Sunteți pe pagina 1din 54

COLEGIUL ECONOMIC „Virgil Madgearu” IAȘI

TRANZACȚII ȘI MODALITĂȚI DE PLATĂ ONLINE


-pentru obținerea certificatului de calificare profesională nivel 4-

IAȘI 2022
CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I. Sisteme electronice de plăți

CAPITOLUL II. Plata prin internet și mobile banking

                      II.1. Transferuri între conturile proprii,deschise la aceeași bancă

                      II.2. Plăți în lei sau valută către conturi deschise la o bancă din
România

                      II.3. Plăți în lei sau valută către un cont deschis la o bancă din
străinătate

                      II.4. Plăți asigurări

                      II.5. Virarea/Plata salariilor

                      II.6. Plăți taxe și impozite

CAPITOLUL III. Mic dicționar de plăți

CAPITOLUL IV. Metode de plată online: Cum plătești pentru cumpărături pe


Internet?

CAPITOLUL V. ARGUMENTE PRO ȘI CONTRA

BIBLIOGRAFIE și WEBOGRAFIE
TRANZACȚII ȘI MODALITĂȚI DE PLATĂ ONLINE

Imagine sugestivă
ARGUMENT

Desi considerat de multi "un plastic", cardul bancar poate sa va usureze programul
atunci cand trebuie sa faceti diverse plati. In plus, puteti avea in portofel sume mari de bani,
fara a le detine in mod fizic, ci pe card, aceasta fiind o masura de precautie in cazul unui furt.
Totusi, odata cu beneficiile vin si anumite riscuri la care detinatorii de carduri se expun.

În 2013, existau in circulatie aproximativ 14 milioane carduri valide pe piata


romaneasca, dintre care 11 milioane erau carduri de debit, iar peste 2 milioane carduri de
credit, informeaza agentia de presa Mediafax, citand datele Bancii Nationale a Romaniei. Cu
aceste carduri au fost realizate 410 milioane tranzactii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro,
dintre care 6 miliarde euro au reprezentat plati la comercianti.

Cardul bancar are atat avantaje, cat si dezavantaje atunci cand efectuati plati cu el. De
la economisirea timpului, la problemele de securitate online, cititi mai jos cateva argumente in
favoarea si defavoarea platii cu cardul.
CAPITOLUL I. Sisteme electronice de plăți

Comert electronic inseamna, in acceptiune "traditionla", utilizarea in retele cu valoare


adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatilor
fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. Extraordinara dezvoltare a
interconectivitatii calculatoarelor in Internet, in toate segmentele societatii, a condus la o
tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele in aria unui nou tip de comert,
comertul electronic in Internet, care sa apeleze - pe langa vechile servicii amintite - si altele
noi. Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea,
consultand cataloage electronice "on" pe Web sau cataloage "off" pe CD-ROM si platind prin
intermediul cartilor de credit sau a unor portmonee electronice. Pentru altii, comertul Internet
reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea intre furnizori si clienti, ca o
alternativa la variantele de comunicatii "traditionale" prin fax, linii de comunicatii dedicate
sau EDI pe retele cu valoare adaugata. In fine, o alta forma a comertului Internet implica
transferul de documente - de la contracte sau comenzi pro forma, pana la imagini sau
inregistrari vocale.

Imagine sugestivă

Acest nou tip de comert a stimulat insa cererea pentru noi metode adecvate de plata. In
cadrul noului concept de "sat global" (global village), dezvoltarea unor activitati comerciale
intre participanti situati la mari distante geografice unii de altii nu poate fi conceputa fara
folosirea unor sisteme electronice de plati. Aceste noi mijloace de plata permit transferarea
comoda, sigura si foarte rapida a banilor intre partenerii de afaceri. De asemenea, inlocuirea
monedelor si bancnotelor (actualele forme traditionale de numerar) prin ceea ce denumim
bani electronici conduce, pe langa reducerea costurilor de emitere si mentinere in circulatie a
numerarului, si la o sporire a flexibilitatii si securitatii sistemelor de plati.
In domeniul mijloacelor electronice de plata, cercetarile sun in plina desfasurare. Exisa
numeroase sisteme in curs de experimentare, altele abia au fost cercetate si supuse analizei.
Este normal ca prudenta si securitatea sa fie cuvintele cheie ale acestor demersuri. Vom
prezenta in continuare cateva sisteme de plati electronice mai cunoscute, grupate in patru
categorii:
-sisteme cu carduri bancare,
- sisteme on-line,
-microplati si,
- cecuri electronice.

Sisteme de plati in Internet bazate pe carduri bancare


SET
Imagine sugestivă

Multe cumparari de bunuri si servicii prin Internet se fac platindu-se cu carduri


bancare obisnuite (Visa, MasterCard etc.). Insa tranzactiile cu carduri contin informatii
confidentiale privind cardul si informatiile personale ale clientilor, informatii ce pot fi
interceptate in timpul transmisiei prin Internet. Fara un soft special, orice persoana care
monitorizeaza traficul pe retea poate citi continutul acestor date confidentiale si le poate folosi
ulterior Este necesara elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plati, care sa permita
coordonarea partilor legitime implicate in transfer si folosirea corecta a metodelor de
securitate.
In 1996, MasterCard si Visa au convenit sa consolideze standardele lor de plati
electronice intr-unul singur, numit SET (Secure Electronic Transaction). Protocolul SET isi
propune sapte obiective de securitate in e-commerce:
 Sa asigure confidentialitatea instructiunilor de plata si a informatiilor de cerere
care sunt transmise odata cu informatiile de plata.
Sa garanteze integritatea tuturor datelor transmise.
Sa asigure autentificarea cumparatorului precum si faptul ca acesta este
utilizatorul legitim al unei marci de card.
 Sa asigure autentificarea vanzatorului precum si faptul ca acesta accepta
tranzactii cu carduri prin relatia sa cu o institutie financiara achizitoare.

 Sa foloseasca cele mai bune metode de securitate pentru a proteja partile


antrenate in comert.

 Sa fie un protocol care sa nu depinda de mecanismele de securitate ale


transportului si care sa nu impiedice folosirea acestora.

 Sa faciliteze si sa incurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft si cei


de retea.
Aceste cerinte sunt satisfacute de urmatoarele caracteristici ale acestei specificatii:
Confidentialitatea informatiei - Pentru a facilita si incuraja comertul electronic
folosind cartile de credit, este necesara asigurarea detinatorilor de cartele ca informatiile de
plata sunt in siguranta. De aceea, contul cumparatorului si informatiile de plata trebuie sa fie
securizate atunci cand traverseaza reteaua, impiedicand interceptarea numerelor de cont si
datele de expirare de catre persoane neautorizate. Criptarea mesajelor SET asigura
confidentialitatea informatiei. bl832u8168fllx

Imagine sugestivă

Integritatea datelor - Aceasta specificatie garanteaza ca nu se altereaza continutul


mesajelor in timpul transmisiei acestora prin retea. Informatiile de plata trimise de cumparator
la vanzator contin informatii de cerere, date personale si instructiuni de plata. Daca una din
aceste informatii este modificata, tranzactia nu se va face corect. Protocolul SET foloseste
semnatura digitala pentru integritatea datelor.
Imagine sugestivă

Autentificarea cumparatorului - Vanzatorul are nevoie de un mijloc de verificare a


clientului sau, a faptului ca acesta este utilizatorul legitim al unui numar de cont valid. Un
mecanism care face legatura dintre posesorul cartii de credit si un numar de cont specific va
reduce incidenta fraudei si, prin urmare, costul total al procesului de plata. SET utilizeaza
semnatura digitala si certificatele cumparatorului pentru autentificarea acestuia.

Imagine sugestivă

Autentificarea vanzatorului - Aceasta specificatie furnizeaza un mijloc de asigurare a


clientului ca furnizorul are o relatie cu o institutie financiara, permitandu-i acestuia sa accepte
cartile de credit. SET utilizeaza semnatura digitala si certificatele vanzatorului pentru
autentificarea acestuia.
Imagine sugestivă

Interoperabilitate - Protocolul SET trebuie sa fie aplicabil pe o varietate de platforme


hardware si soft. Orice cumparator trebuie sa poata sa comunice, cu softul sau, cu orice
vanzator. Pentru interoperabilitate, SET foloseste formate de mesaje si protocoale specifice.

Imagine sugestivă

Cumpararea electronica - Intr-un scenariu tipic de e-commerce, etapele procesului de


cumparare sunt urmatoarele:
Imagine sugestivă

1. Cumparatorul poate cauta bunuri si servicii avand mai multe posibilitati:


- Foloseste un browser pentru a consulta cataloage online din pagina de Web a
vanzatorului;
- Consulta un catalog suplimentar aflat pe un CDROM;
- Consulta un catalog pe hartie.
2. Cumparatorul alege bunurile pe care doreste sa le cumpere.
3. Cumparatorului ii este prezentata o lista a bunurilor, incluzand pretul acestora si
pretul total, cu tot cu taxe. Aceasta lista trebuie furnizata electronic de serverul
vanzatorului sau de softul de cumparare electronica din calculatorul clientului. Uneori
se accepta negocierea pretului.
4. Cumparatorul alege mijloacele de plata. Sa consideram ca este ales ca mijloc de
plata cartela de credit (cardul).
5. Cumparatorul trimite vanzatorului o cerere impreuna cu instructiunile de plata. In
aceasta specificatie, cererea si instructiunile de plata sunt semnate digital de catre
cumparatorii care poseda certificate.
6. Vanzatorul solicita autorizatia de plata a clientului sau de la institutia financiara a
acestuia.
7. Vanzatorul trimite confirmarea cererii.
8. Vanzatorul trimite bunurile sau indeplineste serviciile solicitate in cerere.
9. Vanzatorul solicita plata bunurilor si serviciilor de la institutia financiara a
cumparatorului.

Criptografia in SET - Pentru a asigura securitatea platilor, SET foloseste


perechi de chei RSA pentru a crea semnaturi digitale si pentru secretizare. Prin urmare,
fiecare participant in procesul de tranzactionare poseda doua perechi de chei
asimetrice: o pereche de chei "de schimb" - folosita in criptare si decriptare - si o
pereche "de semnatura", pentru crearea si verificarea semnaturii digitale. De mentionat
faptul ca rolul cheilor "de semnatura" este inversat in procesul de semnare digitala
unde cheia privata este folosita pentru criptare (semnare), iar cea publica este folosita
pentru decriptare (verificare a semnaturii).
Imagine sugestivă
Imagine sugestivă

Autentificarea este intarita de utilizarea certificatelor. Inainte ca un destinatar B sa


primeasca un mesaj semnat digital de catre un emitator A, el vrea sa fie sigur ca detine cheia
publica a lui A si nu a altuia care s-a recomandat drept A prin retea. O alternativa ar fi ca
receptorul B sa primeasca cheia publica direct de la A printr-un canal de comunicatie
securizat. De cele mai multe ori, insa, aceasta solutie nu poate fi practicata. Transmisia
securizata a cheilor este realizata de un "tert de incredere" numit Autoritate de Certificate
(AC), care-l asigura pe B ca A este proprietarul cheii publice pe care o detine. Autoritatea de
Certificate furnizeaza certificate care fac legatura dintre un nume de persoana si o cheie
publica. Utilizatorul A prezinta AC-ului informatii de identitate. AC-ul creaza un mesaj cu
numele lui A si cheia publica a acestuia. Acest mesaj, numit certificat, este semnat digital de
catre Autoritatea de Certificate. El contine informatii de identificare a proprietarului, precum
si o copie a cheii publice (de schimb sau de semnatura). Participantii SET vor avea, de
asemenea, doua certificate pentru cele doua perechi de chei: certificate "de semnatura" si
certificate "de schimb". Certificatele sunt create si semnate in acelasi timp de catre AC.

