Sunteți pe pagina 1din 131

PLANUL LUCRÃRII

CAPITOLUL 1................................................................................................................
1................................................................................................................1
1
PREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC ....................................................1
....................................................1
1.1 EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC ÎN PERIOADA
MODERNÃ......................................................................................................................................1
1.2 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN PERIOADA 1947-1989...........................................4
1.3 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC DUPÃ 1990...................................................................5
CAPITOLUL 2................................................................................................................
2................................................................................................................7
7
GENERALITÃTI PRIVIND BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A...............................
S.A...............................7
7
2.1. LOCUL SI ROLUL B.C.R. S.A. ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR
ROMÂNESC....................................................................................................................................7
2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICÃ A B.C.R. S.A..............................................................10
2.3 PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE ALE BÃNCII
COMERCIALE ROMÂNE S.A.....................................................................................................14
CAPITOLUL 3..............................................................................................................
3..............................................................................................................18
18
CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI DE CÃTRE B.C.R. S.A. ..............................18
..............................18
3.1. POLITICA GENERALÃ DE CREDITE...............................................................................18
3.2. PRINCIPII GENERALE SI CONDITII DE CREDITARE.................................................20
3.3.CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE BANCA COMERCIALÃ
ROMÂNÃ S.A................................................................................................................................22
3.4. GARANTAREA CREDITELOR............................................................................................28
3.5. ANALIZA CREDITELOR.....................................................................................................33
3.6. APROBAREA CREDITELOR...............................................................................................41
3.7. ACORDAREA CREDITELOR..............................................................................................43
3.8. RAMBURSAREA ŞI RESCADENŢAREA CREDITELOR.................................................46
3.9. EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI CREDITELOR ŞI
CONSTITUIREA PROVIZOANELOR SPECIFICE DE RISC.................................................48
3.10. ASPECTE PRIVIND CONTROLUL BANCAR ASUPRA
ACTIVITĂŢII DE CREDITARE.................................................................................................53
CAPITOLUL 4..............................................................................................................
4..............................................................................................................64
64
METODOLOGIA DE CREDITARE A SOCIETÃTILOR COMERCIALE
(ANALIZA EFECTUATÃ PE BAZA DATELOR S.C. PRESIDENT
S.R.L. SIBIU)...........................................................................................................................
SIBIU)........................................................................................................................... 64
4.1. ANALIZA MANAGERIALÃ A S.C. PRESIDENT S.R.L. SIBIU.......................................64
4.2 ANALIZA FINANCIARÃ A S.C. PRESIDENT SRL...........................................................66
4.2.1. ANALIZA INTERNÃ A S.C. PRESIDENT SRL.................................................................................66
4.2.1.1. BILANT ACTIV S.C. PRESIDENT SRL....................................................................................66
4.2.1.2 BILANT PASIV S.C. PRESIDENT SRL......................................................................................67
4.2.1.3. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI A SC PRESIDENT SRL.................................................69
4.2.1.4. ANALIZA INDICATORILOR A SC PRESIDENT SRL............................................................71
4.2.1.5. SITUATIA FINANCIARÃ SINTETICÃ A CLIENTULUI LA SC PRESIDENT SRL............75
4.2.1.6. FLUXUL DE FONDURI LA SC PRESIDENT SRL...................................................................77
4.3. DOCUMENTATIA AFERENTÃ ANALIZEI SI ACORDÃRII
CREDITULUI DE CÃTRE BCR SA SOCIETÃTII COMERCIALE
PRESIDENT SRL.........................................................................................................................79
CAPITOLUL 5..............................................................................................................
5..............................................................................................................98
98
CONCLUZII SI PROPUNERI. ELEMENTE PENTRU CONTURAREA
UNEI NOI STRATEGII A BÃNCII COMERCIALE ROMÂNE .........................................98
.........................................98
5.1. STRATEGIA BÃNCII COMERCIALE – DE LA NECESITATE LA
DECIZIE........................................................................................................................................ 98
5.2. MOTIVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ................................102
5.3. O POSIBILĂ EVOLUŢIE A ORIENTĂRII ACTIVITĂŢII BANCARE..........................104
ANEXA NR. 1..............................................................................................................
1..............................................................................................................114
114
ANEXA NR. 2..............................................................................................................
2..............................................................................................................117
117
ANEXA NR. 3..............................................................................................................
3..............................................................................................................118
118
ANEXA NR. 4..............................................................................................................
4..............................................................................................................121
121
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................123
123

2
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

1.1 EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC ÎN


PERIOADA MODERNÃ
Institutia bãncii, asa cum existã astãzi, nu poate fi privitã ca fiind
creatia unui individ, a unei generatii sau a unui anumit popor. Bãncile sunt
fructul copt al nevoilor ce au frãmântat omenirea în decursul timpurilor si
care au trebuit sã o urmeze în evolutia sa.
Prima bancã în adevãratul sens al cuvântului - sustinea profesorul
stefan I. Dumitrescu – se spune cã este aceea înfiintatã de Dogele Michele
XI, cunoscutã sub numele de “BANCA DE VENETIA”.
În realitate ea a fost continuarea unei asociatii de bancheri, creditori
ai cetãtii, care a existat între 1156-1171.
Se stie cã în Florenta s-a reglementat pentru prima datã ca bancherii
sã tinã registrele si li s-a stabilit obligatia sã înscrie afacerile lor cu cifre
romane.
Abia în secolul al XVII-lea încep sã fie înfiintate bãncile ce se
apropie cât mai mult de cele de astãzi, unele având un caracter special de
bãnci de emisiune, iar altele cu caracter de bãnci comerciale, menite sã
facã operatiuni de bancã.
În legãturã cu primele începuturi de bancã în România, profesorul
Victor Slãvescu în cartea “Istoricul Bãncii Nationale a României (1880-
1924)”, preciza cã nu se poate vorbi de bãnci în sensul deplin al
cuvântului, decât cãtre prima jumãtate a secolului al XIX-lea.
În 1856, printul Alexandru Ghica al Moldovei acorda dreptul de
înfiintare a “Bãncii Nationale a Moldovei” cu sediul la Iasi, care a fost
astfel prima institutie bancarã ce-si desfãsura activitatea pe teritoriul
României. Banca a fost creatã ca urmare a demersurilor unui bancher
prusac si a fost concesionatã acestuia.
În anul urmãtor banca a dat faliment, datoritã lipsei de fonduri,
recurgerii la credite din strãinãtate, precum si datoritã faptului cã, din
capitalul subscris, a fost vãrsat doar o parte.
Viata economicã a României a fost sustinutã de organizatii de credit,
înfiintate treptat, astfel dupã anul 1859 au început sã functioneze si alte
bãnci. Ca urmare a legii adoptatã la 24.11.1864, sub domnia lui Alexandru
Ioan Cuza a fost înfiintatã “Casa de depuneri si Consemnatiuni”. Aceastã
1
institutie are un rol important, deoarece pânã la crearea Bãncii Nationale a
României în 1880, a fost principala bancã de emisiune pe teritoriul
Principatelor Unite.
În 1856 a apãrut la Bucuresti, sub denumirea de Banca România, o
bancã care initial a avut atributii de bancã de emisiune si de scont.
Ulterior, ca urmare a modificãrii statutului sãu, a pierdut aceste privilegii,
desfãsurând apoi o activitate pur comercialã. Activitatea acestei bãnci a
continuat pânã la nationalizarea sistemului bancar din România, în iunie
1948.
În aceeasi perioadã au mai apãrut si alte bãnci: “Banca Albina”,
prima bancã cu capital integral românesc, care si-a început activitatea în
1852, la Sibiu; “Creditul Funciar Rural” în 1873; “Creditul Funciar
Urban” în 1874, ca si banca Aurora din Nãsãud.
Anul 1880 reprezintã o datã epocalã în istoria creditului în tara
noastrã, la 17 aprilie fiind înfiintatã Banca Nationalã a României, a cãrei
istorie, asa cum arãta Victor Slãvescu se confundã cu însãsi istoria
economicã a tãrii noastre.
Institutul central de emisiune a luat fiintã datoritã stãruintei si
muncii câtorva fruntasi ai vietii publice de atunci: Ion Ghica, Ion C.
Brãtianu, Ion Câmpeanu (primul ei conducãtor) si altii. Banca Nationalã a
început sã functioneze în decembrie 1880 iar majoritatea capitalului fiind
constituit din surse românesti, astfel încât sã se asigure controlul asupra
economiei nationale si, totodatã, sã nu existe posibilitatea ca sistemul sãu
bancar sã fie supus dominatiei strãine.
Corespunzãtor dezvoltãrii economice a tãrii, la început activitatea
bãncilor se baza, în principal pe acordarea de credite persoanelor
particulare. Odatã cu industrializarea si implicit, cu dezvoltarea fortelor de
productie, a apãrut necesitatea concentrãrii sumelor disponibile, pentru a
fi satisfãcute proiectele concepute de proprietarii de pãmânt, de
comercianti si de marii industriasi. Procesul de creare a noilor institutii de
credit a fost accelerat prin aportul de capital autohton, apartinând
reprezentantilor burgheziei si mosierimii române, dar si prin infuzia de
capital strãin.
Dupã 1880, a crescut numãrul si importanta bãncilor românesti,
peisajul bancar cunoscând o ascensiune numericã, de la numai 5 bãnci
existente între 1880-1890 la aproape 200, înainte de primul rãzboi
mondial. Printre principalele bãnci din acea perioadã se numãrau: “Banca
Generalã Românã”, “Marmorosch Banc & Co.”, “Banca de Credit
Român”, “Banca Comercialã Românã”, bãnci care erau finantate si prin
capital strãin. Alãturi de acestea au fost create alte patru bãnci importante
cu capital autohton, Banca Agricolã (1894), Banca de Scont (1898), Banca
Comertului din Craiova (1898) si Banca Româneascã (1911), participând
apoi la formarea capitalului altor bãnci, întreprinderi industriale si firme
comerciale.

2
În perioada primului rãzboi mondial s-a intensificat activitatea
bancarã în România. Ca rezultat al neutralitãtii României, în aceastã
perioadã au apãrut oportunitãti noi de comert cu toate pãrtile implicate în
conflict. Nivelul ridicat al comertului a adus beneficii sistemului bancar.
Anii care au urmat imediat rãzboiului au adus o încetinire dramaticã
a activitãtii economice. Recesiunea a cuprins întreaga Europã, specula si
inflatia atingând, în aceastã perioadã niveluri record.
Dupã primul rãzboi mondial, numãrul bãncilor din România a
continuat sã creascã pânã la criza economicã din perioada 1929-1933.
Aceastã depresiune a determinat falimentul multor bãnci sau fuzionarea
pentru a supravietui.
Datoritã acestui aspect Guvernul României a trebuit sã intervinã
pentru contracararea efectelor crizei economice, bancare si monetare.
Guvernul a adoptat politici de conducere si control, în vederea acordãrii
ajutorului necesar revigorãrii sistemului bancar. În 1934 a fost înfiintat
Consiliul Superior Bancar, al cãrui presedinte era guvernatorul Bãncii
Nationale. Au fost adoptate mai multe legi, atât pentru a ajuta economia,
cât si pentru a îmbunãtãti sistemul bancar.
Cele mai importante reglementãri, cu repercusiuni asupra bãncilor
au fost:
 “Legea pentru lichidarea datoriilor agricole si urbane (7
aprilie 1934)”;
 “Legea pentru organizarea si reglementarea comertului de
bancã (8 mai 1934);
 “Legea pentru înlesnirea si refacerea creditului (20 aprilie
1935)”.
Aceste legi au contribui la salvarea bãncilor mai mari, dar
aproximativ 600 de bãnci au fost lichidate sau au fuzionat. Astfel, dacã la
aparitia legii pentru organizarea si reglementarea comertului de bancã (în
1937) existau 1024 bãnci, în 1940 mai erau operationale doar 446 bãnci.
Anii ’70 sunt dominati de cinci bãnci principale: “Banca
Româneascã”, “Banca de Credit Român”, “Banca Comercialã Românã”,
“Banca Comercialã Italianã si Românã” si “Societatea Bancarã Românã”.
Aceste bãnci realizau peste 50% din totalitatea operatiunilor bancare din
România.
Pânã în 1947, sistemul bancar românesc cunoscuse o dezvoltare
remarcabilã. Bãncile detineau resurse importante si functionau conform
standardelor internationale iar personalul bancar era format din specialisti
pregãtiti în conditii de concurentã si standarde profesionale ridicate, asa
cum erau stabilite de Banca Nationalã.
Banca Nationalã a României avea un rol important: detinea
monopolul emisiunii monetare si asigura acoperirea creditelor de scont, în
favoarea altor bãnci.

3
1.2 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN PERIOADA 1947-
1989
Dupã anul 1947, sistemul bancar se va restrânge datoritã trecerii la
economia de comandã si intrãrii României sub zona de influentã sovieticã.
În aceastã perioadã a economiei centralizate, asistãm la declinul
sistemului bancar românesc.
Dupã data de 28 decembrie 1946, când Banca Nationalã a României
a fost etatizatã devenind Banca Republicii Populare Române Bancã de
Stat si odatã cu introducerea metodelor de conducere centralizatã în
economie, se reduce numãrul bãncilor.
Prin Decretul nr. 197/1948 s-a prevãzut ca toate bãncile private sau
de stat sã fie lichidate sau dizolvate. În acest cadru legislativ s-au mai
mentinut: “Banca de Credit pentru Investitii” (Societatea Nationalã de
Credit Industrial), “Casa Nationalã de Economii si Cecuri Postale” si
“Casa de Depuneri si Consemnatiuni”. Ultimele douã bãnci vor fuziona si
vor forma “Casa de Economii, Cecuri si Consemnatiuni” care, în
octombrie 1949, a primit denumirea de “Casa de Economii si
Consemnatiuni”. Aceastã institutie va detine monopolul depunerilor
populatiei pânã la sfârsitul anului 1989.
În luna septembrie a anului 1948 “Banca de Credit pentru Investitii”
va deveni “Banca de Investitii”.
Toate operatiunile bancare, începând cu 15 octombrie1948 vor fi
concentrate la nivelul unei singure institutii – Banca de Stat, care
functiona ca centru de încasãri si control al numerarului. Aceastã metodã
de distribuire planificatã a banilor permite instituirea de cãtre Guvern a
unui sistem propriu de conducere centralizatã, supraveghere si control a
economiei nationale.
Pânã în anul 1967 va functiona astfel sistemul, apãrând o serie de
bãnci noi: “Banca pentru Agriculturã si Industrie Alimentarã” si “Banca
Românã pentru Comert Exterior”. În acest moment survine si
reorganizarea Bãncii Nationale. Aceste schimbãri au fost însotite de un
anumit grad de deschidere dar conducerea centralizatã continuã sã
functioneze în acelasi mod.
Prin reglementãrile Bãncii Nationale, rolul si functiile bãncilor au
fost strict limitate si priveau, în principal, atragerea disponibilitãtilor de la
populatie si din economie si distribuirea acestora conform planului de
credite, unor întreprinderi sau unor persoane. Însã, bãncile trebuiau sã
respecte anumite reglementãri stricte, de exemplu, aveau voie sã transfere
fonduri cãtre întreprinderi, numai în conformitate cu planul national unic.
Ele functionau ca parte pasivã a afacerilor si erau, în principal, unitãti
administrative.
Acest sistem centralizat elimina orice formã de concurentã între
bãnci, întrucât functionau si actionau numai în cadrul unor linii directoare
foarte stricte.
4
În aceastã perioadã serviciile si produsele bancare erau oferite într-
un numãr limitat de cãtre sistemul bancar românesc.

1.3 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC DUPÃ 1990


Începând cu anul 1990, sistemul bancar din tara noastrã a cunoscut
un proces de restructurare, acest lucru fiind determinat de:
 evolutia economiei nationale;
 tendintele comportamentului celor ce beneficiazã de
serviciile bãncilor;
 politicile curente si de perspectivã pe care Guvernul le-a
exercitat asupra sectorului bancar, de regulã prin mãsuri
legislative si prin pârghiile obisnuite ale politicilor
monetare si de comert;
 tehnologiile moderne care transfigureazã în interior
aparatul bancar.
Trecerea la o economie de piatã are repercusiuni asupra cresterii
continue a numãrului agentilor economici privati. Acest aspect a
determinat nevoia dezvoltãrii unui sistem bancar care sã rãspundã
solicitãrilor pietei si sã asigure oferta de produse si servicii bancare
necesare unei economii de piatã.
Asistãm la reforma sistemului bancar românesc, care a început în
perioada 1990-1991, prin elaborarea si adoptarea unei noi legislatii
bancare privind organizarea si functionarea bãncii centrale si a bãncilor
comerciale. Noua legislatie bancarã se bazeazã, în principal, pe Legea nr.
58/1999 privind activitatea bancarã si Legea nr. 34/1991 privind Statutul
Bãncii Nationale a României. O importantã deosebitã o detine Legea nr.
31/1990 privind societãtile comerciale, datoritã faptului cã si bãncile sunt
organizate ca societãti comerciale, în plus fiind necesarã autorizarea
acordatã de BNR pe baza criteriilor stabilite prin reglementãri si norme
speciale. În acelasi timp, au început sã aparã noi bãnci, finantate fie de
stat, fie prin aport de capital privat, fie autohton, fie strãin sau mixt.
Aceste bãnci oferã servicii atât statului, cât si agentilor economici privati,
bãncile încurajând si sustinând procesul de privatizare.
Actualmente sistemul bancar în România este structurat pe douã
nivele, respectiv o bancã centralã si bãncile comerciale sau institutiile
financiare, ca societãti comerciale care au ca obiect desfãsurarea activitãtii
de bancã. Banca Nationalã a României este institutia de emisiune a
statului român; ea coordoneazã si stabileste reglementãrile în domeniile:
monetar, de credit, valutar si de plãti, asigurând totodatã supravegherea
celorlalte institutii bancare.
Operatiunile comerciale îndeplinite pânã în 1989 de Banca
Nationalã au fost transferate unei noi bãnci comerciale: Banca Comercialã
Românã. Banca Nationalã are un nivel ridicat de independentã si rãspunde

5
numai în fata Parlamentului. Guvernatorul si Consiliul de Administratie al
Bãncii sunt alesi de Parlament, pe baza recomandãrilor primului ministru.
În România bãncile comerciale functioneazã conform Legii 31/1990
privind societãtile comerciale, Legii 58/1999 privind activitatea bancarã
si pe baza licentei acordate de BNR.
Transformãrile din sistemul bancar s-au manifestat si în structura
operatiunilor bancare reflectate în structurile bilantiere.
În sfera activelor se constatã pânã în 1995 o scãdere a gradului de
angajare bancarã în acordarea de credite economiei si populatiei datoritã
conditiilor de risc foarte mari, la care erau supuse bãncile. Începând cu
perioada de dupã 1995 asistãm la o usoarã crestere în acordarea de credite
economiei si populatiei datoritã realizãrii unei stabilitãti macroeconomice
precare si a consolidãrii bancare.
Se manifestã de asemenea o crestere a activelor externe (numerar în
valutã, depozite la bãnci strãine, participatii, titluri de valoare etc.) ca o
mãsurã asiguratorie în conditiile unui sistem bancar în consolidare si a
unei economii în tranzitie.
Totodatã sunt în ascensiune si pasivele externe (împrumuturi de la
bãnci strãine, depozite ale bãncilor strãine etc.).
Pânã la mijlocul anului 1998, în România functionau 43 de bãnci
dintre care 31 de societãti bancare – persoane juridice române si 12
sucursale si reprezentante ale bãncilor strãine, care puteau sã concureze pe
piatã si sã ofere servicii în scopul de a dezvolta noi afaceri (vezi anexa 1).
România si-a îmbunãtãtit practica bancarã cu noi tehnici si
instrumente. Obiectivul principal al tuturor acestor îmbunãtãtiri este de a
constitui o retea de bãnci comerciale, eficiente si viabile, care sã ofere o
gamã largã de servicii bancare necesare sustinerii cresterii economice într-
o economie de piatã.
În vederea organizãrii si coordonãrii activitãtii bancare în ceea ce
priveste aspectele profesionale, în 1991 s-a constituit Asociatia Românã a
Bãncilor. În octombrie 1991 a fost creat Institutul Bancar Român, având
drept fondatori BNR si Asociatia Românã a Bãncilor.
Concurenta interbancarã orienteazã activitatea bancarã mai aproape
de cerintele clientului, prin dezvoltarea unei oferte de produse si servicii
bancare mai multe si mai bune. Dar, bãncile nu existã numai pentru a
satisface cerintele pietei ci si pentru a participa ele însele pe piatã.

6
CAPITOLUL 2
GENERALITÃTI PRIVIND BANCA COMERCIALÃ
ROMÂNÃ S.A.

2.1. LOCUL SI ROLUL B.C.R. S.A. ÎN CADRUL


SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

Înfiintatã la 1 decembrie 1990, Banca Comercialã Românã a


aniversat sapte ani de activitate, în conditiile speciale în care România le-a
parcurs si în care bãncii i-au revenit sarcini deosebite prin preluarea si
continuarea activitãtii comerciale pe care o derula pânã atunci Banca
Nationalã a României.
Caracteristica etapei parcurse constã într-o dinamicã acceleratã în
dezvoltarea activitãtilor prin punerea la dispozitie a unei game largi de
produse si servicii bancare, într-o puternicã deschidere spre exterior.
În decembrie 1990, Banca Comercialã Românã S.A. figura cu un
capital social de 12 miliarde lei, resurse în lei din disponibilitãtile în
valutã ale titularilor de cont de 1 miliard lei credite bancare acordate de
250 miliarde lei, iar la sfârsitul anului 1990 banca dispunea de 100 unitãti
proprii si avea un personal de 5317 angajati.
Desi Banca Comercialã Românã a luat fiintã la 1 decembrie 1990,
si-a pãstrat continuitatea în activitãtile pe care le desfãsura înainte Banca
Nationalã a României, cu acelasi personal din sucursale si filiale.
Legat de continuitatea si functionarea Bãncii Comerciale Române
vorbim de operatiile sale de bazã, respectiv de continuarea activitãtii de
creditare pe termen scurt a economiei nationale, a majoritãtii societãtilor
comerciale din industrie, acestea rãmânând ca si în perioada de tranzitie sã
fie finantate prin unitãtile Bãncii Comerciale Române.
Scurta si bogata istorie a Bãncii Comerciale Române recunoaste
realizãri deosebite, banca dezvoltându-se atât prin cresterea produselor si
serviciilor bancare specifice pe care le-a oferit pânã acum clientelei sale,
cât si prin asimilarea rapidã a unor noi activitãti dintre care mentionãm:
trecerea la creditare pe termen lung si mediu pentru investitii, acordarea
de credite în valutã, deschiderea de conturi în valutã pentru persoane
fizice si juridice si efectuarea de operatiuni de schimb valutar, derularea

7
operatiunilor de decontare în numele clientilor a activitãtilor de comert
exterior.
Asistãm la dezvoltarea si modernizarea bãncii prin organizarea pe
baze mai moderne a activitãtilor de trezorerie, a planificãrii financiare si a
profitabilitãtii, a organizãrii unitãtilor teritoriale ca centre de profit, a
structurãrii unei organizãri optime de marketing, vânzãri si monitorizare a
pietei, a informatizãrii bãncii.
Desi cresterea numãrului bãncilor în România a determinat în mod
firesc si o redistribuire a clientelei si a afacerilor în general, ceea ce s-a
reflectat si asupra Bãncii Comerciale Române, totusi aceasta rãmâne
reprezentativã si cu ponderi ridicate la principalele pozitii la bilantul
agregat al bãncilor comerciale.
An de an, un element edificator pentru o apreciere concludentã
asupra stabilitãtii si dezvoltãrii sale îl constituie evolutia în dinamicã a
principalilor indicatori ai bãncii, începând cu anul înfiintãrii sale.
Evolutia cea mai bunã o are capitalul total, în care se cuprinde
capitalul social si fondurile constituite din disponibilitãtile si depozitele la
termen ale titularilor de cont. Pentru exemplificare am în vedere evolutia
capitalului total în cadrul Bãncii Comerciale Române în perioada 1991-
1997.

8
EVOLUTIA CAPITALULUI TOTAL
AL BCR IN PERIOADA 1992-1996

1000
Total (miliarde lei)

800
600
400
200
0
1992 1993 1994 1995 1996
Timpul (ani)

9
Banca Comercialã Românã a destinat cea mai mare parte a
resurselor sale - proprii si atrase - creditãrii economiei, pentru finantarea
în principal a activelor circulante.
Sintetizând câteva date statistice se poate avea în vedere cã:
 banca deserveste astãzi peste 700.000 de clienti în aproape
1.200.000 de conturi ale acestora;
 banca face zilnic peste 600.000 de operatiuni;
 personalul bãncii, care lucreazã în cele 206 unitãti bancare,
reprezintã 25% din totalul personalului bancar din
România;
 banca dispune azi de un capital propriu si suplimentar în
sumã de 380 miliarde lei, iar în termeni comparabili ea
detine 26% din totalul fondurilor proprii ale întregului
sistem al bãncilor comerciale;
 societãtile comerciale care sunt clienti ai Bãncii
Comerciale Române ce îsi deruleazã operatiunile prin
Banca Comercialã Românã reprezintã din punctul de
vedere al volumului activitãtilor, 80% din activitatea
industriei românesti;
 banca are relatii de corespondentã cu peste 400 de bãnci
din întreaga lume.

2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICÃ A B.C.R. S.A.


Structura organizatoricã actualã a Bãncii Comerciale Române
reprezintã ansamblul posturilor si compartimentelor de muncã, modul de
organizare si subordonare, precum si legãturile ce se stabilesc între ele,
pentru realizarea în mod corespunzãtor a tuturor sarcinilor ce le revin
societãtii respective.
Actualmente, conducerea si administrarea centralei Bãncii
Comerciale Române sunt asigurate de:
 Adunarea Generalã a Actionarilor;
 Consiliul de administratie;
 Comitetul de Credit (de Directie);
 Presedintele si vicepresedintele.

Adunarea Generalã a Actionarilor

Adunarea Generalã a Actionarilor reprezintã totalitatea


proprietarilor de actiuni, convocati în adunãri ordinare si extraordinare, si
are urmãtoarele atributii:

10
a) discutã, modificã si aprobã bilantul si contul de profit si pierderi,
dupã ascultarea raportului administratorilor si stabileste dividendele;
b) alege administratori si cenzori;
c) fixeazã remuneratia cuvenitã pentru exercitiul în curs,
administratorilor si cenzorilor;
d) se pronuntã asupra gestiunii administratorilor si dã acestora
descãrcarea de gestiune pentru anul încheiat;
e) aprobã bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate
pentru exercitiul urmãtor;
f) hotãrãste desfiintarea uneia sau mai multor dintre unitãtile bãncii.
Adunarea Generalã a Actionarilor se întruneste o datã pe an în cel
mult trei luni de la încheierea anului financiar, într-o adunare ordinarã sau
ori de câte ori este necesar, într-o adunare extraordinarã.
Adunarea generalã ordinarã este legal constituitã prin prezenta
actionarilor care sã reprezinte cel putin jumãtate din capitalul social, iar
hotãrârile se iau cu 2/3 din voturile actionarilor prezenti.
Adunarea Generalã extraordinarã se întruneste ori de câte ori este
nevoie a se lua o hotãrâre în legãturã cu :
 prelungirea duratei de functionare a bãncii;
 mãrirea, reducerea sau reîntregirea capitalului social;
 participarea cu capital la societãtile comerciale, financiare
sau bancare;
 schimbarea obiectului si formai societãtii;
 mutarea sediului;
 fuziunea cu alte societãti, dizolvarea anticipatã a bãncii;
 emisiunea de obligatiuni, titluri de credit si alte înscrisuri
de valoare;
 modificarea statului bãncii.
Ea este legal constituitã prin prezenta actionarilor care sã reprezinte
cel putin jumãtate din capitalul social. Adunarea Generalã este convocatã
de Consiliul de Administratie, prin publicarea convocãrii în Monitorul
Oficial cu cel putin 15 zile înainte.
sedintele vor fi conduse de cãtre Presedintele Consiliului de
Administratie.

Consiliul de Administratie

Conducerea si administrarea curentã a bãncii se încredinteazã de


cãtre Adunarea Generalã a Actionarilor unui Consiliu de Administratie.
Presedintele Consiliului de Administratie este totodatã si
presedintele bãncii, calitate în care conduce si Comitetul de Credit.
Consiliul de Administratie al bãncii delibereazã asupra problemelor
de bazã cum sunt:

11
a) bilantul contabil si contul de profit si pierderi, precum si
propunerile ce urmeazã sã fie prezentate Adunãrii Generale a Actionarilor
privind destinatia profitului;
b) politica bãncii privind creditele, resursele si dobânzile;
c) propunerile ce urmeazã a fi prezentate Adunãrii Generale a
Actionarilor privind rezervele si eventuala utilizare a acestora;
d) propunerile privind emiterea de obligatiuni, de actiuni si titluri de
credit si modul de distribuire a acestora;
e) stabilirea veniturilor si cheltuielilor bãncii, investitiilor proprii,
reparatiilor capitale si aprobarea documentatiilor tehnico-economice
prezentate de Consiliul tehnico-economic;
f) aprobarea înfiintãrii sucursalelor, filialelor, agentiilor sau
reprezentantelor în tarã si în strãinãtate;
g) regulamentul de ordine interioarã al bãncii, structura
organizatoricã, functiile, atributiile si normele de functionare;
h) stabilirea numãrului de personal al bãncii si nivelul de salarizare
al acestuia atât pentru administratia centralã, cât si pentru unitãtile
acesteia;
i) numirea directorilor, adjunctilor acesteia si contabililor sefi din
centrala bãncii unitãtilor teritoriale;
j) numirea Comitetului de directie si stabilirea competentelor
acestuia;
k) aprobarea nivelului comisioanelor, taxelor si spezelor bancare;
l) aprobarea înregistrãrii, pe seama fondului de risc sau a altor
fonduri constituite conform legii, a sumelor imposibil de recuperat sau a
celor recuperate nu poate fi realizatã în conditii economice, precum si a
pierderilor provocate de salariati, consecintã a riscului normal al
serviciului;
m) aprobarea organizãrii si participarea bãncii la licitatii de devize,
precum i titluri de valoare române si strãine;
n) propune Adunãrii Generale a Actionarilor participarea bãncii cu
capital în lei sau valutã, în calitate de asociat sau actionar, la societãtile
comerciale, bancare si financiare române sau strãine;
o) aprobarea de cumpãrare sau de construire de imobile din
fondurile bãncii pentru nevoile proprii sau ale salariatilor sãi;
p) aprobarea normelor, instructiunilor si cadrului de desfãsurare a
operatiunilor bãncii;
q) alte aspecte ale activitãtii curente.
Membrii Consiliului de Administratie al bãncii nu pot ocupa, fãrã
autorizarea expresã a acestuia posturi de membrii în consiliile de
administratie sau de directori în alte societãti bancare si nici sã participe la
asemenea firme ca asociati cu rãspundere limitatã.

12
Comitetul de Directie

Consiliul de Administratie poate delega o parte din competentele


sale unui Comitet de Directie format din: presedinte, vicepresedinti si trei
membrii alesi din administratori, fixându-le în acelasi timp si remuneratia.
Presedintele Consiliului de Administratie conduce în acelasi timp si
Comitetul de Directie.
Deciziile Comitetului de Directie se iau cu 2/3 din voturile
membrilor sãi.
Comitetul de Directie este obligat sã prezinte la fiecare sedintã a
Consiliului de Administratie registrul sãu de deliberãri.
În Comitetul de Directie votul nu poate fi luat prin delegatie.
Supravegherea gestiunii Consiliului de Administratie al bãncii se
realizeazã de Comisia de Cenzori, formatã din trei membrii si toti atâti
supleanti. Cel putin unul dintre ei trebuie sã fie contabil autorizat sau
expert contabil.
În situatia în care Statul detine cel putin 20% din capital, unul dintre
cenzori va fi recomandat de Ministerul de Finante.
Anul financiar al bãncii începe la 1 ianuarie si se încheie la 31
decembrie al fiecãrui an calendaristic. Consiliul de Administratie al bãncii
asigurã întocmirea la termenele stabilite a bilantului contabil, a contului
de profit si pierderi, precum si a dãrii de seamã anuale, pe care le prezintã
Adunãrii Generale a Actionarilor.
Bilantul si contul de profit si pierderi se întocmesc în conditiile
prevãzute de lege. Consiliul de Administratie trebuie sã prezinte
Cenzorilor cu cel putin o lunã înainte de ziua stabilitã pentru sedinta
Adunãrii Generale a Actionarilor, bilantul exercitiului precedent cu contul
de profit si pierderi, însotit de raportul sãu si documentele justificative.
O copie a bilantului împreunã cu raporturile Consiliului de
Administratie si al cenzorilor va fi depusã la sediul bãncii si al
sucursalelor, în cele 15 zile care preced Adunarea Generalã a Actionarilor,
pentru a fi consultatã de actionari.
Bilantul si contul de profit si pierderi vor fi publicate în Monitorul
Oficial.
În cadrul Bãncii Comerciale Române functioneazã urmãtoarea
structurã organizatoricã:

Banca Comercialã Românã

13

Centrala Bãncii Comerciale Române

Sucursale ale Bãncii Comerciale Române

Filiale ale Bãncii Comerciale Române

Agentii ale Bãncii Comerciale Române

Pentru conducerea activitãtilor bancare în fiecare sucursalã, filialã


sau agentie se constituie un Comitet Director. Din Comitetul Director fac
parte: directorul sucursalei (filialei), directorii adjuncti, contabilul sef,
sefii serviciilor de creditare, trezorerie si reprezentantul oficiului juridic.

