MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Date de identificare a CDL:

1. Instituția de învățământ: Școala Profesională Specială nr. 3

2. Denumirea operatorului economic/Instituției publice partenere:
3. Titlul CDL: Preparate culinare din bucătăria naţională şi internaţională
4. Tipul CDL: Aprofundare/extindere/rezultate ale învățării suplimentare care răspund
nevoilor operatorului economic/instituției publice partenere
5. Profilul/domeniul de pregătire profesională: Servicii/Turism și alimentație
6. Calificarea profesională: Bucătar
7. Clasa: a XII-a
8. Număr ore: 150 ore/an
9. Autorii: prof.
prof.
prof.

 Unitatea de învățământ: ȘCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ

Plan de învățământ
Clasa a XII-a
Învățământ profesional special
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: BUCĂTAR
Domeniul de pregătire profesională: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
Domeniul de pregătire generală: ALIMENTAȚIE

Stagii de pregătire practică – Curriculum de dezvoltare locală de aprofundare/extindere

Modulul 3 : CDL - Preparate culinare din bucătăria naţională şi internaţională

Total ore/an = 5 săptămâni x 5 zile x 6 ore/zi = 150 ore/an

Notă: În clasa a XII-a, stagiul de pregătire practică de aprofundare/extindere se desfășoară la operatorul economic/instituția
publică parteneră. Condițiile în care stagiul de practică de aprofundare/extindere se desfășoară în unitatea de învățământ,
sunt stabilite prin metodologia de organizare și funcționare a învățământului profesional special.
 * Denumirea și conținutul modulului CDL vor fi stabilite de către unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorul
economic/instituția publică parteneră, cu avizul inspectoratului școlar.

1. NOTĂ DE PREZENTARE

 Denumirea calificării: Bucătar

 Nivelul de pregătire: Învățământ profesional
 Număr de ore alocat modulului: 5 săptămâni x 5 zile x 6 ore/zi = 150 ore/an
 Scopul modulului CDL este de aprofundare/extindere fiind elaborat pe baza standardelor de
pregătire profesională (SPP) aferente calificărilor bucătar aplicându-se domeniului de
pregătire profesională Turism și alimentație reprezentând o componentă a ofertei educaționale
(curriculare) ce face parte din pregătirea practică săptămânală, aferentă clasei a XII-a,
învățământ profesional special.
 Rolul CDL-ului „Preparate culinare din bucătăria naţională şi internaţională” este
centrarea pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini
necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-rile corespunzătoare
calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională Turism și
alimentație sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
 Situațiile de învățare care răspund nevoilor de formare identificate împreună cu
operatorul economic/instituția publică parteneră a unității de învățământ referitoare la
modulul ,,Preparate culinare din bucătăria naţională şi internaţională” au o structură
elastică, încorporând în ori ce moment al procesului educativ, noi mijloace și resurse didactice.
Pregătirea și desfășurarea situațiilor de învățare este efectuată în laboratoarele și atelierele de
instruire practică, din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic acestea fiind dotate
corespunzător. Această pregătire practică efectuată în cadrul laboratoarelor și al atelierelor de
instruire practică au o importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării. Abordarea
instruirii practice prin proiectarea unor activități de învățare, dobândirede noi cunoștințe,
abilități și atitudini sunt centrate pe elev, ținând cont de stilurile individuale de învățare ale
fiecărui elev, inclusiv adaptarea la situațiile de învățare ale elevilor cu CES.
 Scurtă descriere a nevoilor de formare cărora le răspunde CDL-ul și a rezultatelor învățării
suplimentare și/sau aprofundare/extinse propuse a fi dobândite, precum și lista
unității/unităților de rezultate ale învățării din SPP vizate căreia/cărora le sunt integrate
rezultate ale învățării propuse spre aprofundare/extindere:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive și operatorii
ale elevilor, pe exersarea potențialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului
în coparticipant la propria instruire și educație;
 îmbinarea și alternanța sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal,
instruirea programată, experimentul și lucrul individual) cu activități ce solicită efortul
colectiv (de echipă, de grup);
 folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoașterii, prin recurgere la modele concrete;
 însușirea unor metode de informare și de documentare independentă care oferă
deschiderea spre autoinstruire spre învățare continuă.

