Laborator 10.

Filtre de tensiune de tip RL

I. Noțiuni teoretice
În sistemele electronice, circuitele de filtrare, denumite și filtre, sunt utilizate pentru controlul
transmiterii informaţiei între un punct sursă și un punct destinație. Funcţia de filtrare, implementată
de către circuitul de filtrare, constă în permiterea trecerii informaţiei de la intrarea spre ieșirea sa,
numai dacă parametrii informaţiei respective satisfac anumite criterii de selecție.
În cazul filtrelor de tensiune, informația este reprezentată prin intermediul unei tensiuni
armonice, caracterizată de o anumită frecvență de repetiție f. Tensiunea respectivă trece prin filtrul
de tensiune numai dacă valoarea frecvenţei sale aparţine unui anumit domeniu de valori, denumit
banda de trecere (passband) sau bandă de frecvență a filtrului. Pe baza acestui criteriu de selecţie
a informaţiei, se disting 4 tipuri de filtre și anume:
• filtru trece jos (Low Pass Filter), la care banda de trecere este situată în domeniul valorilor
mici [0, f0];
• filtru trece sus (High Pass Filter), la care banda de trecere este situată în domeniul valorilor
mari [f0, ∞];
• filtru trece bandă (Band Pass Filter), la care banda de trecere este situată într-un domeniu
de valori limitat de două valori finite și mai mari decât zero, [fJ, fS];
• filtru oprește bandă (Band Stop Filter), la care banda de trecere este situată în exteriorul
unui domeniu de valori limitat de două valori finite și mai mari decât zero, [fJ, fS];
În clasificarea prezentată mai sus, frecvențele notate f0, fJ, fS reprezintă parametri ai filtrelor, a căror
semnificație depinde de tipul filtrului.
În regim armonic permanent, comportamentul unui circuit electronic este descris prin
intermediul unei funcții complexe, care are ca argument pulsația de lucru  a circuitului, denumită
funcției de transfer, notată H(j). Funcția de transfer a circuitului reprezintă un parametru al
circuitului în regim armonic, exprimată în general sub forma unui raport de două expresii reprezentate
în domeniul complex
Re A( ) + j  Im A( )
H ( j ) =
Re B( ) + j  Im B( )
și furnizează următoarele tipuri de informații:
• relația de legătură între amplitudinea mărimii electrice de ieșire, notată generic xO și
amplitudinea mărimii electrice de intrare, notată generic xI, unde x poate fi o tensiune (v), sau
un curent electric (i):

Xo = H ( j )  Xi

unde Xo și Xi reprezintă amplitudinea mărimii electrice de ieșire, respectiv amplitudinea

mărimii electrice de intrare.
• relația defazajului introdus de către circuitul electronic între mărimea electrică de ieșire și
mărimea electrică de intrare:

 Im A( )   Im B( ) 
H ( ) =  xO ( ) −  xO ( ) = arctg  − arctg 
 Re A( )   Re V ( ) 

unde  reprezintă pulsația de lucru,  = 2    f , iar f reprezintă frecvența de lucru a circuitului.

Comportamentul unui circuit poate fi descris grafic pe întreg domeniul de frecvențe de lucru
prin intermediul a două grafice, denumite caracteristici de funcționare, care sunt determinate pe baza
expresiei matematice a funcției de transfer. Astfel, graficul variației modulului funcției de transfer cu

-1-
 Laborator 10.
Filtre de tensiune de tip RL

frecvența de lucru a circuitului se numește caracteristică de frecvență, iar graficul variației

defazajului funcției de transfer cu frecvența de lucru a circuitului se numește caracteristică de fază.

1. Filtrul de tensiune trece jos (FTJ) de tip RL

Structura filtrului trece jos cu rezistor și bobină (RL) este prezentată în Figura 1. Filtrul este
compus dintr-un rezistor conectat în serie cu o bobină. Tensiunea de intrare a filtrului se aplică între
bobină şi masa circuitului, iar tensiune de ieşire este furnizată între terminalele rezistorului.

Figura 1. Filtru RL de tensiune de tip trece jos.

Comportamentul filtrului trece jos în regim armonic permanent poate fi analizat exprimând în
domeniul complex (în care componentele electronice ale circuitului sunt exprimate prin intermediul
impedanțelor electrice) tensiunea de ieşire în funcţie de tensiunea de intrare a acestuia. Se poate
demonstra că expresia matematică a funcției de transfer H(j) a filtrului trece jos de tip RL este
următoarea:

H ( j ) =
1
L
1+ j 
R

Valoarea amplitudinii Vo a tensiunii de ieşire în funcţie de amplitudinea Vi a tensiunii de intrare,

respectiv a defazajului introdus de filtru, în funcție de frecvența sa de lucru f, sunt prezentate în
Tabelul 1. Parametrul f0 indicat în tabel reprezintă unul din principalii parametri ai filtrului și se
numește frecvență de tăiere (cutoff frequency), aceasta fiind utilizată la stabilirea valorii benzii de
trecere a filtrului, notată cu B.

