Bancpost SA Raport Basel II Pillar3

CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE ................................................................................ 3

1.1 Cadrul Basel II ........................................................................................................................ 3
1.2 Implementarea cadrului Basel II in Bancpost SA .................................................................... 4
1.3 Dimensiunea Pilonului 3 ........................................................................................................ 4
1.4 Supraveghere si norme de consolidare .................................................................................. 5
2. ORGANIZAREA STRUCTURII DE CONDUCERE SI REGLEMENTARILE INTERNE PRIVIND
CADRUL DE ADMINISTRARE A ACTIVITATII BANCII ............................................. 6
3. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI ORGANIZAREA FUNCTIILOR SISTEMULUI DE CONTROL
INTERN ................................................................................................. 7
4. GESTIONAREA CAPITALULUI .......................................................................... 8
4.1 Cerinte minime de capital definitie ....................................................................................... 8
4.2 Fonduri proprii ....................................................................................................................... 9
4.3 Cerinte de capital conform Pilonului 1 ................................................................................. 10
4.4 Procesul Intern de Evaluare a Adecvarii Capitalului la Riscuri .............................................. 10
5. GESTIONAREA RISCURILOR PRZENTARE GENERALA ........................................ 12
5.1 Gestionarea riscurilor ........................................................................................................... 12
5.2 Politici de gestionare a riscurilor .......................................................................................... 12
5.3 Tipuri de risc ........................................................................................................................ 13
5.4 Organizare ............................................................................................................................ 15
6. TRANZACTII CU PARTILE AFILIATE................................................................. 17
7. RISCUL DE CREDIT ................................................................................... 19
7.1 Definitii si procese ............................................................................................................... 19
7.2 Expunerea la riscul de credit ................................................................................................ 27
7.3 Tehnici de diminuare a riscului de credit .............................................................................. 34
7.4 Necesarul de capital ............................................................................................................. 36
8. RISCUL DE PIATA ..................................................................................... 39
8.1 Definitie si principii .............................................................................................................. 39
9. RISCUL DE RATA DOBANZII IN AFARA PORTOFOLIULUI DE TRANZACTIONARE ......... 40
9.1 Definitie si principii .............................................................................................................. 40
10. RISCUL DE LICHIDITATE............................................................................ 41
10.1 Definitie si principii ............................................................................................................ 41
10.2 Rezerve de lichiditate ......................................................................................................... 41
11. RISC OPERATIONAL ................................................................................. 42
1
11.1 Definitie si proces .............................................................................................................. 42

11.2 Cerinta de capital ............................................................................................................... 44
12. ALTE RISCURI ........................................................................................ 45
12.1 Definitii............................................................................................................................... 45
12.2 Cerinta de capital ............................................................................................................... 45
13. STRUCTURA STIMULENTELOR / REMUNERARE ................................................ 47
13.1. Introducere ....................................................................................................................... 47
13.2. Sfera de cuprindere a politicii de remunerare.................................................................... 47
13.3. Principii de baza ale politicii de remunerare ...................................................................... 47
13.4. Guvernanta Politicii de Remunerare .................................................................................. 48
13.5. Comitetul de Remunerare ................................................................................................. 48
13.6. Remunerare ...................................................................................................................... 48
13.7 Remunerarea membrilor Consiliului de Administratie ........................................................ 50
13.8. Remunerarea populatiei-tinta ............................................................................................ 50
1. INFORMATII GENERALE
1.1 Cadrul Basel II
Bancpost SA (Banca) a aplicat normele cadrului Basel II din anul 2008. Noul cadru de adecvare a
capitalului a fost rezultatul necesitatii de a avea o abordare mai senzitiva asupra cerintelor de capital,
precum si de a imbunatati soliditatea si stabilitatea sistemului bancar international.
Cadrul Basel II se bazeaza pe 3 Piloni care se sustin reciproc in scopul alinierii cerintelor de
reglementare cu principiile economice de management al riscului::
Pilonul 1 defineste cerinta minima regulamentara de capital bazata pe principii, reguli si metode
care specifica si determina riscul de credit, riscul de piata si riscul operational cu care se
confrunta o institutie de credit in cursul operatiunilor sale. Aceste cerinte sunt acoperite de
fonduri proprii reglementate conform regulamentelor si instructiunilor Pilonului 1;
Pilonul 2 se refera la procesele interne pentru evaluarea adecvarii generale de capital in raport
cu riscurile (Procesul Intern de Evaluare Interna a Adecvarii Capitalului ICAAP). Pilonul 2
introduce totodata Procesul de Analiza si Evaluare de Supraveghere (SREP), care evalueaza
adecvarea capitalurilor proprii a institutiilor de credit;
Pilonul 3 este complementar primilor 2 piloni ai Basel II si se concentreaza pe cerintele minime
de transparenta si publicare pentru institutiile de credit, acoperind categoriile principale de
informatii legate de adecvarea capitalului si managementul riscurilor.
Cadrul Basel II imbunatatit si Directiva Europeana privind Cerintele de Capital (CRD III) din 2009 si
respectiv 2010 au fost adoptate ca raspuns la criza economica si financiara si au contribuit la intarirea
cerintelor de publicare si transparenta prin adaugarea informatiilor referitoare la portofoliul de
tranzactionare, securitizari, profilul de risc, guvernanta corporatista si sistemul de control intern si
structura stimulentelor si a remuneratiei.
Cadrul Basel III (Cadrul Basel II imbunatatit insotit de cadrul macro-prudential) adoptat in Decembrie
2010 defineste cerinte suplimentare de capital si de lichiditate care vor fi implementate progresiv.
Implementarea cadrului Basel III la nivelul legislatiei Uniunii Europene a fost realizata prin adoptarea
Directivei Europene privind Cerintele de Capital (CRD IV) precum si a Reglementarii comune asupra
Cerintelor de Capital (CRR)
Cerintele Pilonului 3 sunt preluate in urmatoarele reglementari legislative din Romania:
OUG 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, cu modificarile si completarile

ulterioare (OUG 99/2006);
Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) si al Comisiei Nationale de Valori Mobiliare
(CNVM.) nr.25/30/2006 privind cerintele de transparenta si de publicare pentru institutiile de
credit si firmele de investitii, cu modificarile si completarile ulterioare;
Regulamentul BNR nr.25/2010 pentru modificarea i completarea Regulamentului BNR nr.
18/2009 privind cadrul de administrare a activitatii instituiilor de credit, procesul intern de
evaluare a adecvarii capitalului la riscuri si condiiile de externalizare a activitatilor acestora, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Acest Raport este intocmit in conformitate cu reglementarile mai sus mentionate si se bazeaza pe
Situatiile financiare aferente exercitiului financiar incheiat la data de 31 Decembrie 2012. De la 1 ianuarie
2012 Banca a adoptat standardele de contabilitate IFRS.
Acest Raport a fost verificat si aprobat in cadrul Bancpost SA, in conformitate cu prevederile Politicii
privind informatiile supuse cerintelor de transparenta si de publicare conform Regulamentului BNR CNVM nr.25/30/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (Politica Pilonul 3).
Potrivit reglementarilor in vigoare, Raportul conform Pilonului 3 nu este auditat de auditorii externi ai
Bancii. Totusi, Raportul conform Pilonului 3 contine informatii incluse in Situatiile financiare auditate.
1.2 Implementarea cadrului Basel II in Bancpost SA

1.2.1 Riscul de credit
Incepand cu 1 ianuarie 2008, dupa implementarea normelor de tranzitie in 2007, Banca a aplicat noul
cadru (Basel II) privind cerintele de capital, optand pentru abordarea standard pentru riscul de credit.
Anterior, Banca a aplicat normele specifice in conformitate cu Basel I.
Urmand strategia Grupului Eurobank, Banca a implementat sistemele de rating si infrastructura IT
necesare abordarii bazate pe modele interne de rating. Abordarea bazata pe modele interne de rating de
baza va fi adoptata pentru portofoliul de clienti corporate, iar abordarea avansata bazata pe modele
interne de rating va fi adoptata pentru portofoliul de clienti retail. In 2012 Banca a calculat cerinta de
capital pentru riscul de credit potrivit abordarii standard.
1.2.2 Riscul de Piata
Banca utilizeaza abordarea standard pentru masurarea riscului de piata si pentru calcularea cerintei
minime de capital.
1.2.3 Riscul operational
In anul 2012 Banca a calculat cerinta de capital pentru riscul operational folosind abordarea indicatorului
de baza. Bancpost SA a continuat derularea programelor sale de risc operational, respectiv, RCSA
(autoevaluarea riscurilor operationale si a controalelor asociate), KRI (indicatori cheie de risc
operational) si RED-B (colectarea in istoric a evenimentelor de risc operational).
1.3 Dimensiunea Pilonului 3

Bancpost SA este o institutie de credit cu sediul in Romania si membra a Grupului Eurobank.
Banca este persoana juridica romana si este supravegheata de catre BNR si Autoritatea de Supraveghere
Financiara.
1.4 Supraveghere si norme de consolidare

Fiecare institutie de credit, persoana juridica romana asupra careia BNR exercita supravegherea la nivel
individual si/sau societate-mama la nivelul Romaniei asupra careia BNR exercita supravegherea la nivel
consolidat, trebuie sa indeplineasca cerintele prudentiale, prevazute la art.126 din OUG nr.99/2006
Bancpost SA nu este supravegheata de catre BNR la nivel consolidat sau sub-consolidat, in conformitate
cu prevederile Regulamentului BNR - CNVM nr.17/22/2006 privind supravegherea pe baza consolidata a
institutiilor de credit si firmelor de investitii, cu modificarile si completarile ulterioare, ci la nivel
individual.
Banca intocmeste situatii financiare la nivel individual in conformitate cu Standardele Internationale de
Raportare Financiara (IFRS) emise de IASB si adoptate de Uniunea Europeana si in mod specific potrivit
acelor standarde IFRS si interpretari IFRIC emise si in vigoare la data intocmirii Situatiilor financiare, sau
emise si adoptate inainte de a deveni obligatorii.
Situatiile financiare pentru exercitiul financiar incheiat la data de 31 decembrie 2012 includ date
comparative cu Situatiile financiare aferente exercitiului financiar incheiat la data de 31 decembrie 2011.
2. ORGANIZAREA STRUCTURII DE CONDUCERE SI REGLEMENTARILE INTERNE

PRIVIND CADRUL DE ADMINISTRARE A ACTIVITATII BANCII
Banca este organizata in conformitate cu sistemul unitar de administrare, structura de conducere fiind
compusa din consiliul de administratie, in calitate de organ cu functie de supraveghere, si conducatorii
bancii, in calitate de organ cu functie de conducere.
In aplicarea prevederilor in materie, structura de conducere a bancii a dezvoltat un cadru formal de
administrare, conducere si control a activitatii, adaptat la specificul, complexitatea si dimensiunea
organizatiei, cadru ce include aspecte privind (i) structura organizatorica a institutiei de credit, delegarea
responsabilitatilor functionale, pozitia in cadrul grupului din care face parte, (ii) responsabilitatile
structurii de conducere, (iii) sistemul de control intern, (iv) cerinte de publicare si de transparenta.
Informatii detaliate privind cadrul de administrare al bancii sunt incluse in manualul de guvernare
interna si reglementarile interne, periodic revizuite si amendate pentru a tine cont de schimbari ale
factorilor interni si externi cu impact in activitatea institutiei de credit.
Administrarea Bancpost S.A.
Potrivit prevederilor actului constitutiv, administrarea bancii este incredintata consiliului de
administratie, compus din minimum 7 (sapte) si maximum 13 (treisprezece) membri alesi de catre
adunarea generala ordinara a actionarilor. La data de 31 decembrie 2012, consiliul de administratie avea
in componenta 11 (unsprezece) membri, toti fiind inregistrati la oficiul registrului comertului.
Majoritatea membrilor consiliului de administratie este formata din administratori neexecutivi, un
membru fiind independent.
Informatii detaliate privind componenta nominala a consiliului de administratie la data de 31 decembrie
2012 sunt prezentate in anexa nr.1.
Conducerea Bancpost S.A.
Potrivit prevederilor actului constitutiv, banca este condusa de 5 (cinci) conducatori numiti de catre
consiliul de administratie, conducatorii bancii, in sensul reglementarilor in vigoare, fiind presedintele
executiv si 4 (patru) vicepresedinti executivi. Conducatorii coordoneaza activitatea zilnica a bancii, fiind
responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii bancii, pentru implementarea strategiei de
afaceri, in limitele obiectului de activitate al bancii, si angajeaza banca potrivit responsabilitatilor si
imputernicirilor stabilite de catre consiliul de administratie.
Conducatorii isi indeplinesc responsabilitatile - altele decat cele privind reprezentarea bancii - prin
intermediul comitetului executiv, constituit numai din conducatorii bancii si condus de presedintele
executiv al bancii. Conducatorii si, respectiv, comitetul executiv au competentele si responsabilitatile
astfel cum acestea sunt stabilite de catre actul constitutiv al bancii, de lege si de deciziile in acest sens
ale consiliului de administratie si reflectate in mod explicit in manualul de guvernare interna.
3. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI ORGANIZAREA FUNCTIILOR SISTEMULUI

DE CONTROL INTERN
Consiliul de Administratie stabileste si asigura implementarea de linii clare de responsabilitate si de
competenta in cadrul Bancpost SA, astfel incat personalul sa inteleaga si sa aplice politicile si
procedurile referitoare la competenta si responsabilitatile ce ii revin. Banca este organizata in divizii,
directii, servicii si birouri, la nivelul Centralei, si sedii secundare (unitati operationale) in teritoriu.
Bazandu-se pe buna practica internationala, sistemul de control intern al Bancii este un proces continuu,
la care participa Consiliul de Administratie, conducatorii si personalul Bancii. Cele cinci componente ale
sistemului de control intern si principiile aferente acestora, actionand sinergic si implementate intr-o
maniera integrata, au menirea sa asigure atingerea urmatoarelor categorii de obiective: (i) obiective de
performanta, prin desfasurarea tuturor activitatilor Bancii in conditii de eficienta si eficacitate, (ii)
obiective informationale, prin furnizarea de informatii credibile, relevante, complete si oportune
structurilor implicate in luarea deciziilor in cadrul Bancii, precum si utilizatorilor externi ai informatiilor,
(iii) obiective de conformitate, prin asigurarea respectarii in activitatea desfasurata a cadrului legal, a
politicilor si procedurilor interne.
Consiliul de Administratie organizeaza functiile sistemului de control intern potrivit prevederilor cadrului
de reglementare aplicabil, prin aprobarea structurii organizatorice a acestor functii, si se asigura ca
sistemul de control intern prevede o separare adecvata a atributiilor, avand ca scop prevenirea
conflictelor de interese.
a) Functia de administrare a riscurilor
Functia de administrare a riscurilor este organizata la nivel centralizat in cadrul Bancii, fiind
independenta prin linia directa de raportare catre Vicepresedintele Executiv responsabil de coordonarea
functiei de administrare a riscurilor si a functiei de conformitate. Functia de administrare a riscurilor are
in componenta functia de control al riscurilor pe fiecare linie de activitate, in baza deciziei de aprobare a
Consiliului de Administratie.
b) Functia de conformitate
Directia Conformitate actioneaza in calitate de functie fundamentala a sistemului de control intern, fiind
structura organizatorica din cadrul Bancii, independenta si permanenta, cu rolul principal de coordonare
a activitatii de conformitate la nivelul Bancii, si care functioneaza in baza Politicii si cadrului de
administrare a riscului de conformitate si a Mandatului Directiei Conformitate, avizate de Comitetul de
Audit si aprobate de Consiliul de Administratie. Ca functie fundamentala a sistemului de control intern,
Directia Conformitate asista organul cu functie de conducere al Bancii in identificarea, evaluarea,
monitorizarea, raportarea si administrarea eficienta a evenimentelor/ activitatilor/ proceselor susceptibile
de a genera risc de conformitate.
c) Functia de audit intern
Divizia Audit Intern reprezinta o functie fundamentala a sistemului de control intern, ce functioneaza pe
baza Statutului avizat de Comitetul de Audit si aprobat de Consiliul de Administratie. Divizia Audit Intern
este o functie permanenta, independenta, obiectiva si organizata in mod adecvat, menita a adauga
valoare si a imbunatati operatiunile Bancii. Divizia Audit Intern ajuta institutia de credit in indeplinirea
obiectivelor printr-o abordare sistematica si organizata de evaluare si imbunatatire a eficacitatii
proceselor de administrare a riscurilor, control si guvernanta.
4. GESTIONAREA CAPITALULUI
4.1 Cerinte minime de capital definitie
La 31 Decembrie 2012 cerinta de capital (Pilonul I) este calculata conform regulilor stabilite de Banca
Nationala a Romaniei, aliniate cu Directivele UE care reglementeaza adecvarea capitalului firmelor de
investitie si institutiilor de credit.
Institutiile de credit trebuie sa dispuna de fonduri proprii care sa se mentina in permanenta la un nivel
cel putin egal cu suma urmatoarelor cerinte de capital:
a) pentru riscul de credit si riscul de diminuare a valorii creantei aferente intregii activitati, cu
exceptia operatiunilor din portofoliul de tranzactionare, 8% din totalul valorilor ponderate la risc
ale expunerilor, calculate, dupa caz, in conformitate cu Regulamentul BNR - CNVM
nr.14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de
investitii potrivit abordarii standard, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) in ceea ce priveste portofoliul de tranzactionare, pentru riscul de pozitie, riscul de decontare si
riscul de credit al contrapartidei, cerintele de capital determinate potrivit Regulamentului BNR CNVM nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de
investitii;
c) pentru riscul valutar si riscul de marfa aferente intregii activitati, cerintele de capital determinate
potrivit Regulamentului BNR - CNVM nr. 22/27/2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de
credit si al firmelor de investitii; si
d) pentru riscul operational aferent intregii activitati, cerintele de capital determinate potrivit
Regulamentului BNR - CNVM nr. 24/29/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital
ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii pentru riscul operational.
Pentru calculul fondurilor proprii se iau in considerare urmatoarele:
Fondurile proprii de nivel 1 reprezinta o componenta a fondurilor proprii si cuprind:
a) capitalul social subscris si varsat, cu exceptia actiunilor preferentiale cumulative;
b) primele de capital aferente capitalului social integral incasate;
c) rezervele legale, statutare si alte rezerve, precum si rezultatul reportat pozitiv al exercitiilor financiare
anterioare, ramas dupa distribuirea profitului;
d) profitul net al ultimului exercitiu financiar, reportat pana la repartizarea sa conform destinatiilor
stabilite de adunarea generala a actionarilor, in limita sumei ce se intentioneaza a se repartiza pe oricare
dintre destinatiile prevazute la lit.a) lit.c).
Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii de nivel 1 se deduc urmatoarele elemente:
a) rezultatul reportat, reprezentand pierdere;
b) pierderea perioadei curente;
c) valoarea de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor necorporale;
d) operatiuni considerate in conditii de favoare in conformitate cu Regulamentul BNR - CNVM
nr.16/21/14.12.2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii;
e) 50% din filtrul prudential ajustat prin deducerea valorii impozitului amanat aferent majorarii
cumulative de dupa 2011 *)
Fondurile proprii de nivel 2 se compun din:

1) Fonduri proprii de nivel 2 de baza:
a) rezervele constituite din reevaluarea imobilizarilor corporale;
b) rezervele constituite din marcarea la piata a portofoliului disponibil pentru vanzare
c) titlurile pe durata nedeterminata si alte instrumente de aceeasi natura care indeplinesc conditiile
Regulamentului BNR CNVM nr. 18/23/14.12.2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de
credit si ale firmelor de investitii, cu modificarile si completarile ulterioare.
2) Fondurile proprii de nivel 2 suplimentar se compun din capitalul sub forma de imprumuturi
subordonate, contractate cu respectarea conditiilor prevazute de Regulamentul BNR - CNVM
nr.18/23/14.12.2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, cu
modificarile si completarile ulterioare.
3) 50% din filtrul prudential ajustat prin deducerea valorii impozitului amanat aferent majorarii
cumulative de dupa 2011 *)
4.2 Fonduri proprii

Tabelul de mai jos prezinta in sinteza structura fondurilor proprii ale Bancpost SA la sfarsitul anului
2012.
Capital nivel 1
Capital social
Prime de capital
Rezerva legal
Rezerva general de risc
Rezerva general
Rezultatul reportat
Interesul minoritar
Minus: Imobilizri necorporale
Minus: Alte deduceri din capitalul de nivel 1
Total capital nivel 1
(capital de baz)*
Capital nivel 2
mprumuturi subordonate eligibile
Rezerva din reevaluare active disponibile
spre vnzare
Total capital nivel 2
(fonduri proprii suplimentare)*
Minus Investiii n instituii financiare
(deineri peste 10%)
Fonduri proprii disponibile
31 December 2012
31 December 2011
1.350.245
81.133
40.756
41.583
67.565
(64.068)
(113.083)
(730)
1.350.245
81.133
40.756
41.583
72.035
(14.309)
(111.283)
(1.777)
1.403.402
1.458.385
442.870
433.192
8.016
(2.748)
450.886
430.444
1.854.288
1.888.829
4.3 Cerinte de capital conform Pilonului 1

Urmatorul tabel prezinta in forma sintetica cerintele de capital ale Bancpost SA la 31 Decembrie 2012:
Cerinte de capital pentru:
Risc de credit
Risc de piat
Risc valutar
Risc operational
Total cerinte de capital
31 Decembrie 2012
31 Decembrie 2011
480.178
4.193
141.064
625.436
535.065
4.355
6.876
143.396
689.692
24%
18%
8%
22%
17%
8%
Indicatori de solvabilitate:
Adecvarea capitalului*
Adecvarea capitalului de baz
Cerinta de adecvare a capitalului
*ncepnd cu 1 ianuarie 2012, BNR a introdus conceptul de filtre prudentiale (diferenta ntre ajustrile prudentiale
de valoare si ajustrile pentru deprecierea activelor), ca un element suplimentar de deducere din fondurile proprii.
n scopul mentinerii comparabilittii cu anul precedent (2011), Banca nu a luat n considerare filtrele prudentiale n
calculul indicatorilor de solvabilitate pentru anul 2012. Impactul pentru anul 2012, dac s-ar fi luat in calcul aceste
filtre, ar fi:
- Adecvarea capitalului: 15,22%;
- Adecvarea capitalului de baza: 13,36%
4.4 Procesul Intern de Evaluare a Adecvarii Capitalului la Riscuri

(ICAAP din eng. Internal Capital Adequacy Assessment Process)
4.4.1 Proiectarea ICAAP
Procesul ICAAP este proiectat in Bancpost SA in conformitate cu abordarea Pilon I+ descrisa la art. 71
din Regulamentul BNR nr. 18/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, care mentioneaza:
a) utilizarea rezultatelor produse de metodologiile reglementate pentru calculul cerintelor de capital
aferente riscurilor prevzute de Regulamentul BNR/CNVM nr. 13/18/2006, aprobat prin Ordinul
presedintelui Consiliului de administratie al BNR si al presedintelui CNVM nr. 10/107/2006, si
luarea n considerare a unor riscuri precum riscul de concentrare, riscul rezidual rezultat din
utilizarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit si din operatiuni de securitizare sau riscul
de rat a dobnzii din activitti n afara portofoliului de tranzactionare. n cazul utilizrii acestei
abordri, institutiile de credit trebuie s demonstreze c au analizat toate riscurile
nereglementate de regulamentul mentionat si au constatat c acestea sunt fie absente, fie
nesemnificative sau au calculat o cerint de capital care s-a adugat celei stabilite n baza
Regulamentului Bncii Nationale a Romniei si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr.
13/18/2006, aprobat prin Ordinul presedintelui Consiliului de administratie al Bncii Nationale a
Romniei si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 10/107/2006;
b) utilizarea de metodologii diferite pentru diferitele tipuri de riscuri si calcularea unei sume a
cerintelor de capital rezultate. n acest sens, pentru un anumit tip de risc, institutiile de credit
pot utiliza alte metodologii dect cele utilizate n scopurile determinrii cerinnelor minime
reglementate de capital;
c) utilizarea de metodologii complexe
10
Necesarul de capital aferent riscurilor reglementate de Pilonul I reprezinta maximul dintre necesarul de
capital calculat conform abordarii Pilonului I si necesarul de capital calculat in conformitate cu
abordarile Pilonului II descrise in continuare in acest capitol.
Necesarul de capital aferent riscurilor care nu sunt reglementate de Pilonul I sunt calculate conform
abordarilor Pilonului II descrise in continuare in acest capitol
Cerinta de capital rezultata este apoi evaluata fata de capitalul intern.
Pentru anumite tipuri de riscuri acoperite de ICAAP, urmand practicile locale si regionale, precum si
recomandarile Comitetului de la Basel, Banca nu aloca capital intern in baza unor metode
specifice/modele de capital:
Unele riscuri sunt dificil de cuantificat din cauza lispei de date istorice sau sigure
Pentru anumite riscuri, practicile de modelare a capitalului nu au fost dezvoltate sau nici
macar initiate in domeniul financiar (risc reputational, risc residual)
Pentru anumite riscuri se considera ca alocarea de capital nu este o masura adecvata in

cadrul ICAAP (riscul de lichiditate)
Anumite tipuri de riscuri sunt dj acoperite de cerintele de capital reglementat (de ex.
Riscul legal este parte a riscului operational)
In sustinerea celor de mai sus, Comitetul de la Basel explica in documentul emis in anul 2009 Range of
practices and issues in economic capital frameworks la pagina 6, recomandarea 4 faptul ca nu toate
riscurile pot fi cuantificate in mod direct. Riscurile semnificative care sunt dificil de cuantificat intr-un
cadru privind capitalul economic (ex. riscul de lichiditate, riscul reputational) ar trebui sa fie gestionate
cu ajutorul unor controale compensatorii (analize de senzitivitate, scenarii de criza, sau controale
similare), precum si la pagina 12, al treilea paragraf, faptul ca unele riscuri sunt considerate de banci ca
fiind mai bine gestionate prin implementarea unor proceduri de control in vederea reducerii riscului,
sau/si prin elaborarea unui plan de finantare de rezerva (ex riscul de lichiditate). Prin urmare, nu se
aloca capital pentru astfel de riscuri.
Banca va avea o abordare conservatoare in ceea ce priveste riscurile greu de cuantificat si va aloca
buffere de capital intern in vederea acorperirii riscurilor respective. In vederea asigurarii unei
scalabilitati, bufferul de capital va fi calculate ca un procent aplicat asupra cerintelor de capital calculate
in cadrul Pilonului 1.
Necesarul de capital intern este comparat cu capitalul intern disponibil al Bancii.
In conformitate cu prevederile art. 68 alin. 1 din Regulamentul BNR nr. 18/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, Institutiile de credit sunt responsabile de procesul intern de evaluare a adecvarii
capitalului la riscuri, precum si pentru stabilirea unor cerinte de capital intern care sa fie conforme cu
profilul lor de risc si cu mediul in care acestea isi desfasoara activitatea.
Procesele prin care se evalueaza riscurile, se stabilesc apetitul la risc si profilul de risc tinta si prin care
se evalueaza profilul de risc curent precum si procesul ICAAP (determinarea necesarului de capital,
efectuarea de scenarii de criza si planificarea capitalului) sunt interconectate iar informatia este
distribuita pentru a se asigura ca:
toate riscurile semnificative sunt identificate in timp util;
Capitalul intern disponibil este la un nivel adecvat in prezent si in viitor
Toate masurile de diminuare a riscurilor sunt intreprinse intr-o maniera preventiva atat cat este
permis de incertitudinile mediului economic si de afaceri.
11
Banca nu ia in considerare niciun efect de diversificare sau corelare, avand astfel o abordare mai
conservatoare.
5. GESTIONAREA RISCURILOR PRZENTARE GENERALA

5.1 Gestionarea riscurilor
Banca urmareste sa adopte cele mai bune practice cu privire la guvernanta corporativa, luand in
considerare toate cerintele de reglementare si liniile directoare relevante, asa cum au fost stabilite de
Comitetul de Supraveghere Bancara de la Basel, Comitetul Supraveghetorilor Bancari din Europa, Banca
Nationala a Romaniei, precum si orice decizie a autoritatilor competente care supravegheaza Banca.
Structura organizationala a Bancii de gestionare a riscurilor va asigura existenta unor linii clare de
resonsabilitate, segregarea eficienta a sarcinilor si prevenirea conflictelor de interese la toate nivelurile,
inclusiv Consiliul de Administratie, conducerea executive, precum si intre clientii sai si orice alta parte
interesata.
In cadrul Bancii, activitatile de gestionare a riscurilor se desfasoara la urmatoarele niveluri:
La nivel strategic vizeaza functiile de gestionare a riscurilor exercitate de Consiliul de
Administratie
La nivel tactic vizeaza functiile de gestionare a riscurilor exercitate de catre Comitetul Executiv
si de catre Comitetul de Risc.
La nivel operativ (al liniilor de business) vizeaza gestionarea riscurilor in locul in care ele sunt
in fapt create. Activitatile relevante sunt desfasurate de persoane care asuma riscuri in numele
organizatiei. Gestionarea riscurilor la acest nivel este implementata prin intermediul controalelor
corespunzatoare incorporate in procedurile operationale relevante si liniilor directoare stabilite
de management.
5.2 Politici de gestionare a riscurilor

Consiliul de Administratie este raspunzator de aprobarea si revizuirea periodica a strategiei de risc si a
principalelor politici ale Bancii, in timp ce Comitetul de Risc aproba, in baza delegarii de competente de
la Consiliul de Administratie, toate politicile Bancii care vizeaza gestionarea riscurilor.
Structura de conducere este raspunzatoare de implementarea strategiei de risc aprobate de catre
Consiliul de Administratie si de dezvoltarea politicilor de identificare, masurare, monitorizare si
controlare a riscului. Aceste politici si proceduri se refera la risc in toate activitatile Bancii, atat la nivel
individual cat si la nivel de portofoliu.
Bancpost SA identifica si gestioneaza riscurile inerente tuturor produselor si activitatilor. Banca se
asigura ca riscurile legate de produse noi, tranzactii sau activitati fac obiectul unor proceduri si
controale adecvate inainte de implementare sau aplicare si ca acestea sunt aprobate in prealabil de
Consiliul de Administratie sau de comitetul competent in domeniul respectiv.
Banca isi asuma riscuri pe care le intelege bine si pe care le poate gestiona in mod adecvat, fie individual
sau la nivelul intregului portofoliu. Daca este eficient si accesibil sa faca acest lucru, Bancpost SA isi
asuma expunerea la aceste riscuri.
12
Bancpost SA detine o functie de administrare a riscului independenta si cu resurse corespunzatoare,

care este in mod clar separata de orice decizie de afaceri.
5.3 Tipuri de risc

In cadrul procesului de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri, Banca a identificat urmatoarele riscuri
ca fiind semnificative, necesitand in consecinta alocare de capital:
Subgrup
1.1
Categorie de risc
1.2
Risc de piata
1.3
Riscul Operational
2.1
Riscuri rezultate din

aplicarea unor abordari
mai putin sofisticate
Subestimarea pentru
pierderea in caz de
nerambursare in
conditii de criza
Riscul rezidual aferent
tehnicilor de diminuare
a riscului de credit
2.2
2.3
2.4
Riscul de credit
Riscurile generate de
activitatea de creditare
in valuta a debitorilor
expusi la riscul valutar.
Aspecte avute in vedere in determinarea

gradului de semnificatie
Riscul este considerat semnificativ conform
Reg. 18/2009
Genereaza 40.36% din cerinta de capital
intern disponibil la 31 dec 2012 (peste
pragul de 10%)
Reg. 18/2009

Reg. 18/2009
Genereaza 11.85% % din cerinta de capital
intern disponibil la 31 dec 2012 (peste
pragul de 10%)
Reg. 18/2009.
Reg. 18/2009.
Tratament aferent Pilon II

Abordare definita intern.
Cerinta de capital aferenta Pilon II este
calculata ca cerinta de capital in baza
metodologiei aferenta abordarii standard
utilizand rezultatele scenariului de criza.
Cerinta de capital aferenta Pilon II este
calculata ca valoarea maxima rezultata din
calulul FX VaR/ trading book VaR si efectul
scenariilor de criza.
Cunatificare in baza scenariilor de criza
conform Normei privind simularile de criza.

5% din cerinta de capital pentru Pilonul I
aferenta riscului operational si de credit.
aferenta riscului de credit.
Banca este expusa la riscul residual ce

decurge din tehnicile de diminuare a riscului
de credit eligibile utilizate in abordarea
standard (conform prevederi Reg. BNR
19/2006);
Cea mai semificativa sursa de risc rezulta din
ponderilde de risc reduse atribuite
expunerilor de tip residential (35%) si
modului in care banca se conformeaza cu
creintele de eligibilitate ale CRMs (valid din
punct de vedere legal si executoriu, evaluare,
asigurare, cerinte de administrare a riscului)
Reg. 18/2009.