Domeniul de pregă tire profesională : Turism și alimentație

Domeniul de pregă tire generală : AlimentațiePagina 2
 2. Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării
URÎ 8. UTILIZAREA SISTEMELOR DE SERVIRE ÎN RESTAURAŢIE

Unitatea de rezultate ale învățării – tehnice generale (URI)

URÎ 8. UTILIZAREA SISTEMELOR DE SERVIRE ÎN
Conținuturile învățării Situații de învățare
RESTAURAŢIE
Rezultate ale învăţării (codificate conform SPP)
Cunoștințe Abilități Atitudini
1 2 3 4 5
Sisteme de servire- - Realizarea şi servirea
8.1.2 . Prezentarea 8.2.4. Efectuarea 8.3.2. Manifestarea caracteristici, avantaje preparatelor cu specific
sistemelor de servire operatiilor specifice atitudinii proactive si dezavantaje, criterii zonal pentru: bucătăria , din
şi a criteriilor de sistemului de servire şi a spiritului de de selectare : Muntenia, , din Oltenia ,
alegere a acestora. direct sau englezesc- echipă in efectuarea din Moldova , din
8.1.3 . Caracterizarea cu cleştele pe platou, operatiilor specifice  Sistemul de servire Transilvania , din Banat,
sistemului de servire luşul din supieră,, la de servire a direct ( englez )- cu din Dobrogea, dar şi pentru
direct ( englezesc )– farfurie, la gheridon, consumatorilor prin clestele pe platou, cu bucătăria altor popoare:
cu variantele sale . cu căruciorul. adaptarea tehnicilor luşul din supieră, la francez, german, austriac,
de servire în conditii farfurie, la gheridon, portughez, spaniol după
8.1.4 . Caracterizarea 8.2.5. Realizarea şi situatii particulare cu căruciorul. cum urmează, toate acestea
sistemului de servire operaţiilor specifice din unitatile de  Sistemul de servire având la bază diferite
indirect (franţuzesc)– sistemului de servire alimentatie, cu indirect ( francez )- sisteme de servire- direct,
cu variantele sale. indirect sau frantuzesc. respectarea regulilor  Sistemul de servire indirect, situaţii speciale :
de igienă, siguranţă speciale : autoservirea,
8.1.5 . Descrierea 8.2.6. Alegerea şi securitate în servirea la domiciliul - Aprovizionarea cu materii
sistemelor de servire tehnicilor de servire muncă. (prin casele de prime.
speciale : autoservire, adaptate sistemelor de comenzi ), - Realizarea şi servirea
servire la domiciliu, servire speciale. roomservice. gustărilor reci: pe bază de
roomservice, la 8.2.7. Participarea la umpluturi;
automate, în unităţi activităţile echipelor  Servirea prin - Realizarea şi servirea
de servire din de lucru din unităţile intermediul gustărilor calde pe bază de
mijloacele de de alimentaţie. automatelor; aluaturi: aluat opărit, aluat
transport.  Servirea in unităţi de foietaj, aluat fraged;
transport ( aerian, - Realizarea şi servirea
navale, terestre ) salatelor asoratate.
- Realizarea şi servirea
preparatelor lichide.
- Realizarea şi servirea
preparatelor din pește;
- Realizarea şi servirea
preparatelor servite ca prim
fel.
- Realizarea şi servirea
preparatelor din carne
(porc, vită, pasăre) şi carne
tocată.
- Realizarea şi servirea
deserturilor.
- Servirea băuturilor şi
prezentarea regulilor
de asociere a băuturilor
cu preparatele servite
- Realizarea şi servirea
preparatelor tradiţionale,
asigurând calitatea
acestora, in condiţii de
igienă., de siguranţă şi
securitate în muncă şi
stingerea incendiilor.
- Vizită la un restaurant cu
specific;

Domeniul de pregă tire profesională : Turism și alimentație

Domeniul de pregă tire generală : AlimentațiePagina 3
 - Vizită la o cantină
restaurant.
 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime
și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor
învățării (existente în școală sau la operatorul economic);
 Literatură de specialitate și documente specifice realizării ,,Preparate culinare din bucătăria
naţională şi internaţională”: buletine de analiză, fișe tehnologice, reviste și cărți de
specialitate;
 Alte resurse materiale identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activitățile
planificate;
 Rețetare, fișe de documentare;
 Mobilier, echipamente și obiecte de inventar specifice spațiilor de producție și servire;
 Materii prime de origine vegetală și animală;
 Vase, ustensile, aparate, utilaje și echipamente specifice bucătăriilor și laboratoarelor de
patiserie și cofetărie;
 Alte echipamente și mijloace de învățământ identificate de cadrele didactice ca fiind necesare
pentru activitățile planificate.