Imagine sugestivă
Protocolul SET introduce o noua aplicatie a semnaturilor digitale, si anume conceptul
de semnatura duala. Sa consideram urmatorul scenariu: vanzatorul B trimite o oferta
cumparatorului A si o autorizatie bancii sale pentru a transfera banii, daca A accepta oferta.
Insa B doreste ca banca sa nu vada termenii ofertei, si nici cumparatorul informatiile sale de
cont. In plus, B vrea sa faca o legatura dintre oferta si transfer, astfel incat banii vor fi
transferati doar daca A accepta oferta sa. El realizeaza toate acestea semnand digital ambele
mesaje intr-o singura operatie care creeaza semnatura duala.

Imagine sugestivă

O semnatura duala este generata prin calcularea rezumatelor ambelor mesaje si


concatenarea celor doua rezumate. Rezultatului obtinut i se calculeaza, la randul sau, un
rezumat si, in cele din urma, acest ultim rezumat este cifrat cu cheia privata de semnatura a
emitatorului. Trebuie inclus si rezumatul celuilalt mesaj pentru ca oricare din cei doi primitori
sa valideze semnatura duala. Un primitor al oricarui mesaj ii poate verifica autenticitatea prin
generarea rezumatului acestuia, concatenarea cu rezumatul celuilalt mesaj, si calcularea
rezumatului rezultatului concatenarii. Daca noul rezumat se potriveste cu semnatura duala
decriptata, primitorul poate fi sigur de autenticitatea mesajului.

Daca A accepta oferta lui B, trimite un mesaj bancii indicand acceptul sau si incluzand
rezumatul ofertei. Banca poate verifica autenticitatea autorizatiei de transfer a lui B si se
asigura ca acceptul este pentru aceeasi oferta prin utilizarea rezumatului autorizatiei pe care l-
a primit de la B si a rezumatului ofertei prezentat de A pentru a valida semnatura duala.
Astfel, banca poate controla autenticitatea ofertei, dar nu poate vedea termenii ofertei.

In cadrul protocolului SET, semnatura duala este folosita pentru a face legatura dintre
un mesaj de comanda trimis vanzatorului si instructiunile de plata continand informatii de
cont trimise achizitorului. Cand vanzatorul trimite o cerere de autorizatie achizitorului,
include instructiunile de plata primite de la cumparator si rezumatul informatiilor de comanda.
Achizitorul foloseste rezumatul primit de la vanzator si calculeaza rezumatul instructiunilor
de plata pentru a verifica semnatura duala.

In prezent, tot mai multe produse de e-commerce implementeaza protocolul SET, ceea
ce confera securitate platilor Internet cu card, prin mijloace criptografice.
CyberCash

Fondata in august 1994, firma CyberCash Inc. din SUA propune in aprilie 1995 un
mecanism sigur de tranzactii de plata cu carduri, bazat pe un server propriu si oferind servicii
client pentru vanzatori. Folosirea serverului CyberCash asigura posibilitatea de trasare si
control imediat al tranzactiilor. Pe de alta parte, trecerea prin server face sistemul mai lent si
dependent de timpii de raspuns ai acestuia. Aceste lucruri fac CyberCash mai putin
confortabil si mai costisitor, in special pentru tranzactiile de plata cu sume mici. Insa cifrarea
cu chei publice asigura un nivel inalt de securitate.

Imagine sugestivă

CyberCash implementeaza un sistem care realizeaza protectia cardurilor de credit


folosite in Internet. Compania - care furnizeaza soft atat pentru vanzatori, cat si pentru
cumparatori - opereaza un gateway intre Internet si retelele de autorizare ale principalelor
firme ofertante de carduri (Figura "Plati electronice folosind CyberCash"). Cumparatorul
incepe prin a descarca softul specific de portofel, cel care accepta criptarea si prelucrarea
tranzactiilor. La fel ca un portofel fizic care poate contine mai multe carduri bancare diferite,
portofelul soft al cumparatorului poate fi folosit de catre client pentru a inregistra mai multe
carduri, cu care va face ulterior platile. Un soft similar furnizeaza servicii la vanzator.

Mesajele sunt cripate folosind un algoritm simetric (DES) cu cheie de 56 de biti


generata aleator, anvelopata si ea in mesaj prin criptare cu cheia publica a receptorului.
Sistemul de criptare cu chei publice folosit este RSA, cu o lungime de 1.024 biti. Cheia
publica CyberCash este memorata in softul de portofel si in cel al vanzatorului. Atunci cand
va inregistra in softul portofel cardurile cu care va face platile, cumparatorul isi va genera si
propria pereche cheie publica - cheie privata. Apoi cheia sa publica va fi transmisa la
CyberCash, care o va inregistra intr-o baza de date. Desi toti participantii in sistem
(cumparatori, vanzatori si CyberCash) au propriile lor perechi de chei publice si private,
numai CyberCash stie cheile publice ale tuturor. Ca urmare, compania poate schimba
informatii in mod sigur cu orice cumparator sau vanzator, dar acestia comunica in clar unii cu
altii. Revine ca sarcina lui CyberCash sa autentifice toate semnaturile, cu cheile publice pe
care le detine in mod sigur.

Atunci cand se face o cumparatura, produsul dorit este selectat printr-un browser Web.
Serverul vanzatorului trimite portofelului cumparatorului un mesaj cerere de plata in clar,
semnat criptografic, cerere care descrie cumpararea si tipurile de carduri care sunt acceptate
pentru plata. Softul portofel afiseaza o fereastra care permite cumparatorului sa aprobe
achizitia si suma si sa selecteze cardul cu care se va face plata.
Se trimite inapoi vanzatorul un mesaj de plata ce include o descriere a tranzactiei
criptata si semnata digital de cumparator, precum si numarul cardului folosit. Vanzatorul
trimite mai departe mesajul de plata la gateway-ul CyberCash, impreuna cu propria sa
descriere a tranzactiei, criptata si semnata digital. CyberCash decripteaza si compara cele
doua mesaje si verifica cele doua semnaturi. Daca lucrurile sunt OK, el autorizeaza cererea
vanzatorului trimitand un mesaj specific la softul acestuia. Apoi softul vanzatorului confirma
plata portofelului cumparatorului ("Raspuns la plata" in figura "Plati electronice folosind
CyberCash").

CyberCash opereaza propriul sau gateway ca un agent al bancii vanzatorului. De


aceea, el trebuie sa fie de incredere pentru a decripta mesajele si a le transfera pe retelele de
autorizare conventionale ale bancilor.

Intrucat informatiile sunt criptate cu cheia publica a lui CyberCash, cunoscuta de


softul ce opereaza sistemul, vanzatorul nu poate vedea care este numarul cardului folosit de
cumparator, eliminandu-se riscul refolosirii acestui card la alte cumparaturi neautorizate.

Recent, firma CyberCash a extins sistemul initial de plata bazat pe transmisia sigura a
cardurilor cu alte facilitati pentru plati cu bani electronici: Secure Cash/Check si Secure
Check, precum si CyberCoin, folosit pentru valori mici. De asemenea, in stransa legatura cu
CyberCash, la Universitatea California de Sud au fost dezvoltate alte doua sisteme
asemanatoare: NetCash, pentru plati cu sume mici, bazate pe bani electronici si NetCheque,
un sistem bazat pe cecuri electronice.

Sistem on-line de plata cu moneda electronica


Ecash

ECash reprezinta un exemplu de sistem electronic de plati, care foloseste posta


electronica sau Web-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. A fost
dezvoltat de catre firma DigiCash Co. din Olanda, firma fondata de catre celebrul cercetator al
sistemelor criptografice, David Chaum. Prima demonstratie a sistemului a fost facuta in 1994
la prima Conferinta WWW, printr-o legatura Web intre Geneva si Amsterdam. Ulterior a fost
implementata de banci din SUA (Mark Twain Bank of Missouri), Finlanda si din alte tari.
Este prima solutie totalmente soft pentru platile electronice.

Imagine sugestivă
ECash reprezinta un sistem de plati complet anonim, ce foloseste conturi numerice in
banci si tehnica semnaturilor oarbe. Tranzactiile se desfasoara intre cumparator si vanzator,
care trebuie sa aiba conturi la aceeasi banca. Cumparatorii trebuie sa instiinteze banca cu
privire la faptul ca doresc sa transfere bani din conturile lor obisnuite in asa numitul cont
eCash Mint. In orice moment, cumparatorul poate interactiona de la distanta, prin calculatorul
sau, cu contul Mint si, folosind un client soft, poate retrage de aici fonduri pe discul
calculatorului sau. Formatul acestor fonduri este electronic - suite de 0 si 1 protejate
criptografic. Ca urmare, discul cumparatorului devine un veritabil "portofel electronic". Apoi,
se pot executa plati intre persoane individuale sau catre firme, prin intermediul acestor eCash.

Principiul functionarii lui ECash - ECash are un caracter privat: desi banca tine o
evidenta a fiecarei retrageri eCash si a fiecarui depozit Mint, este imposibil ca banca sa
stabileasca utilizarea ulterioara a lui eCash. Aceasta proprietate se datoreaza folosirii unor
criptosisteme cu chei publice RSA, cu o lungime a cheii de 768 biti. Pe langa anonimitatea
platilor, eCash asigura si ne-repudierea, adica acea proprietate care permite rezolvarea
oricaror dispute intre cumparator si vanzator privind recunoasterea platilor. De asemenea, prin
verificare in baza de date a bancii, este impiedicata orice dubla cheltuire a lui eCash.

La fel ca si banii reali (bancnote, monede), banii electronici eCash pot fi retrasi din
conturi sau depozitati, pentru a fi tranzactionati. De asemenea, la fel ca in cazul banilor fizici,
o persoana poate transfera posesia unui cont eCash unei alte persoane. Insa, spre deosebire de
banii conventionali, atunci cand un client plateste unui alt client, banca electronica joaca un
rol aparent modest, dar esential.

ECash reprezinta o solutie de plati soft on-line, care consta in interactiunile dintre 3
entitati:

- banca, care emite monede, valideaza monedele existente si schimba monede reale
pentru eCash;

- cumparatorii, care au cont in banca, din care pot incarca monede eCash sau in care
pot depune monede eCash;

- vanzatorii, care accepta monede ECash in schimbul unor bunuri sau servicii.

ECash este implementat folosind criptografia cu chei publice RSA. Fiecare utilizator
are propria-i pereche de chei (publica - E si privata - D). Este nevoie de un soft special pentru
gestiunea eCash:

- pentru client un program numit portofel electronic (cyberwallet);

- pentru vanzator un program special eCash.

