Capitolul III.

Studiul de caz al restaurantului Ramada

LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC DE TURISM

Proiect pentru susţinerea

examenului de certificare a competenţelor
profesionale – Nivel 4

Calificarea: TEHNICIAN IN ORGANIZATOR

BANQUETING

TEMA: MIJLOACE MATERIALE DE PROMOVARE

A ACTIVITATI DE SERVIRE IN
UNITATILE DE ALIMENTATIE

ÎNDRUMĂTOR,
prof. TOMA GABRIELA
CANDIDAT,
TANASA RALUCA
clasa a XII-a D
Iaşi, 2015

1
Capitolul III. Studiul de caz al restaurantului Ramada

2
 Capitolul III. Studiul de caz al restaurantului Ramada

TEMA:

MIJLOACE DE PROMOVARE A
ACTIVITATI DE SERVIRE IN
UNITATILE DE ALIMENTATIE

3
 Capitolul III. Studiul de caz al restaurantului Ramada

Cuprins
ARGUMENT...................................................................................... 4
CAPITOLUL I. PROMOVAREA ACTIVITATI DE SERVIRE...........................5
I.1. ACTIVITATEA DE SERVIRE A CLIENTILOR IN UNITATEA DE ALIMENTATIE SI STABILIREA
SEGMENTULUI DE CLIENTI........................................................................................5
I.2. Conceptul de promovare al activitati de servie
I.3. Rolul promovari in restauratie
I.4. Publicitatea parte componenta a promovari...........................................5
CAPITOLUL II. MATERIALE PROMOTIONALE IN UNITATEA DE
ALIMENTATIE
II.1. ROLUL MATERIALELOR PROMOTIONALE................................7
II.2 CARACTERIAREA MATERIALELOR PUBLICITARE
II.3. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
II.4.DIFUZAREA MATERIALELOR PUBLICE
CAPITOLIL III. STUDIU DE CAZ AL RESTAURANTULUI RAMADA
III.1. PREZENTAREA UNITATI
III.2. MATERIALE PROMOTIONALE FOLOSITE IN RESTAURANTUL
RAMADA.......................................................................................... 9

4
 Argument

Mi-am ales tema “Mijloace materiale de promovarea activităţi de servire în unităţile

de alimentaţie” deoarece consider că fară aceste mijloace o unitate de alimentaţie nu îşi poate
atinge potenţialul maxim.
Conţinutul ştinţific al lucrării l-am structurat pe trei capitole în aşa fel încât să pot
atinge fiecare aspect important al acestei teme.
În capitolul 1-am prezentat promovarea activiţăţi de servire. Promovarea se realizează
prin manifestări comerciale şi promoţionale al cărui scop este atragerea atenţiei
consumatorilor asupra mărci produsului printr-o prezentare cât mai atractivă determinăm
astfel creşterea vânzărilor.
În cel de-al doilea capitol am prezentat materiale promoţionale in unitatea de
alimentaţie.
Prin materiale promoţionale inţelegem publicitatea care presupune utilizarea unor
mijloace şi tehnici specifice cum ar fi: reclama, publicitatea exterioară şi materiale
publicitare.
În capitolul al treilea am realizat un studiu de caz privind prezentarea restaurantului
Ramada şi materialele folosite in cadrul acestei uniăţi de alimentaţie.
Înainte de toate trebuie sa reţinem faptul că, atunci când o afacere este bună merită
sa-i faci publicitate, dacă este ineficientă trebuie sa-i faci şi orice unitate economică
indiferent de poziţia pe care o are pe piaţa, trebuie să aibă o politică promoţională, cu
menţiunea foarte importanta ca informatiile trimise către clienţii potenţiali trebuie sa fie in
concordanţă cu realitatea.
Orice individ care deţine o afacere işi doreşte sa fie una de success iar pentru a face
acest lucru promovarea este esenţiala. Pentru o promovare cat mai eficientă trebuie sa folosim
toate mijloacele de promocare existente pentru a ne propulsa şi a ne deosebi de restul
unitaţilor.
Pentru elaborarea lucrării am utilizat informaţii de specialitate dintr-o bibliografie
selectivă.

5
 Capitolul I.
PROMOVAREA ACTIVITATI DE SERVIRE

I.1. Activitatea de servire a clientilor in unitatea de alimentatie si

stabilirea segmentului de clienti
Serviciul cu clientii reflectă abilitatea societăţii comerciale de a furniza constant si conştient
consumatorilor săi ceea ce au nevoie si ceea ce-si doresc. De calitate, seriozitate şi promtitudine
serviciului depinde de relaţia de lungă durată cu clienţii şi implicit cota vanzărilor si a profiturilor
unităţilor economice.
Furnizarea de servicii de calitate urmareşte atât asigurarea unei activităţi de lungă durată a firmei cât
şi obţinerea satisfacerii consumatorilor.
Oferta de produse şi servicii din unităţile de alimentaţie este, in general, foarte diversificată şi
impune gasirea unor mijloace simple prin care să se asigure promovarea şi publicitatea eficientă a
ofertei.
Activitatea promoţională are o importanţa deosebită deoarece prin instrumentele de care
dispune, le transmite consumatorilor informaţii specifice cu privire la produsele care influenţeaza
direct decizia de cumpărare.
Stabilirea segmentului de clienţi depinde de tipul de unitate, de amplasarea acestuia, de
servicii de calitate furnizate şi de tipul de consumator:
- calitatea serviciilor şi se informeaza atent in prealabil.
- Consumatorul credul: este persoana care apreciază, in primul rând, bunele relaţii pe care le
stabileşte cu personalul unităţii şi care trebuie tratată cu gentilitate si curtoazie.
- Consumatorul indiferent: este persoana care se limitează la nevoia de a mânca si de a bea în
cadrul bugetului de care dispune, evitând, pe cât posibil, contactul cu personalul unităţii.
Activitatea de promovare reprezintă transmiterea pe diferite canale de comunicare a activităţii
de producţie şi ieşire din unitatea respectivă având ca scop oferirea si dezvoltarea unei atitudini
pozitive faţă de aceasta, faţă de marca sa, faţă de organizaţie în ansamblul ei.
Unităţile de alimentaţie nu trebuie să se limiteze la a oferi preparate culinare sau servicii de calitate
pentru a caştiga un număr cât mai mare de clienţi trebuie să-i informeze in legătură cu avantajele pe
care aceasta le oferă faţp de concurenţi
Activitatea complexă ce se desfăşoară în cadrul sectorului de alimentaţie publică presupune asigurarea
condiţiilor optime pentru consumul într-un ambient specific a preparatelor culinare,băuturilor
alcoolice şi nealcoolice,produselor de patiserie-cofetărie,combinate cu programe
dedivertismentadecvate.Servirea consumatorilor cu preparate culinare şi băuturi constituie un
element de evaluare a graduluide civilizaţie a unei societăţi.Diversitatea unităţilor de alimentaţie
publică asigură satisfacerea celor mai exigente preferinţe culinare,în condiţiile aplicării principiilor
alimentaţiei raţionale,ştiinţificdeterminate.Gradul de civilizaţie al unei ţări poate fi comensurat şi de
numărul persoanelor care apelează laserviciile oferite de unităţile de profil,de structura şi volumul
activităţilor care concură la pregătirea şi servirea preparatelor culinare şi a băuturilor.

6
Alimentaţia publică este complexul de activităţi care asigură producerea unei game variate de
preparate şi băuturi,asociate cu alte servicii specifice de servire ale acestora,care au ca scop
finalsatisfacerea nevoilor consumatorilor,în condiţii de maximă calitate şi eficienţă
Prin urmare servirea consumatorilor se constituie în ansamblul de metode,mijloace şi sistemeutilizate
pentru aprovizionarea,transportul,prelucrarea tehnologică,prezentarea şi oferirea spre consuma
preparatelor culinare si a băuturilor,într-o unitate de alimentaţie publică.
Volumul, structura şi caracteristicile operaţiilor de servire sunt diferite,fiind determinate de natura şi
particularităţile produselor servite,numărul consumatorilor şi preferinţele acestora,specificul unităţii
dealimentaţie publică,nivelul de civilizaţie,gradul de specializare a personalului care prestează
serviciile.Pentru executarea corectă a operaţiunilor de producţie culinară şi a serviciilor asociate
acestora,s-auinstituit reguli bine definite,cu justificare ergonomică,care constituie de fapt tehnica de
servire aconsumatorilor în unităţile de alimentaţie publică.Gradul de cunoaştere,însuşire şi formare
adeprinderilor,concomitent cu respectarea şi aplicarea acestora,definesc în mare măsură potenţialul
profesional şi calitatea serviciilor oferite.
Aplicarea corectă a regulilor de servire,implică:
-cunoaşterea inventarului de servire folosit;
-domeniul de utilizare şi manipularea ustensilelor specifice;
-modul de prezentare şi servire a preparatelor culinare;
-modul de prezentare şi servire a băuturilor alcoolice;
Ca în orice domeniu de activitate şi în special în acelea în care se manifestă relaţii cu oamenii, cum
sunt cele ce se creează în unităţile publice de alimentaţie, care, pe lîngă rolul social şi economic,
constituie un exponent al gradului de cultură şi civilizaţie umană, întreaga atmosferă şi toate acţiu-nile
ce se întreprind trebuie să se încadreze în reguli şi norme bine definite şi respectate cu stricteţe.

