MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN OLT

LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 BALȘ

Inspector de specialitate
Prof.

CDL - MODULUL V
STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
ACTIVITĂȚI PRACTICE PRIVIND SERVIREA
PENTRU CLASA a IX-a C Profesională
„AMENAJAREA SĂLII DE SERVIRE ”
Ciclul inferior al liceului
Filiera tehnologică
Profil servicii
Domeniul pregătirii de bază: Turism și Alimentație Publică

Autori: Prof. ing. Drăghici Ionela Luminița

Maistru Dumitrașcu Ștefana
Agent economic: SC HAPPY EVENT COLLECTION S.R.L. IONIȚĂ
EUGEN

An școlar
2020-2021
 Stagii de pregătire practică-curriculum în dezvotare locală

Modulul „AMENAJAREA SĂLII DE SERVIRE”

(va fi stabilită de către unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorul economic/instituția public
parteneră, cu avizul inspectoratului școlar)
 Notă introductivă
Modulul AMENAJAREA SĂLII DE SERVIRE,
componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională din domeniul de
pregătire profesională TURISM SI ALIMENTATIE, face parte din cultura de specialitate și pregătire
practică –stagii de pregătire practică-curriculum în dezvoltare locală aferente clasei a IX-a,
învățământ profesional.
Modulul are alocat un număr de 150 ore /an, conform planului de învățământ repartizate în 5
săptămâni a 6 ore/zi și a fost elaborat în parteneriat cu S.C. HAPPY EVENT COLLECTION S.R.L
Modulul AMENAJAREA SĂLII DE SERVIRE este centrat pe rezultate ale învățării propuse
de partenerul de practică și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării
pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor
profesionale de nivel 4, din domeniul de pregătire profesională Turism si alimentatie, sau continuarea
pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:

UNITATEA DE REZULTATE ALE DENUMIRE MODUL

ÎNVĂŢĂRII-TEHNICE GENERALE(URI
MODULUL 1 Bazele contabilităţii
URÎ 2 Aplicarea conceptelor de bază ale
contabilităţii

URÎ 4 Asigurarea calităţii ăn turism şi MODULUL 2Calitatea în turism şi

alimentaţie alimentaţie
URÎ 5 Organizarea activităţii în unităţile de MODULUL 3 Structuri de primire turistică
primire turistică
URÎ 6 Realizarea proceselor de bază în MODULUL 4 Procese de bază în alimentaţie
alimentaţie
URÎ 7Realizarea dulciurilor de bucătărie pe MODULUL 5CDL AMENAJAREA SĂLII
bază de fructe DE SERVIRE
Se vor analiza împreună cu Planul de învățământ

Structură modul
 Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 8 UTILIZAREA SISTEMELOR DE SERVIRE CONŢINUTURILE
Rezultate ale învățării (codificate conform SPP) ÎNVĂŢĂRII

Cunoștințe Abilități Atitudini

1. Dotarea cu mobilier a
spațiilor de servire.
-dotarea cu utilaje pentru servire;
8.1.1. -dotarea cu inventor de servire și
Prezentarea 8.2.1. Realizarea pentru lucru;
rolului mise-en-place-ului -principalele tipuri de tacâmuri din
obiectelor de de întâmpinare 8.3.1.Implicarea dotarea restaurantelor;
inventor în activă în echipele de -accesorii folosite în unitățile de
structura mise- lucru pentru alimentație;
en-place-ului efectuarea -dotarea cu lenjerie a restaurantelor.
succesiunii 2. Ambientarea, iluminarea,
8.2.2. Realizarea operațiilor necesare decorarea și intimizarea sălii de
mise-en-place-ului realizării mise-en- servire.
pe baza unei place-ului, pentru 3. Activitatea de întreținere și
structure de meniu diferite situații. curățenie a spațiilor de servire.
comandat. 4. Pregătirea salonului pentru
primirea clienților:
-aranjarea salonului după terminarea
programului de funcționare
-pregătirea salonului de servire înaintea
sosirii clienților. Pregătirea serviciilor.
5. Aranjarea meselor (mise-en-
place-ul)
-etapele mise-en-place-ului
-mise-en-place-ul de întâmpinare
-mise-en-place-ul pentru micul dejun
-mise-en-place-ul pentru micul dejun
-mise-en-place-ul pentru dejun (simplu,
semicomplet și complet)
-mise-en-place-ul pentru dejun/cină
meniu complet