2.3 PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE ALE BÃNCII


COMERCIALE ROMÂNE S.A.

Banca asigurã azi toatã gama de produse si servicii cerute


de clientii sãi în procesul de derulare a comertului exterior sau a altor
operatii specifice pentru care au fost deschise acestea.
Statutul Bãncii Comerciale Române S.A. a fost aprobat prin
Hotãrârea Guvernului României nr. 1105/1990. Principalele prevederi ale
statutului pot fi astfel rezumate:
 forma – societate pe actiuni;
 durata – 99 de ani de la durata emiterii autorizatiei de
functionare, posibilitatea extinderii acestei perioade;
 obiective principale de activitate:
 atragerea si formarea de depozite bãnesti, în lei si valutã,
de la persoane fizice si juridice, din tarã si din strãinãtate;
 acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung;
 efectuarea de servicii bancare;
 operatiuni pentru activitatea de comert exterior;
 alte operatiuni bancare;
 capital – integral subscris de stat;

14
 fonduri – pentru desfãsurarea activitãtii sale, banca
constituie urmãtoarele fonduri:
 fondul de rezervã;
 fondul de risc;
 alte fonduri prevãzute de lege.
Banca efectueazã operatiuni bancare si financiare în tarã si
strãinãtate, pentru contul sãu propriu si al clientilor sãi, persoane fizice
sau juridice, în numele unor institutii sau în colaborare cu acestea, precum
si orice alte activitãti permise de reglementãrile în vigoare, astfel:
 atrage depozite bãnesti la vedere sau la termen în lei sau
valutã, de la persoane fizice sau juridice, în vederea
pãstrãrii si fructificãrii lor;
 acordã credite pe termen scurt, cu scadenta de rambursare
pânã la 12 luni, pentru activitãtile de aprovizionare,
desfacere si prestãri servicii, precum si consum
gospodãresc si personal;
 acordã credite pe termen mediu, cu rambursare pânã la 25
de ani, în conditiile stabilite de lege, cu asigurarea
resurselor corespunzãtoare;
 efectueazã operatiuni de scontare a efectelor comerciale în
cadrul operatiunilor de scont si rescont;
 efectueazã operatiuni de încasãri si plãti în lei si valutã, în
numerar si virament pentru clientii care deschid conturi la
bancã, pentru operatiunile bãnesti ale acestora;
 efectueazã operatiuni de schimb valutar, organizeazã si
participã la licitatii de devize, cumpãrã si vinde, în tarã sau
strãinãtate, precum si titluri de valoare române sau strãine;
 acordã clientilor sãi credite în valutã;
 emite si primeste cecuri sau documente de platã în valutã;
 primeste si emite garantii pentru angajamentele de platã
strãine, proprii sau ale tertilor sau în favoarea acestora;
 efectueazã operatiuni de arbitrajare pe pietele monetare,
sub forma de atragere si constituire de depozite la termen
si la vedere, proprii si ale clientilor. Banca poate compensa
din profitul realizat din aceste operatiuni eventualele
diferende nefavorabile;
 poate avea calitatea de asociat sau actionar al unor
societãti sau institutii bancare, societãti comerciale, de
productie, prestãri servicii, precum si alte domenii permise
de lege, cu capital în lei sau în valutã, în tarã si în
strãinãtate;
 participã la tranzactii externe financiare, de plãti si de
credit, încheie cu bãnci si institutii financiare strãine

15
angajamente si conventii de plãti; încheie contracte si
conventii privind primirea sau acordarea de credite din tarã
sau din strãinãtate;
 încheie aranjamente de corespondentã cu bãnci si institutii
financiare strãine;
 participã la organizatii si organisme internationale cu
caracter financiar, bancar sau monetar;
 efectueazã operatiuni de încasãri si plãti si alte servicii
bancare pentru institutiile finantate de la buget sau
autofinantate;
 efectueazã operatiuni privind executarea de casã a
bugetului statului, în limita mandatului primit;
 efectueazã operatiuni cu metale pretioase si cu obiecte
confectionate din acestea si cu alte valori cu grad înalt de
lichiditate în contul propriu sau al clientilor sãi;
 cumpãrã sau vinde în tarã sau strãinãtate aur si alte metale
pretioase în lingouri, monede si medalii;
 efectueazã pentru contul sãu propriu sau al clientilor sãi
vânzarea de actiuni, titluri sau înscrisuri, precum si
rãscumpãrarea acestora;
 cumpãrã, vinde, pãstreazã în custodie si administreazã
active monetare, executã transferuri, operatiuni de clearing
si alte operatiuni de virament pe cont propriu sau al
clientilor;
 efectueazã operatiuni de consulting bancar la cererea unor
investitori pentru investitiile de capital strãin sau
românesc, în tarã sau în strãinãtate, pentru emiterea si
lansarea, pe piata românã sau strãinã, a obligatiunilor de
împrumuturi de stat sau particulare, pentru emiterea si
lansarea de actiuni, precum si orice alte activitãti de
consulting;
 asigurã depozitarea si transportul, cu mijloace proprii, în
conditiile legii, a numerarului si a altor valori detinute de
clientii sãi;
 efectueazã orice alte operatiuni bancare în tarã sau în
strãinãtate.
Banca acordã credite, prin negociere cu solicitantul, în functie de
bonitatea si solvabilitatea acestuia. Banca este în drept sã solicite, la
acordarea creditelor garantii asiguratorii cum sunt:
 bunurile ce se procurã din creditul acordat;
 gajul mobiliar;
 înscrisuri de valori si alte efecte de comert;
 ipoteca constituitã asupra bunurilor imobile aflate în
proprietatea debitorilor;
 scrisori de garantii bancare;
16
 cesiuni;
 alte valori.
Banca stabileste potrivit dispozitiunilor legale, conditiile în care
bunurile care constituie garantia creditului rãmân în pãstrarea clientului
beneficiar de credite, precum si modalitatea în care se poate dispune de
acestea.
Creditele se acordã pe baza contractului de credit care se încheie cu
beneficiarul acestuia si în care se consemneazã clauzele referitoare la:
 volum;
 obiect;
 garantii;
 termene de rambursare;
 dobânda;
 alte clauze.
Contractul de credit are valoare de înscris autentic si constituie titlu
executoriu.
Banca este îndreptãtitã, fatã de clientii care nu-si îndeplinesc
angajamentele sau nu respectã clauzele din contract sã ia urmãtoarele
mãsuri:
 recuperarea creditelor înainte de termen, atunci când se
constatã înstrãinarea garantiilor prezentate, utilizarea
creditelor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost
acordate, pãstrarea în conditii necorespunzãtoare a
materialelor aduse în garantie, sustragerea de la
îndeplinirea obligatiilor din contract;
 valorificarea totalã sau partialã a înscrisurilor care i-au fost
date în garantie, banca recupereazã din sumele rezultate
din valorificarea înscrisurilor, creditele acordate, dobânzile
si orice cheltuieli efectuate în legãturã cu valorificarea,
eventualul surplus remitându-se împrumutatului;
 declansarea potrivit legii, a procedurii juridice de
executare silitã, punere în faliment si lichidare.
Depozitele constituite si creditele acordate sunt purtãtoare de
dobânzi din momentul constituirii, al acordãrii lor. Dobânda este
negociabilã.
Este necesar sã se facã precizarea cã banca primeste de la clientii sãi
bilanturile contabile, contul de profit si pierderi, situatia angajamentelor
de platã si orice informatii si date referitoare la bonitatea, lichiditatea si
solvabilitatea acestora.

17
CAPITOLUL 3
CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI DE CÃTRE
B.C.R. S.A.

3.1. POLITICA GENERALÃ DE CREDITE


Toate produsele si serviciile bancare îsi au importanta lor, dar
creditul rãmâne principalul produs oferit de bacã.
Creditul este operatiunea prin care se iau în stãpânire imediatã
resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod
normal însotite de piata unei dobânzi ce remunereazã pe împrumutãtor.
Operatia priveste douã pãrti. O parte care dã creditul, cealaltã parte
îl primeste, altfel spus se îndatoreazã.
Banca Comercialã Românã S.A. a destinat cea mai mare parte a
resurselor proprii si atrase creditãrii economiei, respectiv agentilor
economici cu capital de stat, mixt sau pirat.
Activitatea din sfera economiei reale a stat în ultimii ani în atentia
autoritãtilor guvernamentale si bancare, care au adoptat unele forme
adecvate de sprijin, prin linii de credit cu destinatie specialã si dobânzi
preferentiale, de care au beneficiat foarte multe societãti comerciale.
Liniile de credit au fost destinate asigurãrii stocurilor de materii prime de
bazã si cele strategice ale tãrii, stimulãrii productiei de export si a
exportului în general, finantãrii unor lucrãri în agriculturã si formãrii de
stocuri de produse agricole.
În activitatea generalã de creditare a întreprinderilor cu profil
economic, sectorul de stat ocupã locul principal al Bãncii Comerciale
Române S.A. în primul rând pentru faptul cã acest sector a fost preluat de
la Banca Nationalã a României si a rãmas sã fie creditat de unitãtile
Bãncii Comerciale Române.
Relatiile de credit au existat si în economiile premonetare. Deci
creditul poate exista si în economiile fãrã monedã. Evident cã, în
ansamblul lor relatiile de credit, astãzi nu se pot emancipa de haina
monetarã.
Operatiunile de credit pot interveni într-o gamã foarte amplã de la
relatiile între indivizi sub forma unor acorduri personale simple, pânã la
tranzactiile formalizate ce se efectueazã pe pietele monetare si formulate
în cadrul unor contracte complexe. O parte importantã a relatiilor de credit
priveste mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor.
18
Pãrtile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile în care
creditul este consimtit, sunt extrem de diverse si în continuã evolutie.
Dispozitivul institutional variazã de asemenea, de la tarã la tarã.
Se remarcã ponderea creditului în lei, dar într-o anumitã scãdere, în
favoarea creditului în valutã, a cãrui pondere în total, aproape se dubleazã.
Spre deosebire de creditul în lei, la creditul în valutã dominã ce pe termen
mediu si lung.
Deplasarea, creditului în valutã, cu prioritate pe termen meniu si
lung, trebuie remarcatã în mod deosebit, pentru cã pe aceastã cale, banca a
sprijinit efectiv clientii sãi, societãtile comerciale pentru importul destinat
retehnologizãrii si dezvoltãrii capacitãtilor de productia generalã si pentru
export în special.
Banca comercialã Românã în prezent efectueazã un numãr important
de operatiuni pe liniile de credit oferite de marile bãnci din S.U.A.,
Germania, Anglia, Elvetia, Austria, Italia, Olanda.
Din punctul de vedere al ramurilor economiei nationale, industria a
fost cea care a beneficiat de cea mai mare parte a plasamentelor sub formã
de credite.
Industria a beneficiat în mare mãsurã si de credite cu dobânzi
preferentiale pentru productia de export, import si alte activitãti. Dupã
industrie, urmeazã în ordine cooperatia, agricultura, comertul si turismul.
Banca urmãreste cu mare atentie evolutia principalelor douã grupe
de credite pe termen scurt, din punctul de vedere al formei de finantare:
creditul pe termen scurt sub forma capitalului de lucru si creditul pe
obiect, destinat acoperirii stocurilor, cheltuielilor si a activelor justificate
economic.
Se poate observa o tendintã pozitivã în vederea acordãrii creditelor
prin conturi speciale de împrumut.
Asistãm la diversificarea activitãtii de creditare, tehnica de acordare
devin din ce în ce mai complexã. Pentru a satisface cerintele crescânde ale
clientilor sãi, Banca Comercialã Românã a dezvoltat relatii de finantare de
tip Bank - Bank cu bãnci de prim rang, având încheiate pânã în prezent 13
astfel de acorduri de împrumut, altele fiind în curs de negociere.
În calitatea sa de împrumutat pe piata externã si de împrumutãtor
pentru clientii sãi, Banca Comercialã Românã îmbinã armonios politica de
creditare externã cu cea internã.
Utilizarea resurselor proprii si atrase de pe piata monetarã, precum si
a resurselor, împrumutate de pe piata internationalã a creditelor face
posibilã adoptarea unei politici flexibile de pânã la 1 an, la împrumuturi
pe termen mediu si lung, pânã la 10 ani.
Banca a acordat Credite pe termen scurt, în valutã în principal
pentru importul de materii prime necesare realizãrii productiei destinate
pietei interne, cât si celei externe. În cazul din urmã, se realizeazã o
finantare de tip pre-export.

19
Concomitent s-a dezvoltat în ultimul timp, creditarea în valutã sub
forma unor linii de credit revolving, pentru importul de materii prime,
materiale curente, cu încasare de dobândã bancarã, la soldul angajat.
Creditele pe termen mediu si lung, sustin procesele de restructurare,
retehnologizare si modernizare a capacitãtilor de productie existente.
Pentru proiectele pe termen mediu si lung, banca deruleazã alãturi
de liniile de credit Bank-Bank, credite furnizor, credite cumpãrãtor,
operatiuni de forfetare si leasing.

3.2. PRINCIPII GENERALE SI CONDITII DE CREDITARE


Fundamentarea deciziei de creditare presupune o parcurgere logicã a
unor etape bine determinate de analizã a agentului economic, pornindu-se
de la analiza motivãrilor pentru care se solicitã creditul si finalizându-se
cu actiunea de creditare, respectiv de negociere cu clientul, în vederea
aprobãri sau refuzului bãncii de a acorda creditul solicitat.
În întreaga sa activitate de creditare banca va respecta întocmai
prevederile Legii Bancare nr. 58/1999 privind activitatea bancarã, Legii
nr. 34/1991 privind Statutul Bãncii Nationale a României, a normelor,
instrumentelor si regulamentelor emise de Banca Nationalã a României în
calitatea sa de bancã centralã si cu atributii de reglementare în domeniul
monetar de credit, valutar si de plãti, precum si propriile norme si
instructiuni de lucru.
Operatiunile de creditare efectuate de bãncile comerciale au la bazã
prudenta bancarã, criteriu fundamental de politicã bancarã, ce
caracterizeazã întreaga activitate.
Conform prevederilor Legii bancare nr. 58/1999 privind activitatea
bancarã, “la acordarea creditelor, societãtile bancare vor urmãri ca
solicitantii sã prezinte credibilitate si toate operatiunile bancare vor trebui
consemnate în documente contractuale din care sã rezulte clar toti
termenii si toate conditiilor respectivelor tranzactii”.
Activitatea de creditare se bazeazã, în primul rând, pe analiza
viabilitãtii si realismului afacerilor în vederea identificãrii si evaluãrii
capacitãti de platã a clientilor, respectiv de a genera venituri si lichiditãti
ca principalã sursã de lichidare a capacitãtii de platã a clientilor se face
prin analiza aspectelor financiare si nefinanciare ale afacerilor, atât ale
celor din perioadele expirate cât si cele prognozate.
În momentul acordãrii creditelor trebuie sã se aibã în vedere atât
avantajul pentru bancã, deoarece prin extinderea si diversificarea
portofoliului de credite ea poate obtine profit suplimentar, cât si pentru
clienti, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevãzute
asupra desfãsurãrii afacerilor si rambursarea creditelor.
Analiza si acordarea creditelor trebuie sã aibã în vedere influenta
factorilor asupra proiectelor propuse de clienti, respectiv aspectele

20
nefinanciare care pot avea efecte neprevãzute asupra desfãsurãrii
afacerilor si rambursãrii creditelor.
Pentru creditele acordate, banca percepe dobânzi si comisioane care
se negociazã cu agentii economici în functie de conditiile pietei si se
înscriu în contractele de credite.
În situatia în care împrumutatul încalcã conditiile contractuale,
inclusiv cele referitoare la destinatia creditului, banca poate întrerupe
imediat fãrã preaviz utilizarea creditului acordat.
Împrumuturile acordate unui singur debitor nu pot depãsi, cumulate
20% din capitalul propriu al bãncii.
Regiile autonome pot contracta credite totale pentru acoperirea
cheltuielilor curente în proportie de cel mult 20% din veniturile brute
realizate în anul precedent, conform prevederilor art. 9 din Legea nr.
15/1990 privind organizarea unitãtilor economice de stat.
Creditele se acordã pe bazã de garantii, banca având dreptul sã
verifice la agentul economic modul cum sunt utilizate si garantate
creditele primite, iar în cazul în care se constatã nerespectarea
prevederilor contractuale sã retragã creditele înainte de scadenta stabilitã
sau, în lipsã de disponibilitãti sã le treacã la credite restante si sã
urmãreascã rambursarea acestora în ordinea stabilitã de lege.
Pe toatã durata creditãrii, agentii economici beneficiari de credite au
obligatia sã depunã la bancã un exemplar din bilantul contabil, balante
sau situatii trimestriale.
Creditele pe termen scurt se acordã la cererea agentilor economici
care îndeplinesc urmãtoarele conditii:
 sunt constituiti potrivit legii;
 desfãsoarã activitãti eficiente potrivit actului de înfiintare
si statutului de functionare;
 îndeplinesc indicatorii de bonitate;
 prezintã garantii morale si materiale pentru utilizarea cu
eficientã a creditului si rambursarea integralã la scadentã;
 valoarea garantiilor materiale prezentate este mai mare sau
cel putin la nivelul creditelor si a dobânzilor aferente;
 au deschise conturi la unitãtile teritoriale ale bãncii;
 posedã capital social potrivit statutului;
 acceptã clauzele negociate înscrise în contractul de credite.
Având în vedere conditiile generale de creditare bancarã prezentate
anterior si de faptul cã prudenta bancarã reprezintã criteriul fundamental
de politicã bancarã, voi prezenta urmãtoarele principii generale de
creditare, ce caracterizeazã de asemenea activitatea bancarã:
Credibilitatea reprezintã suportul moral, elementul psihologic
esential, fãrã de care creditul nu poate exista. Dobândirea încrederii
presupune cunoasterea clientului, iar aceasta se realizeazã printr-o
permanentã activitate de informare si documentare privind:

21
 calitãtile morale si profesionale ale managerilor societãtii
si principalilor colaboratori si asociati;
 reputatia, privitã prin prisma calitãtii produselor, a
serviciilor, a relatiilor cu partenerii;
 situatia patrimonialã si financiarã etc.
Forma contractualã . “Toate operatiunile de credit si garantii ale
societãtilor bancare vor trebui consemnate în documente contractuale din
care sã rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii.
Destinatia creditului este principiul care obligã împrumutatul de a
utiliza creditul în concordantã cu scopul pentru care a fost acordat si
totodatã dreptul bãncii de a urmãri respectarea modului de utilizare.
Garantarea creditului . Orice credit trebuie garantat cu bunuri
mobile si imobile sau titluri de valoare existente în patrimoniul unitãtii.
Garantiile asigurãrii reprezintã principalul mijloc prin care se diminueazã
riscul insolvabilitãtii.
Rambursarea la termen a creditului .
Determinarea realã a capacitãti împrumutatului de a realiza venituri,
alegerea si convenirea garantiilor asiguratorii, precum si supravegherea
permanentã a modului de utilizare a creditului, sunt principalele mãsuri
care asigurã înfãptuirea acestui principiu.
Dobânda reprezintã interesul care stã la baza oricãrei operatiuni de
credit si constituie pretul creditului utilizat. Dobânda perceputã pentru
creditele acordate, se negociazã de bãncile comerciale, având în vedere
dobânda pietei, raportul între cererea si oferta de capital, ea neputând fi
sub nivelul taxei oficiale a scontului.
Garantiile creditului admise de bãncile comerciale sunt:
a) gajul propriu-zis, sub cele douã forme:
 gajul cu deposedare;
 gajul fãrã deposedare.
b) ipoteca conventionale de rangul I;
c) cesiunea de creantã;
d) scrisoarea de garantie bancarã;
e) stocurile de materii prime, materiale, mãrfuri destinate
consumului sau vânzãrii imediate, asupra cãrora nu se poate
constitui gajul propriu-zis;
f) dreptul de gaj general.

3.3.CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE BANCA


COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.
Pentru completarea fondurilor proprii, Banca Comercialã Românã
acordã solicitantilor, credite pentru acoperirea cheltuielilor de productie si
desfacere, achizitionarea de produse si mãrfuri în vederea comercializãrii,
efectuarea cheltuielilor aferente productiei din perioada urmãtoare, pentru

22
unele nevoi temporare de fonduri apãrute în aprovizionarea si desfacerea
produselor, precum si pentru realizarea unor obiective de investitii.
Corespunzãtor scopurilor pentru care sunt solicitate, banca poate
acorda urmãtoarele categorii de credite:
A) credite pe termen scurt, a cãror duratã de rambursare nu poate
depãsi 12 luni;
B) credite pe termen mediu, cu durata de rambursare între 1-5 ani;
C) credite pe termen lung cu durata de rambursare de peste 5 ani;
A) CREDITE PE TERMEN SCURT
Punctul de plecare în stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt
îl reprezintã situatia patrimoniului la sfârsitul trimestrului precedent
precum si previziunile de crestere a activelor în trimestrul prognozat.
Cu ajutorul informatiilor respective, se întocmeste Planul de
Trezorerie, care este baza de referintã pentru stabilirea tipurilor de credite
pe termen scurt posibile de solicitat de cãtre întreprinderi.

23
100

80

60
Pasive curente
Active curente
40

20

Fig.1 Plan de trezorerie

100
80
60
40
20
0
12 luni12 luni12 luni45 zile 15 zile

Active in stocuri temporare


Active in stocuri sezoniere
Active in stocuri aferente productiei de export si in produse exportate
Active in documente remise spre incasare
Active blocate in decontari

Fig.2 Active în afara planului de trezorerie

24
a) Credite pentru capital de lucru (de trezorerie)
Este specific societãtilor cu capital integral de stat. Se acordã
agentilor economici prin contul curent, prin care se efectueazã de regulã,
toate încasãrile si plãtile acestora.
Nivelul acestui credit depinde de diferenta dintre activele curente, si
pasivele curente, fiind destinat sã acopere obligatiile de platã pe termen
scurt ale întreprinzãtorilor.
Activele curente, se vor influenta cu stocurile si cheltuielile
creditate prin conturi separate de împrumut, eferente activitãtilor de
investitii neacoperite cu surse corespunzãtoare.
Nivelul creditului pentru capitalul de lucru se determinã pe baza
planului de trezorerie, care se prezintã în termen de 5 zile lucrãtoare de la
începutul trimestrului.
Pe baza planului de trezorerie, se stabileste:
 excedentul care reprezintã volumul de credite ce urmeazã a
fi rambursate esalonat în perioada urmãtor;
 deficitul, care reprezintã volumul de credite noi de care
poate beneficia agentul economic în trimestrul în curs.
Creditele de trezorerie se acordã pentru o perioadã de 90 de zile, cu
posibilitatea prelungirii scadentei, fãrã a depãsi încã 12 luni.
b) Credite pentru stocuri, cheltuieli si alte active constituite
temporar.
Formarea unor stocuri si efectuarea unor cheltuieli în afara
activelor cuprinse în planul de trezorerie se datoreazã unor cauze
economice determinate de primirea în avans a unor materii prime,
întreruperea productiei, greutãti în expedierea produselor finite.
Termenul maxim de acceptare la creditarea acestor stocuri si
cheltuieli date este pânã la 12 luni.
Documentatia trebuie sã justifice obiectul creditãrii, cauzele care au
determinat formarea stocurilor si cheltuielilor (primirea de materiale în
avans, aprovizionarea în loturi optime, întreruperea productiei, etc.).
c) Credite pentru stocuri si cheltuieli sezoniere de materii prime si
produse.
Specificul procesului de productie din întreprinderile care
prelucreazã materii prime si agricole le solicitã acestora sã formeze stocuri
care se consumã într-o perioadã mai mare de un trimestru fãrã a depãsi 12
luni de la constituire.
Aceste credite se acordã pe baza cererilor si a documentatiei
prezentate.
 cererea de credite;
 ultimul bilant;
 situatia de stocuri si cheltuieli pentru care se solicitã
creditul;
 bugetul de venituri si cheltuieli;
25
 lista bunurilor materiale si a valorilor ce constituire
garantii asiguratorii;
 orice alte documente solicitate de bancã.
d) Credite pentru productie de export si import de productie.
Aceste credite au si ele la bazã documentatia de la punctul anterior,
cu conditia existentei contractelor sau comenzilor ferme de desfacere,
acreditive irevocabile deschise, sau alte forme de platã, dacã între
parteneri existã relatii de colaborare traditionale.
Creditele pentru productia de export, se acordã pentru
aprovizionarea cu materii prime din tarã si din import, în vederea realizãrii
de produse cu desfacere asiguratã la export, vizând întreg ciclul:
aprovizionare - productie - desfacere.
Creditele pentru exportul de produse, se acordã pe baza
documentelor ce atestã livrarea, pe perioada de la livrare, pânã la
încasarea contravalorii de la partenerii externi.
Creditele de acest fel, se acordã prin contul 30...04, cu conditia ca
agentii economici sã aibã contul valutar deschis în unitãtile teritoriale ale
bãncii, iar durata ciclului productie - livrare - încasare, sã nu depãseascã
12 luni.
e) Credite pentru documente remise spre încasare (facturi, cecuri,
etc.).
Perioada de creditare este de maxim 45 de zile numai dacã activele
respective nu au fost cuprinse în Planurile de Trezorerie sau nu au
asiguratã o altã sursã de finantare. Se verificã dacã produsele au fost
expediate efectiv, dacã facturile nu sunt refuzate la platã sau în litigiu si
se asigurã de existenta capacitãtii de platã.
f) Facilitãti de cont.
Pentru agentii economici cu situatie economico - financiarã foarte
bunã, dar care din cauze bine justificate nu pot face fatã temporar plãtilor.
Se pot acorda credite pe termene de pânã la 15 zile în sumã limitã.
Plafonul maxim în care se acordã facilitãtile de cont este de 500
milioane lei.
În acordarea acestora se va avea în vedere cã volumul total al
creditelor sã nu depãseascã 20 % din capital si rezervele bãncii, iar la
regiile autonome sã se încadreze si în limita a 20 % din veniturile brute ale
anului precedent.
Conditia ca aceste facilitãti sã fie acordate este ca ele sã se
încadreze în plafonul total de credite, primit de la centrala bãncii.
g) Creditarea prin cont curent sub forma liniei de credit.
Aceastã creditare se percepe ca o creditare flexibilã, promptã,
specificã societãtilor comerciale cu capital privat, societãtilor care provin
din privatizarea întreprinderilor cu capital de stat sau cooperatist, precum
si societãtilor cu capital privat ce au desfãsurat o activitate continuã în
ultimele 12 luni.

26
Dupã deschiderea liniei de credit, toate plãtile se efectueazã din
contul curent în limita soldului creditor existent, iar dupã epuizarea
acestuia, în limita plafonului de credite aprobat, cu exceptia plãtilor ce
privesc operatiuni efectuate în concordantã cu obiectul de activitate al
societãtii, rambursãri de credite acordate prin conturi simple de împrumut,
plãti pentru investitii în limita surselor existente cu aceastã destinatie,
plãtile pentru impozite si taxe.
h) Credite de care pot beneficia societãtile cu capital privat, ce
îmbracã forma creditãrii pe obiect si se acordã pentru constituirea
anumitor stocuri de combustibili, materii prime, materiale, piese de
schimb, subansamble, etc. si pentru efectuarea anumitor cheltuieli
necesare productiei, desfacerii, executãrii de lucrãri si prestãri de servicii.
i) Creditele pentru valutã vândutã la licitatii.
Se acordã pentru 2 zile, respectiv în termenul de încasare în lei a
valutei vândute la licitatie, pe baza ordinului de vânzare a valutei, acceptat
de bancã.
j) Creditele în valutã pe termen scurt.
Se acordã persoanelor fizice sau juridice care realizeazã produse,
executã lucrãri sau presteazã servicii si le încaseazã în valutã. Acestea se
acordã pentru procurarea din import a unor materii prime, materiale,
produse finite, piese de schimb, etc.
k) Creditele pentru investitii

B)+C) CREDITE PE TERMEN MEDIU sI LUNG


Se acordã sub formã de:
a) Credite pentru asociatiile salariatilor si membrii conducerii
societãtilor care se privatizeazã.
Se acordã pentru finantarea avansului minim pentru actiunile ce
urmeazã a fi cumpãrate de la F.P.S., având ca termen de acordare, cel mult
5 ani, iar ca surse de rambursare, dividendele repartizate din profitul
realizat de societate.
b) Credite pentru finantarea investitiilor - sunt destinate pentru
acoperirea cheltuielilor prevãzute în documentatiile tehnico-economice,
privind lucrãrile de constructie-montaj, modernizãri, retehnologizãri si
achizitionãri de noi utilaje.
Pentru a primi aceste credite agentii economici trebuie sã
îndeplineascã anumite conditii printre care:
 agentii economici trebuie sã participe cu surse proprii în
cuantumul de minim 15% din valoarea investitiilor;
 creditul va fi primit esalonat, în functie de efectuarea
cheltuielilor de investitii, potrivit graficului de executie;
 asigurarea surselor pentru rambursarea creditelor la
scadentele stabilite si plata dobânzilor aferente .

27
Creditele pentru investitii se pot acorda agentilor economici, atât ca
persoane fizice cât si juridice în functie de scopurile propuse. Creditele
pentru investitii acordate persoanelor juridice, pot fi utilizate pentru:
 achizitionarea de animale de muncã, productie si
reproductie, masini, utilaje, instalatii si alte mijloace fixe;
 amenajarea, modernizarea, dezvoltarea spatiilor si
capacitãtilor de productie existente, precum si executarea
de reparatii capitale si curente;
 realizarea unor noi obiective de investitii prin construire
sau cumpãrare;
Creditele de investitii acordate persoanelor fizice pot fi:
 împrumuturi cu caracter productiv (materii prime, inventar
agricol, realizarea unor investitii complexe);
 împrumuturi cu caracter personal (autoturism, investitii
imobiliare).
Creditele în valutã ce privesc activitatea de investitii sunt acordate
pentru:
 modernizarea si dezvoltarea capacitãtilor de productie
existente;
 retehnologizarea proceseor de productie;
 achizitionarea de masini, utilaje, tehnicã de calcul,
instalatii tehnologice si mijloace de transport;
 constructii de noi obiective de investitii;
 efectuarea oricãror alte cheltuieli legate strict de realizarea
si darea în exploatare a obiectivelor de investitii.