Aceste reguli, care au un caracter de etică şi de comportament interuman, prezintă şi aspecte pur
tehnice, generate pe de o parte de modul exact şi unitar de executare a unor operaţii mecanice sau
psiho-fizice, cât şi justificate din punct de vedere ergonometric şi de management.
De modul cum sunt aplicate aceste reguli, în condiţiile unei economii de piaţă, cu un caracter
concurenţional pronunţat, depinde reuşita sau insuccesul agentului economic întreprinzâtor.
Plecându-se de la aceste succinte consideraţii, se apreciază că regulile de etică şi de tehnică a servirii
clienţilor într-o unitate publică de alimentaţie, indiferent de forma de proprietate sau organizatorică,
trebuie cunoscute, însuşite şi respectate.
Pe lângă operaţiile tehnice ce se efectuează de personalul din unităţi până la începerea activităţii de
servire propriu-zise, arătate, se desprind operaţiile ce se realizează pe tot parcursul programului de
funcţionare al fiecărei unităţi cuprinse in următoarele grupe: primirea clienţilor, prezentarea
preparatelor şi băuturilor, primirea comenzilor de la clienţi, transmiterea comenzilor la secţii
aducerea preparatelor şi băuturilor de la secţii, servirea preparatelor şi băuturilor, debarasarea
meselor, întocmirea şi prezentarea notei de plată, încasarea banilor, despărţirea de clienţi. Înainte de a
fi prezentată partea tehnică a servirii este necesar să se enumere regulile legate de comportarea
personalului şi a celor de protocol pe toată perioada de funcţionare a unităţii.

7
TEHNICA SERVIRII DIFERITELOR TIPURI DE MESE
Formarea deprinderilor şi însuşirea cunoştinţelor privind caracteristicile şi modul de manipulare a
obiectelor de servire folosite în saloanele unităţilor publice de alimentaţie, precum şi regulile de
aranjare a meselor, de aducere, prezentare şi servire a diferitelor preparate culinare şi băuturi se pot
materializa şi evalua în organizarea şi servirea succesivă a componentelor unor meniuri mai simple
sau mai consistente, stabilite pentru diferite tipuri de mese ce se pot oferi, pentru satisfacerea
opţiunilor diversificate ale clienţilor. Pentru organizarea şi servirea meniurilor la diferite tipuri de
mese se vor stabili componentele acestora, în funcţie de care se vor executa operaţiile de aranjare a
meselor, de pregătire, transportare şi servire a preparatelor şi băuturilor.
Prin meniu se înţelege totalitatea de preparate culinare şi alte produse alimentare, inclusiv băuturi
alcoolice şi nealcoolice ce se servesc şi se consumă de una sau mai multe persoane la o singură masă.

Meniurile pot fi de mai multe feluri:

a) după numărul de preparate şi produse alimentare servite şi consumate:

— meniuri simple când se servesc şi se consumă un număr redus de preparate culinare sau produse
alimentare, de exemplu: un preparat lichid cald şi o mâncare;
— meniuri complete când se servesc şi se consumă un număr mai mare de preparate culinare sau
produse alimentare, ca de exemplu: gustare, preparate lichide calde, preparate din peşte, preparate pe
bază de carne, cu garnitură şi salată, dulce de bucătărie sau produse de cofetărie;
b) după felul mesei la care se serveşte şi se consumă:
—meniu pentru mic dejun (masa de dimineaţă);
— meniu pentru dejun (masa de prânz);
— meniu pentru cină (masa de seară);
— meniu pentru masă festivă (banchet);
— meniu pentru recepţie;
—meniu pentru populaţia dintr-o anumită zonă geografică a ţării:
—meniu pentru turişti străini.

c) după structura şi componenţa preparatelor culinare:

— meniu consistent, când se consumă un număr mai mare de preparate sau produse alimentare cu un
conţinut bogat în substane nutritive şi valori calorice;
— meniu pensiune, când se servesc şi se consumă două-trei feluri de mâncare diferite, dar la un preţ
unic (fix) de vânzare:
— meniu de cruţare, când se consumă un număr mai redus de preparate sau produse alimentare cu un
conţinut mai redus de substanţe nutritive sau valori calorice;

8
— meniu dietetic, când se servesc şi se consumă preparate culinare realizate din materii prime stabilite
de un anumit regim alimentar, impus de starea sănătăţii clienţilor;
d) după momentul în care se stabilesc:
— meniuri a la carte, când meniul se stabileşte atunci când clienţii sunt la masă şi solicită preparatele
sau băuturile servite consultând lista pentru meniuri;
— meniuri comandate, când acestea se stabilesc cu anticipaţie, înainte de sosirea clienţilor la masă.
La stabilirea meniurilor se va ţine seamă, de regulă, de următoarele elemente:
— structura clienţilor (vârstă, sex, naţionalitate etc.);
— anotimpul in care se pregătesc şi se consumă preparatele;

— timpul destinat pregătirii şi servirii meniului;

— tipul de masă la care se serveşte (mic dejun, dejun, cină etc.);
— valoarea nutritivă şi calorică a preparatelor şi băuturilor;
—preferinţele culinare şi tradiţia de consum;
— sursele de aprovizionare cu materii prime;
— regulile gastronomice care, în principal, prevăd evitarea includerii într-un meniu a următoarelor
preparate:
— din materii prime de bază asemănătoare (exemplu: ciorbă de burta şi ciulama, ciorbă de perişoare
şi ardei umpluţi, ciorbă de fasole boabe şi iahnie de fasole boabe, supă-cremă de cartofi şi garnitură
din cartofi etc.):
— realizarea prin procedeu tehnologic similar: prăjire, coacere, fierbere (de exemplu: caşcaval pane şi
peşte pane, peşte la grătar şi friptură la grătar, macaroane gratinate şi budincă gratinată etc.);
— din acelaşi sortiment de carne (de exemplu, ciorbă din carne de pasăre şi pui la ceaun, ciorbă din
carne de porc şi friptură din carne de porc, mâncare din carne de iepure şi friptură din carne de
vânat);
— din aceleaşi legume (exemple: peşte cu cartofi natur şi friptură cu cartofi prăjiţi, supă-cremă de
mazăre şi friptură cu mazăre sote etc.);
— deserturi obţinute din aceeaşi materie primă (exemple: tarte cu căpşuni şi salată din căpşuni,
îngheţată din ciocolată şi prăjitura pe bază de ciocolata).

Principalele reguli de servire şi de protocol

Din momentul când clienţii încep să intre în salon şi în timpul serviciului, personalul încetează orice fel
de discuţie, glume sau certuri. Dacă membrii colectivului au de comunicat anumite probleme în
legătură cu serviciul, trebuie să vorbească încet. Ordinele se dau discret. fără să fie observate de
clienţi, folosindu.se mai mult un gest, un semn, o privire, pentru ca persoana care-l primeşte să ştie
despre ce este vorba. Orice observaţie se face în oficiu, fără să se audă în salon. Se evită gesturile

9
ample, vizibile şi repetate. deoarece produc ilaritate. În tot ceea ce întreprinde, personalul trebuie să
fie politicos, amabil,respectuos.
În timpul când se efectuează operaţiile de servire. trebuie să se ţină seama de anumite reguli.
— Politeţea se exprimă prin atitudine, corectitudine şi sinceritate, prin atenţia şi promptitudinea cu
care clienţii sunt serviţi. Aceştia trebuie să fie în permanenţă în atenţia personalului, să fie serviţi cât
mai rapid şi în linişte
— Un serviciu rapid se obţine lucrându-se metodic, organizat, gândit întotdeauna, pentru a reduce
numărul deplasărilor, evitarea oboselii şi asigurarea servirii rapide, se impune ca plecările şi venirile
în salon, de la anexele acestuia şi către ele, să se facă cu un scop bine definit.
— Un bun serviciu se face în linişte, cu gesturi precise şi rapide. În acest fel se creează o atmosferă şi o
ambianţă plăcută, care fac ca orice client să se simtă bine. Trebuie evitate zgomotele care pot proveni
de la deschiderea sau închiderea uşilor, zgomotele produse de paşi pe parchet. manipularea veselei şi a
tacâmurilor, scoaterea dopurilor, fixarea frapierei în suport etc.
— Crearea unui climat de destindere şi ambianţă impune să se evite exprimarea pe figură a enervării,
mirării, nemulţumirii, oboselii, întotdeauna să existe un zâmbet profesional care să nu se confunde
însă cu un râs forţat, ci să exprime o fire amabilă şi deschisă faţă de clienti, a căror bună dispozitie se
îmbunătăţeşte, ajutând la mărirea poftei de mâncare.
— Asigurarea discreţiei, fără să se arate însă dezinteres. Discuţiile purtate, informaţiile date, întreaga
conversaţie purtată cu clienţii trebuie să fie făcută cu calm, competenţă, în limitele bunei cuviinţe.
— Personalul să stea într-o poziţie reverenţioasă. puţin aplecat spre client, pentru a putea auzi atât
întrebările cât şi răspunsurile acestuia. Nu este permis să se aranjeze ţinuta vestimentară sau
corporală în faţa clienţilor, să se încheie la nasturi, să se pieptene sau să treacă mâna prin păr, să se
şteargă fruntea de sudoare sau nasul, să se cureţe unghiile etc.
— Relaţiile dintre chelner şi client se efectuează prin dialog sau prin operaţii de manipulare a
obiectelor de servire, sau a preparatelor (care se realizează de regulă pe partea stângă a clientului).
— Servirea, în general, se face în următoarea ordine: femeile mai în vârstă, femeile tinere, bărbaţii în
vârstă, bărbaţii tineri, adolescenţii şi apoi copiii. În cazul în care copiii dau dovadă de nerăbdare sau la
indicaţia părinţilor, ei pot fi serviţi după femeile în vârstă, cărora trebuie să li se acorde stima şi
respectul cuvenit.
— înainte de începerea servirii se anunţă clientul respectiv folosindu-se formula: „îmi permiteţi să vă
servesc?”
— Preparatele nu sunt atinse sau prinse cu degetele, ci numai cu obiectele de servire adecvate.
— Clientul să nu fie deranjat prea mult.
— Se evită pătarea feţei de masă sau a îmbrăcămintei clientului.
• Evitarea umplerii farfuriilor cu prea multă mâncare.
• Nu se lasă prea mult timp între servirea a două preparate fără asentimentul clienţilor.
• În cazul în care pentru pregătirea preparatului comandat este necesar un timp mai îndelungat,
se anunţă acest fapt odată cu primirea comenzii.
• Preparatele calde sunt servite întotdeauna în obiecte de servire, calde, iar băuturile care se
consumă reci, se servesc în pahare răcite

10
— Obiectele folosite în timpul consumului (tacâmuri, farfurii, pahare, etc.), precum şi obiectele cu
condimente (oliviere, presărătoare) se aduc la masă înaintea preparatelor sau bauturilor ce urmează
să se consume.
— Obiectele de servire care s-au murdărit sau care au căzut pe jos se înlocuiesc imediat.
— După consumarea preparatelor servite de către toţi clientii sau la cererea acestora se efectuează
debarasarea meselor de obiectele folosite.
— Se evită ca, în timpul servirii, clienţii să fie intercalaţi între doi lucrători care efectuează simultan
operaţii de servire a preparatelor sau a băuturilor.
— Obiectele de servire folosite la trecerea preparatelor din obiectele pe care au fost tranşate, pe
farfuria clienţilor (cleştele de servire, luşul etc.) se aşează întotdeauna pe obiectul purtător, evitându-se
astfel pătarea îmbrăcămintei clienţilor, a feţei de masă sau a pardoselei.
— După terminarea servirii fiecărui preparat, se urează „poftă bună”, iar la terminarea servirii
întregului meniu se foloseşte formula să vă fie de bine.