Cuantificare in baza scenariilor de criza
conform Normei privind simularile de criza.
Mai mult de 50% din portofoliul de credite al

bancii este aferent debitorilor expusi la riscul
valutar conform definitiilor reglementate si
interne.
Reg. 18/2009.

aferenta riscului de credit calculata pentru
creditele in valuta acordate debitorilor expusi
la riscul valutar.
13
Subgrup
3.1
Categorie de risc
3.2
Riscul de concentrare
3.3
Riscul de lichiditate
3.5
Riscul de activitate
(inclusive riscul
strategic)

Reg. 18/2009
3.4
Risc reputational
4.1
Riscul mediului de
reglementare
Riscul mediului de
desfasurare a activitatii
Riscul mediului
economic (inclusiv
riscul macroeconomic)
Riscul reputational este un risc important

pentru orice institutie financiara;
Reg. 18/2009
Risc semnificativ avand in vedere
incertitudinile aferente mediului de
reglementare si de afaceri in care Banca
opereaza precum si noul set de reglementari
ce urmeaza a fi implementat (Basel III/CRD
IV etc).
Reg. 18/2009
4.3
4.2
Riscul de rata a
dobanzii din activitati in
afara portofoliului de
tranzactionare
Aspecte avute in vedere in determinarea

gradului de semnificatie
Reg. 18/2009.
Riscul de rata a dobanzii afferent activitatii in
afara portofoliului de tranzactionare este o
component semnificatica a riscului de piata
si va fi considerat semnificativ in mod
permanent (ca risc afferent Pilonului II).
Riscul de concentrare pe sectoare de
activitate sau pe expuneri individuale este
considerat un risc semnificativ in cadrul
ICAAP.
Reg. 18/2009.
Reg. 18/2009.
Riscul este semnificativ pentru activitatea
oricarei banci comerciale (dependent de
depozitele atrase de la clientele pentru
finantarea activelor pe termen lung/mai putin
lichide).
Tratament aferent Pilon II

Abordare definita intern in baza rezultatelor
aplicarii metodologiei reglementate de BNR
dar utilizand scenarii de criza.

Metodologia Bank of Spain (capital
suplimentar calculate in baza nivelului
indicatorului HHI level).
Desi riscul de lichiditate este parte a ICAAP,

Banca nu considera ca alocarea de capital este
o masura corespunzatoare, aceasta
asigurandu-se prin mentinerea unui nivel
adecvat al rezervei de lichiditate destinata
acoperirii necesarului de lichiditati intr-o
perioada de supravieturie pe timp de criza de
30 de zile.
Cantitativ
i.
Gap de lichiditate
ii.
Indicatori de risc de lichiditate
iii.
Sistem de avertizare timpurie
iv.
Scenarii de criza care determina
nivelul necesar al rezervei de
lichiditate si capacitate de
contrabalansare
Calitativ
i.
Politici si proceduri
ii.
Monitorizare si raportare
iii.
Planuri pentru situatii de criza
Abordare definita intern
VaR pentru riscul de afaceri in conditii de
criza conform Normei privind simularile de
criza
Cantitativ
Buffer general de capital egal cu 2% din
cerinta totala de capital pentru Pilonul I.
Calitativ
i.
Masuri pe baza proceselor definite
ii.
Stabilirea de limite
iii.
Monitorizarea si raportarea catre
Management
14
5.4 Organizare
In cursul anului 2012, Banca a adoptat un sistem eficient de guvernanta a riscurilor, in baza unor roluri
si responsabilitati clar atribuite in acest sens.
Consiliul de Adminsitratie
Prerogativele si responsabilitatile Consiliului de Administratie privind viziunea strategica, supravegherea
si monitorizarea procesului de implementare a strategiei si a politicilor, responsabilitatea finala pentru
sistemul de administrare a riscurilor, inclusiv in ceea ce priveste procesul intern de evaluare a adecvarii
capitalului la riscuri sunt urmatoarele:
dezvolta si mentine un sistem solid de control intern; organizeaza functia de administrare a
riscurilor, functia de conformitate si functia de audit intern, potrivit prevederilor cadrului de
reglementare aplicabil;
aproba strategiile privind administrarea riscurilor si stabileste apetitul la risc sau toleranta la risc
al/a Bancii;
monitorizeaza si evalueaza periodic eficacitatea cadrului si a practicilor de administrare a
activitatii Bancii;
analizeaza rapoartele privind deficientele majore ale sistemului de control intern si analizeaza
rezultatele evaluarii adecvarii controalelor interne;
aproba procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri, precum si Planul privind
capitalul Bancii;
aproba, in prealabil, orice operatiune care conduce la inregistrarea sau derecunoasterea unei
expuneri fata de o persoana aflata in relatii speciale cu Banca, ce depaseste pragul prevazut de
normele interne, precum si orice operatiune de acest tip care prezinta in alt fel un risc deosebit;
analizeaza informatiile prezentate de Comitetul de Risc referitoare la aspecte relevante ale
cadrului general privind simularile de criza, fluxurile operationale si concluziile aferente si
aproba cadrul general privind simularile de criza; Consiliul de Administratie are
responsabilitatea finala in ceea ce priveste cadrul general privind simularile de criza;
ia masuri, dupa caz, in functie de nivelul expunerii la risc demonstrat de catre simularile de
criza, precum si in functie de obiectivele si de tolerantele la risc stabilite;
aproba externalizarea activitatilor Bancii, in conditiile legii.
Consiliul de Administratie va putea constitui, prin intermediul unei/ unor decizii in acest sens, comitete
in subordinea sa, formate din membri ai Consiliului de Administratie, care sa il asiste in indeplinirea
responsabilitatilor ce ii revin in conformitate cu reglementarile in vigoare.
Comitetul de Risc
Functia Comitetului de Risc este de a asista Consiliul de Administratie in indeplinirea atributiilor ce ii
revin pe linia supravegherii/ administrarii riscurilor. In acest scop, responsabilitati relevante alocate
Comitetului de Risc includ, printre altele, urmatoarele:
analizeaza si monitorizeaza conformarea Bancii la reglementarile interne si externe in materie de
administrare a riscurilor semnificative si formuleaza recomandari corespunzatoare in acest
sens;
avizeaza strategiile privind administrarea riscurilor, ce urmeaza a fi prezentate Consiliului de
Administratie spre aprobare si, periodic, cel putin o data pe an, le revizuieste si prezinta
Consiliului de Administratie propunerile de amendare a acestora;
15
asigura dezvoltarea de politici adecvate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si

controlul riscurilor semnificative si prezinta Consiliului de Administratie informari suficient de
detaliate si oportune, care sa permita acestuia sa cunoasca si sa evalueze performanta
conducerii in monitorizarea si controlul riscurilor semnificative, potrivit politicilor aprobate;
informeaza Consiliul de Administratie asupra problemelor si evolutiilor semnificative care ar
putea influenta profilul de risc al Bancii si raporteaza Consiliului de Administratie orice situatii
care pot avea impact asupra riscurilor semnificative cu care se confrunta Banca si formuleaza
recomandari pentru modificarea in consecinta a politicilor privind administrarea riscurilor;
aproba toate politicile in materie de riscuri, privind procesele de asumare, identificare,
masurare, control si raportare a riscurilor stabilite prin Profilul de risc al Bancii; revizuieste in
mod sistematic si regulat, cel putin o data pe an, politicile mai sus mentionate;
asigura implementarea strategiilor, politicilor si proceselor privind riscurile;
analizeaza rapoartele furnizate in mod regulat cu privire la masurarea, evaluarea si raportarea
dimensiunilor, compozitiei si calitatii expunerilor, care reflecta profilul de risc si cerintele de
capital;
aproba si revizuieste politicile, metodologiile, ipotezele si procedurile privind procesul intern de
evaluare a adecvarii capitalului Bancii;
revizuieste in mod periodic toate concentrarile de credit cu caracter material, in conformitate cu
politicile si procesele de administrare a riscului, care stabilesc praguri pentru concentrarile de
credit acceptabile si mecanisme de raportare in acest sens;
aproba cadrul general privind simularile de criza si prezinta Consiliului de Administratie
informatii relevante cu privire la cadrul general privind simularile de criza, fluxul de lucru si
concluziile aferente;
initiaza si proiecteaza procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri; analizeaza
rezultatele procesului intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri si revizuieste acest
proces, atunci cand este necesar;
stabileste strategii si politici eficace pentru a mentine, pe o baza continua, un nivel, o structura
si o distribuire atat a capitalului rezultat in urma aplicarii procesului intern de evaluare a
adecvarii capitalului la riscuri - capital intern - , cat si a fondurilor proprii, corespunzatoare
pentru acoperirea riscurilor la care este expusa Banca.
Comitetul de Credite
Comitetul de Credite gestioneaza si monitorizeaza portofoliul de credite al Bancii, mentinandu-l in
limitele expunerii de credit, si urmarind totodata indeplinirea obiectivelor Bancii. Functiile principale ale
Comitetului de Credite sunt:
gestionarea curenta a portofoliului de credite al Bancii;
monitorizarea portofoliului de credite al Bancii cu scopul mentinerii acestuia in limitele stabilite
de Consiliul de Administratie;
analiza portofoliului de credite al Bancii prin prisma raportului dintre risc si venit;
administrarea riscurilor bancare de credit.
Comitetul de Credite Neperformante
Functia principala a Comitetului de Credite Neperformante este de a asigura un proces adecvat de
recuperare la nivelul portofoliului general de credite neperformante, cu exceptia creditelor de consum.
Functia principala a Comitetului de Credite Neperformante consta in analiza si luarea de decizii privind
propunerile legate de creditele neperformante, intocmite si prezentate de Directia Credite
16
Neperformante. Principalele responsabilitati ale Comitetului de Credite Neperformante includ, printre

altele, urmatoarele:
actiuni de remediere / stabilirea strategiei si a planului de actiuni specifice, reesalonarea /
restructurarea datoriilor;
stingerea debitului pe cale amiabila (reducerea dobanzii - standard si penalizatoare - si
amanarea platii principalului);
eliberarea de garantii ca urmare a rambursarii partiale a datoriilor aferente;
vanzarea activelor fixe ipotecate sau a activelor gajate, pentru recuperarea partiala a datoriilor;
executarea garantiilor si sechestrarea bunurilor;
abandonarea colectarii de creante irecuperabile;
stergerea dobanzii si a comisioanelor, precum si stergerea principalului;
aprobarea cheltuielilor legate de recuperare si de procesele de solutionare a litigiilor.
Informatii detaliate privind cadrul de guvernanta a riscurilor din perspectiva responsabilitatilor alocate
corespunzator nivelurilor de competente/ comitetelor sunt incluse in Manualul de Guvernare Interna al
Bancii.
6. TRANZACTII CU PARTILE AFILIATE

Prtile sunt considerate afiliate n cazul n care una dintre prti are capacitatea de a controla cealalt
parte sau s exercite o influent semnificativ asupra acesteia n luarea deciziilor financiare sau de
functionare. Societatea mam a Bncii este Eurobank Ergasias SA (Grecia) (Banca-mama)
Structura acionariatului Eurobank Ergasias S.A.
Pan la data de 23 iulie 2012, Eurobank Ergasias S.A. a fost membr a EFG Group, care detinea 44,70%
din actiunile ordinare si din drepturile de vot ale Bncii, prin intermediul filialelor detinute n totalitate de
ctre societatea mam.
Pe 23 iulie 2012, 43,55% din actiunile ordinare si drepturile de vot detinute de EFG Group au fost
transferate ctre zece entitti legale, fiecare dintre ele achizitionnd 4,4%, n timp ce EFG Group a rmas
ca si actionar minoritar cu 1,15%. Aceste entitti au declarat formal ca sunt independente una fat de
cealalt. Prin urmare, ncepnd cu 23 iulie 2012, Eurobank a ncetat s se mai afle sub controlul
grupului EFG si nu va mai fi consolidat n situatiile financiare ale grupului EFG. n plus, numele Bncii a
fost amendat, astfel nct s nu mai includ sufixul EFG.
Conducerea include membrii Consiliului de Administraie, Comitetului Executiv, conducerea
Departamentelor Juridic, de Conformitate i Audit Intern precum i rudele de grad 1 ale acestora.
Banca, n desfurarea normal a activitii, ncheie diverse tranzacii bancare cu prile afiliate. Acestea
includ credite, depozite i tranzacii n moned strin, achiziii de alte servicii i vnzari de credite.
Aceste tranzacii sunt ncheiate la preurile normale de pe pia.
17
Volumul tranzaciilor cu pri afiliate, soldurile existente la sfrit de an i cheltuiala i venitul aferent
anului sunt detaliate n continuare:
Conducere
Acionari
2012
Alte entiti
grup*
6.874
-
625.246
54.595
80.188
8.568
-
7.447
15
-
50.617
15.008
43.974
1.103.200
274
4.972
-
448.443
443.345
88.357
584.264
311.033
19.292
-
5.430
-
16.012
698.260
11.073
96.806
1.350.459
149.439
5.845
-
Conducere
Actionari
2012
Alte
Entitati
Grup*
Conducere
Actionari
2011
Alte
Entitati
Grup*
Profit si pierdere
Venituri din dobanzi
Cheltuieli cu dobanzi
Venituri / (pierderi) nete din tranzacii
Venituri din speze si comisioane
Cheltuieli cu speze si comisioane
Alte venituri operationale
Alte cheltuieli operationale
322
258
3
23
22
15,629
19,986
(70,779)
766
1,147
-
13,419
54,007
11,769
48
4,166
47,087
415
390
8
9
7
1,559
25,259
370,098
77
979
-
90,622
135,676
(1)
20,392
7,419
326,411
50,502
Angajamente
Garantii
192
-
575,731
589,163
2,632
370,339
-
1,486,560
784,354
-
Active
Credite i avansuri acordate Bncilor
Credite i avansuri acordate clientelei
Active tranzacionabile
Titluri devaloare disponibile spre vnzare
Ali debitori
Instrumente financiare derivate
Datorii
Depozite ale altor bnci
Depozite ale clientelei
7.470
Alte fonduri mprumutate
Instrumente de datorie
Ali creditori
1
* Nu includ entiti cu influent semnificativ
Conducere
Acionari
2011
Alte entiti
grup*
* Nu includ entitati cu influenta semnificativa
Remunerarea membrilor cheie din conducere
2012
2011
13,009
13,531
18
7. RISCUL DE CREDIT
7.1 Definitii si procese
7.1.1 Definitii
Riscul de Credit riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si capitalului, ce rezulta din
neindeplinirea de catre un debitor a termenilor oricarui contract cu institutia sau, altfel spus,
nerespectarea clauzelor asa cum s-a convenit. Acesta include, de asemenea:
- Riscuri generate de activitatea de creditare in valuta a debitorilor expusi la riscul valutar
riscul actual si viitor de afectare negativa a profitului si capitalului ce rezulta din neplata de catre
un debitor ca urmare a unor fluctuatii adverse ale cursului de schimb al valutei in care este
denominata rata de plata a creditului iar respectivul soc valutar nu poate fi absorbit de fluxurile
de numerar ale debitorului
- Riscul rezidual - riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si capitalului ce
rezulta din faptul ca tehnicile recunoscute de masurare si diminuare a riscului utilizate (de
exemplu: colaterale, garantii, acorduri de compensare) se dovedesc mai putin eficiente decat se
asteapta.
- Riscul de concentrare - este recunoscut faptul ca sursa-cheie a concentrarii riscului este
concentrarea riscului de credit, care este definit ca fiind riscul actual sau viitor de afectare
negativa a profiturilor si capitalului ce rezulta din riscul de materializare concomitenta a
pierderilor datorate atat corelatiei dintre expuneri cat si din cauza expunerilor mari pe o singura
entitate.
7.1.2 Aprobare
Banca are un proces bine definit de aprobare a creditelor noi cat si a modificarilor termenilor de
creditare, a reinnoirii si a refinantarii creditelor existente. Aprobarea creditelor in Bancpost SA se face cu
respectarea principiului celor patru ochi.
In Bancpost SA exista diferite niveluri de aprobare a creditelor in functie de expunerea pe client/grup de
clienti, de gradul de acoperire cu garantii si, in cazul creditelor acordate companiilor corporate, de
maturitate si de ratingul clientului. La toate nivelurile de aprobare este necesara intrunirea cvorumului
unanim al membrilor participanti in comitetele respective.
Bancpost SA limiteaza expunerea la riscul de credit prin stabilirea si revizuirea periodica a limitelor
maximale acordate nivelurilor de autoritate ale Bancii cu competente de aprobare, in functie de suma si
conditiile de creditare, tipul facilitatilor de credit (limite de creditare, utilizarea sumelor aprobate,
eliberarea/inlocuirea garantiilor existente sau restructurarea facilitatilor de credit) si in functie de
contrapartida.
In scopul limitarii riscului de credit, politicile de personal si creditare ale Bancii stabilesc ca personalul
implicat n activitatea de creditare sa aiba experien corespunztoare dimensiunii i complexitii
operaiunilor n legtur cu care acesta are competene.
In functie de anumite particularitati ale facilitatilor de creditare, Banca stabileste si revizuieste cu
regularitate restrictiile aferente procesului de creditare, cum ar fi cerinta de a solicita opinia
departamentelor avand expertiza in domeniul comertului international, opinia departamentului Resurse
19
Umane in ceea ce priveste creditele acordate agajatilor precum si opinia Diviziei Juridice pt asigurarea
derularii activitatii de creditare in conformitate cu cadrul legal relevant
Stabilirera unor criterii sanatoase si bine definite de acordare a creditelor este un principiu esential in
activitatea de creditare.
Consideratii specifice portofoliului de credite pentru companii
Competentele de aprobare fac obiectul revizuirilor periodice ce asigura adaptarea la dinamica mediului
de afaceri.
In ceea ce priveste instrumentele de evaluare a riscului de credit aferent portofoliului de companii
Bancpost SA utilizeaza patru tipuri de astfel de sisteme:
1. Ratingul conceput pe baza Normelor Bancii Nationale a Romaniei in vigoare referitoare la
constituirea de provizioane specifice de risc si implicit la evaluarea performantei financiare a
clientilor persoane juridice
2. Ratingul conceput pe baza expertizei Grupului EFG Eurobank (11 clase de rating).
3. Metodologia de rating Moodys Risk Advisor (MRA). MRA asista Banca in implementarea
abordarii IRB pentru evaluarea riscului de credit conform cerintelor Basel II. MRA reprezinta un
model de analiza standard si fundamental pentru societatile comerciale care include algoritmi de
analizaa indicatorilor, evaluarea trendurilor si volatilitatii indicatorilor
4. Sistemul de rating pentru finantarea proiectelor imobiliare
In scopul cunosterii posibilitatilor reale de rambursare integrala si la termenele stabilite prin contract a
creditelor acordate si platii dobanzilor, comisioanelor si a celorlalte speze bancare, la evaluarea riscului
de credit entitatile organizatorice relevante ale Bancpost SA iau in considerare cel puin urmtoarele:
a) destinaia creditului i sursa de rambursare a acestuia;
b) o buna nelegere a performanei financiare curente i previzionate a contrapartidelor, prin
solicitarea de informatii financiare si previzionarea fluxului de numerar;
c) istoricul serviciului datoriei aferent contrapartidei i capacitatea curent i viitoare de
rambursare a acesteia, bazat pe evoluiile financiare istorice i proieciile viitoarelor fluxuri de
numerar;
d) concentrarea expunerilor fa de contrapartide, pieele n care acestea opereaz, sectoarele
economice i rile unde sunt stabilite;
e) experiena n activitate a contrapartidei i sectorul economic n care aceasta i desfoar
activitatea, precum i poziia sa n cadrul acestui sector;
f) urmrirea conformitii cu termenii i condiiile din contractul de creditare, inclusiv clauzele
destinate s limiteze modificrile n profilul de risc viitor al contrapartidei si capacitatea de
punere n aplicare, din punct de vedere legal, a angajamentelor contractuale;
g) profilul de risc curent al contrapartidei i garaniile prezentate;
h) senzitivitatea garaniilor la evoluiile economice i cele ale pieei, precum i capacitatea i
posibilitatea de a executa i valorifica garaniile n condiiile pieei si, dac este cazul, ntr-un
termen ct mai scurt;
i) evaluarea gradului de acoperire cu garanii a expunerii n raport cu situaia curent a
contrapartidei pe toata durata derularii facilitatii de creditare si verificarea permanenta a
existentei si integritatii fizice si functionale a garantiilor materiale prin pastrarea si conservarea
lor in bune conditii;
20
j)
angajamentele contractuale cu persoanele aflate n relaii speciale cu Banca, personalul propriu,