3.4. GARANTAREA CREDITELOR


Pentru evitarea unor riscuri în încasarea creditelor acordate de bancã
se va asigura ca solicitantii sã dispunã de posibilitãti de restituire a
creditelor în conditiile desfãsurãrii unei activitãti normale, precum si
pentru recuperarea acestora în situatiile în care împrumutatii nu-si executã
obligatiile asumate, din diverse cauze.
În acest caz împrumutatii prezintã garantii asiguratorii pentru
utilizarea cu eficientã a creditului si asigurarea rambursãrii la scadentã a
ratelor si dobânzilor aferente, ce pot fi oferite atât de debitori cât si de
terte persoane fizice sau juridice, numite garantii.
Valoarea minimã a garantiilor acceptate de bancã, va fi în toate
cazurile cel putin egalã cu datoria cea mai mare a debitorului, formatã din
creditul acordat plus dobândã datoratã, pânã la rambursarea primei rate
din împrumut.
Având în vedere reglementãrile legale, garantiile acceptate de bancã
se împart în douã categorii:
 Garantii reale;
28
 Garantii personale.
A. GARANTII REALE
Dreptul de retinere asigurã creditorului posibilitatea de a retine un
bun corporal, proprietate a debitorului, atât timp cât el n-a fost achitat
integral. Pentru aceasta trebuie îndeplinite anumite conditii: bunul
corporal detinut sã aibã o legãturã de creantã, creanta trebuie sã fie certã si
exigibilã.
Sunt formate din ipoteci, gajuri si cesiunea de creantã.
a) Ipoteca este actul prin care debitorul acordã creditorului dreptul
asupra unui imobil, fãrã deposedare si cu publicitate.
Ipoteca conferã creditorului dreptul de preferintã si dreptul de
urmãrire.
Ipoteca poate fi legalã (prevãzutã de lege) convenitã (consimtitã prin
contract) sau judiciarã (acordatã de organele judecãtoresti).
Obiectul ipotecii îl constituie bunurile imobile, respectiv clãdirile de
orice fel si terenurile.
Procedura de verificare de cãtre inspector a ipotecii cuprinde
realizarea urmãtoarelor obiective:
 pentru constituirea ipotecii conventionale este necesar ca
cei ce o constituie sã aibã capacitatea deplinã de exercitiu
si deci posibilitatea de a înstrãina imobilul, deci persoana
care solicitã creditul trebuie sã punã la dispozitia bãncii
actul care sã ateste calitatea de proprietar;
 solicitantul de credit trebuie sã prezinte un raport de
evaluare a imobilului respectiv, fãcut de un expert si sã
facã dovada cã nu existã alte ipoteci constituite asupra
imobilului respectiv;
 declaratia solicitantului de credite pe propria rãspundere
privind creditele primite de la bãnci si a cãror rambursare a
fost garantatã cu ipoteci asupra aceluiasi imobil, valoarea
acestor credite, situatia rambursãrii ratelor scadente;
 polita de asigurare a imobilului;
 evaluarea la fata locului a imobilului;
 ipoteca conventionalã trebuie sã fie încheiatã prin înscris
autentic;
 actul de constituire a ipotecii va trebui sã prevadã
principiul specializãrii ipotecii în dublu aspect: imobilul
ipotecat si suma garantatã;
 înscrierea ipotecii în registrul special sau dupã caz în
Cartea Funciarã din subordinea judecãtoriei.
Pentru ca ipoteca sã fie acceptatã de bancã trebuie sã îndeplineascã
urmãtoarele conditii:
 ipoteca sã fie de rang I (având în vedere situatia
falimentului);

29
 valoarea imobilului ipotecat sã fie de cel putin 10% mai
mare decât creditul solicitat plus dobânzile si
comisioanele;
 existenta certã în timp a imobilului ipotecat mai precis
pânã în momentul stingerii integrale a obligatiei;
 imobilul ipotecat sã fie asigurat împotriva tuturor
riscurilor, iar polita de asigurare sã fie cesionatã în
favoarea bãncii.
b) Gajul de deposedare (amanetul) apare în situatii mai speciale
asupra bunurilor mobile cu valoare mare si volum mic (metale pretioase,
tablouri etc._ pe baza unui contract de gaj, încheiat cu proprietarul
bunurilor gajate si înregistrat la Registrul de gaj al Primãriei.
Pentru bunurile preluate în gaj cu deposedare se va solicita avizul
organelor competente, din care sã rezulte clar autenticitatea si valoarea de
piatã a bunurilor respective.
Pe durata pãstrãrii în gaj, banca va percepe comisioane legal stabilite
pentru astfel de operatiuni.
c) Gajul fãrã deposedare se materializeazã prin existenta unui
contract consensual, în cazul cãruia, bunul care constituie obiectul gajului
rãmâne în continuare în posesia debitorului.
Acest gaj se poate constitui asupra:
 bunurilor mobile de natura materiilor prime, materiale,
semifabricate, etc. dacã pe toatã durata creditãrii se vor gãsi sub
aceeasi formã. Când se stabileste valoarea acestor bunuri se are în
vedere pretul de achizitie, din care se deduce o marjã de risc de
10%;
 bunurile mobile de natura mijloacelor fixe, numai dacã sunt în
functiune s gradul de uzurã nu depãseste 50%. Valoarea la care se
admit acestea în garantie este valoarea rãmasã din care se deduce o
marjã de 20%.
În cazul verificãrii de cãtre inspector si acceptãrii gajului drept
garantie a creditului se va urmãri:
 cel ce constituie gajul sã fie proprietarul bunului gajat sã aibã
capacitatea deplinã de exercitiu, inclusiv de a-l înstrãina;
 bunul care face obiectul gajului trebuie sã aibã o valoare de piatã si
sã fie uso lichidabil;
 valoarea gajului trebuie sã acopere valoarea creditului si a dobânzii
aferente.
Dupã exercitarea evaluãrii la fata locului a bunurilor gajate, dacã se
constatã cã valoarea bunului se aflã sub valoarea totalã a creditului si
dobânzii se va cere clientului sã depunã garantii suplimentare în
completare.
 i se va cere solicitantului sã cesioneze în favoarea bãncii drepturile
sale care decurg din contract;

30
 gajul va fi consemnat într-un înscris – contract de gaj – în care
bunurile gajate si care vor fi înregistrate în
Registrul de gaj al Primãriei.
Dacã debitorul nu-si îndeplineste obligatiile contractuale se trece la
executarea gajului în douã moduri:
1) creditul poate cere instantei sã retinã bunul gajat în contul
creantei neachitate;
2) creditorul are dreptul de a cere vânzarea la licitatie publicã a
bunului gajat.
d) cesiunea de creantã este o conventie scrisã prin care un creditor
transmite o creantã a sa unei alte persoane. Pot fi cesionate creantele din
livrãri de mãrfuri, executãri de lucrãri si prestãri de servicii atât la export
cât si la intern.
În cazul cesiunii de creantã, legat de verificarea si acceptarea
acesteia inspectorul bãncii va avea în vedere:
 cesiunea de creantã sã fie constatatã printr-un contract de
cesiune;
 dacã cedentul are calitatea de creditor, acesta va trebui sã
remitã cesionarului titlul constatator al creantei;
 debitorului cedat i se va solicita o declaratie de acceptare
în formã autenticã sau i se va face cunoscut cã noul sãu
creditor este BCR, prin executorul judecãtoresc;
 cedentul este tinut sã garanteze cã, la momentul cesiunii,
creanta cedatã existã în mod valabil;
 se va analiza situatia financiarã a cedentului, în scopul
stabilirii riscului de neplatã, în cazul în care este vorba de
cesiunea unei creante la intern, iar în cazul cesiunii unor
creante din livrãri la export, se va urmãri ca plata sã fie
prin acreditiv irevocabil si confirmat de o bancã agreatã de
Banca Comercialã Românã sau prin incasso, sau garantat
cu scrisoare de garantie irevocabilã emisã de o bancã
agreatã de Banca Comercialã Românã S.A.

B. GARANTII PERSONALE – exprimã angajamentul asumat de o


persoanã fizicã sau juridicã, dupã caz, care se obligã se execute obligatia
debitorului în cazul neelucidãrii ei de cãtre împrumutat. Un astfel de
angajament îl reprezintã si scrisoarea de garantie bancarã.
Scrisoarea de garantie bancarã este un înscris prin care altã bancã
(garant) se angajeazã neconditionat si irevocabil, ca în cazul în care un
debitor nu va executa obligatia de a plãti la o altã datã bine stabilitã o
sumã de bani determinatã, sã plãteascã ea suma neachitatã, în favoarea
bãncii beneficiare.
La analiza fãcutã de inspector a scrisorilor cu garantie bancarã emise
de alte societãti în favoarea Bãncii Comerciale Române S.A. va avea în
vedere urmãtoarele elemente:
31
 denumirea si semnãturile autorizate ale persoanelor
îndreptãtite sã angajeze banca garantã;
 debitorul;
 obiectul garantiei;
 valoarea garantiei ce va trebui sã acopere atât suma
împrumutatului cât si dobânzile, taxele, comisioanele si
spezele aferente;
 valabilitatea în timp ce trebuie sã acopere întreaga
perioadã de creditare;
 beneficiarul.
Scrisorile de garantie bancarã în lei, pe termen de 12 luni, pot fi de
mai multe feluri, având ca si criteriu de departajare, distinctia. Astfel se
pot acorda scrisori de garantie bancarã pentru:
 aprovizionãri în tarã sau import;
 taxe vamale;
 executãri de lucrãri sau prestãri de servicii;
 buna executie a licentelor de export.

C. ALTE GARANTII
a) Gajul general
Agentilor economici cu o situatia economico-financiarã bunã, banca
le poate accepta drept garantie a creditului si gajul general asupra
întregului patrimoniu al agentilor economici.
Spre deosebire de gajul propriu-zis si de ipotecã, când numai acele
bunuri gajate sau ipotecate sunt afectate de creanta respectivã, în cazul
dreptului de gaj general toate bunurile, prezente si viitoare, în
universalitatea lor sunt afectate de toate creantele prezente si viitoare,
privind astfel toti creditorii în pozitii de egalitate.
Gajul general spre deosebire de garantiile reale nu conferã unitãtii
bancare sigurantã mai pronuntatã din punctul de vedere al riscurilor
bancare.
În situatiile în care gajul general constituie garantie pentru creditul
solicitat banca va efectua o verificare la fata locului, a principalelor
elemente de patrimoniu ale împrumutatului sau garantului, iar concluziile
rezultate vor fi mentionate în referatul de analizã al creditului.
b) Depozitul bancar reprezintã o garantie materialã sub forma unei
sume de bani depusã de debitor la bancã, în favoarea beneficiarului, în
anumite conditii stabilite si comunicate bãncii de cãtre debitor.
Pentru ca depozitul bancar sã fie acceptat drept garantie a creditului
este necesar ca inspectorul sã verifice îndeplinirea urmãtoarelor conditii:
 indicarea bãncii la care se constituie depozitul;
 în cazul în care depozitul este la o altã bancã decât banca
care acordã creditul se verificã dacã aceasta este o bancã
agreatã de Banca Comercialã Românã; de credibilitatea si

32
reputatia bãncii respective; indicarea expresã la B.C.R.
S.A. ca beneficiar al depozitului;
 valoarea depozitului bancar care sã acopere valoarea
creditului solicitat plus dobânda aferentã;
 termenul de valabilitate al depozitului;
 semnãturile autorizate ale agentilor economici ce
constituie depozitele;
 certificarea scrisã a bãncii la care s-a constituit depozitul în
cazul în care aceasta e o altã bancã decât cea care acordã
creditul.

3.5. ANALIZA CREDITELOR

În momentul în care o întreprindere se adreseazã bãncii comerciale


ci o solicitare de credit pe termen scurt, aceasta procedeazã la efectuarea
unei analize detaliate si în domenii diferite privind agentule economic
respectiv. Pentru a începe analiza, întreprinderea solicitantã depune o
documentatie economicã si financiarã complexã:
 cererea de credit semnatã de persoana autorizatã din
întreprindere;
 ultimul bilant;
 situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care solicitã
creditarea;
 bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul în curs;
 studiul de fiabilitate;
 contul de profit si pierdere;
 lista bunurilor materiale si valorilor ce constituie garantii
asiguratorii pentru creditul solicitat;
 alte documente necesare analizei.

A. Analiza managerialã (nefinanciarã)

În fata bãncii comerciale, firma trebuie sã vinã în primul rând cu o


activitate economicã în care sã nu prezinte riscuri majore în perioada de
utilizare a creditului. În acest scop, întregul univers intern si extern al
întreprinderii este supus unei analize si interpretãri riguroase pentru a
putea fi depistate efectele posibile ale unor evenimente politice, sociale,
33
economice, militare, sau a unor schimbãri tehnologice, în evolutia cererii,
precum si sub influenta inflatiei, a îmbãtrânirii produselor.
În general acestea sunt cazurile în care banca comercialã vine în
întâmpinarea firmelor cu capital integral sau majoritar de stat. Pentru
firmele private se are în vedere deficitul de resurse pe trimestru (diferite
plãti, încasãri), generat de constituirea unor stocuri de materii, prime,
combustibil, piese de schimb, este, precum si efectuarea unor cheltuieli
necesare productiei si desfacerii, executarea unor lucrãri si servicii.
Pornind de la aceastã necesitate precum si de la oferta bãncilor
comerciale de a le onora, sistemul bancar si întreprinderile procedeazã la
fundamentarea si adoptarea unor decizii de creditare.
Procesul decizional cuprinde urmãtoarele etape:
1. Analiza managerialã si economico-financiarã;
2. Analiza solicitãrii de credit;
3. Adoptarea deciziei de creditare;
4. Analiza periodicã a calitãtii portofoliului de credite pe termen
scurt detinut de banca comercialã.
Parcurgerea acestor etape se realizeazã cu ajutorul unui fond de
informatii economice, financiare, manageriale, monetare, provenite din
sistemul bancar, din economia nationalã si din întreprindere. În anumite
cazuri, sunt solicitate informatii si de pe piata financiar-monetarã
internationalã.
Deci, în fundamentarea deciziei de acordare a unui credit, ofiterii
de credite vor tine seama suplimentar si de factorii nefinanciari, interni si
externi dupã cum urmeazã:
1. Denumirea clientului.
2. Ramura si sectorul din care face parte.
3. Sediul social (adresã, telefon, fax).
4. Forma juridicã si data înregistrãrii la Registrul Comertului.
5. Capital social.
6. Conduecrea societãtii este asiguratã de:
a) consiliul de Administratie (acolo unde existã)
b) persoane împuternicite sã angajeze societatea.
7. Aspecte privind conducerea unitãtii:
 calitatea moralã si profesionalã,
 prestigiu si experientã în ramura sau sectorul de activitate,
 reputatia managerialã;
 gradul de participare a echipei de conducere la capitalul
societãtii.
8. Personalul unitãtii: calitatea fortei de muncã, numãr si structurã
(direct, indirect, productiv, etc.).
9. Imobile aflate în patrimoniul societãtii.
10. Echipamente de productie existente.
11. Tehnologie:
- veche: ........ %;
34
- medie ......... %;
- avansatã ......... %.
12. Capacitãti de productie si gradul lor de utilizare. Investitii în
curs de desfãsurare sau prevãzute a se executa pe urmãtoarea structurã: nr.
crt., obiectul, destinatia, costul investitiei, sursa de finantare, data
începerii, politici de marketing.
13. Sfera de activitate.
14. Caracterul activitãtii.
15. Produse si servicii: principalele produse.
16. Principalii furnizori de materii prime si materiale.
17. Cererea:
a) posibilitãti de crestere a acesteia;
b) principali furnizori de materii prime si materiale.
18. Piata actualã:
a) pozitia pe piatã:
 localã;
 judeteanã;
 nationalã;
 internationalã.
b) strategia de dezvoltare:
 existenta unei strategii;
 posibilitãti de realizare a strategiei;
 alternative si implicatii în cazul nerealizãrii strategiei
propuse;
 existenta unui plan de restructurare si redresare
financiarã;
c) obiective cantitative si calitative;
d) clienti potentiali, pe plan intern si international.
19. Concurenti: principalii concurenti în tarã si în strãinãtate.
20. Politici de preturi: nivel fatã de concurentã, facilitãti.
21. Politica promotionalã:
 se realizeazã pe plan national/local;
 audio, video, presã scrisã, etc.
22. Impactul factorilor nefinanciari externi asupra activitãtii
clientului.
Pentru managerii actuali, formati în conditiile economiei
centralizate, însusirea cel mai greu de dezvoltat este asumarea rãspunderii
pentru gestionarea eficientã a patrimoniului. Cultivarea acestei însusiri
privind privatizarea, legislatia, reprezintã o sansã realã pentru iesirea din
crizã a economiei si pentru utilizarea corectã si eficientã a creditelor
angajate de firmã.
Toate aceste subdomenii ale managementului firmei sunt analizate
de inspectorul bancar si comunicate spre interpretarea finalã Comitetului
de Directie al Bãncii Comerciale. Comitetul de Directie transferã
informatiile privind managementul firmei în calificative, utilizabile alãturi
35
de cele privind performantele economico-financiare, la luarea deciziei de
creditare.

Nr. crt. Criteriul Calificativ


1. Calitatea organizãrii - bunã
- medie
- slabã
2. Sectorul de activitate - perspectivã de dezvoltare bunã
- perspectivã de dezvoltare slabã
- sector neviabil
3. Pozitia unitãtii pe ramuri - foarte bunã
- bunã
- satisfãcãtoare
4. Calitatea conducerii - foarte bunã
- bunã
- satisfãcãtoare
5. Perspectiva firmei - activitate variabilã
- activitate slabã
- fãrã perspective

B. Analiza economico-financiarã

Pentru acceptarea cererii de credite, rolul cel mai important îl au


performantele economico-financiare realizate de întreprinderea
solicitatoare în perioada imediat precedentã.
Astfel Banca Comercialã Românã face lunar o analizã a agentilor
economici care solicitã sau are angajate credite, pentru cel putin 60 % din
volumul creditelor aflate pe rol. Aceastã analizã scoate în relief indicatori
cum ar fi:
 capital subscris si vãrsat;
 realizarea indicatorilor economici, cum sunt: a mf
(productie, marfã fabricatã), CA (cifra de afaceri), profitul
brut, profitul net, dobânda, active circulante, surse de
acoperire a acestora, credite si plãti restante, etc.;
 indicatori de eficientã ( marja profitului brut, net, fatã de
cifra de afaceri, stocuri, acoperirea dobânzii din profit,
etc.);
Se calculeazã pentru o mai bunã analizã ratele financiare, de
echilibru, de îndatorare, precum si bonitatea agentilor economici, pe baza
indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, rentabilitate, echilibru.
Prezentarea ratelor financiare calculate:

1. Rata de lichiditate:

36
 rata lichiditãtii generale = active pe termen scurt/pasive pe
termen scurt;
 rata lichiditãtii imediate = active pe termen scurt
stocuri/pasive pe termen scurt.
2. Rata de echilibru
 rata datoriilor = datorii totale/active totale;
 rata acoperirii dobânzilor = (profit brut +
dobânzi)/dobânzi;
3. Rata de gestiune:
 rotatia stocurilor = CA/stocuri;
 rotatia imobilizãrilor = CA/imobilizãri active fixe;
 durata medie de recuperare a creantelor = creante/CA
zilnicã;
 rotatia activelor totale = CA/active totale;
4. Rata de rentabilitate:
 rentabilitatea vânzãrilor = profitul net / vânzãri;
 rentabilitatea capitalului investit = profitul net / activ total.
 rentabilitatea financiarã = profitul net / capital propriu.
Elemente ce se regãsesc în analiza economico-financiarã a
activitãtii creditelor:

a) Analiza bilantului contabil , care presupune:


 examinarea bilanturilor pe ultimul an încheiat si situatiile
financiare cumulate de la începutul anului curent,
comparativ cu aceeasi perioadã a anului trecut. Bilanturile
contabile ale clientilor cu cifra de afaceri anualã de peste
un miliard de lei trebuie sã fie certificate de comisii de
cenzori, constituite potrivit legii din contabili autorizati
sau experti contabili;
 analiza imobilizãrilor corporale si necorporale si a surselor
de acoperire a acestora;
 analiza decontãrilor, prelivrãrile vãrsãmintelor datoriilor si
obligatiilor fatã de terti;
 analiza costurilor în vederea dimensionãrii corecte a
volumului de credite pentru activele circulante care fac
obiectul creditãrii;
b) Analiza veniturilor, cheltuielilor si contului de profit s i pierdere,
care presupune:
 analiza rezultatelor activitãtilor si a profitului obtinut pe
ultimul an încheiat si respectiv pe anul curent;
 analiza repartizãrii profitului net;
 analiza pierderilor înregistrate si recuperarea.
c) Analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate care se
bazeazã pe modul de realizare a productiei, vânzarea si încasarea acesteia,
37
acoperirea cheltuielilor din venituri si realizare a productiei, vânzarea si
încasarea acesteia acoperirea cheltuielilor din venituri si obtinerea de
profit, efectuarea la termen a plãtilor cãtre parteneri, buget, bãnci, etc.
Aceastã analizã se efectueazã atât pentru activitatea de productie
cât si pentru o perioadã anterioarã de cel putin un an .
d) Analiza fluxurilor de lichiditãti pe perioada urmãtoare,
presupune ca pe baza rezultatelor obtinute anterior si a portofoliului de
contracte de aprovizionare, productie, desfacere, a perspectivei variatiei
stocurilor, etc.
Pornind de la aceste elemente de analizã ofiterii de credite vor
analiza situatia bonitãtii clientilor, pe baza unui sistem îmbunãtãtit de
“Indicatori de structurã si performantã”. Acesti indicatori, care stau la
baza analizei si evaluãrii bonitãtii clientilor pot fi grupati în:
1. INDICATORI DE NIVEL sI STRUCTURÃ:

a) Cifra de afaceri - reprezintã veniturile realizate de client la finele


perioadei. Pentru un client viabil, cu perspective certe de dezvoltare,
evolutia ei trebuie sã fie ascendentã. În aprecierea dinamicii cifrei de
afaceri, se va avea în vedere si influenta cresterii preturilor.
b) Capitaluri proprii - în cadrul acestui indicator se va acorda o
atentie deosebitã analizei atât a capitalurilor proprii în sens larg cât si a
celor nete , în sens strict, iar accentul se va pune pe determinarea
stocurilor, cheltuielilor si alte active luate care diminueazã valoarea
capitalurilor proprii.
c) Rezultatul exercitiului (contul de profit si pierdere) în cifre
absolute, reprezintã indicatorul sintetic, care caracterizeazã eficienta
activitãtii desfãsurate.
d) Fondul de rulment - pasive pe termen lung, active imobilizate. În
cazul unei bune gestionãri financiare, activele imobilizate trebuie sã fie
acoperite integral cu pasivele pe termen lung.
e) Necesarul de fond de rulment: Active realizabile - Datorii
curente (< 1 an )
O atentie deosebitã se acordã determinãrii corecte a necesarului de
fond de rulment, cunoscându-se cã atunci când activele realizabile sunt
superioare datoriilor curente, poate interveni creditul bancar pe termen
scurt.
f) Trezoreria netã = fond de rulment - necesar de fond de rulment
sau
Trezoreria netã = trezoreria pozitivã - trezoreria negativã.
g) Lichiditatea - reprezintã capacitatea unui client de a face fatã
datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea rapidã a activelor sale
circulante în disponibilitãti.
Lichiditatea medialã = (active circulante - stocuri - clienti
incerti/datorii cu scadentã) < 1 an x 100

38
Lichiditatea curentã = (active circulante - stocuri revalorificabile -
clienti incerti/datorii cu scadentã ) < 1 an x 100
Lichiditatea la o datã viitoare:

Ld = [( DB + I + C)] / PE ] x 100 în care

Ld - lichiditate la o anumitã datã;


DB - disponibilitãti bãnesti proprii si împrumutate;
I - încasãri ce urmeazã a fi realizate pânã la finele perioadei
analizate, la care se adaugã încasãrile din productia ce urmeazã sã fie
realizatã si vândutã pânã la finele perioadei analizate;
PE - pãrti exigibile în perioada analizatã.
Modul de interpretare al lichiditãtii:
 mai mic de 100% - lichiditate necorespunzãtoare;
 între 100 - 120% - lichiditate satisfãcãtoare;
 între 120 - 150% - lichiditate bunã;
 peste 150% - lichiditate foarte bunã.
h) Solvabilitatea - reprezintã gradul în care agentii economici pot
face fatã obligatiilor de platã, îndeosebi din surse proprii si se exprimã
prin solvabilitatea patrimonialã, care se calculeazã astfel:

Sp = (total active - stocuri nevalorificabile - clienti incerti / datorii


totale - diferente de conversie pasiv) x 100 %

Sp - solvabilitatea patrimonialã

În aprecierea acestui indicator se va urmãri ca pe total, el sã fie


subunitar, iar pe structurã, acea parte reprezentatã de imobilizãrile
corporale sã fie acoperitã, de regulã cu surse proprii, si în total activ,
ponderea datoriilor totale, sã nu fie mai mare de 90%. O valoare apropiatã
de 100% a acestui indicator aratã cã agentul economic nu are datorii si
ceea ce posedã are acoperire în sursele sale proprii.
i) Gradul de îndatorare - este un indicator de echilibru care aratã
limita pânã la care agentul economic este finantat din alte surse decât
fondurile sale proprii.

Gi = (PE / Ap ) x 100, în care:


Gi - gradul de îndatorare
PE - plãti exigibile care cuprind obligatiile si creditele bancare si
împrumuturile
Ap - total activ.

Gradul de îndatorare este cunoscut sub douã forme:

39
- Gradul de îndatorare generalã (Leverage) = (datorii
totale/capitaluri proprii nete în sens strict) x 100
- Gradul de îndatorare financiarã: (Gearing) = (datorii financiare
totale / capitaluri proprii nete în sens strict) x 100
Scara de apreciere a gradului de îndatorare este urmãtoarea:

Gradul de îndatorare:
Generalã Financiarã Indicator
pânã la 60 % pânã la 30% bun
între 60 - 100% între 30 - 70% satisfãcãtor
peste 100% peste 70% necorespunzãtor

j) Viteza de rotatie a activelor circulante, aratã numãrul de cicluri


efectuate de activele circulante în decursul unei perioade si se determinã
astfel:
Viteza de rotatie = cifra de afaceri / active circulante
Pentru a avea o imagine clarã a acestui indicator, el trebuie analizat
în evolutie si în comparatie cu alte societãti comerciale din ramuri de
activitãti similare.

2. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

a) Rentabilitatea - reprezintã capacitatea agentului economic de a


obtine profit din activitatea desfãsuratã. Având în vedere modul de
structurare a contului de profit si pierdere si pe bazã de raportare,
indicatorii de rentabilitate pot fi grupati astfel:
a.1.Rentabilitatea de exploatare reprezintã capacitatea unei societãti
comerciale de a obtine profit din activitatea propriu-zisã.
Ea îmbracã douã forme:
* rentabilitatea brutã de exploatare = (excedentul brut din
exploatare / productia exercitiului) x 100
* rentabilitatea netã de exploatare = (rezultatul din
exploatare / cifra de afaceri) x 100
a.2. Rentabilitatea economicã exprimã capacitatea unei societãti
comerciale de a obtine profit din întreaga sa activitate economico-
financiarã.
Rentabilitatea
= (excedentul brut curent / total bilant) x 100
= (rezultatul curent / total bilant) x 100
= (capacitatea de autofinantare / total bilant) x 100
a.3.Rentabilitatea financiarã exprimã capacitatea capitalului investit
de a produce profit
Rentabilitatea financiarã = capacitatea de autofinantare / capitaluri
proprii nete în sens strict x 100

40
Cu cât acesti indicatori au o valoare mai mare, cu atât rentabilitatea
este mai bunã.
b) Indicatori ai riscului financiar
Riscul financiar apare în momentul în care se apeleazã la credite
pentru a completa sursele de finantare ale unei activitãti. Premisa
fundamentalã ca o firmã sã-si sporeascã rentabilitatea financiarã în
conditiile apelãrii la credite, este ca rentabilitatea economicã sã fie
superioarã. Riscul financiar se exprimã prin indicatorul de acoperire a
dobânzii care aratã capacitatea societãtii de a plãti dobânda la creditele
angajate.
Acoperirea dobânzii = rezultatul înaintea plãtii dobânzii si
impozitul pe profit/cheltuielile cu dobânzile.
Se considerã cã un nivel al acestui indicator mai mare de trei,
reflectã o bunã capacitate a agentului economic de a-si achita dobânda.
c) Rata valorii adãugate reprezintã ponderea valorii nou create de
agentul economic în totalul activitãtii sale.
Rata valorii adãugate se calculeazã în functie de volumul cifrei de
afaceri = (valoarea adãugatã/cifra de afaceri) x 100.
Cu cât valoarea acestui indicator creste de la o perioadã la alta, cu
atât aprecierea va fi mai bunã.
d) Politica de dividende - politica conducerii societãtii de
repartizare si utilizare a profitului, poate fi reflectatã de urmãtorul
indicator: politica de dividende = (dividende/rezultatul net al exercitiului)
x 100.
Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât actionarii au beneficiat
de o pondere mai mare de dividende din totalul profitului obtinut,
cunoscut prin faptul cã banca agreeazã reinvestirea într-o proportie cât
mai ridicatã a profitului net.

3.6. APROBAREA CREDITELOR


Agentii economici pot contracta cu sucursalele, filialele si agentiile
Bãncii Comerciale Române S.A. credite pe termen scurt prin contul
curent, pentru capital de lucru si prin conturi separate de împrumut, sub
forma creditelor pe obiecte, numai pe baza cererilor prezentate de acestia.
Clientii care se adreseazã bãncii pentru a solicita credite vor
prezenta o documentatie spre analiza bãncii.
Documentatia pe care agentii economici o prezintã bãncii în vederea
obtinerii de credite, trebuie sã cuprindã:
 cererea de credite, semnatã de persoanele autorizate sã
reprezinte unitatea;
 ultimul bilant contabil (situatia contabilã periodicã);

41
 situatia de stocuri si cheltuieli pentru care se solicitã
creditarea, care va cuprinde cantitãtile, valorile, cauzele
formãrii si termenele de valorificare;
 bugetul de venituri si cheltuieli pe anul în curs;
 fluxul de lichiditãti prognozat (cash-flow);
 situatia contractelor de livrare pentru produsele care
constituie obiectul creditului;
 contul de profit si pierderi;
 proiectul graficului de rambursare a creditului si de platã a
dobânzilor;
 lista bunurilor materiale si a valorilor ce constituie garantii
asiguratorii pentru bancã în vederea acordãrii creditului
solicitat;
 planul de afaceri (de la anumite valori);
 orice alte documente necesare solicitate de bancã.
Dupã efectuarea analizei privind îndeplinirea conditiilor de
creditare, referatul se prezintã spre examinare Comitetului Director al
unitãtii bancare teritoriale.
Pentru creditele analizate de unitãtile bancare teritoriale, a cãror
aprobare intrã în competenta unitãtilor superioare, referatele de credite
însusite de Comitetul Director al unitãtii teritoriale respective, se remit
împreunã cu întreaga documentatie spre examinare Directiei de credite din
Centrala bãncii.
În cazul în care, din verificarea efectuatã rezultã cã documentatia
este incompletã sau nu s-a respectat metodologia de întocmire si
verificare, banca va solicita completarea sau, dupã caz, va restitui cererea
de credit comunicând totodatã si motivul.
Toate creditele care depãsesc 10% din capitalul si rezervele bãncii
pentru un client, intrã în competenta de aprobare a organelor colective de
conducere din Centrala bãncii.
Competentele de aprobare a creditelor pe termen scurt în lei sunt:
- Comitetul Director al agentiei _ _ _ _ _ 100 mil. lei
- Comitetul Director al filialei _ _ _ _ _ 200 mil. lei
- Comitetul Director al sucursalei _ _ _ _ _ 500 mil. lei
- Directiile de creditare din centralã _ _ _ _ _ 750 mil. lei
- Vicepresedintele bãncii _ _ _ _ _ 1000 mil. lei
- Presedintele bãncii _ _ _ _ _ 1500 mil. lei
- Comitetul de directie al Centralei _ _ _ peste 1500 mil. lei
Pentru creditele în lei pe termen scurt si termen lung, la unitãtile din
sectorul privat cu capitaluri propriu mai mici de 50 mil. lei, competentele
de aprobare pentru sucursale, filiale si agentii se reduc la 1/2 din nivelul
prezentat mai sus.
Competentele de aprobare a creditelor în valutã pe termen scurt,
mediu, lung:
- Comitetul Director al sucursalei _ _ _ _ _ 300 mil. lei
42
- Directia de specialitate _ _ _ _ _ 500 mil. lei
- Vicepresedintele coordonator _ _ _ _ _ 750 mil. lei
- Presedintele _ _ _ _ _ 1000 mil. lei
Aprobarea sau respingerea cererilor de credite se hotãrãste de
Comitetul Director sau de Comitetul de Directie cu majoritate de voturi.
Deciziile luate de Comitetul Director si Comitetul de Directie se vor
consemna în registrul de procese verbale al organelor colective respective,
cu mentionarea optiunii lor separate si vor fi semnate de toti membrii
participantii.
Pe baza deciziei luate, se întocmeste Comunicarea Hotãrârii
Comitetului Director sau a Comitetului de Directie, al cãrui original se
transmite la unitatea bãncii care a analizat cererea de credit si se
îndosariazã la dosarul clientului.