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii

prime și material, documentații tehnice, economice, juridice, etc.) necesare dobândirii rezultatelor
învățării (existente în școală sau la agentul economic):
-dotările specifice atelierelor şi laboratoarelor;
-reţetare; fişe de documentare; reviste de specialitate;
-mobilier, vase, ustensile, echipamente specifice;
-tablă,cretă, literatură de specialitate;
Sugestii metodologice
Conţinuturile modulului trebuie să fie abordate într-o manieră integrată,corelată cu
particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului ,în funcţie de dificultatea temelor ,de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează ,de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi
de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul AMENAJAREA SĂLII DE SERVIRE are o structură elastică ,deci poate încorpora
în orice moment al procesului educativ ,noi mijloace sau resurse didactice.
Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinet de specialitate ,ateliere
de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic ,dotate conform
recomandărilor menţionate mai sus.
Pregătirea în cabinete /laboratoare tehnologice /ateliere de instruire practică din unitatea de
învăţământ sau de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării.
În elaborarea modulului profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le
asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de învăţare - predare
utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe
activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare;
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:

-activități practice
-învățarea prin descoperire dirijată
-studii de caz
-problematizarea
-elaborare de proiecte
-activități bazate pe comunicare și relaționare
-activități de lucru în grup/în echipă
Exemple de metode aplicate în activitățile de instruire practică
METODE CU VALENŢE CREATOARE:
‫٭‬Brainstormingul;
‫٭‬Metoda ,,ciorchinelui”;
‫٭‬Turul galeriei;
‫٭‬Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;
‫٭‬Dezbaterea panel;
‫٭‬Jocul de rol.
METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:
‫٭‬Metoda cadranelor;
‫٭‬Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;
‫٭‬Mozaicul;
‫٭‬Discuţia;
‫٭‬Reţeaua de discuţie;
‫٭‬Cubul;
‫٭‬Organizatorii grafici;
‫٭‬Problematizarea;
‫٭‬Studiul de caz.
METODA CUBULUI

 Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din
mai multe perspective.
ETAPE:
√ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică,
argumentează.
√ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;
√ 3.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe
feţele cubului;
√ 4.Se comunică forma finală a scrierii, îitregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).
2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
 Puncte tari:
- solicită gândirea elevului;
- acoperă neajunsurile învăţării individualizare;
- oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe
deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;
 - dezvoltă abilităţi de comunicare;
-  nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale;
- lărgeşte viziunea asupra temei
Puncte slabe:
 - are eficienţă scăzută în grupurile mari;
- se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru;
Oportunităţi:
- stimulează creativitatea elevilor;
- favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor;
- stimulează dialogul între membrii grupului;
Ameninţări:
- unii elevi muncesc şi pentru alţii;
- unii elevi pot domina grupul;
- productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sunt puşi în situaţia de a
colabora cu alţii;
Exemplificarea metodei cubului în vederea dobândirii unor rezultate ale învățării.
Cunoștințe Abilități Atitudini Conținuturile învățării
8.1.1. 8.2.1. 8.3.1. 1. Dotarea cu mobilier a
spațiilor de servire.
8.2.2.
-dotarea cu utilaje pentru servire;
-dotarea cu inventor de servire și pentru
lucru;

Obiective:
o Să identifice echipamentele necesare spațiilor de servire;
o Să descrie modul de utilizare a echipamentelor necesare servirii;
o Să efectueze practic operațiile de aducere a echipamentelor in salonul de servire;
o Să contribuie la obținerea rezultatului final al grupei.
Mod de organizare a activității:
o Activitate pe grupe
Resurse materiale:
o Echipamente, necesare servirii;
o Tablă
Durata: 1 oră
Desfășurare:
Pregătire:
Elevii sunt împărțiți în 6 grupe, corespunzătoare numărului de laturi ale cubului,
 Profesorul prezintă tema şi modalitatea de lucru;
 Fiecare grupă va examina tema din perspective cerinței de pe una dintre fețele cubului;
 Descrie: echipamentele folosite la transportul preparatelor ;
 Compară: echipamentele folosite în salonul de servire;
 Analizează: gheridonul;
 Asociază: asemanari între gheridon și console;
  Aplică: așezarea obiectelor de inventar în console,
 Argumenrează: sunt utile sau nu în salon echipamentele pentru servire
 Fiecare elev al grupei primeşte o foaie de hârtie, reprezentând o faţă a cubului pe care sunt
scrise cerințele de mai sus.
 Se anunţă timpul de lucru
 După expirarea timpului se lipesc pe tablă fişele de lucru ale fiecărei echipe, se analizează şi
se notează .
Forme de organizare în instruirea practică
 Frontală – cu întreaga clasă de elevi
 Pe grupe – omogene sau eterogene
 In binom – gruparea elevilor în pereche
 Individuală – sarcinile sunt realizate în mod individual
 Combinată – combinarea formelor de organizare
Sugestii privind evaluarea
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura
eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii
au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de
modalitatea de evaluare –probe orale, scrise, practice–de stilurile de învăţare ale elevilor.planificarea
evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor
evaluări în aceeaşi perioadă de timp.
va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele, abilităţile şi
atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/
învăţare, pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de
pregătire profesională al calificăriişi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
-fişe de observaţie;
-fişe de lucru;
-fişe de documentare;
-fişe de autoevaluare/ interevaluare;
-proiectul;
-activităţi practice;
-lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 -proiectul,
-studiul de caz,
-portofoliul,
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip
formativ, cât și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în
conformitate cu criteriile și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire profesionala.
Fișa de identificare a elevului

