STANDARDE ȘI REGLEMENTĂRI PRIVIND

EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

Conf. Univ. Dr. DALIA SIMION

Student: Ivan (Drăghici) Ionela Luminița

Master: FAA
Anul: I
 CONCEPTE SI FUNDAMENTE

Activitatea de evaluare presupune calcularea și stabilirea

unui preț care să poată fi utilizat într-o tranzacție între vânzător și
cumpărator. Procesul de evaluare este un proces complex care
necesită respectarea unor metode, principii, standarde în stabilirea
unei valori pentru firmă sau diferitele categorii de active evaluate.

Evaluarea întreprinderii este procesul prin care se ajunge

la o opine sau la o estimare a valorii unei afaceri sau entități
economice sau a unei participații la aceasta.
 natura și mărimea firmei

patrimoniul firmei și posibilitatea

de valorificare;
Caracterul complex al
activitatii de evaluare este
determinat de mai multi
factori: reflectarea în contabilitatea firmei a
patrimoniului ei

capacitatea echipei de conducere de

a gestiona și elabora strategia
firmei
 PRINCIPII GENERALE DE EVALUARE
1. Principiul evaluării unitare;
2. Principiul referiri la viitor;
3. Principiul analizei trecutului și a situației viitoare;
4. Principiul luării în considerare a „ așteptărilor medii”;
5. Principiul celei mai avantajoase valorificăria patrimoniului
existent;
6. Principiul delimitării obiectului evaluării;
7. Principiul esențialității și rentabilității evaluării;
8. Principiul efectuării controlului de plauzibilitate.
STANDARDE INTERNE ȘI INTERNAȚIONALE DE EVALUARE

Paralel cu dezvoltarea piețelor globale și cu

liberalizarea fluxurilor comerciale de bunuri, servicii și
capital, a apărut necesitatea stabilirii principiului
transparenței ca o bază pentru crearea unui climat de
încredere și pentru eliminarea potențialelor practici de
corupție și de aici, nevoia de standarde coerente pentru
stabilirea metodologiei și a modului de realizare a
rapoartelor de evaluare, atât în scopuri publice cât și
private.
 Comitetul pentru Standarde Internaționale de Evaluare
(IVSC), fondat în 1981, are responsabilitatea de a răspunde
nevoilor comerciale ale corporațiilor transnaționale și fondurilor
de investiții prin elaborarea de metodologii și metode de întocmire
a rapoartelor de evaluare consistente.
Cu toate că activitatea de evaluare ne e reglementată de către
instituțiile guvernamentale, ea se desfășoară după standarde și
proceduri profesionale și etice specifice, elaborate de către
asociații profesionale
Standardele internationale de Evaluare sunt singurele
standarde coerente si recunoscute de Standardele
Internationale de Raportare Financiara (IFRS), care au fost
adoptate oficial in Uniunea Europeana si in Romania.
 La noi în țară Conferința Națională a adoptat, prin hotărârea nr.
4/2021, standarde de evaluare a bunurilor obligatorii pentru
ectivitatea de evaluare -în vigoare la data de 31 decembrie 2021,
format din, Standarde de Evaluare SEV, compuse din:
1. STANDARDE GENERALE
SEV 101- Termeni de referință ai evaluării (IVS 101)
SEV 102- Documente și conformare (IVS 102)
SEV 103- Raportare (IVS 103)
SEV 104- Tipuri ale valorii (IVS 104)

SEV 105 – Abordări și metode de evaluare

 GHIDURI DE EVALUARE

 Standarde pentru active , Bunuri imobile

 SEV 230 Drepturi asupra proprietăţii imobiliare (IVS 400)

 GEV 232 Evaluarea proprietăţii generatoare de afaceri
 SEV 233 Proprietatea în curs de construire (IVS 410)
 SEV 340 Evaluarea bunurilor imobile și eficiența energetică
(EVIP)
 GEV 500 Determinarea valorii impozabile a clădirilor
 GEV 630 Evaluarea bunurilor imobiliare
ÎNTREPRINDERI, FOND DE COMERŢ, ALTE ACTIVE
NECORPORALE ȘI DATORII NEFINANCIARE
SEV 200 Întreprinderi şi participaţii la întreprinderi (IVS 200)
SEV 210 Active necorporale (IVS 210)
SEV 220 Datorii nefinanciare (IVS 220)
GEV 600 Evaluarea întreprinderii

Bunuri mobile
• SEV 300 Maşini, echipamente şi instalaţii (IVS 300)
• SEV 620 Stocuri (IVS 230)
• GEV 620 Evaluarea bunurilor mobile de natura maşinilor,
echipamentelor și instalaţiilor …
 STANDARDE PENTRU UTILIZĂRI SPECIFICE