3.7. ACORDAREA CREDITELOR


Plãtile din credite aprobate pot începe numai dupã semnarea
contractului de credit si depunerea de cãtre împrumutat la dosarul de
credite a tuturor documentelor solicitate privind garantiile aprobate si
asigurarea acestora.
Toate exemplarele contractului de împrumut vor fi prezentate
serviciului de contabilitate în vederea deschiderii conturilor de credite si
înscrierii simbolului contului de împrumut dupã care acestea se restituie
serviciului de credite.
Toate exemplarele contractului de împrumut vor fi predate
împrumutatului în vederea inscriptionãrii sau înregistrãrii ipotecilor si
respectiv gajurilor, urmând ca originalul si un exemplar sã fie depuse la
serviciul de credite.
În cazul în care creditul se acordã în transe, serviciul contabilitate va
urmãri ca plãtile sã se încadreze în limitele de creditare, aprobate pe luni
si înscrise în graficul de acordare si rambursare.
Nivelul creditelor ce urmeazã a se acorda de bancã, se stabileste de
fiecare agent economic, având în vedere rezultatele obtinute în perioadele
anterioare, cele programate pentru viitor, portofoliul de comenzi si
contracte, gradul de îndeplinire al indicatoarelor de bonitate, garantii,
nivelul fondurilor proprii si al celor asimilate etc.
Creditele se pun la dispozitia împrumutatului la termenele stabilite
prin contractul de împrumut, pe baza plafoanelor întocmite de inspectori.
Creditul va putea fi efectiv acordat numai dupã ce juristul constatã
îndeplinirea procedurilor referitoare la constituirea garantiilor si
asigurarea bunurilor existente admise în garantie.
Plafoanele de credite se întocmesc în douã exemplare si se
înregistreazã într-un registru special deschis pentru societãtile cu capital

43
privat, dupã care originalul se transmite grupei operative, iar copia se
pãstreazã la dosarul de credite.
Plãtile de credite se vor efectua în limita plafoanelor existente la
aceste conturi, pe baza instrumentelor de decontare convenite de
împrumutat prin contractele încheiate cu partenerii.
Documentele care privesc plãti ce nu sunt în concordantã cu
destinatia creditului sau emise dupã explicarea termenului stabilit pentru
ultima platã, nu vor fi acceptate la platã, mentionându-se pe document
ultima platã, nu vor fi acceptate la platã, mentionându-se pe document
“respins la platã din credite pe motivul ...”, dupã care vor fi restituite
împrumutatului sau prezentate inspectorului spre clarificare.
Suplimentarea unui credit va putea fi admisã dacã la data solicitãrii:
 împrumutatul nu are rate neachitate la scadentã;
 garantiile deja constituite acoperã si creditul suplimentar;
 veniturile ce urmeazã a fi realizate de împrumutat permit
rambursarea întregului credit inclusiv suplimentarea
solicitatã în cadrul termenului maxim prezãzut de lege,
socotit de la data primei acordãri.
În astfel de situatii se va întocmi un act aditional la contractul de
împrumut.
Negocierea si încheierea contractului de împrumut se va conveni de
cãtre colectivul de negociere cu reprezentanti legali ai societãtii si are
urmãtoarele elemente:
a) Destinatia creditului : se va avea în vedere a fi creditate acele
stocuri si cheltuieli necesare desfãsurãrii activitãtii prevãzute în statutul
societãtii, iar productia realizatã sau mãrfurile achizitionate sã aibã
asiguratã desfacerea în cadrul termenului de creditare;
b) Acordarea creditelor : se va face prin cont separat de împrumut,
intitulat “Credite pentru stocuri si cheltuieli de productie”, pe baza
situatiilor de stocuri sau de cheltuieli, din care sã rezulte:
- cantitatea si valoarea de achizitie pentru fiecare tip sau sortiment
de materii prime, materiale, mãrfuri, etc., respectiv elementele de
cheltuieli si suma aferentã;
- sursele care stau la baza restituirii creditelor, respectiv volumul
încasãrilor de realizat (se vor nominaliza contractele încheiate cu termene
de încasare în cadrul perioadei de creditare sau estimarea încasãrilor din
vânzãrile cu amãnunt);
c) Volumul creditului va fi convenit având în vedere necesarul de
stocuri si cheltuieli rezultat din situatiile de stoc si cheltuieli, astfel încât:
 volumul încasãrilor în perioada creditãrii sã permitã
rambursarea integralã a creditului si dobânzilor aferente;
 volumul garantiilor asiguratorii sã permitã acoperirea
integralã a creditului solicitat si a dobânzilor;
 gradul de lichiditate sã nu scadã sub nivelul stabilit;

44
 volumul creditului ce se acordã sã nu depãseascã de cel
mult 10 ori capitalul social efectiv vãrsat, înregistrat la
ultimul bilant contabil.
La dimensionarea creditului se va tine seama de totalul surselor
proprii, din care urmeazã sã se ramburseze atât creditul cât si dobânda
aferentã.
d) Durata de acordare a creditului : se va avea în vedere:
 durata prevãzutã în documentatie;
 perioada de realizare a surselor de rambursare a creditului.
Dacã este cazul se va conveni si asupra perioadei de gratie.
e) Termenele de efectuare a plãtilor din credite : vor fi convenite în
functie de necesitãti stabilind data începerii efectuãrii plãtilor, precum si
data pânã la care se poate face ultima platã.
Plãtile din credite vor fi efectuate direct din contul separat de
împrumut de regulã prin virament utilizând instrumentele de decontare
convenite în contractele economice. Eventualele plãti în numerar vor fi
aprobate de bancã pe mãsura aparitiei necesitãtilor, în functie de natura
acestora.
f) Termenele de rambursare a creditelor vor fi convenite în functie
de termenele prevãzute pentru realizarea încasãrilor, si acestea pot fi:
 fixe, la o datã anume în cursul lunii sau trimestrului;
 conventionale, la finele lunii sau trimestrului.
Creditul va putea fi rambursat de cãtre împrumutat si înainte de
termenele scadente, în întregime sau partial, cu indicarea de cãtre
împrumutat a ratelor scadente ce se achitã.
Scadentele si ratele de rambursare a creditelor se vor înscrie în
contractele de credite.
Dobânda se va calcula si se va percepe lunar.
La expirarea termenului de angajare a creditului, dacã este cazul, se
vor reactualiza ratele si termenele de rambursare a creditelor, încheindu-se
un act aditional la contractul de împrumut.
g) Nivelul dobânzilor si comisioanelor : va putea fi negociat în
cadrul competentelor si limitelor comunicate de centrala bãncii.
Se va conveni asupra clauzei privind dreptul bãncii de a modifica
nivelurile dobânzilor, ori de câte ori pe parcursul creditãrii dobânda pietei
va suferi modificãri. În acest scop împrumutatul are dreptul sã stabileascã
care este nivelul maxim pânã la care acceptatã modificarea dobânzii. În
situatia în care modificãrile intervenite în nivelul dobânzii pietei vor
depãsi limita maximã acceptatã initial, banca va aduce la cunostinta
împrumutatului noul procent de dobândã prin scrisoare recomandatã cu
confirmare de primire. Dacã împrumutatul nu acceptã noul nivel de
dobândã, în termen de 10 zile de la luarea la cunostintã va rambursa
întregul credit si dobânzile aferente.

45
În cazul nerambursãrii creditului în termenul de mai sus, noul nivel
al dobânzii si urmãtoarele se considerã acceptate pânã la rambursarea
integralã a creditului, fãrã îndeplinirea altor formalitãti.
h) Garantiile asiguratorii : în functia de situatia patrimonialã la zi, de
capacitatea de rambursare a creditului vor fi convenite modalitãtile de
garantare a împrumutului având în vedere conditiile prevãzute pentru
fiecare tip de garantie.
i) Alte clauze vor putea fi convenite în functie de situatia concretã a
fiecãrei societãti.
Pe baza clauzelor convenite în cadrul negocierii, inspectorul de
credite va proceda la întocmirea contractului de împrumut.
Contractul de împrumut se întocmeste utilizând ambele fete ale unei
file, într-un numãr de 4 exemplare, din care 2 exemplare pentru bancã si 2
pentru împrumutat (vezi anexa nr. 2).

3.8. RAMBURSAREA ŞI RESCADENŢAREA CREDITELOR

Pentru toate categoriile de credite pe care banca le acordã, se


stabilesc scadente, care se înscriu în contractele de credite încheiate cu
beneficiarii.
Scadentele de rambursare a creditelor se stabilesc în functie de
evolutia stocurilor, cheltuielilor si a celorlalte active pentru care se acordã
creditele respective.
Esalonarea la rambursare a creditelor aprobate se face în cadrul
termenelor maxime de rambursare, în functie de posibilitãtile reale de
platã ale beneficiarilor, determinate de specificul activitãtii, perioadele de
realizare a veniturilor sau constituirii surselor pentru investitii, rezultate
din programele de activitate si bugetele de venituri si cheltuieli prezentate.
La scadentã, creditele se ramburseazã din încasãrile realizate de
agentii economici astfel:
- creditele acordate prin conturi separate de împrumut se
ramburseazã din contul curent, pe bazã de dispozitie de platã emisã de
beneficiar sau notã contabilã întocmitã de compartimentul de creditare;
- creditele acordate prin contul curent se ramburseazã pe baza
încasãrilor realizate de agentii economici beneficiari de credite,
concomitent, reducându-se plafonul de credite la contul curent.
În cazul în care disponibilul din contul curent este insuficient pentru
rambursarea unor credite acordate prin conturi separate de împrumut, sau
a unor credite acordate prin contul curent ajunse la scadentã, diferenta se
trece în contul “credite restante pânã la 30 de zile”, pe bazã de notã
contabilã.

46
În cazul în care în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrarea
unor sume în acest cont, nu se creeazã disponibil în contul curent pentru
rambursarea acestora, începând cu a 31-a zi, creditele respective vor trece
pe bazã de notã contabilã în contul “credite restante peste 30 de zile”.
La data scadentei înscrisã în plafonul de credite, rata respectivã se
ramburseazã din contul de disponibilitãti al împrumutatului pe bazã de
notã contabilã întocmitã de inspector si vizatã de seful serviciului de
credite, în cazul lipsei de disponibilitãti în cont, rata respectivã va fi
înregistratã la credite nerambursate la scadentã total sau partial, dupã caz.
Societãtile cu capital privat care înregistreazã credite nerambursate
la scadentã vor fi supuse, începând cu ziua urmãtoare înregistrãrii
restantei, regimului de supraveghere a plãtilor. În aceste situatii banca va
urmãrii ca încasãrile realizate zilnic sã fie utilizate cu prioritate pentru
rambursarea integralã a ratelor restante. Pentru creditele restante banca
percepe dobânzi penalizatoare.
Dacã într-o perioadã de cel mult 60 de zile de la aplicarea
supravegherii plãtilor, încasãrile realizate nu permit rambursarea ratelor
restante, debitorul va fi somat sã achite creditele restante în cel mult 10
zile, atrãgând atentia cã în caz contrar banca va declansa procedura de
executare silitã.
Rescadentarea unei rate ajunse la scadentã va putea fi admisã, la
cererea împrumutatului depusã cu cel putin 10 zile lucrãtoare înainte de
scadenta, în conditiile în care:
 imposibilitatea achitãrii ratei se datoreazã unor cauze
obiective justificate economic, acceptate de bancã;
 noul termen se încadreazã în durata maximã de creditare
prevãzutã de lege pentru categoria de credite respectivã.
Se pot admite cel mult trei rescadentãri.
Ratele si termenele rescadentate vor fi consemnate într-un act
aditional la contractul de împrumut.

3.9. EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI CREDITELOR


ŞI CONSTITUIREA PROVIZOANELOR SPECIFICE DE
RISC

Creditarea prezintã o importantã deosebitã prin faptul cã presupune


eventuale riscuri pentru societatea bancarã, din partea celui împrumutat.
Având în vedere acest aspect procesului decizional de creditare
trebuie sãi se acorde o atentie sporitã atât analizei bonitãtii clientului, cât
si evaluãrii generale a riscului creditelor (pe baza indicatorilor economico-
financiari).

47
Piata financiarã este extrem de volatilã datoritã influentei diferitilor
factori subiectivi si obiectivi, institutiile bancare stiind cã maximizarea
profitului implicã o expunere permanentã la risc.
Bãncile trebuie sã-si asume toate riscurile specifice apãrute ca o
consecintã a obtinerii de profit într-o manierã prudentã si calculatã, având
în vedere urmãtorii factori:
 sã se respecte mãsurile prudentiale impuse de autoritatea
nationalã de reglementare;
 profitul scontat sã justifice expunerea la risc,
 eventualele pierderi sã nu deterioreze dramatic situatia
financiarã a anului respectiv, ele putând fi acoperite din
profit sau din provizioane;
 riscul trebuie astfel dimensionat, încât pierderea produsã
prin materializarea acestuia sã poatã fi consideratã ca
normalã, pentru activitatea bãncii, astfel încât imaginea ei
sã nu fie deterioratã.
Clasificarea riscului în institutiile bancare în perioada anilor ‘90 se
bazeazã în principal pe douã categorii de risc:
A. Riscuri determinate de piata produsului;
B. Riscuri determinate de piata capitalului.
În cadrul primei categorii de riscuri, determinate de piata produsului
de include si riscul de creditare. Este riscul cel mai important dintre cele
de pe piata produsului, el datorându-se deprecierii valorii ca o consecintã
a falimentului sau nerambursãrii împrumutului.
Bãncile gestioneazã acest risc prin:
 decizii echilibrate de creditare, prin riscul creditului este
corect evaluat si apreciat;
 asigurarea unor debitori diversi, astfel încât prevederile sã
nu fie concentrate în timp;
 cumpãrarea de garantii de la terte pãrti (asigurarea
creditelor, astfel încât riscul de faliment e total sau partial
transferat de la creditori).
În asumarea unui risc acceptabil precum si a unei datorii acceptabile
este important sã se înteleagã modul în care acest risc poate fi micsorat la
maximum. Aceasta presupune un sistem de investigare a tuturor
componentelor de risc, care pot fi împãrtite în douã categorii:
a) riscul tranzactiei - se referã la diferite aspecte functionale si
operationale ale riscului afacerii;
b) riscul de credit - se referã la profitabilitatea afacerii.
Cele douã categorii de risc se aflã într-o strânsã legãturã si ele
trebuie sã fie cunoscute pentru aprecierea riscului de ansamblu pe care-l
implicã creditul respectiv.
Riscul tranzactiei acoperã nu numai natura, structura, suma si
perioada de risc, dar si implicatiile juridice, politice, economice si practice
fatã de împrumutat.
48
Riscul de credit presupune asumarea de cãtre bancã a riscului cã la
data scadentei, clientul nu va putea sã-si achite obligatiile pe care le are
fatã de bancã.
Banca trebuie sã evalueze toate componentele fata de client, precum
si activitatea desfãsuratã de el în vederea stabilirii unei opinii prudente
vizând posibilitatea de rambursare a creditului.
Garantiile reprezintã o ultimã sursã de rambursare a creditului si se
utilizeazã numai în cazul în care numai existã alte posibilitãti de
rambursare a acestuia si a plãtii dobânzii.
Banca se foloseste de o serie de procedee, metode, tehnici pentru
cuantificarea creditului, având în vedere câteva elemente:
 performanta financiarã a clientului
 structura tranzactiei
 calitatea si structura sursei de rambursare
 calitatea si structura garantiilor
Analiza cuantificãrii riscului creditului are în vedere cunoasterea
evolutiei din perioadele trecute a clientului si prognozarea performantelor
viitoare ale acestuia, în vederea unei previzionãri a viabilitãtii lui.
Banca va cãuta sã evite riscul împrumuturilor mari, care sunt
determinate de unele reglementãri în vigoare, respectând standardul dupã
care suma totalã nu poate depãsi de 8 ori nivelul capitalului propriu, iar
cele acordate unui singur client nu pot depãsi 20% din fondurile proprii
ale bãncii.
De asemenea, o mãsurã prudentialã suplimentarã poate fi avizarea si
gestionarea unor împrumuturi care depãsesc 10% din fondurile proprii ale
bãncii si care vor intra în competenta exclusivã a centralei. La fel de
importantã este si cunoasterea în permanentã a debitorilor unici, persoane
sau grupuri de persoane legate economic între ele, prin controlul exercitat
de una asupra alteia.
Se va urmãri în viitor, ca rezerva generalã pentru riscul de credit sã
fie dimensionatã corect, respectiv în conformitate cu masa creditului
angajat, corelat cu un fond de provizioane care sã reflecte real, structura
calitativã a portofoliului de credite, acestea fiind alternative prudentiale de
acoperire a eventualelor implicatii ce decurg din potentialele influente
negative ale riscului de credit.
O preocupare permanentã pentru asigurarea unui control eficient a
riscului de credit, va fi monitorizarea volumului de credite, a structurii si a
calitãtii acestuia, evidentiindu-se în dinamicã si cauzalitate, creditele
restante.
În conformitate cu prevederile Legii bancare nr. 58/98 art. 45 lit. e
privind activitatea bancarã si Normele nr. 3/1994 ale Bãncii Nationale a
României privind clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor
specifice de risc, societãtile bancare sunt obligate ca în scopul protejãrii
capitalului bãncii, precum si a depozitelor persoanelor fizice si juridice si

49
acoperirii eventualelor credite pe termen scurt, mediu si lung, sã constituie
provizioane.
Provizioanele specifice sunt aferente fiecãrui credit aprobat, în curs
de derulare la unitãtile bãncii si sunt destinate acoperirii eventualelor
credite care, din analiza performantelor financiare si a serviciului datoriei
acestora, rezultã cã prezintã incertitudine în recuperarea lor.
Provizioanele specifice se vor determina pentru fiecare categorie de
credite existente în sold la data raportãrii, prin coroborarea performantelor
financiare ale împrumutatilor cu serviciul datoriei acestora fatã de bancã,
utilizând urmãtorul tabel matriceal:

Performante Bun Slab Necorespunzãtor


financiare/
serviciul datoriei
Împrumutat categ. A standard în observatie sub standard
Împrumutat categ. B în observatie sub standard îndoielnic
Împrumutat categ. C sub standard îndoielnic pierdere
Împrumutat categ. D Îndoielnic pierdere pierdere
Împrumutat categ. E Pierdere pierdere pierdere

Stabilirea performantei financiare a împrumutatilor are la bazã un


sistem de analizã si clasificare a agentilor economici (A, B, C, D, E) dupã
cum urmeazã:
 categoria A - performantele financiare sunt foarte bune si permit
achitarea la scadentã a dobânzii si a ratei. Totodatã se prefigureazã
mentinerea si în perspectivã a acestora la un nivel ridicat;
 categoria B - performantele financiare sunt bune sau foarte bune,
dar nu pot mentine acest nivel într-o perspectivã mai îndelungatã;
 categoria C - performantele financiare sunt satisfãcãtoare, dar au o
evidentã tendintã de înrãutãtire;
 categoria D - performantele financiare sunt scãzute si au o evidentã
ciclicitate, la intervale scurte de timp;
 categoria E - performantele financiare aratã pierderi si existã
perspective clare cã nu pot fi plãtite nici ratele, nici dobânzile.
Încadrarea agentilor economici într-o categorie sau alta din cele
cinci prezentate mai sus, se face pe baza analizei performantelor
economico-financiare ale acestora, tinând seama la luarea deciziei finale
(vezi anexa nr. 3.2), atât de punctajul preliminar obtinut la criteriile
cuantificabile (vezi anexa nr. 3.1), cât si analiza criteriilor
necuantificabile.
Serviciul datoriei va fi apreciat astfel:
 bun, dacã ratele si dobânzile sunt plãtite la scadentã sau cu
o întârziere de maximum 7 zile;

50
 slab, în situatia în care ratele si dobânzile sunt plãtite cu o
întârziere de pânã la 30 de zile;
 necorespunzãtor, când ratele si dobânzile sunt plãtite cu o
întârziere de peste 30 de zile.
Din analiza coroboratã a performantei financiare a împrumutatilor
cu serviciul datoriei, pe baza tabelului prezentat anterior, se poate
determina calitatea portofoliului de împrumuturi, dupã cum urmeazã:
a) credite cu risc minim (standard) - sunt acele plasamente ce nu
implicã deficiente si riscuri care ar putea periclita administrarea datoriei în
manierea convenitã prin contractul de credit la acordarea împrumutului. În
cazul acestor împrumuturi, rambursarea se face în timpul si la termenele
stabilite. În esentã, acestea sunt împrumuturile acordate clientilor solvabili
pentru afaceri profitabile;
b) credite în observatie - sunt acele plasamente acordate unor clienti
cu rezultate economico-financiare foarte bune dar, care în anumite
perioade scurte de timp întâmpinã greutãti în rambursarea ratelor scadente
si a dobânzilor aferente.
În cadrul acestei categorii sunt incluse totodatã si alte credite,
neajunse la scadentele din împrumuturi a dobânzii aferente rambursate la
termen, care au fost acordate unor clienti pentru a cãror activitate banca
preliminã o scãdere în viitor a cifrei de afaceri ca urmare a unor posibile
probleme din punct de vedere al aprovizionãrii tehnico-materiale, a
perspectivei de reducere a cererii produselor pe piatã, a conditiilor tehnice
si tehnologice sau a unor probleme organizatorice sau de personal;
c) credite sub standard - sunt acele plasamente ce prezintã
deficiente si riscuri care pericliteazã lichidarea datoriei, fiind insuficient
protejate de valoarea netã a capitalului si/sau capacitatea de platã a
beneficiarului de împrumut.
Creditele sub standard sunt caracterizate prin posibilitatea realã ca
banca sã preia partial unele pierderi, dacã deficientele creditului nu sunt
corectate pe parcurs, ca urmare a imposibilitãtii recuperãrii integrale a
împrumutului;
d) credite incerte (îndoielnice) - sunt acele împrumuturi în cazul
cãrora rambursarea sau lichidarea pe baza conditiilor, valorilor si
garantiilor este incertã.
Aceste active sunt acelea care practic sunt neprotejate sau protejate
într-o micã mãsurã de valoarea realizabilã a garantiei lor;
e) credite cu risc major (pierdere) - sunt cele care nu pot fi restituite
bãncii, ceea ce face ca înregistrarea lor în continuarea ca active bancare sã
nu fie garantate.
Situatia creditalã pe termen scurt angajate de agenti economici
grupate pe categoriile de mai sus se va analiza în Comitetul Director al
fiecãrei unitãti bancare teritoriale, iar dupã aprobare, un exemplar însotit
de concluziile si propunerile organului colectiv de conducere al sucursalei
judetene, se va înainta Directiei de Sinteze, Trezoreriei si Titluri din
51
Centrala Bãncii, pânã la cel mai târziu la 25 ale primei luni din trimestrul
în curs pentru trimestrul anterior. Situatia centralizatoare va fi însotitã si
de exemplificãri concrete pentru cei mai mari 10 clienti ai bãncii din
judetul respectiv.
Concluziile rezultatelor din analiza calitãtii profitului de credite vor
fi avute în vedere la acordarea de noi credite în perioadele urmãtoare
astfel:
a) pentru agentii economici care au fost încadrati în categoria A,
aprobarea creditelor solicitate de acestia incubã cel mai mic risc pentru
bancã, situatia economico-financiarã, cât si perspectivele viitoare
asigurând în cel mai înalt grad conditiile pentru restituirea creditelor si
plata dobânzilor la termen;
b) în cazul agentiilor economici din cadrul categoriilor B si C
decizia de aprobare a creditelor are suficiente argumente favorabile dar si
unele motive de îngrijorare, mai ales în ceea ce priveste perspectiva
viitoare a activitãtii economico-financiare a acestora;
c) aprobarea unor credite pentru agentii economici din ultimele douã
categorii incubã riscuri majore pentru bancã în cazul agentilor economici
din categoria D, si chiar înregistrarea de pierderi datoritã imposibilitãtii
rambursãrii ratelor scadente si plãtii dobânzilor datorate, în cazul agentilor
economici din categoria E.
Performanta financiarã si încadrarea împrumutatului într-una din
cele cinci categorii se face o singurã datã cu ocazia analizei stabilite
(semestrial).
La determinarea nivelului provizioanelor, expunerea debitorului va
fi micsoratã cu:
a) garantii neconditionate de la Guvernul României sau Banca
Nationalã a României;
b) garantii neconditionate de la bãncile încorporate în una din tãrile
din categoria A (Australia, Austria, Germania, Grecia, Belgia, Canada,
Danemarca, Elvetia, Finlanda, Irlanda, Islanda, Italia, Japonia,
Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelandã, Olanda, Marea Britanie, S.U.A.,
Suedia, Turcia);
c) garantii neconditionate de la alte bãnci din România;
d) depozite gajate, plasate la bancã;
e) colateralul non-cash acceptat de bancã:
 gajul fãrã deposedare
 ipoteca de rangul I
 cesiunea de creantã
 gajul de deposedare .
Nu se vor întocmi formulare de provizioane (vezi anexa nr. 4) pentru
clientii bãncii cu împrumuturi din categoria standard si pentru cei la care
garantiile, depozitele gajate si colaterale, sunt superioare expunerii brute.

52
Pentru încadrarea agentilor economici împrumutati, în categoriile A,
B, C, D, E se vor acorda punctaje atât pentru criterii cuantificabile cât si
pentru cele necuantificabile.
Însumând punctajele se va determina încadrarea agentilor economici
si se va stabili necesarul de provizioane pentru acoperirea potentialelor
riscuri prezentate de acestia.

3.10. ASPECTE PRIVIND CONTROLUL BANCAR ASUPRA


ACTIVITĂŢII DE CREDITARE

Sarcinile principale ale controlului sunt:


 furnizarea de informatii privind cunoasterea realitãtii, a
stãrii de fapt, a minusurilor, a creantelor;
 propunerea de mãsuri în vederea corijãrii stãrii de fapt în
sensul dorit;
 luarea de mãsuri pentru descurajare, îndreptare, pedepsire.
Rolul creditului este acela de principala fortã ce dirijeazã resursele,
capacitãtile de productie, eforturile umane spre anumite obiective.
Creditul poate avea atât efecte pozitive cât si efecte negative, parazitare,
care pot genera disproportii în economie.
Vorbind despre control la nivelul unei institutii bancare, vorbim
despre propria reglementare a cadrului de actionare a bãncii care
delimiteazã interventia lor, determinã pozitiile date pentru agentii
economici cu care vin în contact si cu care se stabilesc raporturi.
Banca dispune de un sistem de reglementare si control al creditelor,
ce se desfãsoarã pe trei nivele distincte, dar corelate:
1. Reglementarea generalã a rapoartelor de credit
Constituie o necesitate fireascã a societãtii guvernate de statul în
drept, ca parte a reglementãrilor generale a rapoartelor economice, date
fiind implicarea largã a agentilor economici, populatiei si bãncilor, cât si
rolul motor al creditului în desfãsurarea mecanismului economic.
2. Controlul selectiv al creditelor si reglementãrilor bancare
Acest control este exercitat prin însãsi reglementãrile bancare care
stabilesc restrictii directe asupra unor eforturi sau categorii de credite
definite. S-a manifestat în primul rând ca reglementãri privind rata
dobânzii.
3. Controlul indirect asupra creditelor prin politici monetare si de
credit
Politicile monetare si de credit, sunt instrumente de actiune indirectã
utilizate în orientarea dezvoltãrii economice, pornind de la dimensionarea
creditelor si în consecintã, a masei monetare, prefiguratã ca tendinte, în

53
functie de directiile ce se impun în economie prin utilizarea în sensul de
folosire a acestor instrumente.

A. Organizarea autocontrolului

Se realizeazã prin douã modalitãti:


a. Controlul financiar preventiv (C.F.P.)
b. Controlul ierarhic operativ curent (C.I.O.C.)

a. Controlul financiar preventiv (C.F.P.)


Se exercitã asupra operatiunilor si documentelor din care rezultã
drepturi si obligatii patrimoniale în conformitate cu Ordinul Presedintelui
nr. 21/1994 privind organizarea si exercitarea controlului financiar
preventiv în centrele si unitãtile teritoriale ale Bãncii Comerciale Române.
Datoritã faptului cã controlul financiar preventiv se exercitã asupra
operatiunilor si documentelor rezultã drepturi si obligatii patrimoniale,
astfel:
 încheierea contractelor si comenzilor cu parteneri interni si
externi pentru aprovizionare si desfacere, executãri de
lucrãri si prestãri servicii;
 plãti în lei si valutã privind aprovizionarea tehnico-
materialã, executarea de lucrãri si prestãri de servicii, alte
sume datorate persoanelor fizice sau juridice, precum si
bugetului de stat;
 plata sumelor pentru munca prestatã si a altor drepturi
cuvenite persoanelor încadrate în muncã;
 finantarea si decontarea investitiilor proprii;
 miscarea fondurilor fixe;
 angajarea si efectuarea plãtilor din alte mijloace legal
constituite la dispozitia bãncii,
 operatii de trezorerie în lei si valutã;
 creditarea în lei si valutã a agentilor economici si a
persoanelor fizice si juridice;
 încasãri în lei si valutã reprezentând contravaloarea
bunurilor valorificate, serviciilor prestate, lucrãrilor
executate si a altor drepturi fatã de persoane fizice sau
juridice;
 operatii de casierie si cu metale pretioase;
 trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor
financiare, ori pe seama unor fonduri, potrivit dispozitiilor
legale a pierderilor, a daunelor provocate de calamitãti ori
a altor daune aduse unitãtii, care nu s-au produs cu
vinovãtie;

54
 dispozitii sau norme elaborate, pentru unitãtile teritoriale
ale bãncii, prin care se angajeazã efectuarea de cheltuieli.
Controlul financiar preventiv se exercitã de cãtre contabilul sef sau
persoanele împuternicite.
Documentele însotite de acte justificative se prezintã la controlul
financiar preventiv semnate de seful compartimentului de specialitate în
care s-au întocmit, care rãspunde de realitatea si exactitatea datelor,
legalitatea operatiunilor si alte elemente consemnate în aceste documente.
Obtinerea vizei de control preventiv, pe documentele care ulterior se
dovedesc nelegale nu exonereazã de rãspundere pe sefii compartimentelor
de specialitate.
Persoanele care exercitã controlul financiar preventiv verificã si
rãspund pentru legalitatea si eficienta operatiunilor cuprinse în
documentele prezentate de compartimentele de specialitate.
Viza de control financiar preventiv se va da în mod expres pe
documente folosindu-se formula “control financiar preventiv” cu
indicarea datei si sus semnãtura persoanei care efectueazã controlul.
Dacã operatiile supuse controlului financiar preventiv nu sunt legale,
necesare, oportune si economicoase, persoanele care exercitã acest
control, au obligatia sã refuze motivat în scris, vizarea documentelor în
care sunt consemnate aceste operatii, dupã ce au sesizat si analizat în
prealabil cazurile respective directorului.
Documentele referitoare la operatiile supuse controlului financiar
preventiv care nu au fost vizate, nu pot fi înregistrate în contabilitate.
Persoanele împuternicite sã execute controlul financiar preventiv vor
informa contabilul sef asupra diferentelor privind întocmirea si
prezentarea documentelor la control de cãtre compartimentele de
specialitate.
Contabilul sef are obligatia de a stabili cauzele deficientelor si de a
informa conducerea unitãtii despre aceste aspecte, propunând mãsuri
pentru evitarea lor si pentru sanctionarea celor vinovati.

b. Controlul ierarhic operativ curent (C.I.O.C.)


Directorul sucursalei Bãncii Comerciale Române S.A. este obligat
sã:
 exercite un control direct asupra activitãtii
compartimentelor subordonate;
 controleze inopinant locurile unde se pãstreazã si se
vehiculeazã valori materiale;
 stabileascã fiecãrei persoane cu functii de conducere din
subordinea sa, atributii de control operativ curent,
conditiile de exercitare a acestor atributii si rãspunderile ce
îi revin.

55
Controlul ierarhic operativ curent se efectueazã cel putin o datã pe
lunã, prin verificãri faptice si pe bazã de documente, în totalitate sau prin
sondaj, tinându-se seama de specificul activitãtii.
Urmãrirea modului în care se efectueazã controlul ierarhic operativ
curent se va face de cãtre cei cu functii de conducere din subordine.
Este necesarã si obligatorie consemnarea în scris a rezultatelor
controlului în termen de trei zile de la efectuare. Consemnarea se va face
într-un caiet de evidentã, numerotat si snuruit, care contine urmãtoarele
coloane: numãr curent, data efectuãrii controlului, activitatea supusã
controlului, deficientele constatate si semnãtura celui controlat, mãsuri
luate sau propuse si semnãtura celui care a efectuat controlul, semnãtura
directorului de luare la cunostintã si mãsurile dispuse.
Persoanele cu atributii pe linia controlului operativ sunt:
 seful serviciului credite;
 directorul adjunct;
 contabilul sef.

B. Revizia bancarã
Activitatea de control în cadrul Bãncii Comerciale Române se
organizeazã, coordoneazã si îndrumã de cãtre Directia de Control.
Controlul se efectueazã prin sondaj asupra activitãtii de ansamblu a
unitãtilor teritoriale ale bãncii, de cãtre salariatii Directiei de Control.
Controlul si îndrumarea sucursalelor, filialelor si agentiilor se fac pe
baza tematicilor aprobate si a unor sarcini date de conducerea bãncii cu
privire la urmãtoarele obiective:
 creditarea pe termen scurt, mediu si lung;
 deschiderea conturilor în lei sau valutã, operatiunile de
schimb valutar;
 operatiunile de plãti si încasãri prin numerar si virament în
lei si valutã;
 decontãrile si relatii interbancare;
 numerarul si celelalte valori din casele de circulatie si
tezaur;
 relatiile dintre bancã si agentii economici;
 organizarea si functionarea unitãtilor teritoriale ale bãncii.
Activitatea de control se desfãsoarã pe bazã de programe trimestriale
aprobate de Consiliul de Administratie al bãncii.

C. Pregãtirea si desfãsurarea controlului


Pregãtirea si desfãsurarea controlului constau din urmãtoarele etape:
1. pregãtirea actiunilor de control se face de cãtre conducerea
Directiei de Control si conducerile directiilor teritoriale de control;
56
2. stabilirea brigãzilor de control si realizarea obiectivelor ce
urmeazã a fi verificate;
3. în vederea cunoasterii plasamentelor, selectãrii si verificãrii cu
prioritate a agentilor economici cu probleme, membrii brigãzilor de
control împreunã cu salariatii unitãtilor bancare verificate, întocmesc
înainte de începerea controlului, situatiile plasamentelor pe termen scurt,
mediu si lung, iar pentru activitatea gestionarã proprie a unitãtilor
teritoriale, situatia rezultatelor activitãtii proprii;
4. coordonatorul brigãzii de control este obligat la prezentare sã
înscrie în registrul de control al unitãtii bancare actiunea de verificare, iar
la terminarea controlului, principalele aspecte constatate;
5. în control se cuprind operatiile efectuate începând de la
verificarea anterioarã pânã la finele ultimei luni, înainte de începerea
controlului curent;
6. în cazul verificãrii gestiunilor materiale si bãnesti ale unitãtilor
bancare, înaintea începerii controlului se solicitã gestionarului o declaratie
semnatã si datatã. Pentru eventualele deficiente constatate în urma
controlului se întocmesc liste de inventariere si se iau note explicative.
Lipsurile în gestiune se mentioneazã în actul de control, stabilindu-se
vinovãtia si se fac propuneri unitãtii bancare sã emitã decizia de imputare.

