Sunteți pe pagina 1din 175

PLANUL LUCRÃRII

CAPITOLUL 1 ....................................................... 1
PREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC ................ 1
1.1 EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC ÎN
PERIOADA MODERNÃ .................................................. 1
1.2 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN PERIOADA 1947-
1989 .......................................................................... 4
1.3 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC DUPÃ 1990 ............. 6
CAPITOLUL 2 ....................................................... 9
GENERALITÃTI PRIVIND BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A. 9
2.1. LOCUL SI ROLUL B.C.R. S.A. ÎN CADRUL SISTEMULUI
BANCAR ROMÂNESC ................................................... 9
2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICÃ A B.C.R. S.A. ........ 12
2.3 PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE ALE BÃNCII
COMERCIALE ROMÂNE S.A. ........................................ 17
CAPITOLUL 3 ..................................................... 22
CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI DE CÃTRE B.C.R. S.A.
............................................................................................ 22
3.1. POLITICA GENERALÃ DE CREDITE ........................ 22
3.2. PRINCIPII GENERALE SI CONDITII DE CREDITARE . .24
3.3.CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE BANCA
COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A. ....................................... 28
3.4. GARANTAREA CREDITELOR .................................. 34
3.5. ANALIZA CREDITELOR ......................................... 40
3.6. APROBAREA CREDITELOR .................................... 50
- COMITETUL DIRECTOR AL SUCURSALEI _ _ _ _ _ 300
MIL. LEI ................................................................................ 52
3.7. ACORDAREA CREDITELOR ................................... 52
3.8. RAMBURSAREA ŞI RESCADENŢAREA CREDITELOR 56
3.9. EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI CREDITELOR ŞI
CONSTITUIREA PROVIZOANELOR SPECIFICE DE RISC ...58
3.10. ASPECTE PRIVIND CONTROLUL BANCAR ASUPRA
ACTIVITĂŢII DE CREDITARE ........................................ 65
CAPITOLUL 4 ..................................................... 78
METODOLOGIA DE CREDITARE A SOCIETÃTILOR
COMERCIALE (ANALIZA EFECTUATÃ PE BAZA DATELOR S.C.
PRESIDENT S.R.L. SIBIU) ..................................................... 78
4.1. ANALIZA MANAGERIALÃ A S.C. PRESIDENT S.R.L.
SIBIU ........................................................................ 78
4.2 ANALIZA FINANCIARÃ A S.C. PRESIDENT SRL ....... 80
4.2.1. ANALIZA INTERNÃ A S.C. PRESIDENT SRL ............................ 80
4.2.1.1. BILANT ACTIV S.C. PRESIDENT SRL ............................................................. 80
4.2.1.2 BILANT PASIV S.C. PRESIDENT SRL .............................................................. 81
4.2.1.3. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI A SC PRESIDENT SRL ............................... 83
CLIENTUL: PRESIDENT.SRL ................................................. 84
MII LEI .................................................................................. 84
DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT ..................................... 84
PERIOADA ............................................................................ 84
PERIOADA ............................................................................ 84
PERIOADA ............................................................................ 84
ANALIZA DE STRUCTURÃ .................................................... 84
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI ......................................... 84
P1 ........................................................................................ 84
P2 ........................................................................................ 84
P3 ........................................................................................ 84
31-12-96 .............................................................................. 84
31-12-97 .............................................................................. 84
28-02-98 .............................................................................. 84
31-12-96 .............................................................................. 84
31-12-97 .............................................................................. 84
28-02-98 .............................................................................. 84
VÂNZÃRI DE MÃRFURI ......................................................... 84
3299018 .............................................................................. 84
9830174 .............................................................................. 84
843953 ................................................................................ 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-COSTUL MÃRFURILOR VÂNDUTE ....................................... 84
2993444 .............................................................................. 84
8700218 .............................................................................. 84
744071 ................................................................................ 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
1.MARJA COMERCIALÃ ......................................................... 84
305574 ................................................................................ 84
1129956 .............................................................................. 84
99882 .................................................................................. 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
+PRODUCTIA VÂNDUTÃ ...................................................... 84
0.......................................................................................... 84
0.......................................................................................... 84
0.......................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
2.CIFRA DE AFACERI ........................................................... 84
3299018 .............................................................................. 84
9830174 .............................................................................. 84
843953 ................................................................................ 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
+/-PRODUCTIA STOCATÃ .................................................... 84
0.......................................................................................... 84
0.......................................................................................... 84
0.......................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
+PRODUCTIA IMOBILIZATÃ ................................................. 84
0.......................................................................................... 84
0.......................................................................................... 84

2
0.......................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
3.PRODUCTIA EXERCITIULUI ............................................... 84
0.......................................................................................... 84
0.......................................................................................... 84
0.......................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
3.*PRODUCTIA EXERCITIULUI+VÂNZÃRI DE MÃRFURI ....... 84
3299018 .............................................................................. 84
9830174 .............................................................................. 84
843953 ................................................................................ 84
100.00 ................................................................................. 84
100.00 ................................................................................. 84
100.00 ................................................................................. 84
-CHELT.CU MAT.PRIME,MATERIALE,COMB.ENERGIE ........... 84
47762 .................................................................................. 84
152869 ................................................................................ 84
8378 .................................................................................... 84
1.45 ..................................................................................... 84
1.56 ..................................................................................... 84
0.99 ..................................................................................... 84
-LUCRÃRI SI SERVICII EXECUTATE DE TERTI ....................... 84
55567 .................................................................................. 84
211470 ................................................................................ 84
10470 .................................................................................. 84
1.68 ..................................................................................... 84
2.15 ..................................................................................... 84
1.24 ..................................................................................... 84
4.MARJA INDUSTRIALÃ ........................................................ 84
-103329 ............................................................................... 84
-264339 ............................................................................... 84
-18848 ................................................................................. 84
(3.13) ................................................................................... 84
(3.71) ................................................................................... 84
(2.23) ................................................................................... 84
5.VALOAREA ADÃUGATÃ ..................................................... 84
202245 ................................................................................ 84
765617 ................................................................................ 84
81034 .................................................................................. 84
6.13 ..................................................................................... 84
7.79 ..................................................................................... 84
9.60 ..................................................................................... 84
+SUBVENTII DIN EXPLOATARE ........................................... 84
0.......................................................................................... 84
0.......................................................................................... 84
0.......................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-........................................................................................... 84
-IMPOZITE SI VÃRSÃMINTE ASIMILATE ................................ 84
1063 .................................................................................... 84
11453 .................................................................................. 84

3
111 ...................................................................................... 84
0.03 ..................................................................................... 84
0.12 ..................................................................................... 84
0.01 ..................................................................................... 84
-CHELTUIELI CU PERSONALUL ............................................. 84
17725 .................................................................................. 84
74396 .................................................................................. 84
5558 .................................................................................... 84
0.54 ..................................................................................... 84
0.76 ..................................................................................... 84
0.66 ..................................................................................... 84
6.EXCEDENT(INSUFICIENTÃ)BRUT DIN EXPLOATARE ......... 84
183457 ................................................................................ 84
679768 ................................................................................ 84
75365 .................................................................................. 84
5.56 ..................................................................................... 84
6.92 ..................................................................................... 84
8.93 ..................................................................................... 84
+ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE .................................... 84
42 ........................................................................................ 84
385 ...................................................................................... 84
1.......................................................................................... 84
0.00 ..................................................................................... 84
0.00 ..................................................................................... 84
0.00 ..................................................................................... 84
-ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE .................................... 85
6.......................................................................................... 85
88 ........................................................................................ 85
3.......................................................................................... 85
0.00 ..................................................................................... 85
0.00 ..................................................................................... 85
0.00 ..................................................................................... 85
+/-AMORTIZ.SI PROVIZ.DIN EXPLOATARE .......................... 85
-11603 ................................................................................. 85
-43597 ................................................................................. 85
-3584 ................................................................................... 85
(0.35) ................................................................................... 85
(0.44) ................................................................................... 85
(0.42) ................................................................................... 85
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL ..................................... 85
3299060 .............................................................................. 85
9830559 .............................................................................. 85
843954 ................................................................................ 85
100.00 ................................................................................. 85
100.00 ................................................................................. 85
100.00 ................................................................................. 85
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL ................................. 85
3127170 .............................................................................. 85
9194091 .............................................................................. 85
772175 ................................................................................ 85
94.79 ................................................................................... 85
93.53 ................................................................................... 85
91.50 ................................................................................... 85
7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE ....................................... 85
171890 ................................................................................ 85
636468 ................................................................................ 85

4
71779 .................................................................................. 85
5.21 ..................................................................................... 85
6.47 ..................................................................................... 85
8.51 ..................................................................................... 85
+VENITURI FINANCIARE ...................................................... 85
5980 .................................................................................... 85
17457 .................................................................................. 85
3248 .................................................................................... 85
0.18 ..................................................................................... 85
0.18 ..................................................................................... 85
0.38 ..................................................................................... 85
-CHELTUIELI FINANCIARE,DIN CARE: .................................. 85
16144 .................................................................................. 85
43187 .................................................................................. 85
25405 .................................................................................. 85
0.49 ..................................................................................... 85
0.44 ..................................................................................... 85
3.01 ..................................................................................... 85
-CHELTUIELI CU DOBÂNZI ................................................. 85
14589 .................................................................................. 85
1164 .................................................................................... 85
1164 .................................................................................... 85
0.44 ..................................................................................... 85
0.01 ..................................................................................... 85
0.14 ..................................................................................... 85
8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR ............................................ 85
-10134 ................................................................................. 85
-25730 ................................................................................. 85
-22157 ................................................................................. 85
(0.31) ................................................................................... 85
(0.26) ................................................................................... 85
(2.63) ................................................................................... 85
+/-AMORTIZÃRI SI PROVIZIOANE FINANCIARE ................... 85
0.......................................................................................... 85
0.......................................................................................... 85
0.......................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
VENITURI FINANCIARE-TOTAL ............................................. 85
5980 .................................................................................... 85
17457 .................................................................................. 85
3248 .................................................................................... 85
0.18 ..................................................................................... 85
0.18 ..................................................................................... 85
0.38 ..................................................................................... 85
CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL .......................................... 85
16114 .................................................................................. 85
43187 .................................................................................. 85
25405 .................................................................................. 85
0.49 ..................................................................................... 85
0.44 ..................................................................................... 85
3.01 ..................................................................................... 85
9.REZULTATUL FINANCIAR .................................................. 85
-10134 ................................................................................. 85
-25730 ................................................................................. 85

5
-22157 ................................................................................. 85
(0.31) ................................................................................... 85
(0.26) ................................................................................... 85
(2.63) ................................................................................... 85
10.EXCEDENT BRUT CURENT(6+8) .................................... 85
173323 ................................................................................ 85
654038 ................................................................................ 85
53208 .................................................................................. 85
5.25 ..................................................................................... 85
6.65 ..................................................................................... 85
6.30 ..................................................................................... 85
11.REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(7+9) .............. 85
161756 ................................................................................ 85
610738 ................................................................................ 85
49622 .................................................................................. 85
4.90 ..................................................................................... 85
6.21 ..................................................................................... 85
5.88 ..................................................................................... 85
VENITURI EXCEPTIONALE .................................................... 85
1020 .................................................................................... 85
12319 .................................................................................. 85
0.......................................................................................... 85
0.03 ..................................................................................... 85
0.13 ..................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
-CHELTUIELI EXCEPTIONALE ............................................... 85
1380 .................................................................................... 85
3979 .................................................................................... 85
0.......................................................................................... 85
0.04 ..................................................................................... 85
0.04 ..................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
12.EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL ..................................... 85
-360 ..................................................................................... 85
8340 .................................................................................... 85
0.......................................................................................... 85
(0.01) ................................................................................... 85
0.08 ..................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
+/-AMORTIZÃRI SI PROVIZIOANE EXCEPTIONALE .............. 85
0.......................................................................................... 85
0.......................................................................................... 85
0.......................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
VENITURI EXCEPTIONALE-TOTAL ........................................ 85
1020 .................................................................................... 85
12319 .................................................................................. 85
0.......................................................................................... 85
0.03 ..................................................................................... 85
0.13 ..................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
CHELTUIELI EXCEPTIONALE-TOTAL ..................................... 85
1380 .................................................................................... 85
3979 .................................................................................... 85

6
0.......................................................................................... 85
0.04 ..................................................................................... 85
0.04 ..................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
13.REZULTATUL EXCEPTIONAL ........................................... 85
-360 ..................................................................................... 85
8340 .................................................................................... 85
0.......................................................................................... 85
(0.01) ................................................................................... 85
0.08 ..................................................................................... 85
-........................................................................................... 85
14.EXCEDENT BRUT-TOTAL-(10+12) .................................. 85
172963 ................................................................................ 85
662378 ................................................................................ 85
53208 .................................................................................. 85
5.24 ..................................................................................... 85
6.74 ..................................................................................... 85
6.30 ..................................................................................... 85
15.REZ.ÎNAINTEA DOB.SI ÎMP.DE PROFIT(11+13+DOB.) ... 86
175985 ................................................................................ 86
620242 ................................................................................ 86
50786 .................................................................................. 86
5.33 ..................................................................................... 86
6.31 ..................................................................................... 86
6.02 ..................................................................................... 86
VENITURI TOTALE ................................................................ 86
3306060 .............................................................................. 86
9860335 .............................................................................. 86
847202 ................................................................................ 86
100.21 ................................................................................. 86
100.31 ................................................................................. 86
100.38 ................................................................................. 86
CHELTUIELI TOTALE ............................................................ 86
3144664 .............................................................................. 86
9421257 .............................................................................. 86
797580 ................................................................................ 86
95.32 ................................................................................... 86
94.01 ................................................................................... 86
94.51 ................................................................................... 86
16.REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI(11+13) ............... 86
161396 ................................................................................ 86
619078 ................................................................................ 86
49622 .................................................................................. 86
4.89 ..................................................................................... 86
6.30 ..................................................................................... 86
5.88 ..................................................................................... 86
-IMPOZIT PE PROFIT ............................................................ 86
49973 .................................................................................. 86
169511 ................................................................................ 86
16576 .................................................................................. 86
1.51 ..................................................................................... 86
1.72 ..................................................................................... 86
1.96 ..................................................................................... 86
17.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI ............................... 86
111423 ................................................................................ 86
449567 ................................................................................ 86

7
33046 .................................................................................. 86
3.38 ..................................................................................... 86
4.57 ..................................................................................... 86
3.92 ..................................................................................... 86
18.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE ............................... 86
122974 ................................................................................ 86
489717 ................................................................................ 86
366630 ................................................................................ 86
3.73 ..................................................................................... 86
4.98 ..................................................................................... 86
4.34 ..................................................................................... 86
19.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE NETÃ ..................... 86
72553 .................................................................................. 86
489717 ................................................................................ 86
-13791 ................................................................................. 86
2.20 ..................................................................................... 86
4.98 ..................................................................................... 86
(1.63) ................................................................................... 86
4.2.1.4. ANALIZA INDICATORILOR A SC PRESIDENT SRL ......................................... 87
CLIENTUL: PRESIDENT.SRL ................................................. 88
MII LEI .................................................................................. 88
DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT ..................................... 88
PERIOADA ............................................................................ 88
PERIOADA ............................................................................ 88
PERIOADA ............................................................................ 88
PERIOADA ............................................................................ 88
PERIOADA ............................................................................ 88
PERIOADA ............................................................................ 88
P1 ........................................................................................ 88
P2 ........................................................................................ 88
P3 ........................................................................................ 88
P1 ........................................................................................ 88
P2 ........................................................................................ 88
P3 ........................................................................................ 88
31-12-96 .............................................................................. 88
31-12-97 .............................................................................. 88
28-02-98 .............................................................................. 88
31-12-96 .............................................................................. 88
31-12-97 .............................................................................. 88
28-02- .................................................................................. 88
98 ........................................................................................ 88
C.ANALIZA ........................................................................... 88
C.1.INDICATORI DE PERFORMANTÃ .................................... 88
C.1.1.VALOAREA ADÃUGATÃ .............................................. 88
.RATA VALORII ADÃUGATE(AFERENTÃ CIFREI DE AFACERI)-
%......................................................................................... 88
6.13 ..................................................................................... 88
7.79 ..................................................................................... 88
9.60 ..................................................................................... 88
.RATA VAL.ADÃUGATE(AFERENTÃ VÂNZ.DE MF.
+PROD.EXERCITIULUI)-% ................................................... 88
6.13 ..................................................................................... 88
7.79 ..................................................................................... 88
9.60 ..................................................................................... 88
D.1.2.COMPOZITIA SI REPARTITIA VAL.ADÃUGATE ............ 88
202245 ................................................................................ 88
765617 ................................................................................ 88
8
81034 .................................................................................. 88
100.00 ................................................................................. 88
100.00 ................................................................................. 88
100.00 ................................................................................. 88
1.CHELTUIELI CU PERSONALUL ........................................... 88
17725 .................................................................................. 88
74396 .................................................................................. 88
5558 .................................................................................... 88
8.76 ..................................................................................... 88
9.72 ..................................................................................... 88
6.86 ..................................................................................... 88
2.CHELTUIELI FINANCIARE .................................................. 88
16114 .................................................................................. 88
43187 .................................................................................. 88
25405 .................................................................................. 88
7.97 ..................................................................................... 88
5.64 ..................................................................................... 88
31.35 ................................................................................... 88
3.IMPOZITE TAXE SI VÃRSÃMINTE ASIMILATE+IMPOZIT PE
PROFIT ................................................................................. 88
51036 .................................................................................. 88
180964 ................................................................................ 88
16687 .................................................................................. 88
25.23 ................................................................................... 88
23.64 ................................................................................... 88
20.59 ................................................................................... 88
4.REZULTATUL ADÃUGAT= ................................................. 88
105767 ................................................................................ 88
423473 ................................................................................ 88
29800 .................................................................................. 88
52.30 ................................................................................... 88
55.31 ................................................................................... 88
36.77 ................................................................................... 88
+REZULTATUL EXERCITIULUI ............................................. 88
111423 ................................................................................ 88
449567 ................................................................................ 88
33046 .................................................................................. 88
55.09 ................................................................................... 88
58.72 ................................................................................... 88
40.78 ................................................................................... 88
-ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE ..................................... 88
42 ........................................................................................ 88
385 ...................................................................................... 88
1.......................................................................................... 88
0.02 ..................................................................................... 88
0.05 ..................................................................................... 88
0.00 ..................................................................................... 88
+ALTE CHELTUIELI DIN EXPLOATARE ................................ 88
6.......................................................................................... 88
88 ........................................................................................ 88
3.......................................................................................... 88
0.00 ..................................................................................... 88
0.01 ..................................................................................... 88
0.00 ..................................................................................... 88
-VENITURI FINANCIARE ...................................................... 88
5980 .................................................................................... 88

9
17457 .................................................................................. 88
3248 .................................................................................... 88
2.96 ..................................................................................... 88
2.28 ..................................................................................... 88
4.01 ..................................................................................... 88
-EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL ........................................ 88
-360 ..................................................................................... 88
8340 .................................................................................... 88
0.......................................................................................... 88
(0.18) ................................................................................... 88
1.09 ..................................................................................... 88
-........................................................................................... 88
5.TOTAL AMORIZÃRI/PROVIZIOANE .................................... 88
11603 .................................................................................. 88
43597 .................................................................................. 88
3584 .................................................................................... 88
5.74 ..................................................................................... 88
5.69 ..................................................................................... 88
4.42 ..................................................................................... 88
C.1.3.RENTABILITATEA DE EXPLOATARE ............................ 88
.BRUTÃ(%) ........................................................................... 88
-........................................................................................... 88
-........................................................................................... 88
.NETÃ(%) ............................................................................. 88
5.21 ..................................................................................... 88
6.47 ..................................................................................... 88
8.51 ..................................................................................... 88
C.1.4.RENTABILITATEA ECONOMICÃ ................................... 89
.EXCEDENT BRUT CURENT/TOTAL BILANT(-%-) .................. 89
25.41 ................................................................................... 89
38.56 ................................................................................... 89
3.84 ..................................................................................... 89
.REZULTATUL CURENT/TOTAL BILANT(-%-) ........................ 89
23.72 ................................................................................... 89
36.00 ................................................................................... 89
3.58 ..................................................................................... 89
.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE/TOTAL BILANT(-%-) ... 89
18.03 ................................................................................... 89
28.87 ................................................................................... 89
2.65 ..................................................................................... 89
.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI/TOTAL BILANT(-%-) ... 89
16.34 ................................................................................... 89
26.50 ................................................................................... 89
2.39 ..................................................................................... 89
C.1.5.RENTABILITATEA FINANCIARÃ ................................... 89
.CAPACITATEA DE AUTOFIN./CPNSS/CPNSL(-%-) ................ 89
76.38 ................................................................................... 89
46.57 ................................................................................... 89
18.88 ................................................................................... 89
76.38 ................................................................................... 89
46.57 ................................................................................... 89
18.88 ................................................................................... 89
.REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI/CPNSS/CPNSL(-%-) . 89
100.24 ................................................................................. 89
58.87 ................................................................................... 89
25.57 ................................................................................... 89

10
100.24 ................................................................................. 89
58.87 ................................................................................... 89
25.57 ................................................................................... 89
.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI/CPNSN/CPNSL(NETÃ)
(%) ....................................................................................... 89
69.20 ................................................................................... 89
42.75 ................................................................................... 89
17.03 ................................................................................... 89
69.20 ................................................................................... 89
42.75 ................................................................................... 89
17.03 ................................................................................... 89
C.1.6.RISCUL FINANCIAR ..................................................... 89
.GRADUL DE ÎNDATORARE GENERALÃ(%) .......................... 89
323.56 ................................................................................. 89
61.31 ................................................................................... 89
613.64 ................................................................................. 89
323.56 ................................................................................. 89
61.31 ................................................................................... 89
613.64 ................................................................................. 89
.GRADUL DE ÎNDATORARE FINANCIARÃ(-%-) ..................... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
.ACOPERIREA DOBÂNZII-NR- ............................................... 89
12.06 ................................................................................... 89
523.85 ................................................................................. 89
43.63 ................................................................................... 89
.DATORII FINANCIARE TOTALE/EXCED.BRUT CURENT(-%-) 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
.DATORII FINANCIARE TOTALE/EXCED.BRUT TOTAL(-%-) ... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
.(CHELT.FIN.+DAT.FIN.<1AN)/EXCED.BRUT CURENT(-%-) . 89
9.30 ..................................................................................... 89
6.60 ..................................................................................... 89
47.75 ................................................................................... 89
.(CHELT.FIN.+DAT.FIN.<1AN)/EXCED.BRUT TOTAL(-%-) .... 89
9.32 ..................................................................................... 89
6.52 ..................................................................................... 89
47.75 ................................................................................... 89
.CHELTUIELI CU DOBÂNDA/EXCED.BRUT CURENT(-%-) ..... 89
8.42 ..................................................................................... 89
0.18 ..................................................................................... 89
2.19 ..................................................................................... 89
.CHELTUIELI CU DOBÂNDA/EXCED.BRUT TOTAL(-%-) ........ 89
8.43 ..................................................................................... 89
0.18 ..................................................................................... 89
2.19 ..................................................................................... 89
.CHELTUIELI CU DOBÂNDA/CIFRA DE AFACERI(-%-) ........... 89
0.44 ..................................................................................... 89

11
0.01 ..................................................................................... 89
0.14 ..................................................................................... 89
.CHELTUIELI CU DOBÂNDA/DATORII FINANCIARE TOTALE(-
%-) ....................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
C.1.7.POLITICA DE DIVIDENTE ............................................ 89
.DIVIDENTE/REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI ................ 89
45.25 ................................................................................... 89
-........................................................................................... 89
152.58 ................................................................................. 89
MII LEI .................................................................................. 91
C.2.INDICATORI DE STRUCTURÃ ......................................... 91
PERIOADA ............................................................................ 91
PERIOADA ............................................................................ 91
PERIOADA ............................................................................ 91
P1 ........................................................................................ 91
P2 ........................................................................................ 91
P3 ........................................................................................ 91
31-12-96 .............................................................................. 91
31-12-97 .............................................................................. 91
28-02-98 .............................................................................. 91
.LICHIDITATEA CURENTÃ(%) ............................................... 91
113.92 ................................................................................. 91
166.44 ................................................................................. 91
109.17 ................................................................................. 91
.LICHIDITATEA IMEDIATÃ(%) ............................................... 91
93.31 ................................................................................... 91
56.38 ................................................................................... 91
49.93 ................................................................................... 91
.SOLVABILITATEA CURENTÃ(%) .......................................... 91
130.91 ................................................................................. 91
263.10 ................................................................................. 91
116.30 ................................................................................. 91
.ROTATIA ACTIVELOR CIRCULANTE-NR.ROTATII- ................ 91
5.56 ..................................................................................... 91
9.16 ..................................................................................... 91
0.65 ..................................................................................... 91
.DURATA MEDIE DE ÎNCASARE A CLIENTILOR-ZILE- ........... 91
30 ........................................................................................ 91
15 ........................................................................................ 91
33 ........................................................................................ 91
.DURATA MEDIE A STOCULUI DE MATERII PRIME-ZILE- ...... 91
0.......................................................................................... 91
1.......................................................................................... 91
0.......................................................................................... 91
.DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUCTIE ÎN CURS-ZILE-
............................................................................................ 91
0.......................................................................................... 91
0.......................................................................................... 91
0.......................................................................................... 91
.DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUSE FINITE-ZILE- ... 91
0.......................................................................................... 91
0.......................................................................................... 91
0.......................................................................................... 91

12
.DURATA MEDIE A STOCULUI DE MÃRFURI-ZILE- ............... 91
8.......................................................................................... 91
13 ........................................................................................ 91
29 ........................................................................................ 91
.DURATA MEDIE DE PLATÃ A FURNIZORILOR-ZILE- ............ 91
26 ........................................................................................ 91
18 ........................................................................................ 91
52 ........................................................................................ 91
.FONDUL DE RULMENT NET ................................................ 91
72525 .................................................................................. 91
428341 ................................................................................ 91
109155 ................................................................................ 91
.NECESARUL DE FOND DE RULMENT .................................. 91
65095 .................................................................................. 91
406720 ................................................................................ 91
69778 .................................................................................. 91
.TREZORERIA POZITIVÃ(+)SAU NEGATIVÃ(-) ...................... 91
7430 .................................................................................... 91
21621 .................................................................................. 91
39377 .................................................................................. 91
C.3.CALC.CAP.PR.NETE ÎN SENS STRICT ............................. 91
161012 ................................................................................ 91
1051579 .............................................................................. 91
194058 ................................................................................ 91
.CAPIT.PROP.SENS.STRICT .................................................. 91
161012 ................................................................................ 91
1051579 .............................................................................. 91
194058 ................................................................................ 91
-IMOBILIZÃRI NECORPORALE .............................................. 91
0.......................................................................................... 91
0.......................................................................................... 91
0.......................................................................................... 91
-DECONTÃRI DIN OP.ÎN CURS DE LÃMURIRE ...................... 91
0.......................................................................................... 91
0.......................................................................................... 91
0.......................................................................................... 91
-CLIENTI INCERTI ................................................................. 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-DIFERENTE CONVERSIE ACTIV ........................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
+DIFERENTE CONVERSIE PASIV .......................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-STOCURI NEVALORIFICABILE ............................................. 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR ............. 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92

13
-DECONTÃRI CU ASOCIATII PRIVIND CAPITALUL ................. 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-ALTE ACTIVE INCERTE DEPISTATE DE BANCÃ ................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
C.4.CALC.CAP.PR.NETE ÎN SENS LARG ................................ 92
161012 ................................................................................ 92
1051579 .............................................................................. 92
194058 ................................................................................ 92
.CAPIT.PROP.SENS LARG ..................................................... 92
161012 ................................................................................ 92
1051579 .............................................................................. 92
194058 ................................................................................ 92
-IMOBILIZÃRI NECORPORALE .............................................. 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-DECONTÃRI DIN OP.ÎN CURS DE LÃMURIRE ...................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-CLIENTI INCERTI ................................................................. 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-DIFERENTE CONVERSIE ACTIV ........................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
+DIFERENTE CONVERSIE PASIV .......................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-STOCURI NEVALORIFICABILE ............................................. 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR ............. 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-DECONTÃRI CU ASOCIATII PRIVIND CAPITALUL ................. 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
-ACTIVE INCERTE DEPISTATE DE BANCÃ ............................ 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
0.......................................................................................... 92
4.2.1.5. SITUATIA FINANCIARÃ SINTETICÃ A CLIENTULUI LA SC PRESIDENT SRL .... 93
MII LEI .................................................................................. 94
CLIENTUL:PRESIDENT.SRL .................................................. 94
PERIOADA ............................................................................ 94
PERIOADA ............................................................................ 94
14
PERIOADA ............................................................................ 94
DOMENII DE ACTIVITATE:COMERT ...................................... 94
P1 ........................................................................................ 94
P2 ........................................................................................ 94
P3 ........................................................................................ 94
31-12-96 .............................................................................. 94
31-12-97 .............................................................................. 94
28-02-98 .............................................................................. 94
PAGINA 1 A FORMULARULUI DE CREDITE .......................... 94
SITUATIA FINANCIARÃ SINTETICÃ A CLIENTULUI ................ 94
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI-DATE DE BAZÃ ................ 94
VÂNZÃRI DE MÃRFURI+PROD.EXERCITIULUI ...................... 94
3299018 .............................................................................. 94
9830174 .............................................................................. 94
843953 ................................................................................ 94
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI ............................. 94
161756 ................................................................................ 94
610738 ................................................................................ 94
49622 .................................................................................. 94
REZULT.ÎNAINTEA DOBÂNZII SI IMPOZIT.PE PROFIT ........... 94
175985 ................................................................................ 94
620242 ................................................................................ 94
50786 .................................................................................. 94
REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI .................................... 94
111423 ................................................................................ 94
449567 ................................................................................ 94
33046 .................................................................................. 94
REZULTATUL REPORTAT ..................................................... 94
0.......................................................................................... 94
0.......................................................................................... 94
0.......................................................................................... 94
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI-INDICATORI ..................... 94
RATA VALORII ADÃUGATE-%- ............................................. 94
6.13 ..................................................................................... 94
7.79 ..................................................................................... 94
9.60 ..................................................................................... 94
RENTABILITATEA NETÃ DIN EXPLOATARE-%- ..................... 94
5.21 ..................................................................................... 94
6.47 ..................................................................................... 94
8.51 ..................................................................................... 94
RENTABILITATEA NETÃ FINANCIARÃ-%- ............................. 94
69.20 ................................................................................... 94
42.75 ................................................................................... 94
17.03 ................................................................................... 94
ACOPERIREA DOBÂNZII-NR- ................................................ 94
12.06 ................................................................................... 94
532.85 ................................................................................. 94
43.63 ................................................................................... 94
BILANT-DATE DE BAZÃ ........................................................ 94
TOTAL BILANT ..................................................................... 94
681985 ................................................................................ 94
169327 ................................................................................ 94
1384873 .............................................................................. 94
CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS LARG .......................... 94
161012 ................................................................................ 94
1051579 .............................................................................. 94

15
194058 ................................................................................ 94
CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS STRICT ........................ 94
161012 ................................................................................ 94
1051579 .............................................................................. 94
194058 ................................................................................ 94
DATORII TOTALE .................................................................. 94
520973 ................................................................................ 94
644748 ................................................................................ 94
1190185 .............................................................................. 94
DATORII FINANCIARE TOTALE ............................................. 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
ACTIVE CIRCULANTE ........................................................... 95
593498 ................................................................................ 95
1073089 .............................................................................. 95
1299970 .............................................................................. 95
DISPONIBILITÃTI ÎN CONT ................................................... 95
7430 .................................................................................... 95
21621 .................................................................................. 95
39377 .................................................................................. 95
STOCURI MATERII PRIME ..................................................... 95
483 ...................................................................................... 95
31076 .................................................................................. 95
-1296 ................................................................................... 95
STOCURI PRODUCTIE ÎN CURS ............................................ 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
STOCURI PRODUSE FINITE .................................................. 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
STOCURI DE MÃRFURI ......................................................... 95
106875 ................................................................................ 95
620458 ................................................................................ 95
706751 ................................................................................ 95
CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE .......................................... 95
472260 ................................................................................ 95
370081 ................................................................................ 95
462524 ................................................................................ 95
FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE ..................................... 95
377109 ................................................................................ 95
630905 ................................................................................ 95
1076744 .............................................................................. 95
BILANT-INDICATORI ............................................................. 95
LICHIDITATEA CURENTÃ-%- ................................................ 95
113.92 ................................................................................. 95
166.44 ................................................................................. 95
109.17 ................................................................................. 95
LICHIDITATEA IMEDIATÃ-%- ................................................ 95
93.31 ................................................................................... 95
65.38 ................................................................................... 95
49.93 ................................................................................... 95
SOLVABILITATEA CURENTÃ-%- ........................................... 95
130.91 ................................................................................. 95

16
263.10 ................................................................................. 95
116.30 ................................................................................. 95
GRADUL DE ÎNDATORARE GENERALÃ-%- ........................... 95
323.56 ................................................................................. 95
61.31 ................................................................................... 95
613.64 ................................................................................. 95
GRADUL DE ÎNDATORARE FINANCIARÃ-%- ......................... 95
-........................................................................................... 95
-........................................................................................... 95
-........................................................................................... 95
ROTATIA ACTIVELOR CIRCULANTE-NR.ROTATII- ................. 95
5.56 ..................................................................................... 95
9.16 ..................................................................................... 95
0.65 ..................................................................................... 95
DURATA MEDIE DE ÎNCASARE A CLIENTILOR-ZILE- ............ 95
DURATA MEDIE A STOCULUI DE MATERII PRIME-ZILE- ....... 95
0.......................................................................................... 95
1.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUCTIE ÎN CURS-ZILE-
............................................................................................ 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUSE FINITE-ZILE- .... 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
0.......................................................................................... 95
DURATA MEDIE A STOCULUI DE MÃRFURI-ZILE- ................ 95
8.......................................................................................... 95
13 ........................................................................................ 95
29 ........................................................................................ 95
DURATA MEDIE DE PLATÃ A FURNIZORILOR-ZILE- ............. 95
26 ........................................................................................ 95
18 ........................................................................................ 95
52 ........................................................................................ 95
FOND DE RULMENT NET ...................................................... 95
72525 .................................................................................. 95
428341 ................................................................................ 95
109155 ................................................................................ 95
NECESARUL DE FOND DE RULMENT ................................... 96
65095 .................................................................................. 96
406720 ................................................................................ 96
69778 .................................................................................. 96
TREZORERIA NETÃ POZITIVÃ(+)SAU NEGATIVÃ(-) ............. 96
7430 .................................................................................... 96
21621 .................................................................................. 96
39377 .................................................................................. 96
4.2.1.6. FLUXUL DE FONDURI LA SC PRESIDENT SRL .............................................. 97
FLUXUL DE FONDURI ........................................................... 97
31-12-97 .............................................................................. 97
28-02-98 .............................................................................. 97
1.PROFIT(+)SAU PIERDERE(-) ............................................. 97
449567 ................................................................................ 97
33046 .................................................................................. 97
2.AMORTIZARE .................................................................... 97
43597 .................................................................................. 97
17
3584 .................................................................................... 97
493164 ................................................................................ 97
36630 .................................................................................. 97
3.VARIATIA STOCURILOR .................................................... 97
-544201 ............................................................................... 97
-53896 ................................................................................. 97
4.VARIATIA CREANTELOR .................................................... 97
78801 .................................................................................. 97
-155229 ............................................................................... 97
5.VARIATIA FURNIZORILOR SI A ALTOR CREDITORI
COMERCIALI CU SC.<1AN ................................................... 97
123775 ................................................................................ 97
546067 ................................................................................ 97
6.VARIATIA ALTOR ELEMENTE DE ACTIV ............................ 97
0.......................................................................................... 97
0.......................................................................................... 97
A. FLUX DE FONDURI DIN ACTIVITATEA DE
EXPLOATARE(1LA6) ............................................................. 97
151539 ................................................................................ 97
373572 ................................................................................ 97
7.VARIATIA ALTOR PASIVE .................................................. 97
441000 ................................................................................ 97
-890567 ............................................................................... 97
8.VARIATIA SUBVENTIILOR PENTRU INVESTITII .................. 97
0.......................................................................................... 97
0.......................................................................................... 97
9.VARIATIA FURNIZORILOR SI A ALTOR CREDITORI
COMERCIALI CU SC.>1AN ................................................... 97
0.......................................................................................... 97
0.......................................................................................... 97
10.VARIATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE ............................... 97
-534751 ............................................................................... 97
538335 ................................................................................ 97
11.AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE ....................... 98
-43597 ................................................................................. 98
-355816 ............................................................................... 98
B.FLUX DE FONDURI DIN ACTIVITATEA DE
INVESTITII(7LA11) ............................................................... 98
-137348 ............................................................................... 98
-355816 ............................................................................... 98
12.VARIATIA DATORIILOR FINANCIARE CU SC.>1AN ......... 98
0.......................................................................................... 98
0.......................................................................................... 98
13.VARIATIA DATORIILOR FINANCIARE CU SC.<1AN ......... 98
0.......................................................................................... 98
0.......................................................................................... 98
C.FLUX DE FONDURI DIN ACTIVITATEA FINANCIARÃ(12+13)
............................................................................................ 98
0.......................................................................................... 98
0.......................................................................................... 98
D.FLUX DE FONDURI NET(A+B+C) ..................................... 98
14191 .................................................................................. 98
17756 .................................................................................. 98
E.DISPONIBILITÃTI BÃNESTI ÎN PERIOADA ANTERIOARÃ .... 98
7430 .................................................................................... 98
21621 .................................................................................. 98