PRIMIREA CLIENŢILOR

Clienţii se primesc, de obicei, de către şeful de sală (maîtred’hotel), iar în lipsa acestuia de către
chelnerul desemnat prin graficul de lucrusau de cel care este mai liber şi se găseşte în imediata
apropiere a intrării în salon. Primirea se face la intrarea în salon, printr-un salut reverenţios, capul
înclinându+se puţin în jos, cu faţa veselă şi primitoare cu privirea spre client, adresându-i-se după
cum este cazul cu „bună dimineaţa”, “bună ziua”, “bună seara”, sau “bine aţi venit”. În cazul în care
se cunoaste numele clientului acesta poate fi adăugat la salut. După cum este cunoscut, prima intră
persoana de sex masculin (de obicei, cel care invită sau conduce grupul de persoane), care face loc să
intre persoanele de sex feminin şi celelalte persoane.

În momentul sosirii, lucrătorul care primeşte alese masa cea mai potrivită ţinând seama de:
a) numărul persoanelor care fac parte din grup, iar atunci cândd sesizează că se mai aşteaptă şi alte
persoane, poate să întrebe câte mai urmează să sosească.

b) caracteristicile clienţilor:
— pentru cei în vârstnici se oferă mese mai îndepărtate de zgomot şi ferite de curent
— pentru cei tineri în apropierea ringului de dans
— pentru cei grăbiţi, lângă uşa de la intrare sau uşa oficiului, deoarece trebuie să fie serviţi mai repede
— pentru turiştii străini, mesele servite de chelnerii care cunosc limba respectivă
-pentru cei anunţaţi, mesele rezervate.

c) gradul de încărcare al chelnerilor. Se alege masa din raionul în care sunt mai puţini clienţi.

11
Conducerea la masa, astfel aleasă, se face mergându-se înaintea grupului, întors puţin spre dreapta şi
arătând, din când în când culoarul, dintre mese pe care trebuie mers. In cazul în care clienţii îşi aleg
altă masă, se face loc ca aceştia să treacă înainte, însoţitorul mergând în urma lor.

La masă, grupul de persoane este întâmpinat de chelnerul care răspunde de servirea mesei respective,
acesta salutându-i. Apoi, ajută persoanele să se aşeze pe scaune, prin prinderea cu ambele mâini a
spătarului scaunului şi trage puţin înapoi, pentru a face loc să treacă persoana respectivă printre
scaun şi masă, iar în momentul în care se aşează se va împinge uşor scaunul înainte. Oferirea
scaunului se face în următoarea ordine: femei mai în vârstă, femei mai tinere, bărbaţi mai în vârstă,
bărbaţi mai tineri, copiii şi apoi adolescenţi. Copiii pot fi ajutaţi să se aşeze şi mai înainte, dacă părinţii
indică acest lucru sau dacă aceştia sunt nerăbdători. Pe scaunele oferite copiilor se poate aşeza câte o
pernă, pentru ca aceştia să ajungă la nivelul blatului mesei.

Când numărul de persoane care compun grupul este mai mare decit numărul de locuri la masă, şeful
de sala care a condus grupul, împreună cu chelnerul din raionul respective încep să ia măsuri pentru
adăugarea de scaune şi mese. În această situaţie, chelnerul, împreună cu ajutorul său efectuează
următoarele operaţii: retragerea scaunului din dreptul marginii mesei, făcând loc mesei ce urmează să
fie adaugată: îndepărtarea scaunelor de la masa care va fi mutată, prinderea mesei de o parte şi de
alta şi aducerea lângă cea la care se adaugă, completarea numărului necesar de scaune, eventual cele
rămase libere prin dislocarea mesei, oferindu-le clienţilor care aşteaptă, aranjarea mesei în funcţie de
noua situaţie creată.

În anotimpurile reci, când clienţii au intrat în salon îmbrăcai cu haine groase datorită aglomeraţiei de
la garderobă, sau pentru că unitatea nu are garderobă, şeful de sală şi chelnerul se oferă, în ordinea
indicată mai sus, să ajute la dezbrăcarea acestora. Hainele sunt duse cu multă atenţie la garderoba sau
cuierul din salon, fără să se şifonoze sau să se piardă din accesorii (fular, mănuşi, căciuli, pălării etc.).
De la garderobă se adduce fisa şi se înmânează persoanei care conduce grupul.
 

12
 I.2. Conceptul de promovare al activitati de servire

Cuvantul “promovare” provine din latina de la cuvantul PROMOVERE care inseamna a

misca inainte, el reprezinta acea parte de comunicare a unitati prin care se incearca o
influentare a consumatorilor potentiali sau actuali. Scopul promovari este Acela de a obtine
rezultate cat mai bune pe o perioada mai lunga de timp prin folosirea unor metode si tehnici
specific activitatipromotionale.
Prin intermediul promovari consumatori sunt stimulate sa achizitionee produsele alimentare,
preparate culinare, produse de patisserie sau cofetari, bauturi iar prestatori de servicio sunt
mobiliati sa devina mai eficenti in vedreasatisafaceri nevoilor si cerintelo de consum, de aceea
indifferent de promovarea folosita trebuie sa existe o concordanta intre realia\tate si
informatiile promovate de acestea.
Promovarea reprezinta ansamblul de actiuni ce vizeaza informarea si atragerea intr-o cat mai
mare masut\ra a cumparatorilorpotentiali, prin satisfacerea dorintelor, parallel cu sporirea
eficientei economice a actualui de comercializare.
Promovarea reprezintă acea parte a procesului de comunicaţie al firmei prin care
aceasta incearcă să influenţeze conportamentulclienpilor săi actuali şi potenţiali in vederea
obţinerii unor rezultate cât mai bune (profituri) pe o perioadă lungă de timp prin folosirea
unui ansamblu de metode si tehnici. Promnovareaîndeplinşte o serie de funcţii economico-
sociale care evidenţiază importanţa folosirii ei.
1. Furnizează informaţii atât consumatorilor cât şi personalului de servire
2. Neutralizarea informaţiilor nefavorabile ce se răspândesc mai ales prin intermediul
surselor neautorizate
3. Stimularea cererii ca scop direct si indirect
4. Atenuarea fluctoaţiei cererii mai ales in cazul produselor, serviciilor sezoniere
5. Diferenţierea produselor sau serviciilor
6. Reamintirea avantajelor produselor şi serviciilor pentru păstrarea clienţilor fideli
7. Contracararea concurenţei
8. Influenţarea comportamentului public
9. Formarea unei imagini atractive a firmei care să stârnească interesul clienţilor
10. Justificarea preţurilor produselor si a serviciilor
11. Coştientizareaconsumatorilo cu privire la noile produse şi servicii create
Promovarea activităţilor de servire are ca scop atenuarea fluctuaţiei cererii deoarece
dorim ca cererile să fie constante. Putem face acest lucru prin diferite reduceri, oferte,
catering, evenimente, livrări la domiciliu .
Promovarea are un caracter direct şi concret deoarece prin promovare se poate afla
informaţii concrete despre unitate.

13
 Promovarea are un rol multiplu:
- Consumatorul primeşte informaţii despre produsele noi ce-i pot fi utile.
- Personalul de servire işi poate informa potenţialii clienţi despre produsele sau serviciile
oferite.
• Stimularea cererii prin influenţarea consumatorilor de a achiziţiona produsele sau
serviciile oferite firmei
• Diferenţierea produselor sau a serviciului
- Presupune o marcă ce este remarcată de clinenţi. Ofertantul işi permite să ceară un
preţ mai mare in schimbul beneficiilor suplementare pe care le oferă.
• Aducerea aminte
Clienţii actuali pot fi o audienţă bună pentru mesajele promoţionale. Şi se reaminteşte
avantajele produselor, serviciilor pentru ai impiedica sa-şi schimbe preferinţele, mai ales când
cele ale concurenţei se inoiesc.
• Neutralizarea informaţiilor
Zvonul unilor clienţi pot răspândi informaţii defavorabile unităţii.
Rolul promovarii unei unitaţi de alimentatie este de a se poate face prin: reclame,
reduceri de pret, afise, panouri, oferire de cadouri.
Politica de promovarea
Promovarea definesteactiunile firmei legate de activitatile de comunicare cu privire la produs
si la promovarea acesteia pe piata.

14
 I.3 Rolul promovari in restauratie

Promovarea este un ansamblu divers de instrumente specific, majoritatea pe termen scurt,

destinate sa stimuleze achizitionarea mai rapida sau intr-un volum mai mare a unor produse
sau servicii de catre client.
Obiectivele promovarii in privinta consumatorilor
60% din actiunile promotionale se adreseaza acestei tinete. Promovarea vizeaza in principal
castigarea unor cote de piata, nsa ea incearca mai ales:
- sa atraga mai multi cumparatori;
- sa creeze ocazia de a cumpara;
- sa invite la o cumpararea imediata;
- sa-l determine pe consummator sa cumpere intr-un anumit loc;
- sa determine un consum mai mare al produsului, mai devreme, mai tarziu sau
mai repede, sa suscite noi cirumstante de consum;
- sa reduca si sa anuleze compet un obstacol;
- sa dezvolte și sa promoveze noi utilizari, sa imbunatateasca utilizarea ce I se da
produsului; sa determine fidelitatea consumatorului; sa reinoiasca oferta de sis a
intoduca o noua varietate de produs;

Rolul promovarii consta in:

- informarea si educarea consumatorilor in ceea ce priveste oferta firmei,
produsele sau serviciile disponibile, locul unde pot fi gasite, avantajele
achizitionarii, preturile practicate;
- stimularea cererii si facilitarea operatiilor de vanzare-cumparare;
- influentarea si incurajarea clientilor sa accepte bunuri, servicii sau idei, astfel
incat sa se comportamentul acestora in timp;
- inflentarea autoritatilor;
- contracararea concurentei prin promovarea propriilor produse sau servicii si
marci.

