Sunteți pe pagina 1din 78

CUPRINS

CUPRINS...................................................................................................... 1 INTRODUCERE.............................................................................................3 I . CONSIDERAII TEORETICE PRIVIND TREZORERIA...................................4 1.1 CONCEPTUL DE TREZORERIE I STRUCTURA TREZORERIEI................4 1.1.1 Conceptul de trezorerie consideraii istorice.............................4 1.1.2 Conceptul de trezorerie consideratii generale...........................4 1.1.3 Structura trezoreriei.....................................................................5 1.2 FLUXURILE DE TREZORERIE................................................................6 1.2.1 Clasificarea fluxurilor de trezorerie..............................................6 1.2.2 Metode de prezentare a fluxurilor de trzorerie.............................9 1.2.3 Estimarea fluxurilor de trezorerie element de decizie la nivelul managementului.................................................................................11 1.3 DOCUMENTELE I SISTEMUL CONTABIL UTILIZAT IN EVIDENAOPERAIUNILOR DE TREZORERIE...........................................12 1.3.1 Documentele utilizate in cadrul operatiunilor de trezorerie.......12 1.3.2 Contabilitatea opeartiunilor de trezorerrie.................................17 1.4 RAPORTAREA ELEMENTELOR DE TREZORERIE IN SITUATIILE FINANCIARE............................................................................................29 1.4.1 Raportarea elementelor de trezorerie in bilan.........................29 1.4.2 Raportarea elementelor de trezorerie in Tabloul fluxurilor de numerar.............................................................................................. 30 1.4.3 Raportarea altor elemente de trezorerie....................................34 1.5 GESTIUNEA TREZORERIEI NTREPRINDERII.......................................35 1.5.1 Indicatori de echilibru.................................................................37 1.5.2 Gestiunea creantelor si a datoriilor............................................39 1.5.3 Solvabilitatea intreprinderii........................................................44 1.6 POSIBILITATI DE PLASARE EXCEDENT SI ACOPERIRE DEFICIT DE TREZORERIE...........................................................................................47 1.6.1 Metode de calcul excedent/deficit de numerar..........................47 1.6.2 Posibilitati de plasare a excedentului de numerar......................48 1.6.2 Posibilitati de acoperire a deficitului de numerar.......................49 II STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI LA S.C. LASTING SYSTEM S.R.L TIMISOARA............................................................50 2.1. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII COMERCIALE..................50 LASTING SYSTEM S.R.L. TIMISOARA........................................................50 2.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE.................................................................52 2.3. MONOGRAFIE CONTABIL PRIVIND CONTURILE DE TREZORERIE....54 LA S.C. LASTING SYSTEM S.R.L. TIMISOARA............................................54

2.2.1 Contabilitatea titlurilor de plasament.........................................54 2.2.2 Contabilitatea efectelor comerciale............................................56 2.2.3 Contabilitatea conturilor curente la banci..................................57 2.2.4 Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt.....................60 2.2.5 Contabilitatea dobanzilor de incasat..........................................61 2.2.6 Contabilitatea operatiunilor efectuate cu numerar si alte valori de trezorerie........................................................................................61 2.2.7 Contabilitatea avansurilor de trezorerie.....................................63 2.2.8 Contabilitatea viramentelor interne...........................................63 2.2.9 Tabloul fluxurilor de trezorerie...................................................64 2.4 INDICATORI DE ANALIZA A TREZORERIEI..........................................65 2.4.1 Indicatori de echilibru.................................................................65 2.4.2 Solvabilitatea..............................................................................66 2.5 CONCLUZII SI PROPUNERI.................................................................67 2.5.1 Concluzii.....................................................................................67 2.5.2 Propunere acoperire deficit de numerar.....................................70 Bibliografie................................................................................................71