Retragerea de monede eCash de la banca - Software-ul cyberwallet al clientului


calculeaza cate monede digitale si de ce valori sunt necesare pentru a satisface cererea de
plata. Apoi, programul genereaza in mod aleator numere de serie pentru aceste monede.
Aceste numere sunt suficient de mari (100 de cifre zecimale) pentru ca sa fie foarte mica
probabilitatea ca altcineva sa genereze aceleasi valori. Aceste numere de serie sunt apoi facute
"anonime", cu ajutorul tehnicii semnaturilor oarbe. Acest lucru se realizeaza prin
multiplicarea lor cu factor aleator. Acesti bani "anonimi" sunt apoi impachetati intr-un mesaj,
semnati digital cu cheia privata a clientului, cifrati cu cheia publica a bancii si apoi trimisi
electronic la banca.

Cand banca receptioneaza mesajul, ea verifica semnatura. Apoi suma retrasa poate fi
debitata din contul clientului care a semnat cererea. Banca semneaza monedele electronice cu
cheia sa privata si le returneaza la client, criptate cu cheia publica a acestuia.

Prin folosirea semnaturii oarbe, se previne ca banca sa poata recunoaste monedele ca


venind dintr-un anumit cont. Ideea este aratata in figura "Retragerea de monede Ecash". In loc
ca banca sa creeze monezi electronice "albe", calculatorul unui utilizator (in exemplul nostru
Dan) este cel care creeaza in mod aleator monezile. Apoi ascunde aceste monezi, fiecare intr-
o anvelopa digitala speciala, si le trimite pe rand catre banca. Banca retrage la fiecare receptie
dolari din contul lui Dan si construieste validarea digitala a monedei, ca o "stampila" pe plicul
pe care Dan tocmai l-a trimis. Plicul astfel "stampilat" este returnat catre Dan. Atunci cand
calculatorul lui Dan va inlatura plicul, va obtine o moneda digitala dupa cum si-a dorit, insa
validata de stampila bancii. Dar pentru ca banca nu a vazut moneda ascunsa in plic, aceasta nu
va putea spune, atunci cand va receptiona o plata, din partea cui provine aceasta - adica cui
apartin acei bani.

Dupa ce clientul primeste banii anonimi semnati de banca, decripteaza mesajul si


anuleaza anonimitatea banilor prin impartire la factorul aleator. Figura 3 arata cei doi
participanti in tranzactia de retragere: banca si clientul. Moneda digitala, care urmeaza sa fie
retrasa dinn contul lui Dan din banca, va fi depozitata pe discul PC-ului sau.

Cheltuirea monedelor eCash - Atunci cand Dan are eCash pe discul sau, poate
cumpara ceva de la magazinul lui Vlad (figura "Cheltuirea monedelor eCash"). Primind o
cerere de plata de la Vlad, Dan o aproba prin apasarea butonului "Yes" din fereastra.
Programul sau eCash va alege din portofelul lui (pe disc) monedele electronice potrivite
pentru a forma totalul de plata. Dupa aceasta, va sterge aceste monede si le va trimite prin
retea catre magazinul lui Vlad. Atunci cand programul lui Vlad a receptionat monedele, le va
trimite automat catre banca. Apoi va astepta pana cand acestea sunt acceptate sau respinse,
inainte de a trimite bunurile cumparate catre Dan.

Clientul lanseaza in executie softul cyberwallet si clientul Web. Cu acesta din urma
navigheaza pana gaseste un magazin virtual pe retea. Softul client eCash lucreaza impreuna
cu serverul si clientul Web. Un magazin virtual nu este altceva decat un document HTML, cu
URL-uri reprezentand articolul cu produsele de vanzare. Pentru a cumpara un produs, clientul
selecteaza un URL care reprezinta articolul. Cumpararea se face in urmatorii pasi (vezi fig.5):

1. Utilizatorul clientului Web trimite un mesaj HTTP de cerere a URL-ului catre


serverul Web al vanzatorului. URL-ul va apela un program CGI (Common Gateway
Interface).

2. Programul CGI apelat este softul eCash al vanzatorului. Lui i se vor transmite
detalii ale articolului selectat in URL. Localizarea calculatorului cumparatorului va fi
transmisa printr-o variabila de la server la softul eCash al vanzatorului.

3. Softul vanzatorului va contacta programul portofel al cumparatorului printr-o


legatura TCP/IP, cerandu-i plata.
4. Cand portofelul de la client primeste cererea, el va intreba cumparatorul daca
accepta plata. In caz afirmativ, va trimite catre vanzator exact monedele electronice necesare.
Acestea vor fi criptate cu cheia publica a vanzatorului:

EVÂNZATOR (Monede)

Imagine sugestivă

In cazul in care nu se dispune de monedele care sa satisfaca exact cererea de plata, se trimite
un refuz vanzatorului.

5. Cand vanzatorul primeste monedele, le decripteaza cu cheia sa privata; apoi trebuie


sa verifice validitatea lor si eventuala dubla cheltuire. Pentru aceasta, se contacteaza banca si i
se trimite un mesaj format din monedele, semnate cu cheia a vanzatorului si apoi criptate cu
cheia publica a bancii:

EBANCA (DVÂNZATOR (Monede)

6. Banca decripteaza mesajul cu cheia sa privata si apoi valideaza banii, verificand


numerele de serie cu cele inscrise in baza sa de date ca fiind deja cheltuite. Daca seriile
trimise de vanzator sunt gasite in baza de date, inseamna ca banii sunt invalidati, ei fiind deja
cheltuiti. Daca insa ei nu sunt in baza de date si sunt semnati corect de banca cu cheia sa
privata, banii sun validati. Valoarea lor crediteaza contul vanzatorului, banii sunt distrusi iar
seriile le sunt memorate in baza de date. Softul bancii notifica vanzatorului incheierea cu
succes a depunerii.

Imagine sugestivă
7. Se returneaza un mesaj-chitanta semnat electronic catre softul portofel al
cumparatorului.

8. Un mesaj de confirmare se trimite apoi de la portofel catre serverul Web.

9. Serverul Web inainteaza informatia catre clientul Web al cumparatorului.

Acest scenariu va putea fi urmarit in exemplul real ce va fi prezentat in caseta


"Exemple de utilizare eCash".

NetCash

NetCash reprezinta un alt exemplu de sistem electronic de plati de tip on-line. A fost
elabortat la Information Science Institute de la University of Southern California. Cu toate ca
sistemul nu asigura anonimitatea totala a platilor ca eCash (banii pot fi identificati), NetCash
ofera alte mijloace prin care sa se asigure platilor un anumit grad de anonimiatate. Sistemul se
bazeaza pe mai multe servere de monede distribuite, la care se poate face schimbul unor
cecuri electronice (inclusiv NetCheque) in moneda electronica.

Imagine sugestivă

Sistemul NetCash consta din urmatoarele entitati:

- cumparatori,

- vanzatori,

- servere de moneda (SM).

O organizatie care doreste sa administreze un server de moneda va trebui sa obtina o


aprobare de la o autoritate centrala de certificare. Serverul de moneda va genera o pereche de
chei RSA, publica si privata. Cheia publica este apoi certificata prin semnatura autoritatii
centrale de certificare. Acest certificat contine un identificator (ID), numele serverului de
moneda, cheia publica a serverului de moneda, datele de eliberare si expirare, toate semnate
de autoritatea centrala:

Dautoritatea-centrala (ID, Nume-SM, ESM , Data-eliberarii, Data-expirarii)

Monedele electronice eliberate de serverul SM constau in urmatoarele:

- Nume-SM;

- Adresa retea a SM;

- Data-expirarii;

- Numarul de serie;

- Valoarea.

Banii sunt apoi semnati cu cheia privata a serverului SM:

DSM (Nume-SM, Adresa-retea-SM , Data-expirarii, Numarul-serie, Valoarea)

SM tine evidenta tuturor seriilor de bani emisi de el. In acest caz, validitatea si dubla
cheltuire pot fi verificate de fiecare data cand se face o cumparare sau un schimb de cec.
Atunci cand se face verificarea unor bani ce se cheltuiesc, seriile lor sunt sterse din baza de
date a SM iar banii sunt inlocuiti cu alte serii. Un cec electronic poate fi schimbat la un SM cu
bani electronici.

Pentru asigurarea anonimitatii platilor, SM nu este autorizat sa memoreze persoanele


si adresele lor retea carora le emite bani electronici. Detinatorul unor astfel de monede poate
merge apoi la orice alt SM pentru a le schimba, cu altele monede emise de acel SM.

Figura "Pasii procesului de cumparare cu NetCash" arata modul in care un cumparator


foloseste NetCash pentru a achizitiona un articol de la un vanzator. In aceasta tranzactie
cumparatorul ramane anonim, intrucat vanzatorul vrea sa stie doar adresa de retea de unde
actioneaza cumparatorul. NetCash face presupunerea ca orice cumparator poate obtine cheia
publica a vanzatorului, iar acesta din urma are cheia publica a SM.

Tranzactia de cumparare folosind NetCash se face in 4 pasi:

1. Cumparatorul trimite monedele electronice in cadrul mesajului de plata,


identificatorul serviciului de cumparare (S-Id), o cheie secreta generata doar pentru acea
tranzactie (KCUMPARATOR) si o cheie publica de sesiune (ECUMPARATOR), toate
criptate cu cheia publica a vanzatorului. Cheia secreta K va fi folosita de vanzator pentru
stabili un canal criptat cu cumparatorul. Cheia publica E este folosita ulterior pentru
verificarea cererilor de plata venite de la acel cumparator.

EVÂNZATOR ( Monede, KCUMPARATOR, ECUMPARATOR , S-Id)


Imagine sugestivă

2. Vanzatorul trebuie sa verifice validitate monedelor electronice primite. Pentru


aceasta, le va trimite SM pentru a le schimba cu alte monede electronice sau cu un cec.
Vanzatorul genereaza o noua cheie secreta simetrica de sesiune KVÂNZATOR pe care o va
trimite impreuna cu banii la SM. Intreg mesajul este criptat cu cheia publica a serverului:

ESM ( Monede, KVÂNZATOR, Tip-tranzactie)

Imagine sugestivă

3. Serverul SM verifica faptul ca banii sunt valizi, consultand baza sa de date. Un ban
este valid daca numarul sau serial apare in baza de date. SM va returna vanzatorului noi
monede electronice sau un cec, criptate cu cheia secreta de sesiune a vanzatorului:
KVÂNZATOR (Noi-monede).

Imagine sugestivă

4. Primind noii bani (sau cecul), vanzatorul se convinge ca a fost corect platit de
cumparator. Acum el va returna acestuia o confirmare, semnata cu cheia sa privata si cifrata
cu cheia secreta de sesiune a cumparatorului:

KCUMPARATOR (DVÂNZATOR (Suma, Id-tranzactie, data)).

Imagine sugestivă

Avantajele folosirii NetCash sunt scalabilitatea sistemului si securitatea. El este


scalabil, intrucat se pot instala SM multiple. Securitatea este asigurata de protocoalele sale
criptografice. Insa spre deosebire de eCash, sistemul NetCash nu este complet anonim. Este
dificil - dar nu imposibil - pentru un SM sa pastreze inregistrari despre persoanele carora li se
emite monede si de la care se primesc acesti bani inapoi. Abilitatea cu care se folosesc mai
multe servere SM creste gradul de anonimitate al platilor.

Sisteme de micro-plati
Imagine sugestivă

Exista deja, asa cum s-a vazut pana acum, un numar de protocoale de plata in comertul
electronic destinate unor tranzactii "mari", de 5 USD, 10 USD si mai mult. Costul per
tranzactie este, de obicei, de cativa centi plus un procent din suma vehiculata. Atunci cand
aceste costuri sunt aplicate la tranzactii cu valori mici (50 de centi sau mai putin), costul
devine semnificativ in pretul total al tranzactiei. Ca urmare, pentru a obtine efectiv un pret
minim pentru anumite bunuri si servicii "ieftine" ce urmeaza a fi cumparate, vor trebui
utilizate noi protocoale.