Tabelul 1: Valorile mărimilor electrice ale filtrului trece jos de tip RL

Valoarea amplitudinii Valoarea defazajului Valoarea frecvenței de Valoarea benzii de
tensiunii de ieșire a filtrului trece jos tăiere a filtrului trece trece a filtrului trece
filtrului trece jos jos jos
1
Vo =  Vi
 f 
2  f  definitie
1 +    H ( f ) = −arctg  f0 =
R B = 0  f0 
 f0   0
f 2   L

Din relaţiile de mai sus, se pot scoate în evidenţă diferite cazuri particulare, care permit
descrierea comportamentului filtrului din punctul de vedere al modificării amplitudinii tensiunii de
ieşire și a defazajului circuitului, în funcţie de frecvenţa tensiunii sinusoidale, aplicate la intrarea sa.
Aceste cazuri particulare sunt prezentate în Tabelul 2:

-2-
 Laborator 10.
Filtre de tensiune de tip RL

Tabelul 2: Comportamentul filtrului trece jos la variația frecvenței de lucru

Valoare frecvență Amplitudine tensiune ieșire Defazaj filtru trece jos

frecvențe joase: f→0 Vo = Vi  H ( f ) = −00

1
frecvența de tăiere: f = f0 Vo =  Vi  H ( f ) = −450
2

frecvențe înalte: f→∞ Vo = 0  H ( f ) = −900

În Figura 2 se prezintă caracteristicile de funcționare (de frecvență, respectiv de fază), a

filtrului trece jos.

Figura 2. Caracteristicile de funcționare ale filtrului trece jos

Pe baza rezultatelor prezentate mai sus, se constată că acest circuit permite trecerea spre
ieşirea sa doar a tensiunilor care au frecvenţe de valori mici (semnale de frecvenţă joasă). Doar în
acest caz, valoarea amplitudinii tensiunii de ieşire este aceeaşi cu valoarea amplitudinii tensiunii de
intrare a circuitului. Tensiunile care au frecvenţă de valoare mare nu trec prin acest circuit. Se
observă că pentru tensiuni de frecvenţă mare, valoarea amplitudinii tensiunii de ieşire tinde la zero.
Din acest motiv circuitul se numeşte filtru trece jos (trec prin circuit numai tensiuni de frecvenţă
joasă).

2. Filtrul de tensiune trece sus (FTS) de tip RL

Structura circuitului este prezentată în Figura 3. Filtrul este compus dintr-un rezistor conectat
în serie cu o bobină. Informaţia prelucrată este reprezentată de tensiunea sinusoidală vI, aplicată la
intrarea filtrului, între rezistorul R şi masa circuitului. Rezultatul prelucrării informaţiei de către filtru
este furnizat sub forma unei tensiuni de ieşire, notate vO – tensiunea filtrată, care este furnizată între
terminalele bobinei L.

Figura 3. Filtru RL de tensiune de tip trece sus.

Comportamentul filtrului trece sus în regim armonic permanent poate fi analizat pe baza
funcției sale de transfer H(j), care are următoarea expresie matematică:

-3-
 Laborator 10.
Filtre de tensiune de tip RL

H ( j ) =
1
R
1− j 
L

Valoarea amplitudinii Vo a tensiunii de ieşire în funcţie de amplitudinea Vi a tensiunii de

intrare, respectiv a defazajului introdus de filtru, în funcție de frecvența de lucru f, sunt prezentate în
Tabelul 3. Parametrul f0 indicat în tabelul respectiv reprezintă unul din principalii parametri ai filtrului
și se numește frecvență de tăiere, aceasta fiind utilizată la stabilirea valorii benzii de trecere a
filtrului, notată cu B.

Tabelul 3: Valorile mărimilor filtrului trece sus

Valoarea amplitudinii Valoarea defazajului Valoarea frecvenței de Valoarea benzii de
tensiunii de ieșire a filtrului trece sus tăiere a filtrului trece trece a filtrului trece
filtrului trece sus sus sus
1
Vo = Vi
f 
2  f0  definitie
1 +  0   H ( f ) = arctg  f0 =
R B =  f 0  0
 f   f  2   L

Din relaţiile de mai sus, se pot scoate în evidenţă diferite cazuri particulare, care permit
descrierea comportamentului filtrului din punctul de vedere al modificării amplitudinii tensiunii de
ieşire și a defazajului circuitului, în funcţie de frecvenţa tensiunii sinusoidale, aplicate la intrarea sa.
Aceste cazuri particulare sunt prezentate în Tabelul 4:

Tabelul 4: Comportamentul filtrului trece sus la variația frecvenței de lucru

Valoare frecvență Amplitudine tensiune ieșire Defazaj filtru trece jos
frecvențe joase: f→0 Vo = 0  H ( f ) = +900
1
frecvența de tăiere: f = f0 Vo =  Vi  H ( f ) = +450
2

frecvențe înalte: f→ Vo = Vi  H ( f ) = 00

În Figura 4 se prezintă caracteristicile de funcționare (de frecvență, respectiv de fază), a

filtrului trece sus.