INTRODUCERE
Diferentierea intre management si proprietari in economia de piata moderna, impune necesitatea unei metode de comunicare eficenta intre management si stakeholderii intreprinderii. Raportarea prin intermediul situatiilor financiare este cea mai eficienta si raspandita metoda de comunicare a rezultatelor operationale si a pozitiei financiare, care reprezinta un interes pentru management.Stabilitatea si succesul a oricarei intreprinderi depinde in mare parte de abilitatea acesteia de a genera numerar. Dar cele trei situatii financiare principale (balanta, bilantul si contul de profit si pierderi), ofera informatii sub forma fragmentara cu privire la fluxurile de trezorerie ale unei intreprinderi (incasari de numerar si plati de numerar). De exemplu balanta de verificare arata modificarea patrimoniului, a conturilor de imobilizari aparute pe parcursul exercitiului financiar. Dar nu arata cum au fost finantate cresterile , daca acestea exista, sau cum au fost platite.Contul de profit si pierderi arata profitul obtinut dar nu arata cantitatea de numerar generata de activitatea de exploatare. De asemenea se pot verifica dividendele declarate dar nu arata cum au fost platite/incasate acestea.Contul de profit si pierderi ofera o imagine clara asupra sanatatii financiare a unei intrepinderi si asupra performantelor acesteria. Insa nici una dintre aceste situatii financiare nu arata un sumar al fluxurilor de numerar din diferite activitati pe perioada execitiului, exploatare, investitii sau finantare. Intrarile si iesirile de numerar sunt elementele cheie, din cadrul ciclului operational al unei intreprinderi si reprezinta elementele fundamentale pe care se bazeaza masuratorile contabilitate si pe baza carora vor fii luate deciziile de catre investitori si creditori. Situatia fluxurilor de trezorerie raporteaza incasarile si platile de numerar, si fluxurile nete de trezorerie rezultate din activitatea de exploatare, investitie si de finantare, dintr-o anumita perioada. Situatia fluxurilor de trezorerie ajuta investitorii, creditorii sa inteleaga ce se intampla cu numerarul dintr-o ntreprindere. Aceasta situatie ofera raspunsurile la cateva simple, dar importante intrebari despre o ntreprindere: Cum s-a obtinut numerarul intr-o anumita perioada? La ce a fost folosit numerarul pe parcursul exercitiului? Ce schimbari au survenit in echilibrul numerarului pe parcursul exercitiului? Potrivit IAS 1Prezentarea situatiilor financiare, un set complet de situatii financiare include: un bilant; un cont de profit si pierdere; o situatie a modificarilor in capitalurile proprii care sa cuprinda fie toate modificarile capitalurilor proprii, fie modificarile capitalurilor proprii altele decat cele provenind din tranzactii cu detinatorii de capitaluri proprii care actioneaza in calitatea lor de detinatori de capitaluri proprii; o situatie a fluxurilor de trezorerie; note cuprinzand un rezumat al politicilor contabile semnificative si alte note explicative; si

o declaratie a pozitiei financiare a entitatii la inceputul celei mai apropiate

perioade comparative cand o entitate aplica un principiu contabil retrospectiv sau face o retratare retrospectiva a unor elemente din situatiile sale financiare, sau cand reclasifica elemente din situatiile sale financiare.