18
F.DISPONIBILITÃTI BÃNESTI ÎN PERIOADA CURENTÃ(D+E) 98
21621 .................................................................................. 98
39377 .................................................................................. 98
DISPONIBILITÃTI BÃNESTI LA SFÂRSITUL PERIOADEI DIN
BALANTÃ ............................................................................. 98
21621 .................................................................................. 98
39377 .................................................................................. 98
NOTÃ:SURSA DE FONDURI=+,UTILIZARE DE FONDURI=- . 98
4.3. DOCUMENTATIA AFERENTÃ ANALIZEI SI ACORDÃRII
CREDITULUI DE CÃTRE BCR SA SOCIETÃTII COMERCIALE
PRESIDENT SRL ......................................................... 99
PATRONUL SOCIETÃTII A TERMINAT FACULTATEA DE
TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI SI ESTE
STUDENT LA FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR
ALIMENTARE. ..................................................................... 105
TERMEN DE RAMBURSARE: 15 IULIE 1999 ....................... 114
SEF DE SERVICIU CREDITE, OFITER DE CREDITE, ......... 122
CONCLUZII SI PROPUNERI. ELEMENTE PENTRU
CONTURAREA UNEI NOI STRATEGII A BÃNCII COMERCIALE
ROMÂNE ............................................................................ 123
5.1. STRATEGIA BÃNCII COMERCIALE – DE LA
NECESITATE LA DECIZIE. .......................................... 123
5.2. MOTIVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN ACTIVITATEA
BANCARĂ ................................................................ 128
5.3. O POSIBILĂ EVOLUŢIE A ORIENTĂRII ACTIVITĂŢII
BANCARE ................................................................ 131
ANEXA NR. 1 ................................................... 142
ANEXA NR. 2 ................................................... 146
ANEXA NR. 3 ................................................... 148
ANEXA NR. 4 ................................................... 152
BIBLIOGRAFIE ................................................. 155

19
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA SISTEMULUI BANCAR
ROMÂNESC

1.1 EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR


ROMÂNESC ÎN PERIOADA MODERNÃ
Institutia bãncii, asa cum existã astãzi, nu poate fi
privitã ca fiind creatia unui individ, a unei generatii sau a
unui anumit popor. Bãncile sunt fructul copt al nevoilor ce
au frãmântat omenirea în decursul timpurilor si care au
trebuit sã o urmeze în evolutia sa.
Prima bancã în adevãratul sens al cuvântului -
sustinea profesorul stefan I. Dumitrescu – se spune cã este
aceea înfiintatã de Dogele Michele XI, cunoscutã sub
numele de “BANCA DE VENETIA”.
În realitate ea a fost continuarea unei asociatii de
bancheri, creditori ai cetãtii, care a existat între 1156-
1171.
Se stie cã în Florenta s-a reglementat pentru prima
datã ca bancherii sã tinã registrele si li s-a stabilit obligatia
sã înscrie afacerile lor cu cifre romane.
Abia în secolul al XVII-lea încep sã fie înfiintate bãncile
ce se apropie cât mai mult de cele de astãzi, unele având
un caracter special de bãnci de emisiune, iar altele cu
caracter de bãnci comerciale, menite sã facã operatiuni de
bancã.
În legãturã cu primele începuturi de bancã în România,
profesorul Victor Slãvescu în cartea “Istoricul Bãncii
Nationale a României (1880-1924)” , preciza cã nu se poate
vorbi de bãnci în sensul deplin al cuvântului, decât cãtre
prima jumãtate a secolului al XIX-lea.
În 1856, printul Alexandru Ghica al Moldovei acorda
dreptul de înfiintare a “Bãncii Nationale a Moldovei” cu
sediul la Iasi, care a fost astfel prima institutie bancarã ce-
si desfãsura activitatea pe teritoriul României. Banca a fost

1
creatã ca urmare a demersurilor unui bancher prusac si a
fost concesionatã acestuia.
În anul urmãtor banca a dat faliment, datoritã lipsei de
fonduri, recurgerii la credite din strãinãtate, precum si
datoritã faptului cã, din capitalul subscris, a fost vãrsat
doar o parte.
Viata economicã a României a fost sustinutã de
organizatii de credit, înfiintate treptat, astfel dupã anul
1859 au început sã functioneze si alte bãnci. Ca urmare a
legii adoptatã la 24.11.1864, sub domnia lui Alexandru
Ioan Cuza a fost înfiintatã “Casa de depuneri si
Consemnatiuni”. Aceastã institutie are un rol important,
deoarece pânã la crearea Bãncii Nationale a României în
1880, a fost principala bancã de emisiune pe teritoriul
Principatelor Unite.
În 1856 a apãrut la Bucuresti, sub denumirea de
Banca România, o bancã care initial a avut atributii de
bancã de emisiune si de scont. Ulterior, ca urmare a
modificãrii statutului sãu, a pierdut aceste privilegii,
desfãsurând apoi o activitate pur comercialã. Activitatea
acestei bãnci a continuat pânã la nationalizarea sistemului
bancar din România, în iunie 1948.
În aceeasi perioadã au mai apãrut si alte bãnci:
“Banca Albina”, prima bancã cu capital integral românesc,
care si-a început activitatea în 1852, la Sibiu; “Creditul
Funciar Rural” în 1873; “Creditul Funciar Urban” în 1874,
ca si banca Aurora din Nãsãud.
Anul 1880 reprezintã o datã epocalã în istoria
creditului în tara noastrã, la 17 aprilie fiind înfiintatã Banca
Nationalã a României, a cãrei istorie, asa cum arãta Victor
Slãvescu se confundã cu însãsi istoria economicã a tãrii
noastre.
Institutul central de emisiune a luat fiintã datoritã
stãruintei si muncii câtorva fruntasi ai vietii publice de
atunci: Ion Ghica, Ion C. Brãtianu, Ion Câmpeanu (primul ei
conducãtor) si altii. Banca Nationalã a început sã
functioneze în decembrie 1880 iar majoritatea capitalului
fiind constituit din surse românesti, astfel încât sã se
asigure controlul asupra economiei nationale si, totodatã,
sã nu existe posibilitatea ca sistemul sãu bancar sã fie
supus dominatiei strãine.
Corespunzãtor dezvoltãrii economice a tãrii, la început
activitatea bãncilor se baza, în principal pe acordarea de
credite persoanelor particulare. Odatã cu industrializarea si

2
implicit, cu dezvoltarea fortelor de productie, a apãrut
necesitatea concentrãrii sumelor disponibile, pentru a fi
satisfãcute proiectele concepute de proprietarii de pãmânt,
de comercianti si de marii industriasi. Procesul de creare a
noilor institutii de credit a fost accelerat prin aportul de
capital autohton, apartinând reprezentantilor burgheziei si
mosierimii române, dar si prin infuzia de capital strãin.
Dupã 1880, a crescut numãrul si importanta bãncilor
românesti, peisajul bancar cunoscând o ascensiune
numericã, de la numai 5 bãnci existente între 1880-1890 la
aproape 200, înainte de primul rãzboi mondial. Printre
principalele bãnci din acea perioadã se numãrau: “Banca
Generalã Românã”, “Marmorosch Banc & Co.”, “Banca de
Credit Român”, “Banca Comercialã Românã”, bãnci care
erau finantate si prin capital strãin. Alãturi de acestea au
fost create alte patru bãnci importante cu capital autohton,
Banca Agricolã (1894), Banca de Scont (1898), Banca
Comertului din Craiova (1898) si Banca Româneascã
(1911), participând apoi la formarea capitalului altor bãnci,
întreprinderi industriale si firme comerciale.
În perioada primului rãzboi mondial s-a intensificat
activitatea bancarã în România. Ca rezultat al neutralitãtii
României, în aceastã perioadã au apãrut oportunitãti noi
de comert cu toate pãrtile implicate în conflict. Nivelul
ridicat al comertului a adus beneficii sistemului bancar.
Anii care au urmat imediat rãzboiului au adus o
încetinire dramaticã a activitãtii economice. Recesiunea a
cuprins întreaga Europã, specula si inflatia atingând, în
aceastã perioadã niveluri record.
Dupã primul rãzboi mondial, numãrul bãncilor din
România a continuat sã creascã pânã la criza economicã
din perioada 1929-1933. Aceastã depresiune a determinat
falimentul multor bãnci sau fuzionarea pentru a
supravietui.
Datoritã acestui aspect Guvernul României a trebuit sã
intervinã pentru contracararea efectelor crizei economice,
bancare si monetare. Guvernul a adoptat politici de
conducere si control, în vederea acordãrii ajutorului
necesar revigorãrii sistemului bancar. În 1934 a fost
înfiintat Consiliul Superior Bancar, al cãrui presedinte era
guvernatorul Bãncii Nationale. Au fost adoptate mai multe
legi, atât pentru a ajuta economia, cât si pentru a
îmbunãtãti sistemul bancar.

3
Cele mai importante reglementãri, cu repercusiuni
asupra bãncilor au fost:
 “Legea pentru lichidarea datoriilor agricole
si urbane (7 aprilie 1934)” ;
 “Legea pentru organizarea si
reglementarea comertului de bancã (8 mai
1934) ;
 “Legea pentru înlesnirea si refacerea
creditului (20 aprilie 1935)” .
Aceste legi au contribui la salvarea bãncilor mai mari,
dar aproximativ 600 de bãnci au fost lichidate sau au
fuzionat. Astfel, dacã la aparitia legii pentru organizarea si
reglementarea comertului de bancã (în 1937) existau 1024
bãnci, în 1940 mai erau operationale doar 446 bãnci.
Anii ’70 sunt dominati de cinci bãnci principale:
“Banca Româneascã”, “Banca de Credit Român”, “Banca
Comercialã Românã”, “Banca Comercialã Italianã si
Românã” si “Societatea Bancarã Românã”. Aceste bãnci
realizau peste 50% din totalitatea operatiunilor bancare din
România.
Pânã în 1947, sistemul bancar românesc cunoscuse o
dezvoltare remarcabilã. Bãncile detineau resurse
importante si functionau conform standardelor
internationale iar personalul bancar era format din
specialisti pregãtiti în conditii de concurentã si standarde
profesionale ridicate, asa cum erau stabilite de Banca
Nationalã.
Banca Nationalã a României avea un rol important:
detinea monopolul emisiunii monetare si asigura
acoperirea creditelor de scont, în favoarea altor bãnci.

1.2 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN


PERIOADA 1947-1989
Dupã anul 1947, sistemul bancar se va restrânge
datoritã trecerii la economia de comandã si intrãrii
României sub zona de influentã sovieticã.
În aceastã perioadã a economiei centralizate, asistãm
la declinul sistemului bancar românesc.
Dupã data de 28 decembrie 1946, când Banca
Nationalã a României a fost etatizatã devenind Banca
Republicii Populare Române Bancã de Stat si odatã cu
introducerea metodelor de conducere centralizatã în
economie, se reduce numãrul bãncilor.
4
Prin Decretul nr. 197/1948 s-a prevãzut ca toate
bãncile private sau de stat sã fie lichidate sau dizolvate. În
acest cadru legislativ s-au mai mentinut: “Banca de Credit
pentru Investitii” (Societatea Nationalã de Credit
Industrial), “Casa Nationalã de Economii si Cecuri Postale”
si “Casa de Depuneri si Consemnatiuni”. Ultimele douã
bãnci vor fuziona si vor forma “Casa de Economii, Cecuri si
Consemnatiuni” care, în octombrie 1949, a primit
denumirea de “Casa de Economii si Consemnatiuni”.
Aceastã institutie va detine monopolul depunerilor
populatiei pânã la sfârsitul anului 1989.
În luna septembrie a anului 1948 “Banca de Credit
pentru Investitii” va deveni “Banca de Investitii”.
Toate operatiunile bancare, începând cu 15
octombrie1948 vor fi concentrate la nivelul unei singure
institutii – Banca de Stat, care functiona ca centru de
încasãri si control al numerarului. Aceastã metodã de
distribuire planificatã a banilor permite instituirea de cãtre
Guvern a unui sistem propriu de conducere centralizatã,
supraveghere si control a economiei nationale.
Pânã în anul 1967 va functiona astfel sistemul,
apãrând o serie de bãnci noi: “Banca pentru Agriculturã si
Industrie Alimentarã” si “Banca Românã pentru Comert
Exterior”. În acest moment survine si reorganizarea Bãncii
Nationale. Aceste schimbãri au fost însotite de un anumit
grad de deschidere dar conducerea centralizatã continuã
sã functioneze în acelasi mod.
Prin reglementãrile Bãncii Nationale, rolul si functiile
bãncilor au fost strict limitate si priveau, în principal,
atragerea disponibilitãtilor de la populatie si din economie
si distribuirea acestora conform planului de credite, unor
întreprinderi sau unor persoane. Însã, bãncile trebuiau sã
respecte anumite reglementãri stricte, de exemplu, aveau
voie sã transfere fonduri cãtre întreprinderi, numai în
conformitate cu planul national unic. Ele functionau ca
parte pasivã a afacerilor si erau, în principal, unitãti
administrative.
Acest sistem centralizat elimina orice formã de
concurentã între bãnci, întrucât functionau si actionau
numai în cadrul unor linii directoare foarte stricte.
În aceastã perioadã serviciile si produsele bancare
erau oferite într-un numãr limitat de cãtre sistemul bancar
românesc.

5
1.3 SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC DUPÃ 1990
Începând cu anul 1990, sistemul bancar din tara
noastrã a cunoscut un proces de restructurare, acest lucru
fiind determinat de:
 evolutia economiei nationale;
 tendintele comportamentului celor ce
beneficiazã de serviciile bãncilor;
 politicile curente si de perspectivã pe care
Guvernul le-a exercitat asupra sectorului
bancar, de regulã prin mãsuri legislative si
prin pârghiile obisnuite ale politicilor
monetare si de comert;
 tehnologiile moderne care transfigureazã în
interior aparatul bancar.
Trecerea la o economie de piatã are repercusiuni
asupra cresterii continue a numãrului agentilor economici
privati. Acest aspect a determinat nevoia dezvoltãrii unui
sistem bancar care sã rãspundã solicitãrilor pietei si sã
asigure oferta de produse si servicii bancare necesare unei
economii de piatã.
Asistãm la reforma sistemului bancar românesc, care
a început în perioada 1990-1991, prin elaborarea si
adoptarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si
functionarea bãncii centrale si a bãncilor comerciale. Noua
legislatie bancarã se bazeazã, în principal, pe Legea nr.
58/1999 privind activitatea bancarã si Legea nr. 34/1991
privind Statutul Bãncii Nationale a României . O importantã
deosebitã o detine Legea nr. 31/1990 privind societãtile
comerciale , datoritã faptului cã si bãncile sunt organizate
ca societãti comerciale, în plus fiind necesarã autorizarea
acordatã de BNR pe baza criteriilor stabilite prin
reglementãri si norme speciale. În acelasi timp, au început
sã aparã noi bãnci, finantate fie de stat, fie prin aport de
capital privat, fie autohton, fie strãin sau mixt. Aceste
bãnci oferã servicii atât statului, cât si agentilor economici
privati, bãncile încurajând si sustinând procesul de
privatizare.
Actualmente sistemul bancar în România este
structurat pe douã nivele, respectiv o bancã centralã si
bãncile comerciale sau institutiile financiare, ca societãti
comerciale care au ca obiect desfãsurarea activitãtii de
bancã. Banca Nationalã a României este institutia de
emisiune a statului român; ea coordoneazã si stabileste

6
reglementãrile în domeniile: monetar, de credit, valutar si
de plãti, asigurând totodatã supravegherea celorlalte
institutii bancare.
Operatiunile comerciale îndeplinite pânã în 1989 de
Banca Nationalã au fost transferate unei noi bãnci
comerciale: Banca Comercialã Românã. Banca Nationalã
are un nivel ridicat de independentã si rãspunde numai în
fata Parlamentului. Guvernatorul si Consiliul de
Administratie al Bãncii sunt alesi de Parlament, pe baza
recomandãrilor primului ministru.
În România bãncile comerciale functioneazã conform
Legii 31/1990 privind societãtile comerciale , Legii 58/1999
privind activitatea bancarã si pe baza licentei acordate de
BNR.
Transformãrile din sistemul bancar s-au manifestat si
în structura operatiunilor bancare reflectate în structurile
bilantiere.
În sfera activelor se constatã pânã în 1995 o scãdere a
gradului de angajare bancarã în acordarea de credite
economiei si populatiei datoritã conditiilor de risc foarte
mari, la care erau supuse bãncile. Începând cu perioada de
dupã 1995 asistãm la o usoarã crestere în acordarea de
credite economiei si populatiei datoritã realizãrii unei
stabilitãti macroeconomice precare si a consolidãrii
bancare.
Se manifestã de asemenea o crestere a activelor
externe (numerar în valutã, depozite la bãnci strãine,
participatii, titluri de valoare etc.) ca o mãsurã asiguratorie
în conditiile unui sistem bancar în consolidare si a unei
economii în tranzitie.
Totodatã sunt în ascensiune si pasivele externe
(împrumuturi de la bãnci strãine, depozite ale bãncilor
strãine etc.).
Pânã la mijlocul anului 1998, în România functionau 43
de bãnci dintre care 31 de societãti bancare – persoane
juridice române si 12 sucursale si reprezentante ale
bãncilor strãine, care puteau sã concureze pe piatã si sã
ofere servicii în scopul de a dezvolta noi afaceri (vezi
anexa 1).
România si-a îmbunãtãtit practica bancarã cu noi
tehnici si instrumente. Obiectivul principal al tuturor
acestor îmbunãtãtiri este de a constitui o retea de bãnci
comerciale, eficiente si viabile, care sã ofere o gamã largã

7
de servicii bancare necesare sustinerii cresterii economice
într-o economie de piatã.
În vederea organizãrii si coordonãrii activitãtii bancare
în ceea ce priveste aspectele profesionale, în 1991 s-a
constituit Asociatia Românã a Bãncilor. În octombrie 1991
a fost creat Institutul Bancar Român, având drept fondatori
BNR si Asociatia Românã a Bãncilor.
Concurenta interbancarã orienteazã activitatea
bancarã mai aproape de cerintele clientului, prin
dezvoltarea unei oferte de produse si servicii bancare mai
multe si mai bune. Dar, bãncile nu existã numai pentru a
satisface cerintele pietei ci si pentru a participa ele însele
pe piatã.

8
CAPITOLUL 2
GENERALITÃTI PRIVIND BANCA COMERCIALÃ
ROMÂNÃ S.A.

2.1. LOCUL SI ROLUL B.C.R. S.A. ÎN CADRUL


SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

Înfiintatã la 1 decembrie 1990, Banca Comercialã


Românã a aniversat sapte ani de activitate, în conditiile
speciale în care România le-a parcurs si în care bãncii i-au
revenit sarcini deosebite prin preluarea si continuarea
activitãtii comerciale pe care o derula pânã atunci Banca
Nationalã a României.
Caracteristica etapei parcurse constã într-o dinamicã
acceleratã în dezvoltarea activitãtilor prin punerea la
dispozitie a unei game largi de produse si servicii bancare,
într-o puternicã deschidere spre exterior.
În decembrie 1990, Banca Comercialã Românã S.A.
figura cu un capital social de 12 miliarde lei, resurse în lei
din disponibilitãtile în valutã ale titularilor de cont de 1
miliard lei credite bancare acordate de 250 miliarde lei, iar
la sfârsitul anului 1990 banca dispunea de 100 unitãti
proprii si avea un personal de 5317 angajati.
Desi Banca Comercialã Românã a luat fiintã la 1
decembrie 1990, si-a pãstrat continuitatea în activitãtile pe
care le desfãsura înainte Banca Nationalã a României, cu
acelasi personal din sucursale si filiale.
Legat de continuitatea si functionarea Bãncii
Comerciale Române vorbim de operatiile sale de bazã,
respectiv de continuarea activitãtii de creditare pe termen
scurt a economiei nationale, a majoritãtii societãtilor
comerciale din industrie, acestea rãmânând ca si în
perioada de tranzitie sã fie finantate prin unitãtile Bãncii
Comerciale Române.
Scurta si bogata istorie a Bãncii Comerciale Române
recunoaste realizãri deosebite, banca dezvoltându-se atât

9
prin cresterea produselor si serviciilor bancare specifice pe
care le-a oferit pânã acum clientelei sale, cât si prin
asimilarea rapidã a unor noi activitãti dintre care
mentionãm: trecerea la creditare pe termen lung si mediu
pentru investitii, acordarea de credite în valutã,
deschiderea de conturi în valutã pentru persoane fizice si
juridice si efectuarea de operatiuni de schimb valutar,
derularea operatiunilor de decontare în numele clientilor a
activitãtilor de comert exterior.
Asistãm la dezvoltarea si modernizarea bãncii prin
organizarea pe baze mai moderne a activitãtilor de
trezorerie, a planificãrii financiare si a profitabilitãtii, a
organizãrii unitãtilor teritoriale ca centre de profit, a
structurãrii unei organizãri optime de marketing, vânzãri si
monitorizare a pietei, a informatizãrii bãncii.
Desi cresterea numãrului bãncilor în România a
determinat în mod firesc si o redistribuire a clientelei si a
afacerilor în general, ceea ce s-a reflectat si asupra Bãncii
Comerciale Române, totusi aceasta rãmâne reprezentativã
si cu ponderi ridicate la principalele pozitii la bilantul
agregat al bãncilor comerciale.
An de an, un element edificator pentru o apreciere
concludentã asupra stabilitãtii si dezvoltãrii sale îl
constituie evolutia în dinamicã a principalilor indicatori ai
bãncii, începând cu anul înfiintãrii sale.
Evolutia cea mai bunã o are capitalul total, în care se
cuprinde capitalul social si fondurile constituite din
disponibilitãtile si depozitele la termen ale titularilor de
cont. Pentru exemplificare am în vedere evolutia
capitalului total în cadrul Bãncii Comerciale Române în
perioada 1991-1997.

10
EVOLUTIA CAPITALULUI TOTAL
AL BCR IN PERIOADA 1992-1996

1000
Total (miliarde lei)

800
600
400
200
0
1992 1993 1994 1995 1996
Timpul (ani)

11
Banca Comercialã Românã a destinat cea mai mare
parte a resurselor sale - proprii si atrase - creditãrii
economiei, pentru finantarea în principal a activelor
circulante.
Sintetizând câteva date statistice se poate avea în
vedere cã:
 banca deserveste astãzi peste 700.000 de
clienti în aproape 1.200.000 de conturi ale
acestora;
 banca face zilnic peste 600.000 de
operatiuni;
 personalul bãncii, care lucreazã în cele 206
unitãti bancare, reprezintã 25% din totalul
personalului bancar din România;
 banca dispune azi de un capital propriu si
suplimentar în sumã de 380 miliarde lei, iar
în termeni comparabili ea detine 26% din
totalul fondurilor proprii ale întregului
sistem al bãncilor comerciale;
 societãtile comerciale care sunt clienti ai
Bãncii Comerciale Române ce îsi deruleazã
operatiunile prin Banca Comercialã
Românã reprezintã din punctul de vedere
al volumului activitãtilor, 80% din
activitatea industriei românesti;
 banca are relatii de corespondentã cu
peste 400 de bãnci din întreaga lume.

2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICÃ A B.C.R.


S.A.
Structura organizatoricã actualã a Bãncii Comerciale
Române reprezintã ansamblul posturilor si
compartimentelor de muncã, modul de organizare si
subordonare, precum si legãturile ce se stabilesc între ele,
pentru realizarea în mod corespunzãtor a tuturor sarcinilor
ce le revin societãtii respective.
Actualmente, conducerea si administrarea centralei
Bãncii Comerciale Române sunt asigurate de:
 Adunarea Generalã a Actionarilor;
 Consiliul de administratie;
 Comitetul de Credit (de Directie);
12
 Presedintele si vicepresedintele.

Adunarea Generalã a Actionarilor

Adunarea Generalã a Actionarilor reprezintã totalitatea


proprietarilor de actiuni, convocati în adunãri ordinare si
extraordinare, si are urmãtoarele atributii:
a) discutã, modificã si aprobã bilantul si contul de
profit si pierderi, dupã ascultarea raportului
administratorilor si stabileste dividendele;
b) alege administratori si cenzori;
c) fixeazã remuneratia cuvenitã pentru exercitiul în
curs, administratorilor si cenzorilor;
d) se pronuntã asupra gestiunii administratorilor si dã
acestora descãrcarea de gestiune pentru anul încheiat;
e) aprobã bugetul de venituri si cheltuieli si programul
de activitate pentru exercitiul urmãtor;
f) hotãrãste desfiintarea uneia sau mai multor dintre
unitãtile bãncii.
Adunarea Generalã a Actionarilor se întruneste o datã
pe an în cel mult trei luni de la încheierea anului financiar,
într-o adunare ordinarã sau ori de câte ori este necesar,
într-o adunare extraordinarã.
Adunarea generalã ordinarã este legal constituitã prin
prezenta actionarilor care sã reprezinte cel putin jumãtate
din capitalul social, iar hotãrârile se iau cu 2/3 din voturile
actionarilor prezenti.
Adunarea Generalã extraordinarã se întruneste ori de
câte ori este nevoie a se lua o hotãrâre în legãturã cu :
 prelungirea duratei de functionare a
bãncii;
 mãrirea, reducerea sau reîntregirea
capitalului social;
 participarea cu capital la societãtile
comerciale, financiare sau bancare;
 schimbarea obiectului si formai societãtii;
 mutarea sediului;
 fuziunea cu alte societãti, dizolvarea
anticipatã a bãncii;
 emisiunea de obligatiuni, titluri de credit si
alte înscrisuri de valoare;

13
 modificarea statului bãncii.
Ea este legal constituitã prin prezenta actionarilor care
sã reprezinte cel putin jumãtate din capitalul social.
Adunarea Generalã este convocatã de Consiliul de
Administratie, prin publicarea convocãrii în Monitorul
Oficial cu cel putin 15 zile înainte.
sedintele vor fi conduse de cãtre Presedintele
Consiliului de Administratie.

Consiliul de Administratie

Conducerea si administrarea curentã a bãncii se


încredinteazã de cãtre Adunarea Generalã a Actionarilor
unui Consiliu de Administratie.
Presedintele Consiliului de Administratie este totodatã
si presedintele bãncii, calitate în care conduce si Comitetul
de Credit.
Consiliul de Administratie al bãncii delibereazã asupra
problemelor de bazã cum sunt:
a) bilantul contabil si contul de profit si pierderi,
precum si propunerile ce urmeazã sã fie prezentate
Adunãrii Generale a Actionarilor privind destinatia
profitului;
b) politica bãncii privind creditele, resursele si
dobânzile;
c) propunerile ce urmeazã a fi prezentate Adunãrii
Generale a Actionarilor privind rezervele si eventuala
utilizare a acestora;
d) propunerile privind emiterea de obligatiuni, de
actiuni si titluri de credit si modul de distribuire a acestora;
e) stabilirea veniturilor si cheltuielilor bãncii,
investitiilor proprii, reparatiilor capitale si aprobarea
documentatiilor tehnico-economice prezentate de Consiliul
tehnico-economic;
f) aprobarea înfiintãrii sucursalelor, filialelor, agentiilor
sau reprezentantelor în tarã si în strãinãtate;
g) regulamentul de ordine interioarã al bãncii,
structura organizatoricã, functiile, atributiile si normele de
functionare;
h) stabilirea numãrului de personal al bãncii si nivelul
de salarizare al acestuia atât pentru administratia centralã,
cât si pentru unitãtile acesteia;

14
i) numirea directorilor, adjunctilor acesteia si
contabililor sefi din centrala bãncii unitãtilor teritoriale;
j) numirea Comitetului de directie si stabilirea
competentelor acestuia;
k) aprobarea nivelului comisioanelor, taxelor si
spezelor bancare;
l) aprobarea înregistrãrii, pe seama fondului de risc
sau a altor fonduri constituite conform legii, a sumelor
imposibil de recuperat sau a celor recuperate nu poate fi
realizatã în conditii economice, precum si a pierderilor
provocate de salariati, consecintã a riscului normal al
serviciului;
m) aprobarea organizãrii si participarea bãncii la
licitatii de devize, precum i titluri de valoare române si
strãine;
n) propune Adunãrii Generale a Actionarilor
participarea bãncii cu capital în lei sau valutã, în calitate de
asociat sau actionar, la societãtile comerciale, bancare si
financiare române sau strãine;
o) aprobarea de cumpãrare sau de construire de
imobile din fondurile bãncii pentru nevoile proprii sau ale
salariatilor sãi;
p) aprobarea normelor, instructiunilor si cadrului de
desfãsurare a operatiunilor bãncii;
q) alte aspecte ale activitãtii curente.
Membrii Consiliului de Administratie al bãncii nu pot
ocupa, fãrã autorizarea expresã a acestuia posturi de
membrii în consiliile de administratie sau de directori în
alte societãti bancare si nici sã participe la asemenea firme
ca asociati cu rãspundere limitatã.

Comitetul de Directie

Consiliul de Administratie poate delega o parte din


competentele sale unui Comitet de Directie format din:
presedinte, vicepresedinti si trei membrii alesi din
administratori, fixându-le în acelasi timp si remuneratia.
Presedintele Consiliului de Administratie conduce în
acelasi timp si Comitetul de Directie.
Deciziile Comitetului de Directie se iau cu 2/3 din
voturile membrilor sãi.

15
Comitetul de Directie este obligat sã prezinte la
fiecare sedintã a Consiliului de Administratie registrul sãu
de deliberãri.
În Comitetul de Directie votul nu poate fi luat prin
delegatie.
Supravegherea gestiunii Consiliului de Administratie al
bãncii se realizeazã de Comisia de Cenzori, formatã din trei
membrii si toti atâti supleanti. Cel putin unul dintre ei
trebuie sã fie contabil autorizat sau expert contabil.
În situatia în care Statul detine cel putin 20% din
capital, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul
de Finante.
Anul financiar al bãncii începe la 1 ianuarie si se
încheie la 31 decembrie al fiecãrui an calendaristic.
Consiliul de Administratie al bãncii asigurã întocmirea la
termenele stabilite a bilantului contabil, a contului de profit
si pierderi, precum si a dãrii de seamã anuale, pe care le
prezintã Adunãrii Generale a Actionarilor.
Bilantul si contul de profit si pierderi se întocmesc în
conditiile prevãzute de lege. Consiliul de Administratie
trebuie sã prezinte Cenzorilor cu cel putin o lunã înainte de
ziua stabilitã pentru sedinta Adunãrii Generale a
Actionarilor, bilantul exercitiului precedent cu contul de
profit si pierderi, însotit de raportul sãu si documentele
justificative.
O copie a bilantului împreunã cu raporturile Consiliului
de Administratie si al cenzorilor va fi depusã la sediul
bãncii si al sucursalelor, în cele 15 zile care preced
Adunarea Generalã a Actionarilor, pentru a fi consultatã de
actionari.
Bilantul si contul de profit si pierderi vor fi publicate în
Monitorul Oficial.
În cadrul Bãncii Comerciale Române functioneazã
urmãtoarea structurã organizatoricã:

Banca Comercialã Românã



Centrala Bãncii Comerciale Române

16

Sucursale ale Bãncii Comerciale Române

Filiale ale Bãncii Comerciale Române

Agentii ale Bãncii Comerciale Române

Pentru conducerea activitãtilor bancare în fiecare


sucursalã, filialã sau agentie se constituie un Comitet
Director. Din Comitetul Director fac parte: directorul
sucursalei (filialei), directorii adjuncti, contabilul sef, sefii
serviciilor de creditare, trezorerie si reprezentantul oficiului
juridic.

2.3 PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE ALE


BÃNCII COMERCIALE ROMÂNE S.A.

Banca asigurã azi toatã gama de produse si servicii


cerute
de clientii sãi în procesul de derulare a comertului exterior
sau a altor operatii specifice pentru care au fost deschise
acestea.
Statutul Bãncii Comerciale Române S.A. a fost aprobat
prin Hotãrârea Guvernului României nr. 1105/1990 .
Principalele prevederi ale statutului pot fi astfel rezumate:
 forma – societate pe actiuni;
 durata – 99 de ani de la durata emiterii
autorizatiei de functionare, posibilitatea
extinderii acestei perioade;
 obiective principale de activitate:
• atragerea si formarea de depozite bãnesti, în
lei si valutã, de la persoane fizice si juridice, din
tarã si din strãinãtate;
• acordarea de credite pe termen scurt, mediu
si lung;
• efectuarea de servicii bancare;

17
• operatiuni pentru activitatea de comert
exterior;
• alte operatiuni bancare;
 capital – integral subscris de stat;
 fonduri – pentru desfãsurarea activitãtii
sale, banca constituie urmãtoarele fonduri:
• fondul de rezervã;
• fondul de risc;
• alte fonduri prevãzute de lege.
Banca efectueazã operatiuni bancare si financiare în
tarã si strãinãtate, pentru contul sãu propriu si al clientilor
sãi, persoane fizice sau juridice, în numele unor institutii
sau în colaborare cu acestea, precum si orice alte activitãti
permise de reglementãrile în vigoare, astfel:
 atrage depozite bãnesti la vedere sau la
termen în lei sau valutã, de la persoane
fizice sau juridice, în vederea pãstrãrii si
fructificãrii lor;
 acordã credite pe termen scurt, cu
scadenta de rambursare pânã la 12 luni,
pentru activitãtile de aprovizionare,
desfacere si prestãri servicii, precum si
consum gospodãresc si personal;
 acordã credite pe termen mediu, cu
rambursare pânã la 25 de ani, în conditiile
stabilite de lege, cu asigurarea resurselor
corespunzãtoare;
 efectueazã operatiuni de scontare a
efectelor comerciale în cadrul operatiunilor
de scont si rescont;
 efectueazã operatiuni de încasãri si plãti în
lei si valutã, în numerar si virament pentru
clientii care deschid conturi la bancã,
pentru operatiunile bãnesti ale acestora;
 efectueazã operatiuni de schimb valutar,
organizeazã si participã la licitatii de
devize, cumpãrã si vinde, în tarã sau
strãinãtate, precum si titluri de valoare
române sau strãine;
 acordã clientilor sãi credite în valutã;

18
 emite si primeste cecuri sau documente de
platã în valutã;
 primeste si emite garantii pentru
angajamentele de platã strãine, proprii sau
ale tertilor sau în favoarea acestora;
 efectueazã operatiuni de arbitrajare pe
pietele monetare, sub forma de atragere si
constituire de depozite la termen si la
vedere, proprii si ale clientilor. Banca poate
compensa din profitul realizat din aceste
operatiuni eventualele diferende
nefavorabile;
 poate avea calitatea de asociat sau
actionar al unor societãti sau institutii
bancare, societãti comerciale, de
productie, prestãri servicii, precum si alte
domenii permise de lege, cu capital în lei
sau în valutã, în tarã si în strãinãtate;
 participã la tranzactii externe financiare,
de plãti si de credit, încheie cu bãnci si
institutii financiare strãine angajamente si
conventii de plãti; încheie contracte si
conventii privind primirea sau acordarea de
credite din tarã sau din strãinãtate;
 încheie aranjamente de corespondentã cu
bãnci si institutii financiare strãine;
 participã la organizatii si organisme
internationale cu caracter financiar, bancar
sau monetar;
 efectueazã operatiuni de încasãri si plãti si
alte servicii bancare pentru institutiile
finantate de la buget sau autofinantate;
 efectueazã operatiuni privind executarea
de casã a bugetului statului, în limita
mandatului primit;
 efectueazã operatiuni cu metale pretioase
si cu obiecte confectionate din acestea si
cu alte valori cu grad înalt de lichiditate în
contul propriu sau al clientilor sãi;
 cumpãrã sau vinde în tarã sau strãinãtate
aur si alte metale pretioase în lingouri,
monede si medalii;

19
 efectueazã pentru contul sãu propriu sau al
clientilor sãi vânzarea de actiuni, titluri sau
înscrisuri, precum si rãscumpãrarea
acestora;
 cumpãrã, vinde, pãstreazã în custodie si
administreazã active monetare, executã
transferuri, operatiuni de clearing si alte
operatiuni de virament pe cont propriu sau
al clientilor;
 efectueazã operatiuni de consulting bancar
la cererea unor investitori pentru
investitiile de capital strãin sau românesc,
în tarã sau în strãinãtate, pentru emiterea
si lansarea, pe piata românã sau strãinã, a
obligatiunilor de împrumuturi de stat sau
particulare, pentru emiterea si lansarea de
actiuni, precum si orice alte activitãti de
consulting;
 asigurã depozitarea si transportul, cu
mijloace proprii, în conditiile legii, a
numerarului si a altor valori detinute de
clientii sãi;
 efectueazã orice alte operatiuni bancare în
tarã sau în strãinãtate.
Banca acordã credite, prin negociere cu solicitantul, în
functie de bonitatea si solvabilitatea acestuia. Banca este
în drept sã solicite, la acordarea creditelor garantii
asiguratorii cum sunt:
 bunurile ce se procurã din creditul acordat;
 gajul mobiliar;
 înscrisuri de valori si alte efecte de comert;
 ipoteca constituitã asupra bunurilor imobile
aflate în proprietatea debitorilor;
 scrisori de garantii bancare;
 cesiuni;
 alte valori.
Banca stabileste potrivit dispozitiunilor legale,
conditiile în care bunurile care constituie garantia
creditului rãmân în pãstrarea clientului beneficiar de
credite, precum si modalitatea în care se poate dispune de
acestea.

20
Creditele se acordã pe baza contractului de credit care
se încheie cu beneficiarul acestuia si în care se
consemneazã clauzele referitoare la:
 volum;
 obiect;
 garantii;
 termene de rambursare;
 dobânda;
 alte clauze.
Contractul de credit are valoare de înscris autentic si
constituie titlu executoriu.
Banca este îndreptãtitã, fatã de clientii care nu-si
îndeplinesc angajamentele sau nu respectã clauzele din
contract sã ia urmãtoarele mãsuri:
 recuperarea creditelor înainte de termen,
atunci când se constatã înstrãinarea
garantiilor prezentate, utilizarea creditelor
în alte scopuri decât acelea pentru care au
fost acordate, pãstrarea în conditii
necorespunzãtoare a materialelor aduse în
garantie, sustragerea de la îndeplinirea
obligatiilor din contract;
 valorificarea totalã sau partialã a
înscrisurilor care i-au fost date în garantie,
banca recupereazã din sumele rezultate
din valorificarea înscrisurilor, creditele
acordate, dobânzile si orice cheltuieli
efectuate în legãturã cu valorificarea,
eventualul surplus remitându-se
împrumutatului;
 declansarea potrivit legii, a procedurii
juridice de executare silitã, punere în
faliment si lichidare.
Depozitele constituite si creditele acordate sunt
purtãtoare de dobânzi din momentul constituirii, al
acordãrii lor. Dobânda este negociabilã.
Este necesar sã se facã precizarea cã banca primeste
de la clientii sãi bilanturile contabile, contul de profit si
pierderi, situatia angajamentelor de platã si orice informatii
si date referitoare la bonitatea, lichiditatea si solvabilitatea
acestora.

