Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
1.
⇒ Tema prezintă o importanţă deosebită: în ultimele decenii atât în România, cât
şi în ţările civilizate se înregistrează o explozie a preocupărilor comunicării
interumane (se apreciază în Istoria Comunicării, publicată recent în coordonarea
profesorului Paul Dobrescu). Lucrarea constituie în România o premieră în
abordarea istoriei comunicării.
⇒ Cercetarea interculturală: ocupă un loc distinct în cadrul comunicării
interpersonale; literatura de specialitate distinge două dimensiuni ale acesteia:
a) Comunicare între culturi diferite: prin indivizi, grupuri,
entităţi sociale etc.;
b) Comunicarea are scop de influenţare prin educaţie sau
persuasiune, determinând schimbări de comportamente, dorite sau
nedorite, voite sau involuntare, pozitive sau negative.
2.
⇒ Comunicarea este o relaţie complexă şi se manifestă într-un anumit context ,
într-un anumit timp şi în împrejurări spaţiale date;
⇒ Aşadar, în lucrarea de faţă abordăm comunicarea interculturală şi
transdisciplinară în sistemul administraţiei publice;
⇒ Pentru înţelegerea complexităţii comunicării interculturale am abordat, în primul
capitol Sistemul Administraţiei Publice ca Subsistem al Sistemului Social Global:
a) Lucrarea „Administraţia Publică” a prof. Ioan Alexandru prezintă Ad.
Publică în funcţia sa de putere executivă în stat;
b) Constituţia României stipulează rolul ministerelor şi al altor organe
centrale în structura Guvernului;
c) De asemenea, Constituţia statuează principiul descentralizării şi
autonomiei locale a unităţilor teritoriale ale administraţiei publice (ca
parteneri reali şi nu doar ca intermediari);
d) Este relevantă conexiunea administraţiei publice cu celelalte subsisteme
ale sistemului social: economic, cultural, ecologice etc.;
e) Sunt relevante principiile şi valorile comune, indivizibile şi universale:
demnitatea umană, libertatea, egalitatea etc., care stau la temelia
comunicării interculturale (în spaţiul naţional şi în autorităţile locale şi
regionale);
f) Prezentarea modelului sistemic DECLERIS al Administraţiei Publice care
ne permit să delimităm graniţele administraţiei publice de celelalte
subsisteme ale statului.
Elaborarea politicilor
6. În capitolul III sunt abordate teme de larg interes privind „Omul ca fiinţă
multidimensională” prin supraevaluarea celor „5 simţuri” şi formarea piramidei celui
de-al 6-lea simţ.
a) Primul pas este să vă treziţi simţul văzului;
b) Corelaţia între capacitatea de a „asculta” şi de a „înţelege”. „Ascultaţi tăcerea din
cuvinte”;
c) În ceea ce priveşte simţul „atingerii”, se acceptă postulatul că atunci când sunetul
atinge un obiect, lasă o „amintire” la un nivel atomic sau subatomic;
d) Să „punem la lucru” simţul olfactiv şi simţul gustului.
O contribuţie aparte este şi explicitarea corelaţiei dintre inteligenţa infinită a
subconştientului şi comunicarea interculturală, potrivit aserţiunii ştiinţei cunoaşterii că
subconştientul este constructorul şi menţine toate funcţiile vitale.
Totodată este prezentat mariajul dintre astrologie şi ştiinţă, relaţiile de
complementaritate stabilite între ele.
Stimă
Recunoaştere
Siguranţă
Supravieţuire