15
Activitatea de promovare reprezinta transmiterea pe diferite canale de comunicare, de catre
societatea comerciala, a unor mesaje care sa informee consumatorul in legatura cu produsul
sau serviciul oferit si sa dezvolete o atitudine pozitiva fata de acesta, fata de marca sa, fata de
organizatie in ansamblul ei, contribuind astfel la cresterea volumului vanzarilor sau a
serviciilor respectivului producator.
Promovarea moderna eficienta formeaza, stimuleaza si orienteaza cerintele si nevoile
consumatorilor manifestate in cadrul pietei sub forma de cerere. Cresterea vanzarilor nu se
poate realiza decat prin ridicarea nivelului de servire a consumatorilor si prin organizarea si
desfasurarea unei activitati de promovare si de informare cat mai bune asupra produselor si a
serviciilor.
Comunicarea cu consumatorul este efectuata, de catre agentul economic prin produsele
ofertante.
Comportamentul pe piata nu trebuie sa insele asteptarile potentialilor client, pentru a nu
anula efectul pozitiv al actiunilor promotionale realizate si a nu afecta in sens negative
imagine ape care unitatea comerciala o are pe piata.
Obtinerea unor rezultate economice bune se poate realiza doar cu o viziune unitare asupra
tuturor componentelor mixulu de marketing (politica de produs, politica de pret, politica de
distributie, politica promotionala) pe care agentul economic ar trebuii sa si le stabileasca.

Pentru un succes cat mai mare trebuie sa promovam cat mai bine. Promovare include mai
multe tehnici specifice, care îşi aduc fiecare contribuţia la atingerea obiectivelor fixate. Unele
dintre tehnicile de promovare acţionează prin comunicare personală, altele prin comunicare
impersonală. Unele dintre ele stimulează direct clienţii să cumpere produsele firmei, altele

16
indirect. Unele acţionează pe termen scurt, altele determină efecte pe termen lung.
Principalele forme pe care le îmbracă promovarea sunt:

 publicitate : formă de prezentare comercială nepersonală a organizaţiei şi ofertei sale,

cu acţiune pe termen lung şi impact în special la nivelul imaginii, a caracteristicilor
organizaţiei şi ofertei sale, precum şi la nivelul încrederii publicului în firmă/produsele
prezentate;

 relaţii publice : un set de tehnici, interpersonale de multe ori, care au menirea

principală de a dezvolta pe termen lung imaginea organizaţiei prin schimbarea eventualei
atitudini neîncrezătoare şi dezvoltarea unui comportament favorabil firmei şi mai bunei
colaborări cu diferite componente ale mediului. Astfel se încurajează indirect vînzările şi
creşte satisfacţia clienţilor;

 promovarea vînzărilor : o serie de metode care duc la sporirea vînzărilor pe termen

scurt prin generarea de avantaje materiale imediate pentru clienţi;

 marcă : dezvoltarea şi utilizarea unui semn distinctiv care reprezintă

organizaţia/oferta şi căruia i se asociază o serie de simboluri şi caracteristici de calitate
menite să ducă la recunoaşterea rapidă şi creşterea încrederii în societate/produs;

 manifestări promoţionale : utilizarea unei game largi de tehnici promoţionale în cadrul

unor evenimente de tip expoziţional care au scopul principal de a prezenta organizaţia,
dar contribuie şi la stimularea directă a afacerilor

 forţe de vînzare : utilizarea unor agenţi care să prezinte şi să vîndă produsele/serviciile

organizaţiei fără intermediari, menţinînd în permanenţă legătura cu clienţii şi mediul;

 sponsorizare : susţinerea şi asocierea organizaţiei cu diverse evenimente sau persoane

în scopul dezvoltării şi îmbunătăţirii imaginii organizaţiei;

 marketing direct : o tehnică de promovare prin care organizaţia se adresează

nemijlocit unui număr mare de persoane în scopul de a le determina să desfăşoare o
anumită acţiune sau numai pentru a le informa cu privire la schimbări şi activităţi
prezente sau viitoare organizate de firmă.

De cele mai multe ori tehnicile de promovare prezentate succint anterior acţionează
complementar, fiind deci obligatorie asocierea lor într-un mix promoţional pentru ca
respectiva campanie de promovare să fie eficientă şi organizaţia să-şi atingă în mod optim
obiectivele. Alegerea şi combinarea celor mai potrivite tehnici de promovare pentru o anumită
situaţie se face în funcţie de diverşi factori, cei mai importanţi fiind: caracteristicile publicului
ţintă, resursele organizaţiei, imaginea prezentă a firmei şi a ofertei sale. De asemenea
stabilirea mixului de promovare se face ţinîndu-se cont şi de o serie de considerente de natură
etică şi morală.

17
18
 I.4 Publicitatea parte componenta a promovari

Publicitatea constă în crearea unui ansamblu de obiective si imagini sugestive care

favorizează obţinerea deciziei de cumpărare .
Publicitatea, conceptul pe care mulți teoreticieni ai fenomenului au încercat să-l definească, a
ajuns astăzi să reprezinte acea formă de comunicare care are ca scop să încurajeze sau să
convingă un public (telespectatori, ascultători, cititori sau un grup specific) să continue sau să
întreprindă o acțiune, de cele mai multe ori una de cumpărare. Rezultatul dorit este, de cele
mai multe ori, influențarea comportamentului consumatorului în așa fel încât acesta să
ajungă să ia o decizie de cumpărare favorabilă ofertei comerciale prezentate.
Ca act sau activitate, publicitatea există de când s-a inventat comerțul și au apărut primele
forme ale politicii, de fapt, fundamentele politicii moderne. Primele semne de publicitate
comercială vin de la comercianții egipteni care își inscripționau ofertele comerciale pe
papirusuri astfel încât să atragă cumpărătorii. Mesaje comerciale, dar și materiale
promoționale folosite în campanii politice au fost folosite în ruinele orașului Pompei, dar și în
actualul teritoriu al țărilor arabe. Publicitatea care avea ca suport papirusul era o metodă de
promovare utilizată la scară largă și de către comercianții din Grecia Antică sau Roma Antică.
O buna publicitate este data si de marca produsului aceasta este foarte importanta datorita
faptului ca denumeste numele produsului care este scos la vanzare iar multi oamenii sunt
atrasi de un nume cat mai special.
In ciuda atentiei acordate de agentiile de publicitate aspectelor legate de adresarea catre
grupurile-tinta, au existat cateva esecuri de rasunet atunci cand companiile au incercat sa-si
lanseze produsele la nivel national sau international. Faptul s-a datorat mai multor motive.
Uneori, numele de marca al produsului are un echivalent nefericit in alte limbi. Studiind
fenomenul ne dam seama cat de puternica este conotatia. Ca urmare a modului in care facem
legaturi intre cuvinte si anumite idei, numele de marca sunt concentrate de sens. Acolo unde
publicitatea lucreaza cum trebuie, potentiali client vor genera toate conotatiile intentionate.
Publicitatea reprezintă deasemenea pentru unii o “creaţie artistică” iar pentru alţii “o
agresiune”.
În urma căreia clienţii sunt tentaţi să consume chiar şi ceea ce nu au nevoie.
Publicitatea reprezintă orice formă impersonal de promovare şi prezentare a unor
idei, bunuri, servicii nu chiar unităţi prin intermediul cuvintelor, a sunetor sau a imaginilor.
Publicitatea presupune utilizare unor mijloace şi tehnici specifice cum ar fi:
A. Reclama
B. Publicitatea exterioară
C. Materiale publicitare
A. Reclama- este o metodă de promovare a produselor şi serviciilor. Este un mesaj plătit de un
sponsor intermediar de mijloace de comunicare in masă şi are rolul de a convinge un anumit
public.

19
Scopul principal al reclamei este cel comercial pe termen scurt.
Obiectivele reclamei
 Atragerea atenţiei clienţilor asupra unui produs sau serviciu
 Determinarea şi declanşarea cât mai rapid posibil a deciziei de cumpărare
 Schimbarea atitudini clientului

Reclama se face în presă, radio, tv şi internet.

Clasificarea reclamei:
 In funcţie de canalele de informare şi mijloacele tehnice folosite reclama poate fi:
 Grafică prin tipărire
 Prin efecte luminoase
 Prin radio
 Prin etalarea produselor
 Prin prime şi servicii acordate cumpărătorului
 In funcţie de aria geografică reclama poate fi: locală, regională, natională, mondială.

Caracteristicile reclamei:
 Calitatea reclamei depinde in mare măsura de mesajul ei şi de canalele de
transmisie ale acesteia
 Un mesaj adecvat se bazează pe selectarea datelor de interes maxim de
strucura lui şi de cunoaşterea preferinţelor potenţialilor consumatori
 Eficienţa reclamei depinde de modul incareacesta poate atrage şi reţine atenţia,
poate fi memorată, surprinde prin conţinut şi formă captează atenţia prin
utilitate sau soluţii oferite.

B. Publicitatea exterioară
Scop:
 Comunică idei simple menite să stimuleze vânzarea fiind eficentă mai ales în
aglomerările urbane
 Apare in afişe şi anunţuri publicitare amplasate
 In spaţiu comercial sau de alimentaţie
 Pe zidurile clădirilor
 Pe panouri special amenajate
 In mijloace de transport

Cheia succesului unui panou publicitar este:

- Amplasarea
- Textul concis

20
C. Materiale publicitare
Această acţiune presupune editarea de pliante, prospecte, broşuri, cataloage.
Scopul:
- Transformarea in clienţi a celor care caută un produs sau serviciu, folosind cele
mai potrivite metode pentru a obţine acest rezultat.