21
CAPITOLUL 3
CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI DE
CÃTRE B.C.R. S.A.

3.1. POLITICA GENERALÃ DE CREDITE


Toate produsele si serviciile bancare îsi au importanta
lor, dar creditul rãmâne principalul produs oferit de bacã.
Creditul este operatiunea prin care se iau în stãpânire
imediatã resurse, în schimbul unei promisiuni de
rambursare viitoare, în mod normal însotite de piata unei
dobânzi ce remunereazã pe împrumutãtor.
Operatia priveste douã pãrti. O parte care dã creditul,
cealaltã parte îl primeste, altfel spus se îndatoreazã.
Banca Comercialã Românã S.A. a destinat cea mai
mare parte a resurselor proprii si atrase creditãrii
economiei, respectiv agentilor economici cu capital de stat,
mixt sau pirat.
Activitatea din sfera economiei reale a stat în ultimii
ani în atentia autoritãtilor guvernamentale si bancare, care
au adoptat unele forme adecvate de sprijin, prin linii de
credit cu destinatie specialã si dobânzi preferentiale, de
care au beneficiat foarte multe societãti comerciale. Liniile
de credit au fost destinate asigurãrii stocurilor de materii
prime de bazã si cele strategice ale tãrii, stimulãrii
productiei de export si a exportului în general, finantãrii
unor lucrãri în agriculturã si formãrii de stocuri de produse
agricole.
În activitatea generalã de creditare a întreprinderilor
cu profil economic, sectorul de stat ocupã locul principal al
Bãncii Comerciale Române S.A. în primul rând pentru faptul
cã acest sector a fost preluat de la Banca Nationalã a
României si a rãmas sã fie creditat de unitãtile Bãncii
Comerciale Române.
Relatiile de credit au existat si în economiile
premonetare. Deci creditul poate exista si în economiile

22
fãrã monedã. Evident cã, în ansamblul lor relatiile de
credit, astãzi nu se pot emancipa de haina monetarã.
Operatiunile de credit pot interveni într-o gamã foarte
amplã de la relatiile între indivizi sub forma unor acorduri
personale simple, pânã la tranzactiile formalizate ce se
efectueazã pe pietele monetare si formulate în cadrul unor
contracte complexe. O parte importantã a relatiilor de
credit priveste mobilizarea capitalurilor disponibile si a
economiilor.
Pãrtile implicate, tipul de instrumente utilizate si
conditiile în care creditul este consimtit, sunt extrem de
diverse si în continuã evolutie. Dispozitivul institutional
variazã de asemenea, de la tarã la tarã.
Se remarcã ponderea creditului în lei, dar într-o
anumitã scãdere, în favoarea creditului în valutã, a cãrui
pondere în total, aproape se dubleazã. Spre deosebire de
creditul în lei, la creditul în valutã dominã ce pe termen
mediu si lung.
Deplasarea, creditului în valutã, cu prioritate pe
termen meniu si lung, trebuie remarcatã în mod deosebit,
pentru cã pe aceastã cale, banca a sprijinit efectiv clientii
sãi, societãtile comerciale pentru importul destinat
retehnologizãrii si dezvoltãrii capacitãtilor de productia
generalã si pentru export în special.
Banca comercialã Românã în prezent efectueazã un
numãr important de operatiuni pe liniile de credit oferite de
marile bãnci din S.U.A., Germania, Anglia, Elvetia, Austria,
Italia, Olanda.
Din punctul de vedere al ramurilor economiei
nationale, industria a fost cea care a beneficiat de cea mai
mare parte a plasamentelor sub formã de credite.
Industria a beneficiat în mare mãsurã si de credite cu
dobânzi preferentiale pentru productia de export, import si
alte activitãti. Dupã industrie, urmeazã în ordine
cooperatia, agricultura, comertul si turismul.
Banca urmãreste cu mare atentie evolutia
principalelor douã grupe de credite pe termen scurt, din
punctul de vedere al formei de finantare: creditul pe
termen scurt sub forma capitalului de lucru si creditul pe
obiect, destinat acoperirii stocurilor, cheltuielilor si a
activelor justificate economic.
Se poate observa o tendintã pozitivã în vederea
acordãrii creditelor prin conturi speciale de împrumut.

23
Asistãm la diversificarea activitãtii de creditare,
tehnica de acordare devin din ce în ce mai complexã.
Pentru a satisface cerintele crescânde ale clientilor sãi,
Banca Comercialã Românã a dezvoltat relatii de finantare
de tip Bank - Bank cu bãnci de prim rang, având încheiate
pânã în prezent 13 astfel de acorduri de împrumut, altele
fiind în curs de negociere.
În calitatea sa de împrumutat pe piata externã si de
împrumutãtor pentru clientii sãi, Banca Comercialã
Românã îmbinã armonios politica de creditare externã cu
cea internã.
Utilizarea resurselor proprii si atrase de pe piata
monetarã, precum si a resurselor, împrumutate de pe piata
internationalã a creditelor face posibilã adoptarea unei
politici flexibile de pânã la 1 an, la împrumuturi pe termen
mediu si lung, pânã la 10 ani.
Banca a acordat Credite pe termen scurt, în valutã în
principal pentru importul de materii prime necesare
realizãrii productiei destinate pietei interne, cât si celei
externe. În cazul din urmã, se realizeazã o finantare de tip
pre-export.
Concomitent s-a dezvoltat în ultimul timp, creditarea
în valutã sub forma unor linii de credit revolving, pentru
importul de materii prime, materiale curente, cu încasare
de dobândã bancarã, la soldul angajat.
Creditele pe termen mediu si lung, sustin procesele de
restructurare, retehnologizare si modernizare a
capacitãtilor de productie existente.
Pentru proiectele pe termen mediu si lung, banca
deruleazã alãturi de liniile de credit Bank-Bank, credite
furnizor, credite cumpãrãtor, operatiuni de forfetare si
leasing.

3.2. PRINCIPII GENERALE SI CONDITII DE


CREDITARE
Fundamentarea deciziei de creditare presupune o
parcurgere logicã a unor etape bine determinate de analizã
a agentului economic, pornindu-se de la analiza motivãrilor
pentru care se solicitã creditul si finalizându-se cu actiunea
de creditare, respectiv de negociere cu clientul, în vederea
aprobãri sau refuzului bãncii de a acorda creditul solicitat.
În întreaga sa activitate de creditare banca va
respecta întocmai prevederile Legii Bancare nr. 58/1999

24
privind activitatea bancarã , Legii nr. 34/1991 privind
Statutul Bãncii Nationale a României, a normelor,
instrumentelor si regulamentelor emise de Banca Nationalã
a României în calitatea sa de bancã centralã si cu atributii
de reglementare în domeniul monetar de credit, valutar si
de plãti, precum si propriile norme si instructiuni de lucru.
Operatiunile de creditare efectuate de bãncile
comerciale au la bazã prudenta bancarã, criteriu
fundamental de politicã bancarã, ce caracterizeazã
întreaga activitate.
Conform prevederilor Legii bancare nr. 58/1999
privind activitatea bancarã, “la acordarea creditelor,
societãtile bancare vor urmãri ca solicitantii sã prezinte
credibilitate si toate operatiunile bancare vor trebui
consemnate în documente contractuale din care sã rezulte
clar toti termenii si toate conditiilor respectivelor
tranzactii”.
Activitatea de creditare se bazeazã, în primul rând, pe
analiza viabilitãtii si realismului afacerilor în vederea
identificãrii si evaluãrii capacitãti de platã a clientilor,
respectiv de a genera venituri si lichiditãti ca principalã
sursã de lichidare a capacitãtii de platã a clientilor se face
prin analiza aspectelor financiare si nefinanciare ale
afacerilor, atât ale celor din perioadele expirate cât si cele
prognozate.
În momentul acordãrii creditelor trebuie sã se aibã în
vedere atât avantajul pentru bancã, deoarece prin
extinderea si diversificarea portofoliului de credite ea
poate obtine profit suplimentar, cât si pentru clienti,
respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte
neprevãzute asupra desfãsurãrii afacerilor si rambursarea
creditelor.
Analiza si acordarea creditelor trebuie sã aibã în
vedere influenta factorilor asupra proiectelor propuse de
clienti, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea
efecte neprevãzute asupra desfãsurãrii afacerilor si
rambursãrii creditelor.
Pentru creditele acordate, banca percepe dobânzi si
comisioane care se negociazã cu agentii economici în
functie de conditiile pietei si se înscriu în contractele de
credite.
În situatia în care împrumutatul încalcã conditiile
contractuale, inclusiv cele referitoare la destinatia

25
creditului, banca poate întrerupe imediat fãrã preaviz
utilizarea creditului acordat.
Împrumuturile acordate unui singur debitor nu pot
depãsi, cumulate 20% din capitalul propriu al bãncii.
Regiile autonome pot contracta credite totale pentru
acoperirea cheltuielilor curente în proportie de cel mult
20% din veniturile brute realizate în anul precedent,
conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 15/1990 privind
organizarea unitãtilor economice de stat.
Creditele se acordã pe bazã de garantii, banca având
dreptul sã verifice la agentul economic modul cum sunt
utilizate si garantate creditele primite, iar în cazul în care
se constatã nerespectarea prevederilor contractuale sã
retragã creditele înainte de scadenta stabilitã sau, în lipsã
de disponibilitãti sã le treacã la credite restante si sã
urmãreascã rambursarea acestora în ordinea stabilitã de
lege.
Pe toatã durata creditãrii, agentii economici beneficiari
de credite au obligatia sã depunã la bancã un exemplar
din bilantul contabil, balante sau situatii trimestriale.
Creditele pe termen scurt se acordã la cererea
agentilor economici care îndeplinesc urmãtoarele conditii:
 sunt constituiti potrivit legii;
 desfãsoarã activitãti eficiente potrivit
actului de înfiintare si statutului de
functionare;
 îndeplinesc indicatorii de bonitate;
 prezintã garantii morale si materiale pentru
utilizarea cu eficientã a creditului si
rambursarea integralã la scadentã;
 valoarea garantiilor materiale prezentate
este mai mare sau cel putin la nivelul
creditelor si a dobânzilor aferente;
 au deschise conturi la unitãtile teritoriale
ale bãncii;
 posedã capital social potrivit statutului;
 acceptã clauzele negociate înscrise în
contractul de credite.
Având în vedere conditiile generale de creditare
bancarã prezentate anterior si de faptul cã prudenta
bancarã reprezintã criteriul fundamental de politicã
bancarã, voi prezenta urmãtoarele principii generale de
creditare, ce caracterizeazã de asemenea activitatea
bancarã:
26
Credibilitatea reprezintã suportul moral, elementul
psihologic esential, fãrã de care creditul nu poate exista.
Dobândirea încrederii presupune cunoasterea clientului, iar
aceasta se realizeazã printr-o permanentã activitate de
informare si documentare privind:
 calitãtile morale si profesionale ale
managerilor societãtii si principalilor
colaboratori si asociati;
 reputatia, privitã prin prisma calitãtii
produselor, a serviciilor, a relatiilor cu
partenerii;
 situatia patrimonialã si financiarã etc.
Forma contractualã . “Toate operatiunile de credit si
garantii ale societãtilor bancare vor trebui consemnate în
documente contractuale din care sã rezulte clar toti
termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii.
Destinatia creditului este principiul care obligã
împrumutatul de a utiliza creditul în concordantã cu scopul
pentru care a fost acordat si totodatã dreptul bãncii de a
urmãri respectarea modului de utilizare.
Garantarea creditului . Orice credit trebuie garantat
cu bunuri mobile si imobile sau titluri de valoare existente
în patrimoniul unitãtii. Garantiile asigurãrii reprezintã
principalul mijloc prin care se diminueazã riscul
insolvabilitãtii.
Rambursarea la termen a creditului .
Determinarea realã a capacitãti împrumutatului de a
realiza venituri, alegerea si convenirea garantiilor
asiguratorii, precum si supravegherea permanentã a
modului de utilizare a creditului, sunt principalele mãsuri
care asigurã înfãptuirea acestui principiu.
Dobânda reprezintã interesul care stã la baza oricãrei
operatiuni de credit si constituie pretul creditului utilizat.
Dobânda perceputã pentru creditele acordate, se
negociazã de bãncile comerciale, având în vedere dobânda
pietei, raportul între cererea si oferta de capital, ea
neputând fi sub nivelul taxei oficiale a scontului.
Garantiile creditului admise de bãncile comerciale
sunt:
a) gajul propriu-zis, sub cele douã forme:
 gajul cu deposedare;
 gajul fãrã deposedare.
b) ipoteca conventionale de rangul I;
c) cesiunea de creantã;
27
d) scrisoarea de garantie bancarã;
e) stocurile de materii prime, materiale, mãrfuri
destinate consumului sau vânzãrii imediate, asupra
cãrora nu se poate constitui gajul propriu-zis;
f) dreptul de gaj general.

3.3.CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE


BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.
Pentru completarea fondurilor proprii, Banca
Comercialã Românã acordã solicitantilor, credite pentru
acoperirea cheltuielilor de productie si desfacere,
achizitionarea de produse si mãrfuri în vederea
comercializãrii, efectuarea cheltuielilor aferente productiei
din perioada urmãtoare, pentru unele nevoi temporare de
fonduri apãrute în aprovizionarea si desfacerea produselor,
precum si pentru realizarea unor obiective de investitii.
Corespunzãtor scopurilor pentru care sunt solicitate,
banca poate acorda urmãtoarele categorii de credite:
A) credite pe termen scurt , a cãror duratã de
rambursare nu poate depãsi 12 luni;
B) credite pe termen mediu , cu durata de rambursare
între 1-5 ani;
C) credite pe termen lung cu durata de rambursare
de peste 5 ani;
A) CREDITE PE TERMEN SCURT
Punctul de plecare în stabilirea tipurilor de credite pe
termen scurt îl reprezintã situatia patrimoniului la sfârsitul
trimestrului precedent precum si previziunile de crestere a
activelor în trimestrul prognozat.
Cu ajutorul informatiilor respective, se întocmeste
Planul de Trezorerie , care este baza de referintã pentru
stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt posibile de
solicitat de cãtre întreprinderi.

28
100

80

60
Pasive curente
Active curente
40

20

Fig.1 Plan de trezorerie

100
80
60
40
20
0
12 luni12 luni12 luni45 zile 15 zile

Active in stocuri temporare


Active in stocuri sezoniere
Active in stocuri aferente productiei de export si in produse exportate
Active in documente remise spre incasare
Active blocate in decontari

Fig.2 Active în afara planului de trezorerie

29
a) Credite pentru capital de lucru (de trezorerie)
Este specific societãtilor cu capital integral de stat. Se
acordã agentilor economici prin contul curent, prin care se
efectueazã de regulã, toate încasãrile si plãtile acestora.
Nivelul acestui credit depinde de diferenta dintre
activele curente, si pasivele curente, fiind destinat sã
acopere obligatiile de platã pe termen scurt ale
întreprinzãtorilor.
Activele curente, se vor influenta cu stocurile si
cheltuielile creditate prin conturi separate de împrumut,
eferente activitãtilor de investitii neacoperite cu surse
corespunzãtoare.
Nivelul creditului pentru capitalul de lucru se
determinã pe baza planului de trezorerie, care se prezintã
în termen de 5 zile lucrãtoare de la începutul trimestrului.
Pe baza planului de trezorerie, se stabileste:
 excedentul care reprezintã volumul de
credite ce urmeazã a fi rambursate
esalonat în perioada urmãtor;
 deficitul, care reprezintã volumul de
credite noi de care poate beneficia agentul
economic în trimestrul în curs.
Creditele de trezorerie se acordã pentru o perioadã
de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii scadentei, fãrã a
depãsi încã 12 luni.
b) Credite pentru stocuri, cheltuieli si alte active
constituite temporar.
Formarea unor stocuri si efectuarea unor cheltuieli în
afara activelor cuprinse în planul de trezorerie se
datoreazã unor cauze economice determinate de primirea
în avans a unor materii prime, întreruperea productiei,
greutãti în expedierea produselor finite.
Termenul maxim de acceptare la creditarea acestor
stocuri si cheltuieli date este pânã la 12 luni.
Documentatia trebuie sã justifice obiectul creditãrii,
cauzele care au determinat formarea stocurilor si
cheltuielilor (primirea de materiale în avans,
aprovizionarea în loturi optime, întreruperea productiei,
etc.).
c) Credite pentru stocuri si cheltuieli sezoniere de
materii prime si produse.
Specificul procesului de productie din întreprinderile
care prelucreazã materii prime si agricole le solicitã

30
acestora sã formeze stocuri care se consumã într-o
perioadã mai mare de un trimestru fãrã a depãsi 12 luni de
la constituire.
Aceste credite se acordã pe baza cererilor si a
documentatiei prezentate.
 cererea de credite;
 ultimul bilant;
 situatia de stocuri si cheltuieli pentru care
se solicitã creditul;
 bugetul de venituri si cheltuieli;
 lista bunurilor materiale si a valorilor ce
constituire garantii asiguratorii;
 orice alte documente solicitate de bancã.
d) Credite pentru productie de export si import de
productie.
Aceste credite au si ele la bazã documentatia de la
punctul anterior, cu conditia existentei contractelor sau
comenzilor ferme de desfacere, acreditive irevocabile
deschise, sau alte forme de platã, dacã între parteneri
existã relatii de colaborare traditionale.
Creditele pentru productia de export, se acordã
pentru aprovizionarea cu materii prime din tarã si din
import, în vederea realizãrii de produse cu desfacere
asiguratã la export, vizând întreg ciclul: aprovizionare -
productie - desfacere.
Creditele pentru exportul de produse, se acordã pe
baza documentelor ce atestã livrarea, pe perioada de la
livrare, pânã la încasarea contravalorii de la partenerii
externi.
Creditele de acest fel, se acordã prin contul 30...04,
cu conditia ca agentii economici sã aibã contul valutar
deschis în unitãtile teritoriale ale bãncii, iar durata ciclului
productie - livrare - încasare, sã nu depãseascã 12 luni.
e) Credite pentru documente remise spre încasare
(facturi, cecuri, etc.).
Perioada de creditare este de maxim 45 de zile numai
dacã activele respective nu au fost cuprinse în Planurile de
Trezorerie sau nu au asiguratã o altã sursã de finantare. Se
verificã dacã produsele au fost expediate efectiv, dacã
facturile nu sunt refuzate la platã sau în litigiu si se
asigurã de existenta capacitãtii de platã.
f) Facilitãti de cont.
Pentru agentii economici cu situatie economico -
financiarã foarte bunã, dar care din cauze bine justificate
31
nu pot face fatã temporar plãtilor. Se pot acorda credite pe
termene de pânã la 15 zile în sumã limitã.
Plafonul maxim în care se acordã facilitãtile de cont
este de 500 milioane lei.
În acordarea acestora se va avea în vedere cã
volumul total al creditelor sã nu depãseascã 20 % din
capital si rezervele bãncii, iar la regiile autonome sã se
încadreze si în limita a 20 % din veniturile brute ale anului
precedent.
Conditia ca aceste facilitãti sã fie acordate este ca ele
sã se încadreze în plafonul total de credite, primit de la
centrala bãncii.
g) Creditarea prin cont curent sub forma liniei de
credit.
Aceastã creditare se percepe ca o creditare flexibilã,
promptã, specificã societãtilor comerciale cu capital privat,
societãtilor care provin din privatizarea întreprinderilor cu
capital de stat sau cooperatist, precum si societãtilor cu
capital privat ce au desfãsurat o activitate continuã în
ultimele 12 luni.
Dupã deschiderea liniei de credit, toate plãtile se
efectueazã din contul curent în limita soldului creditor
existent, iar dupã epuizarea acestuia, în limita plafonului
de credite aprobat, cu exceptia plãtilor ce privesc
operatiuni efectuate în concordantã cu obiectul de
activitate al societãtii, rambursãri de credite acordate prin
conturi simple de împrumut, plãti pentru investitii în limita
surselor existente cu aceastã destinatie, plãtile pentru
impozite si taxe.
h) Credite de care pot beneficia societãtile cu capital
privat , ce îmbracã forma creditãrii pe obiect si se acordã
pentru constituirea anumitor stocuri de combustibili,
materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble,
etc. si pentru efectuarea anumitor cheltuieli necesare
productiei, desfacerii, executãrii de lucrãri si prestãri de
servicii.
i) Creditele pentru valutã vândutã la licitatii.
Se acordã pentru 2 zile, respectiv în termenul de
încasare în lei a valutei vândute la licitatie, pe baza
ordinului de vânzare a valutei, acceptat de bancã.
j) Creditele în valutã pe termen scurt.
Se acordã persoanelor fizice sau juridice care
realizeazã produse, executã lucrãri sau presteazã servicii si
le încaseazã în valutã. Acestea se acordã pentru

32
procurarea din import a unor materii prime, materiale,
produse finite, piese de schimb, etc.
k) Creditele pentru investitii

B)+C) CREDITE PE TERMEN MEDIU sI LUNG


Se acordã sub formã de:
a) Credite pentru asociatiile salariatilor si membrii
conducerii societãtilor care se privatizeazã.
Se acordã pentru finantarea avansului minim pentru
actiunile ce urmeazã a fi cumpãrate de la F.P.S., având ca
termen de acordare, cel mult 5 ani, iar ca surse de
rambursare, dividendele repartizate din profitul realizat de
societate.
b) Credite pentru finantarea investitiilor - sunt
destinate pentru acoperirea cheltuielilor prevãzute în
documentatiile tehnico-economice, privind lucrãrile de
constructie-montaj, modernizãri, retehnologizãri si
achizitionãri de noi utilaje.
Pentru a primi aceste credite agentii economici
trebuie sã îndeplineascã anumite conditii printre care:
 agentii economici trebuie sã participe cu
surse proprii în cuantumul de minim 15%
din valoarea investitiilor;
 creditul va fi primit esalonat, în functie de
efectuarea cheltuielilor de investitii, potrivit
graficului de executie;
 asigurarea surselor pentru rambursarea
creditelor la scadentele stabilite si plata
dobânzilor aferente .
Creditele pentru investitii se pot acorda agentilor
economici, atât ca persoane fizice cât si juridice în functie
de scopurile propuse. Creditele pentru investitii acordate
persoanelor juridice, pot fi utilizate pentru:
 achizitionarea de animale de muncã,
productie si reproductie, masini, utilaje,
instalatii si alte mijloace fixe;
 amenajarea, modernizarea, dezvoltarea
spatiilor si capacitãtilor de productie
existente, precum si executarea de
reparatii capitale si curente;
 realizarea unor noi obiective de investitii
prin construire sau cumpãrare;
Creditele de investitii acordate persoanelor fizice pot
fi:
33
 împrumuturi cu caracter productiv (materii
prime, inventar agricol, realizarea unor
investitii complexe);
 împrumuturi cu caracter personal
(autoturism, investitii imobiliare).
Creditele în valutã ce privesc activitatea de investitii sunt
acordate pentru:
 modernizarea si dezvoltarea capacitãtilor
de productie existente;
 retehnologizarea proceseor de productie;
 achizitionarea de masini, utilaje, tehnicã de
calcul, instalatii tehnologice si mijloace de
transport;
 constructii de noi obiective de investitii;
 efectuarea oricãror alte cheltuieli legate
strict de realizarea si darea în exploatare a
obiectivelor de investitii.

3.4. GARANTAREA CREDITELOR


Pentru evitarea unor riscuri în încasarea creditelor
acordate de bancã se va asigura ca solicitantii sã dispunã
de posibilitãti de restituire a creditelor în conditiile
desfãsurãrii unei activitãti normale, precum si pentru
recuperarea acestora în situatiile în care împrumutatii nu-si
executã obligatiile asumate, din diverse cauze.
În acest caz împrumutatii prezintã garantii asiguratorii
pentru utilizarea cu eficientã a creditului si asigurarea
rambursãrii la scadentã a ratelor si dobânzilor aferente, ce
pot fi oferite atât de debitori cât si de terte persoane fizice
sau juridice, numite garantii.
Valoarea minimã a garantiilor acceptate de bancã, va
fi în toate cazurile cel putin egalã cu datoria cea mai mare
a debitorului, formatã din creditul acordat plus dobândã
datoratã, pânã la rambursarea primei rate din împrumut.
Având în vedere reglementãrile legale, garantiile
acceptate de bancã se împart în douã categorii:
• Garantii reale;
• Garantii personale.
A. GARANTII REALE
Dreptul de retinere asigurã creditorului posibilitatea
de a retine un bun corporal, proprietate a debitorului, atât

34
timp cât el n-a fost achitat integral. Pentru aceasta trebuie
îndeplinite anumite conditii: bunul corporal detinut sã aibã
o legãturã de creantã, creanta trebuie sã fie certã si
exigibilã.
Sunt formate din ipoteci, gajuri si cesiunea de creantã.
a) Ipoteca este actul prin care debitorul acordã
creditorului dreptul asupra unui imobil, fãrã deposedare si
cu publicitate.
Ipoteca conferã creditorului dreptul de preferintã si
dreptul de urmãrire.
Ipoteca poate fi legalã (prevãzutã de lege) convenitã
(consimtitã prin contract) sau judiciarã (acordatã de
organele judecãtoresti).
Obiectul ipotecii îl constituie bunurile imobile,
respectiv clãdirile de orice fel si terenurile.
Procedura de verificare de cãtre inspector a ipotecii
cuprinde realizarea urmãtoarelor obiective:
 pentru constituirea ipotecii conventionale
este necesar ca cei ce o constituie sã aibã
capacitatea deplinã de exercitiu si deci
posibilitatea de a înstrãina imobilul, deci
persoana care solicitã creditul trebuie sã
punã la dispozitia bãncii actul care sã
ateste calitatea de proprietar;
 solicitantul de credit trebuie sã prezinte un
raport de evaluare a imobilului respectiv,
fãcut de un expert si sã facã dovada cã nu
existã alte ipoteci constituite asupra
imobilului respectiv;
 declaratia solicitantului de credite pe
propria rãspundere privind creditele
primite de la bãnci si a cãror rambursare a
fost garantatã cu ipoteci asupra aceluiasi
imobil, valoarea acestor credite, situatia
rambursãrii ratelor scadente;
 polita de asigurare a imobilului;
 evaluarea la fata locului a imobilului;
 ipoteca conventionalã trebuie sã fie
încheiatã prin înscris autentic;
 actul de constituire a ipotecii va trebui sã
prevadã principiul specializãrii ipotecii în
dublu aspect: imobilul ipotecat si suma
garantatã;

35
 înscrierea ipotecii în registrul special sau
dupã caz în Cartea Funciarã din subordinea
judecãtoriei.
Pentru ca ipoteca sã fie acceptatã de bancã trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele conditii:
 ipoteca sã fie de rang I (având în vedere
situatia falimentului);
 valoarea imobilului ipotecat sã fie de cel
putin 10% mai mare decât creditul solicitat
plus dobânzile si comisioanele;
 existenta certã în timp a imobilului ipotecat
mai precis pânã în momentul stingerii
integrale a obligatiei;
 imobilul ipotecat sã fie asigurat împotriva
tuturor riscurilor, iar polita de asigurare sã
fie cesionatã în favoarea bãncii.
b) Gajul de deposedare (amanetul) apare în situatii
mai speciale asupra bunurilor mobile cu valoare mare si
volum mic (metale pretioase, tablouri etc._ pe baza unui
contract de gaj, încheiat cu proprietarul bunurilor gajate si
înregistrat la Registrul de gaj al Primãriei.
Pentru bunurile preluate în gaj cu deposedare se va
solicita avizul organelor competente, din care sã rezulte
clar autenticitatea si valoarea de piatã a bunurilor
respective.
Pe durata pãstrãrii în gaj, banca va percepe
comisioane legal stabilite pentru astfel de operatiuni.
c) Gajul fãrã deposedare se materializeazã prin
existenta unui contract consensual, în cazul cãruia, bunul
care constituie obiectul gajului rãmâne în continuare în
posesia debitorului.
Acest gaj se poate constitui asupra:
• bunurilor mobile de natura materiilor prime,
materiale, semifabricate, etc. dacã pe toatã durata
creditãrii se vor gãsi sub aceeasi formã. Când se
stabileste valoarea acestor bunuri se are în vedere
pretul de achizitie, din care se deduce o marjã de risc
de 10%;
• bunurile mobile de natura mijloacelor fixe, numai
dacã sunt în functiune s gradul de uzurã nu
depãseste 50%. Valoarea la care se admit acestea în
garantie este valoarea rãmasã din care se deduce o
marjã de 20%.

36
În cazul verificãrii de cãtre inspector si acceptãrii
gajului drept garantie a creditului se va urmãri:
• cel ce constituie gajul sã fie proprietarul bunului gajat
sã aibã capacitatea deplinã de exercitiu, inclusiv de
a-l înstrãina;
• bunul care face obiectul gajului trebuie sã aibã o
valoare de piatã si sã fie uso lichidabil;
• valoarea gajului trebuie sã acopere valoarea
creditului si a dobânzii aferente.
Dupã exercitarea evaluãrii la fata locului a bunurilor
gajate, dacã se constatã cã valoarea bunului se aflã sub
valoarea totalã a creditului si dobânzii se va cere clientului
sã depunã garantii suplimentare în completare.
• i se va cere solicitantului sã cesioneze în favoarea
bãncii drepturile sale care decurg din contract;
• gajul va fi consemnat într-un înscris – contract de gaj
– în care bunurile gajate si care vor fi înregistrate în
Registrul de gaj al Primãriei.
Dacã debitorul nu-si îndeplineste obligatiile
contractuale se trece la executarea gajului în douã moduri:
1) creditul poate cere instantei sã retinã bunul gajat în
contul creantei neachitate;
2) creditorul are dreptul de a cere vânzarea la licitatie
publicã a bunului gajat.
d) cesiunea de creantã este o conventie scrisã prin
care un creditor transmite o creantã a sa unei alte
persoane. Pot fi cesionate creantele din livrãri de mãrfuri,
executãri de lucrãri si prestãri de servicii atât la export cât
si la intern.
În cazul cesiunii de creantã, legat de verificarea si
acceptarea acesteia inspectorul bãncii va avea în vedere:
 cesiunea de creantã sã fie constatatã
printr-un contract de cesiune;
 dacã cedentul are calitatea de creditor,
acesta va trebui sã remitã cesionarului
titlul constatator al creantei;
 debitorului cedat i se va solicita o
declaratie de acceptare în formã autenticã
sau i se va face cunoscut cã noul sãu
creditor este BCR, prin executorul
judecãtoresc;

37
 cedentul este tinut sã garanteze cã, la
momentul cesiunii, creanta cedatã existã în
mod valabil;
 se va analiza situatia financiarã a
cedentului, în scopul stabilirii riscului de
neplatã, în cazul în care este vorba de
cesiunea unei creante la intern, iar în cazul
cesiunii unor creante din livrãri la export,
se va urmãri ca plata sã fie prin acreditiv
irevocabil si confirmat de o bancã agreatã
de Banca Comercialã Românã sau prin
incasso, sau garantat cu scrisoare de
garantie irevocabilã emisã de o bancã
agreatã de Banca Comercialã Românã S.A.

B. GARANTII PERSONALE – exprimã angajamentul


asumat de o persoanã fizicã sau juridicã, dupã caz, care se
obligã se execute obligatia debitorului în cazul neelucidãrii
ei de cãtre împrumutat. Un astfel de angajament îl
reprezintã si scrisoarea de garantie bancarã.
Scrisoarea de garantie bancarã este un înscris prin
care altã bancã (garant) se angajeazã neconditionat si
irevocabil, ca în cazul în care un debitor nu va executa
obligatia de a plãti la o altã datã bine stabilitã o sumã de
bani determinatã, sã plãteascã ea suma neachitatã, în
favoarea bãncii beneficiare.
La analiza fãcutã de inspector a scrisorilor cu garantie
bancarã emise de alte societãti în favoarea Bãncii
Comerciale Române S.A. va avea în vedere urmãtoarele
elemente:
 denumirea si semnãturile autorizate ale
persoanelor îndreptãtite sã angajeze banca
garantã;
 debitorul;
 obiectul garantiei;
 valoarea garantiei ce va trebui sã acopere
atât suma împrumutatului cât si dobânzile,
taxele, comisioanele si spezele aferente;
 valabilitatea în timp ce trebuie sã acopere
întreaga perioadã de creditare;
 beneficiarul.
Scrisorile de garantie bancarã în lei, pe termen de 12
luni, pot fi de mai multe feluri, având ca si criteriu de

38
departajare, distinctia. Astfel se pot acorda scrisori de
garantie bancarã pentru:
 aprovizionãri în tarã sau import;
 taxe vamale;
 executãri de lucrãri sau prestãri de servicii;
 buna executie a licentelor de export.

C. ALTE GARANTII
a) Gajul general
Agentilor economici cu o situatia economico-financiarã
bunã, banca le poate accepta drept garantie a creditului si
gajul general asupra întregului patrimoniu al agentilor
economici.
Spre deosebire de gajul propriu-zis si de ipotecã, când
numai acele bunuri gajate sau ipotecate sunt afectate de
creanta respectivã, în cazul dreptului de gaj general toate
bunurile, prezente si viitoare, în universalitatea lor sunt
afectate de toate creantele prezente si viitoare, privind
astfel toti creditorii în pozitii de egalitate.
Gajul general spre deosebire de garantiile reale nu
conferã unitãtii bancare sigurantã mai pronuntatã din
punctul de vedere al riscurilor bancare.
În situatiile în care gajul general constituie garantie
pentru creditul solicitat banca va efectua o verificare la
fata locului, a principalelor elemente de patrimoniu ale
împrumutatului sau garantului, iar concluziile rezultate vor
fi mentionate în referatul de analizã al creditului.
b) Depozitul bancar reprezintã o garantie materialã
sub forma unei sume de bani depusã de debitor la bancã,
în favoarea beneficiarului, în anumite conditii stabilite si
comunicate bãncii de cãtre debitor.
Pentru ca depozitul bancar sã fie acceptat drept
garantie a creditului este necesar ca inspectorul sã verifice
îndeplinirea urmãtoarelor conditii:
 indicarea bãncii la care se constituie
depozitul;
 în cazul în care depozitul este la o altã
bancã decât banca care acordã creditul se
verificã dacã aceasta este o bancã agreatã
de Banca Comercialã Românã; de
credibilitatea si reputatia bãncii respective;
indicarea expresã la B.C.R. S.A. ca
beneficiar al depozitului;

39
 valoarea depozitului bancar care sã
acopere valoarea creditului solicitat plus
dobânda aferentã;
 termenul de valabilitate al depozitului;
 semnãturile autorizate ale agentilor
economici ce constituie depozitele;
 certificarea scrisã a bãncii la care s-a
constituit depozitul în cazul în care aceasta
e o altã bancã decât cea care acordã
creditul.

3.5. ANALIZA CREDITELOR

În momentul în care o întreprindere se adreseazã


bãncii comerciale ci o solicitare de credit pe termen scurt,
aceasta procedeazã la efectuarea unei analize detaliate si
în domenii diferite privind agentule economic respectiv.
Pentru a începe analiza, întreprinderea solicitantã depune
o documentatie economicã si financiarã complexã:
 cererea de credit semnatã de persoana
autorizatã din întreprindere;
 ultimul bilant;
 situatia stocurilor si cheltuielilor pentru
care solicitã creditarea;
 bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul
în curs;
 studiul de fiabilitate;
 contul de profit si pierdere;
 lista bunurilor materiale si valorilor ce
constituie garantii asiguratorii pentru
creditul solicitat;
 alte documente necesare analizei.

A. Analiza managerialã (nefinanciarã)

40
În fata bãncii comerciale, firma trebuie sã vinã în
primul rând cu o activitate economicã în care sã nu
prezinte riscuri majore în perioada de utilizare a creditului.
În acest scop, întregul univers intern si extern al
întreprinderii este supus unei analize si interpretãri
riguroase pentru a putea fi depistate efectele posibile ale
unor evenimente politice, sociale, economice, militare, sau
a unor schimbãri tehnologice, în evolutia cererii, precum si
sub influenta inflatiei, a îmbãtrânirii produselor.
În general acestea sunt cazurile în care banca
comercialã vine în întâmpinarea firmelor cu capital integral
sau majoritar de stat. Pentru firmele private se are în
vedere deficitul de resurse pe trimestru (diferite plãti,
încasãri), generat de constituirea unor stocuri de materii,
prime, combustibil, piese de schimb, este, precum si
efectuarea unor cheltuieli necesare productiei si desfacerii,
executarea unor lucrãri si servicii.
Pornind de la aceastã necesitate precum si de la
oferta bãncilor comerciale de a le onora, sistemul bancar si
întreprinderile procedeazã la fundamentarea si adoptarea
unor decizii de creditare.
Procesul decizional cuprinde urmãtoarele etape:
1. Analiza managerialã si economico-financiarã;
2. Analiza solicitãrii de credit;
3. Adoptarea deciziei de creditare;
4. Analiza periodicã a calitãtii portofoliului de credite
pe termen scurt detinut de banca comercialã.
Parcurgerea acestor etape se realizeazã cu ajutorul
unui fond de informatii economice, financiare,
manageriale, monetare, provenite din sistemul bancar, din
economia nationalã si din întreprindere. În anumite cazuri,
sunt solicitate informatii si de pe piata financiar-monetarã
internationalã.
Deci, în fundamentarea deciziei de acordare a unui
credit, ofiterii de credite vor tine seama suplimentar si de
factorii nefinanciari, interni si externi dupã cum urmeazã:
1. Denumirea clientului.
2. Ramura si sectorul din care face parte.
3. Sediul social (adresã, telefon, fax).
4. Forma juridicã si data înregistrãrii la Registrul
Comertului.
5. Capital social.
6. Conduecrea societãtii este asiguratã de:
a) consiliul de Administratie (acolo unde existã)

41
b) persoane împuternicite sã angajeze
societatea.
7. Aspecte privind conducerea unitãtii:
 calitatea moralã si profesionalã,
 prestigiu si experientã în ramura sau
sectorul de activitate,
 reputatia managerialã;
 gradul de participare a echipei de
conducere la capitalul societãtii.
8. Personalul unitãtii: calitatea fortei de muncã,
numãr si structurã (direct, indirect, productiv, etc.).
9. Imobile aflate în patrimoniul societãtii.
10. Echipamente de productie existente.
11. Tehnologie:
- veche: ........ %;
- medie ......... %;
- avansatã ......... %.
12. Capacitãti de productie si gradul lor de utilizare.
Investitii în curs de desfãsurare sau prevãzute a se executa
pe urmãtoarea structurã: nr. crt., obiectul, destinatia,
costul investitiei, sursa de finantare, data începerii, politici
de marketing.
13. Sfera de activitate.
14. Caracterul activitãtii.
15. Produse si servicii: principalele produse.
16. Principalii furnizori de materii prime si materiale.
17. Cererea:
a) posibilitãti de crestere a acesteia;
b) principali furnizori de materii prime si
materiale.
18. Piata actualã:
a) pozitia pe piatã:
 localã;
 judeteanã;
 nationalã;
 internationalã.
b) strategia de dezvoltare:
 existenta unei strategii;
 posibilitãti de realizare a strategiei;
 alternative si implicatii în cazul nerealizãrii
strategiei propuse;
 existenta unui plan de restructurare si
redresare financiarã;

42
c) obiective cantitative si calitative;
d) clienti potentiali, pe plan intern si
international.
19. Concurenti: principalii concurenti în tarã si în
strãinãtate.
20. Politici de preturi: nivel fatã de concurentã,
facilitãti.
21. Politica promotionalã:
 se realizeazã pe plan national/local;
 audio, video, presã scrisã, etc.
22. Impactul factorilor nefinanciari externi asupra
activitãtii clientului.
Pentru managerii actuali, formati în conditiile
economiei centralizate, însusirea cel mai greu de dezvoltat
este asumarea rãspunderii pentru gestionarea eficientã a
patrimoniului. Cultivarea acestei însusiri privind
privatizarea, legislatia, reprezintã o sansã realã pentru
iesirea din crizã a economiei si pentru utilizarea corectã si
eficientã a creditelor angajate de firmã.
Toate aceste subdomenii ale managementului firmei
sunt analizate de inspectorul bancar si comunicate spre
interpretarea finalã Comitetului de Directie al Bãncii
Comerciale. Comitetul de Directie transferã informatiile
privind managementul firmei în calificative, utilizabile
alãturi de cele privind performantele economico-financiare,
la luarea deciziei de creditare.