3. Sugestii metodologice
Conținutul modulului ,,Preparate culinare din bucătăria naţională şi internaţională” trebuie
să fie abordat într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al
elevilor. Numărul de ore alocat pregătirii și obținerii unui preparat culinar rămâne la latitudinea
cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de complexitatea preparatului culinar,
de nivelul de cunoștințe acumulat în cadrul orelor de teorie, instruire practică și de ritmul de asimilare
a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Modulul ,,Preparate culinare din bucătăria naţională şi internaţională” are o structură
elastică, de aprofundare/extindere fiind elaborat în așa manieră încât va putea fi încorporate în ori ce
moment al procesului de obținere a unui preparat culinar, noi mijloace și resurse didactice.
Pregătirea și desfășurarea situațiilor de învățare este efectuată în laboratoarele și atelierele de
instruire practică, din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic acestea fiind dotate
corespunzător. Această pregătire practică efectuată în cadrul laboratoarelor și al atelierelor de instruire
practică au o importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării. Abordarea instruirii practice prin
proiectarea unor activități de învățare, dobândire de noi cunoștințe, abilități și atitudini sunt centrate pe
elev, ținând cont de stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la situațiile de
învățare ale elevilor cu CES.
Activitățile de instruire practică ale modulului CDL ,,Preparate culinare din bucătăria
naţională şi internaţională” vizează:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive și operatorii ale
elevilor, pe exersarea potențialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire și educație;
 îmbinarea și alternanța sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal,
instruirea programată, experimentul și lucrul individual) cu activități ce solicită efortul colectiv
(de echipă, de grup);
 folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii,
prin recurgere la modele concrete;
 însușirea unor metode de informare și de documentare independentă care oferă deschiderea
spre autoinstruire spre învățare continuă.
Profesorul trebuie să promoveze experiențe prin activități practice de învățare, cât mai variate
care să susțină dezvoltarea potențialului fiecărui elev.

Exemple de metode moderne care pot fi utilizate în activitatea didactică:

Domeniul de pregă tire profesională : Turism și alimentație
Domeniul de pregă tire generală : AlimentațiePagina 4
  Metoda bulgărelui de zăpadă (metoda piramidei);
 Cine știe câștigă;
 Turul galeriei;
 Pălăriile gânditoare;
 Schimbă perechea;
 Studiul de caz;
 Jurnalul cu dublă intrare;
 Cafeneaua;
 Știu/vreau să știu/am învățat;
 Cubul;
 Brainstorming;
 Harta minții;
 Metoda puzzle etc.
Un exemplu de metodă didactică adaptată orelor de instruire practică săptămânală și CDL
este: Metoda Brainstorming.
Metoda Brainstorming este o tehnică de grup care ajută la generarea de idei şi la stimularea
gândirii creative. Este folositoare atunci când se doreşte evitarea tiparelor vechi de gândire, pentru a
dezvolta noi moduri de a privi lucrurile. Statisticile spun că prin Brainstorming se emit de 1,7 ori mai
multe idei decât individual. Dintre ideile emise, circa 20% sunt direct aplicabile. Dintre ele, o cincime
sunt de o reală valoare. De aceea, in zilele noastre managerii claselor tind să recurgă tot mai des la
această metoda de generare şi evaluare a ideilor.

Activitate: - Materii prime necesare obţinerii şi servirii preparatelor tradiţionale româneşti şi

internaţionale. - Zona Oltenia şi bucătăria franceză.

Exemplificarea Metodei didactice Brainstorming în vederea dobândirii unor rezultate ale

învățării:
Cunoștințe Abilități
8.1.5 . Descrierea sistemelor
de servire speciale :
autoservire, servire la
domiciliu, roomservice, la
automate, în unităţi de
servire din mijloacele de
transport.
Atitudini Conținuturile
învățării
8.2.6. Alegerea tehnicilor 8.3.2. Manifestarea atitudinii
de servire adaptate proactive şi a spiritului de
sistemelor de servire echipă in efectuarea
speciale. operatiilor specifice de
8.2.7. Participarea la servire a consumatorilor prin
activităţile echipelor de adaptarea tehnicilor de
lucru din unităţile servire în conditii şi situatii
de alimentaţie. particulare din unitatile de
alimentatie, cu respectarea
regulilor de igienă, siguranţă
şi securitate în muncă.
- Realizarea şi servirea
preparatelor cu specific
zonal pentru: bucătăria , din
Muntenia, , din Oltenia , din
Moldova , din Transilvania ,
din Banat, din Dobrogea, dar
şi pentru bucătăria altor
popoare: francez, german,
austriac, portughez, spaniol
după cum urmează, toate
acestea având la bază
diferite sisteme de servire-
direct, indirect, situaţii
speciale :

- Aprovizionarea cu materii
prime necesare obţinerii şi
servirii preparatelor
tradiţionale româneşti şi
internaţionale.