I . CONSIDERAII TEORETICE PRIVIND TREZORERIA


1.1 CONCEPTUL DE TREZORERIE I STRUCTURA TREZORERIEI 1.1.1 Conceptul de trezorerie consideraii istorice n trecut msurarea profitului i contabilitatea fluxurilor de trezorerie era considerat relativ neimportant, contabiliatea profitului i a pierderii fiind util doar la inchiderea situatiilor financiare la finalul exercitiului. ns, odat cu dezvoltarea conceptului i practicilor de continuitate a activitaii, a aparut nevoia de a crete frecvena msurrii rezultatelor i a depunerii declaraiilor asupra poziiei financiare. Aadar bazele tranzaciilor cu numerar vor fundamenta sistemul contabil de azi in care se practic recunoaterea operaiilor n cadrul exerciiului n care s-au desfurat. Dei s-a manifestat un oarecare interes pentru studiul fluxurilor de fonduri, abia dupa anul 1960 contabilii au inceput sa acorde interes acestui subiect. Pe atunci era un interes foarte sczut in ceea ce privete utilizarea si inerea evidenei fluxurilor de trezorerie. Inainte de aceasta perioada se utilizau intr-adevr rapoarte interne catre management cu privire la acest aspect. Pe plan internaional, dezvoltarea standardelor de contabilitate, evaluarea, prezentarea si comunicarea informatiilor privind situaiile financiare intr n sarcina Comitetului Internaional de Standarde de Contabilitate (I.A.S.C.) care a luat fiin n anul 1973. dezvoltarea si publicarea standardelor internaionale de contabilitate are o influen direct asupra structurilor informaionale prezentate n bilanul contabil, contul de profit si pierdere, situaia fluxurilor de trezorerie, situaia modificrii capitalurilor si notele explicative.n anul 1989, I.A.S.C. a adoptat Cadrul de pregtire si prezentare a situaiilor financiare care se refer la obiectivele, caracteristicile calitative ale elementelor din componena situaiilor financiare, sistemele de msurare si conceptul de capital. Documentele de sintez trebuie s asigure informaiile ce caracterizeaz performanele si evaluarea situaiei financiare a ntreprinderii, informaii care sunt necesare elaborrii deciziilor manageriale. n anul 1995, I.A.S.C. a emis normele privind prezentarea situaiilor financiare si anume: bilanul contabil, contul de profit si pierdere, tabloul fluxurilor de trezorerie si notele explicative. 1.1.2 Conceptul de trezorerie consideratii generale

Trezoreria la nivelul unei intreprinderi, este imaginea disponibilitilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aprute din evoluia curent a ncasrilor i plilor, respectiv din plasarea excedentului monetar. ncasrile i plile efectuate reflect, operaiunile pe care le realizeaza intreprinderea, operaiuni de intrare de trezorerie i operaiuni de ieire de trezorerie. Din punct de vedere financiar, trezoreria reprezinta diferena ntre disponibilitile (sau lichiditile) si exigibilitile (datoriile) imediate. n acest sens, se poate vorbi despre o trezorerie pozitiva (sau un excedent de lichiditi fata de exigibilitatile imediate), sau o trezorie negativ (situaia invers). Acest echilibru intre lichiditile si exigibilitile imediate, care degaj mrimea i sensul (+/-) trezoreriei firmei, depinde de: suma lichiditilor la inceputul perioadei de referint; fluxul de ncasri si pli aferent perioadei; alte variabile cum sunt structura si dimensiunile activitii intreprinderii etc. Gestiunea trezoreriei regrupeaz ansamblul deciziilor, regulilor i procedurilor care asigur, la costul cel mai redus, meninerea echilibrului financiar instantaneu al ntreprinderii. n fond, gestiunea trezoreriei presupune stabilirea unui optim ntre costurile mijloacelor de finanare i veniturile obinute din plasamentele de trezorerie. n plus, o gestiune eficienta a trezoreriei presupune ca ntreprinderea sa dispun la momentul voit de disponibiliti suficiente pentru a face faa exigibilitilor imediate. Pentru aceasta, trebuie prevazute mrimea i data exigibilitilor i a disponibilitilor instantanee, rezultand din funcionarea intreprinderii. Este deci nevoie de o gestiune previzional a trezoreriei firmei. Rolul previziunilor de trezorerie este de a contribui la securitatea financiar i la rentabilitatea ntreprinderii, printr-o reducere a cheltuielilor de natur financiar. 1.1.3 Structura trezoreriei Structura trezoreriei este reprezentata de totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o intreprindere pentru a face fata platilor: disponibilitati in conturile bancare sau in numerar; echivalente monetare sau echivalente de lichiditati, care sunt plasamente respective investitii pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinate de lichiditati si a caror valoare nu risca sa se schimbe in mod semnificativ. Plasamentele apar atunci cand surplusul de disponibilitati banesti este fructificat prin astfel de decizii. Scadenta acestora este de regula pe o perioada mai mica de 90 zile, si pot face fata angajamentelor pe termen scurt.Chiar daca sunt pastrate mai mult de 90 zile dar nu mai mult de 12 luni, ele sunt considerate echivalente de lichiditati. Plasamentele care vor fii detinute mai mult de 12 luni vor fii considerate investitii pe termen lung, si vor aparea in bilant la partea de imobilizari financiare. Conform IAS 7 Situatia Fluxurilor de Trezorerie echivalentele financiare trebuie sa indeplineasca urmatoarele criteria pentru a putea fii considerate echivalente de lichiditati (trezorerie): scadenta sa fie pe termen scurt si sa fie foarte lichide;