Nr. crt. Criteriul Calificativ


1. Calitatea organizãrii - bunã
- medie
- slabã
2. Sectorul de activitate - perspectivã de dezvoltare
bunã
- perspectivã de dezvoltare
slabã
- sector neviabil
3. Pozitia unitãtii pe - foarte bunã
ramuri - bunã
- satisfãcãtoare
4. Calitatea conducerii - foarte bunã
- bunã
- satisfãcãtoare
5. Perspectiva firmei - activitate variabilã
- activitate slabã
43
- fãrã perspective

B. Analiza economico-financiarã

Pentru acceptarea cererii de credite, rolul cel mai


important îl au performantele economico-financiare
realizate de întreprinderea solicitatoare în perioada imediat
precedentã.
Astfel Banca Comercialã Românã face lunar o analizã
a agentilor economici care solicitã sau are angajate
credite, pentru cel putin 60 % din volumul creditelor aflate
pe rol. Aceastã analizã scoate în relief indicatori cum ar fi:
 capital subscris si vãrsat;
 realizarea indicatorilor economici, cum
sunt: a mf (productie, marfã fabricatã), CA
(cifra de afaceri), profitul brut, profitul net,
dobânda, active circulante, surse de
acoperire a acestora, credite si plãti
restante, etc.;
 indicatori de eficientã ( marja profitului
brut, net, fatã de cifra de afaceri, stocuri,
acoperirea dobânzii din profit, etc.);
Se calculeazã pentru o mai bunã analizã ratele
financiare, de echilibru, de îndatorare, precum si bonitatea
agentilor economici, pe baza indicatorilor de lichiditate,
solvabilitate, rentabilitate, echilibru.
Prezentarea ratelor financiare calculate:

1. Rata de lichiditate:
 rata lichiditãtii generale = active pe
termen scurt/pasive pe termen scurt;
 rata lichiditãtii imediate = active pe
termen scurt stocuri/pasive pe termen
scurt.
2. Rata de echilibru
 rata datoriilor = datorii totale/active totale;
 rata acoperirii dobânzilor = (profit brut +
dobânzi)/dobânzi;
3. Rata de gestiune:
 rotatia stocurilor = CA/stocuri;
 rotatia imobilizãrilor = CA/imobilizãri active
fixe;

44
 durata medie de recuperare a creantelor =
creante/CA zilnicã;
 rotatia activelor totale = CA/active totale;
4. Rata de rentabilitate:
 rentabilitatea vânzãrilor = profitul net /
vânzãri;
 rentabilitatea capitalului investit = profitul
net / activ total.
 rentabilitatea financiarã = profitul net /
capital propriu.
Elemente ce se regãsesc în analiza economico-
financiarã a activitãtii creditelor:

a) Analiza bilantului contabil , care presupune:


 examinarea bilanturilor pe ultimul an
încheiat si situatiile financiare cumulate de
la începutul anului curent, comparativ cu
aceeasi perioadã a anului trecut. Bilanturile
contabile ale clientilor cu cifra de afaceri
anualã de peste un miliard de lei trebuie sã
fie certificate de comisii de cenzori,
constituite potrivit legii din contabili
autorizati sau experti contabili;
 analiza imobilizãrilor corporale si
necorporale si a surselor de acoperire a
acestora;
 analiza decontãrilor, prelivrãrile
vãrsãmintelor datoriilor si obligatiilor fatã
de terti;
 analiza costurilor în vederea dimensionãrii
corecte a volumului de credite pentru
activele circulante care fac obiectul
creditãrii;
b) Analiza veniturilor, cheltuielilor si contului de profit
si pierdere , care presupune:
 analiza rezultatelor activitãtilor si a
profitului obtinut pe ultimul an încheiat si
respectiv pe anul curent;
 analiza repartizãrii profitului net;
 analiza pierderilor înregistrate si
recuperarea.

45
c) Analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor
expirate care se bazeazã pe modul de realizare a
productiei, vânzarea si încasarea acesteia, acoperirea
cheltuielilor din venituri si realizare a productiei, vânzarea
si încasarea acesteia acoperirea cheltuielilor din venituri
si obtinerea de profit, efectuarea la termen a plãtilor cãtre
parteneri, buget, bãnci, etc.
Aceastã analizã se efectueazã atât pentru activitatea
de productie cât si pentru o perioadã anterioarã de cel
putin un an .
d) Analiza fluxurilor de lichiditãti pe perioada
urmãtoare, presupune ca pe baza rezultatelor obtinute
anterior si a portofoliului de contracte de aprovizionare,
productie, desfacere, a perspectivei variatiei stocurilor, etc.
Pornind de la aceste elemente de analizã ofiterii de
credite vor analiza situatia bonitãtii clientilor, pe baza unui
sistem îmbunãtãtit de “Indicatori de structurã si
performantã”. Acesti indicatori, care stau la baza analizei si
evaluãrii bonitãtii clientilor pot fi grupati în:
1. INDICATORI DE NIVEL sI STRUCTURÃ:

a) Cifra de afaceri - reprezintã veniturile realizate de


client la finele perioadei. Pentru un client viabil, cu
perspective certe de dezvoltare, evolutia ei trebuie sã fie
ascendentã. În aprecierea dinamicii cifrei de afaceri, se va
avea în vedere si influenta cresterii preturilor.
b) Capitaluri proprii - în cadrul acestui indicator se va
acorda o atentie deosebitã analizei atât a capitalurilor
proprii în sens larg cât si a celor nete , în sens strict, iar
accentul se va pune pe determinarea stocurilor,
cheltuielilor si alte active luate care diminueazã valoarea
capitalurilor proprii.
c) Rezultatul exercitiului (contul de profit si pierdere)
în cifre absolute, reprezintã indicatorul sintetic, care
caracterizeazã eficienta activitãtii desfãsurate.
d) Fondul de rulment - pasive pe termen lung, active
imobilizate. În cazul unei bune gestionãri financiare,
activele imobilizate trebuie sã fie acoperite integral cu
pasivele pe termen lung.
e) Necesarul de fond de rulment : Active realizabile -
Datorii curente (< 1 an )
O atentie deosebitã se acordã determinãrii corecte a
necesarului de fond de rulment, cunoscându-se cã atunci

46
când activele realizabile sunt superioare datoriilor curente,
poate interveni creditul bancar pe termen scurt.
f) Trezoreria netã = fond de rulment - necesar de
fond de rulment sau
Trezoreria netã = trezoreria pozitivã - trezoreria
negativã.
g) Lichiditatea - reprezintã capacitatea unui client de
a face fatã datoriilor sale pe termen scurt prin
transformarea rapidã a activelor sale circulante în
disponibilitãti.
Lichiditatea medialã = (active circulante - stocuri -
clienti incerti/datorii cu scadentã) < 1 an x 100
Lichiditatea curentã = (active circulante - stocuri
revalorificabile - clienti incerti/datorii cu scadentã ) < 1 an
x 100
Lichiditatea la o datã viitoare:

Ld = [( DB + I + C)] / PE ] x 100 în care

Ld - lichiditate la o anumitã datã;


DB - disponibilitãti bãnesti proprii si împrumutate;
I - încasãri ce urmeazã a fi realizate pânã la finele
perioadei analizate, la care se adaugã încasãrile din
productia ce urmeazã sã fie realizatã si vândutã pânã la
finele perioadei analizate;
PE - pãrti exigibile în perioada analizatã.
Modul de interpretare al lichiditãtii:
 mai mic de 100% - lichiditate
necorespunzãtoare;
 între 100 - 120% - lichiditate
satisfãcãtoare;
 între 120 - 150% - lichiditate bunã;
 peste 150% - lichiditate foarte bunã.
h) Solvabilitatea - reprezintã gradul în care agentii
economici pot face fatã obligatiilor de platã, îndeosebi din
surse proprii si se exprimã prin solvabilitatea patrimonialã,
care se calculeazã astfel:

Sp = (total active - stocuri nevalorificabile - clienti


incerti / datorii totale - diferente de conversie pasiv) x 100
%

Sp - solvabilitatea patrimonialã
47
În aprecierea acestui indicator se va urmãri ca pe
total, el sã fie subunitar, iar pe structurã, acea parte
reprezentatã de imobilizãrile corporale sã fie acoperitã, de
regulã cu surse proprii, si în total activ, ponderea datoriilor
totale, sã nu fie mai mare de 90%. O valoare apropiatã de
100% a acestui indicator aratã cã agentul economic nu are
datorii si ceea ce posedã are acoperire în sursele sale
proprii.
i) Gradul de îndatorare - este un indicator de echilibru
care aratã limita pânã la care agentul economic este
finantat din alte surse decât fondurile sale proprii.

Gi = (PE / Σ Ap ) x 100, în care:


Gi - gradul de îndatorare
PE - plãti exigibile care cuprind obligatiile si creditele
bancare si împrumuturile
Ap - total activ.

Gradul de îndatorare este cunoscut sub douã forme:


- Gradul de îndatorare generalã (Leverage) = (datorii
totale/capitaluri proprii nete în sens strict) x 100
- Gradul de îndatorare financiarã: (Gearing) = (datorii
financiare totale / capitaluri proprii nete în sens strict) x
100
Scara de apreciere a gradului de îndatorare este
urmãtoarea:

Gradul de îndatorare:
Generalã Financiarã Indicator
pânã la 60 % pânã la 30% bun
între 60 - între 30 - 70% satisfãcãtor
100%
peste 100% peste 70% necorespunzãt
or

j) Viteza de rotatie a activelor circulante , aratã


numãrul de cicluri efectuate de activele circulante în
decursul unei perioade si se determinã astfel:
Viteza de rotatie = cifra de afaceri / active circulante
Pentru a avea o imagine clarã a acestui indicator, el
trebuie analizat în evolutie si în comparatie cu alte
societãti comerciale din ramuri de activitãti similare.

48
2. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

a) Rentabilitatea - reprezintã capacitatea agentului


economic de a obtine profit din activitatea desfãsuratã.
Având în vedere modul de structurare a contului de profit
si pierdere si pe bazã de raportare, indicatorii de
rentabilitate pot fi grupati astfel:
a.1 .Rentabilitatea de exploatare reprezintã
capacitatea unei societãti comerciale de a obtine profit din
activitatea propriu-zisã.
Ea îmbracã douã forme:
* rentabilitatea brutã de exploatare =
(excedentul brut din exploatare / productia
exercitiului) x 100
* rentabilitatea netã de exploatare = (rezultatul
din exploatare / cifra de afaceri) x 100
a.2. Rentabilitatea economicã exprimã capacitatea
unei societãti comerciale de a obtine profit din întreaga sa
activitate economico-financiarã.
Rentabilitatea
= (excedentul brut curent / total bilant) x 100
= (rezultatul curent / total bilant) x 100
= (capacitatea de autofinantare / total bilant) x
100
a.3. Rentabilitatea financiarã exprimã capacitatea
capitalului investit de a produce profit
Rentabilitatea financiarã = capacitatea de
autofinantare / capitaluri proprii nete în sens strict x 100
Cu cât acesti indicatori au o valoare mai mare, cu
atât rentabilitatea este mai bunã.
b) Indicatori ai riscului financiar
Riscul financiar apare în momentul în care se
apeleazã la credite pentru a completa sursele de finantare
ale unei activitãti. Premisa fundamentalã ca o firmã sã-si
sporeascã rentabilitatea financiarã în conditiile apelãrii la
credite, este ca rentabilitatea economicã sã fie superioarã.
Riscul financiar se exprimã prin indicatorul de acoperire a
dobânzii care aratã capacitatea societãtii de a plãti
dobânda la creditele angajate.
Acoperirea dobânzii = rezultatul înaintea plãtii
dobânzii si impozitul pe profit/cheltuielile cu dobânzile.
Se considerã cã un nivel al acestui indicator mai mare
de trei, reflectã o bunã capacitate a agentului economic de
a-si achita dobânda.

49
c) Rata valorii adãugate reprezintã ponderea valorii
nou create de agentul economic în totalul activitãtii sale.
Rata valorii adãugate se calculeazã în functie de
volumul cifrei de afaceri = (valoarea adãugatã/cifra de
afaceri) x 100.
Cu cât valoarea acestui indicator creste de la o
perioadã la alta, cu atât aprecierea va fi mai bunã.
d) Politica de dividende - politica conducerii societãtii
de repartizare si utilizare a profitului, poate fi reflectatã de
urmãtorul indicator: politica de dividende =
(dividende/rezultatul net al exercitiului) x 100.
Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât
actionarii au beneficiat de o pondere mai mare de
dividende din totalul profitului obtinut, cunoscut prin faptul
cã banca agreeazã reinvestirea într-o proportie cât mai
ridicatã a profitului net.

3.6. APROBAREA CREDITELOR


Agentii economici pot contracta cu sucursalele,
filialele si agentiile Bãncii Comerciale Române S.A. credite
pe termen scurt prin contul curent, pentru capital de lucru
si prin conturi separate de împrumut, sub forma creditelor
pe obiecte, numai pe baza cererilor prezentate de acestia.
Clientii care se adreseazã bãncii pentru a solicita
credite vor prezenta o documentatie spre analiza bãncii.
Documentatia pe care agentii economici o prezintã
bãncii în vederea obtinerii de credite, trebuie sã cuprindã:
 cererea de credite, semnatã de persoanele
autorizate sã reprezinte unitatea;
 ultimul bilant contabil (situatia contabilã
periodicã);
 situatia de stocuri si cheltuieli pentru care
se solicitã creditarea, care va cuprinde
cantitãtile, valorile, cauzele formãrii si
termenele de valorificare;
 bugetul de venituri si cheltuieli pe anul în
curs;
 fluxul de lichiditãti prognozat (cash-flow);
 situatia contractelor de livrare pentru
produsele care constituie obiectul
creditului;
 contul de profit si pierderi;
50
 proiectul graficului de rambursare a
creditului si de platã a dobânzilor;
 lista bunurilor materiale si a valorilor ce
constituie garantii asiguratorii pentru
bancã în vederea acordãrii creditului
solicitat;
 planul de afaceri (de la anumite valori);
 orice alte documente necesare solicitate de
bancã.
Dupã efectuarea analizei privind îndeplinirea
conditiilor de creditare, referatul se prezintã spre
examinare Comitetului Director al unitãtii bancare
teritoriale.
Pentru creditele analizate de unitãtile bancare
teritoriale, a cãror aprobare intrã în competenta unitãtilor
superioare, referatele de credite însusite de Comitetul
Director al unitãtii teritoriale respective, se remit împreunã
cu întreaga documentatie spre examinare Directiei de
credite din Centrala bãncii.
În cazul în care, din verificarea efectuatã rezultã cã
documentatia este incompletã sau nu s-a respectat
metodologia de întocmire si verificare, banca va solicita
completarea sau, dupã caz, va restitui cererea de credit
comunicând totodatã si motivul.
Toate creditele care depãsesc 10% din capitalul si
rezervele bãncii pentru un client, intrã în competenta de
aprobare a organelor colective de conducere din Centrala
bãncii.
Competentele de aprobare a creditelor pe termen
scurt în lei sunt:
- Comitetul Director al agentiei _ _ _ _ _ 100 mil.
lei
- Comitetul Director al filialei _ _ _ _ _ 200 mil. lei
- Comitetul Director al sucursalei _ _ _ _ _ 500 mil.
lei
- Directiile de creditare din centralã _ _ _ _ _ 750 mil.
lei
- Vicepresedintele bãncii _ _ _ _ _ 1000 mil.
lei
- Presedintele bãncii _ _ _ _ _ 1500 mil.
lei
- Comitetul de directie al Centralei _ _ _ peste 1500
mil. lei

51
Pentru creditele în lei pe termen scurt si termen lung,
la unitãtile din sectorul privat cu capitaluri propriu mai mici
de 50 mil. lei, competentele de aprobare pentru sucursale,
filiale si agentii se reduc la 1/2 din nivelul prezentat mai
sus.
Competentele de aprobare a creditelor în valutã pe
termen scurt, mediu, lung:
- Comitetul Director al sucursalei _ _ _ _ _ 300
mil. lei
- Directia de specialitate _ _ _ _ _ 500 mil.
lei
- Vicepresedintele coordonator _ _ _ _ _ 750 mil.
lei
- Presedintele _ _ _ _ _ 1000
mil. lei
Aprobarea sau respingerea cererilor de credite se
hotãrãste de Comitetul Director sau de Comitetul de
Directie cu majoritate de voturi.
Deciziile luate de Comitetul Director si Comitetul de
Directie se vor consemna în registrul de procese verbale al
organelor colective respective, cu mentionarea optiunii lor
separate si vor fi semnate de toti membrii participantii.
Pe baza deciziei luate, se întocmeste Comunicarea
Hotãrârii Comitetului Director sau a Comitetului de
Directie, al cãrui original se transmite la unitatea bãncii
care a analizat cererea de credit si se îndosariazã la
dosarul clientului.

3.7. ACORDAREA CREDITELOR


Plãtile din credite aprobate pot începe numai dupã
semnarea contractului de credit si depunerea de cãtre
împrumutat la dosarul de credite a tuturor documentelor
solicitate privind garantiile aprobate si asigurarea acestora.
Toate exemplarele contractului de împrumut vor fi
prezentate serviciului de contabilitate în vederea
deschiderii conturilor de credite si înscrierii simbolului
contului de împrumut dupã care acestea se restituie
serviciului de credite.
Toate exemplarele contractului de împrumut vor fi
predate împrumutatului în vederea inscriptionãrii sau
înregistrãrii ipotecilor si respectiv gajurilor, urmând ca

52
originalul si un exemplar sã fie depuse la serviciul de
credite.
În cazul în care creditul se acordã în transe, serviciul
contabilitate va urmãri ca plãtile sã se încadreze în limitele
de creditare, aprobate pe luni si înscrise în graficul de
acordare si rambursare.
Nivelul creditelor ce urmeazã a se acorda de bancã, se
stabileste de fiecare agent economic, având în vedere
rezultatele obtinute în perioadele anterioare, cele
programate pentru viitor, portofoliul de comenzi si
contracte, gradul de îndeplinire al indicatoarelor de
bonitate, garantii, nivelul fondurilor proprii si al celor
asimilate etc.
Creditele se pun la dispozitia împrumutatului la
termenele stabilite prin contractul de împrumut, pe baza
plafoanelor întocmite de inspectori.
Creditul va putea fi efectiv acordat numai dupã ce
juristul constatã îndeplinirea procedurilor referitoare la
constituirea garantiilor si asigurarea bunurilor existente
admise în garantie.
Plafoanele de credite se întocmesc în douã exemplare
si se înregistreazã într-un registru special deschis pentru
societãtile cu capital privat, dupã care originalul se
transmite grupei operative, iar copia se pãstreazã la
dosarul de credite.
Plãtile de credite se vor efectua în limita plafoanelor
existente la aceste conturi, pe baza instrumentelor de
decontare convenite de împrumutat prin contractele
încheiate cu partenerii.
Documentele care privesc plãti ce nu sunt în
concordantã cu destinatia creditului sau emise dupã
explicarea termenului stabilit pentru ultima platã, nu vor fi
acceptate la platã, mentionându-se pe document ultima
platã, nu vor fi acceptate la platã, mentionându-se pe
document “respins la platã din credite pe motivul ...”, dupã
care vor fi restituite împrumutatului sau prezentate
inspectorului spre clarificare.
Suplimentarea unui credit va putea fi admisã dacã la
data solicitãrii:
 împrumutatul nu are rate neachitate la
scadentã;
 garantiile deja constituite acoperã si
creditul suplimentar;

53
 veniturile ce urmeazã a fi realizate de
împrumutat permit rambursarea întregului
credit inclusiv suplimentarea solicitatã în
cadrul termenului maxim prezãzut de lege,
socotit de la data primei acordãri.
În astfel de situatii se va întocmi un act aditional la
contractul de împrumut.
Negocierea si încheierea contractului de împrumut se
va conveni de cãtre colectivul de negociere cu
reprezentanti legali ai societãtii si are urmãtoarele
elemente:
a) Destinatia creditului : se va avea în vedere a fi
creditate acele stocuri si cheltuieli necesare desfãsurãrii
activitãtii prevãzute în statutul societãtii, iar productia
realizatã sau mãrfurile achizitionate sã aibã asiguratã
desfacerea în cadrul termenului de creditare;
b) Acordarea creditelor : se va face prin cont separat
de împrumut, intitulat “Credite pentru stocuri si cheltuieli
de productie”, pe baza situatiilor de stocuri sau de
cheltuieli, din care sã rezulte:
- cantitatea si valoarea de achizitie pentru fiecare tip
sau sortiment de materii prime, materiale, mãrfuri, etc.,
respectiv elementele de cheltuieli si suma aferentã;
- sursele care stau la baza restituirii creditelor,
respectiv volumul încasãrilor de realizat (se vor nominaliza
contractele încheiate cu termene de încasare în cadrul
perioadei de creditare sau estimarea încasãrilor din
vânzãrile cu amãnunt);
c) Volumul creditului va fi convenit având în vedere
necesarul de stocuri si cheltuieli rezultat din situatiile de
stoc si cheltuieli, astfel încât:
 volumul încasãrilor în perioada creditãrii sã
permitã rambursarea integralã a creditului
si dobânzilor aferente;
 volumul garantiilor asiguratorii sã permitã
acoperirea integralã a creditului solicitat si
a dobânzilor;
 gradul de lichiditate sã nu scadã sub
nivelul stabilit;
 volumul creditului ce se acordã sã nu
depãseascã de cel mult 10 ori capitalul
social efectiv vãrsat, înregistrat la ultimul
bilant contabil.

54
La dimensionarea creditului se va tine seama de
totalul surselor proprii, din care urmeazã sã se ramburseze
atât creditul cât si dobânda aferentã.
d) Durata de acordare a creditului : se va avea în
vedere:
 durata prevãzutã în documentatie;
 perioada de realizare a surselor de
rambursare a creditului.
Dacã este cazul se va conveni si asupra perioadei de
gratie.
e) Termenele de efectuare a plãtilor din credite : vor fi
convenite în functie de necesitãti stabilind data începerii
efectuãrii plãtilor, precum si data pânã la care se poate
face ultima platã.
Plãtile din credite vor fi efectuate direct din contul
separat de împrumut de regulã prin virament utilizând
instrumentele de decontare convenite în contractele
economice. Eventualele plãti în numerar vor fi aprobate de
bancã pe mãsura aparitiei necesitãtilor, în functie de
natura acestora.
f) Termenele de rambursare a creditelor vor fi
convenite în functie de termenele prevãzute pentru
realizarea încasãrilor, si acestea pot fi:
 fixe, la o datã anume în cursul lunii sau
trimestrului;
 conventionale, la finele lunii sau
trimestrului.
Creditul va putea fi rambursat de cãtre împrumutat si
înainte de termenele scadente, în întregime sau partial, cu
indicarea de cãtre împrumutat a ratelor scadente ce se
achitã.
Scadentele si ratele de rambursare a creditelor se vor
înscrie în contractele de credite.
Dobânda se va calcula si se va percepe lunar.
La expirarea termenului de angajare a creditului, dacã
este cazul, se vor reactualiza ratele si termenele de
rambursare a creditelor, încheindu-se un act aditional la
contractul de împrumut.
g) Nivelul dobânzilor si comisioanelor : va putea fi
negociat în cadrul competentelor si limitelor comunicate de
centrala bãncii.
Se va conveni asupra clauzei privind dreptul bãncii de
a modifica nivelurile dobânzilor, ori de câte ori pe parcursul
creditãrii dobânda pietei va suferi modificãri. În acest scop
55
împrumutatul are dreptul sã stabileascã care este nivelul
maxim pânã la care acceptatã modificarea dobânzii. În
situatia în care modificãrile intervenite în nivelul dobânzii
pietei vor depãsi limita maximã acceptatã initial, banca va
aduce la cunostinta împrumutatului noul procent de
dobândã prin scrisoare recomandatã cu confirmare de
primire. Dacã împrumutatul nu acceptã noul nivel de
dobândã, în termen de 10 zile de la luarea la cunostintã va
rambursa întregul credit si dobânzile aferente.
În cazul nerambursãrii creditului în termenul de mai
sus, noul nivel al dobânzii si urmãtoarele se considerã
acceptate pânã la rambursarea integralã a creditului, fãrã
îndeplinirea altor formalitãti.
h) Garantiile asiguratorii : în functia de situatia
patrimonialã la zi, de capacitatea de rambursare a
creditului vor fi convenite modalitãtile de garantare a
împrumutului având în vedere conditiile prevãzute pentru
fiecare tip de garantie.
i) Alte clauze vor putea fi convenite în functie de
situatia concretã a fiecãrei societãti.
Pe baza clauzelor convenite în cadrul negocierii,
inspectorul de credite va proceda la întocmirea
contractului de împrumut.
Contractul de împrumut se întocmeste utilizând
ambele fete ale unei file, într-un numãr de 4 exemplare,
din care 2 exemplare pentru bancã si 2 pentru împrumutat
(vezi anexa nr. 2).

3.8. RAMBURSAREA ŞI RESCADENŢAREA


CREDITELOR

Pentru toate categoriile de credite pe care banca le


acordã, se stabilesc scadente, care se înscriu în contractele
de credite încheiate cu beneficiarii.
Scadentele de rambursare a creditelor se stabilesc în
functie de evolutia stocurilor, cheltuielilor si a celorlalte
active pentru care se acordã creditele respective.
Esalonarea la rambursare a creditelor aprobate se
face în cadrul termenelor maxime de rambursare, în
functie de posibilitãtile reale de platã ale beneficiarilor,
determinate de specificul activitãtii, perioadele de realizare

56
a veniturilor sau constituirii surselor pentru investitii,
rezultate din programele de activitate si bugetele de
venituri si cheltuieli prezentate.
La scadentã, creditele se ramburseazã din încasãrile
realizate de agentii economici astfel:
- creditele acordate prin conturi separate de împrumut
se ramburseazã din contul curent, pe bazã de dispozitie de
platã emisã de beneficiar sau notã contabilã întocmitã de
compartimentul de creditare;
- creditele acordate prin contul curent se ramburseazã
pe baza încasãrilor realizate de agentii economici
beneficiari de credite, concomitent, reducându-se plafonul
de credite la contul curent.
În cazul în care disponibilul din contul curent este
insuficient pentru rambursarea unor credite acordate prin
conturi separate de împrumut, sau a unor credite acordate
prin contul curent ajunse la scadentã, diferenta se trece în
contul “credite restante pânã la 30 de zile”, pe bazã de
notã contabilã.
În cazul în care în termen de cel mult 30 de zile de la
înregistrarea unor sume în acest cont, nu se creeazã
disponibil în contul curent pentru rambursarea acestora,
începând cu a 31-a zi, creditele respective vor trece pe
bazã de notã contabilã în contul “credite restante peste 30
de zile”.
La data scadentei înscrisã în plafonul de credite, rata
respectivã se ramburseazã din contul de disponibilitãti al
împrumutatului pe bazã de notã contabilã întocmitã de
inspector si vizatã de seful serviciului de credite, în cazul
lipsei de disponibilitãti în cont, rata respectivã va fi
înregistratã la credite nerambursate la scadentã total sau
partial, dupã caz.
Societãtile cu capital privat care înregistreazã credite
nerambursate la scadentã vor fi supuse, începând cu ziua
urmãtoare înregistrãrii restantei, regimului de
supraveghere a plãtilor. În aceste situatii banca va urmãrii
ca încasãrile realizate zilnic sã fie utilizate cu prioritate
pentru rambursarea integralã a ratelor restante. Pentru
creditele restante banca percepe dobânzi penalizatoare.
Dacã într-o perioadã de cel mult 60 de zile de la
aplicarea supravegherii plãtilor, încasãrile realizate nu
permit rambursarea ratelor restante, debitorul va fi somat
sã achite creditele restante în cel mult 10 zile, atrãgând

57
atentia cã în caz contrar banca va declansa procedura de
executare silitã.
Rescadentarea unei rate ajunse la scadentã va putea
fi admisã, la cererea împrumutatului depusã cu cel putin
10 zile lucrãtoare înainte de scadenta, în conditiile în care:
 imposibilitatea achitãrii ratei se datoreazã
unor cauze obiective justificate economic,
acceptate de bancã;
 noul termen se încadreazã în durata
maximã de creditare prevãzutã de lege
pentru categoria de credite respectivã.
Se pot admite cel mult trei rescadentãri.
Ratele si termenele rescadentate vor fi consemnate
într-un act aditional la contractul de împrumut.

3.9. EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI


CREDITELOR ŞI CONSTITUIREA
PROVIZOANELOR SPECIFICE DE RISC

Creditarea prezintã o importantã deosebitã prin faptul


cã presupune eventuale riscuri pentru societatea bancarã,
din partea celui împrumutat.
Având în vedere acest aspect procesului decizional de
creditare trebuie sãi se acorde o atentie sporitã atât
analizei bonitãtii clientului, cât si evaluãrii generale a
riscului creditelor (pe baza indicatorilor economico-
financiari).
Piata financiarã este extrem de volatilã datoritã
influentei diferitilor factori subiectivi si obiectivi, institutiile
bancare stiind cã maximizarea profitului implicã o
expunere permanentã la risc.
Bãncile trebuie sã-si asume toate riscurile specifice
apãrute ca o consecintã a obtinerii de profit într-o manierã
prudentã si calculatã, având în vedere urmãtorii factori:
 sã se respecte mãsurile prudentiale impuse
de autoritatea nationalã de reglementare;
 profitul scontat sã justifice expunerea la
risc,
 eventualele pierderi sã nu deterioreze
dramatic situatia financiarã a anului

58
respectiv, ele putând fi acoperite din profit
sau din provizioane;
 riscul trebuie astfel dimensionat, încât
pierderea produsã prin materializarea
acestuia sã poatã fi consideratã ca
normalã, pentru activitatea bãncii, astfel
încât imaginea ei sã nu fie deterioratã.
Clasificarea riscului în institutiile bancare în perioada
anilor ‘90 se bazeazã în principal pe douã categorii de risc:
A. Riscuri determinate de piata produsului;
B. Riscuri determinate de piata capitalului.
În cadrul primei categorii de riscuri, determinate de
piata produsului de include si riscul de creditare. Este riscul
cel mai important dintre cele de pe piata produsului, el
datorându-se deprecierii valorii ca o consecintã a
falimentului sau nerambursãrii împrumutului.
Bãncile gestioneazã acest risc prin:
 decizii echilibrate de creditare, prin riscul
creditului este corect evaluat si apreciat;
 asigurarea unor debitori diversi, astfel încât
prevederile sã nu fie concentrate în timp;
 cumpãrarea de garantii de la terte pãrti
(asigurarea creditelor, astfel încât riscul de
faliment e total sau partial transferat de la
creditori).
În asumarea unui risc acceptabil precum si a unei
datorii acceptabile este important sã se înteleagã modul în
care acest risc poate fi micsorat la maximum. Aceasta
presupune un sistem de investigare a tuturor
componentelor de risc, care pot fi împãrtite în douã
categorii:
a) riscul tranzactiei - se referã la diferite aspecte
functionale si operationale ale riscului afacerii;
b) riscul de credit - se referã la profitabilitatea afacerii.
Cele douã categorii de risc se aflã într-o strânsã
legãturã si ele trebuie sã fie cunoscute pentru aprecierea
riscului de ansamblu pe care-l implicã creditul respectiv.
Riscul tranzactiei acoperã nu numai natura, structura,
suma si perioada de risc, dar si implicatiile juridice,
politice, economice si practice fatã de împrumutat.
Riscul de credit presupune asumarea de cãtre bancã a
riscului cã la data scadentei, clientul nu va putea sã-si
achite obligatiile pe care le are fatã de bancã.

