuie efectuată numai de
personalul autorizat al firmelor specializate în efectuarea acestor activităţi. Pentru
efectuarea dezinsecţiei trebuie utilizate numai substanţe avizate de Ministerul
Sănătăţii. Alegerea tipului de substanţă utilizată pentru dezinsecţia spaţiilor de
producţie şi depozitare este responsabilitatea firmei specializate.
După finalizarea dezinsecţiei, şeful laboratorului trebuie să verifice eficienţa lucrărilor

efectuate şi să dispună repetarea lor, atunci când contată că acestea nu au fost
eficiente şi, deasemeni, trebuie să menţină înregistrări pentru activitatea desfăşurată în
documentele de lucru.
Deratizarea constă în totalitatea activităţilor întreprinse în scopul combaterii rozătoarelor
care constituie surse de contaminare cu boli infecţioase.
Metodele utilizate pentru combaterea rozătoarelor :

Metodele profilactice au ca scop evitarea apariţiei şi răspândirii rozătoarelor prin:
împiedicarea pătrunderii rozătoarelor în clădiri, depozite şi subsoluri:
• eliminarea locurilor de acces (goluri şi crăpături în construcţie, fisuri pe lângă instalaţiile
de apă şi canalizare, tubulaturi etc.);
• montare de site etanşe şi realizarea gărzii hidraulice la sifoanele de pardoseală şi
canalizare;
• protejarea cu site sau alte sisteme de protecţie a uşilor şi ferestrelor exterioare;
• închiderea ferestrelor şi uşilor exterioare, nedotate cu sisteme de protecţie;
eliminarea posibilităţilor de hrănire prin:
• păstrarea produselor alimentare în depozite protejate împotriva accesului rozătoarelor;
• curăţarea permanentă a spaţiilor de producţie şi depozitare;
• îndepărtarea în timp util a deşeurilor tehnologice;
• depozitarea deşeurilor numai în recipiente bine închise;
• menţinerea stării de igienă a platformelor de depozitare a acestora;
• protejarea surselor de apă;
• îndepărtarea din spaţiile de producţie şi depozitare a ambalajelor şi
eliminarea oricăror materiale care pot constitui adăpost pentru rozătoare;
•igienizarea vecinătăţilor pentru distrugerea cuiburilor.
Metodele mecanice au ca scop evitarea apariţiei şi răspândirii rozătoarelor şi sunt
realizate prin folosirea capcanelor şi curselor. Capcanele şi cursele vor fi amplasate în
serie pe căile obişnuite de circulaţie a rozătoarelor.
Metodele chimice constau în utilizarea raticidelor (substanţe toxice care omoară

rozătoarele). Raticidele pot fi utilizate sub formă de momeli amplasate pe căile de
circulaţie a rozătoarelor sau prin prăfuire în galeriile acestora. Aceste metode sunt
utilizate numai pentru deratizarea spaţiilor exterioare din jurul clădirilor.
Deratizarea spaţiilor de producţie şi de depozitare trebuie efectuată numai de personal

autorizat al firmelor specializate.
Pentru efectuarea activităţilor de deratizare trebuie întocmit un plan anual.
Şeful unităţii trebuie să inspecteze spaţiile de producţie şi depozitare şi să solicite,
atunci când este cazul, efectuarea unor lucrări suplimentare de deratizare.
IGIENIZAREA SPAȚIILOR DE
LUCRU SI DEPOZITARE A
MATERIILOR PRIME ȘI
PRODUSELOR FINITE
SPĂLAREA
DEZINSECȚIA
DERATIZAREA

Ipt Repere Metodologice Domeniul Industrie Alimentară 2022 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ipt Repere Metodologice Domeniul Industrie Alimentară 2022 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI

 Anul de studiu – clasa a X-a

Tema: Examenul microscopic al bacteriiIor lactice din iaurt, în preparate colorate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda lucrării practice de laborator

Mod de organizare a activității/a clasei: activitate pe grupe

Nume și prenumele elevulilor:

Depunerea / etalarea probei pe lamă

Uscarea /fixarea preparatelor

Fixarea pe platină. Prinderea imaginii. Examinarea la microscop

 Completați informațiile pentru itemii:

2. După analiza probelor, completați tabelul de mai jos:

3. Menționați două - trei norme de securitate și sănătate în muncă ce trebuie respectate

Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:

 Anul de studiu – clasa a X-a

Tema: Analiza microscopică a bacteriilor

Cunoștințe Abilități Atitudini

Activitate realizată prin metoda ”flipped classroom”

Scurtă descriere a metodei:

Mod de organizare a activității/a clasei: frontal şi pe grupe

Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:

1. Dezinfectarea lamei - se şterge lama pe ambele feţe, cu o bucată de vată îmbibată în

3. Formulaţi concluzii cu privire la bacteriile observate;

INSTRUMENT DE EVALUARE – Probă practică

Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator

Rezultate ale învățării vizate:

Cunoștințe Abilități Atitudini

2.1. Pregătirea aparaturii:

2.6. Examinarea la microscop:

2.7. Desenarea câmpului microscopic

2.8. Asigurarea ordinii la locul de muncă în

2.9. Respectarea normelor de sănătate și

 Recomandări privind resurse educaționale deschise:

INSTRUMENT DE EVALUARE: Probă practică

 Anul de studiu – Clasa a X-a

Tema: Morfologia microorganismelor – Examinarea bacteriilor la microscop

Rezultate ale învățării vizate

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tema probei practice

Cerințe/Sarcini de lucru/Mod de lucru

- Realizați un frotiu din câteva picături de iaurt conform imaginilor 1 și 2;

2.3. Colorarea frotiului 5

2.4. Îndepărtarea excesului de colorsnt 5

2.7. Desenarea câmpului microscopic 5

2.8. Precizarea formei bacteriilor 5

2.9. Precizarea modului de grupare a 5

3. Prezentarea 15 3.1. Enumerarea, în succesiune logică, a 2

3.2. Utilizarea vocabularului de 3

 Recomandări privind resurse educaționale deschise:

INSTRUMENT DE EVALUARE – Test de evaluare

 Anul de studiu – clasa a X-a

Tema 1: Analiza microscopică a bacteriilor

Cunoștințe Abilități Atitudini

Mod de organizare a activității/clasei:

Nume și prenume elev.................

INSTRUMENT DE EVALUARE – Probă practică

 Anul de studiu – Clasa a X-a

Tema : Moduri de răspândire a microorganismelor în natură

Rezultate ale învățării vizate:

Cunoștințe Abilități Atitudini

Tema probei practice:

Fisă de lucru în laboratorul de microbiologie

Determinaţi cantitativ microorganismele din aer

 BCA – Bulion de carne cu agar