sa fie usor convertibile in sume de numerar; pierderea de valoare in cazul in care se transforma in numerar inainte de scadenta trebuie sa fie cunoscuta si minima. Decizia de a plasa surplusul de lichiditati in actiuni sau obligatiuni cotate, bonuri de trezorerie se juistifica prin dorinta obtinerii unor venituri potentiale mai mari decat dobanda la un depozit la vedere. In categoria acestor instrumente se cuprind: actiunile detinute la entitatile afiliate ale investitii pe termen scurt a) obligatiuni emise si rascumparate b) obligatiuni emise de alte societati achizitionate c) alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit pe termen scurt efectele comerciale scontate sau cele ajunse la scadenta de incasat creditele bancare pe termen scurt.

1.2 FLUXURILE DE TREZORERIE


Potrivit IAS 7, fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar. Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar, ca o componenta a situatiilor financiare anuale, este obligatorie in cazul intreprinderilor mari ( OMFP nr.1752/2005 ) si optionala in cazul intreprinderilor mici si mijlocii. Informatiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei entitati sunt utile utilizatorilor de situatii financiare, punandu-le la dispozitie o baza pentru evaluarea capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalent de numerar, si a nevoilor sale de a utiliza acele fluxuri de trezorerie. Deciziile economice luate de catre utilizatori impun o evaluare a capacitatii unei entitati de a genera numerar si echivalente de numerar, precum si a momentului si a sigurantei concretizarii acestora. De asemenea cunoasterea fluxurilor de trezorerie ajuta la intelegerea pozitie financiare si lichiditatii unei intreprinderi. Rolul lor se extinde si asupra determinarii necesarului de lichiditati in perioada urmatoare, constituind astfel un punct de plecare pentru evaluarea viitoarelor fluxuri de trezorerie. Situatia fluxurilor de trezorerie va prezenta fluxurile de trezorerie din cursul perioadei, clasificate in activitati de exploatare, investitie si finantare. 1.2.1 Clasificarea fluxurilor de trezorerie Fluxurile de trezorerie provenite din activitati de exploatare

Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare. Fluxurile de trezorerie provenite din activitati de exploatare sunt derivate in primul rand din principalele activitati producatoare de venit ale entitatii. De aceea ele rezulta in general din tranzactiile si alte evenimente care intra in determinarea profitului sau pierderii. Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare se refera in principal la incasarile in numerar rezultate din vanzarea bunurilor, prestarea de servicii sau din comisioane , redevente, onorarii si alte venituri si la platile de numerar catre diversi furnizori. De asemnea, utilizate odat cu alte informatii, valorile fluxurilor istorice de numerar legate de exploatare pot fi utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatrii. IAS 7 exemplific cteva din fluxurile de numerar generate de activitatea de exploatare: ncasrile n numerar ce provin din vnzarea de bunuri si prestarea de servicii; ncasrile n numerar ce provin din redevene, onorarii, comisioane si alte venituri; pli n numerar efectuate ctre furnizori de bunuri si prestatori de servicii; pli n numerar efectuate ctre si n numele angajailor; ncasrile si plile n numerar legate de prime de asigurare, anuiti, daune, si alte beneficii generate de poliele de asigurare n cazul instituiilor de asigurri; pli sau restituiri ale impozitului pe profit, cu condiia ca ele s nu poat fi associate activitilor de finanare si de investiii; n cazul n care nu se reuseste separarea acestora pe tipuri de activiti care le-au generat, ele sunt raportae integral la activitatea de exploatare; plile si ncasrile n numerar generate de achiziia/vnzarea de titluri de valoare achiziionate n scop speculativ (plasament sau tranzacionare), dat fiind c sunt asimilate stocurilor. Unele tranzacii, ca de exemplu, vnzarea unui activ imobilizat poate genera un cstig sau o pierderecare este inclus n profitul sau pierderea net. Totusi, astfel de fluxuri de numerar sunt aferente activitilor de investiii si, prin urmare, trebuie realocate n situaia fluxurilor de numerar. Fluxurile de trezorerie provenite din activitati de investitie Activitatile de investitie sunt achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. Prezentarea separata a fluxurilor de trezorerie provenite din activitati de investitie este importanta deoarece fluxurile de trezorerie reprezinta masura in care cheltuielile au servit obtinerii de resurse menite a genera viitoare venituri si fluxuri de trezorerie. Fluxurile de trezorerie globale provenite din achizitiile si din cedarile de filiale si alte unitati de afaceri vor fi prezentate separat si clasificate drept activitati de investitie. Norma IAS 7 inlude n categoria acestor fluxuri:

plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri si alte active corporale si

necorporale, inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate sau costurile generate de realizarea n regie proprie de active imobilizate; ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri si alte active corporale si necorporale, precum si a altor active pe termen lung; plile si ncasrile n numerar pentru achiziia/din vnzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor ntreprinderi si interese n asocierile n participaiune (altele dect cele aferente instrumentelor considerate a fi echivalente de numerar1 sau acelea pstrate n scopuri de plasament si de tranzacionare). avansurile n numerar si mprumuturile efectuate ctre teri, altele dect avansurile si mprumuturile acordate de o instituie financiar. ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor si mprumuturilor efectuate ctre teri, altele dect avansurile si mprumuturile acordate de o instituie financiar. plile si ncasrile n numerar aferente contractelor futures, forward, de opiuni si swap, cu excepia cazului n care sunt deinute cu scopul de a efectua plasamente sau a le tranzaciona sau cnd acestea sunt considerate ca fiind activiti de finaare. n cazul n care un contract reprezint un instrument de acoperire a unei poziii de risc identificabile, fluxurile de numerar aferente contractului respectiv sunt clasificate n aceeasi manier ca si fluxurile de numerar aferente poziiei astfel acoperite.

Fluxurile de trezorerie provenite din activitati de finantare Activitatile de finantare sunt activitati care au ca efect modificari ale dimensiunii si compozitiei capitalurilor proprii si datoriilor entitatii. Prezentarea separata a fluxurilor de trezorerie provenite din actitati de finantare este importanta deoarece este utila in previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare asteptate de catre finantatorii entitatii. Tranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu necesita intrebuintarea numerarului sau a echivalentelor de numerar vor fi excluse din situatia fluxului de trezorerie. Astfel de tranzactii vor fi prezentate in alta parte a situatiilor financiare intr-un mod care sa furnizeze toate informatiile relevante cu privire la aceste activitati de investitie si finantare. Miscrile de numerar generate de activitatea de finanare cuprind: ncasri si pli n numerar din emisiunea de aciuni sau alte instrumente de capital. plile n numerar efectuate ctre proprietari pentru a achiziiona sau rscumpra aciunile entitii. ncasrile si plile n numerar rezultate din emisiunea titlurilor de crean, a mprumuturilor,datoriilor neasigurate, obligaiunilor, ipotecilor si altor mprumuturi pe termen scurt si lung. plile n numerar pentru diminuarea obligaiilor aferente operaiunilor de leasing financiar