59
Banca trebuie sã evalueze toate componentele fata de
client, precum si activitatea desfãsuratã de el în vederea
stabilirii unei opinii prudente vizând posibilitatea de
rambursare a creditului.
Garantiile reprezintã o ultimã sursã de rambursare a
creditului si se utilizeazã numai în cazul în care numai
existã alte posibilitãti de rambursare a acestuia si a plãtii
dobânzii.
Banca se foloseste de o serie de procedee, metode,
tehnici pentru cuantificarea creditului, având în vedere
câteva elemente:
 performanta financiarã a clientului
 structura tranzactiei
 calitatea si structura sursei de rambursare
 calitatea si structura garantiilor
Analiza cuantificãrii riscului creditului are în vedere
cunoasterea evolutiei din perioadele trecute a clientului si
prognozarea performantelor viitoare ale acestuia, în
vederea unei previzionãri a viabilitãtii lui.
Banca va cãuta sã evite riscul împrumuturilor mari,
care sunt determinate de unele reglementãri în vigoare,
respectând standardul dupã care suma totalã nu poate
depãsi de 8 ori nivelul capitalului propriu, iar cele acordate
unui singur client nu pot depãsi 20% din fondurile proprii
ale bãncii.
De asemenea, o mãsurã prudentialã suplimentarã
poate fi avizarea si gestionarea unor împrumuturi care
depãsesc 10% din fondurile proprii ale bãncii si care vor
intra în competenta exclusivã a centralei. La fel de
importantã este si cunoasterea în permanentã a debitorilor
unici, persoane sau grupuri de persoane legate economic
între ele, prin controlul exercitat de una asupra alteia.
Se va urmãri în viitor, ca rezerva generalã pentru
riscul de credit sã fie dimensionatã corect, respectiv în
conformitate cu masa creditului angajat, corelat cu un fond
de provizioane care sã reflecte real, structura calitativã a
portofoliului de credite, acestea fiind alternative
prudentiale de acoperire a eventualelor implicatii ce
decurg din potentialele influente negative ale riscului de
credit.
O preocupare permanentã pentru asigurarea unui
control eficient a riscului de credit, va fi monitorizarea
volumului de credite, a structurii si a calitãtii acestuia,

60
evidentiindu-se în dinamicã si cauzalitate, creditele
restante.
În conformitate cu prevederile Legii bancare nr. 58/98
art . 45 lit. e privind activitatea bancarã s i Normele nr.
3/1994 ale Bãncii Nationale a României privind clasificarea
creditelor si constituirea provizioanelor specifice de risc,
societãtile bancare sunt obligate ca în scopul protejãrii
capitalului bãncii, precum si a depozitelor persoanelor
fizice si juridice si acoperirii eventualelor credite pe termen
scurt, mediu si lung, sã constituie provizioane.
Provizioanele specifice sunt aferente fiecãrui credit
aprobat, în curs de derulare la unitãtile bãncii si sunt
destinate acoperirii eventualelor credite care, din analiza
performantelor financiare si a serviciului datoriei acestora,
rezultã cã prezintã incertitudine în recuperarea lor.
Provizioanele specifice se vor determina pentru fiecare
categorie de credite existente în sold la data raportãrii,
prin coroborarea performantelor financiare ale
împrumutatilor cu serviciul datoriei acestora fatã de bancã,
utilizând urmãtorul tabel matriceal:

Performante Bun Slab Necorespunzãt


financiare/ or
serviciul datoriei
Împrumutat standard în sub standard
categ. A observatie
Împrumutat în sub îndoielnic
categ. B observati standard
e
Împrumutat sub îndoielnic pierdere
categ. C standard
Împrumutat Îndoielnic pierdere pierdere
categ. D
Împrumutat Pierdere pierdere pierdere
categ. E

Stabilirea performantei financiare a împrumutatilor are


la bazã un sistem de analizã si clasificare a agentilor
economici (A, B, C, D, E) dupã cum urmeazã:
• categoria A - performantele financiare sunt foarte
bune si permit achitarea la scadentã a dobânzii si a
ratei. Totodatã se prefigureazã mentinerea si în
perspectivã a acestora la un nivel ridicat;

61
• categoria B - performantele financiare sunt bune sau
foarte bune, dar nu pot mentine acest nivel într-o
perspectivã mai îndelungatã;
• categoria C - performantele financiare sunt
satisfãcãtoare, dar au o evidentã tendintã de
înrãutãtire;
• categoria D - performantele financiare sunt scãzute si
au o evidentã ciclicitate, la intervale scurte de timp;
• categoria E - performantele financiare aratã pierderi
si existã perspective clare cã nu pot fi plãtite nici
ratele, nici dobânzile.
Încadrarea agentilor economici într-o categorie sau
alta din cele cinci prezentate mai sus, se face pe baza
analizei performantelor economico-financiare ale acestora,
tinând seama la luarea deciziei finale (vezi anexa nr. 3.2),
atât de punctajul preliminar obtinut la criteriile
cuantificabile (vezi anexa nr. 3.1), cât si analiza criteriilor
necuantificabile.
Serviciul datoriei va fi apreciat astfel:
 bun, dacã ratele si dobânzile sunt plãtite la
scadentã sau cu o întârziere de maximum
7 zile;
 slab, în situatia în care ratele si dobânzile
sunt plãtite cu o întârziere de pânã la 30 de
zile;
 necorespunzãtor, când ratele si dobânzile
sunt plãtite cu o întârziere de peste 30 de
zile.
Din analiza coroboratã a performantei financiare a
împrumutatilor cu serviciul datoriei, pe baza tabelului
prezentat anterior, se poate determina calitatea
portofoliului de împrumuturi, dupã cum urmeazã:
a) credite cu risc minim (standard ) - sunt acele
plasamente ce nu implicã deficiente si riscuri care ar putea
periclita administrarea datoriei în manierea convenitã prin
contractul de credit la acordarea împrumutului. În cazul
acestor împrumuturi, rambursarea se face în timpul si la
termenele stabilite. În esentã, acestea sunt împrumuturile
acordate clientilor solvabili pentru afaceri profitabile;
b) credite în observatie - sunt acele plasamente
acordate unor clienti cu rezultate economico-financiare
foarte bune dar, care în anumite perioade scurte de timp
întâmpinã greutãti în rambursarea ratelor scadente si a
dobânzilor aferente.
62
În cadrul acestei categorii sunt incluse totodatã si alte
credite, neajunse la scadentele din împrumuturi a dobânzii
aferente rambursate la termen, care au fost acordate unor
clienti pentru a cãror activitate banca preliminã o scãdere
în viitor a cifrei de afaceri ca urmare a unor posibile
probleme din punct de vedere al aprovizionãrii tehnico-
materiale, a perspectivei de reducere a cererii produselor
pe piatã, a conditiilor tehnice si tehnologice sau a unor
probleme organizatorice sau de personal;
c) credite sub standard - sunt acele plasamente ce
prezintã deficiente si riscuri care pericliteazã lichidarea
datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netã a
capitalului si/sau capacitatea de platã a beneficiarului de
împrumut.
Creditele sub standard sunt caracterizate prin
posibilitatea realã ca banca sã preia partial unele pierderi,
dacã deficientele creditului nu sunt corectate pe parcurs,
ca urmare a imposibilitãtii recuperãrii integrale a
împrumutului;
d) credite incerte (îndoielnice ) - sunt acele
împrumuturi în cazul cãrora rambursarea sau lichidarea pe
baza conditiilor, valorilor si garantiilor este incertã.
Aceste active sunt acelea care practic sunt
neprotejate sau protejate într-o micã mãsurã de valoarea
realizabilã a garantiei lor;
e) credite cu risc major (pierdere ) - sunt cele care nu
pot fi restituite bãncii, ceea ce face ca înregistrarea lor în
continuarea ca active bancare sã nu fie garantate.
Situatia creditalã pe termen scurt angajate de agenti
economici grupate pe categoriile de mai sus se va analiza
în Comitetul Director al fiecãrei unitãti bancare teritoriale,
iar dupã aprobare, un exemplar însotit de concluziile si
propunerile organului colectiv de conducere al sucursalei
judetene, se va înainta Directiei de Sinteze, Trezoreriei si
Titluri din Centrala Bãncii, pânã la cel mai târziu la 25 ale
primei luni din trimestrul în curs pentru trimestrul anterior.
Situatia centralizatoare va fi însotitã si de exemplificãri
concrete pentru cei mai mari 10 clienti ai bãncii din judetul
respectiv.
Concluziile rezultatelor din analiza calitãtii profitului de
credite vor fi avute în vedere la acordarea de noi credite în
perioadele urmãtoare astfel:
a) pentru agentii economici care au fost încadrati în
categoria A, aprobarea creditelor solicitate de acestia

63
incubã cel mai mic risc pentru bancã, situatia economico-
financiarã, cât si perspectivele viitoare asigurând în cel mai
înalt grad conditiile pentru restituirea creditelor si plata
dobânzilor la termen;
b) în cazul agentiilor economici din cadrul categoriilor
B si C decizia de aprobare a creditelor are suficiente
argumente favorabile dar si unele motive de îngrijorare,
mai ales în ceea ce priveste perspectiva viitoare a
activitãtii economico-financiare a acestora;
c) aprobarea unor credite pentru agentii economici din
ultimele douã categorii incubã riscuri majore pentru bancã
în cazul agentilor economici din categoria D, si chiar
înregistrarea de pierderi datoritã imposibilitãtii rambursãrii
ratelor scadente si plãtii dobânzilor datorate, în cazul
agentilor economici din categoria E.
Performanta financiarã si încadrarea împrumutatului
într-una din cele cinci categorii se face o singurã datã cu
ocazia analizei stabilite (semestrial).
La determinarea nivelului provizioanelor, expunerea
debitorului va fi micsoratã cu:
a) garantii neconditionate de la Guvernul României
sau Banca Nationalã a României;
b) garantii neconditionate de la bãncile încorporate în
una din tãrile din categoria A (Australia, Austria, Germania,
Grecia, Belgia, Canada, Danemarca, Elvetia, Finlanda,
Irlanda, Islanda, Italia, Japonia, Luxemburg, Norvegia, Noua
Zeelandã, Olanda, Marea Britanie, S.U.A., Suedia, Turcia);
c) garantii neconditionate de la alte bãnci din
România;
d) depozite gajate , plasate la bancã;
e) colateralul non-cash acceptat de bancã:
 gajul fãrã deposedare
 ipoteca de rangul I
 cesiunea de creantã
 gajul de deposedare .
Nu se vor întocmi formulare de provizioane (vezi
anexa nr. 4) pentru clientii bãncii cu împrumuturi din
categoria standard si pentru cei la care garantiile,
depozitele gajate si colaterale, sunt superioare expunerii
brute.
Pentru încadrarea agentilor economici împrumutati, în
categoriile A, B, C, D, E se vor acorda punctaje atât pentru
criterii cuantificabile cât si pentru cele necuantificabile.

64
Însumând punctajele se va determina încadrarea
agentilor economici si se va stabili necesarul de
provizioane pentru acoperirea potentialelor riscuri
prezentate de acestia.

3.10. ASPECTE PRIVIND CONTROLUL BANCAR


ASUPRA ACTIVITĂŢII DE CREDITARE

Sarcinile principale ale controlului sunt:


 furnizarea de informatii privind
cunoasterea realitãtii, a stãrii de fapt, a
minusurilor, a creantelor;
 propunerea de mãsuri în vederea corijãrii
stãrii de fapt în sensul dorit;
 luarea de mãsuri pentru descurajare,
îndreptare, pedepsire.
Rolul creditului este acela de principala fortã ce
dirijeazã resursele, capacitãtile de productie, eforturile
umane spre anumite obiective. Creditul poate avea atât
efecte pozitive cât si efecte negative, parazitare, care pot
genera disproportii în economie.
Vorbind despre control la nivelul unei institutii
bancare, vorbim despre propria reglementare a cadrului de
actionare a bãncii care delimiteazã interventia lor,
determinã pozitiile date pentru agentii economici cu care
vin în contact si cu care se stabilesc raporturi.
Banca dispune de un sistem de reglementare si
control al creditelor, ce se desfãsoarã pe trei nivele
distincte, dar corelate:
1. Reglementarea generalã a rapoartelor de credit
Constituie o necesitate fireascã a societãtii guvernate
de statul în drept, ca parte a reglementãrilor generale a
rapoartelor economice, date fiind implicarea largã a
agentilor economici, populatiei si bãncilor, cât si rolul
motor al creditului în desfãsurarea mecanismului
economic.
2. Controlul selectiv al creditelor si reglementãrilor
bancare
Acest control este exercitat prin însãsi reglementãrile
bancare care stabilesc restrictii directe asupra unor eforturi

65
sau categorii de credite definite. S-a manifestat în primul
rând ca reglementãri privind rata dobânzii.
3. Controlul indirect asupra creditelor prin politici
monetare si de credit
Politicile monetare si de credit, sunt instrumente de
actiune indirectã utilizate în orientarea dezvoltãrii
economice, pornind de la dimensionarea creditelor si în
consecintã, a masei monetare, prefiguratã ca tendinte, în
functie de directiile ce se impun în economie prin utilizarea
în sensul de folosire a acestor instrumente.

A. Organizarea autocontrolului

Se realizeazã prin douã modalitãti:


a. Controlul financiar preventiv (C.F.P.)
b. Controlul ierarhic operativ curent (C.I.O.C.)

a. Controlul financiar preventiv (C.F.P.)


Se exercitã asupra operatiunilor si documentelor din
care rezultã drepturi si obligatii patrimoniale în
conformitate cu Ordinul Presedintelui nr. 21/1994 privind
organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv în
centrele si unitãtile teritoriale ale Bãncii Comerciale
Române.
Datoritã faptului cã controlul financiar preventiv se
exercitã asupra operatiunilor si documentelor rezultã
drepturi si obligatii patrimoniale, astfel:
 încheierea contractelor si comenzilor cu
parteneri interni si externi pentru
aprovizionare si desfacere, executãri de
lucrãri si prestãri servicii;
 plãti în lei si valutã privind aprovizionarea
tehnico-materialã, executarea de lucrãri si
prestãri de servicii, alte sume datorate
persoanelor fizice sau juridice, precum si
bugetului de stat;
 plata sumelor pentru munca prestatã si a
altor drepturi cuvenite persoanelor
încadrate în muncã;
 finantarea si decontarea investitiilor
proprii;
 miscarea fondurilor fixe;

66
 angajarea si efectuarea plãtilor din alte
mijloace legal constituite la dispozitia
bãncii,
 operatii de trezorerie în lei si valutã;
 creditarea în lei si valutã a agentilor
economici si a persoanelor fizice si juridice;
 încasãri în lei si valutã reprezentând
contravaloarea bunurilor valorificate,
serviciilor prestate, lucrãrilor executate si a
altor drepturi fatã de persoane fizice sau
juridice;
 operatii de casierie si cu metale pretioase;
 trecerea pe seama cheltuielilor sau a
rezultatelor financiare, ori pe seama unor
fonduri, potrivit dispozitiilor legale a
pierderilor, a daunelor provocate de
calamitãti ori a altor daune aduse unitãtii,
care nu s-au produs cu vinovãtie;
 dispozitii sau norme elaborate, pentru
unitãtile teritoriale ale bãncii, prin care se
angajeazã efectuarea de cheltuieli.
Controlul financiar preventiv se exercitã de cãtre
contabilul sef sau persoanele împuternicite.
Documentele însotite de acte justificative se prezintã
la controlul financiar preventiv semnate de seful
compartimentului de specialitate în care s-au întocmit,
care rãspunde de realitatea si exactitatea datelor,
legalitatea operatiunilor si alte elemente consemnate în
aceste documente.
Obtinerea vizei de control preventiv, pe documentele
care ulterior se dovedesc nelegale nu exonereazã de
rãspundere pe sefii compartimentelor de specialitate.
Persoanele care exercitã controlul financiar preventiv
verificã si rãspund pentru legalitatea si eficienta
operatiunilor cuprinse în documentele prezentate de
compartimentele de specialitate.
Viza de control financiar preventiv se va da în mod
expres pe documente folosindu-se formula “ control
financiar preventiv ” cu indicarea datei si sus semnãtura
persoanei care efectueazã controlul.
Dacã operatiile supuse controlului financiar preventiv
nu sunt legale, necesare, oportune si economicoase,
persoanele care exercitã acest control, au obligatia sã
refuze motivat în scris, vizarea documentelor în care sunt
67
consemnate aceste operatii, dupã ce au sesizat si analizat
în prealabil cazurile respective directorului.
Documentele referitoare la operatiile supuse
controlului financiar preventiv care nu au fost vizate, nu
pot fi înregistrate în contabilitate.
Persoanele împuternicite sã execute controlul
financiar preventiv vor informa contabilul sef asupra
diferentelor privind întocmirea si prezentarea
documentelor la control de cãtre compartimentele de
specialitate.
Contabilul sef are obligatia de a stabili cauzele
deficientelor si de a informa conducerea unitãtii despre
aceste aspecte, propunând mãsuri pentru evitarea lor si
pentru sanctionarea celor vinovati.

b. Controlul ierarhic operativ curent (C.I.O.C.)


Directorul sucursalei Bãncii Comerciale Române S.A.
este obligat sã:
 exercite un control direct asupra activitãtii
compartimentelor subordonate;
 controleze inopinant locurile unde se
pãstreazã si se vehiculeazã valori
materiale;
 stabileascã fiecãrei persoane cu functii de
conducere din subordinea sa, atributii de
control operativ curent, conditiile de
exercitare a acestor atributii si
rãspunderile ce îi revin.
Controlul ierarhic operativ curent se efectueazã cel
putin o datã pe lunã, prin verificãri faptice si pe bazã de
documente, în totalitate sau prin sondaj, tinându-se seama
de specificul activitãtii.
Urmãrirea modului în care se efectueazã controlul
ierarhic operativ curent se va face de cãtre cei cu functii de
conducere din subordine.
Este necesarã si obligatorie consemnarea în scris a
rezultatelor controlului în termen de trei zile de la
efectuare. Consemnarea se va face într-un caiet de
evidentã, numerotat si snuruit, care contine urmãtoarele
coloane: numãr curent, data efectuãrii controlului,
activitatea supusã controlului, deficientele constatate si
semnãtura celui controlat, mãsuri luate sau propuse si

68
semnãtura celui care a efectuat controlul, semnãtura
directorului de luare la cunostintã si mãsurile dispuse.
Persoanele cu atributii pe linia controlului operativ
sunt:
 seful serviciului credite;
 directorul adjunct;
 contabilul sef.

B. Revizia bancarã
Activitatea de control în cadrul Bãncii Comerciale
Române se organizeazã, coordoneazã si îndrumã de cãtre
Directia de Control.
Controlul se efectueazã prin sondaj asupra activitãtii
de ansamblu a unitãtilor teritoriale ale bãncii, de cãtre
salariatii Directiei de Control.
Controlul si îndrumarea sucursalelor, filialelor si
agentiilor se fac pe baza tematicilor aprobate si a unor
sarcini date de conducerea bãncii cu privire la urmãtoarele
obiective:
 creditarea pe termen scurt, mediu si lung;
 deschiderea conturilor în lei sau valutã,
operatiunile de schimb valutar;
 operatiunile de plãti si încasãri prin
numerar si virament în lei si valutã;
 decontãrile si relatii interbancare;
 numerarul si celelalte valori din casele de
circulatie si tezaur;
 relatiile dintre bancã si agentii economici;
 organizarea si functionarea unitãtilor
teritoriale ale bãncii.
Activitatea de control se desfãsoarã pe bazã de
programe trimestriale aprobate de Consiliul de
Administratie al bãncii.

C. Pregãtirea si desfãsurarea controlului


Pregãtirea si desfãsurarea controlului constau din
urmãtoarele etape:
1. pregãtirea actiunilor de control se face de cãtre
conducerea Directiei de Control si conducerile directiilor
teritoriale de control;

69
2. stabilirea brigãzilor de control si realizarea
obiectivelor ce urmeazã a fi verificate;
3. în vederea cunoasterii plasamentelor, selectãrii si
verificãrii cu prioritate a agentilor economici cu probleme,
membrii brigãzilor de control împreunã cu salariatii
unitãtilor bancare verificate, întocmesc înainte de
începerea controlului, situatiile plasamentelor pe termen
scurt, mediu si lung, iar pentru activitatea gestionarã
proprie a unitãtilor teritoriale, situatia rezultatelor
activitãtii proprii;
4. coordonatorul brigãzii de control este obligat la
prezentare sã înscrie în registrul de control al unitãtii
bancare actiunea de verificare, iar la terminarea
controlului, principalele aspecte constatate;
5. în control se cuprind operatiile efectuate începând
de la verificarea anterioarã pânã la finele ultimei luni,
înainte de începerea controlului curent;
6. în cazul verificãrii gestiunilor materiale si bãnesti
ale unitãtilor bancare, înaintea începerii controlului se
solicitã gestionarului o declaratie semnatã si datatã. Pentru
eventualele deficiente constatate în urma controlului se
întocmesc liste de inventariere si se iau note explicative.
Lipsurile în gestiune se mentioneazã în actul de control,
stabilindu-se vinovãtia si se fac propuneri unitãtii bancare
sã emitã decizia de imputare.

D. Întocmirea actelor de control


Salariatii cu atributii de control din Banca Comercialã
Românã S.A. consemneazã constatãrile pe care le fac la
unitãtile bancare în urmãtoarele acte: proces verbal, notã
de control, raport de control, notã de prezentare.
a) procesul verbal se încheie la agentii, filiale,
sucursale în urma verificãrilor asupra operatiunilor
bancare, inclusiv a gestiunii proprii si cuprinde deficientele
constatate;
b) nota de control se întocmeste în cazul în care în
urma verificãrilor efectuate nu s-au constatat deficiente. În
nota respectivã se consemneazã obiectivele si
documentele controlate, operatiile, precum si perioada
verificatã;
c) raportul de control cuprinde sinteza constatãrilor
din procesele verbale încheiate la agentii, filiale sau
sucursale, precum si mãsurile luate în timpul controlului si

70
cele stabilite a se lua în continuare, pentru eliminarea si
prevenirea deficientelor constatate, inclusiv sanctiunile
disciplinare aplicate de conducerile unitãtilor verificate
persoanelor vinovate, pentru abaterile stabilite în urma
controlului, conform competentelor prevãzute în
Regulamentul de ordine interioarã al Bãncii Comerciale
Române S.A.;
d) nota de prezentare se transmite odatã cu raportul
de control si cuprinde în principal:
 punctul de vedere al conducerii directiei
teritoriale de control, privind cauzele care
au generat deficientele constatate si
posibilitãtile de remediere ale acestora;
 calitatea muncii personalului din unitãtile
verificate, preocuparea acestuia pentru
buna desfãsurare a activitãtii bancare,
competenta personalului de conducere în
functiile pe care le ocupã;
 eventualele propuneri pentru aplicarea de
sanctiuni disciplinare unitãtilor verificate;
 alte aspecte asupra cãrora se considerã
necesar a fi informatã Directia de Control.

E. Valorificarea constatãrilor controlului


Dupã încheierea procesului verbal de control acesta se
prelucreazã cu Comitetul Director al unitãtii verificate.
Pe parcursul desfãsurãrii controlului este obligatorie
luarea de mãsuri operative de remediere a deficientelor
constatate.
Pentru luarea unor mãsuri operative în urma verificãrii
filialelor si agentiilor, directiile teritoriale de control vor
emite în termen de maxim 5 zile de la terminarea
verificãrii un exemplar din procesul verbal de control,
conducerii sucursalei de care apartin unitãtile verificate.
Directiile teritoriale de control tin evidenta mãsurilor
stabilite în urma controlului efectuat si comunicã lunar
Directiei de Control, modul în care au fost aduse la
îndeplinire.
Asupra activitãtii si rezultatului controlului exercitat de
Directia de Control prin serviciile si directiile teritoriale de
control se întocmeste trimestrial un raport care se prezintã
Consiliului de Administratie.

71
F. Atributiile Directiei de Control
Directia de Control este compartimentul de lucru al
Bãncii Comerciale Române S.A. care asigurã si rãspunde de
exercitarea controlului asupra activitãtii de ansamblu
desfãsurate de unitãtile bãncii, precum si de efectuarea
periodicã a controlului patrimonial asupra gospodãririi
valorilor materiale si bãnesti din administratia centralã a
bãncii si unitãtile teritoriale ale acesteia în conformitate cu
dispozitiile legale.
În activitatea sa, Directia de Control efectueazã pe
baza tematicilor aprobate de conducerea bãncii,
îndrumarea si controlul unitãtilor subordonate cu privire la:
 creditarea pe termen scurt, mediu si lung a
regiilor autonome, societãtilor comerciale
si a sectorului privat, efectuarea operatiilor
cu si fãrã numerar, executarea de casã a
bugetului public, schimbul valutar,
efectuarea operatiilor valutare si cu metale
pretioase;
 efectuarea potrivit normelor legale,
controlul patrimoniului asupra gospodãririi
valorilor materiale si bãnesti din centralã si
unitãtile bãncii;
 verificã potrivit dispozitiilor conducerii
bãncii, temeinicia unor sesizãri în legãturã
încãlcarea normelor aprobate;
 întocmeste pe baza rezultatelor
controalelor efectuate si propune mãsuri
pentru înlãturarea si prevenirea
deficientelor;
 coordoneazã, verificã si îndrumã
activitatea serviciilor de control din
teritoriu.
În exercitarea atributiilor ce îi revin ,Directia de
Control colaboreazã cu directiile din administratia centralã
a bãncii si unitãtile teritoriale ale acesteia. Atributiile si
sarcinile directiei se duc la îndeplinire prin urmãtoarele
compartimente:
a) Compartimentul control general;
b) Serviciul de programare si control a operatiilor
bancare;

72
c)Serviciul de control patrimonial si valorificarea
controlului;
d) Serviciul Coordonare.

G. Controlul preventiv al creditãrii

Orice client nou ce se adreseazã pentru prima oarã


bãncii, pentru a solicita credite, va trebui sã întocmeascã
“Fisa generalã de prezentare a societãtii”.
Clientii noi ce nu au conturi de disponibilitãti deschise
la Banca Comercialã Românã S.A. vor prezenta contractul
de societate si statutul de functionare în formã autenticã si
vor depune bãncii câte o copie a acestora, dovada
înregistrãrii la Registrul Comertului si la Directia Generalã a
Finantelor Publice.
Clientii traditionali vor actualiza, dacã este cazul “ Fisa
de prezentare generalã”.
În vederea contractãrii de împrumuturi, solicitantii vot
prezenta bãncii “ Cererea de credit ”, la care vor anexa:
 fisa de prezentare generalã a societãtii;
 situatia evolutivã a patrimoniului si a
principalilor indicatori de rezultate
financiare;
 situatia de stocuri sau cheltuieli pentru
care se solicitã creditul;
 bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul
în curs;
 ultimul bilant contabil si contul de profit si
pierderi, precum si ultima balantã de
verificare.

STUDIUL CERERII DE CREDITE


Pe baza datelor din ultimul bilant contabil, din situatia
evolutivã a patrimoniului si a principalilor indicatori de
rezultate financiare, inspectorul va proceda la efectuarea

73
analizei economico-financiare, calculând indicatorii ce
caracterizeazã bonitatea clientului:
1. Lichiditatea patrimonialã
2. Solvabilitatea
3. Rentabilitatea
4. Gradul de îndatorare
Pe baza documentatiei depuse, inspectorul va efectua
analiza economico-financiarã de ansamblu, prin prisma
indicatorilor de bonitate si a indicatorilor de eficientã
cuprinsi în studiul de fezabilitate.
Dacã analiza economicã pune în evidentã o situatie
financiarã bunã, inspectorul va putea trece la examinarea
urmãtoarelor:
A) sursele de finantare a investitiei;
B) documentatia tehnico-economicã.

A. Sursele de finantare a investitiei


1. Surse totale:
a) surse proprii :
 profit net destinat investitiei;
 amortizare;
 alte surse
b) surse atrase :
 credite angajate anterior pentru investitii;
 alte creditãri pe termen lung;
 necesar de credite pentru investitii noi;
2. Destinatia surselor:
 realizarea investitiei;
 rambursãri de credite si dobânzi pentru
investitii;
 achitarea creditãrilor pe termen lung;
B) Documentatia tehnico-economicã:
1. Examinarea proiectiei surselor de finantare
presupune:
 verificarea existentei surselor proprii de
finantare;
 analiza modului de determinare a profitului
pe întreaga perioadã de rambursare a
creditelor;
2. Examinarea documentatiei tehnico-economice
presupune analiza criteriilor:
 eficienta proiectului;

74
 situatia capacitãtilor de productie din zonã,
similare cu cele pentru care se solicitã
creditul;
 conditiile de asigurare a materiei prime,
materialelor
 si a mãrfurilor din tarã si import si
existenta pietei de desfacere pentru
produsele, serviciile si mãrfurile ce
urmeazã a fi valorificate;
 întocmirea documentatiei tehnico-
economice, de cãtre unitãti specializate,
autorizate în acest sens.

ANALIZA CAPACITĂŢII DE RAMBURSARE A


ÎMPRUMUTULUI

În situatia în care indicatorii de bonitate sunt


favorabili, inspectorul se va deplasa în teren, la sediul
societãtii, la principalii parteneri de afaceri si dacã este
cazul, la organele financiar-bancare, pentru a verifica
realitatea datelor prezentate în documentele de credit.
Pe baza investigatiilor si cercetãrilor cu privire la
capacitãtile de productie, volumul si calitatea productiei,
nivelul costurilor, posibilitãtile de aprovizionare si
desfacere, inspectorul va putea sã se pronunte dacã existã
posibilitãti reale de rambursare a creditului solicitat.

ÎNTOCMIREA REFERATULUI DE ANALIZĂ

Pe baza concluziilor analizei si verificãrilor efectuate,


se va întocmi referatul de analizã a creditului, cu
consemnarea acestora.
Referatul de analizã a creditului, semnat de seful
serviciului, la care se anexeazã întreaga documentatiei, se
prezintã directorului unitãtii bancare, pentru a decide
asupra propunerii fãcute.
În functie de decizia adoptatã se va proceda la
restituirea cererii de credit sau la negocierea si încheierea
contractului de împrumutat.

75
ANALIZA CREDITELOR PENTRU INVESTIŢII

În vederea contractãrii creditelor pentru investitii


solicitantii vor prezenta bãncii:
 cererea de credit;
 autorizatia de constructie;
 graficul de esalonare a lucrãrilor;
 contractul încheiat cu constructorul.
Din studiul de fezabilitate trebuie sã rezulte elemente
de eficientã a investitiei, pe baza cãrora banca sã se poatã
pronunta asupra posibilitãtilor de creditare.

CONTROLUL UTILIZĂRII ŞI GARANŢIEI


CREDITELOR

Potrivit legii si statutului propriu de organizare si


functionare, banca are dreptul sã verifice: modul în care
agentii economici, beneficiari ai creditelor le utilizeazã în
conformitate cu destinatiile pentru care s-au aprobat,
modul în care se constituie si se pãstreazã garantiile
creditelor, respectarea normelor bãncii si a clauzelor din
contractele de credite, în vederea asigurãrii rambursãrii la
scadentã a creditelor si plata dobânzii datorate.
Verificarea garantiilor creditelor se efectueazã atât
faptic, prin constatãri la fata locului, cât si scriptic, pe baza
datelor din evidentele agentilor economici.
Verificarea fapticã a garantiei creditelor, se efectueazã
lunar asupra bunurilor constituite drept garantie a
creditelor si nominalizate efectiv în contractul de credite,
urmãrindu-se:
 verificarea prin sondaj a existentei
efective;
 modul de depozitare, pãstrare, conservare
a bunurilor luate în garantia creditelor.
Verificarea scripticã se efectueazã lunar asupra
evidentei contabile, tehnico-operative si statistice a
agentilor economici beneficiari de credite urmãrindu-se:
 reflectarea corectã în evidentã, a bunurilor
ce constituie garantia creditelor acordate;
 concordanta datelor din evidentã cu cele
efective, constatate pe teren;

76
 concordanta soldurilor conturilor de credite
din extrasele de cont eliberate de bancã,
cu cele din evidentele agentilor;
 existenta si realitatea comunicãrii bãncii
care are contul pentru activitatea de
productie, a situatiei debitorului si
creantelor din celelalte conturi deschise la
alte societãti bancare.

77
CAPITOLUL 4
METODOLOGIA DE CREDITARE A
SOCIETÃTILOR COMERCIALE (ANALIZA
EFECTUATÃ PE BAZA DATELOR S.C.
PRESIDENT S.R.L. SIBIU)

4.1. ANALIZA MANAGERIALÃ A S.C.


PRESIDENT S.R.L. SIBIU

BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.


Sucursala Judeteanã SIBIU

FISA DE ANALIZÃ A ASPECTELOR NEFINANCIARE


CE CARACTERIZEAZÃ ACTIVITATEA CLIENTULUI

1. Denumirea clientului: S.C. President S.R.L.


2. Ramura si sectorul din care face parte: comert
3. Sediul social (adresa, tel., fax): sos. Alba-Iulia nr.
70, Sibiu, cod 2400
4. Forma juridicã si data înregistrãrii la Registrul
Comertului: Societate cu rãspundere limitatã, înregistratã
la Registrul Comertului sub nr. I 132/1994, Cod fiscal R
6584642.
5. Capital social:
Valoare: 65 milioane lei
Natura: privat
Structura: privat 100%
6. Conducerea societãtii este asiguratã de: persoanele
împuternicite sã angajeze societatea.
7. Aspecte privind conducerea unitãtii:
 calitatea moralã si profesionalã;
 prestigiul si experienta în ramura sau
sectorul de activitate;
 reputatia managerialã;

78
 gradul de participare a echipei de
conducere la capitalul societãtii
8. Personalul unitãtii: 64 persoane (direct productiv:
29 persoane, indirect productiv: 28 persoane, T.E.S.A.: 7
persoane, 2 cu studii superioare).
9. Imobile aflate în patrimoniul societãtii: 3 clãdiri:
- sectia productie
- magazin
- birouri
10. Echipamente de productie existente:
- masinã tocat, 3 cutere, malaxor, masinã umplut-
2 buc., agregate frigorifice, camere frigorifice, 12 vitrine
frigorifice, case marcaj, masini de feliat, cântare
electronice.
11. Tehnologie:
- veche: -
- medie: 10%
- avansatã: 90%
Politici de marketing
12. Sfera de activitate: productie, prelucrarea si
conservarea cãrnii, comertul cu amãnuntul a produselor
proprii.
13. Caracterul activitãtii: o activitate bine organizatã si
profitabilã.
14. Produse si servicii. Principalele produse: produse
de carmangerie.
15. Principalii furnizori (interni si externi), materii
prime si materiale folosite în procesul fabricatiei: S.C.
Lagrimex S.R.L. Sibiu; S.C. Bacãu Beverage Company
S.R.L.; S.C. Coca Cola S.A.; S.C. Icrasib S.A.; Miorita Prod
S.R.L.; S.C: Media Trading S.R.L.
16. Cerere: posibilitãti de crestere a acesteia.
17. Piata actualã:
- pozitia pe piatã: localã
- strategia de dezvoltare:
- cresterea capacitãtii productive si
diversificarea productiei
- închirierea sau cumpãrarea altor spatii
comerciale
- construirea unei ferme proprii de producere
si crestere animalelor necesare procesului de
productie

79
18. Concurenti. Principalii concurenti în tarã si
strãinãtate: S.C. Scandia S.R.L., S.C. Berghezan Prod
S.R.L.
19. Politica de preturi: preturi mai mici sau la nivelul
concurentei.
20. Politica promotionalã:
- se realizeazã pe plan local;
- audio, presa scrisã, etc.

21. Impactul factorilor nefinanciari externi asupra


activitãtii clientului: favorabil.

sef birou credite Întocmit la data


de
BUGEAC IOANA 05.04.1999

4.2 ANALIZA FINANCIARÃ A S.C. PRESIDENT


SRL

4.2.1. Analiza internã a S.C. PRESIDENT SRL

4.2.1.1. Bilant activ S.C. PRESIDENT SRL

CLIENTUL: PRESIDENT.SRL MII


LEI
DOMENII DE ACTIVITATE: Perioa Perioa Perioa
Analiza de structurã
COMERT da da da
BILANT -ACTIV P1 P2 P3
31-12- 31-12- 28-02- 31- 31- 28-
96 97 98 12-96 12-97 02-
98
1.1.Imobilizãri necorporale 0 0 0 - - -
.chelt.de const.si de cercet-dezv. 0 0 0 - - -
.alte imobilizãri 0 0 0 - - -
.imobilizãri în curs 0 0 0 - - -
.provizioane
0 0 0 - - -
pt.deprec.imob.necorp.
1.2.Imobilizãri corporale 61507
88487 84903 12.97 36.26 6.13
9
.terenuri 0 0 0 - - -
.clãdiri 0 0 0 - - -
.constructii speciale 0 0 0 - - -
.masini si utilaje 61507
88487 84903 12.97 36.26 6.13
9

80
.alte imobilizãri corporale 0 0 0 - - -
.imobilizãri în curs 0 0 0 - - -
.proviz.pt.deprec.imob.corp. 0 0 0 - - -
1.3.Imobilizãri financiare 0 8159 0 - 0.48 -
.titluri de participare 0 0 0 - - -
.alte titluri imobilizate 0 0 0 - - -
.creante imobilizate 0 8159 0 - 0.48 -
.proviz.pt.deprec.imobiliz.financiare 0 0 0 - - -
1.4.Creante comerciale cu
0 0 0 - - -
scad.>1 an
I.ACTIVE IMOBILIZATE 62323
88487 84903 12.97 36.74 6.13
8
2.1.Stocuri 10735 65155 70544
15.74 38.41 50.94
8 9 5
.
(0.09
mat.prime,mater.consumabile,ob.in 483 31076 -1296 0.07 1.83
)
ventar
.stocuri aflate la terti 0 25 0 - 0.00 -
.productie în curs de executie 0 0 0 - - -
.produse 0 0 0 - - -
.animale 0 0 0 - - -
.mãrfuri 10687 62045 70675
15.67 36.58 51.03
5 8 1
-stocuri nevalorificabile 0 0 0 - - -
2.2.Creante comerciale cu 47871 39990 70675
15.67 36.58 51.03
scad.<1 an 0 9 1
.clienti si conturi asimilate,din care: 47226 37008 46252
69.25 21.82 33.40
0 1 4
-clienti incerti 0 0 0 - - -
.alte creante 6000 29828 92164 0.88 1.76 6.66
.furnizori debitori 450 0 450 0.07 - 0.03
.decontãri cu asociatii priv.capitalul 0 0 0 - - -
2.3.Conturi de regularizare si
0 0 0 - - -
asimilate
.cheltuieli efect.în avans+decontãri 0 0 0 - - -
.diferente de conversie activ 0 0 0 - - -
2.4.Prime privind
0 0 0 - - -
ramburs.obligatiunilor
II.ACTIVE REALIZABILE 58606 10514 12605
85.94 61.98 91.03
(2.1+2.2+2.3+2.4) 8 68 93
3.1.Titluri de plasament 0 0 0 - - -
3.2.Conturi la bãnci,casa si
7430 21621 39377 1.09 1.27 2.84
acredit.
III.TREZORERIA
7430 21621 39377 1.09 1.27 2.84
POZITIVÃ(3.1+3.2)
ACTIVE 59349 10730 12999
87.03 63.26 93.87
CIRCULANTE(2.2+2.2+III) 8 89 70
TOTAL ACTIV(I+II+III) 68198 16963 13848 100.0 100.0 100.0
5 27 73 0 0 0

4.2.1.2 Bilant pasiv S.C. PRESIDENT SRL


CLIENTUL: PRESIDENT.SRL MII LEI
DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioa Perioa Perioa
Analiza de structurã
da da da
BILANT -PASIV P1 P2 P3
31-12- 31-12- 28-02- 31-12- 31-12- 28-02-
96 97 98 96 97 98
Capital social 65000 65000 65000 9.53 3.83 4.69
.subscris vãrsat 65000 65000 65000 9.53 3.83 4.69
.patrimoniul regiei 0 0 0 - - -
Contul întreprinzãtorului individual(aport de 44100
0 0 - 26.00 -
capital cash) 0
Contul întreprinzãtorului individual(aport de 0 0 0 - - -

81
capital în naturã)
Prime legate de capital 0 0 0 - - -
Rezerve 8090 13000 8090 1.19 0.77 0.58
Rezultatul reportat 0 0 0 - - -
Rezultatul exercitiului 11142 44956
33046 16.34 26.50 2.39
3 7
Repartizarea profitului 11142 31689
0 16.34 18.68 -
3 1
Fonduri 42090 11251
87922 12.89 24.81 8.12
9 2
Repartizãri la fondul de dezvoltare 0 21006 24590 - 1.24 1.78
1.1.CAPITALURI PROPRII ÎN SENS STRICT 16101 10515 19405
23.61 61.99 14.01
2 79 8
CAP.PROPRII NETE ÎN SENS 16101 10515 19405
23.61 61.99 14.01
LARG(pt.calc.indicat.) 2 79 8
1.2.Diferente din reevaluare 0 0 0 - - -
1.3.Subventii pentru investitii 0 0 0 - - -
1.4.Provizioane reglementate 0 0 0 - - -
1.CAPIT.PROPRII ÎN SENS 16101 10515 19405
23.61 61.99 14.01
LARG(1.1+1.2+1.3+1.4) 2 79 8
CAP.PROPRII NETE ÎN SENS 16101 10515 19405
23.61 61.99 14.01
LARG(pt.calc.indicatori) 2 79 8
2.1.Provizioane pentru riscuri 0 0 0 - - -
2.2.Provizioane pt.cheltuieli de repartizat 0 0 0 - - -
2.PROVIZIOANE PT.RISCURI sI CHELT.
0 0 0 - - -
(2.1+2.2)
3.1.Datorii financ.cu
0 0 0 - - -
scadenta>1an(partea>1an)
.bãnci 0 0 0 - - -
.alte datorii cu scadenta>1an 0 0 0 - - -
3.2.Datorii nefinanc.cu
0 0 0 - - -
scadenta>1an(partea>1an)
.furnizori si conturi asimilate cu sc.>1an 0 0 0 - - -
.avansuri primite>1an 0 0 0 - - -
3.DATORII CU SCADENTA>1AN(3.1+3.2) 0 0 0 - - -
I.PASIVE PE TERMEN LUNG 16101 105157 19405
23.61 61.99 14.01
2 9 8
4.Datorii nefinanciare cu scadenta<1an 52097 119081
644748 76.39 38.01 85.99
3 5
.furnizori si ct.asimilate cu
0 0 0 - - -
sc.>1an(partea<1an)
.furnizori si ct.asimilate cu sc.<1an 37710 107677
630905 55.30 37.19 77.75
9 4
.avansuri primite 0 0 0 - - -
.alte datorii(taxe,salar.,personal) 14386
13843 114041 21.09 0.82 8.23
4
.contul întreprinzãtorului individual(datorie în
0 0 0 - - -
naturã)
5.Conturi de regularizare si asimil. 0 0 0 - - -
.venituri înregistrate în avans+decontãri 0 0 0 - - -
.diferente de conversie pasiv 0 0 0 - - -
II.DATORII CURENTE CU 52097 119081
644748 76.39 38.01 85.99
SCADENTA<1AN(4+5) 3 5
6.Datorii financiare cu scadenta>1an
0 0 0 - - -
(partea<1an)
.bãnci 0 0 0 - - -
7.Datorii financiare cu scadenta<1an 0 0 0 - - -
.bãnci 0 0 0 - - -
.alte datorii financiare<1an 0 0 0 - - -
.contul întreprinzãtorului individual(datorie
0 0 0 - - -
cash)
III.TREZORERIA NEGATIVÃ(6+7) 0 0 0 - - -
DATORII CU SCADENTA<1AN(II+III) 52097 119081
644748 76.39 38.01 85.99
3 5
DATORII TOTALE 52097 119081
644748 76.39 38.01 85.99
3 5
TOTAL PASIV(I+II+III) 68198 169632 138487 100.0
100.00 100.00
5 7 3 0