   Metoda brainstorming este o activitate complexă, menită să producă idei noi.  Brainstorming-ul

este caracterizat de mai multe variabile, printre care: o atmosferă relaxantă, libertatea exprimării
ideilor, jocul creativ. Brainstorming-ul, aşa cum o spune şi numele, trebuie să fie o furtună de idei, un
efort colectiv pentru găsirea celei mai bune abordări.

Domeniul de pregă tire profesională : Turism și alimentație

Domeniul de pregă tire generală : AlimentațiePagina 5
Brainstorming-ul este„evaluarea amânată”, „furtuna de creiere”, “cascada ideilor” :

 metodă interactivă de dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi
participanţi;
 fiecare participant vine cu o mulţime de sugestii;
 rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare asituaţiei
dezbătute;
 atmosferă lipsită de critică, neinhibatoare, rezultat al amânării momentului evaluării:
 rolul liderului - de animator, de mediator, de a asigura “productivitatea” emiterii de idei, de a
scoate grupul din momentele de “stagnare”.
 Sedinta trebuie să fie condusaă de către un moderator, pentru ca aceasta să se desfăşoare în
direcţia dorită.
 Conducătorul echipei are următoarele sarcini:

1. Contribuie la conversaţie, nu inhibă dialogul Nu controlează excesiv.

2. Încurajează participarea tuturor. O singură persoană nu trebuie să acapareze conversaţia.
3. Readuce conversaţia la subiectul principal, atunci când aceasta se abate.
4. Introduce “generatoare de idei” când energia sau entuziasmul se epuizează.
5. Introduce “jocuri creative” atunci când se potrivesc.
6. Votează aprobator sau dezaprobator fiecare idee.
7. Elimină ideile proaste.
8. Priveşte apoi fiecare idee bună în parte şi intreabă dacă ar mai fi metode pentru a le imbunătăţi,
sau vine cu idei similare.

Metoda se bazează pe patru reguli fundamentale :

 Căutarea în voie a ideilor ;

 Amânarea judecării ideilor.
 Cantitate mare de idei.
 Schimbul fertil de idei.
Metoda are două momente :
1. Producerea ideilor;
2. Evaluarea ideilor.
Obiective :
 Să identifice caracteristicile preparatelor in cadrul bucătăriei tradiţionale româneşti şi
internaţionale.
 Să stabilească materiile prime necesare obţinerii şi servirii a preparatelor tradiţionale
româneşti şi internaţionale.
 Să argumenteze particularităţile tehnologiilor de obţinere şi servire a preparatelor
tradiţionale româneşti şi internaţionale.
Mod de organizare a activității:
 Activitate frontală /pe grupe.
Resurse materiale:
 Fișă de lucru pentru consemnarea observațiilor.
 Fișă de documentare.
Durată: 180 minute.
Desfășurare:
Pregătire:
 Se organizează elevii pe grupe.
Realizare:

Domeniul de pregă tire profesională : Turism și alimentație

Domeniul de pregă tire generală : AlimentațiePagina 6
  Se comunică prima sarcină de lucru: fiecare pereche caracterizează şi notează materiile prime
necesare obţinerii preparatelor tradiţionale româneşti şi româneşti şi internaţionale. - Zona
Oltenia şi bucătăria franceză.
 După realizarea primei sarcini fiecare grupă consemnează principalele observații în fișa de
lucru pusă la dispoziție- apoi o afişează pe flip-chart (poster );
 Pe rând se dau următoarele sarcini: stabilirea materiilor prime , identificarea utilajelor, vaselor
și ustensilelor necesare realizării operațiilor de prelucrare primară/ termică pentru preparate,
indicarea operațiilor de prelucrare primară pentru materiile prime necesare obţinerii
preparatelor tradiţionale româneşti şi româneşti şi internaţionale- Zona Oltenia şi bucătăria
franceză., efectuarea practică a operațiilor de prelucrare primară/ termică pentru materiile
prime necesare obţinerii preparatelor tradiţionale româneşti şi internaţionale- Zona Oltenia şi
bucătăria franceză.
 După fiecare operație realizată elevii își consemnează în fișă principalele observații, apoi le
grupează pe poster;
 La final grupele pe rând, urmăresc pe poster pentru a examina soluţiile propuse de colegi, apoi
se discută pe baza observațiilor din fișa de lucru, stabilindu-se principalele caracteristici cu
asemănări şi diferenţieri..
 După ce se încheie brainstorming , fiecare echipă îşi reexaminează produsul muncii lor
comparativ cu ale celorlalţi şi discută observaţiile şi comentariile notate de colegi pe propriul
poster.