D. Întocmirea actelor de control


Salariatii cu atributii de control din Banca Comercialã Românã S.A.
consemneazã constatãrile pe care le fac la unitãtile bancare în urmãtoarele
acte: proces verbal, notã de control, raport de control, notã de prezentare.
a) procesul verbal se încheie la agentii, filiale, sucursale în urma
verificãrilor asupra operatiunilor bancare, inclusiv a gestiunii proprii si
cuprinde deficientele constatate;
b) nota de control se întocmeste în cazul în care în urma verificãrilor
efectuate nu s-au constatat deficiente. În nota respectivã se consemneazã
obiectivele si documentele controlate, operatiile, precum si perioada
verificatã;
c) raportul de control cuprinde sinteza constatãrilor din procesele
verbale încheiate la agentii, filiale sau sucursale, precum si mãsurile luate
în timpul controlului si cele stabilite a se lua în continuare, pentru
eliminarea si prevenirea deficientelor constatate, inclusiv sanctiunile
disciplinare aplicate de conducerile unitãtilor verificate persoanelor
vinovate, pentru abaterile stabilite în urma controlului, conform
competentelor prevãzute în Regulamentul de ordine interioarã al Bãncii
Comerciale Române S.A.;
d) nota de prezentare se transmite odatã cu raportul de control si
cuprinde în principal:

57
 punctul de vedere al conducerii directiei teritoriale de
control, privind cauzele care au generat deficientele
constatate si posibilitãtile de remediere ale acestora;
 calitatea muncii personalului din unitãtile verificate,
preocuparea acestuia pentru buna desfãsurare a activitãtii
bancare, competenta personalului de conducere în functiile
pe care le ocupã;
 eventualele propuneri pentru aplicarea de sanctiuni
disciplinare unitãtilor verificate;
 alte aspecte asupra cãrora se considerã necesar a fi
informatã Directia de Control.

E. Valorificarea constatãrilor controlului


Dupã încheierea procesului verbal de control acesta se prelucreazã
cu Comitetul Director al unitãtii verificate.
Pe parcursul desfãsurãrii controlului este obligatorie luarea de
mãsuri operative de remediere a deficientelor constatate.
Pentru luarea unor mãsuri operative în urma verificãrii filialelor si
agentiilor, directiile teritoriale de control vor emite în termen de maxim 5
zile de la terminarea verificãrii un exemplar din procesul verbal de
control, conducerii sucursalei de care apartin unitãtile verificate.
Directiile teritoriale de control tin evidenta mãsurilor stabilite în
urma controlului efectuat si comunicã lunar Directiei de Control, modul în
care au fost aduse la îndeplinire.
Asupra activitãtii si rezultatului controlului exercitat de Directia de
Control prin serviciile si directiile teritoriale de control se întocmeste
trimestrial un raport care se prezintã Consiliului de Administratie.

F. Atributiile Directiei de Control


Directia de Control este compartimentul de lucru al Bãncii
Comerciale Române S.A. care asigurã si rãspunde de exercitarea
controlului asupra activitãtii de ansamblu desfãsurate de unitãtile bãncii,
precum si de efectuarea periodicã a controlului patrimonial asupra
gospodãririi valorilor materiale si bãnesti din administratia centralã a
bãncii si unitãtile teritoriale ale acesteia în conformitate cu dispozitiile
legale.
În activitatea sa, Directia de Control efectueazã pe baza tematicilor
aprobate de conducerea bãncii, îndrumarea si controlul unitãtilor
subordonate cu privire la:
 creditarea pe termen scurt, mediu si lung a regiilor
autonome, societãtilor comerciale si a sectorului privat,
efectuarea operatiilor cu si fãrã numerar, executarea de

58
casã a bugetului public, schimbul valutar, efectuarea
operatiilor valutare si cu metale pretioase;
 efectuarea potrivit normelor legale, controlul patrimoniului
asupra gospodãririi valorilor materiale si bãnesti din
centralã si unitãtile bãncii;
 verificã potrivit dispozitiilor conducerii bãncii, temeinicia
unor sesizãri în legãturã încãlcarea normelor aprobate;
 întocmeste pe baza rezultatelor controalelor efectuate si
propune mãsuri pentru înlãturarea si prevenirea
deficientelor;
 coordoneazã, verificã si îndrumã activitatea serviciilor de
control din teritoriu.
În exercitarea atributiilor ce îi revin ,Directia de Control colaboreazã
cu directiile din administratia centralã a bãncii si unitãtile teritoriale ale
acesteia. Atributiile si sarcinile directiei se duc la îndeplinire prin
urmãtoarele compartimente:
a) Compartimentul control general;
b) Serviciul de programare si control a operatiilor bancare;
c)Serviciul de control patrimonial si valorificarea controlului;
d) Serviciul Coordonare.

G. Controlul preventiv al creditãrii

Orice client nou ce se adreseazã pentru prima oarã bãncii, pentru a


solicita credite, va trebui sã întocmeascã “Fisa generalã de prezentare a
societãtii”.
Clientii noi ce nu au conturi de disponibilitãti deschise la Banca
Comercialã Românã S.A. vor prezenta contractul de societate si statutul
de functionare în formã autenticã si vor depune bãncii câte o copie a
acestora, dovada înregistrãrii la Registrul Comertului si la Directia
Generalã a Finantelor Publice.
Clientii traditionali vor actualiza, dacã este cazul “Fisa de
prezentare generalã”.
În vederea contractãrii de împrumuturi, solicitantii vot prezenta
bãncii “Cererea de credit”, la care vor anexa:
 fisa de prezentare generalã a societãtii;
 situatia evolutivã a patrimoniului si a principalilor
indicatori de rezultate financiare;

59
 situatia de stocuri sau cheltuieli pentru care se solicitã
creditul;
 bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul în curs;
 ultimul bilant contabil si contul de profit si pierderi,
precum si ultima balantã de verificare.

STUDIUL CERERII DE CREDITE


Pe baza datelor din ultimul bilant contabil, din situatia evolutivã a
patrimoniului si a principalilor indicatori de rezultate financiare,
inspectorul va proceda la efectuarea analizei economico-financiare,
calculând indicatorii ce caracterizeazã bonitatea clientului:
1. Lichiditatea patrimonialã
2. Solvabilitatea
3. Rentabilitatea
4. Gradul de îndatorare
Pe baza documentatiei depuse, inspectorul va efectua analiza
economico-financiarã de ansamblu, prin prisma indicatorilor de bonitate si
a indicatorilor de eficientã cuprinsi în studiul de fezabilitate.
Dacã analiza economicã pune în evidentã o situatie financiarã bunã,
inspectorul va putea trece la examinarea urmãtoarelor:
A) sursele de finantare a investitiei;
B) documentatia tehnico-economicã.

A. Sursele de finantare a investitiei


1. Surse totale:
a) surse proprii:
 profit net destinat investitiei;
 amortizare;
 alte surse
b) surse atrase:
 credite angajate anterior pentru investitii;
 alte creditãri pe termen lung;
 necesar de credite pentru investitii noi;
2. Destinatia surselor:
 realizarea investitiei;
 rambursãri de credite si dobânzi pentru investitii;
 achitarea creditãrilor pe termen lung;
B) Documentatia tehnico-economicã:
1. Examinarea proiectiei surselor de finantare presupune:
 verificarea existentei surselor proprii de finantare;
 analiza modului de determinare a profitului pe întreaga
perioadã de rambursare a creditelor;

60
2. Examinarea documentatiei tehnico-economice presupune analiza
criteriilor:
 eficienta proiectului;
 situatia capacitãtilor de productie din zonã, similare cu
cele pentru care se solicitã creditul;
 conditiile de asigurare a materiei prime, materialelor
 si a mãrfurilor din tarã si import si existenta pietei de
desfacere pentru produsele, serviciile si mãrfurile ce
urmeazã a fi valorificate;
 întocmirea documentatiei tehnico-economice, de cãtre
unitãti specializate, autorizate în acest sens.

ANALIZA CAPACITĂŢII DE RAMBURSARE A


ÎMPRUMUTULUI

În situatia în care indicatorii de bonitate sunt favorabili, inspectorul


se va deplasa în teren, la sediul societãtii, la principalii parteneri de afaceri
si dacã este cazul, la organele financiar-bancare, pentru a verifica
realitatea datelor prezentate în documentele de credit.
Pe baza investigatiilor si cercetãrilor cu privire la capacitãtile de
productie, volumul si calitatea productiei, nivelul costurilor, posibilitãtile
de aprovizionare si desfacere, inspectorul va putea sã se pronunte dacã
existã posibilitãti reale de rambursare a creditului solicitat.

ÎNTOCMIREA REFERATULUI DE ANALIZĂ

Pe baza concluziilor analizei si verificãrilor efectuate, se va întocmi


referatul de analizã a creditului, cu consemnarea acestora.
Referatul de analizã a creditului, semnat de seful serviciului, la care
se anexeazã întreaga documentatiei, se prezintã directorului unitãtii
bancare, pentru a decide asupra propunerii fãcute.
În functie de decizia adoptatã se va proceda la restituirea cererii de
credit sau la negocierea si încheierea contractului de împrumutat.

ANALIZA CREDITELOR PENTRU INVESTIŢII

În vederea contractãrii creditelor pentru investitii solicitantii vor


prezenta bãncii:
 cererea de credit;
 autorizatia de constructie;
 graficul de esalonare a lucrãrilor;
 contractul încheiat cu constructorul.
61
Din studiul de fezabilitate trebuie sã rezulte elemente de eficientã a
investitiei, pe baza cãrora banca sã se poatã pronunta asupra posibilitãtilor
de creditare.

CONTROLUL UTILIZĂRII ŞI GARANŢIEI CREDITELOR

Potrivit legii si statutului propriu de organizare si functionare, banca


are dreptul sã verifice: modul în care agentii economici, beneficiari ai
creditelor le utilizeazã în conformitate cu destinatiile pentru care s-au
aprobat, modul în care se constituie si se pãstreazã garantiile creditelor,
respectarea normelor bãncii si a clauzelor din contractele de credite, în
vederea asigurãrii rambursãrii la scadentã a creditelor si plata dobânzii
datorate.
Verificarea garantiilor creditelor se efectueazã atât faptic, prin
constatãri la fata locului, cât si scriptic, pe baza datelor din evidentele
agentilor economici.
Verificarea fapticã a garantiei creditelor, se efectueazã lunar asupra
bunurilor constituite drept garantie a creditelor si nominalizate efectiv în
contractul de credite, urmãrindu-se:
 verificarea prin sondaj a existentei efective;
 modul de depozitare, pãstrare, conservare a bunurilor luate
în garantia creditelor.
Verificarea scripticã se efectueazã lunar asupra evidentei contabile,
tehnico-operative si statistice a agentilor economici beneficiari de credite
urmãrindu-se:
 reflectarea corectã în evidentã, a bunurilor ce constituie
garantia creditelor acordate;
 concordanta datelor din evidentã cu cele efective,
constatate pe teren;
 concordanta soldurilor conturilor de credite din extrasele
de cont eliberate de bancã, cu cele din evidentele agentilor;
 existenta si realitatea comunicãrii bãncii care are contul
pentru activitatea de productie, a situatiei debitorului si
creantelor din celelalte conturi deschise la alte societãti
bancare.

62
CAPITOLUL 4
METODOLOGIA DE CREDITARE A SOCIETÃTILOR
COMERCIALE (ANALIZA EFECTUATÃ PE BAZA
DATELOR S.C. PRESIDENT S.R.L. SIBIU)

4.1. ANALIZA MANAGERIALÃ A S.C. PRESIDENT S.R.L.


SIBIU

BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.


Sucursala Judeteanã SIBIU

FISA DE ANALIZÃ A ASPECTELOR NEFINANCIARE CE


CARACTERIZEAZÃ ACTIVITATEA CLIENTULUI

1. Denumirea clientului: S.C. President S.R.L.


2. Ramura si sectorul din care face parte: comert
3. Sediul social (adresa, tel., fax): sos. Alba-Iulia nr. 70, Sibiu, cod
2400
4. Forma juridicã si data înregistrãrii la Registrul Comertului:
Societate cu rãspundere limitatã, înregistratã la Registrul Comertului
sub nr. I 132/1994, Cod fiscal R 6584642.
5. Capital social:
Valoare: 65 milioane lei
Natura: privat
Structura: privat 100%
6. Conducerea societãtii este asiguratã de: persoanele împuternicite
sã angajeze societatea.
7. Aspecte privind conducerea unitãtii:
 calitatea moralã si profesionalã;
 prestigiul si experienta în ramura sau sectorul de activitate;
 reputatia managerialã;
 gradul de participare a echipei de conducere la capitalul
societãtii

63
8. Personalul unitãtii: 64 persoane (direct productiv: 29 persoane,
indirect productiv: 28 persoane, T.E.S.A.: 7 persoane, 2 cu studii
superioare).
9. Imobile aflate în patrimoniul societãtii: 3 clãdiri:
- sectia productie
- magazin
- birouri
10. Echipamente de productie existente:
- masinã tocat, 3 cutere, malaxor, masinã umplut-2 buc.,
agregate frigorifice, camere frigorifice, 12 vitrine frigorifice, case marcaj,
masini de feliat, cântare electronice.
11. Tehnologie:
- veche: -
- medie: 10%
- avansatã: 90%
Politici de marketing
12. Sfera de activitate: productie, prelucrarea si conservarea cãrnii,
comertul cu amãnuntul a produselor proprii.
13. Caracterul activitãtii: o activitate bine organizatã si profitabilã.
14. Produse si servicii. Principalele produse: produse de
carmangerie.
15. Principalii furnizori (interni si externi), materii prime si
materiale folosite în procesul fabricatiei: S.C. Lagrimex S.R.L. Sibiu;
S.C. Bacãu Beverage Company S.R.L.; S.C. Coca Cola S.A.; S.C. Icrasib
S.A.; Miorita Prod S.R.L.; S.C: Media Trading S.R.L.
16. Cerere: posibilitãti de crestere a acesteia.
17. Piata actualã:
- pozitia pe piatã: localã
- strategia de dezvoltare:
- cresterea capacitãtii productive si diversificarea
productiei
- închirierea sau cumpãrarea altor spatii comerciale
- construirea unei ferme proprii de producere si crestere
animalelor necesare procesului de productie
18. Concurenti. Principalii concurenti în tarã si strãinãtate: S.C.
Scandia S.R.L., S.C. Berghezan Prod S.R.L.
19. Politica de preturi: preturi mai mici sau la nivelul concurentei.
20. Politica promotionalã:
- se realizeazã pe plan local;
- audio, presa scrisã, etc.

64
21. Impactul factorilor nefinanciari externi asupra activitãtii
clientului: favorabil.

sef birou credite Întocmit la data de


BUGEAC IOANA 05.04.1999

4.2 ANALIZA FINANCIARÃ A S.C. PRESIDENT SRL

4.2.1. Analiza internã a S.C. PRESIDENT SRL

4.2.1.1. Bilant activ S.C. PRESIDENT SRL

CLIENTUL: PRESIDENT.SRL MII


LEI
DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioada Perioada Perioada Analiza de structurã
BILANT-ACTIV P1 P2 P3
31-12- 31-12- 28-02- 31-12- 31-12- 28-02-
96 97 98 96 97 98
1.1.Imobilizãri necorporale 0 0 0 - - -
.chelt.de const.si de cercet-dezv. 0 0 0 - - -
.alte imobilizãri 0 0 0 - - -
.imobilizãri în curs 0 0 0 - - -
.provizioane pt.deprec.imob.necorp. 0 0 0 - - -
1.2.Imobilizãri corporale 88487 615079 84903 12.97 36.26 6.13
.terenuri 0 0 0 - - -
.clãdiri 0 0 0 - - -
.constructii speciale 0 0 0 - - -
.masini si utilaje 88487 615079 84903 12.97 36.26 6.13
.alte imobilizãri corporale 0 0 0 - - -
.imobilizãri în curs 0 0 0 - - -
.proviz.pt.deprec.imob.corp. 0 0 0 - - -
1.3.Imobilizãri financiare 0 8159 0 - 0.48 -
.titluri de participare 0 0 0 - - -
.alte titluri imobilizate 0 0 0 - - -
.creante imobilizate 0 8159 0 - 0.48 -
.proviz.pt.deprec.imobiliz.financiare 0 0 0 - - -
1.4.Creante comerciale cu scad.>1 an 0 0 0 - - -
I.ACTIVE IMOBILIZATE 88487 623238 84903 12.97 36.74 6.13
2.1.Stocuri 107358 651559 705445 15.74 38.41 50.94
.mat.prime,mater.consumabile,ob.inventar 483 31076 -1296 0.07 1.83 (0.09)
.stocuri aflate la terti 0 25 0 - 0.00 -
.productie în curs de executie 0 0 0 - - -
.produse 0 0 0 - - -
.animale 0 0 0 - - -
.mãrfuri 106875 620458 706751 15.67 36.58 51.03
-stocuri nevalorificabile 0 0 0 - - -
2.2.Creante comerciale cu scad.<1 an 478710 399909 706751 15.67 36.58 51.03
.clienti si conturi asimilate,din care: 472260 370081 462524 69.25 21.82 33.40
-clienti incerti 0 0 0 - - -
.alte creante 6000 29828 92164 0.88 1.76 6.66
.furnizori debitori 450 0 450 0.07 - 0.03
.decontãri cu asociatii priv.capitalul 0 0 0 - - -

65
2.3.Conturi de regularizare si asimilate 0 0 0 - - -
.cheltuieli efect.în avans+decontãri 0 0 0 - - -
.diferente de conversie activ 0 0 0 - - -
2.4.Prime privind ramburs.obligatiunilor 0 0 0 - - -
II.ACTIVE REALIZABILE
586068 1051468 1260593 85.94 61.98 91.03
(2.1+2.2+2.3+2.4)
3.1.Titluri de plasament 0 0 0 - - -
3.2.Conturi la bãnci,casa si acredit. 7430 21621 39377 1.09 1.27 2.84
III.TREZORERIA POZITIVÃ(3.1+3.2) 7430 21621 39377 1.09 1.27 2.84
ACTIVE CIRCULANTE(2.2+2.2+III) 593498 1073089 1299970 87.03 63.26 93.87
TOTAL ACTIV(I+II+III) 681985 1696327 1384873 100.00 100.00 100.00

4.2.1.2 Bilant pasiv S.C. PRESIDENT SRL


CLIENTUL: PRESIDENT.SRL MII LEI
DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioada Perioada Perioada Analiza de structurã
BILANT-PASIV P1 P2 P3
31-12- 31-12- 28-02- 31-12- 31-12- 28-02-
96 97 98 96 97 98
Capital social 65000 65000 65000 9.53 3.83 4.69
.subscris vãrsat 65000 65000 65000 9.53 3.83 4.69
.patrimoniul regiei 0 0 0 - - -
Contul întreprinzãtorului individual(aport de capital cash) 0 441000 0 - 26.00 -
Contul întreprinzãtorului individual(aport de capital în
0 0 0 - - -
naturã)
Prime legate de capital 0 0 0 - - -
Rezerve 8090 13000 8090 1.19 0.77 0.58
Rezultatul reportat 0 0 0 - - -
Rezultatul exercitiului 111423 449567 33046 16.34 26.50 2.39
Repartizarea profitului 111423 316891 0 16.34 18.68 -
Fonduri 87922 420909 112512 12.89 24.81 8.12
Repartizãri la fondul de dezvoltare 0 21006 24590 - 1.24 1.78
1.1.CAPITALURI PROPRII ÎN SENS STRICT 161012 1051579 194058 23.61 61.99 14.01
CAP.PROPRII NETE ÎN SENS LARG(pt.calc.indicat.) 161012 1051579 194058 23.61 61.99 14.01
1.2.Diferente din reevaluare 0 0 0 - - -
1.3.Subventii pentru investitii 0 0 0 - - -
1.4.Provizioane reglementate 0 0 0 - - -
1.CAPIT.PROPRII ÎN SENS LARG(1.1+1.2+1.3+1.4) 161012 1051579 194058 23.61 61.99 14.01
CAP.PROPRII NETE ÎN SENS
161012 1051579 194058 23.61 61.99 14.01
LARG(pt.calc.indicatori)
2.1.Provizioane pentru riscuri 0 0 0 - - -
2.2.Provizioane pt.cheltuieli de repartizat 0 0 0 - - -
2.PROVIZIOANE PT.RISCURI sI CHELT.(2.1+2.2) 0 0 0 - - -
3.1.Datorii financ.cu scadenta>1an(partea>1an) 0 0 0 - - -
.bãnci 0 0 0 - - -
.alte datorii cu scadenta>1an 0 0 0 - - -
3.2.Datorii nefinanc.cu scadenta>1an(partea>1an) 0 0 0 - - -
.furnizori si conturi asimilate cu sc.>1an 0 0 0 - - -
.avansuri primite>1an 0 0 0 - - -
3.DATORII CU SCADENTA>1AN(3.1+3.2) 0 0 0 - - -
I.PASIVE PE TERMEN LUNG 161012 1051579 194058 23.61 61.99 14.01
4.Datorii nefinanciare cu scadenta<1an 520973 644748 1190815 76.39 38.01 85.99
.furnizori si ct.asimilate cu sc.>1an(partea<1an) 0 0 0 - - -
.furnizori si ct.asimilate cu sc.<1an 377109 630905 1076774 55.30 37.19 77.75
.avansuri primite 0 0 0 - - -
.alte datorii(taxe,salar.,personal) 143864 13843 114041 21.09 0.82 8.23
.contul întreprinzãtorului individual(datorie în naturã) 0 0 0 - - -
5.Conturi de regularizare si asimil. 0 0 0 - - -
.venituri înregistrate în avans+decontãri 0 0 0 - - -
.diferente de conversie pasiv 0 0 0 - - -
II.DATORII CURENTE CU SCADENTA<1AN(4+5) 520973 644748 1190815 76.39 38.01 85.99
6.Datorii financiare cu scadenta>1an (partea<1an) 0 0 0 - - -
.bãnci 0 0 0 - - -
7.Datorii financiare cu scadenta<1an 0 0 0 - - -
.bãnci 0 0 0 - - -
.alte datorii financiare<1an 0 0 0 - - -
.contul întreprinzãtorului individual(datorie cash) 0 0 0 - - -
III.TREZORERIA NEGATIVÃ(6+7) 0 0 0 - - -
DATORII CU SCADENTA<1AN(II+III) 520973 644748 1190815 76.39 38.01 85.99
DATORII TOTALE 520973 644748 1190815 76.39 38.01 85.99
TOTAL PASIV(I+II+III) 681985 1696327 1384873 100.00 100.00 100.00

66
67
4.2.1.3. Contul de profit si pierderi a SC PRESIDENT SRL

68
CLIENTUL: PRESIDENT.SRL Mii lei

DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioada Perioada Perioada Analiza de structurã

CONTUL DE PROFIT sI PIERDERI P1 P2 P3

31-12- 31-12- 28-02- 31-12- 31-12- 28-02-


96 97 98 96 97 98

Vânzãri de mãrfuri 3299018 9830174 843953 - - -

-Costul mãrfurilor vândute 2993444 8700218 744071 - - -

1.MARJA COMERCIALÃ 305574 1129956 99882 - - -

+Productia vândutã 0 0 0 - - -

2.CIFRA DE AFACERI 3299018 9830174 843953 - - -

+/-Productia stocatã 0 0 0 - - -

+Productia imobilizatã 0 0 0 - - -

3.PRODUCTIA EXERCITIULUI 0 0 0 - - -

3.*PRODUCTIA EXERCITIULUI+VÂNZÃRI DE
3299018 9830174 843953 100.00 100.00 100.00
MÃRFURI

-Chelt.cu mat.prime,materiale,comb.energie 47762 152869 8378 1.45 1.56 0.99

-Lucrãri si servicii executate de terti 55567 211470 10470 1.68 2.15 1.24

4.MARJA INDUSTRIALÃ -103329 -264339 -18848 (3.13) (3.71) (2.23)

5.VALOAREA ADÃUGATÃ 202245 765617 81034 6.13 7.79 9.60

+Subventii din exploatare 0 0 0 - - -

-Impozite si vãrsãminte asimilate 1063 11453 111 0.03 0.12 0.01

-Cheltuieli cu personalul 17725 74396 5558 0.54 0.76 0.66

6.EXCEDENT(INSUFICIENTÃ)BRUT DIN
183457 679768 75365 5.56 6.92 8.93
EXPLOATARE

+Alte venituri din exploatare 42 385 1 0.00 0.00 0.00

-Alte cheltuieli de exploatare 6 88 3 0.00 0.00 0.00

+/-Amortiz.si proviz.din exploatare -11603 -43597 -3584 (0.35) (0.44) (0.42)

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 3299060 9830559 843954 100.00 100.00 100.00

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 3127170 9194091 772175 94.79 93.53 91.50

69
7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE 171890 636468 71779 5.21 6.47 8.51

+Venituri financiare 5980 17457 3248 0.18 0.18 0.38

-Cheltuieli financiare,din care: 16144 43187 25405 0.49 0.44 3.01

-cheltuieli cu dobânzi 14589 1164 1164 0.44 0.01 0.14

8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR -10134 -25730 -22157 (0.31) (0.26) (2.63)

+/-Amortizãri si provizioane financiare 0 0 0 - - -

VENITURI FINANCIARE-TOTAL 5980 17457 3248 0.18 0.18 0.38

CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 16114 43187 25405 0.49 0.44 3.01

9.REZULTATUL FINANCIAR -10134 -25730 -22157 (0.31) (0.26) (2.63)

10.EXCEDENT BRUT CURENT(6+8) 173323 654038 53208 5.25 6.65 6.30

11.REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(7+9) 161756 610738 49622 4.90 6.21 5.88

Venituri exceptionale 1020 12319 0 0.03 0.13 -

-Cheltuieli exceptionale 1380 3979 0 0.04 0.04 -

12.EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL -360 8340 0 (0.01) 0.08 -

+/-Amortizãri si provizioane exceptionale 0 0 0 - - -

VENITURI EXCEPTIONALE-TOTAL 1020 12319 0 0.03 0.13 -

CHELTUIELI EXCEPTIONALE-TOTAL 1380 3979 0 0.04 0.04 -

13.REZULTATUL EXCEPTIONAL -360 8340 0 (0.01) 0.08 -

14.EXCEDENT BRUT-TOTAL-(10+12) 172963 662378 53208 5.24 6.74 6.30

15.REZ.ÎNAINTEA DOB.sI ÎMP.DE


175985 620242 50786 5.33 6.31 6.02
PROFIT(11+13+dob.)

VENITURI TOTALE 3306060 9860335 847202 100.21 100.31 100.38

CHELTUIELI TOTALE 3144664 9421257 797580 95.32 94.01 94.51

16.REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI(11+13) 161396 619078 49622 4.89 6.30 5.88

-Impozit pe profit 49973 169511 16576 1.51 1.72 1.96

17.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 111423 449567 33046 3.38 4.57 3.92

18.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 122974 489717 366630 3.73 4.98 4.34

19.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE NETÃ 72553 489717 -13791 2.20 4.98 (1.63)

70
4.2.1.4. Analiza indicatorilor a SC PRESIDENT SRL

71
CLIENTUL: PRESIDENT.SRL Mii lei

DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioada Perioada Perioada Perioada Perioada Perioada

P1 P2 P3 P1 P2 P3

31-12- 31-12- 28-02- 31-12- 31-12- 28-02-


96 97 98 96 97
98

C.ANALIZA

C.1.INDICATORI DE PERFORMANTÃ

C.1.1.VALOAREA ADÃUGATÃ

.Rata valorii adãugate(aferentã cifrei de afaceri)-% 6.13 7.79 9.60

.Rata val.adãugate(aferentã vânz.de mf.


6.13 7.79 9.60
+prod.exercitiului)-%

D.1.2.COMPOZITIA sI REPARTITIA
202245 765617 81034 100.00 100.00 100.00
VAL.ADÃUGATE

1.Cheltuieli cu personalul 17725 74396 5558 8.76 9.72 6.86

2.Cheltuieli financiare 16114 43187 25405 7.97 5.64 31.35

3.Impozite taxe si vãrsãminte asimilate+impozit pe profit 51036 180964 16687 25.23 23.64 20.59

4.Rezultatul adãugat= 105767 423473 29800 52.30 55.31 36.77

+rezultatul exercitiului 111423 449567 33046 55.09 58.72 40.78

-alte venituri din exploatare 42 385 1 0.02 0.05 0.00

+alte cheltuieli din exploatare 6 88 3 0.00 0.01 0.00

-venituri financiare 5980 17457 3248 2.96 2.28 4.01

-excedent brut exceptional -360 8340 0 (0.18) 1.09 -

5.Total amorizãri/provizioane 11603 43597 3584 5.74 5.69 4.42

C.1.3.RENTABILITATEA DE EXPLOATARE

.brutã(%) - -

.netã(%) 5.21 6.47 8.51

C.1.4.RENTABILITATEA ECONOMICÃ

.excedent brut curent/total bilant(-%-) 25.41 38.56 3.84

72
.rezultatul curent/total bilant(-%-) 23.72 36.00 3.58

.capacitatea de autofinantare/total bilant(-%-) 18.03 28.87 2.65

.rezultatul net al exercitiului/total bilant(-%-) 16.34 26.50 2.39

C.1.5.RENTABILITATEA FINANCIARÃ

.capacitatea de autofin./CPNSS/CPNSL(-%-) 76.38 46.57 18.88 76.38 46.57 18.88

.rezultatul brut al exercitiului/CPNSS/CPNSL(-%-) 100.24 58.87 25.57 100.24 58.87 25.57

.rezultatul net al exercitiului/CPNSN/CPNSL(netã)(%) 69.20 42.75 17.03 69.20 42.75 17.03

C.1.6.RISCUL FINANCIAR

.gradul de îndatorare generalã(%) 323.56 61.31 613.64 323.56 61.31 613.64

.gradul de îndatorare financiarã(-%-) - - - - - -

.acoperirea dobânzii-nr- 12.06 523.85 43.63

.datorii financiare totale/exced.brut curent(-%-) - - -

.datorii financiare totale/exced.brut total(-%-) - - -

.(chelt.fin.+dat.fin.<1an)/exced.brut curent(-%-) 9.30 6.60 47.75

.(chelt.fin.+dat.fin.<1an)/exced.brut total(-%-) 9.32 6.52 47.75

.cheltuieli cu dobânda/exced.brut curent(-%-) 8.42 0.18 2.19

.cheltuieli cu dobânda/exced.brut total(-%-) 8.43 0.18 2.19

.cheltuieli cu dobânda/cifra de afaceri(-%-) 0.44 0.01 0.14

.cheltuieli cu dobânda/datorii financiare totale(-%-) - - -

C.1.7.POLITICA DE DIVIDENTE

.dividente/rezultatul net al exercitiului 45.25 - 152.58

73
74
MII LEI

C.2.INDICATORI DE STRUCTURÃ Perioada Perioada Perioada

P1 P2 P3

31-12-96 31-12-97 28-02-98

.Lichiditatea curentã(%) 113.92 166.44 109.17

.Lichiditatea imediatã(%) 93.31 56.38 49.93

.Solvabilitatea curentã(%) 130.91 263.10 116.30

.Rotatia activelor circulante-nr.rotatii- 5.56 9.16 0.65

.Durata medie de încasare a clientilor-zile- 30 15 33

.Durata medie a stocului de materii prime-zile- 0 1 0

.Durata medie a stocului de productie în curs-zile- 0 0 0

.Durata medie a stocului de produse finite-zile- 0 0 0

.Durata medie a stocului de mãrfuri-zile- 8 13 29

.Durata medie de platã a furnizorilor-zile- 26 18 52

.Fondul de rulment net 72525 428341 109155

.Necesarul de fond de rulment 65095 406720 69778

.Trezoreria pozitivã(+)sau negativã(-) 7430 21621 39377

C.3.CALC.CAP.PR.NETE ÎN SENS STRICT 161012 1051579 194058

.Capit.prop.sens.strict 161012 1051579 194058

-Imobilizãri necorporale 0 0 0

-Decontãri din op.în curs de lãmurire 0 0 0

-Clienti incerti 0 0 0

-Diferente conversie activ 0 0 0

75
+Diferente conversie pasiv 0 0 0

-Stocuri nevalorificabile 0 0 0

-Prime privind rambursarea obligatiunilor 0 0 0

-Decontãri cu asociatii privind capitalul 0 0 0

-Alte active incerte depistate de bancã 0 0 0

C.4.CALC.CAP.PR.NETE ÎN SENS LARG 161012 1051579 194058

.Capit.prop.sens larg 161012 1051579 194058

-Imobilizãri necorporale 0 0 0

-Decontãri din op.în curs de lãmurire 0 0 0

-Clienti incerti 0 0 0

-Diferente conversie activ 0 0 0

+Diferente conversie pasiv 0 0 0

-Stocuri nevalorificabile 0 0 0

-Prime privind rambursarea obligatiunilor 0 0 0

-Decontãri cu asociatii privind capitalul 0 0 0

-Active incerte depistate de bancã 0 0 0

76
4.2.1.5. Situatia financiarã sinteticã a clientului la SC PRESIDENT SRL

77
MII LEI

CLIENTUL:PRESIDENT.SRL Perioada Perioada Perioada

DOMENII DE ACTIVITATE:COMERT P1 P2 P3

31-12-96 31-12-97 28-02-98

PAGINA 1 A FORMULARULUI DE CREDITE

SITUATIA FINANCIARÃ SINTETICÃ A CLIENTULUI

CONTUL DE PROFIT sI PIERDERI-DATE DE BAZÃ

VÂNZÃRI DE MÃRFURI+PROD.EXERCITIULUI 3299018 9830174 843953

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI 161756 610738 49622

REZULT.ÎNAINTEA DOBÂNZII sI IMPOZIT.PE PROFIT 175985 620242 50786

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 111423 449567 33046

REZULTATUL REPORTAT 0 0 0

CONTUL DE PROFIT sI PIERDERI-INDICATORI

RATA VALORII ADÃUGATE-%- 6.13 7.79 9.60

RENTABILITATEA NETÃ DIN EXPLOATARE-%- 5.21 6.47 8.51

RENTABILITATEA NETÃ FINANCIARÃ-%- 69.20 42.75 17.03

ACOPERIREA DOBÂNZII-nr- 12.06 532.85 43.63

BILANT-DATE DE BAZÃ

TOTAL BILANT 681985 169327 1384873

CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS LARG 161012 1051579 194058

CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS STRICT 161012 1051579 194058

DATORII TOTALE 520973 644748 1190185

DATORII FINANCIARE TOTALE 0 0 0

ACTIVE CIRCULANTE 593498 1073089 1299970

DISPONIBILITÃTI ÎN CONT 7430 21621 39377

78
STOCURI MATERII PRIME 483 31076 -1296

STOCURI PRODUCTIE ÎN CURS 0 0 0

STOCURI PRODUSE FINITE 0 0 0

STOCURI DE MÃRFURI 106875 620458 706751

CLIENTI sI CONTURI ASIMILATE 472260 370081 462524

FURNIZORI sI CONTURI ASIMILATE 377109 630905 1076744

BILANT-INDICATORI

LICHIDITATEA CURENTÃ-%- 113.92 166.44 109.17

LICHIDITATEA IMEDIATÃ-%- 93.31 65.38 49.93

SOLVABILITATEA CURENTÃ-%- 130.91 263.10 116.30

GRADUL DE ÎNDATORARE GENERALÃ-%- 323.56 61.31 613.64

GRADUL DE ÎNDATORARE FINANCIARÃ-%- - - -

ROTATIA ACTIVELOR CIRCULANTE-nr.rotatii- 5.56 9.16 0.65

DURATA MEDIE DE ÎNCASARE A CLIENTILOR-zile-

DURATA MEDIE A STOCULUI DE MATERII PRIME-zile- 0 1 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUCTIE ÎN CURS-


0 0 0
zile-

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUSE FINITE-zile- 0 0 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE MÃRFURI-zile- 8 13 29

DURATA MEDIE DE PLATÃ A FURNIZORILOR-zile- 26 18 52

FOND DE RULMENT NET 72525 428341 109155

NECESARUL DE FOND DE RULMENT 65095 406720 69778

TREZORERIA NETÃ POZITIVÃ(+)SAU NEGATIVÃ(-) 7430 21621 39377

79
4.2.1.6. Fluxul de fonduri la SC PRESIDENT SRL

80
FLUXUL DE FONDURI 31-12-97 28-02-98

1.Profit(+)sau pierdere(-) 449567 33046

2.Amortizare 43597 3584

493164 36630

3.Variatia stocurilor -544201 -53896

4.Variatia creantelor 78801 -155229

5.Variatia furnizorilor si a altor creditori


123775 546067
comerciali cu sc.<1an

6.Variatia altor elemente de activ 0 0

A. Flux de fonduri din activitatea de


151539 373572
exploatare(1la6)

7.Variatia altor pasive 441000 -890567

8.Variatia subventiilor pentru investitii 0 0

9.Variatia furnizorilor si a altor creditori


0 0
comerciali cu sc.>1an

10.Variatia activelor imobilizate -534751 538335

11.Amortizarea activelor imobilizate -43597 -355816

B.Flux de fonduri din activitatea de


-137348 -355816
investitii(7la11)

12.Variatia datoriilor financiare cu sc.>1an 0 0

13.Variatia datoriilor financiare cu sc.<1an 0 0

C.Flux de fonduri din activitatea


0 0
financiarã(12+13)

81
D.Flux de fonduri net(A+B+C) 14191 17756

E.Disponibilitãti bãnesti în perioada


7430 21621
anterioarã

F.Disponibilitãti bãnesti în perioada


21621 39377
curentã(D+E)

Disponibilitãti bãnesti la sfârsitul perioadei din


21621 39377
balantã

NOTÃ:sursa de fonduri=+,utilizare de fonduri=-

82
4.3. DOCUMENTATIA AFERENTÃ ANALIZEI SI
ACORDÃRII CREDITULUI DE CÃTRE BCR SA
SOCIETÃTII COMERCIALE PRESIDENT SRL
BANCA COMERCIALÃ ROMANA S.A.
SUCURDSALA JUDETEANÃ SIBIU

REFERAT CREDITE

PARTEA I: ELEMENTE DEFINITORII


Sucursala Data
Nr. Crt.
Sibiu 08.04.98
5038
NUME CLIENT: SC PRESIDENT SRL SIBIU

COD FISCAL: R 6584642

ADRESA: sos Alba Iulia nr. 70

CLIENT DIN ANUL: 1995

COD RAMURA 02

COD DEPARTAMENT 55

COD FORMÃ DE PROPRIETATE Z35

GIRANTI

GRUP (DEBITOR UNIC):

SCOPUL REFERATULUI: Mentinerea creditului global de


exploatare

DESCRIERE CLIENT: SC PRESIDENT SRL are ca obiect de


activitate productia, prelucrarea si conservarea cãrnii (mãcelãrie,
carmangerie) si comertul cu amãnuntul a produselor proprii si a altor
produse alimentare si nealimentare

83
RISCUIRI sI METODE DE MICsORARE: Acest client nu prezintã
risc pentru bancã, activitatea pe care o desfãsoarã este bine organizatã si
profitabilã.

PROPUNERI PRIVIND LIMITA TOTALÃ: 900 MIL. LEI


din care:
angajamente: - scrisoare de garantie în suma de 100 mil. lei
- credit global de exploatare 800 mil. lei
angajamente noi propuse: mentinere credit global de
exploatare - 800 mil.lei

RISCUL ASUPRA CLIENTULUI (A...E): B

Sucursala Data Nr.CR.


Sibiu 08.04.1999 5038
Risc asupra clientului B Risc anterior
Strategie fatã de client
Crestere Scãdere Constant Încetare
X
SCOPUL Nou Modif. X Analiza an
MODIFICARE Crestere Scãdere Constant
A LIMITEI X

INFORMATII DESPRE I IIS IIML IVST IVF TOTAL


LIMITE RIS C
Relatie directã-limita 900MIL 900 MIL
precedentã
Relatie directã-limita nouã 900MIL 900MIL
Relatie indirectã-limita
precedentã
Relatie indirectã-limita
nouã
Limita grup-precedentã
Limita grup-nouã
RISC TOTAL=CLASA IIS+IIML=10%IVST+25%IVF
STATUTUL JURIDIC societate pe actiuni CODUL FORMEI DE
PROPRIETATE 35
COTATÃ: DA/NU NU COTARE: - AGENTII DE RATING
PROPRIETARI:
CONDUCERE:
AUDITORI:
RELATII CU ALTE BÃNCI DA NU
DATA ÎNFIINTÃRII: 05.12.1994

84
PROFITABILITATE CLIENT GRUP
An. Prec. An. crt. An. prec. An. crt.
DOBÂNDA ÎNCASATÃ 44,7 MIL 46 MIL
LEI LEI
DOBÂNDA
RESTANTÃ+PENALITÃTI
DOBÂNDA
RESTANTÃ+PENALITÃTI.-
sold
CREDITE RESTANTE
CREDITE RESTANTE-sold
DEPOZITE+DIPONIBILITÃTI
TREZORERIE
COMISIOANE 2,7 MIL 8 MIL LEI
LEI
PROVIZIOANE
CONSTITUITE-sold

EXCEPTIE DE LA POLITICA BÃNCII DA - NU X DETALII


NIVEL FINA DE COMPETENTÃ Sucursala
OFITER DE CREDIT LOCAL PopaAura
OFITER DE CREDIT-NIVEL FINAL DE COMP. DATA
APROBÃRII
ULTIMA REVIZUIRE A CALITÃTII - 08.04.1999
DATA:
REZULTATUL REVIZUIRII DACÃ E DA
CORECT
Dacã rezultatul revizuirii este NU detalii în
partea a doua a referatului
DOCUMENTATIA REVÃZUTÃ LA 08.04.1999
DATA:

LIMITE LIMITE NOI DESCRIERE PRODUS TERMEN COD


EXISTENTE S/M/L
100 MIL. LEI scrisoare garantie
800MIL. LEI credit global de
exploatare
100 MIL. LEI scrisoare garantie S
800 MIL. LEi credit global de S
exploatare
TOTAL: 900 mil. 900 mil. lei
lei

Produs I 900 MIL. LEI credit global de S


exploatare

85
Descriere tranzactie: Credit global de exploatare în valoare de 800
mil. lei, acordat pentru finantarea activitãtii curente de productie si
comert, în completarea surselor proprii si atrase.

Sursa de rambursare: încasãrile curente ale agentului economic

Garantii:
Împrumutatul se obligã sã garanteze creditul în suma de
800.000.000 lei si dobânzile aferente cu urmãtoarele garantii constituite în
favoarea bãncii, astfel:
 ipoteca conventionalã de rangul I constituitã asupra imobilului
înscris în CF. Nr. 5893, nr. Top. 11366/92, proprietatea SC
PRESIDENT SRL, conform contractului de garantie imobiliarã nr.
12A/GII/16.01.1999, evaluat la suma de 626.184.000 lei;
 ipoteca conventionalã de rang I asupra imobilului înscris în CF nr.
20978, nr. Top 7040/30/II proprietatea SC PRESIDENTSRL,
conform contractului de garantie imobiliarã nr.
12A/GII/16.01.1999, evaluat la suma de 153.350.000 lei.
 gaj fãrã deposedare în valoare totalã de 391.488.000 lei constituit
asupra douã mijloace fixe dupã cum urmeazã:
 autoutilitara MEERCEDES tip MD 308 D KA/35 SPRINTER în
valoare de 170.488.000 lei;
 utilaj pentru carmangerie: BOWL UTTER 090 Liter Typ T2M în
valoare de 221.040.000 lei, conform contractului de gaj fãrã
deposedare 121B/GII/16.01.1999.
 gaj general asupra întregului patrimoniu al societãtii, conform
articolului 1718 din Codul Civil;
 un bilet la ordin în valoare de 800.000.000 lei.
Termen de rambursare: 15 iulie 1999
Pret: 55% pe an
Descriere tranzactie: scrisoare de garantie în valoare de 100 mil. lei
pentru garantarea plãtii a trei vitrine frigorifice achizitionate de la SC
UNICOMP SRL BUCUREsTI.

Sursa de rambursare:

Garantii: gaj fãrã deposedare constituit asupra a douã camere


frigorifice în valoare totalã de 142.699.000 lei.

Termen de valabilitate 28.02.1999-13.12.1999

Pret comision 2%

86
Director sef Ofiter de
compartiment credite
de credite
Sucursala Nume prenume POPESCU DINU ANA POPA
TIBERIU AURA
Judeteana Data
Semnãtura
Directia de Nume, prenume
credite din Data
centrala BCR Semnãtura
Comitet de risc
Conducerea
BCR

PARTEA a II- a: DETALII SEMNIFICATIVE PRIVIND


CREDITUL
NUME: SC PRESIDENT SRL SIBIU

AFACERE, RISCUL DE RAMURÃ sI DE TARÃ, RAPORT

SC PRESIDENT SRL are ca obiect de activitate productia,


prelucrarea si conservarea cãrnii (mãcelãrie, carmangerie) si comertul cu
ridicata si amãnuntul a produselor proprii si a altor produse alimentare si
nealimentare. Agentul economic s-a dezvoltat foarte mult în ultimul an,
activitatea sa fiind bine organizatã si profitabilã.
Pentru cresterea productiei si mentinerea segmentului de piatã
câstigat trebuie sã fie crescutã competitivitatea prin calitatea produselor,
reducerea costurilor de fabricatie si diversificarea sortimentelor de
mezeluri si a produselor de carmangerie.
Din punct de vedere geografic, piata este preponderent localã,
produsele vãzându-se mai ale în municipiul Sibiu, prin intermediul
societãtilor comerciale de tip SRL si magazinelor proprii.
În vederea desfãsurãrii în bune conditii ale procesului de productie
societatea dispune de echipamente de productie dupã cum urmeazã:
masinã de tocat, 3 cutere, malaxor, 2 masini de umplut, fierãstraie pentru
transare, agregate frigorifice, camere frigorifice iar în magazinele de
desfacere dispune de 12 vitrine frigorifice, 3 lãzi congelator, case de
marcat, masini de feliat, cântare electronice.
Capacitatea de productie a unitãtii de carmangerie este de 50t/lunã.

87
Societatea desface 60% din produsele sale direct cãtre populatie prin
cele 3 magazine proprii. Restul de 40% se desfac prin intermediul a cca.
30 societãti comerciale private din Sibiu si localitãtile învecinate, cele mai
importante ca pondere valoricã fiind:
- SC BERRY SRL Sibiu
- SC FÂNTÂNELE XOM SRL Sibiu
- SC STIL IMPEX SRL Sibiu
- SC TORE SRL Sibiu
- SC VAMOND SRL Sibiu
Principalii concurenti pentru activitatea de mãcelãrie si carmangerie
sunt SC SCANDIA SRL si SC BERGHEZAN SRL.
Pentru aprovizionarea cu materii prime - animale vii - porcine si
taurine principalul furnizor este populatia. Dacã achizitiile de la
persoanele fizice nu acoperã necesarul de carne (pe o perioadã scurtã)
societatea poate apela la societãti care desfac carcasa, de exemplu SC
JUPITER SRL Galdea de Sus. Pentru restul de materiale necesare
procesului de fabricatie principalii furnizori sunt:
- SC LAGRIMEX SRL SIBIU
- SC BACÃU BEVERAGE COMPANY SRL
- SC COCA-COLA SA
- SC ICRASIB SA
- SC MIORITA PROD SRL
- SC MEDIA TRADING SRL etc.
Prin ridicarea calitãtii si diversificarea produselor, precum si o bunã
reclamã societatea îsi poate mentine clientii si câstigã alte segmente de
piatã.

CONDUCERE, FORMA DE PRPRIETATE, STRUCTURA


ORGANIZATORICÃ, RAPORT

SC PRESIDENT SRL este o societate cu capital integral privat, a


luat fiintã în anul 1994 prin sentinta civilã nr. 570/5.12.1994 si are un
capital social de 65 mil. lei detinut de asociatul unic dl. CHIRAP ION.
Societatea este persoana juridicã românã având forma juridicã de
societate cu rãspundere limitatã. Este înregistratã în Registrul Comertului
sub nr. J/32/1847/1994 iar codul fiscal este R6584642.
Conducerea societãtii este asiguratã de dl. CHIRAP ION care este
tânãr (în vârstã de 30 ani), dinamic bun organizator si cu experientã în
domeniul sãu de activitate.
Patronul societãtii a terminat Facultatea de Tehnologia Constructiilor de Masini si
este student la Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare.
La data analizei societatea are un numãr de 64 de angajati dupã cum
urmeazã:
- TESA - 7 persoane, din care 2 cu studii superioare;

88
- direct productivi - 29 persoane;
- indirect productivi -28 persoane.
Nu existã discordantã între natura activitãtilor desfãsurate în firmã si
încãrcarea cu personal a structurii functionale.
Contractele individuale de muncã ale salariatilor sunt încheiate pe
perioadã nedeterminatã. Nu existã revendicãri nesolutionate ale
salariatilor.

STRUCTURA CREDITULUI. RISCUL GARANŢIEI

Societatea beneficiazã de urmãtoarele tipuri de credite:


- linie de credit în sumã de 800 milioane lei, necesitate acordãrii
liniei de credit a apãrut ca urmare a decalajului dintre încasãri si plãti.
Creditul este garantat cu ipoteca asupra complexului de productie si gaj
fãrã deposedare, cum am mentionat mai sus;
- o scrisoare de garantie în valoare de 100 milioane lei pentru
achizitionarea a 3 vitrine frigorifice garantatã cu gaj fãrã
deposedare constituit asupra a 2 camere frigorifice.

RISCUL FINANCIAR

INFORMATII FINANCIARE
Vânzãrile de mãrfuri si productia exercitiului a crescut cu 244,42%
la 31.12.1998 fatã de 31.12.1997, crestere generatã de cresterea si
diversificarea productiei, media pe ianuarie si februarie 1999 a crescut
117 % fatã de media pe anul 1998.
Rezultatul curent al exercitiului în valoare de 2.425 milioane lei este
cu 283,09% mai mare decât profitul realizat în anul precedent.
Rezultatul net al exercitiului de asemenea a înregistrat o crestere
spectaculoasã de la 631 milioane la 2.146 milioane, adicã o crestere de
240,63%, iar rezultatul net la 28.02.1999 este de 943 milioane lei.
BILANT
Imobilizãrile corporale reprezintã 69,78% din total active, aceastã
pondere a suferit modificãri fatã de 31.12.1997 când reprezenta 87,54%,
datoritã faptului cã au crescut foarte mult activele circulante. Desi în
structura activelor totale ponderea activelor imobilizate a scãzut, în valori
absolute acestea de fapt au crescut cu 30,54% fatã de 31.12.1998. În anul
1999 s-au fãcut investitii dupã cum urmeazã: vitrine frigorifice - 3 bucãti,
autoutilitarã transport, spatiu comercial.
Activele realizabile reprezintã 26,08% din total active, iar în cadrul
acestora ponderea cea mai mare o detin stocurile de materii prime care

89
reprezintã 14,5% si “alte creante” (debitori) în valoare de 569 milioane lei
adicã 10,24% din total active.
Capitalurile proprii au crescut cu 122,99% la 28.02.1999 fatã de
31.12.1998.
Datoriile totale au crescut cu 38,75%, iar în principal din cauza
achizitionãrii de mijloace fixe si prin neachitarea la termen a TVA-ului si
a fondului de 4% pentru agricultori în sumã totalã de 577 milioane lei.

CONT DE PROFIT sI PIERDERI

Rata valorii adãugate (aferentã cifrei de afaceri) a crescut de la


11,71% la 31.12.1997, la 27,25% la 31.12.1998 si la 28.10.1999 este
43,12%. Repartizarea acesteia se prezintã astfel:
- cheltuielile cu personalul detin 9,58% - în scãdere de la 13,52% la
31.12.1998, cresterea salariilor a fost mult mai lentã decât cresterea valorii
adãugate, având în vedere cã a sporit si numãrul de personal cu 35%;
- cheltuielile cu impozitele si taxele reprezintã 1,71% (societatea
este neplãtitor de impozit pe profit);
- rezultatul adãugat reprezintã 79,33%, un nivel foarte bun.
Rentabilitatea netã din exploatare a crescut de la 22,4% la
31.12.1998 la 34,94% la 28.02.1999, nivelul actual exprimã capacitatea
societãtii de a obtine profit din activitatea propriu-zisã, fãrã influenta
elementelor financiare sau exceptionale.
Rentabilitatea financiarã exprimã capacitatea capitalului investit de a
produce profit, care în cazul nostru este de 43,86%, un nivel foarte bun.
Acoperirea dobânzii exprimã capacitatea societãtii de a plãti
dobânda la creditele angajate, care la 28.02.1999 este 31,61 - nr.- un nivel
foarte bun.

INDICATORI DE PERFORMANTÃ

Lichiditatea curentã de 57,06% a crescut fata de 31.12.1998 de la


13,3%, este foarte micã si reflectã incapacitatea întreprinderii de a face
fatã datoriilor sale pe termen scurt cãtre furnizorii de imobilizãri si
bugetul statului.
Solvabilitatea curentã de 168,03% aratã capacitatea societãtii de a-si
acoperi toate datoriile prin valorificarea tuturor activelor sale. Acest
indicator a crescut la sfârsitul perioadei cu 26% ca urmare a cresterii
activelor.
Indicatorul gradul de îndatorare generalã de 146,99% (în scãdere)
este foarte ridicat datoritã investitiilor mari fãcute în acest an si a
repartizãrii pentru dividende a profitului din anul trecut. Gradul de
îndatorare financiarã de 31,61 % (în scãdere) este acceptabil, acest
indicator aratã gradul de participare a capitalurilor proprii nete în sens

90
strict în totalul activitãtii 69% si nivelul riscului acceptat de proprietari în
cadrul afacerii.
Societatea duce o politicã favorabilã privind acordarea creditului
comercial si obtinerea acestui credit, adicã încaseazã clientii într-o zi si
plãteste furnizorii în 13 zile.
Fondul de rulment net este negativ (-1184 milioane lei) ceea ce
înseamnã cã nivelul pasivelor pe termen lung este mai mic decât activele
imobilizate fiind acoperit în parte din excedentul de la necesarul de fond
de rulment, iar necesarul de fond de rulment de - 596.430 milioane lei
aratã cã existã un excedent de resurse, trezoreria netã negativã fiind de
-588 milioane lei.
Media cifrei de afaceri a crescut de la 977 milioane lei pe anul 1998
la 1.377 milioane lei pe anul 1999, iar media rezultatului net al
exercitiului (profitul) a crescut de la 179 milioane lei în 1998 la 471
milioane lei în 1999 si reflectã preocuparea conducerii pentru bunul mers
al societãtii.
Din analiza fluxului de fonduri rezultã cã din activitatea de
exploatare si din activitatea de investitii s-a realizat un flux de fonduri
negativ (-56.975 mii lei si respectiv -104.092 mii lei) în principal prin
realizarea de profit, deficit acoperit integral din activitatea financiarã,
înregistrându-se un flux de fonduri net pozitiv de 57.889 mii lei.
Fluxul de fonduri din activitatea de investitii a înregistrat valori
negative la finele celor douã perioade, ca urmare a investitiilor importante
fãcute în ultimul an.
Prin determinarea fluxului de lichiditãti fundamentat pe baza
prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli si a plãtilor prognozate de
conducerea societãtii a rezultat un necesar de lichiditãti de 802 milioane
lei pe luna aprilie, 1.058 milioane lei pe luna mai si 1.315 milioane lei în
luna iunie care va fi acoperit cu un credit global de exploatare în valoare
de 800 milioane lei.
Creditarea acestui agent economic nu prezintã riscuri iminente din
punct de vedere financiar.

RELATIA CU BCR sI ALTE BÃNCI

SC President SRL este client al BCR-SA - Sucursala Judeteanã


Sibiu din data de 7.11.1995. În aceastã perioadã societatea a dovedit
seriozitate în relatia cu banca, receptivitate la toate problemele ivite în
raporturile cu aceasta.
Agentul economic a beneficiat în aceastã perioadã de credite
acordate prin cont curent sub forma liniilor de credit si credite pe stocuri,
care au fost rambursate la termen neînregistrându-se credite sau dobânzi
restante.

91
SC President SRL are cont de disponibilitãti deschis si la Banca
Agricolã Sibiu dar nu efectueazã operatiuni prin acest cont.

CONCLUZII

Având în vedere cele prezentate în capitolele anterioare se mai


poate adãuga cã societatea are puncte tari si puncte slabe în întregul ei.
Punctele tari sunt urmãtoarele:
- existenta unei retele proprii de magazine de desfacere si mijloace
de transport pentru distributie;
- competenta si spiritul întreprinzãtor al conducãtorului societãtii;
- stabilitatea personalului;
- politica de gestiune si control a costurilor;
- societatea îsi deruleazã activitatea numai prin BCR si depunerile în
numerar sunt mari;
- societatea dispune de capacitãti de productie noi, cu productivitate
mare, cele mai avansate pe plan mondial.
Puncte slabe:
- nu dispune de o fermã proprie care sã-i furnizeze materie primã cu
costuri relativ reduse;
- scãderea continuã a puterii de cumpãrare a populatiei prezintã un
anumit risc pentru societate având în vedere cã produsele realizate se
adreseazã direct acesteia.
Fatã de cele prezentate mai sus pot spune cã societatea nu prezintã
riscuri previzibile pentru bancã, în activitatea de creditare.

92
CONTRACT DE CREDITE
Nr. 5/CII din 12.05.1999
Între:
- BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A., înmatriculatã la
registrul comertului sub nr. J/40/90/1991, SUCURSALA JUD. SIBIU cu
sediul în Sibiu, str. N. Bãlcescu, nr. 11, jud. Sibiu, denumitã în prezentul
contract “BANCA” reprezentatã prin d-l Popescu Tiberiu si prin d-na
Damian Paula în calitate de contabil sef, pe de o parte si:
- S.C. PRESIDENT S.R.L., înmatriculatã în registrul comertului
sub nr. J/32/1847 din 1994 cu sediul în Sibiu, sos. Alba-Iulia, nr. 70,
judetul Sibiu denumitã “ÎMPRUMUTAT” reprezentatã prin d-l Chirap Ion
în calitate de administrator interimar a intervenit urmãtorul contract de
împrumut:
1. Banca acordã împrumutatului un credit global de exploatare în
suma de 900.000.000 lei (nouã sute milioane lei), pe termen de 90 zile, cu
o dobândã curentã de 49% pe an.
2. Creditul va fi utilizat numai pentru aprovizionãri si cheltuieli
aferente perioadei curente necesare desfãsurãrii activitãtii de productie si
comert.
Utilizarea creditului aprobat pentru o altã destinatie decât cea
stabilitã dã dreptul Bãncii sã întrerupã creditarea si sã retragã împrumutul
acordat.
3. Creditul se acordã prin contul 85.85.7.88.01.00
4. Modificarea de efectuare a plãtilor din credite este viramentul ca
regulã generalã pentru toate plãtile, eventualele plãti în numerar vor fi
aprobate de bancã ulterior, pe mãsura aparitiei necesitãtilor.
Creditul se utilizeazã:
- integral la data de 18 aprilie 1999
6. Pentru administrarea creditului, banca va percepe anual
împrumutatului, odatã cu acordarea creditului, un comision de 2% calculat
la valoarea plafonului aprobat, iar pentru neutilizarea acestuia se vas
percepe un comision de 2% pe an din suma plafonului neutilizat.
7. Pe parcursul utilizãrii si rambursãrii creditului, banca poate
modifica dobânda în functie de evolutia inflatiei si a costului resurselor de
creditare, noul procent de dobândã aplicându-se de la data modificãrii
acestuia, la soldul creditului existent.
8. Împrumutatul acceptã nivelul actual al dobânzii curente de 55%
pe an, precum si eventualele modificãri pânã la nivelul de 150% pe an, iar
în situatia în care pe parcursul creditãrii nivelului dobânzii curente va
depãsi limitele acceptate initia, banca se obligã sã aducã la cunostinta
împrumutatului noul nivel al dobânzii. În cazul în care în urma
comunicãrii bãncii împrumutatul nu va rambursa restul din creditul

93
angajat si dobânzile aferente în termen de cel mult 10 zile de la data luãrii
la cunostinta, banca are dreptul de a considera cã a acceptat noul nivel al
dobânzii si urmãtoarele, pânã la rambursarea integralã a creditului, fãrã
îndeplinirea altor formalitãti.
9. Dobânda si comisionul la împrumutul acordat se calculeazã si se
plãteste lunar începând cu luna urmãtoare angajãrii creditului.
Dobânda se încaseazã de bancã direct din contul curent pe bazã
denotã contabilã, eliberând împrumutatului un extras de cont si un
exemplu al notei contabile privind plata dobânzii.
Între încasarea ratelor din creditul la scadentã si a dobânzilor
restante, prioritate are încasarea dobânzilor.
10. Termenul de rambursare al creditului este 15 iulie 1999.
11. Creditul se poate rambursa si înainte de scadentã, în care caz
banca va recalcula în mod corespunzãtor dobânda datoratã. Banca poate
recupera de la împrumutat eventualele daune reparatorii determinate de
retragerea de cãtre bancã a creditului ca urmare a nerespectãrii clauzelor
contractuale de cãtre clienti.
12. Nerambursarea la termenele stabilite a ratelor de credit datorate
de dreptul bãncii de a percepe o dobândã majoratã cu - % pe an peste
dobânda curentã, iar începând cu ziua scadentei, acestea se vor trece la
“credite restante pânã la 30 de zile”.
În cazul în care în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrarea
unor sume în contul “credite restante pânã la 30 de zile” nu se creeazã
disponibil în contul curent pentru rambursarea acestora, începând cu a 31-
a zi, creditele respective se vor trece pe bazã de note contabile întocmite
de ofiterii de credite, din contul “credite restante pânã la 30 de zile” în
contul “credite restante peste 30 de zile”.
La data înregistrãrii în contul “credite restante peste 30 de zile” a
unei rate din credit nerambursatã la scadentã, toate sumele viitoare
datorate de împrumutat în baza contractului de credit (comisioane,
dobânzi, rate) devin scadente. Toate aceste sume viitoare se cumuleazã în
acest moment cu sumele restante, neachitate, ele fiind urmãrite la
recuperare conform legii, debitorul acceptând derularea procedurii de
executare silitã.
Pentru nerambursarea la termen a scadentei creditului pe termen
scurt acordat, precum si a dobânzilor aferente, împrumutatul va plãti o
dobândã penalizatoare astfel:
- pânã la 30 de zile - 56%
- peste 30 de zile - 60%
13. Eventualele dobânzi datorate bãncii, care nu au putut fi încasate
pânã la data de 10 ale lunii, la aceastã datã sau în ziua lucrãtoare imediat
urmãtoare, vor fi înregistrate în contul “Decontãri privind dobânzi de
încasat pânã la 30 de zile” si se va urmãri recuperarea lor din încasãrile
agentilor economici, potrivit legii.

94
La sfârsitul lunii, în ultima zi lucrãtoare, dobânzile neîncasate se
vireazã în contul “Decontãri privind dobânzi de încasat peste 30 de zile”.
14. Împrumutatul se obligã se garanteze creditul în suma de
900.000.000 lei si dobânzile aferente cu urmãtoarele garantii constituite în
favoarea bãncii, astfel:
 ipoteca conventionalã de rangul I constituitã asupra imobilului
înscris în CF. Nr. 5893, nr. Top. 11366/92, proprietatea SC
PRESIDENT SRL, conform contractului de garantie imobiliarã nr.
12A/GII/16.01.1999, evaluat la suma de 626.184.000 lei;
 ipoteca conventionalã de rang I asupra imobilului înscris în CF nr.
20978, nr. Top 7040/30/II proprietatea SC PRESIDENT SRL,
conform contractului de garantie imobiliarã nr.
12A/GII/16.01.1999, evaluat la suma de 153.350.000 lei.
 gaj fãrã deposedare în valoare totalã de 391.488.000 lei constituit
asupra douã mijloace fixe dupã cum urmeazã:
 autoutilitara MEERCEDES tip MD 308 D KA/35 SPRINTER în
valoare de 170.488.000 lei;
 utilaj pentru carmangerie: BOWL UTTER 090 Liter Typ T2M în
valoare de 221.040.000 lei, conform contractului de gaj fãrã
deposedare 121B/GII/16.01.1999.
 gaj general asupra întregului patrimoniu al societãtii, conform
articolului 1718 din Codul Civil;
 un bilet la ordin în valoare de 800.000.000 lei.
Termen de rambursare: 15 iulie 1999
Pret: 55% pe an
Descriere tranzactie: scrisoare de garantie în valoare de 100 mil. lei
pentru garantarea plãtii a trei vitrine frigorifice achizitionate de la SC
UNICOMP SRL BUCUREsTI.
Sursa de rambursare:
Garantii: gaj fãrã deposedare constituit asupra a douã camere
frigorifice în valoare totalã de 142.699.000 lei.
Termen de valabilitate 28.02.1999-13.12.1999
Pret comision 2%
Punerea la dispozitie a plafonului de credit se face numai dupã
perfectarea si înregistrarea contractelor de garantie care fac parte
integrantã din contractul de credit.
15. Bunurile admise în garantie sunt asigurate astfel:
Drepturile de despãgubire, ce vor rezulta din contractele de
asigurare încheiate pentru bunurile admise în garantie, sunt cesionate în
favoarea bãncii. Contractele de asigurare vor fi reînnoite astfel încât
creditul rãmas de rambursat si dobânzile aferente sã fie permanent
acoperite cu garantii asiguratorii. Originalul contractelor de asigurare se
pãstreazã la bancã.