Principiul care trebuie sa-l respecte publicitatea pentru a-şi indeplini scopul:
- Atrage atenţia
- Trezeşte interesul
- Provoacă dorinţa
- Conduce la achiziţionarea produsului

Formele publicitatii:

Criteriul Modalitati de realizare a publicitati

Obiectul publicitatii
Tinta publicitatii
Aria geografica de raspandire a publicitatii
Tipul mesajului publicitar
Suportul mesajelor publicitare
1.Publicitate de produs
2.Publicitatea de marca
3.Publicitatea institutionala
4.Publicitatea de întreprindere
1.Publicitatea destinataconsumtoriilor finali
de pe piatanationala
2.Publicitatea destinataconsumtoriilor finali
de pe piata(alta decat cea nationala)
3.Publicitatea destinataintermediarilor
1.Publicitatea locala
2.Publicitatea regional
3.Publicitatea nationala
4.Publicitatea internationala
1.Publicitatea factuala2.Publicitatea
emotionala
1.Publicitatea prin presa
2.Publicitatea prin radio
3.Publicitatea prin televiziune
4.Publicitatea prin cinematograf
5.Publicitatea exterioara
6.Publicitatea prin tiparituri

Realizare unor actiuni publicitare eficiente presupune un efort intens din partea
intreprinderii. Ea trebuie sa-si defineasca cat mai clar tinta si obiectivelecompaniei
promotionale, incercand totodata sa intocmeasca o schita a moduluiin care aceasta se va
derula.Obiectivele publicitatii trebuie sa vizeze toate cele trei niveluri psihologice ale
consumatorilor: cognitiv(ceea ce consumatorul cunoaste deja),afectiv si conativ(traspunerea
in practica a atitudinii fata de produs), cu accent pe cel care satisface cel mai bine ceea ce
intreprinderea doreste sa rezolve intr-un anumit interval de timp.

21
Publicitatea poate imbrăca mai multe forme:
 După momentul in care este difuzată publicitatea poate fi:
- Publicitatea de informare: se lansează pe piaţa o nouă categorie de produse, servicii,
sau apare o nouă firmă
- Publicitatea de aşteptare: pentru trezirea interesului este folosită inainte de lansarea pe
piaţa pentru a stârni curiozitatea consumatorului. Este un fragment din ceea ce va fi
publicitatea de informare, atât ca să facă oameni curioşi.
- Publiciatatea de convingere: devine tot mai importantă are masură de concurentă ce se
intensifică
- Publicitatea comparativă prin care o firmă işi compară direct sau indirect produsele
sau serviciile cu cele oferite de alte firme
- Publicitatea de reamintire: rolul de a menţine interesul consumatorului faţă de
produsele sau serviciile unei firme
 In funcţie de obiectul promovat:
- Publicitatea de produse folosite pentru promovarea produsului prin publicitate
exterioară
- Publicitate instituţională sau firma folosită in general pentru promovarea unitaţilor
prestaţionare de servicii deoarece in cazul acestora se evidenţiaza firma şi nu serviciul care
poate fi realizat şi de altă uniate .
Scopul intregi activitati publicitare este de a tranforma in client pe cei care cauta un produs
sau serviciu, folosind cele mai potrivite metode pentru a obtine acest rezultat.
- Pentru a-si indeplini scopul, publicitatea trebuie sa respecte principiul cunoscut sub
denumirea “AIDA” ceea ce inseamna publicitatea trebuie sa : atraga Atentia. Sa trezeasca
Interesul, sa provoace Dorinta sis a duca la Achizitionarea produsului.

Capitolul II.
Materiale promotionale in unitatile de alimentatie

22
 II.1.Rolul materialelor promotionale

Activitatea promotionala are o importanta deosebita, deoarece prin instrumentele

de care dispune, le transmite consumatorilor, clientilor, informatii specific cu
privire la produsele si serviciile pe care le ofera acestora.Imaginea pe care
promovarea incearca sa o ofere clientilor are rolul de a o influenta in mod direct
decizia de cumparare atat inainte cat si dup ace a fost luata.
Promovarea trebuie sa capteze atentie, sa creeze interes, sa stimuleze dorinta sis a
conduca la actiune. Importanta promovarii se reflecta in informatiile care stau la
baza acesteia.
Materialele promotionale ca forma a publicitati reprezinta o modalitate clasica de a
informa consumatorul si de al convinge ca decizia sa este mai buna.
Materialele promotionale folosite in alimentatie pot fi distribuite atat in interesul
uniatati de alimentatie , materialele promotionale sunt concretizate (listele meniu,
carti de vizita, servetele personalizate, afise) iar in exteriorul unitati se apeleaza la
brosuri, cataloage, pliante ce pot fi distribuite de promoter. Totodata publicitatea
exterioara are un rol deosebit prin amplasarea in zonele intens circulate a afiselor,
a panaourilor publicitaresau a bannerelor tot acesre material publicitare au un rol
de a informa , poate uneori intr-un mod insistent consumatorii, tocmai pentru a le
capta atentia asupra ofertei si de a starni interesul si nu in ultimul rand de a le
determina decizia de achizitionare a produselor sau a serviciilor oferite.

Materialele promoționale construiesc și consolidează percepția publicului asupra mărcii,

atrag noiclienți și generează o creștere în ansamblu a afacerii. Bineînțeles, toate aceste
beneficii vin cu niște costuri, dar succesul unei companii, indiferent de natura domeniului de
activitate, nu este gratuit. Generarea de profit are costurile ei, iar materialele
promoționale ocupă o poziție importantă în planul de marketing, dar nu și în buget,
comparativ cu beneficiile pe care le aduc.

Aceste materiale demonstrează o metodă de marketing eficientă din punct de vedere al

costurilor implicate și pot ajunge la un grup foarte larg din publicul țintă, iar munca pe care o
implică nu este una semnificativă din partea companiei care se promovează.

23
Beneficiile promovarii:

 Deschid un canal de comunicare.În mod obișnuit atunci când oferi un cadou cuiva
promovezi un sentiment de apreciere pentru gestul tău, indiferent de valoarea
materială a acestui cadou. În termeni de marketing, materialele promoționale
reprezintă acel cadou pe care îl poți oferi unui client potențial pentru a-i da încă un
motiv că ești un partener serios.
Conform unui studiu realizat de compania de studii de piață L.J. Research, 52% dintre
subiecții cărora li s-a oferit un obiect promoțional au devenit până la urmă clienții
companiei care le-a oferit obiectul, ceea ce înseamnă o rată de conversie foarte bună.
Restul de 48% dintre subiecți și-au exprimat opțiunea clară pentru compania care le-a
oferit un obiect promoțional în momentul în care va apărea o nevoie specifică pentru
produsele și serviciile specifice din portofoliul companiei.
De asemenea, obiectele promoționale pot fi un bun punct de început al unei conversații
cu un client potențial. Oferirea unui obiect promoțional poate „sparge gheața” și porni
o conversație benefică pentru ambele părți.
 Atrag atenția.
Atunci când compania ta participă la un târg sau la o expoziție profesională, trebuie să iasă în
evidență astfel încât participarea la eveniment să se soldeze cu niște noi comenzi și propuneri
de colaborare. Dacă participarea nu se finalizează cu astfel de rezultate, atunci timpul și
resursele investite pentru eveniment au fost în zadar.
Materialele promoționale sunt un bun element de la care se poate porni o conversație,
dar au capacitatea de a aduce publicul către compania ta, mai ales dacă este vorba de
un eveniment.
Dacă firma ta are un stand la expoziție, vizibilitatea acestuia este limitată de numărul
de oameni care trec prin față, dar poți folosi materialele promoționale pentru a-i
convinge ca standul tău merită vizitat. Răspândește materiale promoționale prin toată
expoziția și atrage atenția cu un design special și creativ, concentrează-te pe ceea ce te
diferențiază de concurență, mergi pe ceva inedit, creativ care să dea publicului acel
impuls de a-ți vizita standul.
Chiar dacă nu ești de față, dacă materiale promoționale au acel element inedit, acestea
vor genera conversații, vor funcționa pentru promovarea afacerii tale.
Un studiu care vine să susțină eficiența a fost realizat de Exhibit Surveys care a
identificat o creștere cu 176% a vizitelor la stand, creștere generată de distribuirea de
materiale promoționale către vizitatori.

 Sunt durabile.
Reclamele convenționale rulează o perioadă determinată de timp fie că este vorba de
TV, radio, suporturi outdoor, presă scrisă sau chiar pe internet. Perioada depinde de
bugetul pe care compania îl are dedicat pentru acest tip de promovare. În schimb,
materialele promoționale au capacitatea de a păstra mesajul publicitar în fața
clientului potențial perioade lungi de timp, în principiu până își pierd utilitatea

24
 practică. De cele mai multe ori sunt obiecte ca pixuri, brichete, brelocuri, agende,
tricouri care sunt utilizate zilnic de către destinatarul mesajului de marketing.

Aceeași companie de studii de piață L.J. Market Research a realizat un sondaj printre
cei călătoresc frecvent cu avionul în interes de serviciu. 71% dintre subiecți au spus că
au primit obiecte promoționale de la diverse companii în ultimele 12 luni. Ceea ce este
interesant este că 33% aveau obiectul primit asupra lor, fapt care, din punct de vedere
al marketingului reprezintă enorm pentru brandul care e inscripționat pe acestea. Mai
mult costul pentru fiecare expunere în fața clientului potențial sau a unui grup de
client potențiali ajunge să coste mai puțin decât orice altă metodă de promovare.
 Facilitează recunoașterea brandului.
Recunoașterea unui brand presupune expunere repetată a numelui, a logo-ului, a
sloganului astfel încât elementele de identitate vizuală să apară cât mai frecvent în fața
publicului țintă.
Materialele promoționale aduc acest beneficiu al unei expuneri de lungă durată cu un
număr foarte mare de repetări a elementelor de identitate vizuală atât în fața celui care
le utilizează, cât și a comunității din care face parte.
Clienții își vor aminti de brand dacă au fost expuși în repetate rânduri la mesajul și
identitatea acestuia, iar în momentul în care o nevoie pentru un produs sau un serviciu
oferit intervine, prima opțiune va fi brand-ul pe care l-au văzut de multe ori și li s-a
întipărit în minte.
Potrivit unei cercetări realizate de Schreber&Associates, 39% dintre oamenii care au
primit un material promoțional în ultimele șase luni își amintesc foarte bine brandul
cu care acel obiect se asociază.