Exista o serie de servicii on-line, care promoveaza ziare, magazine, referinte de munca
si altele, toate avand articole individuale care sunt ieftine daca sunt vandute separat. Avantajul
de a cumpara articole individuale ieftine poate face aceste servicii mai atractive utilizatorilor
ocazionali ai Internet-ului. Un utilizator care nu agreeaza ideea de a deschide un cont de zece
dolari cu un editor de publicatii necunoscut, poate fi dispus sa cheltuiasca cativa centi pentru a
cumpara un articol interesant la prima vedere. O aplicatie "ieftina" frecventa o reprezinta plata
vizitarii siturilor in Internet.

Sub forma de concept si proiecte experimentale, micro-platile se adreseaza nevoii


existentei unei scheme simple, ieftine, care sa poata suporta economic plati foarte mici, cativa
dolari, centi si chiar fractiuni de centi. Vom analiza cateva propuneri din aceasta categorie de
sisteme electronice de plati.

MilliCent

MilliCent este un protocol simplu si sigur pentru comertul electronic in Internet. A fost
creat pentru a accepta tranzactii comerciale in care sunt implicate costuri mai mici de un cent.
Este un protocol bazat pe o validare descentralizata a banilor electronici pe serverele
vanzatorilor, fara comunicatii aditionale, criptari scumpe sau procesari separate.
Imagine sugestivă

Cheia inovatiei MilliCent este aceea de a introduce utilizarea broker-ilor si a scrip-


urilor. Broker-ii (cei care vand scrip-uri) au ca sarcina managementul conturilor, facturari,
mentinerea functionalitatii conexiunilor si stabilirea de conturi cu vanzatorii. Scrip-ul este
moneda digitala, specifica fiecarui vanzator in parte. Vanzatorii au sarcina de a valida local
scip-ul pentru a preveni furtul, cum ar fi de exemplu dubla cheltuire din partea clientilor.

O piesa de scrip reprezinta un cont al clientului, care a fost stabilit cu vanzatorul. In


orice moment, vanzatorul are de rezolvat scrip-urile (conturile deschise) cu clientii cei mai
recenti. Balanta contului este actualizata dupa valoarea scrip-ului. Atunci cand clientul face o
cumparatura cu scrip, costul cumparaturii este dedus din scrip-ul total, iar valoarea care
ramane formeaza noul scrip (cu o noua valoare/balanta cont), care este returnat ca rest. Atunci
cand clientul a terminat mai multe tranzactii, el poate "incasa" valoarea ramasa a scrip-ului
(inchide contul).

Broker-ii servesc drept conturi intermediare intre clienti si vanzatori. Clientii intra intr-
o relatie de lunga durata cu broker-ii, in mare cam in acelasi mod cum s-ar face o intelegere
cu o banca, o companie de carduri de credit sau un ISP (furnizor de servicii Internet). Broker-
ii cumpara si vand scrip-uri apartinand vanzatorilor, ca un serviciu catre clienti si vanzatori.
Serverele de scrip ale broker-ilor au o moneda comuna pentru clienti (folosita pentru
cumpararea scrip-ului vanzatorilor) si pentru vanzatori (pentru a returna banii pe scrip-ul
nefolosit).

MilliCent reduce costurile pe mai multe cai:

- Costul comunicatiei este redus prin verificarea locala a scrip-ului, pe situl


vanzatorului; se elimina astfel costurile comunicatiilor (care sunt absente), costurile pentru
aparatura informatica ce ar da o puterea de calcul suficienta pentru o derulare normala a unui
numar mare de tranzactii; de asemenea, nu este nevoie de servere centralizatoare, de
protocoale scumpe etc.

- Costurile criptografice sunt reduse deoarece nu este necesara o schema criptografica


puternica si scumpa la valorile foarte mici care sunt tranzactionate. Este nevoie de un cost
care sa nu depaseasca valoarea scrip-ului insusi.
- Costurile conturilor sunt reduse prin utilizarea broker-ilor care manuiesc conturile si
facturile. Clientii stabilesc conturi cu un broker; broker-ul stabileste propriul sau cont cu
vanzatorul. Aceasta separare reduce numarul total de conturi prin eliminarea tuturor
combinatiilor client-vanzator.

Modelul de securitate si incredere - Modelul de securitate pentru MilliCent este bazat


pe presupunerea ca moneda "scrip" este folosita pentru plati mici. Oamenii obisnuiti si cei de
afaceri trateaza monedele diferit, in functie de valoarea lor; la fel se intampla si in cazul
facturilor, cand facturile mici sunt tratate diferit de facturile mari. Ca si atunci cand un om
cumpara o bomboana de la un automat si nu are nevoie de o chitanta, el nu are nevoie de
chitanta nici atunci cand cumpara un articol utilizand scrip-ul . Daca o persoana nu doreste sa
plateasca pentru ceva, renunta si va primi inapoi suma implicata. Daca aceasta suma (moneda)
se va pierde, persoana respectiva nu va fi foarte suparata. Se presupune ca un utilizator va
avea, la un moment dat, doar cativa dolari sub forma de scrip. Rezulta ca nu este rentabil sa se
fure un scrip.

Modelul de incredere MilliCent se bazeaza pe o relatie asimetrica de incredere


compusa din trei entitati - clientul, broker-ul si vanzatorul. Broker-ii sunt presupusi ca fiind
mult mai de incredere decat vanzatorii, si in final, clientii. Se tinde ca broker-ii sa fie institutii
financiare redutabile, mari si bine cunoscute, (cum ar fi Visa, MasterCard, sau bancile) sau un
mare furnizor de servicii Internet sau servicii on-line (cum ar fi CompuServe, NETCOM, sau
AOL). Se asteapta sa fie multi vanzatori, acoperind un spectru larg de activitati si, de
asemenea, un numar mare de clienti, iar relatiile de incredere sa fie la fel ca si in lumea reala.

Trei factori fac frauda broker-ilor in micro-plati sa fie nerentabila:

- programele client si vanzator pot sa analizeze in mod independent scrip-ul si sa


mentina balanta contului, deci orice frauda a broker-ului poate fi detectata;

- clientii nu detin, la un moment de timp, multe scripuri - deci broker-ul va trebui sa


comita mai multe tranzactii frauduloase pentru a obtine vreun castig, iar acest lucru il face
mai usor de depistat;

- reputatia broker-ilor este importanta pentru atragerea clientilor, iar un broker poate sa
piarda rapid aceasta reputatie daca exista probleme in tranzactiile clientilor sai. Faptul de a
avea multi clienti activi este mult mai valoros pentru un broker decat furtul de scrip din
conturi.

Frauda vanzatorului consta in nelivrarea bunului sau serviciului pentru un scrip valid.
Daca acest lucru se intampla, clientul se va plange la broker-ul sau, iar broker-ul va renunta la
un vanzator care a cauzat mai multe plangeri. Acest act inseamna un mecanism coercitiv,
deoarece vanzatorii au nevoie de broker-i pentru a li se facilita desfasurarea afacerilor cu
MilliCent.

Ca urmare, protocolul MilliCent este intarit pentru a preveni frauda clientilor


(falsificarea si dubla cheltuire) si promoveaza detectia indirecta a fraudelor broker-ilor si
vanzatorilor.

Securitatea tranzactiilor MilliCent cuprinde urmatoarele aspecte:


- Toate tranzactiile sunt protejate: fiecare tranzactie cere ca clientul sa stie parola
asociata scrip-ului. Protocolul nu va trimite niciodata o parola in clar, deci este eliminat riscul
ca cineva, tragand cu "urechea", sa asculte ceva util. Nici o unitate de scrip nu poate fi
reutilizata. Fiecare cerere este semnata cu o parola, deci nu exista nici o cale pentru a
intercepta si a reutiliza un scrip.

- Tranzactiile cu valoare mica limiteaza valoarea fraudelor: tranzactiile mici cer o


securitate ieftina; nu este rentabila folosirea unor resurse computationale scumpe pentru a fura
scrip-uri ieftine. In plus, folosirea ilegala a scrip-ului in mai multe actiuni ilegale, pentru a
strange mai multi bani, face mult mai probabila depistarea hotului.

Frauda este detectabila si eventual localizabila: detectarea se face atunci cand clientul
nu obtine bunul dorit sau atunci cand balanta returnata catre client nu este corecta. Daca un
client triseaza, atunci vanzatorul pierde doar costul scrip-ul fals detectabil. Daca vanzatorul
triseaza, clientul va raporta problema broker-ului. Atunci cand broker-ul primeste plangeri de
la mai multi clienti impotriva unui vanzator, poate localiza cine provoaca frauda si va anula
toate intelegerile cu respectivul vanzator. Daca broker-ul triseaza, vanzatorul va primi scrip
fals de la mai multi clienti, toti avand legatura cu un singur broker.

Interactiunea dintre Client, Broker si Vanzator - Se prezinta in continuare pasii pentru


o sesiune completa MilliCent, incluzand cumpararea de catre broker a scrip-ului vanzatorului.

- Pasul initial se petrece doar o sigura data pe sesiune. Clientul face o conexiune sigura
cu broker-ul pentru a obtine un scrip de la broker. Clientul cere un scrip de la broker, de
exemplu la inceputul zilei. Broker-ul returneaza scrip-ul broker initial si secretul asociat.

- Al doilea pas se petrece de fiecare data cand clientul nu mai are scrip pentru un
vanzator. El contacteaza broker-ul, folosind scrip-ul broker-ului pe care il detine din pasul 1,
cerand sa cumpere un scrip vanzator.

- Al treilea pas apare doar daca broker-ul trebuie sa contacteze vanzatorul pentru a
cumpara scrip. Daca broker-ul nu are deja scrip de la vanzator, il cumpara. Va cere un scrip
de la vanzator iar acesta i-l va returna impreuna cu secretul asociat.

- In al patrulea pas broker-ul furnizeaza scrip-ul vanzatorului catre client. Broker-ul


returneaza la client scrip-ul vanzatorului si restul (in scrip broker).

- In al cincilea pas clientul, utilizand scrip-ul, face o cumparatura de la vanzator.


Acesta returneaza restul (in scrip-ul vanzatorului) la client.

Intr-o tranzactie tipica MilliCent, atunci cand clientul are deja scrip-ul vanzatorului, il
utilizeaza direct pentru a face o cumparatura. Aici nu mai exista vreun mesaj suplimentar sau
interactiune cu broker-ul.

CyberCoin
Imagine sugestivă

Sistemul de micro-plati CyberCoin poate realiza in Internet plati de la sume mici de


cativa centi, pana la 10 $, acoperind astfel o zona in care sistemul ce utilizeaza cartile de
credit nu este economic. Vanzatorii de pe Web ce vand servicii si produse la preturi foarte
mici si doresc sa livreze imediat respectiva marfa, au nevoie de o metoda de plata diferita de
cartelele cu microprocesor, dar asemanatore cu plata cash ce se efectueaza si in magazine.
Serviciul CyberCoin de la CyberCash a fost lansat in septembrie 1996, ca un prim sistem de
micro-plati in Internet. Consumatorii pot folosi conturile existente deja in banci pentru a
transfera valori in softul portofel electronic propriu. Alta posibilitate este de a incarca fonduri
direct de pe o carte de credit, printr-o tranzactie obisnuita cu astfel de mijloace. In ambele
cazuri, banii reali raman in custodia bancilor.