Figura 4. Caracteristicile de funcționare ale filtrului trece sus

-4-
 Laborator 10.
Filtre de tensiune de tip RL

Pe baza rezultatelor prezentate mai sus, se constată că acest circuit permite trecerea spre
ieşirea sa doar a tensiunilor care au frecvenţe de valori mari (semnale de frecvenţă înaltă). Doar în
acest caz, după cum se observă, valoarea amplitudinii tensiunii de ieşire este aceeaşi cu valoarea
amplitudinii tensiunii de intrare a circuitului. Tensiunile care au frecvenţă mică nu trec prin acest
circuit. Se observă că pentru tensiuni de frecvenţă mică, valoarea amplitudinii tensiunii de ieşire tinde
la zero. Din acest motiv circuitul se numeşte filtru trece sus (trec prin circuit numai tensiuni de
frecvenţă înaltă).

-5-
 Laborator 10.
Filtre de tensiune de tip RL

II. Desfășurarea lucrării de laborator

Desfășurarea lucrării de laborator constă în realizarea unui filtru trece jos de tensiune,
respectiv a unui filtru trece sus. În acest scop, se vor parcurge următoarele puncte:
A. Filtru trece jos.
1. Se realizează filtrul trece jos de tensiune de tip RL din Figura 1 și se determină teoretic valoarea
frecvenței de tăiere f0 a filtrului. Se calculează valoarea teoretică a amplitudinii și a defazajului la
frecvența de tăiere, considerând tensiunea de intrare 1V. Valorile asftel obținute se trec in Tabelul 2.
2. Inițial sursa de tensiune vI din figură este reprezintă de o sursă de tensiune sinusoidală de 1V și
frecvența egală cu frecvența de tăiere anterior calculată. Se realizează o analiză tranzitorie (Time
Domain) pe 5 perioade de semnal, se reprezintă tensiune de intrare și cea de ieșire iar pe baza formelor
de undă se determină amplificarea și defazajul circuitului la frecvența de tăiere. Valorile obținute se
trec în Tabelul 2, în coloanele corespunzătoare.
3. Se schimbă sursa de tensiune sinusoidală cu o sursă de curent alternativ de 1V (VAC) și se
realizează o analiză în domeniul frecvență AC sweep de la 0.1Hz – 100MHz cu 100 puncte pe decadă.
Se vizualizează caracteristicile funcției de transfer – amplificare și fază, folosind funcțiile M() și P(),
aplicate tensiunii de ieşire vO. În cazul unui rezultat corect, graficele sunt de tipul celor prezentate în
Figura 2. Pe baza graficelor obținute se determină perechea amplitudine – fază la frecvența de tăiere
a filtrului. Rezultatele se trec în Tabelul 2.

B. Filtrul trece sus.

1. Se realizează filtrul trece sus de tensiune de tip RL din Figura 3, și se determină teoretic valoarea
frecvenței de tăiere f0 a filtrului. Se calculează valoarea teoretică a amplitudinii și a defazajului la
frecvența de tăiere, considerând tensiunea de intrare 1V. Valorile asftel obținute se trec in Tabelul 3.
2. Inițial sursa de tensiune vI din figură este reprezintă de o sursă de tensiune sinusoidală de 1V și
frecvența egală cu frecvența de tăiere anterior calculată. Se realizează o analiză tranzitorie pe 5
perioade de semnal, se reprezintă tensiune de intrare și cea de ieșire iar pe baza formelor de undă se
determină amplificarea și defazajul circuitului la frecvența de tăiere. Valorile obținute se trec în
Tabelul 3, în coloanele corespunzătoare.
3. Se schimbă sursa de tensiune sinusoidală cu o sursă de curent alternativ de 1V (VAC) și se
realizează o analiză în domeniul frecvență AC sweep de la 0.1Hz – 100MHz cu 100 puncte pe decadă.
Se vizualizează caracteristicile funcției de transfer – amplificare și fază, folosind funcțiile M() și P(),
aplicate tensiunii de ieşire vO. În cazul unui rezultat corect, graficele sunt de tipul celor prezentate în
Figura 4. Pe baza graficelor obținute se determină perechea amplitudine – fază la frecvența de tăiere
a filtrului. Rezultatele se trec în Tabelul 3.

-6-
 Laborator 10.
Filtre de tensiune de tip RL

Data
NUME GRUPA

Tabel 1. Valori componente

R [Ω] L [H]

Tabel 2. Rezultate filtru trece jos

f0
Vo teoretic H teoretic
Time domain Circuit Orcad

Forme de undă: tensiune intrare și tensiune de ieșire + cursoare pentru determinarea

amplificării și defazajului

Vo masurat H masurat
AC sweep Forme de undă: amplificare și fază + cursoare pentru determinarea amplificării și
defazajului la frecvența de tăiere

Vo masurat H masurat

Tabel 3. Rezultate filtru trece sus

f0
Vo teoretic H teoretic
Time domain Circuit Orcad

Forme de undă: tensiune intrare și tensiune de ieșire + cursoare pentru determinarea

amplificării și defazajului

Vo masurat H masurat
AC sweep Forme de undă: amplificare și fază + cursoare pentru determinarea amplificării și
defazajului la frecvența de tăiere

Vo masurat H masurat

-7-