 Un plus de expunere
Materialele promoționale pot ajunge la o audiență mult extinsă peste publicul țintă al
companiei. Cele mai evidente exemple care demonstrează afirmația sunt tricourile și
pixurile.
Tricourile inscripționate creativ cu elementele vizuale ale mărcii sunt din punct de
vedere practic, panouri ambulante care expun brandul de fiecare dată când sunt
purtate de posesor prin locurile în care acesta umblă. Fără să realizeze, purtătorul
tricoului devine automat promotorul brandului inscripționat. Conform Advertising
Specialty Institute, în Statele Unite, tricourile reprezintă 30% din vânzările totale de
materiale promoționale.
Pixurile trec din mână în mână, iar un pix distribuit unui membru al publicului țintă
poate trece prin mâna tuturor apropiaților acestuia, mesajul mărcii fiind astfel
distribuit către destinatari multipli, care prin utilizarea acelui pix se familiarizează cu
marca inscripționată și cu identitatea vizuală a acestei, astfel încât au șanse foarte mari
să o recunoască în cazul în care o vor întâlni într-un alt context.
 Promovează o imagine pozitivă.
Imaginea și reputația unui brand se construiesc în timp și cu eforturi considerabile,
mai ales într-o perioadă în care consumatorul este mai informat, are acces facil la o
serie de resurse, ceea ce îl face ca, până ia o decizie de cumpărare să se informeze atent
în prealabil. Materialele promoționale pot să reducă timpul necesar pentru construirea
unei imagini favorabile. Dacă oamenii tind să țină minte numele și identitatea vizuală a
brandului inscripționate pe obiectul promoțional.

25
 Se recomandă distribuirea de materiale promoționale și către angajați pentru a le
întări sentimentul de apartenență la companie, dar și pentru a distribui mesajul către
comunitatea lor.
 Generează vânzări.
Până la urmă scopul final al oricărui demers de marketing este acela de a vinde, de a
genera venit pentru companie, iar materialele promoționale pot îndeplini cu succes
acest scop. Conform unui studiu realizat de Universitatea Baylor a scos în evidență
faptul că oamenii de vânzări care folosesc materiale promoționale ca parte a strategiei
lor de abordare a clienților reușesc performanțe cu până la 22% mai bune decât cei
care nu au inclus în „arsenalul” lor aceste obiecte.

Materialele promoționale sunt importante în situațiile de vânzare față în față.

26
 II.2.Caracterizarea materialelor publicitare

Obiectivele posibile in campania de promovare a unei firme este aceea de a face

cunoscut un produs sau un serviciu, de a construi sa a schimba imaginea
produsului sau aserviciului , de a castiga noi client care nu au beneficiat de
serviciile respective.
Mijloacele de promovare sunt foarte variate si in principal include mijloace scrise
cum ar fi: carti postale ilustrate foarte raspandite , usor de distribuit, putin
costisitoare , pliantul restaurantului, al barului, fi\oile volante au poate cea mai
sporita eficacitate si cele mai scazute costuri, afisajul realizat prin afise si panouri
are impactul cel mai efficient sic el mai garantat.
Nominalizarea mijloacelor de publicitate poate fi continuat cu ajutorul autobuzelor,
a tranvaielor, a metroului sis a nu uitam de posibilitatile de amplasare a panourilor
publicitare si a indicatoarelor de semnaliare de pe arterele de circulatie nationale si
locale.
Materialele publicitare pot fi atat in interiorul unitati cat si in exterior prin diferite
metode publicitare.
Publicitatea exterioara comunica idei simple, menite sa stimuleze vanzarea, fiind
eficienta mai ales in aglomeratiile urbane. Este reprezentata de afise si anunturi
publicitare amplasate in spatii comerciale sau de alimentatie, pe idurile caldirilor,
pe panouri special amenajate, bannere pe mijloacele de transport iar ceea
interioara, este aceea publicitate care e amplasata in perimetrul uniatati.
Materialele publicitare presupun ediatarea de pliante, prospecte, brosuri sau
cataloage.
Afisul joaca un rol important in publicitatatea produselor si a serviciilor. Rolul
afiselor etse de a incerca sa imprime o idee in subconstient sau sa o reinoiasca.
Afisele pot fi de diverse dimensiuni: A2, A3, A4. Gramajul utilizat pe aceste fise
poate cuprinde orice elemete imoprtante de focusat pentru activitatea unitatii si
este cel mai bine ca aceasta sa fie cat mai aerisita.
Flyerele sau fluturasi cuprind mai putine informatii, dar esentiale pentru atragerea
potentialilor client in unitatea de alimentatie promovată.
Se folosesc pentru anuntarea unor evenimente si au o viata scurta, limitata in timp.
Scopul acestora este de a fi impartit pe strada sau in diverse locuri special alese;
de obicei sunt realizate pentru a promova un produs sau anumite servicii prestate.
Brosura ofera multe informatii legate de produsele si serviciile oferite. In general,
intr-o brosura sunt prezentate produsele oferite de o unitate la un moment dat,
acestea constituin oferta speciala a firmei, reducerile de pret, proudusele noi.
Catalogul este un rezumat al tututor articolelor oferite de firmă, precizând
caracteristicile si prețurile de vânzare ale acestora si are rolul unui ghid pentru

27
 clientii potentiali. Este un material promotional cu informatii legate de anumite
produse sau servicii.
Cartile de vizita nu reprezinta obligatoriu un mod de promovare, ci, mai mult, un
mod de informare a consumatorilor asupra modalitatilor de contact.
Listele de meniu pot fi folosite ca material promotionale . Pentru aceasta, este bine
ca listele meniu sa fie realizate in functir de specificul si de stilul unitatii de
alimentatie, listele meniu pot fi introduce in mape special, de forma si de culori
diferite, personalizate cu emblem uniati.
In limba franceza, substantivul “meniu” are doua accepturi desemneaza ansamblul
de mancaruri si de bauturi care intra in component unei mese si reprezinta,
totodata programul acesteia.
Dictionarul limbi romane defineste meniul drept totalitatea felurilor de mancare
servite la o masa; list ape care sunt scrise mancarurile la restaurant.
Mapele de prezentare permit, prin buzunarul aplicat, adaugarea diverselor
material de informare, iar fantele de pe acest buzunar sunt special concepute
pentru fixarea unei carti de vizita. Mapele de prezentare sunt concepute pentru a
putea pune, in interiorul lor, foi imprimate.
Pliantele prezinta oferta unitatii, in cateva pagini, pe o hartie de buna
calitate.Ofera mai putine informatii si sunt economice. Sunt mai eficiente atunci
cand anunta oferirea unui premiu, cand preinta o oferta limitata in timp sau cand
sunt legate de o campanie de promovare deja lansata. Pentru realizarea pliantului,
se poate opta pentru o linie normal, in Z, tip fereastra, paralel. In functie de
necesitati, se pot realiza si pliante de tip pliere.
Servetelele personaliate destinate restaurantelor, barurilor sau diverselor petreceri
pot fi personalizate cu logo-ul si numele unitatii. Personaliarea acestora se face
alb/negru sau policromie. Servetelele pot fi taiate in diferite forme dreptungiulare
sau patrate.
Panoul si afisul se practica in locuri special amenajate; au o grafica oncisiva si un
slogan incitant; costul depinde de locul de afisaj, marirea si durata de afisare.
Obiectivele activitatii promotionale difera de la un agent economic la altul si pot fi exprimate
nu doar in termeni de natura cantitativa (cum ar fi cresterea vanzarilor sau a profitului), ci si
in termeni de natura calitativa (de exemplu crearea unei imagini favorabile fata de agentul
economic sau fata de produsele acestuia).

De asemenea, obiectivele activitatii promotionale urmaresc atat aspectul informativ

(cunoasterea marcilor si a produselor agentului economic, de exemplu), cat si aspectul afectiv
(captarea interesului consumatorilor fata de oferta agentului economic sau imbunatatirea
imaginii produsului/agentului economic, de exemplu).
Atitudinea fata de structura foarte complexa a pietelor actuale pe care actioneaza
conduce la necesitatea diferentierii strategiei in functie de segmentele de consumatori pe care
le intalneste pe o anumita piata. Astfel, firma poate alege o strategie diferentiata, atunci cand
28
activitatile promotionale desfasurate sunt adaptate fiecarui segment de consumatori existent
pe piata, o strategie concentrata cand isi adapteaza actiunile promotionale in functie de
anumite segmente pe care firma le vizeaza prin activitatea promotionala desfasurata si o
strategie nediferentiata atunci cand actiunile promotionale sunt aceleasi indiferent de
segmentul de piata vizat.
Frecventa cu care se pot desfasura activitatile promotionale difera in functie de
numeroase elemente. Bugetul promotional, nivelul concurentei pe piata, sezonalitatea pietei
sunt cateva dintre elementele care determina o frecventa mai mica sau mai mare cu care se
desfasoara activitatea promotionala. Se poate avea in vedere o strategie a activitatii
promotionale permanente, atunci cand frecventa este ridicata, sau o strategie a activitatii
promotionale intermitente atunci cand frecventa este mica.
Modalitatile de organizare a activitatii promotionale constituie poate cel mai important
criteriu al alegerii strategiei promotionale, intrucat de modul in care este transpusa in
practica decizia luata in sfera politicii promotionale, depinde succesul actiunilor promotionale
ce se vor desfasura. In functie de acest criteriu, strategia aleasa poate fi cea a organizarii in
cadrul firmei, cu forte proprii, sau a organizarii in afara acesteia cu ajutorul firmelor
specializate.
Pentru a minimiza riscurile de esec, agentul economic trebuie sa acorde o atentie
sporita analizei importantei si eficientei fiecarei componente a activitatii promotionale,
precum si interactiunilor dintre aceste componente.
In acest sens, el poate utiliza un sistem complex de indicatori, precum:
 natura mesajului;
 audienta;
 credibilitatea in randul publicului;
 flexibilitate si durata de actiune;
 bugetele necesare;
 controlul asupra rezultatelor.

