Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Galai 2013
Cuprins
Capitolul 1. Elemente definitorii ale marketingului financiar bancar ............ 3 Capitolul 2. Structura mixului de marketing .................................................... 4 Produsul ...................................................................................................... 4 Pretul ........................................................................................................... 6 Promovarea ................................................................................................. 7 Personalul .................................................................................................... 8 Premisele fizice ............................................................................................ 8 Capitolul 3. Strategii de marketing in domeniul financiar bancar .................... 8 Capitolul 4. Riscuri in cazul produselor si serviciilor bancare ........................ 10 Bibliografie ................................................................................................... 13
http://www.deu.ro/images/imguploads/cursuri_biblioteca_virtuala/fse/elemente_de_marketing_bancar.pdf
societate si, n consecint, trebuie s aib un comportament responsabil. 2 Elaborarea si implementarea unei politici orientate spre marketing, la nivelul institutiei bancare, trebuie s aib la baz studierea, identificarea si satisfacerea nevoilor consumatorilor, ntr-o manier profitabil pentru banc, respectiv anticiparea si reactia adecvat la schimbrile permanente din cadrul pietei. Ptrunderea marketingului n activitatea bancar este ncetinit de o serie de factori care in de natura produsului bancar: existena unor produse banalizate, nedifereniate de la o instituie bancar la alta, ceea ce constituie o piedic n calea crerii unor politici de marketing originale; gradul sporit de tehnicitate al operaiunilor bancare care se reflect n utilizarea unui limbaj ermetic pentru ne-iniiai si n acordarea unei importane aproape exclusive formaiei tehnice a personalului angajat n detrimentul celei comerciale.
caracteristicile lor. Desi n literatura de specialitate se face o difereniere clar ntre produse si servicii, n practica bancar romneasc, produsele si serviciile bancare nu sunt riguros separate ntruct se consider c orice serviciu bancar este nsoit si de cel puin un anumit produs bancar si, invers, orice produs bancar este conexat cu unul sau mai multe servicii bancare. Produsele bancare presupun nglobarea unui ansamblu de servicii bancare iar ca principale particularitti ale produselor si serviciilor bancare se numr cele privind: Produsele bancare sunt caracterizate prin posibilitti multiple de personalizare n raport cu tipul de client cruia li se adreseaz; Ciclul de viat al produselor bancare este foarte lung, ntruct uzura moral apare lent; produsele se caracterizeaz prin longevitate si permanent; Produsele si serviciile bancare sunt conditionate de reglementrile bancare si fiscale; Produsele si serviciile bancare sunt supuse responsabilittii pstrrii confidentialittii de ctre banc, secretul bancar fiind ridicat la principiu bancar de baz; Banca trebuie s asigure protectia si administrarea fondurilor clientilor n conditii adecvate si de eficient si s ofere consultant financiar necesar n mod obiectiv si cu profesionalism; Produsele si serviciile bancare implic angajarea clientelei n derularea operatiunilor. Bncile din Romnia ofer o gam larg de servicii i produse bancare, specifice unei bnci universale, att clienilor persoane juridice, ct i clienilor persoane fizice, care pot fi grupate, n principal, n urmtoarele categorii: 1. Produse i servicii bancare de economisire: o Conturi curente i de disponibiliti; o Depozite bancare la termen; o Conturi de economii; o Certificate de depozit; o Produse i servicii financiare de economisire :depozite structurale, fonduri mutuale, produse de asigurri. 