Odata portofelul "umplut "cu fonduri, consumatorul poate incepe sa efectueze micro-
plati pe situri Web ce sunt inregistrate de CyberCash si detin un program numit CashRegister.
Acest soft suporta, de asemenea, si plati cu carti de credit (VISA, MasterCard, American
Express si Discover) si cecuri electronice PayNow.

Din perspectiva utilizatorului, protocolul CyberCoin lucreaza asemanator cu un


browser de Internet; trebuie aleasa o adresa URL - comanda HTML get. Comerciantul
prezinta in pagina sa HTML o adresa de plata (payment URL), impreuna cu pretul afisat.
Utilizatorului nu-i ramane decat sa selecteze adresa URL respectiva pentru a achizitiona bunul
sau serviciul ales.

Serviciul CyberCoin este implementat utilizand un concept cunoscut sub numele de


sesiune CyberCoin. O sesiune indeplineste o singura functie primara: initierea unui sub-cont
tranzitoriu, sub contul portofelului, pentru fiecare suma care este cheltuita sau colectata. O
sesiune poate semana cu un carnet de cecuri ce contine n cecuri. Fiecare "cec" poate fi utilizat
doar o singura data. Sesiunea se termina atunci cand s-au consumat toate cecurile sau acestea
au expirat. Un cec poate fi folosit doar pentru o singura plata sau depozitare.

Pe timpul rularii unei sesiuni, protocolul CyberCoin realizeaza o viteza de procesare


optima si un cost redus, prin criptarea mesajelor cu cifrul DES. Initierea se face printr-un
schimb al unei chei generate aleator si transportate (anvelopate) intr-un mesaj criptat cu RSA,
pe 768 de biti. Fiecare "cec" de plata utilizeaza o cheie de tranzactie DES unica. Deci prin
spargerea cheii dupa sesiune nu se poate obtine nici un profit, deoarece aceasta nu mai este
folosita la criptarea altor mesaje.
Plati prin cecuri electronice

Imagine sugestivă

Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui FSTC -Financial


Services Technology Consortium.

FSTC cuprinde aproape 100 de membri, incluzand majoritatea marilor banci,


furnizorii tehnologiei pentru industria financiara, universitati si laboratoare de cercetare.
Partea tehnica a realizarii proiectului cecului electronic a fost realizata intr-un numar de faze:
generarea conceptelor originale, realizarea cercetarilor preliminare, construirea si
demonstrarea unui prototip, formularea specificatiilor pentru un sistem pilot si implementarea
acestui sistem. In prezent, cecurile electronice incep sa fie utilizate intr-un program pilot cu
Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care plateste furnizorii Departamentului de Aparare.

Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plati si alte functii financiare ale
cecurilor pe hartie, prin utilizarea semnaturilor digitale si a mesajelor criptate, pe suportul
retelei Internet. Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea
mesajelor, autenticitatea si nerepudierea proprietatii, toate conditii suficiente pentru a preveni
frauda din partea bancilor sau a clientilor lor.

Un cec este un document pe hartie, semnat, care autorizeaza banca sa plateasca o suma
de bani din contul celui ce a semnat cecul, dupa o data specificata. Cecurile pe hartie sunt cele
mai utilizate instrumente de plata (dupa folosirea banilor cash) in majoritatea statelor
occidentale. Acestea au avantajul ca platitorul si cel care incaseaza suma pot fi persoane
individuale, mici afaceristi, banci, corporatii, guverne sau orice alt tip de organizatii. Aceste
cecuri pot fi transmise direct de la platitor la incasator.

Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea ca documentele electronice pot


substitui hartia, iar semnaturile digitale cu chei publice pot substitui semnaturile olografe. Prin
urmare, e-cecurile pot inlocui cecurile pe hartie, fara a fi nevoie sa se creeze un nou
instrument, inlaturandu-se astfel problemele de legalitate, reglementare si practica comerciala
ce pot fi provocate de schimbarea si impunerea unui instrument de plata nou. Figura 9 arata
fluxul normal al tranzactiilor cu e-cecuri.

Pentru ca un e-cec trebuie sa contina imputernicirea specifica, informatiile optionale si


semnatura digitala (criptografica), acesta este scris in limbajul FSML (Financial Services
Markup Language), un limbaj specific, care utilizeaza standardul SGML (Standard
Generalized Markup Language). Structura documentului si datele care compun un e-cec sunt
delimitate de tag-ur", similar cu cele folosite in HTML (HyperText Markup Language), un alt
limbaj definit utilizand SGML.

FSML este creat pentru a accepta structura de date si semnaturile criptografice de care
este nevoie pentru cecurile electronice, dar nu poate fi generalizat si extins pentru alte
documente de servicii financiare. Cecurile electronice scrise in FSML vor contine toate
informatiile care se gasesc in mod normal in cecurile clasice, incluzand pe cele scrise de
mana, pre-tiparite si cele cu banda magnetica. Structura FSML si mecanismul de semnare
ofera posibilitatea de a incapsula si cripta alte documente atasate, cum ar fi avize de plata,
facturi, sau informatii de remitere.

Pentru promovarea verificarilor semnaturilor cu cheia publica a e-cecurilor, este


utilizat protocolul pentru certificate X.509. Banca emite un certificat atunci cand un client isi
deschide un cont pentru cecuri electronice si va innoi acest certificat inainte ca el sa expire,
realizand cu aceasta o protectie a contului si a expunerii semnaturii cu cheie privata a
semnatarului. Certificatul X.509 doar informeaza verificatorul semnaturii despre faptul ca
respectiva cheie publica a fost legitimata in asociere cu un semnatar si un cont de banca, la
data la care certificatul a fost emis. Un certificat X.509 nu implica faptul ca e-cecul este
garantat in ambele sensuri. Alte verificari asupra semnaturii cecului electronic pot oferi
incredere ca cecul a fost semnat cu o cheie privata ce apartine unui detinator legitim de cont
pentru cecuri electronice si e-cecul nu a fost alterat.

Pentru protejarea impotriva furtului si folosirii abuzive a cecului electronic, este


utilizat un smart-card. Utilizarea hardului criptografic al cardului ofera semnaturii mai multa
confidentialitate. Astfel, cheia privata pentru semnarea cecurilor nu este niciodata transferata
catre computerul semnatarului, deci nu este niciodata expusa furtului din respectivul computer
conectat in retea. Procesorul smart-cardului numeroteaza automat fiecare cec electronic,
atunci cand il semneaza, in ordine, pentru a se asigura unicitatea e-cecurilor si pastreaza o
istorie a cecurilor pentru a fi consultata in cazul unei dispute. Smart-cardul este protejat prin
introducerea unui cod PIN, cunoscut numai de posesorul cardului.

Semnarea criptografica este suficienta in sistemul cu cecuri electronice ca masura de


securitate impotriva fraudelor prin falsificari de mesaje. In afara de acestea, sistemul cu cecuri
electronice si nivelul aplicatie criptografica pot fi exportate si utilizate international. Atunci
cand este nevoie de confidentialitate intre oricare doua parti, criptarea poate fi folosita la
nivelul legatura de date.

Standardele actuale pentru cecuri electronice intre banci sunt ANSI X9.46 si X9.37.
Electronic Check Clearing House Organization (ECCHO) a adoptat o serie de reguli pentru
clearingul inter-bancar cu cecuri electronice, care sunt considerate a avea statutul de
"instrumente negociabile".

Caracteristici ale prelucrarii cecurilor electronice - In exemplul din figura 10,


tranzactia de afaceri incepe cu trimiterea de catre incasator a unei facturi catre platitor. Atunci
cand soseste momentul pentru plata unei facturi, informatiile referitoare la aceasta factura sunt
trimise de la sistemul incasatorului, iar aceste date sunt utilizate pentru a crea un cec. Acest
cec electronic va include informatii din cecurile obisnuite (cum ar fi numele incasatorului,
suma si data). Pentru a semna e-cecul, platitorul introduce codul PIN pentru a debloca smart-
cardul ce detine "carnetul de cecuri". Formatul facturii nu este fix, putand fi flexibil, cu
conditia de a respecta lungimea, forma si datele ce trebuie continute.

Cecul electronic semnat si factura sunt transmise catre incasator (platit) prin e-mail sau
printr-o tranzactie Web. Incasatorul verifica semnatura platitorului din e-cec si factura, separa
informatiile facturii si pune suma platita in contul de primire. Incasatorul introduce codul sau
PIN pentru deblocarea smart-cardului sau, utilizeaza acest "carnet electronic de cecuri" pentru
a aproba e-cecul si semneaza un depozit electronic pentru a incasa suma din e-cec. Cecul
aprobat (semnat de incasator) este dat mai departe bancii incasatorului pentru depozitare.
Ambele banci, cea a platitorului si cea a incasatorului, intre care se realizeaza de fapt
tranzactia reala a sumelor, verifica toate semnaturile si aprobarile din e-cec, utilizand doua
nivele de certificate. Banca platitorului verifica daca cecul electronic transmis nu este
duplicat, daca certificatul incasatorului si contul sunt in prezent valide, dupa care depoziteaza
e-cecul in contul de stocare a cererilor platitorului. In final, platitorul primeste un articol care
descrie intreaga tranzactie.

Semnaturi digitale pe cecuri electronice - Atunci cand este creat un cec electronic, in el
este scris un set minim de informatii si cecul este semnat. Odata cu vehicularea e-cecului, alte
informatii si alte semnaturi sunt adaugate atunci cand acesta este transmis intre parti. De
exemplu, e-cecul trebuie sa fie:

- creat de platitor,

- co-semnat de co-platitor,

- certificat de banca,

- aprobat de incasator (platit),

- co-aprobat de co-incasator,

- depozitat si

- platit.

Unele din informatiile aditionale, cum ar fi certificatele si aprobarile, sunt parti


permanente ale e-cecului si raman intacte pana in momentul returnarii la platitor. Alte
informatii, cum ar fi timpul de intarziere, pot fi asociate e-cecului pentru o perioada a
existentei sale si vor fi inlaturate si procesate separat. Acestea cer o structura flexibila a
documentului si mecanismelor de semnare. Principalele caracteristici ale mecanismului
FSML de semnare sunt:

- Documentul consta dintr-o secventa de blocuri, iar blocurile trebuie sa fie delimitate.

- Semnatura implementeaza algoritmi criptografici si/sau functii hash, si exista blocuri


speciale ce se refera la acestea;

- Blocurile semnatura referite prin blocurile nume sau numar serial, refera blocul
certificat ce face corespondenta cu cheia publica.
Semnatarul e-cecului poate opta pentru a include alte date personale, cum ar fi nume,
adresa, numar de telefon, adresa e-mail etc. Aceste date sunt inregistrate in carnetul de cecuri
electronice, la initializare, de catre banca si pot fi schimbate doar dupa ce carnetul respectiv a
fost de-protejat, utilizand codul de administrare PIN al bancii. Aceasta metoda de promovare
a informatiilor personale nu este la fel de sigura ca atunci cand aceste informatii sunt incluse
in certificatul X.509 sau in blocul cont.