29
 II.2.Calitatea mijloacelor promotionale

Obiectivele activitati promotionale urmaresc atat aspectul informative (de exemplu,

cunoastrea marcilor si a produselor unitatii), cat si aspectul afectiv (captarea interesului
consumatorilor fata de oferta unitatii sau imbunatatirea imagini preparatului, prosusului sau
serviciului).
Principalele mijloace promotionale utiliate de catre unitatile de alimentatie sunt:
Pubicitatea in presa
Trebuie sa tina cont de continutul ziarului, periodicitatea, aria de difuzare, triaj.
Forma reclamei in presa (anuntul de reclama) trebuie sa contina trei elemente esentiale: titlul,
iustratia, textul (trebuie sa fie clar, concis, sa nu dea nastere la interpretari ambigue, sa nu fie
echivoc, sa fie usor de retinut).
Reclama la cinematografe pentru produse si prestari de servicii:

 Durata maxima 1 minut, trebuie sa tina cont de structura spectatorilor si locul de

amplasare a cinematografului.

La Radio:
 Pentru bunuri de consum si prestari de servicii; se face pe baa unui scenario; trebuie
ales fondul musical corespunzator.

La TV:
 Se utilizeaza imaginea, muzica, textul; orele de maxima audienta sunt 19-21:30, forme:
monolog, dialog, demonstratia.

Tiparituri:
Catalogul are uncaracter tehnic (tiraj 300 de exemplare), de exemplu, pentru preparate si
bauturi; se difuzeaza pe anumite piete, cientilor traditionali.
Pliantul are un caracter comercial; se difuzeaza cu ocazia tratativelor, a targurior si a
expozitiilor; se realizeaza prin publicitate directa permite adresarea directa unei “tinte”, o
scrisoare de insotire sau un pliant.
Obiecte de publicitate (cadouri publicitare): scopul este ca un numar cat mai mare de
clienti potentiali sa memorize numele firmei inscris pe: pixuri, agende, calendare etc.
Panotajul si afisajul se practica in locuri special amenajate, au un slogan incitant iar costul
depinde de anumiti factori: locul amplasari, marimea afisulu, durata de afisare.
Reclama este o tehnica de comunicare utilizata in politica promotionala. Ea include
ansamblul actiunilor ce au drept scop prezentarea unui mesaj contra plata, de catre un

30
agent economic. Nu exista reguli special de elaborare a mesajului unei reclame, insa se
poate realiza un impact mai mare asupra clientilot daca se respecta urmatoarele principia:
 Reclama trebuie sa fie usor de recunoscut; intreprinzatorul trebuie sa proiecteze un
mesaj cu un stil unic, care sa reflecte imaginea firmei si a produselor si a serviciilor
considerate de client caloroase.
 Reclama trebuie sa transforme atributele produselor si serviciilor in avantaje specific
consumatorului: economisirea banilor realizarea unei sarcini dificile.
 Mesajul trebuie sa fie usor de inteles, scurt, direct si elaborate in jurul unei singure
idei.
 Managerul trebuie sa proiecteze reclama in jurul unei tematici central. Nu trebuie
communicate prea multe idei intr-o singura reclama, iar fiecare reclama trebuie sa
contribuie la tema generala la reclamei firmei.
 Reclama trebuie sa foloseasca ilustratiile care completeaa produsele sau serviciie.
Fotografiile sau desenele produselor sau ale serviciului atrag atentia mai mult decat o
simpla descriere.
 Reclama trebuie sa identifice cu claritate unitatea de alimentatie. Adresa, numarul de
telefon si regimul de lucru sunt elemente importante de reclama. Aceasta trebue sa
cuprinda pretul produselor si al serviciilor. Micul intrepinzator nu trebuie sa evite sa
mentioneze pretul in reclama, deoarece acesta este cel mai important considerent
pentru multi client.

Difuarea publicitatii la radio se bucura de o destul de mare audienta. Un avantaj al acestui

mijloc de comunicare cu publicul il constituie frecventa mai mare de reclamare si
posibilitatea de a efectua o serr de concursuri prin care se pot pune in joc diferite produse
retaliate de catre firma, obtinand astfel un important aport in relatia marcii cu publicului.
Astfel de concursuri au ca scop reducerea surpusului de cheltuieli si o mai mare
informare a populatiei.
Mijlocul de informare “Print” este cel mai utilizat in acest moment (media printata,
tiparita). Punctul forte a fost pus asupra acestui segment deoarece este unul mult mai
ieftin si foarte efficient, deoarece printer clientii potentiali ai produselor sau ai serviciilor
retaliate de firma sunt si adolescente, personae active ce se informeaza din reviste, care, in
present, sunt numeroase si au un pret acceptabil.
Panourile pe care unitatea comerciala le utilizeaza in vederea promovarii preparatelor si
a produselor sunt amplasate in centrele comerciale, la intrarea in magazine. Afisul de pe
panou cuprinde sigla si sloganul firmei si ofera informatii despre preparate, produsele si
serviciile oferite, precum si reducerile organizate.
Expozitiile vor oferi firmei un prilej unic de a face reclama destinata unui public avizat.
Alegerea expozitiei potrivite poate avea rezultate eficiente pentru intreprindere.
Avantajele prezentarii la expoitiei sunt urmatoarele:
 Piata naturala. Expoitiile aduc impreuna cumparatorii si vanatorii intr-un loc in
care preparatele si produsele pot fi explicate, demonstrate si degustate.

31
 Publicul preselectat. Expozitiile atrag oamenii interesati de un anumite bunuri si
servivii si este foarte probabil ca ei sa si cumpere.
 Piata noua a clientilor. Expozitiile ofera un prim prilej de a contacta noi client,
care nu ar fi accesibile prin alte mijloace.
 Costuri avantajoase. Participarea la expozitii este avantajoasa din punctual de
vedere al costurilor, daca se raporteaza la rezultatele obtinute prin contracte
personale si prin prezentare.

Dintre dezavantajele expozitiilor, enumeram:

 Costuri in crestere. Costul participarii la o expozitie este din ce in ce mai amre.
Taxele de participare, costurile de transport si de amenajare, salariile
personalului pot fi o bariera de netrecut pentru unii intreprinatori.
 Efort ridicat. O expozitie prost organizata poate, in ultima instant, sa-l coste pe
intreprinzator mai mult decat beneficiul pe care l-ar putea obtine.

La randul lor, manifestarile promotionale reprezinta o alta component sau

instrument al politicii promotionale. In aceasta categorie sunt incluse, cel mai
adesea, participarile firmei la manifestarile cu aracter expositional si
sponsorizarile. In cazul acestor instrumente instrumente promotionale este
necesar sa se ia decizii complexe, care vizeaza selectarea expozițiilor la care se
participa sau a domeniului de sponsoriare, costuri aferente, integrarea in alte
activitati cu caracter promotional.

32
 II.3. Avantaje si dezavantaje

Materialele de promovare sunt o parte importanta in promovarea unei unitati de

alimentatie deoarece fara acestea o firma nu poate atinge randamentul maxim.
Calitatea mijoacelor publicitare trebuie sa fie una foarte buna confectionata din
materiale de inalta calitate pentru a fi durabile.
Materialele de promovare au atat avantaje cat si dezavantaje iar prin intermediul
acestor modalitati putem deduce ceea ce este bine pentru unitate si in ce merita sa
investim.
Ziarele au avantajul sa aiba un caracter oportun, flexibil cu un grad inalt de
credibilitate in schimb are o durata de viata scurta, o slaba circulatie a
exemplarelor de la un cititor la altul.
Revistele au o selectivitate geografica si demografica ridicata, o credibilitate si
prestigiu, o reproducere de inalta calitate cu o durata lunga de viata si o circulatie
buna a exemplarelor de la un cititor la altul iar limitele acestui mod de promovar
este faptul ca spatiul de reclama trebuie cumparat cu mult timp inainte si se mai
pune problema lipsei de garantare a pozitiei.
Panourile publicitare sunt felxibile, au o expunere repetata la mesaj, costurile sunt
scazute la fel si concurenta dar au o selectivitate slaba a audientei si exista
anumite limite legate de creativitate.
Panourile au o pondere aproape nesemnificativa, deoarece nu orice afacere se
presteazala a fi afisata pe drumurile publice.
Lista meniu este o buna modalitate pentru a prezenta unitatea de alimentatie, are
uunul dintre cele mai mari impacte asupra consumatorilor deoarece i se pune la
dispozitie preparatele si bauturile oferite de unitate, are o durata lunga de viata in
schimb nu are o circulatie foarte mare de la un client la un posibil client.
Brosura are un caracter informational, cu costuri scaute, o concurenta slaba dar cu
o scurta durata de viata.
Afisele/bannerele au un impactul cel mai eficient asupra potentialilor consumatori,
cu costuri destul de scaute dar au anumite riscuri pot fi deteriorate si au o durata
de viata nu foarte lunga.