2. Produse i servicii bancare de creditare: o Credite persoane fizice: Credite ipotecare, credite de consum sau nevoi personale, credite auto, pentru studii, vacante; o Credite persoane juridice: credite pentru investiii, credite pentru finanarea capitalului circulant (creditarea creanelor i credite de trezorerie); 3. Produse i servicii bancare de pli: o Transferuri de sume utiliznd numerar; o Transferuri de sume prin virament; o Transferuri de sume prin cec, cambia; o Transferuri de sume prin incasso documentar, prin acreditiv documentar; o Transferuri de sume prin intermediul cardului bancar i a serviciilor bancare la distan; o Direct debit, standing order. 4. Produse i servicii bancare de afaceri: o Leasing, factoring, forfetarea; o Emiterea de scrisori de garanie bancar;
5
o o o o o o
nchirierea de casete de valori; Schimb valutar i acoperiri de risc valutar prin swap, hedging; Emisiunea sau subscrierea de aciuni i obligaiuni; Cash management; Servicii de custodie a titlurilor de valoare; Consultan financiar i fiscal. Produsele si serviciile bancare se modific si se adapteaz permanent, n vederea satisfacerii necesittilor de consum si a conditiilor de mediu n continua schimbare. Pretul este un factor important in cadrul mixului de marketing. Pretul pe care-l plateste clientul sau venitul pe care-l obtine banca trebuie sa fie comparabil cu cel al competitiei si are valoarea pe care o estimeaza clientul. Valoarea produsul perceputa de client are un caracter subiectiv, rezultand in urma comparatiei utilitatii cu pretul. Satisfactia rezulta in urma evaluarilor pe care clientul le realizeaza dupa cumparare, in timpul utilizarii sau consumului produsului. El va compara asteptarile initiale si satisfactiile si avantajele obtinute efectiv. Materializarea concret a elementelor de pre n sfera financiar-bancar se exprim prin intermediul: Comisionului reprezint o exprimare procentual a valorii preului prin raportare la suma tranzacionat; Taxei reprezint o valoare absolut, fix, ce se aplic pentru o tranzacie indiferent de valoarea acesteia; Spezelor; Dobnzilor; Primelor de asigurare n cazul societilor de asigurri. Ansamblul factorilor de natura s afecteze modalitatea de stabilire a preurilor de ctre instituiile financiar- bancare sunt numerosi, fiind clasificai n dou categorii majore:
Promovarea este reprezentat de procesul prin care bncile fac cunoscute clienilor
trsturile i beneficiile produselor i serviciilor financiar-bancare, utiliznd mijloace specifice de comunicare i destimulare a vnzrilor. Prin particularizarea aspectelor generale ale proceselor de promovare n sfera serviciilor n sfera serviciilor financiar-bancare mijloacele promoionale cu un impact ridicat sunt: vnzarea personala, scrisoarea pe adres (mailingul), publicitatea prin pres, publicitatea prin televiziune. Campanile traditionale TV, radio, outdoor, ziare, reviste, evenimente, sunt sprjinite de instrumentele de promovare in mediul electronic. Pagini bancare romanesti pe Facebook:
BCR, 114.430 fani tab-uri customizate promovareea proiectelor de responsabilitate sociala http://www.facebook.com/BCRRoma nia
BRD, 38.534 fani tab-uri customizate focus pe produse promovareea proiectelor de responsabilitate sociala http://www.facebook.com/BRDStude nt
Banca Transilvania, 123.139 fani concursuri integrate tab Youtube promovareea proiectelor de responsabilitate sociala http://www.facebook.com/BancaTran silvania
In ceea ce priveste plasarea in lantul de distributie, organizatia trebuie sa se asigure ca produsele sunt usor disponibile si accesibile pe piata. In present cele mai multe banci din Romania isi ofera serviciile prin: reeaua de uniti teritoriale: Centrala, sucursalele, filialele, ageniile; reeaua de bancomate; reeaua de POS-uri; sisteme informatizate (Internet Banking, MobileBanking etc.); telemarketingul - cuprinde un ansamblu de tehnici de marketing direct cu rol n distribuia serviciilor financiare prin intermediul telefonului; aceasta metod a fost utilizat iniial n scopul promovrii produselor, respectiv pentru facilitarea comunicrii cu consumatorii poteniali, realizarea de studii de pia i crearea de baze