• SEV 310 Evaluări ale drepturilor asupra proprietăţii imobiliare

pentru garantarea împrumutului
• SEV 400 Verificarea evaluării
• SEV 430 Evaluări pentru raportarea financiară
• SEV 450 Estimarea valorii de asigurare și a daunelor (EVGN)
• GEV 520 Evaluarea pentru garantarea împrumutului
STANDARD DE EVALUARE – SEV 200 ÎNTREPRINDERI
ȘI PARTICIPAȚII LA ÎNTREPRINDERI
O întreprindere presupune o structură organizată sau o
colecție integrată de active implicate într-o activitate comercială,
industrială, de servicii sau de investiții.
Evaluările de întreprinderi sunt solicitate pentru scopuri
diferite, inclusiv pentru achiziții, fuziuni și vânzări de
întreprinderi, impozitare, litigii, proceduri de insolvență și pentru
raportare financiară.
Conform SEV 104 Tipuri ale valorii, atunci când evaluează o
întreprindere sau o participație la capitalul întreprinderii,
evaluatorul trebuie să selecteze tipul (tipurile) adecvat(e) al(e)
valorii.
 Evaluarea unei întreprinderi sau a unei participații la aceasta
se bazează frecvent pe informațiile primite de la manageri,
reprezentanți ai managerilor sau de la alți experți. Conform SEV
105 Abordări și metode de evaluare, paragraful 10.7, evaluatorul
trebuie să estimeze măsura în care informațiile primite de la
manageri, reprezentanți ai managerilor sau de la alți experți sunt
rezonabile și dacă este adecvat ca, având în vedere scopul
evaluării, să se bazeze pe aceste informații. De exemplu,
informațiile financiare previzionate furnizate de management pot
reflecta sinergiile specifice unui proprietar, care s-ar putea să nu
fie adecvate atunci când tipul valorii utilizat solicită luarea în
considerare a perspectivei unui participant de pe piață.
 Evaluatorii trebuie să stabilească dacă evaluarea se face
pentru entitate în ansamblul său, pentru acțiuni sau pentru o
participație la capitalul entității (participație cu drept de control
sau minoritară) sau pentru o anumită activitate a entității. Tipul
valorii determinat în evaluare trebuie să fie adecvat scopului
evaluării și comunicat în termenii de referință ai evaluării (a se
vedea SEV 101 Termenii de referință ai evaluării).
 REGLEMENTĂRI PRIVIND EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

Reglementările apărute în sprijinul activităţii de evaluare:

Prima reglementare juridică cu prevederi în sfera evaluării de
întreprinderi este H.G. nr.264/1992 („Hotărârea pentru aprobarea
Normelor metodologice privind vânzarea acţiunilor societăţilor
comerciale ce sunt privatizate înainte de organizarea Fondului
Proprietăţii Private şi a Fondului Proprietăţii de Stat”), ce a fost
publicată în M.O. nr. 121/1992.
Ea face referire la valoarea de piaţă ce trebuie estimată pentru
întreprinderile ce vor fi vândute şi la raportul de evaluare ce
trebuie întocmit, în anexa 5 la această hotărâre propunându-se o
formă a acestuia.
 H.G. nr. 457/1997 reia în cadrul textului său necesitatea întocmirii
unui raport de evaluare cu ocazia privatizării societăţilor cu capital de stat,
raport ce va fi realizat de către Fondul Proprietăţii de Stat sau de persoane
fizice/juridice specializate în evaluare. Metodele de evaluare propuse
pentru estimarea valorii părţilor sociale sau acţiunilor sunt cele
patrimoniale şi de randament sau combinaţii ale acestora, în ceea ce
priveşte raportul de evaluare, reglementarea respectivă propune o formă a
acestuia în cadrul anexei nr. 28 la normele metodologice. Cât despre
metodele de evaluare propuse, ambiguitatea exprimării lasă în seama
evaluatorului alegerea modelului adecvat de estimare a valorii.
Alte reglementări ce au avut tangenţă cu evaluarea acţiunilor sau
activelor unei societăţi sunt H.G. nr. 55/1998, de aprobare a Normelor
metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de
active, respectiv Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor
privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
 O mare parte din legislaţia din domeniul evaluării reglementează
operaţiunile de reevaluare a patrimoniului societăţilor comerciale,
operaţiuni prin care valoarea unor elemente patrimoniale înregistrate în
bilanţul contabil la o anumită dată este adusă la nivelul valorii lor curente,
actuale. Din păcate metodologia de reevaluare propusă prin diversele
hotărâri de guvern apărute (H.G. nr. 945/1990, H.G. nr. 26/1992, H.G. nr.
500/1994, H.G. nr. 983/1998, H.G. nr. 403/2000) a constat în principal în
aplicarea unor coeficienţi d actualizare ce cuantificau erodarea valorii din
cauza inflaţiei. Aplicarea lor automată a dus la supraevaluări ale activelor
din proprietatea întreprinderilor, evoluţia inflaţiei fiind departe de a
coincide cu evoluţia preţului pe piaţa activelor respective. Ca urmare
reglementările apărute, care au tangenţă cu domeniul evaluării, trebuie
integrate în practica evaluării ca o referinţă din partea autorităţii, care va fi
completată cu soluţii ce sintetizează cea mai bună practică în domeniu.