FIȘĂ DE LUCRU
Nr. 1 în pereche: ……………………..
Nr. 2 în Obţinerea / Utilaje, vase și Mod de Asemănări Observații
pereche mod de servire ustensile necesare realizare şi
diferenţieri
Alegerea materiei prime
Calculul pentru un anumit
număr de porţii
Sortarea
Spălarea
Curățarea
Spălarea
Tăierea sau ruperea
Aranjarea în salatiere
Opărirea/ blanşarea
Fierberea
Înăbuşirea
Frigerea
Prăjirea
Coacerea
Sotarea
Gratinarea
Mod de servire

 Sugestii privind evaluarea

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul va măsura
eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmărește măsura în care elevii și-au
achiziționat rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. La începutul modulului – evaluare inițială.
 Instrumentele de evaluare pot fi orale și scrise;
 Reflectă nivelul de pregătire al elevului.

Domeniul de pregă tire profesională : Turism și alimentație

Domeniul de pregă tire generală : AlimentațiePagina 7
 b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învățării.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit,evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeași perioadă de timp.
c. Finală
 Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ și integrat la sfârșitul procesului de
predare/învățare și care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.

Se propun următoarele instrumente de evaluare inițială:

 Întrebări;
 Chestionare;
 Exerciții de tipul știu/vreau să știu/am învățat;
 Braisnstoming.

Se propun următoarele instrumente de evaluare:

 Fișe de observație;
 Fișe test;
 Fișe de lucru;
 Fișe de autoevaluare;
 Fișe de monitorizare a progresului;
 Fișe pentru evaluarea/autoevaluarea abilităților specifice secolului XXI;
 Teste de verificare a cunoștințelor cu: itemi cu alegere multiplă, cu alegere dublă, de
completare, de tip pereche, de tip întrebări structurate sau de tip rezolvare de probleme;
 Fișa de autoevaluare a capacitîții colaborative;
 Lista de verificare a proiectului;
 Brainstoming;
 Planificarea proiectului;
 Mozaicul;
 Fișă de observație;
 Jurnalul elevului;
 Teme de lucru;
 Prezentare.

Se propun următoarele instrumente de evaluare finală:

 Chestionare – cu grile de evaluare/autoevaluare;
 Proiectul – prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei,
materialelor și echipamentelor, acuratețea tehnică, modul de organizare a ideilor și materialelor
într-un raport. Poate fi abordat individual sau în grup de elevi.
 Studiul de caz – care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic;
 Portofoliul – care oferă informații despre rezultatele școlare ale elevilor, activitățile extașcolare,
etc.

Rezultatele învățării/competențele cheie dobîndite se evaluează integrat în situațiile în care s-a realizat
agregarea acestora în unitățile respective și separat în situațiile în care pot fi individualizate în
contextul profesional.

Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării:

Domeniul de pregă tire profesională : Turism și alimentație

Domeniul de pregă tire generală : AlimentațiePagina 8
 Cunoștințe
8.1.5 . Descrierea sistemelor de servire
speciale : autoservire, servire la
domiciliu, roomservice, la automate, în
unităţi de servire din mijloacele de
transport.
Abilități
8.2.6. Alegerea tehnicilor de
servire adaptate sistemelor de
servire speciale.
8.2.7. Participarea la activităţile
echipelor de lucru din unităţile
de alimentaţie.
Atitudini
8.3.2. Manifestarea atitudinii proactive
şi a spiritului de echipă in efectuarea
operatiilor specifice de servire a
consumatorilor prin adaptarea
tehnicilor de servire în conditii şi
situatii particulare din unitatile de
alimentatie, cu respectarea regulilor de
igienă, siguranţă şi securitate în
muncă.