Carnetul de cecuri electronice - O semnatura olografa este influentata de miscarea


muschilor mainii si de particularitatile biometrice ale semnatarului. Acestea fac foarte dificil
pentru un falsificator sa realizeze o semnatura falsa perfecta, chiar daca falsificatorul dispune
de un exemplu al semnaturii. In opozitie, o falsificare perfecta a semnaturii criptografice poate
fi facuta de catre orice persoana care detine cheia privata a semnatarului de drept. Este foarte
greu sa stabilesti, dispunand de o cheie publica, daca un e-cec este autentic sau falsificat.
Smart-cardurile ce contin carnete de cecuri electronice sau alte dispozitive hard criptografice
sunt utilizate tocmai pentru a ajuta la asigurarea ca o cheie privata este protejata cat mai bine
si, in consecinta, semnaturile se realizeaza doar de catre semnatarii legitimi. Aceste
dispozitive hard standardizeaza si simplifica generarea cheilor, distributia si utilizarea lor,
deci se poate stabili un inalt nivel de incredere.

Distributia carnetelor de cecuri electronice poate diferi considerabil de la o banca la


alta; raman insa cerintele de baza care includ:

- Certificatele X.509 semnate de banci si conturile sa corespunda specificatiilor FSML.

- Partea hard si soft a cecurilor electronice sa corespunda cerintelor si specificatiilor


API referitoare la carnetele de cecuri electronice.

- Politicile de autoritati de certificare ale bancilor sa corespunda cerintelor si


reglementarilor legale.

Unele dintre operatii, cum ar fi initializarea cardului si autoritatea de certificare a


bancii, pot fi indeplinite de alte firme, ce actioneaza ca agenti ai bancii.

Serverele bancilor - Serverele de cecuri electronice din banci sunt utilizate pentru
receptionarea e-cecurilor de la clienti prin e-mail, procesarea e-cecurilor primite si realizarea
unei interfete cu sistemul de mentinere a inregistrarilor despre conturile cec - DDA. Functiile
executate in mod tipic de un server de cecuri electronice dintr-o banca, sunt urmatoarele.
Acest server primeste de la incasatori e-mail-uri care contin e-cecuri aprobate si depozite. E-
cecurile sunt procesate si retinute in baza de date, pana cand sunt platite cu bani cash
(clearingul). E-cecurile raman pe server si depozitele sunt trimise la sistemul DDA pentru
procesare. E-cecurile problematice sunt returnate catre o statie speciala, pentru o analiza
manuala si interventii.

Concluzii
Viteza cu care evolueaza tehnologia Internet-ului este impresionanta. Daca acum se
apreciaza ca exista cateva milioane de oameni care folosesc serviciile Internet in
fiecare moment, numarul lor va creste exponential in anii urmatori. Dintr-un recent
sondaj a reiesit ca, daca cu un an in urma 70% din utilizatorii Internet-ului apreciau e-
mail-ul ca principal beneficiu si doar 30% Web-ul, astazi 50% din persoane considera
pe primul loc e-mail-ul, 40% Web-ul si, deja 10%, comertul si platile electronice. In
acest domeniu revolutia abia a inceput: sa observam ca platile electronice reprezinta
un fel de e-mail in raport cu banii reali, asa cum posta electronica reprezenta, acum
cativa ani, o adevarata revolutie in comunicatiile dintre persoane. Departe de a fi
rezolvate problemele de securitate si acceptabilitate necesare, sistemele electronice de
plata, puternic cercetate si experimentate azi, vor progresa rapid, devenind o realitate a
Cyberspace-ului anilor viitori.

CAPITOLUL II. Plata prin internet și mobile banking


În România, majoritatea instituțiilor financiar bancare pun la dispoziție serviciul de
internet banking în completarea ofertei curente, ca extensie a serviciilor lor în mediul virtual.
Accesul poate fi solicitat chiar din prima zi de relație cu banca, dar și ulterior, în cazul în care
doriți acest lucru. El este oferit în urma abonării la serviciu prin completarea unui act
adițional, iar apoi, în funcție de caz, plata unei taxe lunare pentru accesul la platforma online,
primirea unui dispozitiv de acces și unui set de instrucțiuni conținând datele necesare pentru
conectarea la serviciu.
Imagine sugestivă

Dispozitivul de acces poate lua, după caz, forma unui token sau a unei aplicații pentru
telefonul mobil și are ca rol principal generarea unor parole unice prin care clientul
(utilizatorul) să poată aproba/autoriza procesarea anumitor operațiuni în condiții de securitate
ridicată.

Alte modalități de conectare includ și posibilitatea utilizării unei parole statice (parolă
valabilă pentru o perioadă de timp relativ mai lungă și care poate fi aleasă și modificată direct
de către utilizator).

După conectare, veți avea acces la meniul platformei de internet banking și veți putea
descoperi toate opțiunile disponibile în ceea ce privește tipurile de operațiuni.

Dezvoltarea dispozitivelor mobile și numărul crescut de utilizatori ai acestora a


determinat o reorientare a băncilor spre oferirea de servicii bancare prin intermediul acestora.
Scopul este de a permite maximum de mobilitate și flexibilitate utilizatorului în realizarea de
operațiuni. Astfel, a fost creată o variantă simplificată a platformei de internet banking care să
includă functionalitățile de bază într-o singură aplicație pentru telefonul mobil sau tabletă,
serviciul purtând numele de “mobile banking”.

La fel de ușor de accesat ca și platforma de internet banking, utilizarea mobile


banking-ului presupune un singur pas suplimentar și anume instalarea aplicației dedicate. Cu
toate acestea, procesul este simplificat, menținându-se simplu și rapid.

Costurile pentru plățile efectuate prin internet banking sau mobile banking sunt mai
scăzute decât în cazul realizării acestora la ghiseu. De asemenea, în cazul depozitelor sau al
altor produse de economisire, clienții pot beneficia de dobânzi speciale în cazul constituirii lor
utilizând aceste platforme online. Mai mult, unele dintre aceste produse, prezentând printre
cele mai avantajoase condiții de pe piața, pot fi accesate exclusiv online. In prezent, băncile
din România oferă servicii de internet banking adaptate nevoilor specifice ale clienților,
persoane fizice sau juridice, adăugând funcționalități dedicate pentru plăți salarii sau plata
datoriilor către bugetul de stat.
Serviciul internet banking oferă o gamă largă de tipuri de plăți ce pot fi efectuate la distanță.
Printre acestea, se află următoarele:

1. Transferuri între conturile proprii, deschise la aceeași bancă;


2. Plăți în lei sau valută către conturi deschise la o bancă din România;
3. Plăți in lei sau valuta către un cont deschis la o bancă din străinatate;
 Plăți facturi;
 Direct debit;
4. Plăți polițe asigurări;
5. Virarea salariilor;
6. Plăți taxe și impozite;

II.1. Transferuri între conturile proprii,deschise la aceeași bancă

Imagine sugestivă

Care sunt avantajele:

Prin internet banking, plațile efectuate între conturile proprii, deschise la aceeași
instituție bancară, sunt procesate aproape instant, banii ajungând în câteva secunde sau minute
dintr-un cont în altul și fiind disponibili pentru utilizare. Pentru efectuarea acestui tip de plăți,
de cele mai multe ori, serviciul de internet banking pune la dispoziție o facilitate de
precompletare a câmpurilor privind informațiile uzuale necesare cum ar fi IBAN-ul, numele
beneficiarului și data la care doriți ca operațiunea să aibă loc. Astfel, singurele informații
rămase de completat sunt suma și detaliile privind transferul. Mai mult, aprobarea/autorizarea
transferului (după completarea datelor) este de obicei facilitată prin confirmare printr-un
singur click.

Care sunt măsurile de securitate:

Pentru efectuarea plăților intrabancare prin internet banking sau mobile banking, este
necesară conectarea cu ajutorul numelui de utilizator și a parolei unice (sau statice, în funcție
de alegerea utilizatorului și de tehnologia pusă la dispoziție de către banca aleasă), prin
intermediul unei sesiuni securizate. Astfel, există două măsuri ce sporesc siguranța efectuării
tranzacțiilor: utilizarea unei parole unice și protejarea datelor de conectare prin intermediul
sesiunii securizate.

II.2. Plăți în lei sau valută către conturi deschise la o bancă din
România

In această categorie putem include atât plățile intrabancare (între conturi deschise la
aceeași instituție financiară, fără a avea, însă, neaparat același titular), cât și plățile
interbancare (între conturi deschise la instituții financiare diferite) efectuate între conturi
deschise la băncile din România.

Imagine sugestivă

P E N T R U E F E C T U A R E A AM B E L O R T I P U R I D E P L Ă Ț I , Î N L E I S AU
V A L U T Ă , S U N T N E C E S A R E U RM Ă T O A R E L E I N F O RM A Ț I I :

1. Numele și IBAN-ul beneficiarului, iar în cazul persoanelor juridice și CUI-ul acestuia;


2. Valoarea sumei de bani pe care doriți să o transferați;
3. Detaliile plății – pot cuprinde o descriere a ceea ce suma de bani transmisă reprezintă, de
exemplu: “chirie luna ianuarie”, “cadou Crăciun”, etc. Data la care doriți ca plata să fie
procesată (banii să fie retrași din contul propriu și transferați către contul beneficiarului).

CARE SUNT AVANTAJELE:

Similar transferurilor între conturile proprii, plățile intrabancare realizate online


prezintă avantajul unei procesări rapide, banii ajungând în contul destinatarului în doar câteva
minute. Astfel, în acest caz, data poate fi aceeași cu data la care beneficiarul va primi/încasa
în cont suma transmisă, în funcție de ora la care cererea este transmisă și de programul băncii
de procesare al operațiunilor online.
Spre deosebire de transferurile între conturi deschise în cadrul aceleași bănci, în cazul
plăților interbancare, intervalul de timp necesar pentru ca banii transmisi să intre în contul
beneficiarului poate fi și de o zi, în funcție de următorii factori:

1. intervalul orar în care ordinul de plată a fost procesat;


2. timpul necesar procesării acestuia atât de către banca plătitorului cât și de către cea a
beneficiarului;
3. termenul limită la care acesta poate fi transmis de către banca plătitorului pentru procesare
interbancara prin Transfond;
4. corectitudinea informațiilor completate de către plătitor (codul IBAN, numele complet al
beneficiarului, etc.);
5. valoarea sumei completate de către plătitor să nu fie mai mare decât suma pe care acesta o
are disponibilă pe contul propriu, ales pentru realizarea transferului.
Cu toate acestea, internet banking se menține pe o poziție competitivă în raport cu
alternativă efectuării plăților interbancare la ghișeu, prin eliminarea unor factori precum:
timpul necesar deplasării în cea mai apropiată sucursală, programul de lucru al sucursalei,
timpul petrecut în așteptare până a fi preluat de către un consultant, timpul petrecut la ghișeu
pentru realizarea operațiunii și timpul scurs de la plasarea cererii până la preluarea pentru
procesare a operațiunii de către banca plătitorului.
In plus, comisioanele practicate pentru plățile intra- și interbancare, în lei sau valută, prin
internet sau mobile banking, sunt mai mici decât cele practicate la ghișeu.
C A R E S U N T M Ă S U R I L E D E S E CU R I T A T E :