Numele și prenumele elevului:

Telefon:

e-mail:

Unitatea de învățământ-
organizator de practică:

Clasa:

Calificarea profesională:

Perioada derulării stagiului:

Programul zilnic:

Instituția-partener de practică:

Cadru didactic îndrumător:

Tutore:

 SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic
astfel încât după absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte bune în
funcţiile în care vor fi repartizaţi. Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune
în comun concepte teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea
şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga
experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere. În vederea organizării şi
desfăşurării stagiului de practică, şefii unităţilor sanitare desemnează tutori profesionali cu experienţă în
munca practică şi cu o conduită exemplară, pentru monitorizarea activităţilor elevilor. Stagiul de practică
asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului OSPĂTAR (CHELNER),
VÂNZĂTOR ÎN UNITĂȚILE DE ALIMENTAȚIE.
Jurnalul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare, desfăşurare,evidenţă şi
evaluare a procesului de învăţământ. Întrucât acesta conţine  fişele de evaluare pentru fiecare modul de stagiu,
la finalizarea perioadei de şcolarizare, se introduce în dosarul personal al absolventului. În caiet pot face
însemnări lucrători din școală cu drept de monitorizare şi control, tutorele profesional, coordonatorul stagiului
de practică şi elevul numai în spaţiile anume rezervate. În şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de către
diriginte, elevul completează pagina cu datele personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în stagiul
de practică şi semnează în procesul verbal întocmit cu această ocazie.
Descrierea activităților realizate
Numărul săptămânii ________ de la ________ pînă la _________ 20_
Maistrul instruire în producție/responsabil de practică:
________________________________ (Numele, prenumele)
Maistrul-instructor:
________________________________ (Numele, prenumele)

Evaluarea locului de practică de către elev

1. În ce măsură consideraţi că stagiul practic v-a fost util? (bifaţi)
a) în mare măsură
b) în mică măsură
c) prea puţin.
2. Indicaţi ce v-a plăcut din:
Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele

3. Indicaţi ce nu v-a plăcut din:

Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele

4. Consideraţi că acest loc de practică poate fi recomandat şi altor colegi? (bifaţi)

a) da
b) nu
Argumentaţi:___________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
5. Aţi vrea să fiţi angajat la unitatea economică respectivă? (bifaţi)
a) da
b) nu
Argumentaţi:__________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
6. Vă rugăm să adăugaţi orice comentariu pe care îl consideraţi necesar să-l comunicaţi în legătură cu
stagiul de practică:__________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Semnătura elevului:____________________________
Bibliografie:
1. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983;
2. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.Polirom, Iaşi, 1998
3. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea, S. (coord)
4. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
5. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994
6. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
7. Popovici, M., îndrumări metodice pentru disciplina mecanică, E.D.P.,Bucureşti, 1993;
8. Stoica, M., Pedagogie şcolară, Ed. Universitaria, Craiova, 1995;
9. Vlăsceanu, L, Metodologia cercetării pedagogice, E.D.P., Bucureşti, 1982;
10. *** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar, M.E.C.,
Editura Corint, Bucureşti, 2001;
*** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2001;
*** Ghid metologic pentru aplicarea programelor şcolare, Tehnologii, Liceu tehnologic,
profil Tehnic, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, 2002.