Activitate: - Materii prime necesare obţinerii şi servirii preparatelor tradiţionale româneşti şi

internaţionale. - Zona Banat şi bucătăria portugheză.
Obiective :
 Să identifice caracteristicile preparatelor in cadrul bucătăriei tradiţionale româneşti şi
internaţionale.- Zona Banat şi bucătăria portugheză.
 Să stabilească materiile prime necesare obţinerii şi servirii a preparatelor tradiţionale
româneşti şi internaţionale. - Zona Banat şi bucătăria portugheză.
 Să argumenteze particularităţile tehnologiilor de obţinere şi servire a preparatelor tradiţionale
româneşti şi internaţionale. - Zona Banat şi bucătăria portugheză.

Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora

Nr. Criterii de realizare și Indicatorii de realizare și ponderea acestora Punctaj

crt ponderea acestora
.
1. Primirea și Identificarea caracteristicilor pentru preparatele din 50 % 15 p
planificarea 30 % cadrul bucătăriei tradiţionale româneşti şi
sarcinii de lucru internaţionale.
Alegerea utilajelor, a echipamentelor de protecție și a 40 % 12 p
materiilor prime necesare obţinerii şi servirii
preparatelor tradiţionale româneşti şi internaţionale.
Respectarea normelor de igienă, a normativelor, 10 % 3 p
regulilor și reglementărilor privind sănătatea și
securitatea muncii.
2. Realizarea 50 % Respectarea etapelor specifice de realizare a sarcinii de 30 % 15 p
sarcinii de lucru lucru, pe parcursul identificării materiilor prime
necesare obţinerii şi servirii preparatelor.
Rezolvarea sarcinii de lucru în conformitate cu cerințele 50 % 25 p
din fișa de lucru, cu respectarea standardului de calitate.
Folosirea corespunzătoare a materialelor și 20 % 10 p
documentelor specifice obţinerii şi servirii preparatelor .
3. Prezentarea și 20 % Întocmirea corectă a documentelor de lucru specifice 50 % 10 p
promovarea obţinerii şi servirii preparatelor.
sarcinii realizate Adoptarea unei atitudini calme și optimiste în 30 % 6 p
prezentarea și promovarea sarcinii de lucru.
Folosirea corectă a terminologiei de specialitate. 20 % 4p
Total 100 % 100 % 100 p

Domeniul de pregă tire profesională : Turism și alimentație

Domeniul de pregă tire generală : AlimentațiePagina 9
 Bibliografie :

1. Brumar, Constanța și colab. (2019) – Sisteme de servire, , manual pentru clasa a X-a,
București: Editura CD Press.
2. Brumar, Constanța și colab. (2019) – Procese de bază în alimentație, , manual pentru clasa a
IX-a, București: Editura CD Press.
3. Brumar, Constanța și colab. (2006) – Tehnologia Culinară cls. a IX-a, București: Ed.
Didactică și Pedagogică R.A.;
4. Brumar, Constanța. (2006) – ABC- al bucătarului a IX-a, București: Ed. Diasfera;
5. Brumar, Constanța și colab. (2012)- Tehnician în gastronomie, Manuale pentru clasa XI si
XII- Ed. CD Press.
6. Brumar, Constanța și colab. (2006) – Tehnologia Culinară cls. a X-XII, București: Ed.
Didactică și Pedagogică R.A.;
7. Brumar, Constanța ș.a. (2010) – Alimentație publică, manual pentru clasa a X-a, București:
Editura CD Press.
8. Brumar, Constanța ș.a. (2010) – Turism și Alimentație publică, manual pentru clasa a X-a,
București: Editura CD Press.
9. Cerghit, Ioan (2002) – Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și
strategii, București Editura Aramis.
10. Oprea, Crenguţa Lăcrămioara (2009 )- Strategii didactice interactive, București: Ed. Didactică
și Pedagogică R.A.
11. Dincă, Cristian și colab. (2006) – Calificarea profesională Bucătar, manualul pentru clasa a
XI an completare, București: Ed. Didactică și Pedagogică R.A.
12. Stavrositu Stere (2003) – Tehnica servirii consumatorilor, București: Ed. Didactică și
pedagogică R.A.;
13. *** - www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/
14. *** - www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca
15. *** - www.asociatia-profesorilor.ro/metode-de-predare-interactive.html

Domeniul de pregă tire profesională : Turism și alimentație

Domeniul de pregă tire generală : AlimentațiePagina 10