precum i familia acestuia, prin informatiile solicitate clientilor si confruntarea acestora cu
informatiile detinute in acest sens in cadrul Bancii;
k) actualizarea periodica a dosarului de credit si obinerea de informaii financiare curente de cate
ori se considera necesar dar cel putin semestrial, prin examinarea situatiei economicofinanciare a clientilor si a intregii lor activitati.
Incepand din Decembrie 2011 si pe parcursul anului 2012, Norma de Creditare Companii a fost
modificata prin decizia Comitetului de Reglementari Interne in scopul:
- implemengtarii cerintelor suplimentare cu privire la analizarea riscului de mediu si social
afferent activitatrii finantate;
- introducerii de obligatii administrative si financiare impuse imprumutatilor in cazul finantarilor
proiectelor imobiliare, precum si de cerinte mai stricte de monitorizare ulterioara tragerii
creditului pe care imprumutatul trebuie sa le respecte;
- imbunatatirii proceselor Bancii cu privire la activitatile legate de cunoasterea clientelei /
prevenirea spalarii banilor / CTF / Liniile Directoare Internationale de Sanctiuni (International
Sanctions Guideline);
- actualizarii competentelor de aprobare in conformitate cu procesele de reorganizare si
restructurare implementate in Corporate Banking.
Consideratii specifice portofoliului de credite retail
Aplicatiile de credit sunt initiate la nivelul sucursalelor si aprobate la nivel centralizat.
Criteriile de creditare, segmentarea clientelei, tipurile de produse oferite, etc. reprezinta rezultatul
efortului conjugat al unitatilor de busines (care initiaza propunerile) si al riscului (care
avizeaza/amendeaza propunerile in cauza).
Bancpost SA utilizeaza criterii de acordare a creditelor solide si clar definite. Aceste criterii tin cont de
piata tinta, obiectul si structura produsului de creditare, sursele de rambursare si sunt fundamentate be
baza unei intelegeri temeinice a debitorului sau a contrapartidei.
Stabilirea unor criterii de creditare solide este un principiu esential pentru activitatea de creditare. In
acest sens, criteriile de creditare stabilite de Bancpost SA prin reglementari interne specifice fiecarui
produs de creditare indica cu exactitate:
cine este eligibil din punct de vedere financiar si demografic,
care este suma maxima care poate fi finantata in functie de gradul de indatorare,
ce tipuri de credite sunt oferite de banca in functie de justificarea economica a procesului de
finantare, care sunt termenii si conditiile de creditare.
Selectia clientilor persoane fizice este efectuata pe baza sistemelor de scoring care acopera atat criterii
de tip financiar cat si criterii de tip demografic. Sistemul de scoring clasifica clientii pe baza categoriei
de risc calculata in functie de probabilitatea lor de nerambursare.
Sistemele de scoring (scorecarduri de aplicatie si comportamentale) pentru portofoliul de credite retail
au fost dezvoltate in colaborare cu companii externe specializate in dezvoltarea si validarea acestor
sisteme, pe baza evolutiei portofoliului de credite al Bancpost SA si pe baza experientei internationale si
regionale a companiei externe si a Grupului Eurobank. Sisteme de scoring comportamentale pentru
determinarea Probabilitatii de Default, a pierderii in caz de default (LGD Loss Given Default) pre si
21
post-default si a Expunerii de credit la momentul default-ului (EAD Exposure At Default) au fost de

asemenea dezvoltate in cadrul planului de implementare a cerintelor Basel II.
Procesul de aprobare pentru companii mici si persoane fizice autorizate presupune evaluarea
performantei financiare a clientului, a relatiei sale cu banca si a structurii de garantii.
In scopul realizarii unei evaluari exhaustive si corecte a profilului de risc al solicitantului Bancpost SA a
stabilit prin reglementarile interne documentatia minima a fi prezentata. In functie de tipul expunerii de
credit si natura relatiei, factorii care urmeaza a fi considerati si documentati se refera intr-un mod
nelimitativ la cel putin urmatoarele:
- scopul creditului
- sursa de rambursare
- capacitatea de rambursare evaluata prin gradul de indatorare pe diferite tipuri de credite si pe
total
- profilul de risc actual al solicitantului (de un foarte mare folos pentru fundamentarea acestui
profil este informatia furnizata de Biroul de Credite)
- integritatea si reputatia solicitantului de credite
- daca este cazul, garantiile oferite si gradul de acoperire. Evaluarea diferitelor tipuri de garantii, in
special a celor reale, gradul de marketabilitate al acestora, etc. se efectueaza pe baza normelor
interne specific dezvoltate in acest scop.
Norma de Creditare SBB a fost revizuita in cursul anului 2012 in vederea imbunatatirii mecanismului de
gestionare a exceptiilor, definirii industriilor tinta, recalibrarii criteriilor de creditare in legatura cu
capacitatea de rambursare, historical de rambursare, analiza garantiilor.
Pe parcursul anului 2012, Norma de Creditare a Persoanelor Fizice a fost revizuita, prin impunerea de
criterii de creditare mai restrictive, dupa cum urmeaza: creditele de consum acordate persoanelor fizice
garantate de o ipoteca imobiliara in scopul obtinerii/mentinerii proprietatii asupra unui active imobiliar
sau in scopul renovarii/imbunatatirii unui activ imobilar se supun acelorasi restrictii precum un credit
ipotecar. Acordarea de imprumuturi persoanelor fizice in alte valute decat Euro a fost stopata.
7.1.3 Monitorizare, control si raportare
Unitatile implicate in activitatea de creditare si monitorizare asigura administrarea riscului de credit
pentru fiecare facilitate de credit, insa totodata si la nivel agregat pentru intregul portofoliu, elementele
legate de riscul de credit fiind analizate de asemenea in contextul altor tipuri de riscuri cu care se afla in
stransa legatura, luand in considerare urmatoarele:
(i)
Concentrarea de credit
(ii)
Riscurile de contrapartida
(iii)
Riscul residual
Departamentele responsabile evalueaza daca activitatea de acordare de credite se desfasoara intr-o
maniera adecvata si daca nivelul expunerilor de credit este consecvent cu standardele de prudenta si
limitele interne. Banca dispune de un sistem de control intern care se asigura ca derogarile de la politici,
proceduri si limite sunt raportate la timp catre corpurile decizionale relevante.
Functia de administrare a riscurilor monitorizeaza indeaproape evolutia portofoliului de credite, existent
politicilor de risc adecvate, revizuirea calitatii precum si conformitatea cu politicile de risc in vigoare. In
acest scop, Directia Control Risc efectueaza analize recurente si ad-hoc, precum si misiuni de control pe
22
linii de business in baza carora emite recomandari. In mod similar, Directia Monitorizare Risc de Credit
identifica riscurile aditionale si deficientele in cursul activitatii sale zilnice si le abordeaza in procesul de
analiza a riscului de credit sau in decursul procesului de revizuire a cadrului de reglementare.
Imprumutatii cu indicatori de depreciere (delicventa fata de Bancpost SA, alte institutii de credit sau
Bugetul de Stat, popriri pe conturi, insolventa) sunt monitorizate in permanenta; rapoarte de delicventa
sunt intocmite si transmise catre unitatile de business pentru urmarire si remediere recuperarea
sumelor restante.
Performanta portofoliului de credite restructurate este monitorizata indeaproape si se aplica reguli
specific de clasificare si provizionare.
In decursul anului 2012, Bancpost SA a continuat procesul de imbunatatire a sistemului de monitorizare
a delicventelor si de constituire a unui nivel adecvat de provizioane.
Sistemul de monitorizare include nelimitativ:
1.
Monitorizarea conformarii imprumutatilor la conditiile de creditare impuse
2.
Monitorizarea delicventelor prin implementarea unui sistem de colectare imediata si
intarziata bazat pe scrisori de notificare transmise clientilor;
3.
Monitorizarea situatiei clientului prin intermediul apelurilor telefonice;
4.
Analize periodice pentru imprumutatii companii mari si mijlocii;
5.
Tinerea in permanenta sub observatie a portofoliilor de clienti pentru identificarea
semnalelor timpurii de depreciere (restante, popriri, datorii restante de bugetul de stat,
datorii restante la alte banci, etc.)
Evolutia calitatii portofoliului de credite este monitorizata pe baze permanente de catre Directia Control
Risc si adusa in atentia partilor relevante interesate prin intermediul rapoartelor si notificarilor ad-hoc,
lunare si trimestriale, fiind analizata cu regularitate si supusa deciziilor in cadrul sedintelor Comitetului
de Risc si Consiliului de Administratie.
Bancpost SA dispune de sisteme informatice pentru evaluarea riscului de credit pentru elementele din
bilant si din afara bilantului si pentru furnizarea de informatii adecvate cu privire la structura
portofoliului de credite, precum si de informatii care ar permite identificarea riscului de concentrare.
Pe parcursul anului 2012, Bancpost a aplicat urmatoarele politici de provizionare:
1. Metodologia de ajustari prudentiale in conformitate cu reglementarile BNR in vigoare cu privire
la calcularea ajustarilor prudentiale de valoare;
2. Metodologia de provizionare IFRS in conformitate cu politica globala a grupului Eurobank care
ia in considerare modele de rating pentru clientii companii mari si mijlocii, in timp ce pentru
portofoliul de retail utilizeaza diferiti coeficienti de provizionare in functie de tipul expunerii si de
categoria de delicventa. Aceasta metodologie este rezultatul experientei accumulate de grupul
Eurobank adaptata la profilul clientele Bancpost in baza unei abordari prudente de risc.
In conformitate cu prevederile Profilului de Risc si Strategiei de Administrare a Riscurilor Semnificative
a Bancpost, functia de administrare a riscului a monitorizat expunerea efectiva raportat la limitele
stabilite prin rapoarte specific. Expunerile mari sunt monitorizate raportat la limitele stabilite pe baze
trimestriale.
Limitele pe grup de debitori determinate conform cadrului de reglementare sunt luiate de asemenea in
considerare in cadrul procesului de creditare si monitorizate in permanenta.
23
Consideratii specifice portofoliului de credite pentru companii

Directia Monitorizare Credite Companii din cadrul Corporate Banking monitorizeaza toate expunerile de
credit cu delicvente mai mari de 30 zile, este implicate in masurile luate cu privire la creditele
problematice si asigura managementul preventive al creditelor cu potential de a deveni problematice.In
cursul anului 2012, Directia Monitorizare Credite Companii si-a imbunatatit monitorizarea portofoliului
de credite in conformitate cu cerintele versiunii actualizate a Procedurii pentru monitorizarea si
restructurarea creditelor acordate companiilor mari si mijlocii, dupa cum urmeaza:
- Actualizarea rolurilor si responsabilitatilor definite pentru departamentele si directiile din cadrul
Corporate Banking, necesare in vederea monitorizarii si restructurarii de credite acordate
companiilor mari si mijlocii, incluzand actiunile legate de implementarea masurilor de
restructurare a creditelor
- Reflectarea implicarii crescute a Directiei Monitorizare Credite Companii in monitorizarea si
restructurarea creditelor acordate companiilor mari si mijlocii
- Modificarea termenelor de notificare a clientilor companii mari si mijlocii care inregistreaza
delicvente
Pe langa verificarile ad-hoc, in 2012, Departamentul de Control Comercial parte a Directiei Control
Risc, a finalizat concluziile misiunilor de control incepute in 2011 pentru Corporate Banking, centrele de
afaceri Oradea, Sibiu si Pitesti si a initiat noi misiuni de control pentru centrele de afaceri Constanta,
Timisoara, Dorobanti si Brasov si Corporate Banking.
Prin rapoarte lunare si trimestriale dedicate, Directia Control Risc monitorizeaza situatia clientilor cu
indicia de depreciere (rating ERB 7 sau mai slab, care depaseste anumite praguri de materialitate).
Incepand din Decembrie 2011, Norma de Creditare Companii a fost modificata prin decizia Comitetului
de Reglementari Interne pentru a introduce conditii suplimentare in legatura cu procesul monitorizarii
contractelor de credit.
Consideratii specifice portofoliului de credite retail
In paralel cu verificarile ad-hoc, in 2012, Directia Control Risc a finalizat concluziile misiunilor de control
demarcate in 2011 avand ca subiect respectarea criteriilor de creditare SBB. In 2012, Directia Control
Risc a initiat o vizita la fata locului avand ca tinta implementarea aprobarilor de credit SBB. In ceea ce
priveste creditarea persoanelor fizice, misiunile de control effectuate pe parcursul anului 2012 s-au
concentrat asupra revizuirii facilitatilor de credit aprobate cu derogare de la politica de creditare, asupra
conformarii cu criteriile de creditare ipotecara, precum si asupra altor aspect care afecteaza procesul de
aprobare si provizionare.
In plus, Directia Control Risc efectueaza lunar analize pe benzi de delicventa, analize de dinamica a
delicventelor, de performanta a activitatii de colectare, analize de delicventa teritoriale pentru toate
categoriile de credite din portofoliul Bancii, recomandand masuri (de pilda eliminarea produselor,
ajustarea fisei de scoring sau revizuirea unor parametri de produs/criterii de creditare) ce au drept scop
imbunatatirea calitatii portofoliului. Totodata, Directia Control Risc a continuat in 2012 programul de
analize in teritoriu desfasurat la nivelul unitatilor de business de creditare retail.
Exista filtre pentru detectarea si prevenirea fraudelor. Reglaje fine suplimentare au fost efectuate in 2012
asupra matricei fraudei, in scopul surprinderii tendintelor recente si adaptarii de asemenea la profilul de
risc al creditul ipotecar.
24
Utilizarea I-Apply, o solutie de gestionare cap-coada a aplicatiilor de credit, permite:

- Imbunatatirea monitorizarii si controlului in cadrul procesului de creditare;
- Arhivarea dosarului de credit intr-un format electronic si implicit accesul mult mai facil la
informatii; eficienta imbunatatita si un timp de raspuns mai scurt.
In cursul anului 2012, SBB a imbunatatit procesul de monitorizare a portofoliului de credite, printre
altele prin modificarea instructiunilor de lucru care reglementeaza monitorizarea in legatura cu
identificarea conturilor fara activitate si urmarirea si implementarea noii norme de creditare care
stabileste un control mai riguros al activelor problematice / activelor cu potential de a deveni
problematice.
7.1.4 Colectare
In cursul anului 2012, Bancpost SA a continuat sa-si calibreze resursele dedicate activitatii de colectare
in scopul continuarii procesului de ajustare pro-activa la conditiile pietei.
Procesul de colectare in cadrul Corporate Banking este unul pro-activ care urmareste sa previna
delicventa clientilor sau majorarea sumelor restante catre Bancpost SA.
Prioritizarea in functie de risc si intensitatea procesului de colectare (bazata pe scorul FICO) se aplica in
cazul portofoliului de credite pentru persoane fizice, conducand astfel la optimizarea alocarii resurselor.
In plus, un proces de monitorizare de calitate este implementat incepand din ianuarie 2009.
Pentru colectarea creditelor datorate de persoane fizice, Bancpost SA efectueaza interogari in bloc la
Biroul de Credit pentru a observa intreaga expunere de credit a clientilor sai, impreuna cu scorul
comportamental asociat. Informatia este utilizata pentru a segmenta portofoliul pe benzi de risc si
fiecare client este abordat in functie de riscul asociat.
Nivele limita ale scorului sunt definite in baza distributiei scorului FICO aplicata la nivelul portofoliului de
credite acordate persoanelor fizice, estimand probabilitatea de default pe fiecare banda de scor si
implementata in cadrul strategiei de colactare. Clientii care devin delicventi sunt abordati in functie de
probabilitatea de default (frecventa apelurilor telefonice, mesaje, scrisori, durata apelurilor).
Cel mai important principiu general al strategiei este acela ca deciziile cu privire la tratament iau in
considerare probabilitatea de default si expunerile de credit la alte banci pentru fiecare expunere fata de
persoane fizice; pentru exemplificare eforturi intense de colectare sunt desfasurate de agenti de
colectare cu experienta chiar din fazele timpurii de delicventa a clientilor considerati de risc ridicat.
Strategia sus-mentionata a adaugat valoare infrastructurii tehnice a operatiunii de colectare, care consta
in:
Un sistem sofisticat de colectare integrata (QUALCO), in care se fac investitii pentru a
ramane aliniat cu strategia de colectare si cu volumele existente.
Un software predictiv sofisticat de formare a apelurilor telefonice, utilizat pentru cresterea
eficientei apelurilor telefonice catre clienti, usurand efortul agentilor de colectare si
majorand timpul dedicat efectiv discutiei telefonice cu clientii. Sistemul este folosit totodata
si pentru transmiterea de mesaje pre-inregistrate catre clienti, operatiune care nu necesita
alocarea de capital uman.
25
O aplicatie de mesagerie SMS utilizata pentru transmiterea de mesaje scurte catre clienti,
utilizat atat pentru prevenirea inregistrarii de delicvente, cat si pentru recuperarea sumelor
restante.
Capacitarea companiilor externe de colectare, care sunt monitorizate in permanenta atat din
punct de vedere al rezultatelor, cat si din perspectiva calitativa.
Mentinerea unui control calitativ permanent al tuturor agentilor de colectare pentru
asigurarea aplicarii corecte a strategiei de colectare;
Pregatirea permanenta a agentilor de colectare, in baza schimbarilor strategiei si a
rezultatelor controlului calitativ.
Toate actiunile sus-mentionate au condus la stabilizarea nivelului delicventei (atat in ce priveste numarul
de noi clienti care ajung sa depaseasca 90 zile de delicventa cat si a ratelor de migrare a soldurilor din
benzi inferioare de delicventa in benzi superioare de delicventa).
Administrarea creditelor neperformante a fost imbunatatita prin:
Imbunatatirea procesului de monitorizare a debitorilor aflati in insolventa;
Desfasurarea in paralel a procesului de recuperare atat asupra garantiilor, cat si asupra intregului
patrimoniu al debitorului, precum si asupra garantilor
Imbunatatirea marketabilitatii garantiilor prin cresterea publicitatii licitatiilor;
Dezvoltarea unei strategii tintite pentru abordarea debitorilor persoane fizice care beneficiaza de
produse de creditare negarantate
Portofoliul de credite de consum este segmentat, in baza informatiilor disponibile, in 3 categorii:
Portofoliu eligibil pentru popriri pe salariu (asupra angajatorilor), pentru care
executarea judiciara este demarata;
Portofoliu eligibil pentru executare de active, pentru care executarea judiciara este
demarata;
Portofoliu eligibil pentru recuperare amiabila.
7.1.5 Limite de tara si de contrapartida
Potrivit procedurilor in vigoare, personalul implicat in activitati de trezorerie nu sunt autorizate sa
incheie nici o tranzactie cu contrapartide pentru care nu exista limite aprobate. Daca o limita este
necesara pentru o anumita contrapartida, trebuie urmat un process de aprobare pentru ca limita sa fie
aprobata si implementata.
Limitele de contrapartida sunt aprobate de catre Comitetul de Credite. Consiliul de Administratie trebuie
informat cu privire la expunerile care depasesc 10% din fondurile proprii ale bancii. Limitele de tara sunt
supuse aprobarii Comitetului Executiv.
Atat limitele de contrapartida, cat si cele de tara sunt monitorizate zilnic de catre Serviciul Risc de Piata
din cadrul functiei de administrare a riscurilor in conformitate cu procedurile interne in vigoare.
Limitele sunt revizuite periodic pentru a fi actualizate in functie de calitatea contrapartidei, evolutiile
pietei si nevoile de afaceri ale Bancii.
Expunerile pe fiecare tara non-UE si pe fiecare tara UE nu au depasit 5% si, respective, 10% din capitalul
reglementat al bancii, ceea ce corespunde unui profil de risc scazut la Decembrie 2012. Expunerile pe
tari non-UE au fost 0,06%, respective 1,65% pe tari UE la Decembrie 2012.
26
7.2 Expunerea la riscul de credit

7.2.1 Expunerea maxima la riscul de credit inainte de considerarea garantiei (asa cum este prezentata in
Situatiile Financiare IFRS 2012)
Expunerile la riscul de credit aferent activelor din bilan sunt urmtoarele:
Credite i avansuri acordate bncilor
Credite i avansuri nete acordate clienilor
- Credite acordate entitilor corporative
de dimensiuni medii i mari (clieni corporativi)
Valoare brut contabil (GBV)
Efectul asupra GBV al recunoaterii n
bilan al creditelor anterior scoase n
afara bilanului *
- Credite de consum
afara bilanului *
- Credite ipotecare
afara bilanului *
- Credite ctre ntreprinderi mici
afara bilanului *
31 Decembrie 2012
31 Decembrie 2011
749.494
1.478.791
7.148.461
7.577.696
2.426.138
2.559.926
4.498
1.576.136
1.834.552
44.321
2.576.633
2.490.988
1.120.454
1.180.104
76.430
(676.149)
(487.873)
Minus provizioane pentru pierederi din

depreciere
Active deinute cu scopul tranzacionrii:
- Instrumente de datorie
Titluri de plasament disponibile spre
vnzare
- Instrumente de datorie
Alte active financiare
Total expunere bilantier
546.528
60.496
347.154
66.396
1.047.617
36.284
9.588.880
620.716
68.414
10.159.167
Expunerea la riscul de credit aferente elementelor

din afara bilantului (Nota 31)
1.095.414
1.298.366
10.684.294
11.457.534
La 31 Decembrie
* Suma reprezint valoarea contabil la 31 Decembrie 2012 a creditelor trecute n afara bilanului care au fost
recunoscute n bilan la 1 Ianuarie 2012, n conformitate cu Ordinul BNR Nr.27/2010. Deoarece aceast operaiune
a afectata att valoarea brut a creditelor, ct i a conturilor de provizioane cu aceeai sum, impactul net n bilan
este nul. De asemenea, nu a fost niciun impact asupra contului de profit i pierdere.
27
Tabelul de mai sus reprezint expunerea maxim la riscul de credit pentru Banc la data de 31
decembrie 2012 i 2011, fr a lua n considerare garaniile deinute. Pentru activele din bilan,
expunerile stabilite mai sus sunt bazate pe valorile contabile nete.
Banca monitorizeaz n mod permanent calitatea contrapartidelor, bnci sau clieni corporativi. Bncile
partenere sunt bnci de top, cu o situaie financiar solid. Clieni corporativi sunt evaluati utiliznd
aceleai proceduri de acceptare ca i pentru acordarea de credite.
Expunerea elementelor din afara bilanului este aferent clienilor romni, pentru care Banca a emis
scrisori de garanie i alte angajamente de finantare.
7.2.2 Evolutia de ansamblu a portofoliului de credite
Evolutia volumului si calitatii portofoliului de credit al Bancpost conform Situatiilor Financiare individuale
pentru anul care se incheie la 31 Decembrie 2012 intocmite in conformitate cu Standardele
Internationale de Raportare Financiara (IFRS) emise de IASB, in forma avizata si adoptata de catre
Uniunea Europeana (UE) si in mod particular cu acele Standarde de Internationale de Raportare
Financiara si interpretari IFRIC emise si valabile sau emise si adoptate in avans la data intocmirii
situatiilor financiare dupa cum urmeaza:
a. Evolutia portofoliului total
Fara restante si nedepreciat
Cu restante, dar nedepreciat
Depreciat prin:
- analiza colectiva
- analiza individuala
Total portfolio credite, gross
Minus: provision pentru depreciere
Total portofoliu credite, net
Sursa: Situatiile financiare la 31.12.2012
31 Decembrie 2012*
5,068,613
1,481,472
328,215
946,309
7,824,610
(676,149)
7,148,461
- mii RON31 Decembrie 2011

5,832,387
1,240,767
346,989
645,426
8,065,570
(487,874)
7,577,696
b. Analiza creditelor acordate clientilor in functie de tipul de client

- mii RON31 Decembrie 2011
31 Decembrie 2012*
Persoane fizice
4,197,090
4,325,540
3,740,030
Persoane juridice
3,627,520
Total portfolio credite, gross
7,824,610
8,065,570
*Suma reprezinta soldul contabil de la 31.12.2012 luand in considerare creditele sterse si re-aduse in bilant la
01.01.2012. Intrucat suma a influentat atat valoarea bruta contabila, cat si stocul de provizioane pentru depreciere,
impactul net asupra bilantului este nul. In plus, nu a existat nici un impact asupra contului de profit si pierdere.
7.2.3 Expunerea la riscul de concentrare

Bancpost SA administreaza riscul de concentrare prin stabilirea de limite pe sectoare, segmente de
clientele, regiuni geografice si expuneri mari, precum si prin intermediul indicilor de concentrare
(indicele Herfindahl-Hirschman).
28
Limitele sunt revizuite periodic si sunt parte integranta a Profilului de Risk si Strategiei de Administrare
a Riscurilor Semnificative.
Conform Politicii Riscului de Concentrare in vigoare, functia Risc informeaza Comitetul de Risc periodic
cu privier la structura portofoliului de credite raportat la limitele de expunere stabilite prin Profilul de
Risc si Strategia de Administrare a Riscurilor Semnificative.
Monitorizarea stricta a limitelor stabilite se desfasoara conform Politicii Riscului de Concentrare.
Limite de credit pe segment de clientela
Limita de expunere
2012
Expunere la Dec
12
Surplus/ (Rezerva)
fata de limita
(EUR mio)
(EUR mio)
(EUR mio)
Companii Mijlocii
700
323
(377)
Companii Mari
800
384
(416)
Clienti Corporativi Globali
300
88
(212)
Companii mici si PFA (SBB)

Credite de consum (excluzind creditele de consum
garantate cu ipoteca)
Credite ipotecare si credite de consum garantate cu
ipoteca imobiliara
500
302
(198)
1000
509
(491)
700
585
(115)
Portofoliul de credite al Bancii este echilibrat impartit intre creditarea afacerilor si creditarea persoanelor
fizice (50% - 50%), precum si regional:
Surplus/ (Rezerva)
Region
%
Limita
fata de limita
NORD - EST
14%
20%
-6%
NORD
9%
20%
-11%
SUD - EST
11%
20%
-9%
SUD - MUNTENIA
12%
20%
-8%
SUD VEST OLTENIA
7%
20%
-13%
VEST
7%
20%
-13%
NORD - VEST
7%
20%
-13%
CENTRU
7%
20%
-13%
BUCURESTI SUD
13%
50%
-24%
BUCURESTI NORD
13%
Totalul expunerilor mari reprezinta 35,9% din fondurile proprii ale Bancpost fata de limita de 300%.
Acest nivel corespunde unui profil de risc scazut. Expunerea totala fata de orice contrapartida individuala
sau grup de contrapartide aflate in legatura nu trebuie sa depaseasca 25% din capitalul reglementat sau
150 milioane Euro, iar expunerea fata de institutii ne-bancare sa nu depaseasca 25%.
Bancpost SA a implementat limite de concentrare pe industrii mai stricte (reducand limitele de expunere
din credite fata de orice sub-sector economic raportat la intregul portofoliu de credite acordate
companiilor si persoanelor fizice autorizate de la 30% la 15%). Exista o anumita concentrare in sectorul
de dezvoltari imobiliare (9,7% in total expunere bilantiera si extra-bilantiera, respectiv 19,4% in total
credite acordate companiilor si persoanelor fizice autorizate), insa expunerile respective dispun de
garantii adecvate.
29
Analiza sectoriala este detaliata mai jos (expunerile include si dobanda contractuala acumulata dupa default).
30
7.2.4. Prezentarea creditelor si avansurilor care nu inregistreaza restante si nu sunt depreciate

Calitatea creditului portofoliului creditelor i avansurilor care nu au fost restante i nici depreciate la data
de 31 decembrie 2012 i respectiv 2011 poate fi evaluat prin referin la sistemul standard de evaluare
al Bncii. Urmtoarele informaii sunt bazate pe acest sistem:
Credite acordate
companiilor mari i
ntreprinderilor
mijlocii
Rating:
Risc satisfctor*
n observaie i
meniuni speciale*
Expunere brut
Minus: provizioane
depreciere
Expunere net credite i
avansuri care nu sunt
restante sau depreciate
Credite acordate
persoanelor fizice,
Credite de
garantate cu
consum
ipotec
31 Decembrie 2012
ntreprinderi
mici i
persoane fizice
autorizate
Total
1.313.639
1.139.542
1.914.878
529.124
4.897.182
171.431
1.485.070
1.139.542
1.914.878
529.124
171.431
5.068.613
(13.791)
(4.765)
(1.913)
(2.625)
(23.094)
1.471.279
1.134.777
1.912.965
526.499
5.045.519
*Clienii cu risc satisfctor l reprezint clienii care fac parte din categoria companiilor mari i ntreprinderilor mijlocii, care nu
prezint ntrzieri la plat i avnd un rating ntre 1 i 6 (n conformitate cu sistemul de rating intern al bncii), precum i clienii
retail care nu prezint ntrzieri la plat i indicatori de depreciere. Creditele aflate n observaie i cele cu meniuni specialesunt
creditele acordate companiilor mari i ntreprinderilor mijlocii avnd rating 7.
7.2.5. Prezentarea creditelor si avansurilor restante, dar nedepreciate:

Valoarea brut a creditelor i avansurilor pe clase de clieni care erau restante, dar nedepreciate a fost
dup cum urmeaz:
31 Decembrie 2012
Restant pana la 29 zile

Restant intre 30 - 89 zile
Restant intre 90 180 zile
Restant peste 180 zile
Restant mai putin de 1 an
Expunere bruta
Minus: provision pentru
Depreciere
Credite si avansuri restante
dar nedepreciate, net
Valoarea justa a garantiilor
Credite acordate
companiilor mari
i ntreprinderilor
mijlocii
Credite de
consum
Credite
acordate
persoanelor
fizice,
garantate cu
ipotec
532,505
134,808
3,099
189,401
73,133
423
319,560
113,896
48,488
2,584
61,941
-
1,044,050
383,779
52,011
1,633
672,046
(5,552)
262,957
(12,397)
481,945
(8,841)
64,525
(7,570)
1,633
1,481,473
(34,360)
666,494
970,382
250,560
4,763
473,104
520,292
56,955
87,278
1,447,113
1,582,716
ntreprinderi
mici i
persoane
fizice
autorizate
Total
31
n baza evidenelor istorice, creditele pentru consum i cele acordate ntreprinderilor mici i persoanelor
fizice autorizate restante pn la 90 de zile, precum i creditele acordate persoanelor fizice garantate cu
ipotec imobiliar restante pn la 180 de zile nu sunt considerate depreciate dac alte informatii
specifice nu indic contrariul. Pentru creditele acordate companiilor mari i ntreprinderilor mijlocii,
indicatorul de depreciere l constituie ratingul intern (creditele debitorilor cu rating 1-7 sunt considerate
nedepreciate).
Cu toate acestea, pe baza metodologiei de evaluare colectiv, Banca nregistreaz provizioane pentru
creditele curente i restante, acestea fiind n valoare de 34.360 mii RON la decembrie 2012 pentru
categoriile menionate mai sus (2011: 42.520 mii RON).
7.2.6. Prezentarea creditelor si avansurilor restante si depreciate
Credite si avansuri depreciate evaluate colectiv
Pentru evaluarea colectiv, mprumuturile sunt tratate ca fiind depreciate n baza informaiilor privind
pierderile istorice pentru categorii de credite cu caracteristici similare. Provizionul este calculat pentru
creditele depreciate folosind procente de provizionare calculate pe baz statistic, folosind date istorice
aferente pierderilor suferite.
Expunerea brut aferent creditelor i avansurilor evaluate colectiv este 328.215 mii RON (2011:
346.989 mii RON).
31 Decembrie 2012
Credite evaluate colectiv (brut)