82
4.2.1.3. Contul de profit si pierderi a SC PRESIDENT SRL

83
CLIENTUL: PRESIDENT.SRL Mii lei

DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioa Perioa Perioa


Analiza de structurã
da da da

CONTUL DE PROFIT sI PIERDERI P1 P2 P3

31-12- 31-12- 28-02- 31-12- 31-12- 28-02-


96 97 98 96 97 98

Vânzãri de mãrfuri 32990 98301 84395


- - -
18 74 3

-Costul mãrfurilor vândute 29934 87002 74407


- - -
44 18 1

1.MARJA COMERCIALÃ 30557 11299


99882 - - -
4 56

+Productia vândutã 0 0 0 - - -

2.CIFRA DE AFACERI 32990 98301 84395


- - -
18 74 3

+/-Productia stocatã 0 0 0 - - -

+Productia imobilizatã 0 0 0 - - -

3.PRODUCTIA EXERCITIULUI 0 0 0 - - -

3.*PRODUCTIA EXERCITIULUI+VÂNZÃRI DE 32990 98301 84395 100.0


100.00 100.00
MÃRFURI 18 74 3 0

-Chelt.cu mat.prime,materiale,comb.energie 15286


47762 8378 1.45 1.56 0.99
9

-Lucrãri si servicii executate de terti 21147


55567 10470 1.68 2.15 1.24
0

4.MARJA INDUSTRIALÃ - -
-
10332 26433 (3.13) (3.71) (2.23)
18848
9 9

5.VALOAREA ADÃUGATÃ 20224 76561


81034 6.13 7.79 9.60
5 7

+Subventii din exploatare 0 0 0 - - -

-Impozite si vãrsãminte asimilate 1063 11453 111 0.03 0.12 0.01

-Cheltuieli cu personalul 17725 74396 5558 0.54 0.76 0.66

6.EXCEDENT(INSUFICIENTÃ)BRUT DIN 18345 67976


75365 5.56 6.92 8.93
EXPLOATARE 7 8

+Alte venituri din exploatare 42 385 1 0.00 0.00 0.00

84
-Alte cheltuieli de exploatare 6 88 3 0.00 0.00 0.00

+/-Amortiz.si proviz.din exploatare - -


-3584 (0.35) (0.44) (0.42)
11603 43597

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 32990 98305 84395 100.0


100.00 100.00
60 59 4 0

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 31271 91940 77217


94.79 93.53 91.50
70 91 5

7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE 17189 63646


71779 5.21 6.47 8.51
0 8

+Venituri financiare 5980 17457 3248 0.18 0.18 0.38

-Cheltuieli financiare,din care: 16144 43187 25405 0.49 0.44 3.01

-cheltuieli cu dobânzi 14589 1164 1164 0.44 0.01 0.14

8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR - - -


(0.31) (0.26) (2.63)
10134 25730 22157

+/-Amortizãri si provizioane financiare 0 0 0 - - -

VENITURI FINANCIARE-TOTAL 5980 17457 3248 0.18 0.18 0.38

CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 16114 43187 25405 0.49 0.44 3.01

9.REZULTATUL FINANCIAR - - -
(0.31) (0.26) (2.63)
10134 25730 22157

10.EXCEDENT BRUT CURENT(6+8) 17332 65403


53208 5.25 6.65 6.30
3 8

11.REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(7+9) 16175 61073


49622 4.90 6.21 5.88
6 8

Venituri exceptionale 1020 12319 0 0.03 0.13 -

-Cheltuieli exceptionale 1380 3979 0 0.04 0.04 -

12.EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL -360 8340 0 (0.01) 0.08 -

+/-Amortizãri si provizioane exceptionale 0 0 0 - - -

VENITURI EXCEPTIONALE-TOTAL 1020 12319 0 0.03 0.13 -

CHELTUIELI EXCEPTIONALE-TOTAL 1380 3979 0 0.04 0.04 -

13.REZULTATUL EXCEPTIONAL -360 8340 0 (0.01) 0.08 -

14.EXCEDENT BRUT-TOTAL-(10+12) 17296 66237


53208 5.24 6.74 6.30
3 8

85
15.REZ.ÎNAINTEA DOB.sI ÎMP.DE 17598 62024
50786 5.33 6.31 6.02
PROFIT(11+13+dob.) 5 2

VENITURI TOTALE 33060 98603 84720 100.3


100.21 100.31
60 35 2 8

CHELTUIELI TOTALE 31446 94212 79758


95.32 94.01 94.51
64 57 0

16.REZULTATUL BRUT AL 16139 61907


49622 4.89 6.30 5.88
EXERCITIULUI(11+13) 6 8

-Impozit pe profit 16951


49973 16576 1.51 1.72 1.96
1

17.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 11142 44956


33046 3.38 4.57 3.92
3 7

18.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 12297 48971 36663


3.73 4.98 4.34
4 7 0

19.CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 48971 -


72553 2.20 4.98 (1.63)
NETÃ 7 13791

86
4.2.1.4. Analiza indicatorilor a SC PRESIDENT SRL

87
CLIENTUL: PRESIDENT.SRL Mii lei

DOMENII DE ACTIVITATE: COMERT Perioa Perioa Perioa Perioa Perioa Perioad


da da da da da a

P1 P2 P3 P1 P2 P3

31-12- 31-12- 28-02- 31-12- 31-12- 28-02-


96 97 98 96 97
98

C.ANALIZA

C.1.INDICATORI DE PERFORMANTÃ

C.1.1.VALOAREA ADÃUGATÃ

.Rata valorii adãugate(aferentã cifrei de


6.13 7.79 9.60
afaceri)-%

.Rata val.adãugate(aferentã vânz.de mf.


6.13 7.79 9.60
+prod.exercitiului)-%

D.1.2.COMPOZITIA sI REPARTITIA 20224 76561


81034 100.00 100.00 100.00
VAL.ADÃUGATE 5 7

1.Cheltuieli cu personalul 17725 74396 5558 8.76 9.72 6.86

2.Cheltuieli financiare 16114 43187 25405 7.97 5.64 31.35

3.Impozite taxe si vãrsãminte 18096


51036 16687 25.23 23.64 20.59
asimilate+impozit pe profit 4

4.Rezultatul adãugat= 10576 42347


29800 52.30 55.31 36.77
7 3

+rezultatul exercitiului 11142 44956


33046 55.09 58.72 40.78
3 7

-alte venituri din exploatare 42 385 1 0.02 0.05 0.00

+alte cheltuieli din exploatare 6 88 3 0.00 0.01 0.00

-venituri financiare 5980 17457 3248 2.96 2.28 4.01

-excedent brut exceptional -360 8340 0 (0.18) 1.09 -

5.Total amorizãri/provizioane 11603 43597 3584 5.74 5.69 4.42

C.1.3.RENTABILITATEA DE EXPLOATARE

.brutã(%) - -

.netã(%) 5.21 6.47 8.51

88
C.1.4.RENTABILITATEA ECONOMICÃ

.excedent brut curent/total bilant(-%-) 25.41 38.56 3.84

.rezultatul curent/total bilant(-%-) 23.72 36.00 3.58

.capacitatea de autofinantare/total bilant(-


18.03 28.87 2.65
%-)

.rezultatul net al exercitiului/total bilant(-%-) 16.34 26.50 2.39

C.1.5.RENTABILITATEA FINANCIARÃ

.capacitatea de autofin./CPNSS/CPNSL(-%-) 76.38 46.57 18.88 76.38 46.57 18.88

.rezultatul brut al exercitiului/CPNSS/CPNSL(-


100.24 58.87 25.57 100.24 58.87 25.57
%-)

.rezultatul net al
69.20 42.75 17.03 69.20 42.75 17.03
exercitiului/CPNSN/CPNSL(netã)(%)

C.1.6.RISCUL FINANCIAR

.gradul de îndatorare generalã(%) 323.56 61.31 613.64 323.56 61.31 613.64

.gradul de îndatorare financiarã(-%-) - - - - - -

.acoperirea dobânzii-nr- 12.06 523.85 43.63

.datorii financiare totale/exced.brut curent(-


- - -
%-)

.datorii financiare totale/exced.brut total(-%-) - - -

.(chelt.fin.+dat.fin.<1an)/exced.brut curent(-
9.30 6.60 47.75
%-)

.(chelt.fin.+dat.fin.<1an)/exced.brut total(-
9.32 6.52 47.75
%-)

.cheltuieli cu dobânda/exced.brut curent(-%-) 8.42 0.18 2.19

.cheltuieli cu dobânda/exced.brut total(-%-) 8.43 0.18 2.19

.cheltuieli cu dobânda/cifra de afaceri(-%-) 0.44 0.01 0.14

.cheltuieli cu dobânda/datorii financiare


- - -
totale(-%-)

C.1.7.POLITICA DE DIVIDENTE

.dividente/rezultatul net al exercitiului 45.25 - 152.58

89
90
MII LEI

C.2.INDICATORI DE STRUCTURÃ Perioada Perioada Perioada

P1 P2 P3

31-12-96 31-12-97 28-02-98

.Lichiditatea curentã(%) 113.92 166.44 109.17

.Lichiditatea imediatã(%) 93.31 56.38 49.93

.Solvabilitatea curentã(%) 130.91 263.10 116.30

.Rotatia activelor circulante-nr.rotatii- 5.56 9.16 0.65

.Durata medie de încasare a clientilor-zile- 30 15 33

.Durata medie a stocului de materii prime-


0 1 0
zile-

.Durata medie a stocului de productie în


0 0 0
curs-zile-

.Durata medie a stocului de produse


0 0 0
finite-zile-

.Durata medie a stocului de mãrfuri-zile- 8 13 29

.Durata medie de platã a furnizorilor-zile- 26 18 52

.Fondul de rulment net 72525 428341 109155

.Necesarul de fond de rulment 65095 406720 69778

.Trezoreria pozitivã(+)sau negativã(-) 7430 21621 39377

C.3.CALC.CAP.PR.NETE ÎN SENS
161012 1051579 194058
STRICT

.Capit.prop.sens.strict 161012 1051579 194058

-Imobilizãri necorporale 0 0 0

-Decontãri din op.în curs de lãmurire 0 0 0

91
-Clienti incerti 0 0 0

-Diferente conversie activ 0 0 0

+Diferente conversie pasiv 0 0 0

-Stocuri nevalorificabile 0 0 0

-Prime privind rambursarea obligatiunilor 0 0 0

-Decontãri cu asociatii privind capitalul 0 0 0

-Alte active incerte depistate de bancã 0 0 0

C.4.CALC.CAP.PR.NETE ÎN SENS LARG 161012 1051579 194058

.Capit.prop.sens larg 161012 1051579 194058

-Imobilizãri necorporale 0 0 0

-Decontãri din op.în curs de lãmurire 0 0 0

-Clienti incerti 0 0 0

-Diferente conversie activ 0 0 0

+Diferente conversie pasiv 0 0 0

-Stocuri nevalorificabile 0 0 0

-Prime privind rambursarea obligatiunilor 0 0 0

-Decontãri cu asociatii privind capitalul 0 0 0

-Active incerte depistate de bancã 0 0 0

92
4.2.1.5. Situatia financiarã sinteticã a clientului la SC
PRESIDENT SRL

93
MII LEI

CLIENTUL:PRESIDENT.SRL Perioad Perioad Perioad


a a a

DOMENII DE ACTIVITATE:COMERT P1 P2 P3

31-12- 31-12- 28-02-


96 97 98

PAGINA 1 A FORMULARULUI DE CREDITE

SITUATIA FINANCIARÃ SINTETICÃ A CLIENTULUI

CONTUL DE PROFIT sI PIERDERI-DATE DE BAZÃ

VÂNZÃRI DE MÃRFURI+PROD.EXERCITIULUI 329901 983017


843953
8 4

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI 161756 610738 49622

REZULT.ÎNAINTEA DOBÂNZII sI IMPOZIT.PE PROFIT 175985 620242 50786

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 111423 449567 33046

REZULTATUL REPORTAT 0 0 0

CONTUL DE PROFIT sI PIERDERI-INDICATORI

RATA VALORII ADÃUGATE-%- 6.13 7.79 9.60

RENTABILITATEA NETÃ DIN EXPLOATARE-%- 5.21 6.47 8.51

RENTABILITATEA NETÃ FINANCIARÃ-%- 69.20 42.75 17.03

ACOPERIREA DOBÂNZII-nr- 12.06 532.85 43.63

BILANT-DATE DE BAZÃ

TOTAL BILANT 138487


681985 169327
3

CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS LARG 105157


161012 194058
9

CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS STRICT 105157


161012 194058
9

DATORII TOTALE 119018


520973 644748
5

94
DATORII FINANCIARE TOTALE 0 0 0

ACTIVE CIRCULANTE 107308 129997


593498
9 0

DISPONIBILITÃTI ÎN CONT 7430 21621 39377

STOCURI MATERII PRIME 483 31076 -1296

STOCURI PRODUCTIE ÎN CURS 0 0 0

STOCURI PRODUSE FINITE 0 0 0

STOCURI DE MÃRFURI 106875 620458 706751

CLIENTI sI CONTURI ASIMILATE 472260 370081 462524

FURNIZORI sI CONTURI ASIMILATE 107674


377109 630905
4

BILANT-INDICATORI

LICHIDITATEA CURENTÃ-%- 113.92 166.44 109.17

LICHIDITATEA IMEDIATÃ-%- 93.31 65.38 49.93

SOLVABILITATEA CURENTÃ-%- 130.91 263.10 116.30

GRADUL DE ÎNDATORARE GENERALÃ-%- 323.56 61.31 613.64

GRADUL DE ÎNDATORARE FINANCIARÃ-%- - - -

ROTATIA ACTIVELOR CIRCULANTE-nr.rotatii- 5.56 9.16 0.65

DURATA MEDIE DE ÎNCASARE A CLIENTILOR-zile-

DURATA MEDIE A STOCULUI DE MATERII PRIME-zile- 0 1 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUCTIE ÎN CURS-


0 0 0
zile-

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUSE FINITE-zile- 0 0 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE MÃRFURI-zile- 8 13 29

DURATA MEDIE DE PLATÃ A FURNIZORILOR-zile- 26 18 52

FOND DE RULMENT NET 72525 428341 109155

95
NECESARUL DE FOND DE RULMENT 65095 406720 69778

TREZORERIA NETÃ POZITIVÃ(+)SAU NEGATIVÃ(-) 7430 21621 39377

96
4.2.1.6. Fluxul de fonduri la SC PRESIDENT SRL

31-12- 28-02-
FLUXUL DE FONDURI
97 98

44956
1.Profit(+)sau pierdere(-) 33046
7

2.Amortizare 43597 3584

49316
36630
4

-
3.Variatia stocurilor 54420 -53896
1

-
4.Variatia creantelor 78801
155229

5.Variatia furnizorilor si a altor creditori 12377


546067
comerciali cu sc.<1an 5

6.Variatia altor elemente de activ 0 0

A. Flux de fonduri din activitatea 15153


373572
de exploatare(1la6) 9

44100 -
7.Variatia altor pasive
0 890567

8.Variatia subventiilor pentru investitii 0 0

9.Variatia furnizorilor si a altor creditori


0 0
comerciali cu sc.>1an

-
10.Variatia activelor imobilizate 53475 538335
1

97
-
11.Amortizarea activelor imobilizate -43597
355816

-
B.Flux de fonduri din activitatea de -
13734
investitii(7la11) 355816
8

12.Variatia datoriilor financiare cu


0 0
sc.>1an

13.Variatia datoriilor financiare cu


0 0
sc.<1an

C.Flux de fonduri din activitatea


0 0
financiarã(12+13)

D.Flux de fonduri net(A+B+C) 14191 17756

E.Disponibilitãti bãnesti în
7430 21621
perioada anterioarã

F.Disponibilitãti bãnesti în
21621 39377
perioada curentã(D+E)

Disponibilitãti bãnesti la sfârsitul


21621 39377
perioadei din balantã

NOTÃ:sursa de fonduri=+,utilizare de
fonduri=-

98
4.3. DOCUMENTATIA AFERENTÃ ANALIZEI SI
ACORDÃRII CREDITULUI DE CÃTRE BCR SA
SOCIETÃTII COMERCIALE PRESIDENT SRL
BANCA COMERCIALÃ ROMANA S.A.
SUCURDSALA JUDETEANÃ SIBIU

REFERAT CREDITE

PARTEA I: ELEMENTE DEFINITORII


Sucursala Data
Nr. Crt.
Sibiu
08.04.98 5038
NUME CLIENT: SC PRESIDENT SRL SIBIU

COD FISCAL: R 6584642

ADRESA: sos Alba Iulia nr. 70

CLIENT DIN ANUL: 1995

COD RAMURA 02

COD DEPARTAMENT 55

COD FORMÃ DE PROPRIETATE Z35

GIRANTI

GRUP (DEBITOR UNIC):

SCOPUL REFERATULUI: Mentinerea creditului global de


exploatare

DESCRIERE CLIENT: SC PRESIDENT SRL are ca obiect


de activitate productia, prelucrarea si conservarea cãrnii
(mãcelãrie, carmangerie) si comertul cu amãnuntul a
produselor proprii si a altor produse alimentare si
nealimentare

99
RISCUIRI sI METODE DE MICsORARE: Acest client nu
prezintã risc pentru bancã, activitatea pe care o desfãsoarã
este bine organizatã si profitabilã.

PROPUNERI PRIVIND LIMITA TOTALÃ: 900 MIL. LEI


din care:
angajamente: - scrisoare de garantie în suma
de 100 mil. lei
- credit global de exploatare
800 mil. lei
angajamente noi propuse: mentinere credit
global de exploatare - 800 mil.lei

RISCUL ASUPRA CLIENTULUI (A...E): B

Sucursala Data Nr.CR.


Sibiu 08.04.1999 5038
Risc asupra Risc anterior
clientului B
Strategie fatã de client
Crestere Scãdere Constant Încetare
X
SCOPUL Nou Modif. X Analiza
an
MODIFICARE Crestere Scãdere Constant
A LIMITEI X

INFORMATII DESPRE I IIS IIML IVST IVF TOTAL


LIMITE RIS C
Relatie directã-limita 900MI 900 MIL
precedentã L
Relatie directã-limita 900MI 900MIL
nouã L
Relatie indirectã-
limita precedentã
Relatie indirectã-
limita nouã
Limita grup-
precedentã
Limita grup-nouã
RISC TOTAL=CLASA IIS+IIML=10%IVST+25%IVF
STATUTUL JURIDIC societate pe actiuni CODUL FORMEI DE
PROPRIETATE 35

100
COTATÃ: DA/NU NU COTARE: - AGENTII DE RATING
PROPRIETARI:
CONDUCERE:
AUDITORI:
RELATII CU ALTE BÃNCI DA NU
DATA ÎNFIINTÃRII: 05.12.1994

PROFITABILITATE CLIENT GRUP


An. Prec. An. crt. An. An.
prec. crt.
DOBÂNDA ÎNCASATÃ 44,7 MIL 46 MIL
LEI LEI
DOBÂNDA
RESTANTÃ+PENALITÃTI
DOBÂNDA
RESTANTÃ+PENALITÃTI.-
sold
CREDITE RESTANTE
CREDITE RESTANTE-sold
DEPOZITE+DIPONIBILITÃTI
TREZORERIE
COMISIOANE 2,7 MIL 8 MIL LEI
LEI
PROVIZIOANE
CONSTITUITE-sold

EXCEPTIE DE LA POLITICA BÃNCII DA - NU X DETALII


NIVEL FINA DE COMPETENTÃ Sucursal
a
OFITER DE CREDIT LOCAL PopaAur
a
OFITER DE CREDIT-NIVEL FINAL DE COMP. DATA
APROBÃRII
ULTIMA REVIZUIRE A CALITÃTII - 08.04.19
DATA: 99
REZULTATUL REVIZUIRII DACÃ E DA
CORECT
Dacã rezultatul revizuirii este NU
detalii în partea a doua a
referatului
DOCUMENTATIA REVÃZUTÃ LA 08.04.19
DATA: 99

LIMITE LIMITE NOI DESCRIERE TERMEN COD


EXISTENTE PRODUS S/M/L
100 MIL. LEI scrisoare garantie

101
800MIL. LEI credit global de
exploatare
100 MIL. LEI scrisoare garantie S
800 MIL. LEi credit global de S
exploatare
TOTAL: 900 mil. 900 mil. lei
lei

Produs I 900 MIL. LEI credit global de S


exploatare

Descriere tranzactie: Credit global de exploatare în


valoare de 800 mil. lei, acordat pentru finantarea activitãtii
curente de productie si comert, în completarea surselor
proprii si atrase.

Sursa de rambursare: încasãrile curente ale agentului


economic

Garantii:
Împrumutatul se obligã sã garanteze creditul în suma
de 800.000.000 lei si dobânzile aferente cu urmãtoarele
garantii constituite în favoarea bãncii, astfel:
• ipoteca conventionalã de rangul I constituitã asupra
imobilului înscris în CF. Nr. 5893, nr. Top. 11366/92,
proprietatea SC PRESIDENT SRL, conform contractului
de garantie imobiliarã nr. 12A/GII/16.01.1999, evaluat
la suma de 626.184.000 lei;
• ipoteca conventionalã de rang I asupra imobilului
înscris în CF nr. 20978, nr. Top 7040/30/II
proprietatea SC PRESIDENTSRL, conform contractului
de garantie imobiliarã nr. 12A/GII/16.01.1999, evaluat
la suma de 153.350.000 lei.
• gaj fãrã deposedare în valoare totalã de 391.488.000
lei constituit asupra douã mijloace fixe dupã cum
urmeazã:
• autoutilitara MEERCEDES tip MD 308 D KA/35
SPRINTER în valoare de 170.488.000 lei;
• utilaj pentru carmangerie: BOWL UTTER 090 Liter Typ
T2M în valoare de 221.040.000 lei, conform
contractului de gaj fãrã deposedare
121B/GII/16.01.1999.
• gaj general asupra întregului patrimoniu al societãtii,
conform articolului 1718 din Codul Civil;

102
• un bilet la ordin în valoare de 800.000.000 lei.
Termen de rambursare: 15 iulie 1999
Pret: 55% pe an
Descriere tranzactie: scrisoare de garantie în valoare
de 100 mil. lei pentru garantarea plãtii a trei vitrine
frigorifice achizitionate de la SC UNICOMP SRL BUCUREsTI.

Sursa de rambursare:

Garantii: gaj fãrã deposedare constituit asupra a douã


camere frigorifice în valoare totalã de 142.699.000 lei.

Termen de valabilitate 28.02.1999-13.12.1999

Pret comision 2%

Director sef Ofiter de


compartim credite
ent de
credite
Sucursala Nume POPESCU DINU ANA POPA
prenume TIBERIU AURA
Judeteana Data
Semnãtura
Directia de Nume,
credite din prenume
centrala BCR Data
Semnãtura
Comitet de
risc
Conducerea
BCR

PARTEA a II- a: DETALII SEMNIFICATIVE PRIVIND


CREDITUL
NUME: SC PRESIDENT SRL SIBIU

AFACERE, RISCUL DE RAMURÃ sI DE TARÃ, RAPORT

103
SC PRESIDENT SRL are ca obiect de activitate
productia, prelucrarea si conservarea cãrnii (mãcelãrie,
carmangerie) si comertul cu ridicata si amãnuntul a
produselor proprii si a altor produse alimentare si
nealimentare. Agentul economic s-a dezvoltat foarte mult
în ultimul an, activitatea sa fiind bine organizatã si
profitabilã.
Pentru cresterea productiei si mentinerea segmentului
de piatã câstigat trebuie sã fie crescutã competitivitatea
prin calitatea produselor, reducerea costurilor de fabricatie
si diversificarea sortimentelor de mezeluri si a produselor
de carmangerie.
Din punct de vedere geografic, piata este
preponderent localã, produsele vãzându-se mai ale în
municipiul Sibiu, prin intermediul societãtilor comerciale de
tip SRL si magazinelor proprii.
În vederea desfãsurãrii în bune conditii ale procesului
de productie societatea dispune de echipamente de
productie dupã cum urmeazã: masinã de tocat, 3 cutere,
malaxor, 2 masini de umplut, fierãstraie pentru transare,
agregate frigorifice, camere frigorifice iar în magazinele de
desfacere dispune de 12 vitrine frigorifice, 3 lãzi
congelator, case de marcat, masini de feliat, cântare
electronice.
Capacitatea de productie a unitãtii de carmangerie
este de 50t/lunã.
Societatea desface 60% din produsele sale direct cãtre
populatie prin cele 3 magazine proprii. Restul de 40% se
desfac prin intermediul a cca. 30 societãti comerciale
private din Sibiu si localitãtile învecinate, cele mai
importante ca pondere valoricã fiind:
- SC BERRY SRL Sibiu
- SC FÂNTÂNELE XOM SRL Sibiu
- SC STIL IMPEX SRL Sibiu
- SC TORE SRL Sibiu
- SC VAMOND SRL Sibiu
Principalii concurenti pentru activitatea de mãcelãrie
si carmangerie sunt SC SCANDIA SRL si SC BERGHEZAN
SRL.
Pentru aprovizionarea cu materii prime - animale vii -
porcine si taurine principalul furnizor este populatia. Dacã
achizitiile de la persoanele fizice nu acoperã necesarul de
carne (pe o perioadã scurtã) societatea poate apela la

104
societãti care desfac carcasa, de exemplu SC JUPITER SRL
Galdea de Sus. Pentru restul de materiale necesare
procesului de fabricatie principalii furnizori sunt:
- SC LAGRIMEX SRL SIBIU
- SC BACÃU BEVERAGE COMPANY SRL
- SC COCA-COLA SA
- SC ICRASIB SA
- SC MIORITA PROD SRL
- SC MEDIA TRADING SRL etc.
Prin ridicarea calitãtii si diversificarea produselor,
precum si o bunã reclamã societatea îsi poate mentine
clientii si câstigã alte segmente de piatã.

CONDUCERE, FORMA DE PRPRIETATE, STRUCTURA


ORGANIZATORICÃ, RAPORT

SC PRESIDENT SRL este o societate cu capital integral


privat, a luat fiintã în anul 1994 prin sentinta civilã nr.
570/5.12.1994 si are un capital social de 65 mil. lei detinut
de asociatul unic dl. CHIRAP ION.
Societatea este persoana juridicã românã având forma
juridicã de societate cu rãspundere limitatã. Este
înregistratã în Registrul Comertului sub nr. J/32/1847/1994
iar codul fiscal este R6584642.
Conducerea societãtii este asiguratã de dl. CHIRAP ION
care este tânãr (în vârstã de 30 ani), dinamic bun
organizator si cu experientã în domeniul sãu de activitate.
Patronul societãtii a terminat Facultatea de Tehnologia
Constructiilor de Masini si este student la Facultatea de
Tehnologia Produselor Alimentare.
La data analizei societatea are un numãr de 64 de
angajati dupã cum urmeazã:
- TESA - 7 persoane, din care 2 cu studii superioare;
- direct productivi - 29 persoane;
- indirect productivi -28 persoane.
Nu existã discordantã între natura activitãtilor
desfãsurate în firmã si încãrcarea cu personal a structurii
functionale.
Contractele individuale de muncã ale salariatilor sunt
încheiate pe perioadã nedeterminatã. Nu existã revendicãri
nesolutionate ale salariatilor.

STRUCTURA CREDITULUI. RISCUL GARANŢIEI

105
Societatea beneficiazã de urmãtoarele tipuri de
credite:
- linie de credit în sumã de 800 milioane lei, necesitate
acordãrii liniei de credit a apãrut ca urmare a decalajului
dintre încasãri si plãti. Creditul este garantat cu ipoteca
asupra complexului de productie si gaj fãrã deposedare,
cum am mentionat mai sus;
- o scrisoare de garantie în valoare de 100 milioane
lei pentru achizitionarea a 3 vitrine frigorifice
garantatã cu gaj fãrã deposedare constituit asupra a
2 camere frigorifice.

RISCUL FINANCIAR

INFORMATII FINANCIARE
Vânzãrile de mãrfuri si productia exercitiului a crescut
cu 244,42% la 31.12.1998 fatã de 31.12.1997, crestere
generatã de cresterea si diversificarea productiei, media
pe ianuarie si februarie 1999 a crescut 117 % fatã de
media pe anul 1998.
Rezultatul curent al exercitiului în valoare de 2.425
milioane lei este cu 283,09% mai mare decât profitul
realizat în anul precedent.
Rezultatul net al exercitiului de asemenea a înregistrat
o crestere spectaculoasã de la 631 milioane la 2.146
milioane, adicã o crestere de 240,63%, iar rezultatul net la
28.02.1999 este de 943 milioane lei.
BILANT
Imobilizãrile corporale reprezintã 69,78% din total
active, aceastã pondere a suferit modificãri fatã de
31.12.1997 când reprezenta 87,54%, datoritã faptului cã
au crescut foarte mult activele circulante. Desi în structura
activelor totale ponderea activelor imobilizate a scãzut, în
valori absolute acestea de fapt au crescut cu 30,54% fatã
de 31.12.1998. În anul 1999 s -au fãcut investitii dupã cum
urmeazã: vitrine frigorifice - 3 bucãti, autoutilitarã
transport, spatiu comercial.
Activele realizabile reprezintã 26,08% din total active,
iar în cadrul acestora ponderea cea mai mare o detin
stocurile de materii prime care reprezintã 14,5% si “alte

106
creante” (debitori) în valoare de 569 milioane lei adicã
10,24% din total active.
Capitalurile proprii au crescut cu 122,99% la
28.02.1999 fatã de 31.12.1998.
Datoriile totale au crescut cu 38,75%, iar în principal
din cauza achizitionãrii de mijloace fixe si prin neachitarea
la termen a TVA -ului si a fondului de 4% pentru agricultori
în sumã totalã de 577 milioane lei.

CONT DE PROFIT sI PIERDERI

Rata valorii adãugate (aferentã cifrei de afaceri) a


crescut de la 11,71% la 31.12.1997, la 27,25% la
31.12.1998 si la 28.10.1999 este 43,12%. Repartizarea
acesteia se prezintã astfel:
- cheltuielile cu personalul detin 9,58% - în scãdere de
la 13,52% la 31.12.1998, cresterea salariilor a fost mult
mai lentã decât cresterea valorii adãugate, având în
vedere cã a sporit si numãrul de personal cu 35%;
- cheltuielile cu impozitele si taxele reprezintã 1,71%
(societatea este neplãtitor de impozit pe profit);
- rezultatul adãugat reprezintã 79,33%, un nivel foarte
bun.
Rentabilitatea netã din exploatare a crescut de la
22,4% la 31.12.1998 la 34,94% la 28.02.1999, nivelul
actual exprimã capacitatea societãtii de a obtine profit din
activitatea propriu -zisã, fãrã influenta elementelor
financiare sau exceptionale.
Rentabilitatea financiarã exprimã capacitatea
capitalului investit de a produce profit, care în cazul nostru
este de 43,86%, un nivel foarte bun.
Acoperirea dobânzii exprimã capacitatea societãtii de
a plãti dobânda la creditele angajate, care la 28.02.1999
este 31,61 - nr.- un nivel foarte bun.

INDICATORI DE PERFORMANTÃ

Lichiditatea curentã de 57,06% a crescut fata de


31.12.1998 de la 13,3%, este foarte micã si reflectã
incapacitatea întreprinderii de a face fatã datoriilor sale pe
termen scurt cãtre furnizorii de imobilizãri si bugetul
statului.

107
Solvabilitatea curentã de 168,03% aratã capacitatea
societãtii de a -si acoperi toate datoriile prin valorificarea
tuturor activelor sale. Acest indicator a crescut la sfârsitul
perioadei cu 26% ca urmare a cresterii activelor.
Indicatorul gradul de îndatorare generalã de 146,99%
(în scãdere) este foarte ridicat datoritã investitiilor mari
fãcute în acest an si a repartizãrii pentru dividende a
profitului din anul trecut. Gradul de îndatorare financiarã
de 31,61 % (în scãdere) este acceptabil, acest indicator
aratã gradul de participare a capitalurilor proprii nete în
sens strict în totalul activitãtii 69% si nivelul riscului
acceptat de proprietari în cadrul afacerii.
Societatea duce o politicã favorabilã privind acordarea
creditului comercial si obtinerea acestui credit, adicã
încaseazã clientii într -o zi si plãteste furnizorii în 13 zile.
Fondul de rulment net este negativ (-1184 milioane
lei) ceea ce înseamnã cã nivelul pasivelor pe termen lung
este mai mic decât activele imobilizate fiind acoperit în
parte din excedentul de la necesarul de fond de rulment,
iar necesarul de fond de rulment de - 596.430 milioane lei
aratã cã existã un excedent de resurse, trezoreria netã
negativã fiind de -588 milioane lei.
Media cifrei de afaceri a crescut de la 977 milioane lei
pe anul 1998 la 1.377 milioane lei pe anul 1999, iar media
rezultatului net al exercitiului (profitul) a crescut de la 179
milioane lei în 1998 la 471 milioane lei în 1999 si reflectã
preocuparea conducerii pentru bunul mers al societãtii.
Din analiza fluxului de fonduri rezultã cã din
activitatea de exploatare si din activitatea de investitii s -a
realizat un flux de fonduri negativ (-56.975 mii lei si
respectiv -104.092 mii lei) în principal prin realizarea de
profit, deficit acoperit integral din activitatea financiarã,
înregistrându -se un flux de fonduri net pozitiv de 57.889
mii lei.
Fluxul de fonduri din activitatea de investitii a
înregistrat valori negative la finele celor douã perioade, ca
urmare a investitiilor importante fãcute în ultimul an.
Prin determinarea fluxului de lichiditãti fundamentat
pe baza prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli si
a plãtilor prognozate de conducerea societãtii a rezultat un
necesar de lichiditãti de 802 milioane lei pe luna aprilie,
1.058 milioane lei pe luna mai si 1.315 milioane lei în luna

108
iunie care va fi acoperit cu un credit global de exploatare
în valoare de 800 milioane lei.
Creditarea acestui agent economic nu prezintã riscuri
iminente din punct de vedere financiar.

RELATIA CU BCR sI ALTE BÃNCI

SC President SRL este client al BCR-SA - Sucursala


Judeteanã Sibiu din data de 7.11.1995. În aceastã perioadã
societatea a dovedit seriozitate în relatia cu banca,
receptivitate la toate problemele ivite în raporturile cu
aceasta.
Agentul economic a beneficiat în aceastã perioadã de
credite acordate prin cont curent sub forma liniilor de
credit si credite pe stocuri, care au fost rambursate la
termen neînregistrându -se credite sau dobânzi restante.
SC President SRL are cont de disponibilitãti deschis si
la Banca Agricolã Sibiu dar nu efectueazã operatiuni prin
acest cont.

CONCLUZII

Având în vedere cele prezentate în capitolele


anterioare se mai poate adãuga cã societatea are puncte
tari si puncte slabe în întregul ei.
Punctele tari sunt urmãtoarele:
- existenta unei retele proprii de magazine de
desfacere si mijloace de transport pentru distributie;
- competenta si spiritul întreprinzãtor al
conducãtorului societãtii;
- stabilitatea personalului;
- politica de gestiune si control a costurilor;
- societatea îsi deruleazã activitatea numai prin BCR si
depunerile în numerar sunt mari;
- societatea dispune de capacitãti de productie noi, cu
productivitate mare, cele mai avansate pe plan mondial.
Puncte slabe:
- nu dispune de o fermã proprie care sã -i furnizeze
materie primã cu costuri relativ reduse;
- scãderea continuã a puterii de cumpãrare a
populatiei prezintã un anumit risc pentru societate având

109
în vedere cã produsele realizate se adreseazã direct
acesteia.
Fatã de cele prezentate mai sus pot spune cã
societatea nu prezintã riscuri previzibile pentru bancã, în
activitatea de creditare.