de date. Ca rspuns la cerinele consumatorilor i pentru a fi ct mai flexibile, majoritatea bancilor au n oferta lor modaliti de distribuie variate, cum ar fi: livrarea serviciului la sediul companiei sau al consumatorului, prin intermediari sau prin canale de distribuie electronice. Utilizarea locatiilor multiple este benefica deoarece clientul este direct implicat in procesul de productie a serviciului, locatiile multiple limiteaza distantele pe care clientii trebuie sa le parcurga pana la banca respectiva. De exemplu, cand a intrat pe piata romaneasca, Raiffeisen Bank a cumparat Banca Agricola, banca cu cel mai mare numar de sucursale si agentii, actualmente, dup ace a parcurs procesul de rebranding (de la Banca Agricola la Raiffeisen Banca Agricola si apoi Raiffeisen Bank), banca detine peste 540 de unitati bancare si peste 1100 de ATM-uri disponibile in intreaga tara.3 Personalul care asigura prestarea de servicii financiar-bancare catre client este foarte important in activitatea de marketing. Contractul de baza al clientului cu banca se realizeaza individual si acest lucru poate influenta perceptiile si atitudinile clientului. Clientul se va baza pe aceste perceptii pentru consultare si informatii privind produsele si serviciile oferite. Personalul va fi sprijinit, in activitatea sa, de ansamblul de proceduri ce trebuie respectate, de circuitul documentelor si sistemul informational care stau la baza unui produs sau serviciu bancar. Scopul urmarit este de a optimiza fiecare etapa intermediara pentru a putea servi clientul cat mai prompt posbil. Premisele fizice se refera la forma fizica si toate aspectele in care se livreaza serviciile clientilor. Evidenta fizica poate fi sub forma unui articol tangibil pe care clientul poate sa-l retina (de exemplu, o carte de credit, un certificat eliberat).
3 Ciprian Adam, Marketing financiar-bancar 4 Andreea Fortu, Marketingul produselor i serviciilor financiar bancare
strategii de marketing, care se vor concentra pe activittile legate de pietele deservite. n mod concret, pot fi adoptate dou forme distincte de strategii, i anume: o strategia deliberat cuprinznd activitti planificate contient; o strategia emergent cuprinznd activitti i comportamente organizationale care se dezvolt fr formalitti, dar care pot alctui un model. Strategiile de marketing reprezint o component principal a politicilor de marketing, prin care institutiile financiar bancare stabilesc modalittile, cile concrete de atingere a obiectivelor pe care i le-a fixat. n functie de termenul de referint respectiv de natura problemelor vizate strategia de marketing poate lua diverse concretizri: strategie de piat, strategie de produs, de pret etc. Piata financiar bancar, ca orice alt piat, este marcat intens de existenta concurentei. n acest context, i la nivelul acestei piete se poate contura modelul lui Michael Porter cu cele cinci forte concurentiale, i anume: clientii, concurentii existenti, concurentii nou intrati pe piat, furnizorii i substituentii. Astfel, orientarea de marketing a activittilor financiar bancare devine imposibil de realizat fr a utiliza ca instrument de management, strategiile de piat. Acestea, n expresia cea mai general, definesc calea urmat de institutie pentru atingerea unor obiective de piat. n sectorul financiar bancar se disting 4 mari categorii de strategii de piat, n functie de pozitia pe care institutiile o ocup n cadrul acesteia, i anume de: lider; challenger; urmritor; specialist. O strategie de marketing eficient presupune abordarea ndeosebi a clientelei, dar i a concurentei. Elementele care stau la baza reuitei strategiei de marketing vizeaz att planul cunoaterii clientelei (date demografice, motivatii, nevoi), ct i pe cel al concurentei (tipul institutiilor financiar bancare, numrul acestora, particularittile analizei SWOT la nivelul competitorilor etc.).5 Strategii aferente bancilor aflate in pozitia de challenger: Atacul prin evitare: se refera la ignorarea concurentei si introduicerea unui service com plet nou pentru cucerirea pietei, diversificarea prin produse neconexe, patrunderea pe piete geografice noi, implementarea de tehnologii noi; Atacul de gherila: presupune lansarea unor atacuri minore pentru slabirea concurentilor. Este practicat mai ales de catre institutiile cui o putere financiara scazuta, utilizand si mijloace neconventionale: reduceri selective ale pretului, actiuni juridice ocazionale.6