95
16. Banca are dreptul sã verifice, inclusiv la sediul împrumutatului,
respectarea conditiilor în care s-a acordat creditul, existenta permanentã si
integritatea garantiilor asiguratorii pe toatã perioada creditãrii.
17. Înstrãinarea, degradarea, pãstrarea sau utilizarea bunurilor
admise în garantie în conditii necorespunzãtoare, precum si minusurile de
garantie constatate, dau dreptul bãncii de a retrage creditul negarantat
înainte de scadentele stabilite.
18. Împrumutatul se obligã:
a) sã utilizeze creditul aprobat numai în scopul pentru care a fost
acordat;
b) sã restituie bãncii creditul si sã achite dobânda si comisioanele
bancare la termenele prevãzute în prezentul contract;
c) sã respecte prevederile instructiunilor si normelor de muncã ale
bãncii si sã reflecte corect si la zi în evidentele sale contabile toate
operatiunile privind acordarea, utilizarea si rambursarea creditului;
d) sã depunã la bancã la termenele stabilite de Ministerul Finantelor
bilantul contabil (situatiile contabile periodice);
e) sã punã la dispozitia bãncii toate documentele solicitate, balanta
de verificare contabilã lunarã, bugetul de venituri si cheltuieli, contul de
profit si pierdere, fluxul de lichiditãti prognozat (cash-flow), extrasele de
cont confirmate de bãncile la care debitorul (clientul) mai are conturi
precum si orice alte documente privind garantiile, bunurile cumpãrate sau
realizate din credit si cele care privesc activitatea desfãsuratã;
f) sã mentioneze pe documentele de platã pozitia din documentatii,
unde se regãseste cheltuiala, precum si sursa din care se efectueazã plata
(surse proprii, credit) în cazul creditelor pentru echipament (investitii).
19. Banca va anula creditul aprobat, în cazul furnizãrii de cãtre
împrumutat a unor date nereale, trecând la rambursarea acestuia dupã
expirarea unui termen de preaviz de 5 zile, dat în scris.
Banca va întrerupe imediat, fãrã preaviz, utilizarea creditului
aprobat în cazul în care împrumutatul nu a respectat prevederile
prezentului contract.
20. Banca nu preia riscul politic sau cel ce decurge din calamitãtile
naturale si nu rãspunde de autenticitatea documentelor prezentate de
împrumutat.
21. Relatiile reciproce dintre pãrtile contractante, nereglementate
prin prezentul contract sunt supuse regulilor generale de creditare precum
si celorlalte instructiuni si norme de lucru ale bãncii în vigoare în prezent.
22. Împrumutatul se obligã sã declare bãncii dacã are contracte de
credite si cu alte societãti bancare si care sunt garantiile acestora.
23. Clauzele specifice:
Cu cel putin 3 zile înainte de expirarea scadentei, pãrtile pot conveni
prin acte aditionale ale contractului de credit, majorarea sau diminuarea
împrumutului precum si prelungirea scadentei pe o nouã perioadã de 90 de

96
zile. Înaintea semnãrii actelor aditionale, banca va urmãri existenta si
mentinerea valabilitãtii contractelor de garantie sau va solicita majorarea
si prelungirea acestora, dupã caz.
Banca are posibilitatea modificãrii nivelului de dobândã perceput la
creditele acordate în functie de serviciul datoriei împrumutatului.
24. Alte clauze:
Litigiile de orice fel dintre pãrtile contractante si nerezolvate pe cale
amiabilã vor fi solutionate de instantele judecãtoresti competente.
25. Prezentul contract are valoare de înscris autentic si constituie
titlu executoriu.
26. Modificarea prevederilor prezentului contract poate fi fãcutã
numai prin acordul ambelor pãrti pe baza unui act aditional.
27. Acest contract a fost încheiat în numãr de 4 exemplare din care 3
exemplare rãmân la bancã si 1 exemplar la împrumutat.
Banca Comercialã Românã S.A. Împrumutat
Sucursala Jud. Sibiu S.C. President S.R.L.
Director: Popescu Tiberiu Director: Chirap Ion
Contabil sef: Damian Paula Contabil sef: Drãgoi Dan
Avizat
Cons. juridic: Bodea Octavian

97
BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.
SUCURSALA JUDETEANÃ SIBIU
SERVICIUL CREDITE II
STABILIREA PERFORMANTEI FINANCIARE
LA S.C. PRESIDENT S.R.L.
LA 31.12.1998
A. Criterii cuantificabile
NR. INDICATORUL CALCULUL PUNCTE
CRT.
1. Lichiditatea patrimonialã LC=175, 09% 4
2. Solvabilitatea S=397,47% 6
3. Gradul de îndatorare GI=33,62% 3
4. Viteza de rotatie a activelor Rac=4,85% 1
circulante
5. Rentabilitatea capitalurilor Rcp=15,41 3
proprii
6. Acoperirea dobânzii Ad=3,24% 3
7. Dependenta de piete 2
- aprov. din tarã 50%
- desfacere din tarã 50%
8. Garantii - ipoteca 3
TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR 25
Criterii necuantificabile 3
TOTAL 28
Societatea se încadreazã în categoria A, cu serviciul datoriei BUN si
credite STANDARD.

98
BANCA COMERCIAL ROMÂNÃ
SUCURSALA JUDETEANÃ SIBIU
SERVICIUL CREDITE II

ANALIZA
capacitãtii de rambursare a împrumutului
SC PRESIDENT SRL pe trim. II în conformitate
cu Normele metodologice de creditare nr. 1/1998

Analiza capacitãtii de rambursare s-a efectuat pe baza situatiei


economico-financiare si a bonitãtii societãtii, a portofoliului de
contracte si comenzi, a cash-flow-ului previzionat, precum si a
extrapolãrii în perioada de creditare a medie încasãrilor zilnice
realizate
în trimestrul I 1999, astfel:

I 70
Cr   p  Ra
90 100

Cr= capacitatea de rambursare a împrumutului


I= încasãrile zilnice pe un trimestru
p= perioada de valabilitate a creditului (zile)
Ra= rata de actualizare

2084227 mii lei 70


Cr   90   1  1458959 mii lei
90 zile 100

Creditul global de exploatare în suma de 8oo mil. lei se încadreazã


în capacitatea de rambursare pe trimestrul II 1999.

OFITER CREDITE

99
SITUATIA
prognozatã a încasãrilor si plãtilor agentului
economic S.C. PRESIDENT S.R.L.
în perioada 01.01.98 - 31.03.98

INDICATORI Nr. LUNA LUNA LUNA


rd. I II III
Încasãri din activitatea de exploatare 01 1200 1400 1500
Încasãri din activitatea financiarã 02 - - -
Încasãri din activitatea exceptionalã 03 - - -
Încasãri din capitalul social vãrsat 04 - - -
Încasãri din credite pe termen lung 05 - - -
Plãti pentru activitatea de exploatare 06 1700 1800 2000
(exclusiv pentru plãtile pentru impozite
si taxe)
Plãtile pentru impozite si taxe 07 20 20 25
Plãti pentru rambursãri de credite pe 08 10 35 35
termen scurt
Plãti pentru dobânzi la credite pe termen 09 25 23 21
scurt
Plãti exceptionale 10 - - 1
Plãti pentru rambursãri de credite pe 11 - - -
termen lung
Plãti pentru dobânzi la credite pe termen 12 - - -
lung
Plãti pentru achizitii de active fixe 13 - - -
corporale
Plãti pentru achizitii de active fixe 14 - - -
necorporale
Plãti pentru dotãri/modernizãri 15 - - -
(investitii în curs)
S.C. PRESIDENT SRL

100
DETERMINAREA
FLUXULUI DE LICHIDATI (CASH-FLOW)
al SC PRESIDENT S.R.L.
- MII LEI -
PERIOADA
1 2 3
I. ACTIVITATEA DE INVESTITII

A. Total intrãri de lichidati din:


Capital social vãrsat
Datorii financiare pe termen lung
B. Total iesiri de lichidati prin: -100
Achizitiide active fixe corporale, inclusiv TVA -100
Achizitiide active fixe necorporale
Datorii/Modernizãri (investitii în curs)
C. Excedent/Deficit de fond de rulment (A-B) -100
(Excedent: A>B; Deficit: A<B)
D.1. Rambursãri de credite pe termen lung
D.2. Plãti de dobânzi la credite pe termen lung
E. Flux de lichidati net (C-D1-D2) -100
II. ACTIVITATEA COMERCIALÃ

F. Încasãri din activitatea de exploatare,


inclusiv TVA (F1+F2) 1200 1400 1500
F1. Vânzãri cu încasare imediatã 1200 1400 1500
F2. Vânzãri pe credit
G. Încasãri din activitatea financiarã
H. Încasãri din activitatea exceptionalã
I. Total încasãri (F+G+H) 1200 1400 1500
J. Plãti pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA 1700 1800 2000
K. Flux brut, exclusiv plãti pentru impozite si taxe (I-J) -500 -400 -500
L. Plãti pentru impozite si taxe 20 20 25
M.1. Rambursãri de credite pe termen scurt 10 35 35
M.2. Plãti de dob ânzi la creditele pe termen scurt 25 23 21
N. Plãti exceptionale 1 - 1
O. Total plãti, exclusiv cele aferente activitãtii de
exploatare (L+M1+M2+N) 55 78 82
P. Flux net (K-O) -555 -478 -582
III. FLUX DE LICHIDATI (CASH-FLOW) -665 -478 -582
R. Flux net de lichidati al perioadei (P+/-E)
S. Disponibil/Necesar de lichiditãti ai luni precedente -336 -991 -1469
T. Disponibil/Necesar de lichiditãti curent (S+R) -991 -1469 -2051
Finantat prin: -credite globale de exploatare 800 800 800
-alte credite 191 669 1251

SEF DE SERVICIU CREDITE, OFITER DE CREDITE,

101
CAPITOLUL 5
CONCLUZII SI PROPUNERI. ELEMENTE PENTRU
CONTURAREA UNEI NOI STRATEGII A BÃNCII
COMERCIALE ROMÂNE

5.1. STRATEGIA BÃNCII COMERCIALE – DE LA


NECESITATE LA DECIZIE.

Strategia Bãncii Comerciale Române, stã din ce în ce mai mult în


atentia, în special a cadrelor de conducere ale bãncii, dar pe termen scurt
problematica strategiei va fi la îndemâna întregului personal, fãrã de care
nu poate fi conceputã implementarea sa.
Conceptia de constituire a grupelor de lucru conduse de directorii
din centrala BCR a fost aceea a antrenãrii efective a multor directori de
sucursale si filiale din Bucuresti, a altor lucrãtori din retea, care pot veni la
masa de lucru cu experienta lor si implicit cu o creatie personalã ce
izvorãste tocmai din aceastã amplã experientã.
Este fãrã îndoialã o etapã deosebit de importantã pentru Banca
Comercialã Românã care dupã 8 ani de existentã în noua formã
organizatoricã are posibilitatea sã concentreze în concluzii pertinente
aceastã perioadã si apoi sã proiecteze un viitor pe termen mediu de pânã la
5 ani.
Revenind la grupele de lucru pentru capitolele strategiei se remarcã
faptul cã acestea actioneazã deja dupã o conceptie bine definitã, într -o
ordine de abordare logicã în care plecând de la strategiile deja formulate si
adoptate se definesc sarcinile de lucru, se face o analizã deosebit de atentã
a situatiei actuale, se formuleazã decizii de luat si apoi se promoveazã
actiunile care sustin aplicarea deciziilor stabilite.
În finalul acestui proces actiunile care permit aplicarea deciziilor
luate au o importantã foarte mare si ele trebuie sã rãspundã la unele
întrebãri foarte clare: Cine are competenta de întreprindere a acestei
actiuni, ce fel de actiuni sunt necesare, cine rãspunde de aplicarea lor, ce
programare urmeazã sã se facã si în final mãsuri eficiente pentru cea mai
bunã informare a personalului, cel care de altfel strategia bãncii. Pentru ca
aceste actiuni sã fie derulate se impune ca activitatea în sedintele de lucru
ale grupelor sã se desfãsoare dupã programe proprii si pe baza unui
calendar care sã permitã încadrarea fiecãrui capitol din strategie în
graficele adoptate.

102
Grupele de lucru sunt constiente de necesitatea adâncirii si
respectãrii graficelor si pentru cã între grupe existã o legãturã de
interdependentã si de aceea orice rãmânere în urmã la o grupã atrage dupã
sine întârzierea întregului proiect.
Rezultatul final al activitãtii echipelor va constitui punctul de
plecare în luarea deciziilor si îndeplinirea tuturor actiunilor necesare
dezvoltãrii strategiilor dezvoltate.
Planificarea si prognoza reprezintã unul din capitolele importante
ale strategiei, iar la rândul ei strategia în rândul planificãrii si prognozelor
este menitã sã reflecte principalele obiective ale bãncii, ordonate si
selectate cu atentie pentru a proiecta evolutia bãncii în urmãtorii 5 ani.
Deci, în activitatea de planificare se cuprind o serie de obiective
printre care cele mai importante sunt cele care vizeazã dezvoltarea
managementului, obiective privind structura organizatoricã, obiective de
marketing, obiective financiare si obiective de capital.
Din punct de vedere organizatoric planificarea si prognozele pot fi
concepute în douã variante: fie concentrarea întregii activitãti de
planificare într-un departament de sine stãtãtor, fie plasarea planificãrii în
departamentele în care se deruleazã activitãtile ce se planificã.
Banca Comercialã Românã a adoptat a doua variantã si strategia sa
în acest domeniu s-a formulat ca atare. Rezultã deci cã si obiectivele
enumerate vor fi concretizate în programe de sine stãtãtoare respectiv
programe de dezvoltare a managementului pentru rezolvarea nevoilor de
conducãtor pe toate verigile Bãncii Comerciale Române, programe pentru
structura organizatoricã în vederea asigurãrii numãrului si structurii
unitãtilor proportional cu dimensiunea activelor si a capacitãtii de câstig,
programe de marketing care se înscriu între cele mai importante capitole
ale planificãrii bancare.
Obiectivele financiare pentru urmãtorii 3-5 ani vor rãspunde
principalelor posturi ale bilantului bãncii:
a) Depozitele urmeazã sã devinã sursele de bazã pentru dezvoltarea
bãncii. Acesta este motivul pentru care banca îsi propune sã obtinã în
viitor o crestere mai mare a segmentului de piatã a deponentilor persoane
fizice sau juridice, în comparatie cu celelalte resurse atrase. Aceasta
presupune luarea unor mãsuri pentru a stimula cresterea depozitelor
titularilor de cont inclusiv pentru evitarea degradãrii în termeni reali a
acestor depozite;
b) Banca îsi va extinde portofoliul de credite în strânsã legãturã cu
evolutia depozitelor si a altor surse de creditare precum si în functie de
evolutia activitãtilor sectoarelor creditate;
c) Banca constituie începând cu anul 1998 provizioanele specifice
de risc pentru credite în scopul protejãrii depozitelor atrase de la
persoanele fizice si juridice;

103
d) Banca se va îngriji permanent de îmbunãtãtirea indicelui de
adecvare a capitalului la 8% conform prevederilor acordului de la Basel.
Pentru asigurarea unor cresteri în termeni reali a capitalului propriu de 3%
pentru 1999 si cel putin 5% pentru anii urmãtori o crestere consideratã
minimã pentru a asigura o anumitã dezvoltare, banca se va baza pe:
cresterea activitãtii, reducerea activitãtii astfel încât acestea sã nu-i
afecteze buna functionalitate, cresterea calitãtii activelor sale si în mod
special a împrumuturilor acordate ceea ce va contribui la diminuarea
provizioanelor si implicit la cresterea profitului, reevaluarea activelor în
lei si valutã. La acestea se pot adãuga si alte mãsuri de ordin legislativ
care pot crea un cadru fiscal mai favorabil pentru bancã. Capitalul propriu
poate creste si peste cifrele amintite dacã în anii urmãtori banca va trece la
prima emisiune de actiuni;
e) Banca doreste sã mentinã un nivel al lichiditãtii care sã-i asigure
independenta fatã de deponentii majori. Profitul urmãrit de bancã
constituie unul din obiectivele financiare cele mai importante.
Veniturile bãncii, care contribuie dupã deducerea cheltuielilor la
profit, vor fi extinse din punct de vedere al resurselor de venit la un numãr
mai mare de operatiuni si servicii bancare, care garanteazã comisioane,
taxe, etc.
Banca urmãreste ca profitul net obtinut sã poatã contribui la
protectia si cresterea capitalului si sã permitã asigurarea la un nivel
corespunzãtor al provizioanelor.
Planificarea financiarã, care presupune descompunerea obiectivelor
mentionate în strategie de la planurile pe termen lung pânã la bugetele
operationale, reprezintã adoptarea de decizii pe baza si prin indicatorii
financiari reprezentativi pentru bancã, cu referire în primul rând la
pozitiile din bilant si la alte activitãti care conditioneazã evolutia
bilantului bãncii.
Întrucât indicatorii financiari sunt considerati de activitatea de
ansamblu a bãncii, trebuie sã se tinã seama de legãtura strânsã ce existã
între planurile activitãtilor nefinanciare si planificarea financiarã.
Banca va întocmi astfel bugete operationale anual detaliate si extinse
la activitãtile de bazã ale bãncii si ele vor fi pregãtite în colaborare cu
toate verigile implicate, si în primul rând cu sucursalele si directiile din
centralã care sunt stabilite ca centre de activitate.
Astfel bugetul operational anual se va baza pe obiectivele centrelor
de activitate care, la rândul lor, vor fi analizate în detaliu la acest nivel.
Bugetul operational va fi sinteza bugetelor operationale pe subunitãti si
departamente din centralã.
Numai pe aceastã bazã se poate fundamenta corespunzãtor bugetul
bãncii, pe de o parte, iar pe de altã parte se determinã nivelul de
profitabilitate sau de cost al fiecãrui centru de activitate.

104
si invers, odatã întocmit bugetul, structura bilantului poate fi
descompusã pe centrale de activitate pentru a oferi o imagine realistã
asupra aportului acestora pentru a informa conducerea centralei de
activitate în legãturã cu ce asteaptã banca de la ele.
Procedurile de planificare îsi au rostul lor si acestea trebuie
elaborate în fiecare an în luna care poate asigura executarea lucrãrilor în
termenele optime. Ele pot fi puse la dispozitia centrelor de activitate de
cãtre Compartimentul de Planificare. În procedurile de planificare se vor
include unele instrumente de lucru utile pentru centrele de activitate
implicate printre care:
 variante de prognoze pentru indicatori macro si specifici cum ar fi
rata inflatiei, nivelul cresterii economice, cursul leului fatã de
USD, ratele dobânzilor, alte cifre economice reprezentative;
 initiativele bãncii cu implicatii si efecte asupra activitãtii sale în
anul urmãtor;
 principalele obiective ale centrelor de activitate.
Procedurile de planificare stabilesc operatiunile si actiunile care se
desfãsoarã în perioada de elaborare a bugetelor bãncii, în care un loc
important îl reprezintã prezentarea de alternative de buget care dupã o
atentã cercetare poate conduce la bugetul final ce se considerã a fi cel mai
realist si cu efecte bune pentru bancã.
Grupului de lucru pentru capitolul de planificare si prognozã îi
revine o sarcinã importantã care constã în nominalizarea actiunilor ce se
vor întreprinde si deciziile ce se vor lua pentru atingerea obiectivelor din
strategie, justificarea de rigoare a acestor propuneri.
Pentru reusita strategiilor în domeniul planificãrii financiare banca a
apreciat cã îi este util un compartiment care urmeazã sã se ocupe de
aceastã activitate.
Printre altele acest compartiment ar urma sã se ocupe de:
 descompunerea obiectivelor mentionate în strategie, de la planurile

pe termen lung la bugetele operationale anuale si apoi, o


descompunere a bugetelor operationale pe centre de activitate;
 concentrarea planurilor nefinanciare, mãsuri si initiative de la

celelalte departamente ale bãncii si folosirea lor în mãsura în care


aceste planuri influenteazã rezultatele financiare;
 calcularea de ipoteze economice pe baza cãrora centrele de

activitate ar trebui sã-si elaboreze planurile (prognoze cu privire la


rata inflatiei, rata dobânzilor, cresterea economicã si alti indicatori
care pot afecta rezultatele activitãtii bãncii);
 stabilirea procedurilor de urmãrire a realizãrii bugetului atât la

nivelul centrelor de activitate cât si la nivelul centralei;


 sprijinirea centrelor de activitate în procesul de elaborare a

bugetelor proprii.

105
5.2. MOTIVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN ACTIVITATEA
BANCARĂ

Motto: “Cel mai profund principiu în natura


omului este dorinta de a fi apreciat”
William James - psiholog

Trãim într-o lume de personalitãti!


Dacã în limbajul comun termenul de personalitate semnificã o
individualitate puternicã ce polarizeazã atentia celorlalti prin autoritatea
de lider sau prin personalitate, psihologia afirmã cã personalitatea este
esenta omului ca obiect si subiect al proceselor sociale, esentã ce exprimã
calitatea de ansamblu a organizãrii individului uman.
Modul diferit, propriu fiecãruia de a relationa social implicã un
complex de factori de influentã asupra personalitãtii între care motivatia
se situeazã în primul plan.
Mediul institutionar bancar este chiar prin natura sa relational;
intrând prin obligatiile de serviciu în relatii cu alti oameni este necesar sã
descifrãm resorturile interne, conditionãrile, limitele si potentialul de
succes, fie cã este cazul colaboratorilor nostri din interior, fie al clientilor
beneficiari ai produselor si serviciilor bancare.
Stabilind cu precizie obiectivele de îndeplinit, managerii trebuie sã
facã apel la factorii cu rol de stimulare si activare a personalitãtii
sistemice, de sensibilizare si imbold. Toti acesti factori se circumscriu
notiunii de motivatie si constituie stimuli interni ai individului.
Este vorba de acei stimuli care desi interni, personalizati, de cãtre
fiecare, sunt indusi în afara individului si-l determinã pe acesta sã
întreprindã unele actiuni sau sã refuze a se lãsa antrenat în altele.
Motivatia este deci o cauzã internã a comportamentului oamenilor, a
atitudinii acestora vizavi de responsabilitãtile ce incubã activitãti bancare.
Iatã câteva din caracteristicile motivatiei:
 este o punte importantã în procesul autoreglãrii individului, o

fortã motrice a dezvoltãrii sale psiho-profesionale;


 prin caracterul sãu propulsator si tensional, rãscoleste si
reaseazã, sedimenteazã si amplificã materialul constructiei
psihice a individului;
 declanseazã actiuni de ordin afectiv fiind în egalã mãsurã si un

mijloc de energizare si unul de vectorizare a potentialului de


efort profesional;

106
 esential pentru motivatie este faptul cã aceasta instigã,
impulsioneazã si în final declanseazã actiunea.
La baza întregului esafod stau trebuintele umane care sunt forte
motrice ale individului într-un mediu social dat. O clasificare interesantã
si veridicã a trebuintelor umane a fost fãcutã de psihologul american
H.Maslow care stabileste cinci categorii de trebuinte pe care le
structureazã piramidal astfel:
 de autorealizare;
 de stimã si statut social;
 de afiliere;
 de securitate;
 biologice;
O trebuintã este cu atât mai improbabilã cu cât este mai continuu
satisfãcutã, ceea ce înseamnã cã trebuie ca trebuinta care motiveazã
comportamentul este cea mai putin satisfãcutã.
Aparitia unei noi trebuinte dupã satisfacerea celei mai vechi,
anterioare, nu se realizeazã brusc ci gradual; dacã prima este satisfãcutã în
proportie de 25%, cea de-a doua se îndreaptã abia spre 5%. Cu cât o
trebuintã se situeazã mai spre vârful piramidei, cu atât ea este mai specific
umanã.
Motivatia nu trebuie consideratã si interpretatã de cãtre manageri cu
un scop în sine, ci pusã în slujba realizãrii performantelor profesionale,
relatia dintre motivatiile salariatilor si nivelul performantelor bãncii fiind
de indirectã proportionalitate.
În anumite împrejurãri managerii pot induce colaboratorilor
motivatii negative, cu efect destabilizator, sub forma unor stimuli aversivi
- amenintare, blamare sau abtinere, efecte care pot deveni la rândul lor,
cauze ale unui nivel necorespunzãtor de performantã profesionalã si
bancarã.
Evaluarea performantelor bancare este o componentã indispensabilã
a procesului managerial, un proces complex ce presupune compararea
rezultatelor activitãtii cu:
 obiectivele planificate - evaluarea calitãtii;
 resursele financiare si umane utilizate - evaluarea
eficientei;
 rezultatele obtinute într-o perioadã anterioarã - evaluarea
nivelului.
Indiferent de criteriul de evaluare adoptat, rezultatele vor reflecta si
calitatea managementului resurselor umane.
Participarea, implicarea mentalã, dar si emotionalã, altfel spus
complexul de motivatii nu înseamnã o procedurã de a impune idei.
Valoarea participãrii constã în aceea cã foloseste creativitatea salariatilor
deoarece rar se întâmplã ca oamenii sã nu fie motivati pozitiv atunci când
sunt consultati, când energia lor este corect dimensionatã.

107
Este profesiunea de credintã ca o bunã vectorizare a calitãtilor
intelectuale, a imaginatiei, creativitãtii si îndrãznelii fiecãruia dintre
lucrãtorii din bancã, recunoasterea acestora la nivelul institutionar -
bancar, sunt premise fundamentale pentru succes.
Addenda
Pentru a motiva pozitiv:
 câstigã respect în calitate de conducãtor;
 creazã o bunã imagine a problemelor;
 angajeazã profesionisti de performantã;
 cunoaste nevoile subordonatilor;
 aflã cum te vãd subordonatii;
 formuleazã clar sarcinile;
 deleagã autoritatea si responsabilitatea;
 laudã din toatã inima;
 apeleazã la motivatiilor financiare;
 criticã în mod constructiv;
 evalueazã corect rezultatele;
 rezolvã conflictele;
 promoveazã schimbarea;
 dezvoltã încrederea subordonatilor în ei însisi.

5.3. O POSIBILĂ EVOLUŢIE A ORIENTĂRII ACTIVITĂŢII


BANCARE

În lumea modernã a unei mari concurente în fiecare domeniu de


activitate devine din ce în ce mai importantã diferentierea fatã de
competitori. Existã optiuni variate de realizare a acestui tel, cum ar fi
serviciul personal, eficienta serviciului sau prin crearea de noi produse,
care pot servi mai bine cerintelor clientilor, permitând un avantaj
competitiv în industria bancarã.
Experienta aratã cã noile produse sunt obtinute în general în afara
solutionãrii unei anumite probleme specifice.
Existã patru elemente esentiale necesare dezvoltãrii de noi produse:
a) Directorul de relatii;
b) Problemele clientilor;
c) Necesitãtile bãncii;
d) Specialistii în produse.

a) Directorul de relatii . Motivarea importantei acestuia în


dezvoltarea noilor produse constã în:
1. Serveste ca punct central de coordonare între bancã si client;

108
2. Se confruntã continuu cu problemele clientilor si necesitãtile
bãncii si de aceea este bine plasat pentru a canaliza noile produse si noile
idei, atât pentru beneficiul clientilor cât si al bãncii;
3. Serveste ca punct de verificare pentru ideile noilor produse care
trebuie judecate prin prisma experientei, dacã noile produse sunt vânzabile
sau dacã ele corespund necesitãtilor clientilor sau sunt numai un concept
teoretic care este greu de realizat în practicã;
4. Serveste ca armã pentru marketing si vânzãri si de aceea noile
produse vor fi prezentate clientilor dupã discutarea lor cu directorii de
produse.
De asemenea, va coordona si va pune în legãturã diferitii specialisti
de produse.
b) Problemele clientilor . Acestea tind sã devinã punctul de plecare
pentru dezvoltarea noilor produse, motivarea fiind aceea cã atâta timp cât
nu esti confruntat cu cererea de solutionare a acestor probleme nu poti
obtine idei noi.
c) Necesitãtile bãncii - trebuie sã corespundã cu cerintele clientilor.
De exemplu: dacã banca dumneavoastrã se aflã într-o problemã de
lichiditãti, poate vinde o anumitã idee ca produs nou pentru clientul
dumneavoastrã care doreste sã depunã un exces de lichiditate temporar.
d) Specialisti de produse - sunt persoane pregãtite sau cu
experientã într-un anumit sector bancar, incluzând anumite domenii care
merg dincolo de scopul bancar, cum ar fi limitãrile legislative,
impozitãrile sau necesitatea aprobãrii bãncii centrale. De aceea, trebuie sã
fie persoane cu posibilitãti si capacitãti de pãtrundere si rezolvare a
situatiilor complexe ale diferitelor probleme (ca de exemplu sustrageri de
la impozit, taxe sau salvarea costurilor în mod general).
Dezvoltarea de noi produse cuprinde deci:
 culegerea informatiilor despre necesitãtile clientilor;
 concentrarea (focalizarea) informatiilor obtinute;
 primirea cererilor pentru solutionarea problemelor;
 corespondenta expertilor care lucreazã la solutii;
 testarea solutiilor pe piatã.
Sarcini specifice Directorului de Relatii:
a) Stabilirea unui plan de marketing (lista clientilor) este
conceptul primordial care serveste ca bazã pentru ceea ce doriti
dumneavoastrã sã realizati.
Sarcini posibile:
1. Câstigarea unui anumit numãr de noi clienti
Înainte de a stabili acest tel trebuie sã definiti segmentul clientilor cu
care doriti sã lucrati. Unul din punctele posibile, definitorii în stabilirea
segmentului de clienti ar putea fi: mãrimea acestora, care se poate baza pe
cifra de afaceri, bilant sau un anumit volum dintr-un anumit domeniu al
tranzactiilor financiare.

109
2. Situatia riscurilor
Banca dumneavoastrã ar putea decide sã lucreze cu un anumit
segment de riscuri al întregii afaceri fie concentrându-se numai asupra
clientilor foarte buni, în felul acesta reducându-se riscul la care se expune,
dar având produse înalt specializate, fie sã decidã sã lucreze într-un mediu
mai scãzut, dar diversificându-si riscul prin numãrul tranzactiilor si, deci,
având limite mai mari.
3. Mix-ul produsului
O sarcinã viitoare ar putea fi sã se genereze o anumitã sumã pentru
afacerile cu pierderi sau pentru depozite, acreditive, volumul schimbãrilor
valutare, garantii, tranzactiile transferului monetar, etc.
La sfârsitul zilei, bineînteles telul final trebuie sã fie generarea unui
anumit nivel al venitului.
4. Statutul de bancã de casã
O sarcinã mult mai specificã este de a deveni bancã de casã, ceea ce
o relatie de prim ordin cu un anumit client care se bazeazã pe statutul pe
care vi-l poate da preferinta înaintea tuturor competitorilor.
5. Diverse
Alte tinte ar putea fi reducerea afacerilor din afara bilantului sau
cresterea afacerilor nelegate de risc.

b) Identificarea clientilor corespunzãtori


Situatia riscului:
Pentru a îndeplini telurile stabilite prin planurile de marketing este,
bineînteles, foarte important sã identifici clientela corespunzãtoare. De
aceea, Directorul de Relatii trebuie sã defineascã statutul dorit al riscului
grupului sãu de clienti, referindu-se în mod normal la un sistem de
evaluare predefinit al riscului existent în bancã.
O tintã predefinitã ar putea fi sã se facã numai afaceri pe termene
scurte pânã la 6 sau 12 luni. Un alt punct ar putea fi acela cã Directorul de
Relatii, în acord cu conducerea bãncii, decide sã caute numai afaceri
sigure (acestea însemnând ipoteci, depozite cash sau alte forme de
garantie).

Segmentul industriei:
Unele bãnci decid sã facã afaceri numai cu anumite segmente ale
industriei, cum ar fi industriile de bazã: constructii, alimentatie,
agriculturã, turism sau comert de bazã.
Motivul pentru aceasta constã în faptul cã industriile înfiintate de
mult în mod normal comportã un risc mai mic, cel putin pe termen scurt si
mediu, comparativ cu companiile de înaltã tehnicitate, care sunt supuse
unor schimbãri rapide si constante a tehnologiei cu consecinte ce rezidã în
produse deja demodate dupã o scurtã perioadã si care, de aceea, pot
deveni nefolositoare sau nevandabile, pe stoc, într-o perioadã scurtã de

110
timp. În mod alternativ ele pot deveni dependente de un grup de produse
noi care sã înlocuiascã produsele oferite în acest segment industrial
specific. În afarã de aceasta, riscurile pentru aceste firme de înaltã
tehnicitate sunt agravate pe deasupra prin costuri intensive pentru
cercetare si dezvoltare.

Mãrimea corespunzãtoare:
Un alt punct de diferentiere între acei clienti ce pot fi adusi pe piatã
si cei ignorati poate fi mãrimea companiei. Experienta a arãtat cã existã o
diferentã enormã în administrarea unei mari companii comparativ cu una
micã, datoritã faptului cã marile companii vor fi în mod normal într-o
pozitie mult mai stabilã pe termen scurt sau mediu, ele tinzând a fi mult
mai diversificate si a avea forte de contraechilibru contra lipsei de
comenzi în una din diviziile sale, acestea putând fi compensate prin
comenzi mari sau marje înalte de profit din alte sectoare ale întreprinderii.
Ele tind de asemenea sã aibã o bazã mai largã de clienti, astfel încât
pierderea unui client în mod normal sã însemne o problemã minorã pentru
o firmã mare decât ar însemna pierderea unui important client pentru o
firmã micã.
Experienta a arãtat cã este aproape imposibil a avea un amestec de
companii mici si mari sau corporatii conduse de un singur Director de
Relatii, deoarece, în primul rând profitul produsului va fi complet diferit si
în al doilea rând, cerintele monitorizate si cele de garantie vor fi total
diferite pentru aceste douã clase separate de riscuri.

Produsul legal de identificare al clientilor:


Dacã Directorul de Relatii defineste un anumit segment de clienti
care, de exemplu, poate fi puternic implicã operatiuni de import - export,
el va alege sã facã astfel încât acest tip de clienti promit un anumit fel de
operatiuni (afaceri), cum ar fi schimbul valutar, transfer monetar,
acreditive, obligatiuni contabile, obligatiuni emise de societãti de
asigurãri, garantii pentru export, finantãri printr-un sistem de
subventionare a exportului, factoring, preluarea riscului de tarã pentru
client, hedging-ul tranzactiilor valutare si finantare de proiecte. Se
întelege cã Directorul de Relatii decide sã aleagã acest tip de client,
profitul perspectivelor sale va fi total diferit de ceea ce s-ar fi putut astepta
dacã el ar fi ales clienti din segmentul agriculturii.