110
CONTRACT DE CREDITE
Nr. 5/CII din 12.05.1999
Între:
- BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A. , înmatriculatã
la registrul comertului sub nr. J/40/90/1991, SUCURSALA
JUD. SIBIU cu sediul în Sibiu, str. N. Bãlcescu, nr. 11, jud.
Sibiu, denumitã în prezentul contract “BANCA”
reprezentatã prin d-l Popescu Tiberiu si prin d-na Damian
Paula în calitate de contabil sef, pe de o parte si:
- S.C. PRESIDENT S.R.L. , înmatriculatã în registrul
comertului sub nr. J/32/1847 din 1994 cu sediul în Sibiu,
sos. Alba -Iulia, nr. 70, judetul Sibiu denumitã
“ÎMPRUMUTAT” reprezentatã prin d-l Chirap Ion în calitate
de administrator interimar a intervenit urmãtorul contract
de împrumut:
1. Banca acordã împrumutatului un credit global de
exploatare în suma de 900.000.000 lei (nouã sute milioane
lei), pe termen de 90 zile, cu o dobândã curentã de 49% pe
an.
2. Creditul va fi utilizat numai pentru aprovizionãri si
cheltuieli aferente perioadei curente necesare desfãsurãrii
activitãtii de productie si comert.
Utilizarea creditului aprobat pentru o altã destinatie
decât cea stabilitã dã dreptul Bãncii sã întrerupã creditarea
si sã retragã împrumutul acordat.
3. Creditul se acordã prin contul 85.85.7.88.01.00
4. Modificarea de efectuare a plãtilor din credite este
viramentul ca regulã generalã pentru toate plãtile,
eventualele plãti în numerar vor fi aprobate de bancã
ulterior, pe mãsura aparitiei necesitãtilor.
Creditul se utilizeazã:
- integral la data de 18 aprilie 1999
6. Pentru administrarea creditului, banca va percepe
anual împrumutatului, odatã cu acordarea creditului, un
comision de 2% calculat la valoarea plafonului aprobat, iar
pentru neutilizarea acestuia se vas percepe un comision de
2% pe an din suma plafonului neutilizat.
7. Pe parcursul utilizãrii si rambursãrii creditului,
banca poate modifica dobânda în functie de evolutia
inflatiei si a costului resurselor de creditare, noul procent

111
de dobândã aplicându-se de la data modificãrii acestuia, la
soldul creditului existent.
8. Împrumutatul acceptã nivelul actual al dobânzii
curente de 55% pe an, precum si eventualele modificãri
pânã la nivelul de 150% pe an, iar în situatia în care pe
parcursul creditãrii nivelului dobânzii curente va depãsi
limitele acceptate initia, banca se obligã sã aducã la
cunostinta împrumutatului noul nivel al dobânzii. În cazul în
care în urma comunicãrii bãncii împrumutatul nu va
rambursa restul din creditul angajat si dobânzile aferente
în termen de cel mult 10 zile de la data luãrii la cunostinta,
banca are dreptul de a considera cã a acceptat noul nivel
al dobânzii si urmãtoarele, pânã la rambursarea integralã a
creditului, fãrã îndeplinirea altor formalitãti.
9. Dobânda si comisionul la împrumutul acordat se
calculeazã si se plãteste lunar începând cu luna urmãtoare
angajãrii creditului.
Dobânda se încaseazã de bancã direct din contul
curent pe bazã denotã contabilã, eliberând împrumutatului
un extras de cont si un exemplu al notei contabile privind
plata dobânzii.
Între încasarea ratelor din creditul la scadentã si a
dobânzilor restante, prioritate are încasarea dobânzilor.
10. Termenul de rambursare al creditului este 15 iulie
1999 .
11. Creditul se poate rambursa si înainte de scadentã,
în care caz banca va recalcula în mod corespunzãtor
dobânda datoratã. Banca poate recupera de la
împrumutat eventualele daune reparatorii determinate de
retragerea de cãtre bancã a creditului ca urmare a
nerespectãrii clauzelor contractuale de cãtre clienti.
12. Nerambursarea la termenele stabilite a ratelor de
credit datorate de dreptul bãncii de a percepe o dobândã
majoratã cu - % pe an peste dobânda curentã, iar începând
cu ziua scadentei, acestea se vor trece la “credite restante
pânã la 30 de zile”.
În cazul în care în termen de cel mult 30 de zile de la
înregistrarea unor sume în contul “credite restante pânã la
30 de zile” nu se creeazã disponibil în contul curent pentru
rambursarea acestora, începând cu a 31-a zi, creditele
respective se vor trece pe bazã de note contabile întocmite
de ofiterii de credite, din contul “credite restante pânã la
30 de zile” în contul “credite restante peste 30 de zile”.

112
La data înregistrãrii în contul “credite restante peste
30 de zile” a unei rate din credit nerambursatã la
scadentã, toate sumele viitoare datorate de împrumutat în
baza contractului de credit (comisioane, dobânzi, rate)
devin scadente. Toate aceste sume viitoare se cumuleazã
în acest moment cu sumele restante, neachitate, ele fiind
urmãrite la recuperare conform legii, debitorul acceptând
derularea procedurii de executare silitã.
Pentru nerambursarea la termen a scadentei creditului
pe termen scurt acordat, precum si a dobânzilor aferente,
împrumutatul va plãti o dobândã penalizatoare astfel:
- pânã la 30 de zile - 56%
- peste 30 de zile - 60%
13. Eventualele dobânzi datorate bãncii, care nu au
putut fi încasate pânã la data de 10 ale lunii, la aceastã
datã sau în ziua lucrãtoare imediat urmãtoare, vor fi
înregistrate în contul “Decontãri privind dobânzi de încasat
pânã la 30 de zile” si se va urmãri recuperarea lor din
încasãrile agentilor economici, potrivit legii.
La sfârsitul lunii, în ultima zi lucrãtoare, dobânzile
neîncasate se vireazã în contul “Decontãri privind dobânzi
de încasat peste 30 de zile”.
14. Împrumutatul se obligã se garanteze creditul în
suma de 900.000.000 lei si dobânzile aferente cu
urmãtoarele garantii constituite în favoarea bãncii, astfel:
• ipoteca conventionalã de rangul I constituitã asupra
imobilului înscris în CF. Nr. 5893, nr. Top. 11366/92,
proprietatea SC PRESIDENT SRL, conform contractului
de garantie imobiliarã nr. 12A/GII/16.01.1999, evaluat
la suma de 626.184.000 lei;
• ipoteca conventionalã de rang I asupra imobilului
înscris în CF nr. 20978, nr. Top 7040/30/II
proprietatea SC PRESIDENT SRL, conform contractului
de garantie imobiliarã nr. 12A/GII/16.01.1999, evaluat
la suma de 153.350.000 lei.
• gaj fãrã deposedare în valoare totalã de 391.488.000
lei constituit asupra douã mijloace fixe dupã cum
urmeazã:
• autoutilitara MEERCEDES tip MD 308 D KA/35
SPRINTER în valoare de 170.488.000 lei;
• utilaj pentru carmangerie: BOWL UTTER 090 Liter Typ
T2M în valoare de 221.040.000 lei, conform

113
contractului de gaj fãrã deposedare
121B/GII/16.01.1999.
• gaj general asupra întregului patrimoniu al societãtii,
conform articolului 1718 din Codul Civil;
• un bilet la ordin în valoare de 800.000.000 lei.
Termen de rambursare: 15 iulie 1999
Pret: 55% pe an
Descriere tranzactie: scrisoare de garantie în valoare
de 100 mil. lei pentru garantarea plãtii a trei vitrine
frigorifice achizitionate de la SC UNICOMP SRL BUCUREsTI.
Sursa de rambursare:
Garantii: gaj fãrã deposedare constituit asupra a douã
camere frigorifice în valoare totalã de 142.699.000 lei.
Termen de valabilitate 28.02.1999-13.12.1999
Pret comision 2%
Punerea la dispozitie a plafonului de credit se face
numai dupã perfectarea si înregistrarea contractelor de
garantie care fac parte integrantã din contractul de credit.
15. Bunurile admise în garantie sunt asigurate astfel:
Drepturile de despãgubire, ce vor rezulta din
contractele de asigurare încheiate pentru bunurile admise
în garantie, sunt cesionate în favoarea bãncii. Contractele
de asigurare vor fi reînnoite astfel încât creditul rãmas de
rambursat si dobânzile aferente sã fie permanent acoperite
cu garantii asiguratorii. Originalul contractelor de asigurare
se pãstreazã la bancã.
16. Banca are dreptul sã verifice, inclusiv la sediul
împrumutatului, respectarea conditiilor în care s-a acordat
creditul, existenta permanentã si integritatea garantiilor
asiguratorii pe toatã perioada creditãrii.
17. Înstrãinarea, degradarea, pãstrarea sau utilizarea
bunurilor admise în garantie în conditii necorespunzãtoare,
precum si minusurile de garantie constatate, dau dreptul
bãncii de a retrage creditul negarantat înainte de
scadentele stabilite.
18. Împrumutatul se obligã:
a) sã utilizeze creditul aprobat numai în scopul pentru
care a fost acordat;
b) sã restituie bãncii creditul si sã achite dobânda si
comisioanele bancare la termenele prevãzute în prezentul
contract;
c) sã respecte prevederile instructiunilor si normelor
de muncã ale bãncii si sã reflecte corect si la zi în

114
evidentele sale contabile toate operatiunile privind
acordarea, utilizarea si rambursarea creditului;
d) sã depunã la bancã la termenele stabilite de
Ministerul Finantelor bilantul contabil (situatiile contabile
periodice);
e) sã punã la dispozitia bãncii toate documentele
solicitate, balanta de verificare contabilã lunarã, bugetul
de venituri si cheltuieli, contul de profit si pierdere, fluxul
de lichiditãti prognozat (cash-flow), extrasele de cont
confirmate de bãncile la care debitorul (clientul) mai are
conturi precum si orice alte documente privind garantiile,
bunurile cumpãrate sau realizate din credit si cele care
privesc activitatea desfãsuratã;
f) sã mentioneze pe documentele de platã pozitia din
documentatii, unde se regãseste cheltuiala, precum si
sursa din care se efectueazã plata (surse proprii, credit) în
cazul creditelor pentru echipament (investitii).
19. Banca va anula creditul aprobat, în cazul furnizãrii
de cãtre împrumutat a unor date nereale, trecând la
rambursarea acestuia dupã expirarea unui termen de
preaviz de 5 zile, dat în scris.
Banca va întrerupe imediat, fãrã preaviz, utilizarea
creditului aprobat în cazul în care împrumutatul nu a
respectat prevederile prezentului contract.
20. Banca nu preia riscul politic sau cel ce decurge din
calamitãtile naturale si nu rãspunde de autenticitatea
documentelor prezentate de împrumutat.
21. Relatiile reciproce dintre pãrtile contractante,
nereglementate prin prezentul contract sunt supuse
regulilor generale de creditare precum si celorlalte
instructiuni si norme de lucru ale bãncii în vigoare în
prezent.
22. Împrumutatul se obligã sã declare bãncii dacã are
contracte de credite si cu alte societãti bancare si care
sunt garantiile acestora.
23. Clauzele specifice:
Cu cel putin 3 zile înainte de expirarea scadentei,
pãrtile pot conveni prin acte aditionale ale contractului de
credit, majorarea sau diminuarea împrumutului precum si
prelungirea scadentei pe o nouã perioadã de 90 de zile.
Înaintea semnãrii actelor aditionale, banca va urmãri
existenta si mentinerea valabilitãtii contractelor de

115
garantie sau va solicita majorarea si prelungirea acestora,
dupã caz.
Banca are posibilitatea modificãrii nivelului de
dobândã perceput la creditele acordate în functie de
serviciul datoriei împrumutatului.
24. Alte clauze:
Litigiile de orice fel dintre pãrtile contractante si
nerezolvate pe cale amiabilã vor fi solutionate de
instantele judecãtoresti competente.
25. Prezentul contract are valoare de înscris autentic
si constituie titlu executoriu.
26. Modificarea prevederilor prezentului contract
poate fi fãcutã numai prin acordul ambelor pãrti pe baza
unui act aditional.
27. Acest contract a fost încheiat în numãr de 4
exemplare din care 3 exemplare rãmân la bancã si 1
exemplar la împrumutat.
Banca Comercialã Românã S.A. Împrumutat
Sucursala Jud. Sibiu S.C. President S.R.L.
Director: Popescu Tiberiu Director: Chirap
Ion
Contabil sef: Damian Paula Contabil sef:
Drãgoi Dan
Avizat
Cons. juridic: Bodea Octavian

116
BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.A.
SUCURSALA JUDETEANÃ SIBIU
SERVICIUL CREDITE II
STABILIREA PERFORMANTEI FINANCIARE
LA S.C. PRESIDENT S.R.L.
LA 31.12.1998
A. Criterii cuantificabile
NR. INDICATORUL CALCULUL PUNCTE
CRT.
1. Lichiditatea patrimonialã LC=175, 09% 4
2. Solvabilitatea S=397,47% 6
3. Gradul de îndatorare GI=33,62% 3
4. Viteza de rotatie a Rac=4,85% 1
activelor circulante
5. Rentabilitatea capitalurilor Rcp=15,41 3
proprii
6. Acoperirea dobânzii Ad=3,24% 3
7. Dependenta de piete 2
- aprov. din tarã 50%
- desfacere din tarã 50%
8. Garantii - ipoteca 3
TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR 25
Criterii necuantificabile 3
TOTAL 28
Societatea se încadreazã în categoria A, cu serviciul
datoriei BUN si credite STANDARD.

117
BANCA COMERCIAL ROMÂNÃ
SUCURSALA JUDETEANÃ SIBIU
SERVICIUL CREDITE II

ANALIZA
capacitãtii de rambursare a împrumutului
SC PRESIDENT SRL pe trim. II în conformitate
cu Normele metodologice de creditare nr. 1/1998

Analiza capacitãtii de rambursare s-a efectuat pe baza


situatiei
economico-financiare si a bonitãtii societãtii, a
portofoliului de
contracte si comenzi, a cash-flow-ului previzionat,
precum si a
extrapolãrii în perioada de creditare a medie
încasãrilor zilnice realizate
în trimestrul I 1999, astfel:

I 70
Cr = × p× × Ra
90 100

Cr= capacitatea de rambursare a


împrumutului
I= încasãrile zilnice pe un trimestru
p= perioada de valabilitate a creditului (zile)
Ra= rata de actualizare

2084227 mii lei 70


Cr = × 90 × × 1 = 1458959 mii lei
90 zile 100

Creditul global de exploatare în suma de 8oo mil. lei


se încadreazã în capacitatea de rambursare pe trimestrul II
1999.

118
OFITER CREDITE

119
SITUATIA
prognozatã a încasãrilor si plãtilor agentului
economic S.C. PRESIDENT S.R.L.
în perioada 01.01.98 - 31.03.98

INDICATORI Nr. LUNA LUNA LUNA


rd. I II III
Încasãri din activitatea de 01 1200 1400 1500
exploatare
Încasãri din activitatea 02 - - -
financiarã
Încasãri din activitatea 03 - - -
exceptionalã
Încasãri din capitalul social 04 - - -
vãrsat
Încasãri din credite pe termen 05 - - -
lung
Plãti pentru activitatea de 06 1700 1800 2000
exploatare
(exclusiv pentru plãtile pentru
impozite si taxe)
Plãtile pentru impozite si taxe 07 20 20 25
Plãti pentru rambursãri de 08 10 35 35
credite pe termen scurt
Plãti pentru dobânzi la credite 09 25 23 21
pe termen scurt
Plãti exceptionale 10 - - 1
Plãti pentru rambursãri de 11 - - -
credite pe termen lung
Plãti pentru dobânzi la credite 12 - - -
pe termen lung
Plãti pentru achizitii de active 13 - - -
fixe corporale
Plãti pentru achizitii de active 14 - - -
fixe necorporale
Plãti pentru dotãri/modernizãri 15 - - -
(investitii în curs)
S.C. PRESIDENT SRL

120
DETERMINAREA
FLUXULUI DE LICHIDATI (CASH-FLOW)
al SC PRESIDENT S.R.L.
- MII LEI -
PERIOADA
1 2 3
I. ACTIVITATEA DE INVESTITII

A. Total intrãri de lichidati din:


Capital social vãrsat
Datorii financiare pe termen lung
B. Total iesiri de lichidati prin: -100
Achizitiide active fixe corporale, inclusiv TVA -100
Achizitiide active fixe necorporale
Datorii/Modernizãri (investitii în curs)
C. Excedent/Deficit de fond de rulment (A-B) -100
(Excedent: A>B; Deficit: A<B)
D.1. Rambursãri de credite pe termen lung
D.2. Plãti de dobânzi la credite pe termen lung
E. Flux de lichidati net (C-D1-D2) -100
II. ACTIVITATEA COMERCIALÃ

F. Încasãri din activitatea de exploatare,


inclusiv TVA (F1+F2) 1200 1400 1500
F1. Vânzãri cu încasare imediatã 1200 1400 1500
F2. Vânzãri pe credit
G. Încasãri din activitatea financiarã
H. Încasãri din activitatea exceptionalã
I. Total încasãri (F+G+H) 1200 1400 1500
J. Plãti pentru activitatea de exploatare, 1700 1800 2000
inclusiv TVA
K. Flux brut, exclusiv plãti pentru impozite si -500 -400 -500
taxe (I-J)
L. Plãti pentru impozite si taxe 20 20 25
M.1. Rambursãri de credite pe termen scurt 10 35 35
M.2. Plãti de dob ânzi la creditele pe termen 25 23 21
scurt
N. Plãti exceptionale 1 - 1
O. Total plãti, exclusiv cele aferente activitãtii
de exploatare (L+M1+M2+N) 55 78 82
P. Flux net (K-O) -555 -478 -582
III. FLUX DE LICHIDATI (CASH-FLOW) -665 -478 -582
R. Flux net de lichidati al perioadei (P+/-E)
S. Disponibil/Necesar de lichiditãti ai luni -336 -991 -1469
precedente
T. Disponibil/Necesar de lichiditãti curent -991 -1469 -2051
(S+R)
Finantat prin: -credite globale de 800 800 800

121
exploatare
-alte credite 191 669 1251

SEF DE SERVICIU CREDITE, OFITER DE CREDITE,

122
CAPITOLUL 5
CONCLUZII SI PROPUNERI. ELEMENTE PENTRU
CONTURAREA UNEI NOI STRATEGII A BÃNCII
COMERCIALE ROMÂNE

5.1. STRATEGIA BÃNCII COMERCIALE – DE LA


NECESITATE LA DECIZIE.

Strategia Bãncii Comerciale Române, stã din ce în ce


mai mult în atentia, în special a cadrelor de conducere ale
bãncii, dar pe termen scurt problematica strategiei va fi la
îndemâna întregului personal, fãrã de care nu poate fi
conceputã implementarea sa.
Conceptia de constituire a grupelor de lucru conduse
de directorii din centrala BCR a fost aceea a antrenãrii
efective a multor directori de sucursale si filiale din
Bucuresti, a altor lucrãtori din retea, care pot veni la masa
de lucru cu experienta lor si implicit cu o creatie personalã
ce izvorãste tocmai din aceastã amplã experientã.
Este fãrã îndoialã o etapã deosebit de importantã
pentru Banca Comercialã Românã care dupã 8 ani de
existentã în noua formã organizatoricã are posibilitatea sã
concentreze în concluzii pertinente aceastã perioadã si
apoi sã proiecteze un viitor pe termen mediu de pânã la 5
ani.
Revenind la grupele de lucru pentru capitolele
strategiei se remarcã faptul cã acestea actioneazã deja
dupã o conceptie bine definitã, într -o ordine de abordare
logicã în care plecând de la strategiile deja formulate si
adoptate se definesc sarcinile de lucru, se face o analizã
deosebit de atentã a situatiei actuale, se formuleazã decizii
de luat si apoi se promoveazã actiunile care sustin
aplicarea deciziilor stabilite.
În finalul acestui proces actiunile care permit aplicarea
deciziilor luate au o importantã foarte mare si ele trebuie
sã rãspundã la unele întrebãri foarte clare: Cine are
competenta de întreprindere a acestei actiuni, ce fel de
actiuni sunt necesare, cine rãspunde de aplicarea lor, ce

123
programare urmeazã sã se facã si în final mãsuri eficiente
pentru cea mai bunã informare a personalului, cel care de
altfel strategia bãncii. Pentru ca aceste actiuni sã fie
derulate se impune ca activitatea în sedintele de lucru ale
grupelor sã se desfãsoare dupã programe proprii si pe baza
unui calendar care sã permitã încadrarea fiecãrui capitol
din strategie în graficele adoptate.
Grupele de lucru sunt constiente de necesitatea
adâncirii si respectãrii graficelor si pentru cã între grupe
existã o legãturã de interdependentã si de aceea orice
rãmânere în urmã la o grupã atrage dupã sine întârzierea
întregului proiect.
Rezultatul final al activitãtii echipelor va constitui
punctul de plecare în luarea deciziilor si îndeplinirea
tuturor actiunilor necesare dezvoltãrii strategiilor
dezvoltate.
Planificarea si prognoza reprezintã unul din capitolele
importante ale strategiei, iar la rândul ei strategia în rândul
planificãrii si prognozelor este menitã sã reflecte
principalele obiective ale bãncii, ordonate si selectate cu
atentie pentru a proiecta evolutia bãncii în urmãtorii 5 ani.
Deci, în activitatea de planificare se cuprind o serie de
obiective printre care cele mai importante sunt cele care
vizeazã dezvoltarea managementului, obiective privind
structura organizatoricã, obiective de marketing, obiective
financiare si obiective de capital.
Din punct de vedere organizatoric planificarea si
prognozele pot fi concepute în douã variante: fie
concentrarea întregii activitãti de planificare într-un
departament de sine stãtãtor, fie plasarea planificãrii în
departamentele în care se deruleazã activitãtile ce se
planificã.
Banca Comercialã Românã a adoptat a doua variantã
si strategia sa în acest domeniu s-a formulat ca atare.
Rezultã deci cã si obiectivele enumerate vor fi concretizate
în programe de sine stãtãtoare respectiv programe de
dezvoltare a managementului pentru rezolvarea nevoilor
de conducãtor pe toate verigile Bãncii Comerciale Române,
programe pentru structura organizatoricã în vederea
asigurãrii numãrului si structurii unitãtilor proportional cu
dimensiunea activelor si a capacitãtii de câstig, programe
de marketing care se înscriu între cele mai importante
capitole ale planificãrii bancare.

124
Obiectivele financiare pentru urmãtorii 3-5 ani vor
rãspunde principalelor posturi ale bilantului bãncii:
a) Depozitele urmeazã sã devinã sursele de bazã
pentru dezvoltarea bãncii. Acesta este motivul pentru care
banca îsi propune sã obtinã în viitor o crestere mai mare a
segmentului de piatã a deponentilor persoane fizice sau
juridice, în comparatie cu celelalte resurse atrase. Aceasta
presupune luarea unor mãsuri pentru a stimula cresterea
depozitelor titularilor de cont inclusiv pentru evitarea
degradãrii în termeni reali a acestor depozite;
b) Banca îsi va extinde portofoliul de credite în strânsã
legãturã cu evolutia depozitelor si a altor surse de
creditare precum si în functie de evolutia activitãtilor
sectoarelor creditate;
c) Banca constituie începând cu anul 1998
provizioanele specifice de risc pentru credite în scopul
protejãrii depozitelor atrase de la persoanele fizice si
juridice;
d) Banca se va îngriji permanent de îmbunãtãtirea
indicelui de adecvare a capitalului la 8% conform
prevederilor acordului de la Basel. Pentru asigurarea unor
cresteri în termeni reali a capitalului propriu de 3% pentru
1999 si cel putin 5% pentru anii urmãtori o crestere
consideratã minimã pentru a asigura o anumitã dezvoltare,
banca se va baza pe: cresterea activitãtii, reducerea
activitãtii astfel încât acestea sã nu-i afecteze buna
functionalitate, cresterea calitãtii activelor sale si în mod
special a împrumuturilor acordate ceea ce va contribui la
diminuarea provizioanelor si implicit la cresterea profitului,
reevaluarea activelor în lei si valutã. La acestea se pot
adãuga si alte mãsuri de ordin legislativ care pot crea un
cadru fiscal mai favorabil pentru bancã. Capitalul propriu
poate creste si peste cifrele amintite dacã în anii urmãtori
banca va trece la prima emisiune de actiuni;
e) Banca doreste sã mentinã un nivel al lichiditãtii care
sã-i asigure independenta fatã de deponentii majori.
Profitul urmãrit de bancã constituie unul din obiectivele
financiare cele mai importante.
Veniturile bãncii, care contribuie dupã deducerea
cheltuielilor la profit, vor fi extinse din punct de vedere al
resurselor de venit la un numãr mai mare de operatiuni si
servicii bancare, care garanteazã comisioane, taxe, etc.

125
Banca urmãreste ca profitul net obtinut sã poatã
contribui la protectia si cresterea capitalului si sã permitã
asigurarea la un nivel corespunzãtor al provizioanelor.
Planificarea financiarã, care presupune
descompunerea obiectivelor mentionate în strategie de la
planurile pe termen lung pânã la bugetele operationale,
reprezintã adoptarea de decizii pe baza si prin indicatorii
financiari reprezentativi pentru bancã, cu referire în primul
rând la pozitiile din bilant si la alte activitãti care
conditioneazã evolutia bilantului bãncii.
Întrucât indicatorii financiari sunt considerati de
activitatea de ansamblu a bãncii, trebuie sã se tinã seama
de legãtura strânsã ce existã între planurile activitãtilor
nefinanciare si planificarea financiarã.
Banca va întocmi astfel bugete operationale anual
detaliate si extinse la activitãtile de bazã ale bãncii si ele
vor fi pregãtite în colaborare cu toate verigile implicate, si
în primul rând cu sucursalele si directiile din centralã care
sunt stabilite ca centre de activitate.
Astfel bugetul operational anual se va baza pe
obiectivele centrelor de activitate care, la rândul lor, vor fi
analizate în detaliu la acest nivel. Bugetul operational va fi
sinteza bugetelor operationale pe subunitãti si
departamente din centralã.
Numai pe aceastã bazã se poate fundamenta
corespunzãtor bugetul bãncii, pe de o parte, iar pe de altã
parte se determinã nivelul de profitabilitate sau de cost al
fiecãrui centru de activitate.
si invers, odatã întocmit bugetul, structura bilantului
poate fi descompusã pe centrale de activitate pentru a
oferi o imagine realistã asupra aportului acestora pentru a
informa conducerea centralei de activitate în legãturã cu
ce asteaptã banca de la ele.
Procedurile de planificare îsi au rostul lor si acestea
trebuie elaborate în fiecare an în luna care poate asigura
executarea lucrãrilor în termenele optime. Ele pot fi puse la
dispozitia centrelor de activitate de cãtre Compartimentul
de Planificare. În procedurile de planificare se vor include
unele instrumente de lucru utile pentru centrele de
activitate implicate printre care:
♦ variante de prognoze pentru indicatori macro
si specifici cum ar fi rata inflatiei, nivelul cresterii

126
economice, cursul leului fatã de USD, ratele
dobânzilor, alte cifre economice reprezentative;
♦ initiativele bãncii cu implicatii si efecte
asupra activitãtii sale în anul urmãtor;
♦ principalele obiective ale centrelor de activitate.
Procedurile de planificare stabilesc operatiunile si
actiunile care se desfãsoarã în perioada de elaborare a
bugetelor bãncii, în care un loc important îl reprezintã
prezentarea de alternative de buget care dupã o atentã
cercetare poate conduce la bugetul final ce se considerã a
fi cel mai realist si cu efecte bune pentru bancã.
Grupului de lucru pentru capitolul de planificare si
prognozã îi revine o sarcinã importantã care constã în
nominalizarea actiunilor ce se vor întreprinde si deciziile ce
se vor lua pentru atingerea obiectivelor din strategie,
justificarea de rigoare a acestor propuneri.
Pentru reusita strategiilor în domeniul planificãrii
financiare banca a apreciat cã îi este util un compartiment
care urmeazã sã se ocupe de aceastã activitate.
Printre altele acest compartiment ar urma sã se ocupe
de:
 descompunerea obiectivelor mentionate în strategie,

de la planurile pe termen lung la bugetele


operationale anuale si apoi, o descompunere a
bugetelor operationale pe centre de activitate;
 concentrarea planurilor nefinanciare, mãsuri si
initiative de la celelalte departamente ale bãncii si
folosirea lor în mãsura în care aceste planuri
influenteazã rezultatele financiare;
 calcularea de ipoteze economice pe baza cãrora

centrele de activitate ar trebui sã-si elaboreze


planurile (prognoze cu privire la rata inflatiei, rata
dobânzilor, cresterea economicã si alti indicatori care
pot afecta rezultatele activitãtii bãncii);
 stabilirea procedurilor de urmãrire a realizãrii
bugetului atât la nivelul centrelor de activitate cât si
la nivelul centralei;
 sprijinirea centrelor de activitate în procesul de
elaborare a bugetelor proprii.

127
5.2. MOTIVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN
ACTIVITATEA BANCARĂ

Motto: “Cel mai profund principiu în natura


omului este dorinta de a fi apreciat”
William James - psiholog

Trãim într-o lume de personalitãti!


Dacã în limbajul comun termenul de personalitate
semnificã o individualitate puternicã ce polarizeazã atentia
celorlalti prin autoritatea de lider sau prin personalitate,
psihologia afirmã cã personalitatea este esenta omului ca
obiect si subiect al proceselor sociale, esentã ce exprimã
calitatea de ansamblu a organizãrii individului uman.
Modul diferit, propriu fiecãruia de a relationa social
implicã un complex de factori de influentã asupra
personalitãtii între care motivatia se situeazã în primul
plan.
Mediul institutionar bancar este chiar prin natura sa
relational; intrând prin obligatiile de serviciu în relatii cu
alti oameni este necesar sã descifrãm resorturile interne,
conditionãrile, limitele si potentialul de succes, fie cã este
cazul colaboratorilor nostri din interior, fie al clientilor
beneficiari ai produselor si serviciilor bancare.
Stabilind cu precizie obiectivele de îndeplinit,
managerii trebuie sã facã apel la factorii cu rol de
stimulare si activare a personalitãtii sistemice, de
sensibilizare si imbold. Toti acesti factori se circumscriu
notiunii de motivatie si constituie stimuli interni ai
individului.
Este vorba de acei stimuli care desi interni,
personalizati, de cãtre fiecare, sunt indusi în afara
individului si-l determinã pe acesta sã întreprindã unele
actiuni sau sã refuze a se lãsa antrenat în altele.
Motivatia este deci o cauzã internã a
comportamentului oamenilor, a atitudinii acestora vizavi de
responsabilitãtile ce incubã activitãti bancare.
Iatã câteva din caracteristicile motivatiei:
 este o punte importantã în procesul
autoreglãrii individului, o fortã motrice a dezvoltãrii
sale psiho-profesionale;

128
 prin caracterul sãu propulsator si tensional,
rãscoleste si reaseazã, sedimenteazã si amplificã
materialul constructiei psihice a individului;
 declanseazã actiuni de ordin afectiv fiind în

egalã mãsurã si un mijloc de energizare si unul de


vectorizare a potentialului de efort profesional;
 esential pentru motivatie este faptul cã
aceasta instigã, impulsioneazã si în final
declanseazã actiunea .
La baza întregului esafod stau trebuintele umane care
sunt forte motrice ale individului într-un mediu social dat.
O clasificare interesantã si veridicã a trebuintelor umane a
fost fãcutã de psihologul american H.Maslow care
stabileste cinci categorii de trebuinte pe care le
structureazã piramidal astfel:
 de autorealizare;
 de stimã si statut social;
 de afiliere;
 de securitate;
 biologice;
O trebuintã este cu atât mai improbabilã cu cât este
mai continuu satisfãcutã, ceea ce înseamnã cã trebuie ca
trebuinta care motiveazã comportamentul este cea mai
putin satisfãcutã.
Aparitia unei noi trebuinte dupã satisfacerea celei mai
vechi, anterioare, nu se realizeazã brusc ci gradual; dacã
prima este satisfãcutã în proportie de 25%, cea de-a doua
se îndreaptã abia spre 5%. Cu cât o trebuintã se situeazã
mai spre vârful piramidei, cu atât ea este mai specific
umanã.
Motivatia nu trebuie consideratã si interpretatã de
cãtre manageri cu un scop în sine, ci pusã în slujba
realizãrii performantelor profesionale, relatia dintre
motivatiile salariatilor si nivelul performantelor bãncii fiind
de indirectã proportionalitate.
În anumite împrejurãri managerii pot induce
colaboratorilor motivatii negative, cu efect destabilizator,
sub forma unor stimuli aversivi - amenintare, blamare sau
abtinere, efecte care pot deveni la rândul lor, cauze ale
unui nivel necorespunzãtor de performantã profesionalã si
bancarã.

129
Evaluarea performantelor bancare este o componentã
indispensabilã a procesului managerial, un proces complex
ce presupune compararea rezultatelor activitãtii cu:
 obiectivele planificate - evaluarea calitãtii;
 resursele financiare si umane utilizate -
evaluarea eficientei;
 rezultatele obtinute într-o perioadã
anterioarã - evaluarea nivelului.
Indiferent de criteriul de evaluare adoptat, rezultatele
vor reflecta si calitatea managementului resurselor umane.
Participarea, implicarea mentalã, dar si emotionalã,
altfel spus complexul de motivatii nu înseamnã o
procedurã de a impune idei. Valoarea participãrii constã în
aceea cã foloseste creativitatea salariatilor deoarece rar se
întâmplã ca oamenii sã nu fie motivati pozitiv atunci când
sunt consultati, când energia lor este corect dimensionatã.
Este profesiunea de credintã ca o bunã vectorizare a
calitãtilor intelectuale, a imaginatiei, creativitãtii si
îndrãznelii fiecãruia dintre lucrãtorii din bancã,
recunoasterea acestora la nivelul institutionar - bancar,
sunt premise fundamentale pentru succes.
Addenda
Pentru a motiva pozitiv:
 câstigã respect în calitate de conducãtor;
 creazã o bunã imagine a problemelor;
 angajeazã profesionisti de performantã;
 cunoaste nevoile subordonatilor;
 aflã cum te vãd subordonatii;
 formuleazã clar sarcinile;
 deleagã autoritatea si responsabilitatea;
 laudã din toatã inima;
 apeleazã la motivatiilor financiare;
 criticã în mod constructiv;
 evalueazã corect rezultatele;
 rezolvã conflictele;
 promoveazã schimbarea;
 dezvoltã încrederea subordonatilor în ei
însisi.

130
5.3. O POSIBILĂ EVOLUŢIE A ORIENTĂRII
ACTIVITĂŢII BANCARE

În lumea modernã a unei mari concurente în fiecare


domeniu de activitate devine din ce în ce mai importantã
diferentierea fatã de competitori. Existã optiuni variate de
realizare a acestui tel, cum ar fi serviciul personal,
eficienta serviciului sau prin crearea de noi produse, care
pot servi mai bine cerintelor clientilor, permitând un
avantaj competitiv în industria bancarã.
Experienta aratã cã noile produse sunt obtinute în
general în afara solutionãrii unei anumite probleme
specifice.
Existã patru elemente esentiale necesare dezvoltãrii
de noi produse:
a) Directorul de relatii;
b) Problemele clientilor;
c) Necesitãtile bãncii;
d) Specialistii în produse.

a) Directorul de relatii . Motivarea importantei


acestuia în dezvoltarea noilor produse constã în:
1. Serveste ca punct central de coordonare între
bancã si client;
2. Se confruntã continuu cu problemele clientilor si
necesitãtile bãncii si de aceea este bine plasat pentru a
canaliza noile produse si noile idei, atât pentru beneficiul
clientilor cât si al bãncii;
3. Serveste ca punct de verificare pentru ideile noilor
produse care trebuie judecate prin prisma experientei,
dacã noile produse sunt vânzabile sau dacã ele corespund
necesitãtilor clientilor sau sunt numai un concept teoretic
care este greu de realizat în practicã;
4. Serveste ca armã pentru marketing si vânzãri si de
aceea noile produse vor fi prezentate clientilor dupã
discutarea lor cu directorii de produse.
De asemenea, va coordona si va pune în legãturã
diferitii specialisti de produse.
b) Problemele clientilor . Acestea tind sã devinã
punctul de plecare pentru dezvoltarea noilor produse,
motivarea fiind aceea cã atâta timp cât nu esti confruntat

131
cu cererea de solutionare a acestor probleme nu poti
obtine idei noi.
c) Necesitãtile bãncii - trebuie sã corespundã cu
cerintele clientilor. De exemplu: dacã banca
dumneavoastrã se aflã într-o problemã de lichiditãti, poate
vinde o anumitã idee ca produs nou pentru clientul
dumneavoastrã care doreste sã depunã un exces de
lichiditate temporar.
d) Specialisti de produse - sunt persoane pregãtite
sau cu experientã într-un anumit sector bancar, incluzând
anumite domenii care merg dincolo de scopul bancar, cum
ar fi limitãrile legislative, impozitãrile sau necesitatea
aprobãrii bãncii centrale. De aceea, trebuie sã fie persoane
cu posibilitãti si capacitãti de pãtrundere si rezolvare a
situatiilor complexe ale diferitelor probleme (ca de
exemplu sustrageri de la impozit, taxe sau salvarea
costurilor în mod general).
Dezvoltarea de noi produse cuprinde deci:
 culegerea informatiilor despre necesitãtile
clientilor;
 concentrarea (focalizarea) informatiilor
obtinute;
 primirea cererilor pentru solutionarea
problemelor;
 corespondenta expertilor care lucreazã la
solutii;
 testarea solutiilor pe piatã.
Sarcini specifice Directorului de Relatii:
a) Stabilirea unui plan de marketing (lista
clientilor) este conceptul primordial care serveste ca bazã
pentru ceea ce doriti dumneavoastrã sã realizati.
Sarcini posibile :
1. Câstigarea unui anumit numãr de noi clienti
Înainte de a stabili acest tel trebuie sã definiti
segmentul clientilor cu care doriti sã lucrati. Unul din
punctele posibile, definitorii în stabilirea segmentului de
clienti ar putea fi: mãrimea acestora, care se poate baza
pe cifra de afaceri, bilant sau un anumit volum dintr-un
anumit domeniu al tranzactiilor financiare.
2. Situatia riscurilor
Banca dumneavoastrã ar putea decide sã lucreze cu
un anumit segment de riscuri al întregii afaceri fie
concentrându-se numai asupra clientilor foarte buni, în

132
felul acesta reducându-se riscul la care se expune, dar
având produse înalt specializate, fie sã decidã sã lucreze
într-un mediu mai scãzut, dar diversificându-si riscul prin
numãrul tranzactiilor si, deci, având limite mai mari.
3. Mix-ul produsului
O sarcinã viitoare ar putea fi sã se genereze o anumitã
sumã pentru afacerile cu pierderi sau pentru depozite,
acreditive, volumul schimbãrilor valutare, garantii,
tranzactiile transferului monetar, etc.
La sfârsitul zilei, bineînteles telul final trebuie sã fie
generarea unui anumit nivel al venitului.
4. Statutul de bancã de casã
O sarcinã mult mai specificã este de a deveni bancã
de casã, ceea ce o relatie de prim ordin cu un anumit client
care se bazeazã pe statutul pe care vi-l poate da preferinta
înaintea tuturor competitorilor.
5. Diverse
Alte tinte ar putea fi reducerea afacerilor din afara
bilantului sau cresterea afacerilor nelegate de risc.

b) Identificarea clientilor corespunzãtori


Situatia riscului :
Pentru a îndeplini telurile stabilite prin planurile de
marketing este, bineînteles, foarte important sã identifici
clientela corespunzãtoare. De aceea, Directorul de Relatii
trebuie sã defineascã statutul dorit al riscului grupului sãu
de clienti, referindu-se în mod normal la un sistem de
evaluare predefinit al riscului existent în bancã.
O tintã predefinitã ar putea fi sã se facã numai afaceri
pe termene scurte pânã la 6 sau 12 luni. Un alt punct ar
putea fi acela cã Directorul de Relatii, în acord cu
conducerea bãncii, decide sã caute numai afaceri sigure
(acestea însemnând ipoteci, depozite cash sau alte forme
de garantie).