5 6
Andreea Fortu, Marketingul produselor i serviciilor financiar bancare Ciprian Adam, Marketing financiar-bancar
a. riscul tranzactiei se refera la diferite aspecte functionale ale riscului afacerii; acopera nu numai natura, structura si perioada de risc, dar si implicatiile juridice, politice, economice si practice fata de acel imprumutat. b. riscul de credit se refera la profitabilitatea afacerii; presupune asumarea de catre banca a riscului ca la data scadentei clientul nu va putea sa isi achite obligatiile pe care le are fata de banca. Banca trebuie sa evalueze toate componentele relativ la clientul sau, precum si activitatea desfasurata de acesta, in vederea stabilirii unei opinii prudente vizand posibilitatea de rambursare a creditului. Aceasta opinie va trebui sa ia in considerare nu numai o prima rambursare pentru plata obligatiei, ci si o posibila sursa secundara de plata. Banca urmareste cuantificarea riscului, utilizand metode, procedure si tehnici cunoscute pe plan international, luand in considerare elemente principale cum ar fi: performanta financiara a clientului; structura transactiei; calitatea si structura sursei de rambursare; calitatea si structura garantiilor. Banca va cauta sa evite riscul imprumuturilor mari, care sunt determinate ca nivel de unele reglementari in vigoare, respectand standardul dupa care suma totala a imprumuturilor nu poate depasi de 8 ori nivelul capitalului propriu, iar sumele acordate unui singur debitor nu pot depasi 20% din fondurile proprii ale bancii. O preocupare permanenta pentru asigurarea unui control eficient al riscului de credit va fi monitorizarea volumului creditelor, a structurii si calitatii acestuia, evidentiindu-se in dinamica si cauzalitatea creditelor restante. 2. Riscul de strategie (de afaceri). Este riscul ca intreaga linie de afaceri sa sucombe datorita competitiei sau uzurii morale. Un exemplu il poate constitui disparitia relativa a pietei traditionale de credite mari cu risc scazut pentru corporatii, acestea fiind inlocuite cu hartii comerciale. Un alt exemplu de risc de strategie este acela in care o banca nu este pregatita sau nu este capabila sa devina competitiva intr-o noua activitate. Aceasta atitudine conservatoare de a astepta piata sa se dezvolte reprezinta ea insasi un risc. 3. Riscul resurselor umane. Reprezinta forma de risc cea mai subtila, foarte dificil de masurat, care rezulta din politica de personal: recrutarea, pregatirea, motivarea si mentinerea specialistilor. Plecarea unui foarte bun specialist poate duce la compromiterea unei activitati sau a unui sistem de lucru. Motivarea inadecvata a salariatilor, care in unele situatii poate avea efecte mari; se refera la absenta stimulentelor sau acordarea gresita a acestora. 4. Riscul de produs. Acesta se refera la marele risc ca produsele oferite de catre o institutie financiara sa se uzeze si sa devina necompetitive. Un astfel de risc poate fi intalnit la ATM-uri. In functie de caracteristicile bancare mai apar: Riscurile de prestare sunt cele care afecteaza sfera serviciilor bancare. Acestea pot fi: risc operational, respectiv incapacitatea bancii de a asigura servirea profitabila a clientilor; riscuri generate de introducerea de noi produse bancare; riscul tehnologic, asociat structurii ofertei de produse financiare; riscul strategic, determinat de probabilitatea de a nu alege strategia optima perioadei si conditiilor date (economice, monetare, financiar-bancare, valutare, sociale, politice). riscul concurential, este un risc ambiental, o clasa considerata ca avand un puternic impact asupra performantei bancare, dar asupra caruia societatea bancara are un control