Fluxuri de trezorerie in valuta Fluxurile de trezorerie provenite din tranzactiile efectuate in valuta vor fi inregistrate in moneda functionala a unei entitati prin aplicarea cursului de schimb dintre moneda functionala si valuta, asupra valorii in valuta, la data fluxului de trezorerie. Fluxurile de trezorerie ale unei sucursale din strainatate vor fi convertite la cursul de schimb dintre moneda functionala si valuta, la data fluxului de trezorerie. Profitul si pierderile nerealizate ce provin din variatia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totusi, efectul variatiei cursului de schimb valutar asupra numerarului si echivalentelor de numerar detinute sau datorate in valuta este raportat in situatie fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul si echivalentele de numerar la inceputul si la sfarsitul perioadei. 1.2.2 Metode de prezentare a fluxurilor de trzorerie Prezentarea situatiei fluxurilor de numerar se alcatuieste analizand cifrele din bilant, conform IAS 7, cu ajutorul uneia dintre cele doua metode disponibile:
metoda directa care prezinta principalele clase de incasari si plati brute in

numerar; metoda indirecta care vizeaza ajustarea pierderii sau profitului brut , inainte de impozitare, cu efectele tranzactiilor care nu au natura de numerar, cu angajamentele de incasari si plati din exploatare trecute sau viitoare si elemente de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari. ntreprinderile sunt ncurajate s raporteze fluxurile de numerar obinute din activiti de exploatare folosind metoda direct, ntruct aceasta furnizeaz informaii utile n prognozarea fluxurilor de numerar viitoare si care nu sunt disponibile prin metoda indirect. n cazul metodei directe, inormaiile referitoare la principalele clase de pli si ncasri brute n numerar se pot obine n dou moduri: n cazul aplicrii unei contabiliti de trezoreie, fluxurile din exploatare se obin din nregistrrile contabile ale ntreprinderii, prin compararea ncasarilo cu plile aferente exploatrii; n cazul aplicrii unei contabiliti de angajamente, fluxurile de exploatare se obin din Contul de profit si pierdere prin ajustarea veniturilor si cheltuielilor de exploatare cu modificrile pe parcursul perioadei al stocurilor, creanelor si datoriilor din exploatare (variaia nevoii de fond de rulment de exploatare) si eventual creantele si datoriile aferente activittii de investiti sau finantare (variatia nevoii de fond de rulment n afara exploatrii). Nevoia de fond de rulment de exploatare mpreun cu cea n afara exploatrii formeaz nevoia de fond de rulment global. Nevoia de fond de rulment se determin ca diferen ntre nevoile si sursele de exploatare si reprezint nevoia net de surse ce provine din decalajul de ncasri si pl i al perioadei, fiind un indicator foarte utilizat n cadrul analizelor pe baz de bilan. n componena nevoii de fond de rulment intr stocurile si creanele, ca imobilizri temporare si resurse ce se vor materializa n ncasri, si datoriile fa de furnizori si alte datorii nefinanciare.

Formula de calcul a luxurilor de numerar din activitatea de exploatre determinate prin metoda direct n cazul aplicrii unei contabiliti de angajamente este: FNE = VEI CEP _NFRE Unde: FNE = fluxuri de numerar din exploatare; VEI = venituri din exploatare de ncasat; CEP = cheltuieli de exploatare de plat; NFRE = variaia nevoii de fond de rulment de exploatare. NFRE = (Sold final Sold iniial)elementre componente ale NFRE Cu toate ca IAS 7 recomand utilizarea metodei directe, mai ales pentru satisfacerea necesitilor informaionale ale investitorilor care pot realiza astfel o mai buna prognoz a fluxuriilor de numerar viitoare, majoritatea ntreprinderilor prefer folosirea metodei indirecte, datorit metodei de calcul mai apropiate de formatul raportrilor contabile si a caracterului mai discret n situaiile cnd publicarea situaiei fluxurilor de trezorerie cerute de aplicarea metodei directe nu ar fi n avantajul imaginii entitii n cauz. Conform metodei directe, fluxurilor de numerar din activitatea curenta reprezinta un indicator important al generarii de numerar pentru alte activitati: rambursarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionere a intreprinderii, plata dividendelor, investitii fara finantare externa. Fluxurile de trezorerie din investitii reflecta masura in care cheltuielile efectuate au generat resurse ce vor produce venituri in viitor. Fluxurile de trezorerie din activitati de finantare, permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii. Ambele metode conduc la acelasi rezultat, diferenta constand in faptul ca metoda directa prezinta ansamblul miscarilor de trezorerie , fiind utila in estimarea viitoarelor fluxuri de numerar, care nu pot fii obtinute prin metoda indirecta. In Romania sistemul contabil este bazat pe o contabilitate de angajamente si nu pe una de trezorerie, de aceea in majoritatea cazurilor se utilizeaza metoda indirecta pentru determinarea fluxului net de trezorerie. Prezentarea informatiilor de trezorerie prin metoda indirecta se alcatuieste dupa cum urmeaza:

Fluxuri de trezorerie ale activitatii de exploatare +/- Rezultat brut + Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele -Venituri din amortizari si provizioane +/- Rezultat din vanzarea imobilizarilor + Cheltuieli privind dobanzile -Venituri din plasamente +/- Variatia stocurilor +/- Variatia debitorilor +/- Variatia creditorilor =+/- Flux net de trezorerie privind activitatea de exploatare

10

Fluxuri de trezorerie din activitati de investitii +Incasari din vanzarea de imobilizari -Plati pentru achizitia de imobilizari +Incasari din vanzarea de plasamente -Plati pentru achizitia de titluri de plasament +Dobanzi, dividende incasate (primite) -Dobanzi dividende platite =+/-Flux net de trezorerie privind activitatea de investitii Fluxuri de trezorerie ale activitatii de finantare +/- Cresteri /rambursari de capital (in numerar) +/-Contractare/rambursare de imprumuturi -Dobanzi si dividende platite din activitatea de finantare =+/- Flux net de trezorerie privind activitatea de finantare Fluxurile nete de numerar generate de activitatea de exploatare sunt indicatorul prinicipal de apreciere a activitatii intreprinderii, daca aceasta a generat suficient flux de numerar pentru ramburasarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividende si a face noi investitii, doar cu surse interne de finantare. Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investitii arata modul in care intreprinderea isi asigura continuitatea si evolutia.Valoarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investitii va fii de cele mai multe ori negativa, fiind cauzata de investitiile din perioada de gestiune analizata. Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare, arata platile si incasarile catre sau de la finantatorii externi ai intreprinderii.Valoare fluxului net va fii pozitiva in cazul in care intreprinderea atrage surse de finantare din exterior si negativa in cazul in care se fac rambursari. 1.2.3 Estimarea fluxurilor de trezorerie element de decizie la nivelul managementului Managementul are intotdeauna nevoie de informatii cate mai complete si corecte pentru a putea lua hotarari cu privire la capitalul unitatii si la cantitatea de numerar disponibila.Un management slab la acest nivel poate duce la prabusirea unei companii. Cu ajutorul proiectiei fluxului monetar si cu ajutorul analizei ,putem spune ca managerul va fii in orice moment informat atat asupra situatiei prezente a firmei cat si asupra posibilitatiilor viitoare. In cadrul activitatii de estimare a fluxului de numerar, trebuie sa se tina cont de cateva aspecte: Delimitarea incasarilor si platilor

11

Delimitarea pe activitati generatoare de numerar(investitii, finantare,exploatare) Corelarea elementelor de flux de numerar cu alte situatii: bilant, Contul de profit si pierderi Echilibrarea trezoreriei prin activitati de plasare a excedentului sau acoperire a deficitului de numerar. Estimarea fluxurilor monetare viitoare ajuta la stabilirea unui buget , care sa reflecte sumele lichide de bani necesare pe o anumita perioada de timp. In general lichiditatile sunt determinate de vanzari, insa nu intotdeauna vanzarile reprezinta lichiditati; datorita creditului comercial care este uneori solicitat de clienti. Cu toate acestea este necesar a se cunoaste cand si in ce conditii se va returna acest credit. Elaborarea proiectiei fluxurilor difera de eleboarea bugetului prin faptul ca aceasta se refera numai la tranzactii ce implica numerar, sau echivalente de numerar. Proiectia fluxurilor de numerar poate fii clasificata in functie de perioada de timp la care se refera:
proiecia pe termen scurt (pana la 3 ani) determina pozitia lichiditatii pe