Segmentul industriei :
Unele bãnci decid sã facã afaceri numai cu anumite
segmente ale industriei, cum ar fi industriile de bazã:
constructii, alimentatie, agriculturã, turism sau comert de
bazã.
Motivul pentru aceasta constã în faptul cã industriile
înfiintate de mult în mod normal comportã un risc mai mic,
cel putin pe termen scurt si mediu, comparativ cu

133
companiile de înaltã tehnicitate, care sunt supuse unor
schimbãri rapide si constante a tehnologiei cu consecinte
ce rezidã în produse deja demodate dupã o scurtã perioadã
si care, de aceea, pot deveni nefolositoare sau
nevandabile, pe stoc, într-o perioadã scurtã de timp. În
mod alternativ ele pot deveni dependente de un grup de
produse noi care sã înlocuiascã produsele oferite în acest
segment industrial specific. În afarã de aceasta, riscurile
pentru aceste firme de înaltã tehnicitate sunt agravate pe
deasupra prin costuri intensive pentru cercetare si
dezvoltare.

Mãrimea corespunzãtoare :
Un alt punct de diferentiere între acei clienti ce pot fi
adusi pe piatã si cei ignorati poate fi mãrimea companiei.
Experienta a arãtat cã existã o diferentã enormã în
administrarea unei mari companii comparativ cu una micã,
datoritã faptului cã marile companii vor fi în mod normal
într-o pozitie mult mai stabilã pe termen scurt sau mediu,
ele tinzând a fi mult mai diversificate si a avea forte de
contraechilibru contra lipsei de comenzi în una din diviziile
sale, acestea putând fi compensate prin comenzi mari sau
marje înalte de profit din alte sectoare ale întreprinderii.
Ele tind de asemenea sã aibã o bazã mai largã de clienti,
astfel încât pierderea unui client în mod normal sã însemne
o problemã minorã pentru o firmã mare decât ar însemna
pierderea unui important client pentru o firmã micã.
Experienta a arãtat cã este aproape imposibil a avea
un amestec de companii mici si mari sau corporatii
conduse de un singur Director de Relatii, deoarece, în
primul rând profitul produsului va fi complet diferit si în al
doilea rând, cerintele monitorizate si cele de garantie vor fi
total diferite pentru aceste douã clase separate de riscuri.

Produsul legal de identificare al clientilor :


Dacã Directorul de Relatii defineste un anumit
segment de clienti care, de exemplu, poate fi puternic
implicã operatiuni de import - export, el va alege sã facã
astfel încât acest tip de clienti promit un anumit fel de
operatiuni (afaceri), cum ar fi schimbul valutar, transfer
monetar, acreditive, obligatiuni contabile, obligatiuni emise
de societãti de asigurãri, garantii pentru export, finantãri
printr-un sistem de subventionare a exportului, factoring,

134
preluarea riscului de tarã pentru client, hedging-ul
tranzactiilor valutare si finantare de proiecte. Se întelege
cã Directorul de Relatii decide sã aleagã acest tip de client,
profitul perspectivelor sale va fi total diferit de ceea ce s-ar
fi putut astepta dacã el ar fi ales clienti din segmentul
agriculturii.

Gama de produse a bãncii :


Înaintea identificãrii mix-ului corespunzãtor clientilor
este foarte importantã capacitatea bãncii. Bineînteles cã
nu are sens dacã Directorul de Relatii decide sã aleagã
clienti implicati în afaceri de import - export si apoi sã afle
cã banca nu are capacitatea de a servi necesitãtile
clientilor din acel segment predefinit. De aceea se pune
problema: gama de servicii - produse cu amãnuntul poate
avea dificultãti în confruntarea cu afacerile de import -
export.
Pe de altã parte, un nivel înalt al sofisticãrii produselor
nu înseamnã neaparat cã sunteti capabili de a servi un
anumit segment de clienti, avantajul dumneavoastrã ar
putea fi complexitatea structurii unui proiect dificil de
finantare al tranzactiei, întrucât un anumit segment de
clienti poate necesita un numãr mare de tranzactii de
volum mic, pe care nu-l puteti asigura din punct de vedere
tehnic.
Cu toate acestea rãmâne totusi un tel pentru
Directorul de Relatii de a intra pe piata unui segment al
industriei neexistent anterior, pentru a construi o anumitã
capacitate, o anumitã gamã de produse si Know - how
pentru acest segment special.
Toate aceste puncte mai sus mentionate au de-a face
cu definirea clientilor corespunzãtori pentru a putea stabili
un plan de marketing corespunzãtor. Este clar cã un
Director de Relatii se aflã într-un segment gresit si având
astfel dificultãti în definirea conceptelor si produselor,
aceasta va duce la discutii cu Directorii de Produse pentru
o eventualã dezvoltare de noi produse.

c) Contractarea clientului potrivit:


Trebuie sã se diferentieze între contractarea relatiilor
deja existente si apelarea la potentiali clienti (relatii noi).
Privitor la prima categorie (relatii existente) expansiunea
afacerilor curente nu va fi dependentã numai de

135
continuarea contractelor de afaceri, dar si de prezentarea
noilor idei firmelor care în mod obisnuit se bazeazã pe
produse noi.
În cazul celei de-a doua categorii (construirea de noi
relatii), în mod normal, când se contracteazã un nou client
posibil se va face o scurtã prezentare a bãncii, vor fi
prezentate 1-2 produse noi interesante, si se va începe cu
o discutie a cerintelor posibile ale clientului. Acestea pot
reprezenta baza pentru idei noi si de asemenea se pot
obtine informatii de la noi clienti potentiali despre ideile si
conceptiile prezentate de alte bãnci.

d) Evaluarea:
Dupã contractarea clientului în special a unui nou
client, Directorul de Relatii va trebui sã facã o evaluare
bazatã pe aspectele riscului, aspectele operatiunii, precum
si ale dorintei noului client de a face afaceri. Acesta îl va
conduce la discutarea sau evaluarea necesitãtii clientului
pentru a putea determina dacã banca are solutii si dacã
nu, dacã poate creea ceva folositor. Aceste solutii pot fi
instrumente deja existente, puse împreunã pentru a forma
un produs de concept. Discutia poate conduce de
asemenea la întrebarea dacã orice informatie despre
concurentã poate fi folositoare, inclusiv informatia despre
produsele concurente, care se potrivesc propriilor produse
ale bãncii.

e) Distribuirea riscului :
Distribuirea riscului înseamnã transformarea raportului
bilantului anual într-o evaluare standard de bancã, care
faciliteazã apoi evaluarea riscului unui client. Motivatia din
spatele acestui concept este de a face comparabile
bilanturile diferitilor clienti, acestea vor servi în mod
normal ca bazã a unor analize comparative ale industriei,
inclusiv problemele legate de capitalul corespunzãtor,
lichidate, eficienta companiei, etc. Desigur, este totodatã
punctul de plecare pentru oportunitãti în afaceri. De
exemplu analizând stocul existent sau conturile restante la
încasãri ale unui client, o bancã poate judeca eficienta
managementului si în plus, poate face sugestii în vederea
îmbunãtãtirii lichiditãtii.
Pe de altã parte, propunerea unei bãnci pentru o mai
bunã administratie a nivelului stocurilor sau conturilor

136
neîncasate poate conduce la un mai mare grad al
lichiditãtii în interiorul companiei, care la rândul ei poate
conduce la depozite de bancã, iar acestea la fonduri
crescute pentru bancã.

f) Analiza de credit:
Odatã ce ati transformat bilantul clientului într-o formã
standardizatã de evaluare proprie a bãncii, vor începe
analize complete ale riscurilor clientilor dumneavoastrã.
Acestea se vor baza, printre alte lucruri, pe structura
bilantului, contul de profit si pierderi, performanta prezentã
si previzionatã, ca si discutarea diferitelor categorii de
riscuri, din care subliniez:
1. riscuri valutare - acestea ar putea implica
plãtite în valutã care sunt supuse fluctuatiilor
schimburilor valutare comparativ cu valuta pe care
se bazeazã principalele categorii de costuri;
2. riscuri de marfã - acestea ar putea fi
referitoare la pretul de intrare al mãrfurilor de bazã
în conexiune cu pretul de vânzare al produsului
final al clientului;
3. riscul de produs - acesta ar putea
determina dezvoltarea rapidã a produselor mai
sofisticate oferite clientului dumneavoastrã;
4. riscuri financiare - acestea ar putea
surveni în rata diferitã a dobânzii care ar putea
avea o influenta negativã asupra rezultatului
profitului si pierderii clientului dumneavoastrã;
5. riscul industriei - în cazul în care clientul
dumneavoastrã lucreazã într-o industrie maturã
depinzând de riscul unei tehnologii scãzute sau
lucreazã într-un mediu ce se schimbã rapid;
6. riscul competitiv - în cazul în care
clientul beneficiazã de economii de tarife având un
cost scãzut al producãtorului cu alti producãtori din
acelasi segment al industriei sau în cazul în care
clientul este un producãtor marginal supravietuind
în timp datoritã unei cereri mai mari.
O discutie asupra tuturor acestor categorii va conduce
la proiectii privind situatia viitoare a companiei, iar aceasta
va conduce la raportarea riscului, rezultând o clasificare a
riscului corespunzãtor gamei de riscuri a bãncii.

137
g) Aplicarea unei linii de credit:
Bazat pe u raport complet al rezultatelor analizei de
credit si la clasificarea riscului rezultat, Directorul de Relatii
împreunã cu constatãrile evaluãrii întreprinderii respective
va face o propunere pentru o posibilã linie de credit pe
baza riscului în care banca se angajeazã, la un pret propus
si o rambursare solicitatã a produselor vândute clientului.
Odatã ce banca a aprobat liniile de credit, Directorul
de Relatii va intra în discutii cu clientul. El va propune
afaceri bazate pe aprobarea creditului, inclusiv pentru
produsele standard ale bãncii, precum si pentru noile
produse ale bãncii si solutionarea problemei pentru
necesitãtile discutate de client.

h)Cum sã creezi un nou produs


Produsele noi sunt dezvoltate în afara solutionãrii unei
probleme specifice a bãncii sau a clientului. Întotdeauna va
fi o strânsã interactiune între Directorul de Relatii si
specialistii de produse care trateazã cu problemele
clientilor pe de o parte si cu necesitãtile bãncii pe de altã
parte.
Un produs nou nu trebuie sã fie neaparat ceva nou
inovat. Adesea o solutie veche putin întoarsã si cu putine
adãugiri poate fi vândutã ca o solutie nouã. În plus, ceva
prezentat dintr-un unghi complet diferit si poate fi
exprimat în asa fel încât nu se poate recunoaste ca ceva
vechi, poate fi de asemenea vândut ca produs nou.

Reactia timpului
Elementele componente ale unui produs nou vor
rãspunde în timp necesitãtilor clientului.
Un exemplu tipic pentru aceasta a fost un produs care
s-a oferit astfel: garantii normale, cum ar fi obligatiunile
contabile sau cele emise de societãti de asigurare, au fost
îmbunãtãtite printr-o metodã foarte simplã. Banca a oferit
clientului o perioadã de timp în care sã fie emisã
obligatiunea beneficiarului propus, chiar dacã s-a utilizat
un format standard sau dacã întregul text al unei astfel de
garantii a fost fixat bãncii, iar clientul a cerut anume acest
serviciu. În acest caz este o anumitã taxã cerutã pentru
serviciul special cãtre client.

138
Vânzarea încrucisatã
Chiar dacã banca dumneavoastrã este “ slabã ” într-o
directie, puteti sã vã aflati în pozitia de a vinde gama
dumneavoastrã de produse clientului dumneavoastrã, dacã
întocmiti un “ pachet ” pentru negocieri, în care sã puneti
alãturi si lanturile “ puternice ” care ar putea contrabalansa
pe cele slabe, iar acestea l-ar putea obliga pe clientul
dumneavoastrã sã trateze în aceste circumstante, în care
în mod normal ar alege o altã bancã. Acest tip de pachet,
poate fi adesea întâlnit ca o ofertã de vânzare încrucisatã
care îl forteazã pe clientul dumneavoastrã sã facã afaceri
standard cu banca dumneavoastrã, dacã doreste sã aibã
un produs specializat.

Eficienta în crearea serviciilor


Încercati sã priviti serviciul dumneavoastrã de livrare a
produsului si veti vedea cât timp ia din momentul în care
clientul va cere sã-i furnizati un serviciu si pânã când i-l
puneti la dispozitie. Adesea s-a întâmplat sã se piardã mult
timp, deoarece procesul de “ livrare ” al unui anumit produs
nu a fost organizat corect datoritã mecanismelor interne
ale bãncii care împiedicã sau întârzie predarea la timp a
unui produs convenit, îl veti putea vinde de asemenea si ca
produs specializat. Este important sã puteti indica o “ pistã ”
în timp.

Structura costului
În timp, multe produse de bazã devin standard si de
aceea vor fi probabil dependente de pretul crescut al
concurentei. Un produs, care datoritã procesului
automatizãrii poate fi vândut la un pret mai ieftin, poate fi
vândut ca produs nou numai dându-i un nou nume.

Servicii de încredere
Dacã puteti arãta în timp cã produsul dumneavoastrã
nu este oferit numai într-un mod eficient si cu costuri
optime, dar si într-un mod demn de încredere, aceasta
înseamnã cã clientul nu trebuie sã verifice fiecare pozitie
din documentele trimise de dumneavoastrã dupã
încheierea tranzactiei, acest fapt îl puteti vinde ca un
produs nou.

Solutia contractului

139
Exemplul evident pentru un produs nou reprezintã o
combinare a diferitelor produse, care împreunã formeazã
un produs nou. Un exemplu utilizat în trecut a fost un
produs în care capitalul a fost indicat într-o valutã, iar rata
dobânzii trebuie plãtitã într-o altã valutã, în care rata
dobânzii era mai micã decât cea care trebuia plãtitã în
respectiva valutã a capitalului.
Solutia pentru aceastã problemã a fost un simplu
împrumut care a fost combinat cu o serie de contracte la
termen (Forward). Aceasta a însemnat ca la scadentã,
clientului urma sã i se plãteascã suma capitalului într-o
valutã, care prin contractele interne ale bãncii a fost
preschimbatã într-o altã valutã, rambursându-se fondul
initial al bãncii. Datoritã faptului cã au fost utilizate
contracte Forward, acesta a adus un avantaj din
diferentele ratelor dobânzii în cele douã valute, valuta în
care trebuia plãtitã dobânda putea fi subventionatã.
Dacã clientul ar privi mai îndeaproape aceastã
tranzactie ar afla cã este o simplã combinare între
contractele Forward si un simplu împrumut. Sigur, în acest
caz, nu ar mai fi fost “ emotionat ” de acest produs, iar în al
doilea rând el ar fi cerut un pret mult mai bun decât cel ce
i s-a oferit prin aceastã solutie de contract.

Hârtii de valoare solicitate


Hârtii de valoare cerute si oferite pot fi sub diferite
forme, cum ar fi: ipotecile, depozitele cash, alocarea
încasãrilor, gajarea inventarului, etc.
În functie de cadrul legislativ în care lucrati se poate
constata adesea cã gajarea unui împrumut poate fi
costisitoare, dar pe de altã parte prin gãsirea unor fisuri în
cadrul legislativ veti putea avea tipuri de hârtii de valoare
similare oferind un avantaj de cost distinct clientului
dumneavoastrã, ceea ce v-ar plasa peste concurenta
dumneavoastrã.
Trebuie sã se noteze cã avantajul de cost poate fi
vãzut în faptul cã, de exemplu, plata unei datorii sau taxa
de timbru, etc., care este obligatorie, poate fi întârziatã
pentru un timp economisind cel putin costul dobânzii la
aceste cheltuieli pentru perioada în care s-a întârziat.
Rezumând, nu existã o retetã miraculoasã pentru
dezvoltarea unui nou produs. Existã totusi anumite
elemente standard (de bazã) care pot fi folosite pentru

140
dezvoltarea unui produs nou. Având în minte aceste
concepte, care includ si persoane importante din banca
dumneavoastrã, veti afla cã puteti crea o serie de idei noi
care vã vor ajuta când veti discuta cu clientul
dumneavoastrã si vor îmbogãti relatiile cu acesta.

i) Exemplu pentru dezvoltarea sau


îmbunãtãtirea unui produs
Un mic exemplu a ceea ce trebuie fãcut în vederea
îmbunãtãtirii unei anumite situatii sau a avantajului ce
poate fi obtinut este cel al contractului unui client pentru
administrarea lichiditãtilor.
Pe de o parte, acestea pot fi folosite pentru
îmbunãtãtirea lichiditãtilor clientului, si prin aceasta sã
scadã costul sau sã creascã venitul si pe de altã parte, pot
de asemenea servi la îmbunãtãtirea pozitiei lichiditãtii
bãncii, fie prin reducerea activelor restante, fie prin
cresterea fondului de bazã prin depozite mãrite.

Solutii posibile :
a) Fiecare împrumt: 10% scutit de dobânda la depozit;
b) Transfer de bani: perioadã neîntreruptã pânã ce
comenzile clientului sunt îndeplinite;
c) Subliniati depozitele când vorbiti clientilor;
d) Penalizati descoperirile de cont (overdraft) prin rate
înalte ale dobânzii;
e) Încurajati clientul sã gestioneze
Active Pasive
Inventar (-) Plãti anticipate ale clientului
(+)
Încasãri (-) Plãtibil în conturi (+)
Hârtii de valoare (-) Pasive din impozite (+)
Depozite bancare (-)
f) Sporirea actiunilor pentru client;
g) Emisiunea hârtiilor de valoare;
h) Cererea clientului de a detine depozite;
i) Cereti clientului sã emitã cecuri pentru a extinde
timpul pânã la platã;
j) Cereti clientului sã prezinte acceptãri (cambia) pe
care puteti sã le refinantati de la Banca Nationalã.

141
ANEXA NR. 1
SOCIETÃTI BANCARE AUTORIZATE
(la data de 18.09.1998)
I. Societãti bancare - persoane juridice române

Nr. Denumirea Sediul social Forma Natura Data


crt societãtii bancare juridic capitalul autorizã
. ã ui rii
1. Banca Comercialã Bucuresti, B- SA stat 12.11.19
Românã dul Regina 90
Elisabeta
2. Banca Românã de Bucuresti, SA stat si 22.12.19
Comert Exterior Calea privat 90
(Bancorex) Victoriei, nr. autohton
22-24, sect. 3
3. Banca Agricolã Bucuresti, Str. SA stat si 12.11.19
Smârdan nr.3 privat 90
autohton
4. Banca Românã Bucuresti, Str. SA stat 01.12.19
pentru Dezvoltare Doamnei, nr. 90
4
5. Banca pentru Micã Bucuresti, SA privat 05.07.19
Industrie si Liberã Calea Plevnei, autohton 90
Initiativã nr. 46-48, si strãin
(MINDBANK) sect. 1
6. Banca de Credit Bucuresti, Str. SA privat 01.11.19
Cooperatist Ion Ghica nr. autohton 90
(BANKCOOP) 13,
Sect. 3
7. Banca Comercialã Bucuresti, Str. SA privat 14.03.19
“Ion Tiriac” Doamnei, nr. autohton 91
12 si strãin
8. BANCPOST Bucuresti, B- SA stat 26.11.19
dul Libertãtii, 91
nr. 34
9. Banca de Export- Bucuresti, SA stat 20.03.19
Import a României Spaiul 92
(EXINBANK) Independentei
, nr. 15
10. Banca Româneascã Bucuresti, B- SA privat 14.09.19
dul Unirii, nr. autohton 93
35, si strãin
bl. A3
11. Banca de Credit Bucuresti, Str. SA stat si 10.12.19
Industrial si Doamnei, nr. privat 93
Comercial 17-19, sect. 3 autohton

142
si strãin
12. Banca Transilvania Cluj Napoca, SA privat 28.01.19
B-dul Eroilor, autohton 94
nr. 36 si strãin
13. Banca de Credit si Târgu Mures, SA stat si 02.03.19
Dezvoltare PiataTrandafir privat 94
(ROMEXTERRA) ilor nr. 21 autohton
14. Banca Bucuresti, SA stat si 02.03.19
Internationalã a Piata Unirii, privat 94
Religiilor nr. 27 autohton
si strãin
15. Banca Turco- Bucuresti, Str. SA stat si 02.03.19
Românã Ion privat 94
Câmpineanu, strãin
nr. 15
16. Banca Bucuresti Bucuresti, SA privat 02.03.19
Piata Gh. strãin 94
Cantacuzino,
nr. 6, sect. 2
17. Banca Columna Bucuresti, B- SA privat 21.10.19
dul Primãverii, autohton 94
nr.29 si strãin
18. Banca de Credit Bucuresti, B- SA privat 14.04.19
PATER dul Carol I, nr. autohton 95
44-46 si strãin
19. ABN AMRO Bank Bucuresti, B- SA privat 15.06.19
(România) dul Expozitiei, strãin 95
nr. 2, WTCB
unit 2.23
20. Banca Comercialã Bucuresti,B- SA privat 14.12.19
ROBANK dul Unirii, nr. autohton 95
59, sect. 3 si strãin
21. Banca Comercialã Bucuresti, Str. SA privat 05.02.19
“Albina” Stavropoleos, autohton 97
nr.8 si strãin
22. Citibank România Bucuresti, B- SA privat 21.06.19
dul Iancu de strãin 97
Hunedoara,
nr.8
23. Banca Comercialã Arad, str. SA privat 21.06.19
West Bank Evolutiei, nr. autohton 97
88 si strãin
24. International Bucuresti, Str. SA privat 19.07.19
Commercial Black Mihai strãin 97
Sea Bank (România) Eminescu, nr.
82-88, sect.2
25. Banca Comercialã Brasov, str. SA privat 11.09.19
ASTRA Turnului, nr. 5 autohton 97
26. Banca Comercialã Bucuresti, Str. SA privat 22.11.19
“UNIREA” Johann autohton 97
Strauss, nr. 1,

143
sect. 1
27. Banca Românã Bucuresti, Str. SA privat 22.11.19
pentru Relansare Cpt.Al. autohton 97
Economicã - LIBRA serbãnescu,nr
BANK . 50
28. Banca Daewoo Bucuresti, SA privat 09.01.19
(România) City Business autohton 98
Center, Str. si strãin
Nerva Traian
29. Raiffeisenbank Bucuresti, B- SA privat 09.01.19
(România) dul Unirii nr. strãin 98
74
30. DEMIRBANK Bucuresti, B- SA privat 20.06.19
(România) dul Natiunilor autohton 98
Unite nr. 1, Bl. si strãin
108A
31. Casa de Economii si Bucuresti, SA stat
Consemnatiuni *) Calea
Victoriei, nr.
13-15
32. Banca “Dacia Felix” Cluj-Napoca, SA
**)
Strada
Memorandum
ului
Nr. 28
33. CREDITBANK **)
Bucuresti, Str. SA
Corbeni, nr.
30

SOCIETÃTI BANCARE AUTORIZATE


(la data de 18.09.1998)
II. Sucursale ale bãncilor strãine

Nr. Denumirea Sediul social Forma Data


Crt societãtii bancare juridicã autorizãrii
.
1. Frankfurt Bukarest Bucuresti, B-dul Carol I, Sucursa 27.12.19
Bank nr. 34-36, sect.2 lã 98
2. Societe Generale Bucuresti, str. Ion Sucursa 08.02..19
Câmpineanu lã 80
nr.111 sect.1
3. MIRS Romanian Bucuresti, B-dul Unirii nr. Sucursa 06.06.19
Bank 66, bl.K3, sect. 3 lã 87
4. Banca Franco- Bucuresti, Piata Sucursa 16.07.19
Românã Aviatorilor lã 90
nr. 3-5, sect. 1
5. Chase Manhatan Bucuresti, str. Vasile Sucursa 23.07.19
Bank Lascãr lã 92
nr. 42-44, sect. 2

144
6. Banca Anglo- Bucuresti, B-dul D. Sucursa 21.12.19
Românã Cantemir lã 93
nr. 1, et. 3, sect. 4
7. ING Banc NV Bucuresti, sos. Kisseleff Sucursa 22.06.19
nr. 11-13, sect. 1 lã 94
8. Banca Nationalã a Bucuresti, Splaiul Uniri Sucursa 27.02.19
Greciei nr.4, bl. 3, sect.4 lã 97
9. Banca Italo- Bucuresti, Bd. Carol I, Sucursa 01.11.19
Romena nr. 34-36, sect. 2 lã 97

*) Reorganizatã ca societate bancarã pe actiuni prin Legea nr.


66/1997 publicatã în M.O. nr. 140/05.07.1997
**) Procedurã în desfãsurare conform Legii nr. 64/1995 privind
procedura reorganizãrii si lichidãrii judiciare
Sursa: BNR - Directia Generalã de Autorizare si
Supraveghere Prudentialã a Societãtilor Bancare

145
ANEXA NR. 2
CONTRACT DE CREDITE PE TERMEN SCURT
Nr. ___________ din __________
încheiat azi, ___________
Între Banca Comercialã Românã, societate pe actiuni,
sucursala (filiala, agentia) _______________________ cu sediul
în _____________ str. _________________ nr. ___ Judetul
____________ denumitã în prezentul contract BANCA,
reprezentatã prin _________________ în calitate de
___________ pe de o parte si _______________ regie
autonomã, societate comercialã, societate mixtã, cu sediul
în ___________ str. __________________ nr.___ Judetul
___________ denumitã în prezentul contract ÎMPRUMUTAT
_________ reprezentatã prin ____________________ în calitate
de _____________ si ________________ în calitate de
______________ a intervenit prezentul contract:
1. Banca acordã Împrumutatului un credit în sumã de
______ (____________) lei/valutã, pe termen de _________
(zile, luni) care va fi utilizat pentru:
_______________________________________________________
___________________________________________________________
________________________________________________________
2. Creditul se acordã astfel:
- integral, la data de ____________________
- esalonat, la data de s în sumele mentionate în
graficul anexã la contract;
- esalonat, pe mãsura constituirii stocurilor si a
efectuãrii cheltuielilor creditabile, prin achitarea directã a
documentelor de platã.
Creditul se acordã prin conturile:
______________________________________________________

3. Împrumutatul se obligã:
- sã restituie bãncii creditul primit si sã plãteascã
comisioanele în termenele si în sumele de mai jos:
Rate de rambursat
Rate scadente anul luna ziua
_____________________ __________________
___________________ lei __________________
___________________ lei __________________

146
___________________ lei __________________
Creditul se acordã cu o dobândã de ____ % pe an,
calculatã si încasatã de bancã lunar/trimestrial.

147
ANEXA NR. 3

Banca Comercialã Românã


Precizãri
În legãturã cu modul de stabilire a performantei
financiare si încadrarea agentilor economici
împrumutati în categoriile A...E
A. Clasificarea preliminarã se va stabili în
functie de punctajul (scoring) obtinut la analiza
criteriilor, astfel:

Nr. Indicatorul Formula de Rezultatul Numãrul


Crt. calcul de puncte
obtinut
1. Lichiditatea Lp =
Apts
∗100 Lp≤ 80% -2
patrimonialã Ppts 81≤ Lp≤ 100% -1
101 ≤ p≤ 120% 1
121 ≤ p≤ 140% 2
3
141 ≤ p≤ 160%
4
Lp≥ 161%
2. Solvabilitatea Cp S≤ 30% 0
S= ∗100
Tp 31≤ S≤ 40% 1
41≤ S≤ 50% 2
51≤ S≤ 60% 3
4
61≤ S≤ 70%
5
71≤ S≤ 80%
6
S≥ 81%
3. Rentabilitatea P Rep ≤ 5 0
Re p = ∗100
capitalurilor Cp 5,1 ≤ Rep ≤ 10% 3
proprii 10,1 ≤ Rep ≤ 30% 4
(rentabilitatea Rep ≥ 30% 2
financiarã)
4. Rotatia CAr Rac ≤ 5 1
Rac =
activelor Ac 5,1 ≤ Rac ≤ 10 2
circulante Rac ≥ 10,1% 4
5. Dependenta At≥ 50,1% 4
de pietele de De≥ 51,1%
aprovizionare Ai≥ 50,1% 3
si desfacere De≥ 50,1%
2
At≥ 50,1%
Dt≥ 50,1%

148
Ai ≥ 50,1% 1
Dt≥ 50,1%
6. Garantii Depozite în 4
lei/valutã gajate
Gajuri ipoteci si alte 3
garantii reale
Bunuri achizitionate 2
din credite si gajate
Cesionarea 1
createlor si/sau gaj
general
Total punctaj
interm.
Unde:
Lp = Lichiditatea patrimonialã (imediatã,
relativã)
Apts. = Active patrimoniale care se pot
transforma rapid în lichiditãti si se determinã prin
deducerea din total active circulante (rândul 37 din situatia
patrimoniului cod 02), pierderilor (rândul 61 din situatia
patrimoniului cod 02), precum si a productiei în curs de
fabricatie si semifabricatelor fãrã posibilitãti de valorificare,
produse finite fãrã desfacere siguratã, clienti refuzati la
platã sau clienti incerti.
Ppts. = Pasive patrimoniale cu conditii de platã
(rambursare pe termen scurt si se determinã prin
însumarea obligatiilor (rd.72\rd.73\rd.74 din situatia
patrimoniului cod 02 cu creditele bancare si împrumuturi
(rd.71 din situatia patrimoniului cod 02).
S. = Solvabilitate
C.p. = Capitaluri proprii (rd. 67 din situatia
patrimoniului)
T.p. = Total pasiv (rd. 80 din situatia
patrimoniului cod02)
R.c.p. = Rentabilitatea capitalurilor proprii
(financiarã)
P = Profit înainte de plata impozitului pe profit
R.a.c. = Rotatia activelor circulante
C.A.r. = Cifra de afaceri realizatã (pe lunã,
trimestru, semestru, sau un an în functie de perioada
cuprinsã în analizã)
A.c. = Active circulante (rd. 37 din situatia
patrimoniului cod 02)
A.t. = Aprovizionãri din tarã în raport cu total
aprovizionãri

149
A.i. = Aprovizionãri din import în raport cu total
aprovizionãri
D.t. = Desfaceri în tarã în raport cu total desfaceri
D.i. = Desfaceri la export în raport cu total
desfaceri

B. Analiza criteriilor necuantificabile dupã cum


urmeazã:
0 1 2
1 Calitatea organizãrii Se va trata explicit, - bunã
detaliat, aprecierile - medie
inspectorului cu - slabã
privire la organizarea
activitãtii unitãtii
economice (fluxuri
tehnologice, capacitãti
de adaptare la
modificãrile
structurale, utilizarea
bazei materiale)
2 Sectorul în care îsi Analiza se va axa pe - perspectivã bunã
desfãsoarã comentariul asupra a dezvoltãrii
activitatea conceptului de “iatã sectorului
profitabilã” în care îsi - perspectivã slabã
desfãsoarã activitatea dezvoltãrii
agentul economic sectorului
- sector de
activitate neviabil
3 Pozitia unitãtii în Din analizã va rezulta - capacitate mare
ramurã si subramurã gradul în care de influentã a pietei
unitatea este - capacitate medie
cunoscutã si sectorul de influentã a pietei
sãu de activitate - capacitate redusã
având un cuvânt de de influentã a pietei
spus în ceea ce
priveste preturile,
concurenta, etc.
4 Calitatea conducerii Se va explica si - foarte bunã
justifica calitatea - bunã
profesionalã a - satisfãcãtoare
managerilor respectiv:
- cunostinte tehnice
de specialitate
- organizarea
productie si a muncii
experienta
managerialã
- relatii cu furnizorii si
beneficiarii, etc.

150
5 Perspectiva unitãtii Se vor prezenta - activitate viabilã
(programul de programele de - activitate cu slabe
actiune privind restructurare si perspective
reducerea riscului în retehnologizare
creditare) aplicate, cele în curs
de aplicare, precum si
cele care urmeazã a fi
aplicate

C. Performanta economico-fiananciarã finalã a


împrumutului rezultã în urma coroborãrii criteriilor
intermediare, de punctaj, cu criteriile de analizã
necuantificabile (neutre) se va înscrie în tabelul de
mai jos:

A B C D E

Directorul unitãtii bancare seful


serviciului creditare

Inspector,

151
ANEXA NR. 4
Formular de provizioane
1. Sucursalã
2. Filialã
3. Agentie
4.Inspector
5. Beneficiarul
împrumutului/Departamentul/Ministerul
6. Date privind clientul 31 dec. 31 dec. data raportãrii
1992 1993
a) Total activ, din care:
- active circulante, din acestea
- materiale
- produse finite si mãrfuri
- productie neterminatã
- produse, lucrãri si servicii
fracturate
- disponibilitãti bãnesti
b) Capital propriu, din care:
- capital social vãrsat
c) Datorii total, din care:
- pe termen scurt
- pe termen mediu
- pe termen lung
d) Profit brut/pierdere
e) Lichiditate patrimonialã
f) Solvabilitate
g) Rentabilitatea capitalului
propriu

7. Modul de creditare Plafonul Angajam Scadente ale


actual ente la creditelor
data Suma/Data
raportãrii
a) Credite în lei, din care:
- credite pe termen scurt, din
care:
- credit de trezorerie
- credit prin contul .........
- credit pe termen mediu
- credit pe termen lung
- credite restante, din care:
- pânã la 7 zile
- între 7-30 zile
- peste 30 zile

152
b) Credite în valutã
(transformate în lei la cursul
zilei)

8. Garantii bancare, cu care se diminueazã expunerea


totalã conform pct. 13 din norme.
9. Dobânzi restante:
- pânã la 7 zile
- între 7-30 zile
- peste 30 zile
Notã:
Termenul de 7, 30 sau peste 30 de zile se va socoti de
la data înregistrãrii dobânzilor restante.
10. Situatia si perspectivele de evolutie a riscului
(descriere succintã a unui plan de reducere a riscului).
11. Concluzii:
- performanta financiarã a împrumutatului, rezultatã
din analiza criteriilor preliminare si a celor necuantificabile,
conform anexei nr. 1: A, B,C,D,E.
- provizioane propuse a se constitui:
Total Credite Garantii Garantii Garantii Expune Coeficient Nivel de
credite, din angajate colaterale colaterale colateral re netã de aproviziona
care la data guvernamen , depozite e non provizioan re
respectiv tale si de la angajate cash e
ã alte bãnci Banca
(expuner Comercial
e brutã ã Românã
lei)
standard 0
în 0,05
observatie
substanda 0,2
rd
îndoielnic 0,5
pierdere 1

Director sef serviciu


credite

Inspector

Avizul Bãncii Comerciale Române


 Performanta economico-financiarã a
împrumutatului
 Calitatea rezultatelor
 Provizioane calculate (mil. lei)

153
154
BIBLIOGRAFIE

1. *** Statutul Bãncii Comerciale Române.


2. *** Legea nr. 58/1999 privind activitatea
bancarã în România.
3. *** Ordonanta nr. 19 din iunie 1994 privind
evaluarea riscului creditelor ti
determinarea provizioanelor specifice de
risc.
4. *** Norme metodologice privind activitatea de
creditare, nr. 1/1998.
5. Basno, N. Dardac, C-tin Floricel - Moneda. Credit si bãnci,
Ed. Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti,
1994, Ghid practic.
6. Ion Paul Bran - Relatiile financiar-bancare ale societãtilor
comerciale, Editor Tribuna Economicã,
1994, Ghid practic.
7. Mãrgulescu Dumitru, Robu Vasile - Diagnostic
economico-financiar. Concepte. Tehnici.
Metode. Ed. Romcart, Bucuresti, 1994.
8. Note de curs: - Monedã si credit.
- Analiza microeconomicã.
9. Nicolae Horoantã - Noutãti ale procesului de creditare.
- Tribuna economicã.
10. Lyle Sussman - Yes, you can. Seminars by Sam Deep
Publishing House, reading Massachutes,
1994.
11. Austrian Bankers Club, 1993, traducere.
12. Revista B.C.R. - Câteva cuvinte despre bãnci.
13. Antoniu & Co. - Finantarea întreprinderilor, Ed.
Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1993.
14. Ion Stancu - Gestiunea financiarã, Ed. Economicã,
1994.

155
15. Boldnar, L. Pãtrãscoiu, L. Roxin - Finante. Monedã,
Bucuresti, 1994.
16. Ministerul Finantelor - Sistemul contabil al agentilor
economici, Ed. Economicã, Bucuresti,
1994.
17. Chiritã R. - Banca - partener ideal în afaceri, Tribuna
Economicã,
nr. 25/1991
18. Dedu V. - Management bancar, Ed. Sildan ‘94, 1997.
19. Ungureanu P. - Control bancar, curs, 1997 .
20. Rosca T. - Monedã si credit, Casa de Editurã Sarmis,
Cluj-Napoca, 1997.
- Agentul economic si creditul, Tribuna Economicã, nr.
35/1992.
21. Ionescu Lucian – Economia si rolul bãncilor, Editura
Economics.

156