Provizion depreciere
Valoarea net a creditelor si avansurilor
evaluate colectiv
Valoarea just a garantiilor
Credite de
consum
Credite acordate
persoanelor fizice
garantate cu ipotec
imobiliar
Total
168.503
(115.433)
159.712
(32.296)
328.215
(147.729)
53.070
839
127.417
122.547
180.486
123.386
Credite si avansuri depreciate evaluate individual
Pentru creditele evaluate individual, acestea sunt tratate ca depreciate atunci cnd exist dovezi
obiective c s-a nregistrat o pierdere din depreciere.
Expunerea brut nainte de provizionare pentru creditele i avansurile acordate clientelei evaluate
individual se ridic la 946.309 mii RON (2011: 645.426 mii RON). Analiza valorii brute a creditelor i
avansurilor evaluate individual pe categorii se prezint astfel:
32
31 Decembrie 2012
Credite evaluate
individual
Provizion
Depreciere
Valoare net credite si
avansuri depreciate
evaluate individual
Valoarea just a
garaniilor
Credite acordate
ntreprinderilor
mici i persoanelor
fizice autorizate
Credite acordate
companiilor mari i
ntreprinderilor
mijlocii
Credite
acordate
persoanelor
fizice garantat
cu ipotec
imobiliar
603.495
273.358
20.207
49.249
946.309
(295.427)
(110.649)
(19.704)
(45.195)
(470.974)
Credite de
consum
Total
308.069
162.709
503
4.054
475.335
357.653
375.885
733.539
7.2.7. Provizioane pentru deprecierea creditelor si avansurilor
Credite entiti
corporative
Credite
consum
Credite
ntreprinderi
mici
Credite
ipotecare
Total
Sold la 1 ianuarie 2012

Elemente care nu afecteaz
pierderea din depreciere
92.030
199.970
35.376
160.499
487.875
7.125
491.963
78.014
577.102
Cheltuiala net aferent anului
31.244
61.263
26.410
64.906
183.823
Valori derecunoscute /
(derecunoastere creante nete)
(591.038)
(591.038)
Recuperri din creante

Derecunoscute
(152)
(152)
(410)
15.844
904
2.202
18.539
129.989
177.850
62.690
305.621
676.149
Diferene de curs valutar

Sold 31 decembrie 2012
33
7.3 Tehnici de diminuare a riscului de credit

O componenta esentiala a strategiei de afaceri a Bancii o reprezinta diminuarea riscului prin utilizarea
diferitelor tipuri de garantii reale si personale ca sursa de rambursare de ultima instanta.
Fundamente solide de administrare a garantiilor sunt stabilite prin Norma Diminuare Risc Credit si
Control Risc Rezidual care aprofundeaza principiile generale stabilite in Politica Diminuare Risc Credit si
Control Risc Rezidual.
Banca aplica standard stricte de evaluare si niveluri conservatoare de acoperire cu garantii sunt cerute in
faza de aprobare, luand in considerare valori de piata ajustate si volatilitate.
Incepand din Decembrie 2011, Norma de Creditare Companii a fost amendata prin decizia Comitetului
de Reglementari Interne in scopul introducerii unui grad minim obligatoriu de acoperire cu garantii in
functie de ratingul de credit si durata finantarii.
In conformitate cu Politica Diminuare Risc Credit si Control Risc Rezidual, Bancpost SA utilizeaza
urmatoarele tipuri de instrumente de diminuare a riscului de credit:
Protectia finantata a creditului
Garantii reale
Compensarea bilantiera
Protectia nefinantata a creditului
Garantii personale
Derivative de credit
Principalele tipuri de garantii reale sunt, nelimitativ:
Ipoteca imobiliara asupra terenurilor
Ipoteca imobiliara asupra constructiilor
Ipoteca mobiliara asupra stocurilor
Ipoteca mobiliara asupra mijloacelor de transport
Ipoteca mobiliara asupra echipamentelor
Cesiunea de creante
Numerar / Depozite colaterale
Principalele tipuri de garantii personale sunt, nelimitativ:
Contragarantii emise de banci
Acreditive Stand By
Garantii corporative - fideiusiune
Garantia suverana a statului
34
Defalcarea in functie de tipul protectiei - 31.12.2012

Tipul protectiei*
Depozit colateral
Fonduri de Garantare ale Statului
Garantii ale Autoritatilor Locale
Actiuni Listate
Scrisori de Garantie Bancara
Proprietati imobiliare rezidentiale
Terenuri
Constructii in curs
Proprietati imobiliare comerciale
Proprietati imobiliare industrial
Cesiunea de creante ferme
Echipamente
Alte fonduri de garantare
Mijloace de transport
Stocuri
Actiuni nelistate
Alte garantii**
TOTAL
EUR mio.
5.43
31.44
11.86
2.28
8.72
574.38
124.83
48.71
310.21
104.03
116.13
76.10
12.23
5.21
71.04
40.12
2,364.33
3,907.05
% in total
0.1%
0.8%
0.3%
0.1%
0.2%
14.7%
3.2%
1.2%
7.9%
2.7%
3.0%
1.9%
0.3%
0.1%
1.8%
1.0%
60.5%
100%
* Valoarea garantiei este raportata la valoarea nominal limitata la nivelul soldului creditului garantat
** Bilet la ordin, ipoteca mobiliara asupra conturilor curente, cesiunea de contracte cadru, ipoteca
mobiliara asupra bunurilor viitoare, garantii personale, garantii corporative, asigurarea de viata,
asigurarea de risc de credit (de neplata)
Asa cum rezulta din tabelul de mai sus, cea mai frecvent utilizata forma de garantare este ipoteca
imobiliara asupra proprietatilor imobiliare (29,7%). Proprietatile imobiliare ipotecate in favoarea Bancii
sunt larg dispersate in ceea ce priveste tipul proprietatii, proprietarii si locatia geografica.
Valoarea garantiilor este reanalizata cu regularitate pentru a asigura ca pierderea rezultata din analiza de
depreciere este corect calculata iar decizia de afaceri se bazeaza pe informatii actualizate.
35
7.4 Necesarul de capital

7.4.1 Risc de Credit
Descriere
(RON 000)
Necesar de capital Pilonul I [A]
Necesar de capital confom metodei standard, pe baza scenariilor de criza [B]
Necesarul de capital pentru Riscul de Credit: Max [A; B]
Dec 2012
480,267
444,863
480,267
Abordarea Pilon I
Banca aplica abordarea standard pentru calculul cerintelor minime de capital pentru riscul de credit in
cadrul Pilonului 1. Metodologia aplicata de Banca este conforma cu cerintele Regulamentului
BNR/CNVM nr.14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de
investitii potrivit abordarii standard cu modificarile ulterioare.
Cerintele de capital pe baza abordarii standard sunt calculate pe baza expunerilor ponderate la risc, nete
de ajustarile prudentiale de valoare calculate conform Reg. BNR. Nr 16/2012.
Abordarea standardizata permite utilizarea diverselor tehnici de diminuare a riscului de credit in scopul
calcularii capitalului reglementat. Banca aplica abordarea extinsa pentru garantiile financiare in
conformitate cu prevederile Regulamentului BNR/CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de reducere a
riscului de credit utilizate de institutiile de credit si firmele de investitii.
In ceea ce priveste insturmentele financiare derivate, Banca aplica prevederile Regulamentului nr.
20/2006 privind tratamentul riscului de contrapartida pentru instrumentele financiare derivate,
tranzactiile buy-back si imprumutul de titluri/marfuri, tranzactii de decontare pe termen lung si tranzactii
in marja. Instrumentele incluse in expunerea bancii sunt: tranzactii swap pe rata dobanzii, tranzactii
swap pe rata dobanzii in devize diferite, tranzactii forward pe cursul de schimb si tranzactii options in
devize achizitionate. Valoarea expunerilor pe instrumente financiare derivate este determinata utilizand
metoda marcarii la piata conform prevederilor Regulamentului BNR nr. 20/2006.
Abordarea Pilon II
Cerinta de capital aferenta Pilon II este calculata ca cerinta de capital in baza metodologiei aferenta
abordarii standard utilizand rezultatele scenariului de criza.
7.4.2. Riscul generat de activitatea de creditare in valuta a debitorilor expusi la riscul valutar
Necesar de capital la 31.12.2012 (mii RON)
Abordare Pilon II
9,893
9,893
Abordarea Pilon I
Riscul generat de activitatea de creditare in valuta a debitorilor expusi la riscul valutar nu este acoperit
de abordarea standard pentru determinarea cerintelor de capital pentru riscul de credit in cadrul
Pilonului 1.
36
Abordarea Pilon II
Cerinta de capital suplimentar pentru riscul din activitatea de creditare in valuta a debitorilor expusi
la riscul valutar este determinata ca 5% din cerinta de capital pentru Pilonul I aferenta riscului de credit
calculata pentru creditele in valuta acordate debitorilor expusi la riscul valutar.
Debitorii expusi la riscul valutar sunt considerati toti debitorii carora li s-a acordat un credit in valuta,
mai putin clientii companii mari si mijlocii care activeaza in sectorul imobiliar.
7.4.3. Riscul rezidual
Abordare Pilon II
14,216
14,216
Riscul rezidual se refera la riscul ce rezulta din utilizarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit. Nu
este o consecinta a deteriorarii performantei contrapartidei, ci dintr-o dificultate de a valorifica
colateralul acceptat. Acest lucru poate aparea din cauza ca mecanismul juridic prin care a fost gajat sau
transferat colateralul care nu garanteaza ca Banca are dreptul sa lichideze sau sa popreasca colateralul.
O alta posibilitate este aceea ca respectivul colateral sa nu se dovedeasca atat de valoros pe cat se
astepta.
In functie de abordarea utilizata in cadrul Pilonului 1, riscurile pot fi reduse cu garantii reale garantii
personale sau derivative de credit in vederea reducerii cerintelor de capital. In vreme ce aceste tehnici de
diminuare a riscului de credit reduc riscul de credit, ele declanseata alte riscuri (de ex. Risc juridic, risc
de documentatie sau risc de lichiditate) care pot face reducerea riscurilor mai putin eficienta.
Cand apar asemenea riscuri, si indiferent de indeplinirea cerintelor minime stabilite de Pilonul I pentru
riscul de credit, o banca se poate gasi in situatia inregistrarii unei expuneri la riscul de credit mai mari
decat era asteptat. Exemple de astfel de riscuri includ:
Inabilitatea de a popri sau de a valorifica la timp colateralul gajat (in momentul neplatii
de catre contrapartida);
Refuzul sau intarzierea unui garant de a plati; si
Ineficienta documentatiei netestate.
In consecinta, Banca trebuie sa detina politici si proceduri scrise corespunzatoare, de reducere a riscului
de credit si pentru a controla riscurile reziduale.
Riscul rezidual nu este acoperit de abordarea standard pentru determinarea cerintelor de capital pentru
riscul de credit in cadrul Pilonului 1.
Abordarea Pilon II
Cerinta de capital pentru riscul rezidual este cuantificata in baza scenariilor de criza conform Normei
privind simularile de criza, presupunand un soc specific asupra economiei de capital datorata utilizarii
diminuatorilor de risc.
37
7.4.4. Risc credit din concentrare

Indice de Concentrare Individuala (ICI)
Indice de Concentrare Sectoriala (SCI)
14,169
14,169
-
Concentrarile de risc pot aparea cu privire la activele, pasivele sau elementele extrabilantiere ale unei
banci, prin executarea sau procesarea tranzactiilor (fie produs, fie serviciu) sau prin combinatia
expunerilor intre aceste categorii largi. Deoarece creditarea este activitatea primara a bancilor,
concentrarile de risc de credit reprezinta adesea cele mai semnificative concentrari de risc in cadrul unei
banci.
Concentrarile de risc de credit, prin natura lor, se bazeaza pe factori de risc comuni sau corelati, care, in
perioade de criza, au efect negativ asupra bonitatii fiecaruia dintre contrapartidele individuale
determinand concentrarea.
Risc de credit din concentrare este adresat prin abordarea standard din Pilonul I pentru riscul de credit.
Abordarea Pilon II
In scopul evaluarii impactului potential al riscului de concentrare se calculeaza indexul HerfindahlHirschman (HHI) pentru:
Concentrarea de risc individuala, si
Concentrarea pe industrie
In mod tipic, HHI variaza de la valoarea zero, care reflecta concentrarea minima, pana la valoarea de
unu, care reflecta concentrarea totala.
38
8. RISCUL DE PIATA
8.1 Definitie si principii
Riscul de piata riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si capitalului determinat de
fluctuatiile pe piata ale preturilor titlurilor de capital si ale ratei dobanzii in ceea ce priveste activitatile
care apartin portofoliului de tranzactionare, precum si de fluctuatiile cursului valutar si ale preturilor
marfurilor pentru intreaga activitate a institutiei de credit. Acest risc apare in activitati de formare a
pietei, de tranzactionare si de luare de pozitii in piata. Riscul de piata cuprinde:
- Riscul de pret privind valorile mobiliare riscul actual sau viitor de afectare negativa a
profiturilor si capitalului care rezulta din schimbarea de directie sau din volatilitatea
preturilor/indicilor actiunilor sau a instrumentelor derivate din actiuni sau de schimbari ale relatiilor
intre acestea.
- Riscul valutar riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor sau a capitalului
determinat de miscari adverse ale cursurilor de schimb spot sau forward in portofoliul sau in afara
portofoliului de tranzactionare.
- Riscul ratei dobanzii riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si capitalului ca
urmare a unor modificari adverse ale ratelor dobanzii.
- Riscul de pret al marfurilor riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si
capitalului care rezulta din schimbarea directiei sau volatilitatii pretului marfurilor / instrumentelor
derivate pe marfuri, de spread-ul intre preturile la spot si forward ale marfurilor, precum si de
modificare a relatiilor intre acestea.

Descriere
(RON 000)
Necesar de capital aferent Pilonului I [A]
Dec 2012
4,193
Efectul scenariilor de criza [B]

Riscul de schimb valutar
Riscul de rata a dobanzii din activitati de tranzactionare
6,394
2,272
4,122
VaR [C]
7,006
1,332
Riscul de schimb valutar

Riscul de rata a dobanzii din activitati de tranzactionare
Necesar de capital pentru Riscul de Piata: Max [A; B; C]
5,674
7,006
Abordarea Pilon I
Banca determina cerintele de capital de risc de piata pentru Pilonul I in conformitate cu prevederile
Regulamentului BNR/CNVM nr. 22/27/2006. Portofoliul de tranzactionare al bancii cuprinde toate
pozitiile pe instrumente de tranzactionare care sunt detinute pentru:
- tranzactionare (pozitie detinuta pentru revanzare in scopul unui castig din diferente pe termen scurt
reale sau asteptate dintre pretul de cumparare si pretul de vanzare sau in rata de dobanda);
- acoperirea riscului aferent altor elemente din portofoliul de tranzactionare.
Intentia de tranzactionare trebuie documentata conform politicilor si procedurilor Bancii.
39
Abordarea Pilon II
Cerinta de capital aferenta Pilon I este calculata ca valoarea maxima rezultata din calulul FX VaR/ trading
book VaR si impactul scenariilor de criza
9. RISCUL DE RATA DOBANZII IN AFARA PORTOFOLIULUI DE

TRANZACTIONARE
Riscul de rata dobanzii in afara portofoliului de tranzactionare este riscul curent sau viitor de
afectare negativa a profiturilor si a capitalurilor determinat din miscari adverse ale ratelor de dobanda ce
afecteaza pozitiile din afara portofoliului de tranzactionare. Riscul de rata dobanzii in afara portofoliului
de tranzactionare include de asemenea:
- Riscul de reevaluare se refera la diferentele de sincronizare intre maturitatile (pentru
instrumentele cu rata fixa) sau reevaluarile (pentru instrumentele cu rata variabila) activelor,
pasivelor si a pozitiilor extrabilantiere ale bancii, ce pot expune valoarea economica si profitul
bancii la fluactuatii neasteptate pe masura ce ratele de dobanda variaza.
- Riscul curbei randamentelor apare cand shimbarile neanticipate ale formei curbei
randamentelor produc efecte adverse asupra profitului si valorii economice.
- Riscul bazei provine din corelatia imperfecta intre ajustarile dobanzilor primite si platite
pentru diferite instrumente ce au caracteristici similare. Cand ratele de dobanda se modifica,
aceste diferente dau nastere la schimbari neasteptate ale fluxurilor de numerar si a marjei de
profit intre instrumentele de activ, pasiv si extrabilant pentru maturitati similare sau reevaluari
frecvente.
Un risc excesiv de rata a dobanzii poate reprezenta o amenintare semnificativa pentru veniturile si baza
de capital ale unei banci. Schimbarile ratei dobanzii afecteaza veniturile unei banci prin modificarea
venitului net din dobanzi si a nivelului altor venituri si cheltuieli operationale.
Schimbarile ratei dobanzii afecteaza si valoarea de baza a activelor, pasivelor si instrumentelor
extrabilantiere ale bancii deoarece valoarea prezenta a fluxurilor de numerar viitoare (si, in unele cazuri,
fluxurile de numerar insele) se modifica atunci cand se modifica ratele de dobanda.
Astfel, un proces de administrare eficienta a riscurilor care mentine riscul ratei dobanzii in limite
prudentiale este esential pentru siguranta si soliditatea bancilor.