11
limitat datorat in special modificarii conditiilor de pe piata, generand schimbarea raportului de forte intre banci; O alta clasificare este cea data de Banca Reglementelor Internationale, care defineste riscurile comerciale: riscul de produse (care poate aparea atat din punctul de vedere al productiei, transportului, livrarii, dar si din cel al pretului); riscul serviciilor (atat din punctul de vedere al prestarii serviciului in cauza si/sau din cel al tarifelor); riscul de imagine (care apare atunci cand o societate bancara este implicata fie intr-un scandal mass-media, fie se afla in criza de lichiditate sau este insolvabila); O interesanta clasificare a riscurilor bancare ofera francezii Michael Rouch si Gerard Naullen, potrivit carora bancile se pot confrunta cu: Riscurile comerciale. Se califica aici riscul de inadecvare a produsului sau a serviciului pe piata ca fiind riscul de produs/serviciu sau ca risc concurential. Acest tip de risc este legat de calitatea pozitiei concurentiale a unui produs sau a unui serviciu anume, identificat in termeni de definitie, de montaj, de comunicare, de tarifare, de motivare sau de formare a echipelor comerciale. Riscul de piata reprezinta riscul legat de gradul de dependenta sectorial a a unei institutii bancare. Daca aceasta institutie nu are o activitate diversificata pe mai multe piete sau sectoare de activitate, rentabilitatea sa este direct dependenta de reusita sa pe singura sa piata strategica si de ciclul eventual al pietei. Acest tip de risc este deplin suportat/asumat de catre institutiile specializate in sectorul respectiv. Riscul de comunicare externa exprima riscul specific prin care o activitate de relatii publice poate fi perceputa negativ de catre clientela institutiei. Acest tip de risc este generat ori la prezentare rezultatelor catre comunitatea financiara, ori la o schimbare ce afecteaza institutia comerciala, sau al anuntarea unei schimbari substantiale a conditiilor contractuale ale operatiunilor. Una din marile probleme ale comunicrii de marketing bancar n Romnia este c funcia promovare domin funcia informare. Sunt unele bnci care au neles s fac aceast comunicare ntr-o manier inteligent, prin instruirea corespunztoare a personalului, si prin atenia pe care o dau unor anumite detalii pe site-urile lor si din materialele pe care le concep. Marea provocare si responsabilitate a unei banci n ceea ce priveste comunicarea exterioar este s ilustreze aceste informaii ntr-o manier ct mai usor de priceput. Respectul fa de clieni, care este exprimat, pe de-o parte prin selecia si instruirea personalului si pe de alt parte printr-o forma de comunicare directa este ceea ce n cele din urm va aduce clieni. 7 Marketingul este vital pentru sectorul de service ii financiar-bancare. Acest sector a evoluat, iar structura operatiunilor financiar-bancare s-a schimbat considerabil. In intreaga perioada de schimbari, nevoile clientilor se modifica, competitia creste si tehnologia se imbunatateste. Toate acestea afecteaza strategia de marketing si planificarea activitatilor bancii. Bancile se manifesta ca un organism viu care trebuie sa se adapteze permanent la schimbari pentru a putea supravietui.
http://discerne.wordpress.com/2012/02/12/marketing-bancar-azi-si-maine-in-romania-de-stefanalexandrescu/
12
Bibliografie
Irina ISAIC-MANIU, Masurarea si analiza statistica a riscului in Romania, disponibila online pe site-ul:
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4
Ionela COSTICA, Sorin Adrian LAZARESCU, Politici si tehnici bancare, disponibila online pe site-ul:
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4
http://www.deu.ro/images/imguploads/cursuri_biblioteca_virtuala/fse/elemente_de_mark
eting_bancar.pdf
Ciprian Adam, Marketing financiar-bancar, disponibila online pe site-ul: http://www.slideshare.net/braintormentor/mostra-ciprian-adammarketingfinanciarbancar-8237545 Gianita Bleoju, Marketing bancar, Editura Europlus, Galati, 2010 http://ro.scribd.com/doc/24942198/Marketing-Bancar
13