Pentru efectuarea acestui tip de plăți, în cele mai multe cazuri, este necesară nu numai
conectarea cu ajutorul numelui de utilizator și a parolei unice generate de către dispozitivul de
acces, în mod securizat, ci și autorizarea operațiunilor cu ajutorul aceluiași dispozitiv (token
sau aplicație mobilă). Astfel, plățile nu sunt procesate decât în momentul autorizării/semnării
acestora prin introducerea unui cod unic generat care este valid. Codul este valabil o perioadă
limitată de timp (maxim 1-2 minute). Măsuri suplimentare de siguranță includ și limitarea
sumelor ce pot fi tranzacționate prin internet banking sau mobile banking.
SOLUȚII PENTRU PLĂȚILE UZUALE:

1. Plata facturilor:
Cu ajutorul unei facilități dedicate plăților recurente către furnizorii de utilități, plata
facturilor poate fi realizată mai ușor, lună de lună, prin opțiunilor integrate în serviciul de
internet banking oferit de bancă. Aceste facilități pun la dispoziția utilizatorului de internet
banking sau mobile banking o listă cu furnizorii agreați. Pentru plata facturii, utilizatorul nu
trebuie decât să selecteze furnizorul dorit, să completeze datele de identificare folosite în
relația cu acesta (cod client, număr factură, etc.) și suma de achitat. Pentru acest tip de plăți,
comisioanele practicate sunt zero.
Imagine sugestivă

2. Direct debit
În plus față de facilitățile de plată a facturilor, opțiunea de direct debit este potrivită
celor care doresc să scape de grija plăților recurente. Spre exemplu, pentru plata serviciilor de
telefonie mobilă, puteți folosi opțiunea de direct debit disponibilă în cadrul platformei de
internet banking și autoriza furnizorul dumneavoastră de telefonie mobilă să încaseze banii
direct din contul selectat de dumneavoastră, la scadența facturii. Nu vă îngrijorați însă asupra
controlului pe care îl aveți asupra plăților efectuate cu ajutorul acestei facilitate. De cele mai
multe ori, aveți la dispoziție posibilitatea de a alege perioada de timp pentru care doriți ca
facturile să fie încasate automat de către furnizor, cât și pe cea de a alege suma maximă de
bani pentru care vă exprimați acordul privind efectuarea transferului automat. Și în acest caz,
prin internet banking beneficiați de comisioane zero.

Imagine sugestivă

II.3. Plăți în lei sau valută către un cont deschis la o bancă din străinătate
Plățile în lei către un cont deschis la o bancă din străinătate sunt procesate în mod
similar celor în lei, pe teritoriul României.
Imagine sugestivă

CARE SUNT AVANTAJELE:

Plățile efectuate prin internet banking au avantajul verificării imediate și corectării informației
introduse eronat prin posibilitatea introducerii de validări în toate câmpurile care se pretează
la astfel de validări. De asemenea, valuta în care se fac plățile poate fi aleasă în așa fel încât
plățile să fie executate în acea valută în care se încasează de regulă. Astfel, se evită
eventualele pierderi la schimbul valutar.
C A R E S U N T M Ă S U R I L E D E S E CU R I T A T E :

La nivel de securitate, serviciile de internet banking/mobile banking pot fi extrem de


ușor adaptate pentru a emite alerte în funcție de preferințele clientului (de exemplu, încasări,
plăți, modificare solduri, tranzacții card etc).
II.4. Plăți asigurări

In parteneriat cu firmele de asigurări, o parte dintre instituțiile financiar bancare oferă


posibilitatea încheierii unor polițe de asigurare online, prin intermediul internet banking-ului.

Imagine sugestivă
II.5. Virarea/Plata salariilor

Soluție dezvoltată pentru companii în vederea eficientizării procesului de virare a


salariilor, opțiunea de virare a salariilor permite utilizatorilor efectuarea unor plăți multiple, în
mod rapid.

Imagine sugestivă
II.6. Plăți taxe și impozite

Opțiunea de plată prin internet banking a taxelor și impozitelor este menită să


faciliteze achitarea datoriilor către bugetul de stat, dar și eliminarea cozilor de la ghișeele
băncilor.

Imagine sugestivă

Plata taxelor și a impozitelor prin internet banking este mod simplu și facil de
executare a plăților la buget, astfel încât pot fi făcute verificări rapide în ceea ce privește
statusul unei plăți. Și în cazul acestor tipuri de plăți, elementele constitutive ale plății pot fi
validate încă de la introducere, eliminând posibilitatea de eroare.
R E C O M AN D Ă R I P R I VI N D U TI L I Z A R E A S E R V I C I U L U I I N T E RN E T
BANKING:

 Pentru alegerea serviciului de internet banking care vi se potrivește cel mai bine, vizitați site-
urile mai multor instituții bancare și informați-vă asupra ofertelor lor. Unele banci pun la
dispoziție vizitatorilor filmulețe introductive sau variante demo ale serviciului de internet
banking pentru familiarizarea clienților potențiali, dar și existenți cu funcționalitățile oferite.
 Evitați accesarea serviciului de internet banking prin conectarea la rețele (de regulă wi-fi)
nesecurizate. Datele dumneavoastră de logare pot fi puse în pericol.
 În alegerea unei parole statice, evitați utilizarea unor cuvinte frecvent utilizate sau a unor
expresii ușor de determinat de către alte persoane străine. De asemenea, nu comunicați
nimănui parola dumneavoastră sau numele de utilizator și nu înstrăinați dispozitivul de acces.
 Inainte de efectuarea unei plăți interbancare în regim de urgență, cu scopul încasării banilor
de către beneficiar în aceiași zi, este recomandată o marjă de cel puțin 2 ore fața de încheierea
ultimei sesiuni Transfond (la ora 16:00).

CAPITOLUL III. Mic dicționar de plăți


Plata

Plata poate fi definită ca un transfer de fonduri prin care se stinge o obligaţie din


partea plătitorului către beneficiar. Plătitorul este acea parte într-o tranzacţie de plată care
transferă fondurile, iar beneficiarul este destinatarul final al fondurilor.

Instrument de plată
Un instrument de plată este un dispozitiv și/sau un set de proceduri convenite între
un utilizator de servicii de plată și un furnizor de servicii de plată, care permit transferul
fondurilor de la plătitor la beneficiar.
Există diferite tipuri de instrumente de plată, fiecare cu propriile caracteristici, în funcţie de
mijloacele prin care se realizează plata, suportul fizic al tranzacţiei, de tipurile de relaţii şi de
tranzacţii efectuate între plătitor şi beneficiar.

Numerarul constituie mijlocul de plată cel mai utilizat pentru achiziţionarea de bunuri
şi servicii.

Numerarul se compune din bancnote, monede şi din mijloace similare, folosite ca


mijloc direct de plată şi acceptate pe scară largă în tranzacţii. Mijloace de plată similare cu
numerarul pot fi considerate ordinele de plată condiţionate, dividendele, obligaţiunile la
purtător, ordinele poştale, cecurile de călătorie, şi altele.
Transferul fondurilor deţinute în conturi deschise la instituţii de credit, în baza primirii
unei instrucţiuni de plată se realizeaza prin intermediul mijloacelor de plată fără numerar,
respectiv urmatoarele instrumentele de plată : transfer credit, debitare directă, card de plată,
cec, cambie şi bilet la ordin.

Instrumente de plată fără numerar

Un instrument de plată fără numerar este mijlocul prin care un plătitor dă băncii


sale autorizaţie să transfere fonduri pentru efectuarea unei plăţi sau prin care un beneficiar dă
instrucţiuni băncii sale să colecteze fondurile de la un plătitor. Conturile celor două părţi pot fi
deschise la o singură bancă sau la bănci diferite.
Instrumentele de plată fără numerar pot fi clasificate după mai multe criterii, cel mai
important fiind cel al obligaţiilor create şi al părţii care transmite instrumentul de plată pentru
procesare.

Din punct de vedere al canalului de transmitere, instrumentele de plată pot fi transmise


letric / manual sau automatizat prin mijloace de telecomunicaţii.
Un instrument de plată fără numerar este mijlocul prin care un plătitor dă băncii
sale autorizaţie să transfere fonduri pentru efectuarea unei plăţi sau prin care un beneficiar dă
instrucţiuni băncii sale să colecteze fondurile de la un plătitor. Conturile celor două părţi pot fi
deschise la o singură bancă sau la bănci diferite.
Instrumentele de plată fără numerar pot fi clasificate după mai multe criterii, cel mai
important fiind cel al obligaţiilor create şi al părţii care transmite instrumentul de plată pentru
procesare.

Transferul credit (ordinul de plată)


Transferul credit este o operaţiune de plată iniţiată de către plătitor, prin care o
instrucţiune de plată este transmisă băncii plătitorului (băncii iniţiatoare), iar aceasta transferă
fondurile către banca beneficiarului (banca destinatară), eventual prin mai mulţi intermediari.

Transferul credit este compus dintr-o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de
către plătitor a unui ordin de plată dat unei instituţii de credit de a pune la dispoziţia unui
beneficiar o anumită sumă de bani şi care se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de
plată de către instituţia destinatară.
Imagine sugestivă

Ordinul de plată reprezintă modalitatea cea mai simplă de efectuare a unei plăţi,
respectiv încasări, constând din transmiterea unei sume de la persoana/entitatea care
efectuează plata către cea care primeşte suma respectivă.

Transferul credit poate fi iniţiat pe hârtie sau în format electronic, dar de regulă
procesarea lui se realizează electronic.

Debitarea directă
Debitarea directă este un transfer iniţiat de beneficiar (banca destinatară) prin
intermediul băncii sale, după încheierea unui acord în acest sens între beneficiar şi plătitor
(banca iniţiatoare).

Imagine sugestivă

Operaţiunile de debitare directă sunt utilizate frecvent în cazul plăţilor periodice, cum
ar fi facturile de utilităţi publice, în condiţiile unui acord prealabil cu plătitorul.

Operaţiunile de debitare directă sunt utilizate şi în cazul plăţilor ocazionale, când


plătitorul autorizează o plată individuală.
Cardul
Cardul emis de o instituţie de credit este un instrument de plată electronică, respectiv
un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său
să folosească disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul
cardului şi/sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă
de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării uneia sau mai multor
operaţiuni.

Imagine sugestivă

Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de
tranzacţii, spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie (o singură tranzacţie), iar
transmiterea informaţiilor financiare se realizează electronic.

Cardurile pot fi clasificate după mai multe criterii, precum tipul suportului fizic de
informaţii, tipul contului de card, funcţiile realizate, tipul instituţiei care emite cardul, aria
geografică de utilizare şi altele.

Cecul
Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei
persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Imagine sugestivă

Instrumentul este creat de către trăgător care, în baza unui disponibil constituit în
prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care joacă rolul de tras, să
plătească la prezentare o sumă determinată beneficiarului, care poate fi trăgătorul sau o altă
persoană.

Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiunile legate de
acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar
trasul îl plăteşte.

Fiind un instrument pe suport hârtie, cecul este instrumentul de plată fără numerar cel
mai costisitor de procesat şi decontat, de aceea furnizorii de servicii de plăţi caută soluţii
pentru reducerea costurilor prin dematerializarea procesului de compensare şi decontare – prin
trunchierea cecurilor, în care este procesată doar imaginea electronică a cecului – sau prin
promovarea utilizării altor instrumente, precum plăţile prin carduri.