Gama de produse a bãncii:


Înaintea identificãrii mix-ului corespunzãtor clientilor este foarte
importantã capacitatea bãncii. Bineînteles cã nu are sens dacã Directorul
de Relatii decide sã aleagã clienti implicati în afaceri de import - export si
apoi sã afle cã banca nu are capacitatea de a servi necesitãtile clientilor
din acel segment predefinit. De aceea se pune problema: gama de servicii

111
- produse cu amãnuntul poate avea dificultãti în confruntarea cu afacerile
de import - export.
Pe de altã parte, un nivel înalt al sofisticãrii produselor nu înseamnã
neaparat cã sunteti capabili de a servi un anumit segment de clienti,
avantajul dumneavoastrã ar putea fi complexitatea structurii unui proiect
dificil de finantare al tranzactiei, întrucât un anumit segment de clienti
poate necesita un numãr mare de tranzactii de volum mic, pe care nu-l
puteti asigura din punct de vedere tehnic.
Cu toate acestea rãmâne totusi un tel pentru Directorul de Relatii de
a intra pe piata unui segment al industriei neexistent anterior, pentru a
construi o anumitã capacitate, o anumitã gamã de produse si Know - how
pentru acest segment special.
Toate aceste puncte mai sus mentionate au de-a face cu definirea
clientilor corespunzãtori pentru a putea stabili un plan de marketing
corespunzãtor. Este clar cã un Director de Relatii se aflã într-un segment
gresit si având astfel dificultãti în definirea conceptelor si produselor,
aceasta va duce la discutii cu Directorii de Produse pentru o eventualã
dezvoltare de noi produse.

c) Contractarea clientului potrivit:


Trebuie sã se diferentieze între contractarea relatiilor deja existente
si apelarea la potentiali clienti (relatii noi). Privitor la prima categorie
(relatii existente) expansiunea afacerilor curente nu va fi dependentã
numai de continuarea contractelor de afaceri, dar si de prezentarea noilor
idei firmelor care în mod obisnuit se bazeazã pe produse noi.
În cazul celei de-a doua categorii (construirea de noi relatii), în mod
normal, când se contracteazã un nou client posibil se va face o scurtã
prezentare a bãncii, vor fi prezentate 1-2 produse noi interesante, si se va
începe cu o discutie a cerintelor posibile ale clientului. Acestea pot
reprezenta baza pentru idei noi si de asemenea se pot obtine informatii de
la noi clienti potentiali despre ideile si conceptiile prezentate de alte bãnci.

d) Evaluarea:
Dupã contractarea clientului în special a unui nou client, Directorul
de Relatii va trebui sã facã o evaluare bazatã pe aspectele riscului,
aspectele operatiunii, precum si ale dorintei noului client de a face afaceri.
Acesta îl va conduce la discutarea sau evaluarea necesitãtii clientului
pentru a putea determina dacã banca are solutii si dacã nu, dacã poate
creea ceva folositor. Aceste solutii pot fi instrumente deja existente, puse
împreunã pentru a forma un produs de concept. Discutia poate conduce de
asemenea la întrebarea dacã orice informatie despre concurentã poate fi
folositoare, inclusiv informatia despre produsele concurente, care se
potrivesc propriilor produse ale bãncii.

112
e) Distribuirea riscului :
Distribuirea riscului înseamnã transformarea raportului bilantului
anual într-o evaluare standard de bancã, care faciliteazã apoi evaluarea
riscului unui client. Motivatia din spatele acestui concept este de a face
comparabile bilanturile diferitilor clienti, acestea vor servi în mod normal
ca bazã a unor analize comparative ale industriei, inclusiv problemele
legate de capitalul corespunzãtor, lichidate, eficienta companiei, etc.
Desigur, este totodatã punctul de plecare pentru oportunitãti în afaceri. De
exemplu analizând stocul existent sau conturile restante la încasãri ale
unui client, o bancã poate judeca eficienta managementului si în plus,
poate face sugestii în vederea îmbunãtãtirii lichiditãtii.
Pe de altã parte, propunerea unei bãnci pentru o mai bunã
administratie a nivelului stocurilor sau conturilor neîncasate poate
conduce la un mai mare grad al lichiditãtii în interiorul companiei, care la
rândul ei poate conduce la depozite de bancã, iar acestea la fonduri
crescute pentru bancã.

f) Analiza de credit:
Odatã ce ati transformat bilantul clientului într-o formã
standardizatã de evaluare proprie a bãncii, vor începe analize complete ale
riscurilor clientilor dumneavoastrã. Acestea se vor baza, printre alte
lucruri, pe structura bilantului, contul de profit si pierderi, performanta
prezentã si previzionatã, ca si discutarea diferitelor categorii de riscuri,
din care subliniez:
1. riscuri valutare - acestea ar putea implica plãtite în valutã care
sunt supuse fluctuatiilor schimburilor valutare comparativ cu
valuta pe care se bazeazã principalele categorii de costuri;
2. riscuri de marfã - acestea ar putea fi referitoare la pretul de
intrare al mãrfurilor de bazã în conexiune cu pretul de vânzare al
produsului final al clientului;
3. riscul de produs - acesta ar putea determina dezvoltarea rapidã a
produselor mai sofisticate oferite clientului dumneavoastrã;
4. riscuri financiare - acestea ar putea surveni în rata diferitã a
dobânzii care ar putea avea o influenta negativã asupra
rezultatului profitului si pierderii clientului dumneavoastrã;
5. riscul industriei - în cazul în care clientul dumneavoastrã
lucreazã într-o industrie maturã depinzând de riscul unei
tehnologii scãzute sau lucreazã într-un mediu ce se schimbã
rapid;
6. riscul competitiv - în cazul în care clientul beneficiazã de
economii de tarife având un cost scãzut al producãtorului cu alti
producãtori din acelasi segment al industriei sau în cazul în care
clientul este un producãtor marginal supravietuind în timp
datoritã unei cereri mai mari.

113
O discutie asupra tuturor acestor categorii va conduce la proiectii
privind situatia viitoare a companiei, iar aceasta va conduce la raportarea
riscului, rezultând o clasificare a riscului corespunzãtor gamei de riscuri a
bãncii.

g) Aplicarea unei linii de credit:


Bazat pe u raport complet al rezultatelor analizei de credit si la
clasificarea riscului rezultat, Directorul de Relatii împreunã cu constatãrile
evaluãrii întreprinderii respective va face o propunere pentru o posibilã
linie de credit pe baza riscului în care banca se angajeazã, la un pret
propus si o rambursare solicitatã a produselor vândute clientului.
Odatã ce banca a aprobat liniile de credit, Directorul de Relatii va
intra în discutii cu clientul. El va propune afaceri bazate pe aprobarea
creditului, inclusiv pentru produsele standard ale bãncii, precum si pentru
noile produse ale bãncii si solutionarea problemei pentru necesitãtile
discutate de client.

h)Cum sã creezi un nou produs


Produsele noi sunt dezvoltate în afara solutionãrii unei probleme
specifice a bãncii sau a clientului. Întotdeauna va fi o strânsã interactiune
între Directorul de Relatii si specialistii de produse care trateazã cu
problemele clientilor pe de o parte si cu necesitãtile bãncii pe de altã
parte.
Un produs nou nu trebuie sã fie neaparat ceva nou inovat. Adesea o
solutie veche putin întoarsã si cu putine adãugiri poate fi vândutã ca o
solutie nouã. În plus, ceva prezentat dintr-un unghi complet diferit si poate
fi exprimat în asa fel încât nu se poate recunoaste ca ceva vechi, poate fi
de asemenea vândut ca produs nou.

Reactia timpului
Elementele componente ale unui produs nou vor rãspunde în timp
necesitãtilor clientului.
Un exemplu tipic pentru aceasta a fost un produs care s-a oferit
astfel: garantii normale, cum ar fi obligatiunile contabile sau cele emise de
societãti de asigurare, au fost îmbunãtãtite printr-o metodã foarte simplã.
Banca a oferit clientului o perioadã de timp în care sã fie emisã
obligatiunea beneficiarului propus, chiar dacã s-a utilizat un format
standard sau dacã întregul text al unei astfel de garantii a fost fixat bãncii,
iar clientul a cerut anume acest serviciu. În acest caz este o anumitã taxã
cerutã pentru serviciul special cãtre client.

Vânzarea încrucisatã

114
Chiar dacã banca dumneavoastrã este “slabã” într-o directie, puteti
sã vã aflati în pozitia de a vinde gama dumneavoastrã de produse
clientului dumneavoastrã, dacã întocmiti un “pachet” pentru negocieri, în
care sã puneti alãturi si lanturile “puternice” care ar putea contrabalansa
pe cele slabe, iar acestea l-ar putea obliga pe clientul dumneavoastrã sã
trateze în aceste circumstante, în care în mod normal ar alege o altã bancã.
Acest tip de pachet, poate fi adesea întâlnit ca o ofertã de vânzare
încrucisatã care îl forteazã pe clientul dumneavoastrã sã facã afaceri
standard cu banca dumneavoastrã, dacã doreste sã aibã un produs
specializat.

Eficienta în crearea serviciilor


Încercati sã priviti serviciul dumneavoastrã de livrare a produsului si
veti vedea cât timp ia din momentul în care clientul va cere sã-i furnizati
un serviciu si pânã când i-l puneti la dispozitie. Adesea s-a întâmplat sã se
piardã mult timp, deoarece procesul de “livrare” al unui anumit produs nu
a fost organizat corect datoritã mecanismelor interne ale bãncii care
împiedicã sau întârzie predarea la timp a unui produs convenit, îl veti
putea vinde de asemenea si ca produs specializat. Este important sã puteti
indica o “pistã” în timp.

Structura costului
În timp, multe produse de bazã devin standard si de aceea vor fi
probabil dependente de pretul crescut al concurentei. Un produs, care
datoritã procesului automatizãrii poate fi vândut la un pret mai ieftin,
poate fi vândut ca produs nou numai dându-i un nou nume.

Servicii de încredere
Dacã puteti arãta în timp cã produsul dumneavoastrã nu este oferit
numai într-un mod eficient si cu costuri optime, dar si într-un mod demn
de încredere, aceasta înseamnã cã clientul nu trebuie sã verifice fiecare
pozitie din documentele trimise de dumneavoastrã dupã încheierea
tranzactiei, acest fapt îl puteti vinde ca un produs nou.

Solutia contractului
Exemplul evident pentru un produs nou reprezintã o combinare a
diferitelor produse, care împreunã formeazã un produs nou. Un exemplu
utilizat în trecut a fost un produs în care capitalul a fost indicat într-o
valutã, iar rata dobânzii trebuie plãtitã într-o altã valutã, în care rata
dobânzii era mai micã decât cea care trebuia plãtitã în respectiva valutã a
capitalului.
Solutia pentru aceastã problemã a fost un simplu împrumut care a
fost combinat cu o serie de contracte la termen (Forward). Aceasta a
însemnat ca la scadentã, clientului urma sã i se plãteascã suma capitalului

115
într-o valutã, care prin contractele interne ale bãncii a fost preschimbatã
într-o altã valutã, rambursându-se fondul initial al bãncii. Datoritã faptului
cã au fost utilizate contracte Forward, acesta a adus un avantaj din
diferentele ratelor dobânzii în cele douã valute, valuta în care trebuia
plãtitã dobânda putea fi subventionatã.
Dacã clientul ar privi mai îndeaproape aceastã tranzactie ar afla cã
este o simplã combinare între contractele Forward si un simplu împrumut.
Sigur, în acest caz, nu ar mai fi fost “emotionat” de acest produs, iar în al
doilea rând el ar fi cerut un pret mult mai bun decât cel ce i s-a oferit prin
aceastã solutie de contract.

Hârtii de valoare solicitate


Hârtii de valoare cerute si oferite pot fi sub diferite forme, cum ar fi:
ipotecile, depozitele cash, alocarea încasãrilor, gajarea inventarului, etc.
În functie de cadrul legislativ în care lucrati se poate constata adesea
cã gajarea unui împrumut poate fi costisitoare, dar pe de altã parte prin
gãsirea unor fisuri în cadrul legislativ veti putea avea tipuri de hârtii de
valoare similare oferind un avantaj de cost distinct clientului
dumneavoastrã, ceea ce v-ar plasa peste concurenta dumneavoastrã.
Trebuie sã se noteze cã avantajul de cost poate fi vãzut în faptul cã,
de exemplu, plata unei datorii sau taxa de timbru, etc., care este
obligatorie, poate fi întârziatã pentru un timp economisind cel putin costul
dobânzii la aceste cheltuieli pentru perioada în care s-a întârziat.
Rezumând, nu existã o retetã miraculoasã pentru dezvoltarea unui
nou produs. Existã totusi anumite elemente standard (de bazã) care pot fi
folosite pentru dezvoltarea unui produs nou. Având în minte aceste
concepte, care includ si persoane importante din banca dumneavoastrã,
veti afla cã puteti crea o serie de idei noi care vã vor ajuta când veti
discuta cu clientul dumneavoastrã si vor îmbogãti relatiile cu acesta.

i) Exemplu pentru dezvoltarea sau îmbunãtãtirea unui produs


Un mic exemplu a ceea ce trebuie fãcut în vederea îmbunãtãtirii unei
anumite situatii sau a avantajului ce poate fi obtinut este cel al
contractului unui client pentru administrarea lichiditãtilor.
Pe de o parte, acestea pot fi folosite pentru îmbunãtãtirea
lichiditãtilor clientului, si prin aceasta sã scadã costul sau sã creascã
venitul si pe de altã parte, pot de asemenea servi la îmbunãtãtirea pozitiei
lichiditãtii bãncii, fie prin reducerea activelor restante, fie prin cresterea
fondului de bazã prin depozite mãrite.

Solutii posibile:
a) Fiecare împrumt: 10% scutit de dobânda la depozit;
b) Transfer de bani: perioadã neîntreruptã pânã ce comenzile
clientului sunt îndeplinite;

116
c) Subliniati depozitele când vorbiti clientilor;
d) Penalizati descoperirile de cont (overdraft) prin rate înalte ale
dobânzii;
e) Încurajati clientul sã gestioneze
Active Pasive
Inventar (-) Plãti anticipate ale clientului (+)
Încasãri (-) Plãtibil în conturi (+)
Hârtii de valoare (-) Pasive din impozite (+)
Depozite bancare (-)
f) Sporirea actiunilor pentru client;
g) Emisiunea hârtiilor de valoare;
h) Cererea clientului de a detine depozite;
i) Cereti clientului sã emitã cecuri pentru a extinde timpul pânã la
platã;
j) Cereti clientului sã prezinte acceptãri (cambia) pe care puteti sã le
refinantati de la Banca Nationalã.

117
ANEXA NR. 1
SOCIETÃTI BANCARE AUTORIZATE
(la data de 18.09.1998)
I. Societãti bancare - persoane juridice române

Nr. Denumirea societãtii Sediul social Forma Natura Data


crt. bancare juridicã capitalului autorizãrii
1. Banca Comercialã Bucuresti, B-dul SA stat 12.11.1990
Românã Regina Elisabeta
2. Banca Românã de Bucuresti, Calea SA stat si privat 22.12.1990
Comert Exterior Victoriei, nr. 22- autohton
(Bancorex) 24, sect. 3
3. Banca Agricolã Bucuresti, Str. SA stat si privat 12.11.1990
Smârdan nr.3 autohton
4. Banca Românã pentru Bucuresti, Str. SA stat 01.12.1990
Dezvoltare Doamnei, nr. 4
5. Banca pentru Micã Bucuresti, Calea SA privat 05.07.1990
Industrie si Liberã Plevnei, nr. 46- autohton si
Initiativã (MINDBANK) 48, sect. 1 strãin
6. Banca de Credit Bucuresti, Str. SA privat 01.11.1990
Cooperatist Ion Ghica nr. 13, autohton
(BANKCOOP) Sect. 3
7. Banca Comercialã “Ion Bucuresti, Str. SA privat 14.03.1991
Tiriac” Doamnei, nr. 12 autohton si
strãin
8. BANCPOST Bucuresti, B-dul SA stat 26.11.1991
Libertãtii, nr. 34
9. Banca de Export-Import Bucuresti, Spaiul SA stat 20.03.1992
a României Independentei,
(EXINBANK) nr. 15
10. Banca Româneascã Bucuresti, B-dul SA privat 14.09.1993
Unirii, nr. 35, autohton si
bl. A3 strãin
11. Banca de Credit Bucuresti, Str. SA stat si privat 10.12.1993
Industrial si Comercial Doamnei, nr. 17- autohton si
19, sect. 3 strãin
12. Banca Transilvania Cluj Napoca, B- SA privat 28.01.1994
dul Eroilor, nr. 36 autohton si
strãin
13. Banca de Credit si Târgu Mures, SA stat si privat 02.03.1994
Dezvoltare PiataTrandafirilor autohton
(ROMEXTERRA) nr. 21
14. Banca Internationalã a Bucuresti, Piata SA stat si privat 02.03.1994
Religiilor Unirii, nr. 27 autohton si
strãin
15. Banca Turco-Românã Bucuresti, Str. SA stat si privat 02.03.1994

118
Ion Câmpineanu, strãin
nr. 15
16. Banca Bucuresti Bucuresti, Piata SA privat strãin 02.03.1994
Gh. Cantacuzino,
nr. 6, sect. 2
17. Banca Columna Bucuresti, B-dul SA privat 21.10.1994
Primãverii, nr.29 autohton si
strãin
18. Banca de Credit PATER Bucuresti, B-dul SA privat 14.04.1995
Carol I, nr. 44-46 autohton si
strãin
19. ABN AMRO Bank Bucuresti, B-dul SA privat strãin 15.06.1995
(România) Expozitiei, nr. 2,
WTCB unit 2.23
20. Banca Comercialã Bucuresti,B-dul SA privat 14.12.1995
ROBANK Unirii, nr. 59, autohton si
sect. 3 strãin
21. Banca Comercialã Bucuresti, Str. SA privat 05.02.1997
“Albina” Stavropoleos,nr.8 autohton si
strãin
22. Citibank România Bucuresti, B-dul SA privat strãin 21.06.1997
Iancu de
Hunedoara, nr.8
23. Banca Comercialã West Arad, str. SA privat 21.06.1997
Bank Evolutiei, nr. 88 autohton si
strãin
24. International Bucuresti, Str. SA privat strãin 19.07.1997
Commercial Black Sea Mihai Eminescu,
Bank (România) nr. 82-88, sect.2
25. Banca Comercialã Brasov, str. SA privat 11.09.1997
ASTRA Turnului, nr. 5 autohton
26. Banca Comercialã Bucuresti, Str. SA privat 22.11.1997
“UNIREA” Johann Strauss, autohton
nr. 1, sect. 1
27. Banca Românã pentru Bucuresti, Str. SA privat 22.11.1997
Relansare Economicã - Cpt.Al. autohton
LIBRA BANK serbãnescu,nr. 50
28. Banca Daewoo Bucuresti, City SA privat 09.01.1998
(România) Business Center, autohton si
Str. Nerva Traian strãin
29. Raiffeisenbank Bucuresti, B-dul SA privat strãin 09.01.1998
(România) Unirii nr. 74
30. DEMIRBANK Bucuresti, B-dul SA privat 20.06.1998
(România) Natiunilor Unite autohton si
nr. 1, Bl. 108A strãin
31. Casa de Economii si Bucuresti, Calea SA stat
Consemnatiuni*) Victoriei, nr. 13-
15
**)
32. Banca “Dacia Felix” Cluj-Napoca, SA
Strada
Memorandumului

119
Nr. 28
33. CREDITBANK**) Bucuresti, Str. SA
Corbeni, nr. 30

SOCIETÃTI BANCARE AUTORIZATE


(la data de 18.09.1998)
II. Sucursale ale bãncilor strãine

Nr. Denumirea societãtii Sediul social Forma Data


Crt. bancare juridicã autorizãrii
1. Frankfurt Bukarest Bucuresti, B-dul Carol I, Sucursalã 27.12.1998
Bank nr. 34-36, sect.2
2. Societe Generale Bucuresti, str. Ion Câmpineanu Sucursalã 08.02..1980
nr.111 sect.1
3. MIRS Romanian Bank Bucuresti, B-dul Unirii nr. 66, Sucursalã 06.06.1987
bl.K3, sect. 3
4. Banca Franco-Românã Bucuresti, Piata Aviatorilor Sucursalã 16.07.1990
nr. 3-5, sect. 1
5. Chase Manhatan Bank Bucuresti, str. Vasile Lascãr Sucursalã 23.07.1992
nr. 42-44, sect. 2
6. Banca Anglo-Românã Bucuresti, B-dul D. Cantemir Sucursalã 21.12.1993
nr. 1, et. 3, sect. 4
7. ING Banc NV Bucuresti, sos. Kisseleff Sucursalã 22.06.1994
nr. 11-13, sect. 1
8. Banca Nationalã a Bucuresti, Splaiul Uniri nr.4, Sucursalã 27.02.1997
Greciei bl. 3, sect.4
9. Banca Italo-Romena Bucuresti, Bd. Carol I, Sucursalã 01.11.1997
nr. 34-36, sect. 2

*) Reorganizatã ca societate bancarã pe actiuni prin Legea nr. 66/1997 publicatã


în M.O. nr. 140/05.07.1997
**) Procedurã în desfãsurare conform Legii nr. 64/1995 privind procedura
reorganizãrii si lichidãrii judiciare
Sursa: BNR - Directia Generalã de Autorizare si Supraveghere
Prudentialã a Societãtilor Bancare

120
ANEXA NR. 2
CONTRACT DE CREDITE PE TERMEN SCURT
Nr. ___________ din __________
încheiat azi, ___________
Între Banca Comercialã Românã, societate pe actiuni, sucursala
(filiala, agentia) _______________________ cu sediul în _____________
str. _________________ nr. ___ Judetul ____________ denumitã în
prezentul contract BANCA, reprezentatã prin _________________ în
calitate de ___________ pe de o parte si _______________ regie
autonomã, societate comercialã, societate mixtã, cu sediul în
___________ str. __________________ nr.___ Judetul ___________
denumitã în prezentul contract ÎMPRUMUTAT _________ reprezentatã
prin ____________________ în calitate de _____________ si
________________ în calitate de ______________ a intervenit prezentul
contract:
1. Banca acordã Împrumutatului un credit în sumã de ______
(____________) lei/valutã, pe termen de _________ (zile, luni) care va fi
utilizat pentru:
_______________________________________________________
___________________________________________________________
________________________________________________________
2. Creditul se acordã astfel:
- integral, la data de ____________________
- esalonat, la data de s în sumele mentionate în graficul anexã la
contract;
- esalonat, pe mãsura constituirii stocurilor si a efectuãrii
cheltuielilor creditabile, prin achitarea directã a documentelor de platã.
Creditul se acordã prin conturile:
______________________________________________________

3. Împrumutatul se obligã:
- sã restituie bãncii creditul primit si sã plãteascã comisioanele în
termenele si în sumele de mai jos:
Rate de rambursat
Rate scadente anul luna ziua
_____________________ __________________
___________________ lei __________________
___________________ lei __________________
___________________ lei __________________
Creditul se acordã cu o dobândã de ____ % pe an, calculatã si
încasatã de bancã lunar/trimestrial.
121
ANEXA NR. 3

Banca Comercialã Românã


Precizãri
În legãturã cu modul de stabilire a performantei financiare si
încadrarea agentilor economici împrumutati în categoriile A...E
A. Clasificarea preliminarã se va stabili în functie de punctajul
(scoring) obtinut la analiza criteriilor, astfel:

Nr. Indicatorul Formula de Rezultatul Numãrul de


Crt. calcul puncte
obtinut
1. Lichiditatea Lp 
Apts
100 Lp80% -2
patrimonialã Ppts 81Lp100% -1
101p120% 1
121p140% 2
141p160% 3
Lp161% 4
2. Solvabilitatea S
Cp
100 S30% 0
Tp 31S40% 1
41S50% 2
51S60% 3
61S70% 4
71S80% 5
6
S81%
3. Rentabilitatea P Rep5 0
Re p  100
capitalurilor Cp 5,1Rep10% 3
proprii 10,1Rep30% 4
(rentabilitatea Rep30% 2
financiarã)
4. Rotatia activelor CAr Rac5 1
Rac 
circulante Ac 5,1Rac10 2
Rac10,1% 4
5. Dependenta de At50,1% De51,1% 4
pietele de Ai50,1%
aprovizionare si De50,1% 3
desfacere At50,1%
Dt50,1% 2
Ai 50,1%
1
Dt50,1%
6. Garantii Depozite în lei/valutã 4
gajate

122
Gajuri ipoteci si alte 3
garantii reale
Bunuri achizitionate din 2
credite si gajate
Cesionarea createlor 1
si/sau gaj general
Total punctaj
interm.
Unde:
Lp = Lichiditatea patrimonialã (imediatã, relativã)
Apts. = Active patrimoniale care se pot transforma rapid în
lichiditãti si se determinã prin deducerea din total active circulante (rândul
37 din situatia patrimoniului cod 02), pierderilor (rândul 61 din situatia
patrimoniului cod 02), precum si a productiei în curs de fabricatie si
semifabricatelor fãrã posibilitãti de valorificare, produse finite fãrã
desfacere siguratã, clienti refuzati la platã sau clienti incerti.
Ppts. = Pasive patrimoniale cu conditii de platã (rambursare pe
termen scurt si se determinã prin însumarea obligatiilor (rd.72\rd.73\rd.74
din situatia patrimoniului cod 02 cu creditele bancare si împrumuturi
(rd.71 din situatia patrimoniului cod 02).
S. = Solvabilitate
C.p. = Capitaluri proprii (rd. 67 din situatia patrimoniului)
T.p. = Total pasiv (rd. 80 din situatia patrimoniului cod02)
R.c.p. = Rentabilitatea capitalurilor proprii (financiarã)
P = Profit înainte de plata impozitului pe profit
R.a.c. = Rotatia activelor circulante
C.A.r. = Cifra de afaceri realizatã (pe lunã, trimestru, semestru,
sau un an în functie de perioada cuprinsã în analizã)
A.c. = Active circulante (rd. 37 din situatia patrimoniului cod
02)
A.t. = Aprovizionãri din tarã în raport cu total aprovizionãri
A.i. = Aprovizionãri din import în raport cu total aprovizionãri
D.t. = Desfaceri în tarã în raport cu total desfaceri
D.i. = Desfaceri la export în raport cu total desfaceri

B. Analiza criteriilor necuantificabile dupã cum urmeazã:


0 1 2
1 Calitatea organizãrii Se va trata explicit, detaliat, - bunã
aprecierile inspectorului cu - medie
privire la organizarea - slabã
activitãtii unitãtii
economice (fluxuri
tehnologice, capacitãti de
adaptare la modificãrile
structurale, utilizarea bazei
materiale)
2 Sectorul în care îsi Analiza se va axa pe - perspectivã bunã a

123
desfãsoarã activitatea comentariul asupra dezvoltãrii sectorului
conceptului de “iatã - perspectivã slabã
profitabilã” în care îsi dezvoltãrii sectorului
desfãsoarã activitatea - sector de activitate
agentul economic neviabil
3 Pozitia unitãtii în ramurã Din analizã va rezulta - capacitate mare de
si subramurã gradul în care unitatea este influentã a pietei
cunoscutã si sectorul sãu de - capacitate medie de
activitate având un cuvânt influentã a pietei
de spus în ceea ce priveste - capacitate redusã de
preturile, concurenta, etc. influentã a pietei
4 Calitatea conducerii Se va explica si justifica - foarte bunã
calitatea profesionalã a - bunã
managerilor respectiv: - satisfãcãtoare
- cunostinte tehnice de
specialitate
- organizarea productie si a
muncii experienta
managerialã
- relatii cu furnizorii si
beneficiarii, etc.

5 Perspectiva unitãtii Se vor prezenta programele - activitate viabilã


(programul de actiune de restructurare si - activitate cu slabe
privind reducerea riscului retehnologizare aplicate, perspective
în creditare) cele în curs de aplicare,
precum si cele care urmeazã
a fi aplicate

C. Performanta economico-fiananciarã finalã a


împrumutului rezultã în urma coroborãrii criteriilor intermediare, de
punctaj, cu criteriile de analizã necuantificabile (neutre) se va înscrie
în tabelul de mai jos:

A B C D E

Directorul unitãtii bancare seful serviciului creditare

Inspector,

124
ANEXA NR. 4
Formular de provizioane
1. Sucursalã
2. Filialã
3. Agentie
4.Inspector
5. Beneficiarul
împrumutului/Departamentul/Ministerul
6. Date privind clientul 31 dec. 31 dec. data raportãrii
1992 1993
a) Total activ, din care:
- active circulante, din acestea
- materiale
- produse finite si mãrfuri
- productie neterminatã
- produse, lucrãri si servicii fracturate
- disponibilitãti bãnesti
b) Capital propriu, din care:
- capital social vãrsat
c) Datorii total, din care:
- pe termen scurt
- pe termen mediu
- pe termen lung
d) Profit brut/pierdere
e) Lichiditate patrimonialã
f) Solvabilitate
g) Rentabilitatea capitalului propriu

7. Modul de creditare Plafonul Angajament Scadente ale


actual e la data creditelor
raportãrii Suma/Data
a) Credite în lei, din care:
- credite pe termen scurt, din care:
- credit de trezorerie
- credit prin contul .........
- credit pe termen mediu
- credit pe termen lung
- credite restante, din care:
- pânã la 7 zile
- între 7-30 zile
- peste 30 zile
b) Credite în valutã (transformate în lei
la cursul zilei)

125
8. Garantii bancare, cu care se diminueazã expunerea totalã conform
pct. 13 din norme.
9. Dobânzi restante:
- pânã la 7 zile
- între 7-30 zile
- peste 30 zile
Notã:
Termenul de 7, 30 sau peste 30 de zile se va socoti de la data
înregistrãrii dobânzilor restante.
10. Situatia si perspectivele de evolutie a riscului (descriere succintã
a unui plan de reducere a riscului).
11. Concluzii:
- performanta financiarã a împrumutatului, rezultatã din analiza
criteriilor preliminare si a celor necuantificabile, conform anexei nr. 1: A,
B,C,D,E.
- provizioane propuse a se constitui:
Total credite, Credite Garantii Garantii Garantii Expunere Coeficient Nivel de
din care angajate la colaterale colaterale, colaterale netã de aprovizionare
data guvernamentale depozite non cash provizioane
respectivã si de la alte angajate
(expunere bãnci Banca
brutã lei) Comercialã
Românã
standard 0
în observatie 0,05
substandard 0,2
îndoielnic 0,5
pierdere 1

Director sef serviciu credite

Inspector

Avizul Bãncii Comerciale Române


 Performanta economico-financiarã a
împrumutatului
 Calitatea rezultatelor
 Provizioane calculate (mil. lei)

126
BIBLIOGRAFIE

127
1. *** Statutul Bãncii Comerciale Române.
2. *** Legea nr. 58/1999 privind activitatea bancarã în
România.
3. *** Ordonanta nr. 19 din iunie 1994 privind evaluarea
riscului creditelor ti determinarea provizioanelor
specifice de risc.
4. *** Norme metodologice privind activitatea de creditare,
nr. 1/1998.
5. Basno, N. Dardac, C-tin Floricel - Moneda. Credit si bãnci, Ed.
Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1994, Ghid
practic.
6. Ion Paul Bran - Relatiile financiar-bancare ale societãtilor comerciale,
Editor Tribuna Economicã, 1994, Ghid practic.
7. Mãrgulescu Dumitru, Robu Vasile - Diagnostic economico-financiar.
Concepte. Tehnici. Metode. Ed. Romcart, Bucuresti,
1994.
8. Note de curs: - Monedã si credit.
- Analiza microeconomicã.
9. Nicolae Horoantã - Noutãti ale procesului de creditare.
- Tribuna economicã.
10. Lyle Sussman - Yes, you can. Seminars by Sam Deep Publishing
House, reading Massachutes, 1994.
11. Austrian Bankers Club, 1993, traducere.
12. Revista B.C.R. - Câteva cuvinte despre bãnci.
13. Antoniu & Co. - Finantarea întreprinderilor, Ed. Didacticã si
Pedagogicã, Bucuresti, 1993.
14. Ion Stancu - Gestiunea financiarã, Ed. Economicã, 1994.
15. Boldnar, L. Pãtrãscoiu, L. Roxin - Finante. Monedã, Bucuresti, 1994.
16. Ministerul Finantelor - Sistemul contabil al agentilor economici, Ed.
Economicã, Bucuresti, 1994.
17. Chiritã R. - Banca - partener ideal în afaceri, Tribuna Economicã,
nr. 25/1991
18. Dedu V. - Management bancar, Ed. Sildan ‘94, 1997.
19. Ungureanu P. - Control bancar, curs, 1997 .

128
20. Rosca T. - Monedã si credit, Casa de Editurã Sarmis, Cluj-Napoca,
1997.
- Agentul economic si creditul, Tribuna Economicã,
nr. 35/1992.
21. Ionescu Lucian – Economia si rolul bãncilor, Editura Economics.

129