Pe baza situatiilior financiare la 31 decembrie 2012, s-a calculat un impact potential asupra valorii
economice de 12.489.811lei, in conformitate cu prevederile Reg. BNR18/2009, iar necesarul de capital
este de 12.490 mii lei.
Riscul de rata a dobanzii in afara portofoliului de tranzactionare este un risk de Pilon II in cadrul ICAAP
si prin urmare nu se calculeaza necesar de capital pe Pilonul I.
Abordarea Pilon II
Banca calculeaza necesarul de capital intern in abordarea Pilon II prin simularile de criza.
40
10. RISCUL DE LICHIDITATE

Riscul de lichiditate riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si capitalului, determinat
de incapacitatea institutiei de credit de a-si indeplini obligatiile la scadenta acestora.
Nu exista cerinte de capital cu privire la riscul de lichiditate in calcularea cerintelor de capital pe Pilonul
I.
Abordarea Pilon II
In cadrul ICAAP, riscul de lichiditate la termen si riscul de retragere nu trebuie sustinute cu capital
intern. Acest risc poate fi limitat prin calcularea indicatorilor adecvati si luarea masurilor legate de
proces.
Riscul de lichiditate este adesea specific activitatii bancare deoarece este leagat de riscul ca investitorii
sa nu aiba incredere in capacitatea de rambursare a bancii si, drept urmare, nu doresc sa furnizeze
niciun fel de finantare. Intr-o astfel de situatie, aceasta face ca majoritatea pietelor de finantare sa fie
inchise pentru Banca. Oferirea unui pret mai mare pentru finantare nu mai reprezinta o solutie in acest
moment in care institutia este intr-o situatie precara, care poate numai sa se agraveze. In aceste situatii
Banca poate sa nu isi indeplineasca obligatiile dar este inca solvabila din punct de vedere tehnic.
Riscul de lichiditate nu reprezinta o cauza a reducerii valorii activelor sau a cresterii pasivelor, si deci a
micsorarii capitalului, ci o consecinta potentiala a reducerii valorii activelor. Capitalul intern disponibil
reprezinta un nivel de capital care este necesar pentru a evita materializarea riscului de lichiditate.
Detinerea de capital suplimentar nu va reduce acest risc de lichiditate intr-o maniera semnificativa.
In vederea controlarii riscului de lichiditate, Banca are in vedere stabilirea unor principii interne si
implementarea unor proceduri de admisnistrare, contabile si de control adecvate. Riscul de lichiditate
este controlat prin corelarea structurii pe maturitati a activelor si datoriilor precum si prin revizuirea
adecvata a dobanzilor.
In cazul lipsei de lichiditati, a fost elaborat un plan pentru situatii de criza care prevede contramasuri
eficiente si in timp util. Structura de conducere poarta raspunderea pentru organizarea corespunzatoare
a metodelor de administrare a lichiditatii.
Pe langa riscurile manifestate pe termen scurt, riscul de lichiditate structural (riscul de lichiditate de
finantare) reprezintal un alt factor. Acest tip de risc de lichiditate se refera la costul lichiditatii in scopul
acoperirii diferentelor de lichiditate care se poate modifica daca refinantarea devine mai costisitoare din
cauza scaderii bonitatii Bancii. Daca se deterioreaza calitatea riscului de credit al bancii, refinantarea
poate deveni mult mai scumpa indiferent de nivelurile de dobanda; acest lucru se poate obsereva la
expansiunea marjelor de credit pe pietele monetare si de capital. In asemenea cazuri, o banca va trebui
sa plateasca mai mult pentru refinantare in viitor din cauza scaderii bonitatii sale.
10.2 Rezerve de lichiditate

Un buffer de lichiditate este definit ca fiind capatul scurt al capacitatii bancii de contrabalansare intr-o
situatie planificata de criza. Acesta trebuie sa fie disponibil imediat pentru o perioada scurta definita de
timp fara a necesita schimbarea modelului de afaceri al bancii. Pentru a intruni aceste cerinte, buffer-ul
41
de lichiditate al bancii se compune din numerar, active de baza negrevate de sarcini si facilitati care pot
fi utilizate pe baza de garantii financiare/garantii reale. Este o prioritate maxima pentru banca sa
constituie un astfel de buffer in perioade cu conditii benigne si sa-l gestioneze in mod activ. In plus fata
de buffer-ul de mai sus, rezerva minima tinuta la Banca Centrala poate fi de asemenea utilizata in prima
luna a crizei.
Dimensiunea si structura buffer-ului de lichiditate depend de trei elemente: (i) severitatea scenariilor de
criza, (ii) orizontul de timp si (iii) caracteristicile activelor incluse in buffer. Severitatea scenariului de
criza determina in principal dimensiunea totala a buffer-ului de lichiditate. Cu toate acestea, intrucat o
perioada de criza poate fi impartita in doua faze, o faza scurta acuta (7 zile) urmata de o perioada mai
lunga si mai putin acuta (o luna sau mai mult), tipuri diferite de active trebuie utilizate in fiecare din
aceste faze pentru a asigura accesul in timp util la lichiditate. Cea din urma consideratie determina
structura optima a buffer-ului de lichiditate.
Testele de stress utilizate in prezent de catre Banca sunt descrise pe larg in Strategia de Lichiditate.
Analiza pe baza de scenarii de stres reprezinta un instrument important pentru intelegerea implicatiilor
crizei de lichiditate, insa construirea unor scenario realiste este esentiala, avand in vedere schimbarea
constanta a conditiilor. Prin urmare, o atentie sporita este acordata asigurarii ca scenariile de stres
utilizate sunt compatibile cu evolutiile prezente din piata. Scenariile de stres sunt revizuite periodic
pentru a se asigura ca ele acopera in mod adecvat orice situatii posibile adverse cu care Banca s-ar
putea confrunta. Rezultatele analizei scenariilor de stress sunt furnizate intr-un raport specific. Comitetul
de Administrare a Activelor si Pasivelor monitorizeaza in mod activ cu regularitate rezultatele testelor de
stres din acest raport.
11. RISC OPERATIONAL

11.1 Definitie si proces
11.1.1 Guvernanta
Pornind de la premiza ca riscul operational este intrinsec oricarei activitati desfasurate de Banca,
guvernanta interna a acestui risc in cadrul Bancpost SA se realizeaza pornind de la Consiliul de
Administratie si conducatorii Bancii, prin intermediul Comitetului Executiv, si pana la coordonatorii si
personalul fiecarei structuri organizatorice. De asemenea, in sprijinul atat al Consiliului de Administratie,
cat si pentru Comitetul Executiv, au fost infiintate mai multe comitete specializate si de suport in
indeplinirea functiilor specifice.
In cadrul Bancpost SA functioneaza Serviciul Risc Operational avand ca responsabilitate principala
implementarea in cadrul bancii a Strategiei si a Cadrului General de Administrare a Riscului Operational
ale Grupului Eurobank.
Consiliul de Administratie monitorizeaza, prin intermediul Comitetului de Risc, nivelul si profilul de risc
operational, precum si nivelul pierderilor operationale, frecventa si severitatea acestora, iar prin
intermediul Comitetului de Audit, monitorizeaza progresul in implementarea masurilor destinate
remedierii deficientelor de control aferente riscurilor operationale.
Comitetul Executiv evalueaza riscul operational aferent activitatilor desfasurate de Banca si se asigura ca
fiecare structura organizatorica implementeaza politici si proceduri corespunzatoare pentru controlul
42
riscurilor operationale asociate activitatilor desfasurate, urmarind totodata ca pentru fiecare arie de risc
operational ridicat identificata sunt luate prompt masuri corective.
Vicepresedintele Executiv Risc si Conformitate actioneaza in calitate de sponsor al tuturor initiativelor
relevante pentru administrarea riscului operational si are responsabilitatea implementarii politicilor de
risc operational.
Principala responsabilitate in ceea ce priveste administrarea riscului operational revine coordonatorilor
structurilor organizatorice. In acest scop, fiecare structura organizatorica:
identifica, evalueaza si monitorizeaza riscurile operationale specifice si implementeaza tehnici de
diminuare a acestora;
implementeaza procesele de identificare a riscurilor operationale, cum ar fi autoevaluarea
riscurilor operationale si a controalelor asociate, defineste indicatorii de risc operational cheie,
dupa caz si colecteaza in istoric, evenimentele de risc operational;
evalueaza eficienta controalelor implementate;
raporteaza toate aspectele relevante, si
acceseaza si utilizeaza metodele si instrumentele puse la dispozitie de Serviciul Risc
Operational, cu scopul de a facilita identificarea, evaluarea si monitorizarea riscului operational.
Serviciul Risc Operational este responsabil cu (i) definirea si implementarea metodologiei de
identificare, evaluare si raportare a riscului operational, potrivit deciziilor Consiliului de Administratie /
Comitetului de Risc, (ii) implementarea cerintelor potrivit cadrului de reglementare si cele ale Grupului,
(iii) monitorizarea nivelului si a profilului riscului operational si raportarea acestora catre Comitetul de
Risc si (iv) definirea si implementarea metodologiei privind calculul cerintei de capital aferenta riscului
operational.
11.1.2 Cadrul general de administrare a riscului operational
Cadrul General de Administrare a Riscului Operational are la baza 4 elemente:
Principii
Guvernanta si Organizare
Procese
Infrastructura
Cadrul General de Administrare a Riscului Operational si politicile aferente sunt concepute astfel incat:
stabilesc cadrul general si guvernanta riscului operational, prin alinierea structurii si a
proceselor la cele mai bune practici internationale aferente activitatii bancare;
introduc procese de identificare a riscurilor operationale, precum autoevaluarea riscului
operational, indicatori de risc operational cheie si colectarea istorica a evenimentelor de risc
operational;
stabilesc o definitie comuna si o abordare consecventa a riscului operational care sa permita
identificarea si consolidarea uniforma a riscului operational in cadrul Bancii;
stabilesc o cultura proactiva de administrare a riscului operational in cadrul Bancii, prin
corelarea activitatilor desfasurate cu obiectivele de control al riscului operational;
stabilesc un sistem de raportare a riscului operational integrat si cuprinzator;
se aliniaza la reglementarile Grupului Eurobank si urmaresc respectarea cerintelor din cadrul
national de reglementare si practicilor privind riscul operational in Romania;
faciliteaza crearea unui avantaj competitiv in cea ce priveste administrarea riscului operational,
prin luarea deciziilor in functie de riscurile operationale asociate;
43
valorifica si imbina cunostintele si cele mai bune practici internationale in materie de

administrare a riscului operational.
Procesele de risc operational constau in identificarea riscului operational, evaluarea (inclusiv masurarea
si estimarea), controlul si diminuarea riscului operational, precum si raportarea si imbunatatirea
performantei. Aceste procese se bazeaza pe si sunt implementate cu ajutorul instrumentelor si
metodelor de risc operational, precum:
RCSA (Risk and Control Self Assessment autoevaluarea riscurilor operationale si a
controalelor asociate) este o tehnica utilizata cu scopul de a identifica, evalua si ulterior,
diminua riscul operational. Ulterior identificarii si evaluarii riscurilor operationale, acestea sunt
consolidate si ierarhizate, cu scopul identificarii activitatilor si/sau proceselor cu risc operational
ridicat, stabilirii profilului de risc operational si calcularii cerintei de capital. Abordarea Grupului
Eurobank este una orientata catre risc, controalele fiind considerate elemente suplimentare si
specifice riscului operational. Metodologia RCSA se deruleaza periodic, prin organizarea de
seminarii dedicate, sau in functie de modificarile semnificative de activitate care pot aparea.
KRI (Key Risk Indicators - indicatorii de risc cheie) se bazeaza pe date istorice relevante,
aferente unor parametri specifici si masurabili, cu indicarea expunerii fata de riscul operational.
Acestia sunt definiti pentru fiecare activitate in functie de caracteristicile acesteia. Indicatorii de
risc operational sunt cuantificabili si se exprima ca valoare, procent sau raport, fiind atribuiti
unor riscuri operationale anume si asociati unui nivel de toleranta.
RED-B (Risk Events Data Base baza de date de evenimente de risc) colecteaza evenimentele de
risc operational care sunt identificate si raportate cu scopul de a fi centralizate si gestionate intro baza interna de date dedicata. Evenimentele de risc operational sunt clasificate in functie de
titularul riscului operational, cauza, categoria de risc operational, consecventa, impactul si
structura organizatorica.
Raportarea riscului operational, respectiv intocmirea de rapoarte specifice cerintelor interne
si/sau statutare (de reglementare);
Calcularea cerintei de capital aferenta riscului operational, prin utilizarea metodologiei si
ipotezelor adecvate.
11.2 Cerinta de capital

In scopul stabilirii cerintei de capital aferenta riscului operational, Banca utilizeaza abordarea
indicatorului de baza. Cerinta de capital pentru riscul operational in anul 2012 a fost de141.064.348
RON.
44
12. ALTE RISCURI

12.1 Definitii
12.1.1 Riscul de Activitate & Riscul Strategic
Riscul de activitate reprezinta riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si capitalului
care rezulta din modificarile negative in mediul de afaceri si efectul lor asupra volumelor, marjelor,
veniturilor din taxe si comisioane si asupra costurilor.
Riscul strategic reprezinta riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si capitalului care
decurge din deciziile nefavorabile de afaceri, din implementarea necorespunzatoare a deciziilor sau lipsa
de reactie la schimbarile din mediul de afaceri.
12.1.2 Riscuri rezultate din aplicarea unor abordari mai putin sofisticate
Riscuri rezultate din aplicarea unor abordari mai putin sofisticate pentru calculul cerintelor de capital
pentru Pilonul I reprezinta riscul de capital curent sau potential, rezultand din subestimarea riscului de
credit in contextul utilizarii abordarii standard, subestimarea riscului operational in contextul utilizarii
abordarii de baza sau a abordarii standard.
12.1.3 Riscul de subestimare pentru pierderea in caz de nerambursare in conditii de criza
Riscul de subestimare pentru pierderea in caz de nerambursare in conditii de criza reprezinta riscul
de capital curent sau potential, rezultand din subestimarea pierderilor in conditii de criza.
12.1.4 Alte riscuri
Riscul reputational riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si capitalului care decurge
din perceptia negativa a imaginii Bancii de catre clienti, partenerii contractuali, actionari, investitori sau
organisme de reglementare.
Riscuri externe institutiei de credit - includ urmatoarele categorii de riscuri:
Riscul mediului de reglementare
Riscul mediului economic (inclusiv riscul macroeconomic)
Riscul mediului de desfasurare a activitatii
12.2 Cerinta de capital

12.2.1 Cerinta de capital pentru Riscul de Activitate (inclusiv Riscul Strategic)
Riscul de Activitate si Riscul Strategic sunt riscuri de Pilon II in cadrul ICAAP. In consecinta nu exista
necesar de capital in cadrul Pilonului I.
Abordarea Pilon II
Banca utilizeaza un model de capital intern pentru masurarea riscului de activitate in baza volatilitatii
istorice a veniturilor si cheltuielilor in comparative cu nivelurile bugetate in decursul ultimilor ani.
45
Indicatorul VaR pentru riscul de afaceri calculat in conformitate cu prevedereile Normei privind
simularile de criza, pe baza volatilitatii istorice a veniturilor si cheltuielilor comparate cu valorile bugetate
pentru patru trimeste este de 80.437 mii lei, iar necesarul de capital este de 80.437 mii lei.
12.2.2 Cerinta de capital pentru riscurilr rezultate din aplicarea unor abordari mai putin sophisticate
pentru calcularea cerintei de capital pentru Pilonul I si pentru riscul de subestimare a pierderii in caz de
nerambursare in conditii de criza
Banca calculeaza un buffer general de capital pentru riscurile rezultate din aplicarea unor abordari mai
putin sophisticate si pentru subestimarea pierderilor in caz de nerambursare in conditii de criza.
Descriere
(000 RON)
Subestimare risc operational conform abordarii Pilonului I
Subestimare risc de credit conform abordarii Pilonului I
Subestimarea pentru pierderi in caz de nerambursare in conditii de criza
TOTAL
Dec 2012
7,053
24,013
9,605
40,671
12.2.3 Cerinta de capital pentru alte riscuri