Cambia şi biletul la ordin


Cambia şi biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile şi instrumente de plată care
constata obligaţia asumată de către debitor de a plăti la vedere sau cu o scadenţă fixata,
beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată.

Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul
creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în
calitate de creditor care dă ordin debitorului sau numit tras să plătească o sumă fixată la o dată
determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.
Imagine sugestivă

Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în
procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat
de subscriitor sau emitent în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani
fixată, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumită beneficiar, care are
calitatea de creditor.
CAPITOLUL IV. Metode de plată online: Cum plătești pentru
cumpărături pe Internet?

Aproape orice produs, din aproape orice colț al lumii este accesibil astăzi prin
intermediul magazinelor virtuale și al diversificării modalităților de plată care încurajează
shoppingul online. Un trend care a devenit puternic și în România.

În 2018, românii au cheltuit online aproximativ 10 milioane de euro pe zi, astfel că s-a
depășit pragul de 3,5 miliarde de euro, iar estimările vorbesc de cumpăraturi ce vor însuma 5
miliarde de euro în 2020. Românii cumpără în special de pe site-uri românești ca eMag, olx.ro
sau elefant.ro, dar și de pe cele străine, cele mai populare fiind Amazon, Ebay, AliExpress si
Alibaba.

Când vine vorba de metoda de plată pentru cumpăraturile făcute online, peste 80%
dintre români plătesc la livrarea coletului, adică ramburs. Iar dacă acest lucru este posibil în
cazul cumpărăturilor din magazinele online din România, în cazul unor achiziții de pe site-
urile străine, plata trebuie făcută înainte ca furnizorul să plaseze comanda.

Tocmai de aceea, metoda de plată trebuie analizată cu atenție dacă faci cumpărături
online de pe site-uri internaționale. Pentru a nu pierde bani pe comisioane și schimb valutar.
Citește în continuare despre principalele modalități de plată pe care le ai atunci când faci
shopping online, și cântărește cu atenție avantajele și dezavantajele fiecăreia pentru a găsi cea
mai eficientă metodă de plată online pentru tine. Până la urmă, faci cumpărături online pentru
că produsele sunt mai ieftine decât magazinele fizice. De ce să plătești în plus pentru a face
plata?

Contul Wise fără frontiere și cardul de debit Mastercard

Una dintre metodele de plată online pe care merită să o analizezi este contul Wise fără
frontiere, un instrument inteligent și rapid care îți permite să faci plăți internaționale, dar și să
primești sau să trimiți bani în străinătate, folosind rata de schimb reală.
Imagine sugestivă

Contul Wise fără frontiere este un cont global în care poți ține banii și face face plăți în
peste 40 de monede. În cazul în care ai nevoie de faci un schimb valutar pentru că nu ai
moneda necesară plății, conversia se face automat, la rata medie de schimb. Asta înseamnă că
nu mai pierzi bani la schimbul valutar, așa cum s-ar putea întâmpla dacă îți schimbi banii la
casele de schimb independente sau aparținând băncilor.

Îți poți deschide un cont Wise fără frontiere, în mod gratuit, și astfel vei primi detalii
bancare locale pentru 5 monede - euro, dolari americani, australieni, neozeelandezi și lire
sterline, în care poți primi bani. E ca și când ai avea un cont în SUA, unul în UK sau unul în
Australia, dar gestionezi totul prin intermediul unui singur cont. În plus, poți să trimiți bani în
peste 40 de monede.

Iar dacă ești un pasionat al cumpărăturilor în general sau online, în special, cardul de


debit Mastercard pe care îl poți atașa acestui cont, îți poate fi de un real folos. Pentru că
funcționează la fel cum funcționează contul. Dacă ai bani în moneda solicitată pentru a face
plata, banii sunt debitați direct, iar dacă nu, schimbul valutar se face automat. Tot pe baza
ratei medii de schimb.

Rata medie de schimb este considerat cursul real la care poți să-ți schimbi banii. Este
valoarea pe care o găsești pe Google și reprezintă punctul de întâlnire dintre cerere și ofertă
pentru o anumită monedă, la un moment dat. La această rată, băncile și unii procesatori de
plăți își pot adăuga o marjă de profit. Și de aceea poți pierde bani atunci când faci schimb
valutar.

Cardul de debit Wise Mastercard se eliberează gratuit și are comision de


administrare zero.

Plata prin transfer bancar

Atunci când faci cumpărături online, una dintre metodele de plată pe care le ai la
dispoziție este transferul bancar. La ghișeu sau online. Pentru a face un transfer bancar ai
nevoie de datele bancare ale beneficiarului: numele complet, adresa, numele băncii și codul
IBAN, indiferent cum faci plata.
Imagine sugestivă

Un transfer bancar online poate fi însă mai ieftin decât unul la ghișeu, dar pentru asta e
nevoie să ai activat serviciul de internet banking al băncii tale. Comisioanele diferă în funcție
de banca și țara unde trimiți banii. În general, comisionul perceput de băncile din România
pentru un transfer bancar internațional este intre 0.10% si 0,15% din suma transferată, la
care se adaugă spezele SWIFT și alte comisioane externe.

Asta fără a pune la socoteală schimbul valutar, în cazul în care trebuie să îl faci. În
general, ca să faci un transfer bancar în euro, de exemplu, trebuie să ai un cont în euro. Pe de
altă parte însă, sunt bănci care permit schimbul valutar dintr-un cont în lei, dar la cursul
oficial al băncii, care cuprinde, de obicei, marja de profit menționată anterior.

Plata prin card bancar de debit sau credit

Plata cu cardul de debit sau de credit este o metodă destul de populară în rândul celor
care fac cumpăraturi online. Asta pentru că magazinele sunt interesate să faciliteze accesul la
produsele lor și oferă o interfață prin care se poate plăti direct cu cardul.

Imagine sugestivă

Atunci când plătești cu cardul pe internet, trebuie să furnizezi numărul cardului,


numele posesorului acestuia, data de expirare a cardului și codul CVV. Pentru siguranță,
băncile furnizează clienților săi, de obicei, prin SMS, o parolă unică pentru autorizarea
tranzacției sau acordă clienților un token care furnizeaza o parola unică. În cazul plăților pe
internet cu cardul nu se solicită codul PIN.

Majoritatea băncilor nu România nu percep niciun comision pentru plata cu cardul la


comercianți, dar în cazul în care transferul presupune schimb valutar, costul cumpărăturilor
tale poate crește.

Plata prin PayPal

Una dintre cele mai populare metode de a plăti pentru cumpăraturile făcute pe internet
este prin intermediul PayPal. Sunt numeroase magazine care oferă această modalitate de plată
pentru că este un instrument ușor de utilizat și sigur.

Imagine sugestivă

Comisioanele pot fi destul de mari, mai ales dacă implică schimb valutar, pentru că
banii sunt convertiți la cursul stabilit PayPal. Poți afla comisioanele și limitele de transfer
PayPal aici.

Ca să faci plăți prin PayPal este nevoie să îți creezi un cont, iar apoi poți face plăți și
transfera bani doar pe baza adresei de email.

Plata prin ramburs, la sosirea comenzii

Plata prin ramburs este preferată de peste 80% dintre românii care fac cumpărături
online.

Este o opțiune pe care nu o au însă cei care cumpără produse de pe site-urile din
străinătate, unde plata trebuie să fie făcută imediat ce comanda a fost lansată.
Imagine sugestivă

Retincența de a plăti online vine poate și din teama de a nu cădea pradă fraudelor
online. Tocmai de aceea, atunci când faci plăți pe internet, ar trebui să te asiguri că folosești o
metodă sigură din acest punct de vedere și respectă regulile pentru utilizarea serviciului de
internet și mobile banking și a cardurilor.

CAPITOLUL V. ARGUMENTE PRO ȘI CONTRA

ARGUMENTE PRO

1. La plata cu cardul economisiti timp. Astfel, puteti cumpara bunuri sau servicii
platind online chiar din propriul vostru camin, fara sa va deplasati la sediul vanzatorului. In
plus, puteti achita facturile chiar si la o ora tarzie a zilei scadente, fara sa mai fiti presati de
programul de lucru de la ghisee.

2. In cazul unui furt, nu pierdeti banii. Mai exact, daca portofelul va este furat, iar in
el nu aveti bani, ci carduri, acestea nu permit accesul imediat la bani, pentru ca sunt protejate
de un cod PIN. Mai mult, pentru a va asigura ca hotul nu va sparge codul PIN, puteti suna la
banca sa va blocheze contul. Acesta reprezinta un avantaj, fata de situatia in care pastrati banii
in portofel, pentru ca atunci nu mai pot fi recuperati.

3. Atunci cand platiti cu cardul nu mai trebuie sa cautati in buzunar monede pentru a


achita suma exacta sau pentru ca vanzatorul nu va poate da rest. Puteti plati fix cat valoreaza
bunul sau serviciul. Spre exemplu, daca un produs costa 37,89 de lei, veti plati exact aceasta
suma si nu una rotunjita, respectiv 38 de lei, asa cum se intampla atunci cand achitati cu bani
lichizi.

4. Anumite carduri ofera reduceri sau bonusuri. Daca banca de la care aveti cardul


are incheiat un parteneriat cu un magazin sau cu un restaurant, atunci cand platiti puteti
beneficia de o reducere.
Imagine sugestivă

ARGUMENTE CONTRA

1. Plata cu cardul nu este tocmai sigura. Desi exista numeroase filtre de securitate,


plata online cu cardul nu este foarte sigura. In situatia in care calculatorul este virusat, cel care
v-a "spart" codurile si parolele poate colecta toate informatiile personale, inclusiv pe cele
referitoare la contul bancar. Mai departe, "hotul informatic" (engl. hacker) poate goli contul,
iar intr-un asemenea caz banca nu va returneaza banii furati.

2. Detinerea unui card presupune si aplicarea unor comisioane de catre banca. Daca


vreti sa scoateti bani de pe card, atunci va trebui sa platiti un comision de retragere de
numerar, pe care bancile il percep. Astfel, suma pe care o veti incasa va fi mai mica. Totodata,
veti fi taxat cu un comision si atunci cand interogati soldul ca sa aflati cati bani aveti in cont.

3. Nu gasiti de fiecare data un bancomat in apropiere cand aveti nevoie de el. Acest
lucru poate fi considerat un dezavantaj al cardului, in conditiile in care aveti nevoie urgenta de
bani, dar nu ii puteti accesa. In general, bancile mici nu au o retea extinsa de bancomate.

4. Multi agenti economici nu ofera posibilitatea platii cu cardul. Mai precis, nu puteti
plati cu cardul la magazinele de cartier. Fiind afaceri mici, cele mai multe dintre ele nu au
instalate POS-uri (dispozitive care accepta plata cu cardul), din cauza costurilor ridicate pe
care acestea le presupun.
BIBLIOGRAFIE și WEBOGRAFIE

 https://www.educatiefinanciara.info/all-project-list/plata-prin-internet/
 https://www.referatele.com/referate/diverse/online10/Sisteme-electronice-
de-plati-referatele-com.php
 https://www.educatiefinanciara.info/all-project-list/mic-dictionar-de-plati/
 https://wise.com/ro/blog/metode-de-plata-online
 https://www.avocatnet.ro/articol_36877/Plata-cu-cardul-simpla-sau-
riscanta.html
 http://educatie-financiar-bancara.ro/informatii-utile/plata-prin-internet-
si-mobile-banking/

S-ar putea să vă placă și