33
 II.4. Difuarea materialeleor publicitare

Manifiestarile promotionale, variabila cantitativa, presupun utilizarea, pe perioade

de timp determinate, a intregii game de tehnicii si actiuni promotionale, cu efecte
economice atat imediate, cat si pe termen lung. Fortele de vanzare folosesco serie de
tehnici, in general eterogene: prospectare, deminstratie, argumentare, negociere,
incheiere de contracte vizand obiective cantitative, exprimate in cifre de afaceri si,
deci usor de determinat.
Modalitati de difuzare
Pentru o unitate de alimentatie publica care actioneaa, in general, pe o arie
restransa, o politica promotionala carw utilizeaza diferite modalitati de difuzare se
poate dovedi extrem de costisitor si fara rezultate care sa justifice investitiile de
timp si bani.
Materialele de promovare primare si secundare pentru produsele si serviciile de
alimentatie pot fi difuzate prin mai multe modalitati.
Consulatarea – se poate realiza in spatiile special amenajate ale restaurantului, in
regim controlat, in regim semicontrolat sau regim de liber acces.
Revista sau „dosaru de presa” – realizeaza o informare rapida si economica a
actualitatilor, in functie de ona de interes a utilizatorilor, sub forma unor semnalari,
rezumate, expedierea unor extrase.
Achizitia, furniarea de documente originale – se furnizeaza utiizatorilor fotocopii,
fise, publicatii electronice, colectiile ramanand tot timpul integre si complexe; este
un mod de difuare a documentelor care presupune insa costuri ridicate.
Traducerea – este asigurata, de regula, de servicii specializate; se efectueaa, in
functie de interesul unui grup de utilizatori si de limba utiliata de acestia, traduceri
ale unor teste publicate, de cele mai multe ori, in reviste si in limbi de mica
circulatie.
Serviciile oferite prin consultarea baelor de date stocate in sistemul propriu al
restaurantului (accesul on-line al publicului la resursele informationale suport CD-
ROM).
Serviciile oferite pe baza accesului in retelele de informare autoriate – sunt
realizate prin accesul on-line la baza de date oferite de alte sisteme, accesul la
serviciie oferite de Internet
Serviciul de orientare – semnaleaza utizatorilor nu numai documente si
informatiile de care au nevoie, ci si sursele de informare (publicatii secundare,
organisme profesionale) si in locul in care acestea functioneaza si pot fi gasite.
Serviciul de informare curenta – tine utilizatorii la curent cu informatiile recent
primit sau reperate de restaurant, pe care le actualizeaza cu o anumita
periodicitate.
In mod obisnuit, tehnicile de promovare in alimentatie se limiteaa la:
- Distriburea de obiecte promotionale de folosinta individula, precum: agende,
calendare, pixuri, brelocuri, brichete, mape etc;

34
- Realizarea unor oferte speciale de preturi pentru atragerea clientilor potentiali;
- Oferire de mese gratuite pentru clientii fideli;
- Oferirea de servicii la preturi mai scazute in zilele in care restaurantul nu are un
grad de incarcare suficient (anumite zile din cursul saptamanii sau, dupa caz, in
week-end sau in afara sezonului);
- Oferirea promotionala a noilor produduse introduse in meniu;
- Tiparirea de pliante, carti postale ilustrate, carti de vizita, liste de preparate si
bauturi, meniu pentru copii, sugestii de aniversari si alte evenimente;
- Oferirea de produse preambalate realiate in unitatea respectiva (patiserie,
bomboane etc.) incantitati mici, insa ambalate atractiv.

35
 Capitolul III.
Studiu de caz al restaurantul Ramamada

Capitolul III. Studiu de caz restaurantul Ramamada

III.1. Prezentarea unitati

Ramada este un lanț hotelier deținut de grupul Wyndham Worldwide. Brandul Ramada a fost
creat în 1954, iar în septembrie 2008 deținea peste 850 de hoteluri, în peste 25 de țări din
lume.

Ramada în România
Lanțul este prezent și în România, având patru hoteluri în București (Ramada Bucharest
Majestic Hotel, Ramada Hotel and Suites Bucharest North, Ramada Bucharest Parc și
Ramada Plaza Bucharest Convention Center) și încă cinci locații în Pitesti Brașov, Sibiu, Ia și
și Oradea.

Hotelul Ramada Sibiu a fost dat în folosință în iulie 2007, în urma unei investiții de circa 20
milioane euro. Este clasificat la patru stele și are 127 de camere și cinci săli de conferință, din
care una de cinema.

Hotelul Ramada Brașov, clasificat la patru stele, a devenit operațional în septembrie 2008, în
urma unei investiții de 20 de milioane de euro. Hotelul are o capacitate de 110 camere, dintre
care 89 standard, 10 camere de tip executive și nouă apartamente și avea 90 de angajați în
anul 2008.

Hotelul Ramada Oradea, clasificat la patru stele, a fost deschis în iulie 2010, în urma unei
investiții de 10 milioane de euro.

Ramada Pitești**** s-a deschis oficial la 1 septembrie 2011 și este situat in apropiere de
centrul orașului și a mediilor de afaceri argeșene cu acces usor din Autostradă (km 115). În
cifre, Ramada Pitești înseamnă o investiție de 20 de milioane de euro.

36
Ramada in Iasi:
Desi situat in centrul Iasului chiar langa Palatul Culturii, RAMADA IASI este un hotel ferit
de aglomeratia si zgomotul traficului din oras, fiind alegerea ideala atat pentru turistii
business cat si pentru turistii leisure.
Ramada City Center Iasi ofera o locatie linistita in inima orasului, chiar vizavi de centrul
comercial Complex Palas. Se afla la doar 15 minute de aeroport si la 7 minute de gara
principala.

Relaxati-va in camerele mobilate cu gust, dotate cu aer conditionat, TV LCD, acces gratuit la
internet, seif electronic, telefon cu linie directa, minibar si multe alte facilitati.
Pentru pranz si cina, restaurantul Cosmopolitan al hotelului Ramada City Center Iasi este
locul perfect pentru a lua masa in stil. Savurati preparate inventive din bucataria romaneasca
si internationala intr-un decor elegant. Pe perioada lunilor calde, va puteti relaxa in gradina
de vara sau pe terasa acoperita incantatoare. Restaurantul este potrivit si pentru evenimente
de pana la 200 de persoane.
Cafeneaua Espresso se afla in hol. Este perfecta pentru un pranz de afaceri rapid si pentru o
cafea sau o bautura.
Aveti la dispozitie o gama larga de sali de conferinte de diferite dimensiuni echipate complet,
pentru evenimente private si destinate companiilor.
Hotelul ofera parcare gratuita.

37
In imediata apropiere a hotelului Ramada City Center puteti descoperi multe dintre atractiile
acestei capitale culturale a Romaniei. Vizitati Palatul Culturii, biserica in stil bizantin Trei
Ierarhi din apropiere, Catedrala Mitropolitana, teatrul Luceafarul, precum si diverse centre
comerciale.

Fiind situat in apropierea principalelor institutii dar si a atractiilor turistice ale orasului
hotelul Ramada Iasi nu isi permite sa faca rabat de la serviciile de inalta calitate.Astfel in cele
76 de camere gasiti facilitati precum internet wireless, uscator de par, baie cu cada, telefon cu
acces direct international direct, dar si facilitati ale hotelului cum ar fii: sala de conferinte,
discoteca, Restaurantul Cosmopolitan in care sunt satisfacute cele mai exigente gusturi in
materie culinara si Cafeneaua Espresso Caffe (de 80 de locuri) unde puteti savura in liniste
cafeaua de dimineata sau in pauza unei conferinte importante la cere participati. Clubul
propriu Office Lounge cu o capacitate de 500 de locuri este locatia ideala pentru o petrecere
privata asigurandu-se confidentialitatea invitatilor dvs.
RAMADA IASI CITY CENTER si-a anuntat deschiderea operationala incepand cu vara
2008, la doi ani si jumatate de la inceperea lucrarilor si a investitiilor de reabilitare a fostului
hotel Orizont si alinierea acestuia la standardele RAMADA.
Descriere pe larg
Hotelul Ramada Iasi City Center se adreseaza in mod egal turismului de afaceri si turismului
de vacanta fiind amplasat chiar in centrul orasului, la numai 15 minute distanta de aeroport si
la doar 7 minute de Gara Centrala dar si in vecinatatea unor obiective turistice importante:
Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana, Teatrul Luceafarul, centre
comerciale.

Arhitectura moderna a cladirii si a spatiilor interioare impreuna cu frumusetea naturala a

imprejurimilor, fac din hotelul Ramada Iasi City Center locatia perfecta atat pentru clientii
business cat si pentru turistii veniti sa viziteze acest colt de tara plin de istorie si cultura.
Apropierea de principalele obiective turistice si puncte de interes precum si linistea zonei
ferite de traficul si agitatia urbana, ii asigura hotelului Ramada un amplasament ideal.
Informaţii generale
Hotelul Ramada Iasi City Center ofera cazare in 76 camere cu urmatoarele facilitati:
 acces cu card electronic, internet gratuit si nelimitat, work desk, telefon cu acces
international direct, seif electronic, aer conditionat, minibar, 36 canale TV, televizoare
LCD.

In plus, hotelul asigura si facilitati pentru persoanele cu dizabilitati.

Ramada Iasi City Center
Ramada Iasi City Center este un hotel cu foarte multe facilitati si aveti de unde alege cele 5
sali de conferinte modern echipate si cu variate optiuni de set-up va vor face sa va destindeti
cat mai bine. Toate salile sunt situate la mezaninul hotelului si sunt dotate cu flipchart si

38
consumabile, posibilitate de proiectie, aer conditionat, internet wireless, black-out capability.
La cererea dvs. aveti la dispozitie orice echipament tehnic: videoproiector, sistem sonorizare
cu microfoane fixe mobile, televizor si video, laptop, instalatii de traducere simultana si altele.
Restaurantul Cosmopolitan

Pentru pranz si cina va invitam in Restaurantul Cosmopolitan care are o capacitate de 180 de
locuri. Veti descoperi aici cea mai rafinata bucatarie cu specific international si romanesc,
alaturi de care serviciile de inalta clasa vor face dintr-o obisnuita iesire la restaurant, o
experienta de neuitat. Totodata, in sezonul cald, oaspetii se pot relaxa in gradina de vara si pe
terasa acoperita care se bucura de o priveliste deosebita spre parc.

39
Cafeneaua Espresso Caffe
Cafeneaua Espresso Caffe are o capacitate de 80 de locuri, este locatia ideala pentru un
business lunch, pentru o pauza de cafea sau pentru a degusta o bautura fina.

Evenimente & petreceri.

O nunta sau un botez reprezinta un moment deosebit in viata fiecaruia, de aceea acest hote va
punem la dispozitie o gama larga de servicii care sa va asiste in organizarea unui eveniment
cu adevarat memorabil.

40