Cerinta de capital pentru riscul reputational si riscurile externe institutiei de credit se calculeaza ca buffer
reprezentand 2% din cerinta totala de capital pentru Pilonul I, reprezentand 12.510 mii RON.
Luand in considerare natura necuantificabila a acestor categorii de riscuri, Banca aloca un buffer
general de capital.
Buffer-ul general de capital intern va acoperi in consecinta urmatoarele sub-grupe de riscuri:
Riscul reputational
Riscuri asociate mediul de reglementare
Risks associate mediului de desfasurare a activitatii.
Cu privire la Riscurile associate mediului economic, Banca efectueaza cel putin annual exercitii de
planificare de capital si analizeaza la nivel de Banca daca si ce masuri sunt necesare pentru a gestiona
acest risc.
46
13. STRUCTURA STIMULENTELOR / REMUNERARE

13.1. Introducere
Bancpost SA promoveaza o abordare coerenta si ne-discriminatorie in stabilirea remunerarii angajatilor
sai, inclusiv a angajatilor cu functii-cheie de executie si a remunerarii membrilor structurii de conducere,
cu scopul de a mentine un nivel de plata competitiv, comparabil cu piata si pentru a asigura echitatea
interna in cadrul Bancii.
13.2. Sfera de cuprindere a politicii de remunerare

Politica de remunerare promoveaza o administrare sanatoasa si eficace a riscurilor, fara a incuraja
asumarea de riscuri care depaseste nivelul tolerantei la risc al Bancii.
Politica de remunerare este aplicabila tuturor categoriilor de personal, respectiv: membrii structurii de
conducere, compuse din Consiliul de Administratie, in calitate de organ cu functie de supraveghere si
conducatorii Bancii, in calitate de organ cu functie de conducere, personalul care expune institutia de
credit unor riscuri, personalul functiilor sistemului de control intern, alte categorii de angajati cu functiicheie de executie si angajatii Bancii, in general.
13.3. Principii de baza ale politicii de remunerare

Politica de remunerare are la baza urmatoarele principii:
a. Conformitatea cu strategia de afaceri si toleranta la risc si alinierea acestora la obiectivele
pe termen lung.
Politica de remunerare a Bancii urmeaza strategia de afaceri, toleranta la risc si obiectivele pe termen
lung.
In baza Politicii, remunerarea categoriilor de personal mentionate mai sus are la baza performanta.
Obiectivele stabilite in timpul procesului anual de evaluare a performantei, sunt atat cantitative, in functie
de strategia de business si de criteriile financiare (unde este cazul), precum si calitative, in functie de
competente, calificari profesionale si experienta, dezvoltarea personala, conformarea cu sistemele si
controalele Bancii, implicarea in strategiile de afaceri si in politicile semnificative ale Bancii, contributia
la anumite proiecte si la performanta echipei.
In ceea ce priveste alinierea la risc, Politica acorda o atentie sporita urmatoarelor 2 (doua) aspecte:
- Contributia remunerarii la prevenirea asumarii excesive a riscurilor si consecventa Politicii
cu administrarea eficace a riscurilor;
- Considerarea riscului asociat cu remunerarea in ceea ce priveste impactul potential asupra
capitalului Bancii.
b. Transparenta
Politica de remunerare este accesibila tuturor categoriilor de personal, atat celor deja in raporturi cu
Banca, precum si celor ce urmeaza a incheia astfel de raporturi (angajati viitori/numiti). Divizia Resurse
Umane este responsabila sa asigure pentru categoriile de personal transparenta Politicii de remunerare,
precum si a altor politici sau proceduri cu care aceasta este corelata.
47
In baza Politicii de remunerare, Politica de evaluare a performantelor este formalizata in consecinta, fiind
transparenta tuturor categoriilor de angajati.
c. Principiul egalitatii de tratament se refera la un tratament corect si echitabil pentru fiecare
categorie de personal careia i se aplica Politica si reflecta intentia Bancii de a garanta egalitatea
de tratament a personalului, fara discriminare (pe criterii precum: sex, rasa, religie, stare civila,
etc.)
d. Principiul confidentialitatii, conform caruia confidentialitatea informatiilor cu caracter personal
este asigurata pentru toate categoriile de personal.
13.4. Guvernanta Politicii de Remunerare

Comitetul de Remunerare, ca organism independent ale carui competente au fost delegate in totalitate
de catre Consiliul de Administratie, este responsabil pentru deciziile referitoare la remuneratie, tinand
cont de implicatiile privind administrarea riscurilor la nivelul Bancii si interesele pe termen lung ale
actionarilor.
Personalul din cadrul functiilor sistemului de control intern este implicat in dezvoltarea Politicii de
remunerare.
Politica face obiectul unei revizuiri anuale si este aprobata de catre Comitetul de Remunerare al Bancii,
comitet care, impreuna cu Divizia Resurse Umane, este responsabil de implementarea acesteia.
13.5. Comitetul de Remunerare

Comitetul de Remunerare este organismul ale carui competente au fost delegate in totalitate de catre
Consiliul de Administratie pentru a defini, a monitoriza si a aproba Politica si practicile de remunerare
ale Bancii.
Comitetul de Remunerare este constituit astfel incat sa emita opinii competente si independente asupra
politicilor si practicilor de remunerare si asupra stimulentelor create pentru administrarea riscurilor,
capitalului si lichiditatii.
Comitetul de Remunerare este responsabil de pregatirea deciziilor privind remunerarea, inclusiv a
deciziilor care au implicatii din perspectiva riscurilor si administrarii riscurilor la nivelul Bancii, decizii
adoptate de structura de conducere in exercitarea responsabilitatilor specifice.
Comitetul de Remunerare se asigura ca politicile si practicile de remunerare aplicate tuturor categoriilor
de personal corespund culturii organizationale a Bancii, valorilor, obiectivelor si strategiei pe termen
lung.
13.6. Remunerare
Politica de remunerare a Bancpost SA are ca scop sa atraga, sa angajeze si sa pastreze angajatii
exceptionali si de asemenea sa motiveze comportamentele constructive, pentru maximizarea
performantei in baza strategiei Bancii.
48
Politica de remunerare stabileste un cadru specific in vederea asigurarii unui proces consecvent de
recompensare a categoriilor de personal in baza responsabilitatilor, stabilind:
Remuneratia fixa;
Remuneratia variabila.
Componentele fixe si variabile ale remuneratiei totale sunt echilibrate in mod corespunzator, iar
componenta fixa reprezinta o proportie suficient de mare din remuneratia totala, astfel incat sa permita
aplicarea unei politici complet flexibile privind componentele remuneratiei variabile, incluzand
posibilitatea de a nu plati nicio componenta variabila a acesteia.
Evaluarea performantei este realizata intr-un cadru multianual, pentru a se asigura ca procesul de
evaluare se bazeaza pe performanta pe termen lung si ca plata efectiva a componentelor remuneratiei
bazate pe performanta se intinde pe o perioada care tine cont de ciclul de afaceri al Bancii si de riscurile
specifice activitatii acesteia.
A. Remuneratia fixa
Salariul de baza este compensarea contractuala pentru o pozitie specifica si excluzand orice alte plati
sau indemnizatii. In cadrul Bancpost SA, compensarea, ca salariu de baza, este definita dupa luarea in
considerare a urmatoarelor criterii: competitivitate externa, echitate si impartialitate interna,
responsabilitatile postului, consecventa in criterii de evaluare a posturilor la nivelul Bancii, bugetul de
cheltuieli cu personalul.
Salariul de baza presupune standarde interne si externe. Deciziile privind nivelul remuneratiei asigura ca
organizatia este in concordanta cu cerintele mediului extern si ale competitivitatii pe piata, iar deciziile
privind structura salariala asigura ca plata este consecventa la nivel intern, impartiala si echitabila.
B. Remuneratia variabila
In definirea compensatiei variabile, Banca ia in considerare factori care sunt diferiti de performanta
financiara, cum ar fi: satisfactia clientului, cunostintele acumulate/calificarea dobandita de catre angajat,
dezvoltarea personala, conformarea la sistemele si la controlul Bancii, implicarea in strategiile de afaceri
si politicile Bancii si contributia la performanta echipei.
Remunerarea personalului din functiile sistemului de control intern nu este corelata cu performanta
rezultata din exercitarea activitatilor care urmeaza sa fie monitorizate si controlate de catre functiile
sistemului de control intern.
Remuneratia variabila poate fi acordata prin urmatoarele scheme:
Schema de bonusuri - pot fi acordate categoriilor de angajati pe baza realizarii obiectivelor cantitative si
calitative specifice.
Bonusurile pe termen scurt sustin strategia de afaceri a Bancii si previn apetitul individual pentru risc.
Prima anuala de performanta - poate fi acordata pe baza performantei individuale si rezultatelor anuale
ale Bancii, luand in considerare nivelul si natura de responsabilitate a fiecarei persoane, precum si
contributia Diviziei/Directiei din care face parte la rezultatul Bancii in ansamblu.
49
Principiile de alocare a remuneratiei variabile sunt supuse aprobarii Comitetului de Remunerare.

Remuneratia variabila, inclusiv partea amanata a acesteia, este platita doar daca poate fi sustinuta in
conformitate cu situatia financiara a Bancii in ansamblu si daca poate fi justificata in conformitate cu
performanta Bancii, a structurii in care se desfasoara activitatea si a angajatului in cauza.
Comitetul de Remunerare va analiza si va decide daca structura poate permite acordarea de actiuni sau
de titluri din care rezulta drepturi de proprietate echivalente.
Comitetul de Remunerare aproba, oricand este cazul, procentele remuneratiei variabile care pot fi
amanate pe o perioada de timp.
Remuneratia variabila garantata poate fi luata in calcul in mod exceptional, acordata numai noilor
angajati si limitata numai primului an de angajare, cu aprobarea Comitetului de Remunerare.
Platile referitoare la incetarea anticipata a unui contract reflecta performanta obtinuta in timp si sunt
proiectate intr-o modalitate care sa nu recompenseze nereusita, prin aprobarea Comitetului de
Remunerare.
Bonusuri/alocatii/ bonusuri suplimentare potrivit Contractului Colectiv de Munca anual: bonus de
Craciun, bonus de Paste, compensatii suplimentare, prime de vacanta etc. Valoarea celor de mai sus
este obiectul negocierilor anuale cu Sindicatul.
13.7 Remunerarea membrilor Consiliului de Administratie

Remunerarea membrilor Consiliului de Admininstratie este proportionala cu nivelul decizional conferit,
atributiile si competentele profesionale, precum si responsabilitatile incredintate. Membrii Consiliului de
Administratie nu isi vor decide propria remuneratie.
Remuneratia individuala a directorilor este decisa de actionarul majoritar.
Adunarea Generala a actionarilor decide asupra limitelor generale ale tuturor remuneratiilor care se vor
acorda in fiecare exercitiu financiar categoriilor de persoane prevazute de Legea nr.31/1990, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare.
13.8. Remunerarea populatiei-tinta

Fata de categoriile de persoane cu functii-cheie de executie, Comitetul de Remunerare aproba prima
anuala de performanta care se acorda personalului ce expune institutia de credit la riscuri, dupa cum
urmeaza: componenta numerar/ componenta non-numerar.
Componenta non-numerar poate fi formata din:
actiuni sau titluri din care rezulta drepturi de proprietate echivalente in functie de forma
juridica a Bancii sau instrumente legate de actiuni sau instrumente echivalente de tip nonnumerar in cazul nelistarii;
alte instrumente in sensul art. 21 alin. (11) lit. a) din Regulamentul BNR-CNVM nr.
18/23/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, care reflecta corespunzator calitatea
creditelor aferente Bancii.
50
O parte substantiala si care reprezinta, in toate cazurile, cel putin 40% din componenta de remuneratie
variabila, este amanata pe o perioada de cel putin 3 ani si este corelata in mod adecvat cu natura
activitatii, riscurile acesteia si activitatile categoriilor de angajati. Membrii personalului intra in drepturile
aferente remuneratiei datorate potrivit acordurilor de amanare nu mai rapid decat ar intra pe o baza
proportionala. In cazul unei componente a remuneratiei variabile in suma deosebit de mare, cel putin
60% din suma este amanata. Durata perioadei de amanare este stabilita in conformitate cu ciclul de
afaceri, natura activitatii, riscurile acesteia si activitatile categoriilor de angajati in cauza.
Fara a aduce prejudicii principiilor generale de drept national aplicabile in materia contractelor si in
raporturile de munca, remuneratia variabila totala este in general redusa considerabil in cazul in care se
inregistreaza o performanta financiara redusa sau negativa la nivelul Bancii, luand in considerare atat
remuneratia curenta, cat si reducerile platilor aferente sumelor cuvenite, determinate anterior, incluzand
acorduri de tip malus sau de tip clawback.
In principiu, un bonus acordat face obiectul retragerii integrale sau partiale numai in cazul unei fraude
dovedite sau in cazul in care evaluarea performantei are la baza informatii care se dovedesc ulterior a fi
in mod semnificativ eronate.
In anul 2012, Bancpost SA a platit sub forma de componenta fixa si componenta variabila urmatorele
sume:
Categorii de personal
Componenta fixa in 2012

(salariul annual brut)
sume in RON -
Componenta variabila in 2012

(bonus anual de performanta)
- Angajati retea retail
73.385.204
4.852.393
- Centrala
84.066.060
2.729.231
157.451.264
7.581.624
Total
51
Appendix no.1
Consiliul de Administratie Bancpost SA
La data de 31 Decembrie 2012
Name
Position
Mihai Bogza
Presedinte
Theodoros Karakasis
Vice Presedinte
Dimitrios Damkalidis
Vice Presedinte
Antonios Hassiotios
Membru
Stavros Ioannou
Membru
Iasmi Ralli
Membru
Christina Theofilidi
Membru
Michail Vlastarakis
Membru
Georgios Marinos
Membru
Michael Colakides
Membru
Lambros Yiannis Demosthenous
Membru
Ramona Dascalu
Secretar
52

Bancpost SA Raport Basel II Pillar3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bancpost SA Raport Basel II Pillar3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ................................................................................ 3

11.1 Definitie si proces .............................................................................................................. 42

OUG 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, cu modificarile si completarile

1.2 Implementarea cadrului Basel II in Bancpost SA

1.3 Dimensiunea Pilonului 3

1.4 Supraveghere si norme de consolidare

2. ORGANIZAREA STRUCTURII DE CONDUCERE SI REGLEMENTARILE INTERNE

3. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI ORGANIZAREA FUNCTIILOR SISTEMULUI

Fondurile proprii de nivel 2 se compun din:

4.2 Fonduri proprii

4.3 Cerinte de capital conform Pilonului 1

4.4 Procesul Intern de Evaluare a Adecvarii Capitalului la Riscuri

Pentru anumite riscuri se considera ca alocarea de capital nu este o masura adecvata in

5. GESTIONAREA RISCURILOR PRZENTARE GENERALA

5.2 Politici de gestionare a riscurilor

Bancpost SA detine o functie de administrare a riscului independenta si cu resurse corespunzatoare,

5.3 Tipuri de risc

Riscuri rezultate din

Aspecte avute in vedere in determinarea

Riscul este considerat semnificativ conform

Tratament aferent Pilon II

Abordare definita intern.

Banca este expusa la riscul residual ce

Abordare definita intern.

Mai mult de 50% din portofoliul de credite al

Abordare definita intern.

Riscul este considerat semnificativ conform

Riscul reputational este un risc important

Aspecte avute in vedere in determinarea

Tratament aferent Pilon II

Abordare definita intern.

Desi riscul de lichiditate este parte a ICAAP,

asigura dezvoltarea de politici adecvate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si

Neperformante. Principalele responsabilitati ale Comitetului de Credite Neperformante includ, printre

6. TRANZACTII CU PARTILE AFILIATE

* Nu includ entitati cu influenta semnificativa

Remunerarea membrilor cheie din conducere

angajamentele contractuale cu persoanele aflate n relaii speciale cu Banca, personalul propriu,

post-default si a Expunerii de credit la momentul default-ului (EAD Exposure At Default) au fost de

Consideratii specifice portofoliului de credite pentru companii

Utilizarea I-Apply, o solutie de gestionare cap-coada a aplicatiilor de credit, permite:

7.2 Expunerea la riscul de credit

Minus provizioane pentru pierederi din

Expunerea la riscul de credit aferente elementelor

- mii RON31 Decembrie 2011

b. Analiza creditelor acordate clientilor in functie de tipul de client

7.2.3 Expunerea la riscul de concentrare

Clienti Corporativi Globali

Companii mici si PFA (SBB)

7.2.4. Prezentarea creditelor si avansurilor care nu inregistreaza restante si nu sunt depreciate

7.2.5. Prezentarea creditelor si avansurilor restante, dar nedepreciate:

Restant pana la 29 zile

Credite si avansuri depreciate evaluate colectiv

Credite evaluate colectiv (brut)

Credite si avansuri depreciate evaluate individual

7.2.7. Provizioane pentru deprecierea creditelor si avansurilor

Sold la 1 ianuarie 2012

Cheltuiala net aferent anului

Recuperri din creante

Diferene de curs valutar

7.3 Tehnici de diminuare a riscului de credit

Defalcarea in functie de tipul protectiei - 31.12.2012

7.4 Necesarul de capital