termen scurt (saptamanal,lunar) si planifica sumele de lichiditati ce pot fi folosite pentru investitii pe termen scurt sau estimeaza capitalul de lucru necesar; proiecia pe termen lung anual - arata necesarul de lichiditai pentru derularea afacerii in anul urmator, este recomandat sa fie pregatita concomitent cu bugetul anual; proiecia pe termen strategic (3-5 ani) ofera informatii impreuna cu planul de afaceri cu privire la necesitatile de capital ale intreprinderii. n practic pot exista cateva situatii in care estimarea fluxurilor de trezorerie sa fie la fel de importanta ca si premiza de a continua activitatea de exploatare, si anume: pentru o afacere care se afla la inceput sau pentru o afacere in dezvoltare , care nu a atins maturitatea pentru o afacere dinamica, estimarea fluxurilor de trezorerie face diferenta intre stangnare si dezvoltare pentru o afacere profitabila este diferenta intre a avea profit si a dispune de lichiditati se poate supravietui fara profit dar fara lichiditati, necesare si pentru plata datoriilor care de multe ori pot determina falimentul . 1.3 DOCUMENTELE I SISTEMUL CONTABIL UTILIZAT IN EVIDENAOPERAIUNILOR DE TREZORERIE 1.3.1 Documentele utilizate in cadrul operatiunilor de trezorerie Obligaiile bneti ntre societile comerciale sau ntre societile comerciale i alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dup caz, n numerar i fr numerar. Plata/ncasarea n numerar se face imediat, fr intermediere, prin micarea direct a sumelor bneti. Documentele de ncasri - pli n numerar care sunt folosite pentru nregistrarea operaiilor de cas sunt: Chitanta:

12

Chitanta se elibereaza de catre contribuabilii care desfasoara urmatoarele categorii de activitati: organizare de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.); activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignatie sau mandat comercial); activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea; transport de bunuri si de persoane; alte activitati cuprinse in Codul comercial, precum si pentru veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala In functie de natura activitatii, de frecventa incasarii sau de felul serviciilor prestate, Functii pe care le indeplineste chitanta: document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie; document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in contabilitate. mputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaz o persoan membr a familiei sau ncadrat n munc la aceeai unitate pentru a ncasa drepturi bneti de la casieria ntreprinderii cnd titularul nu se poate prezenta pentru aceasta. Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ, mpreun cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu i fr limit de sum. Registrul de cas, n lei sau n valut, servete ca document centralizator de nregistrare operativ a ncasrilor i plilor n numerar efectuate de casieria ntreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabilete soldul de cas la finele fiecrei zile. Factura i factura fiscal- document pe baza cruia se ntocmesc instrumentele de plat a produselor i mrfurilor livrate, lucrrilor exectuate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi i ca document de nsoire pe timpul transportului i de recepie ncasare n gestiune a primitorului. Dispozitia de incasare-plata Dispozitia de incasare-plata catre casierie este un document justificativ de inregistrare in registrul de casa i incontabilitate, in cazul platilor si incasarilor in numerar efectuate fara alt document justificativ, fiind utilizat astfel: Pentru achitarea in numerar a unor sume necesare pentru: plata avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare si a diferentelor de incasat de catre titularul de avans care justifica cheltuirea unor sume mai mari decat avansul primitinitial, la plecarea in delegatie; plata avansurilor necesare pentru procurarea de materiale; plata numerarului depus anterior de catre asociatul firmei; plata persoanelor fizice furnizoare de marfuri (de exemplu, achizitii de produse agricole de pe piata taraneasca); Pentru incasarea in numerar a urmatoarelor sume care nu reprezinta venituri din activitatea de exploatare: recuperarea de daune de la salariati (imputatii, avize de plata, somatii de plata); numerar asociat pentru acoperirea unor cheltuieli curente; restituirea avansurilor spre decontare neconsumate; restituirea sumelor primite ca avansuri pentru cheltuieli de deplasare pentru care nu s-au prezentat documente justificative.

13

Operaiile de ncasri/pli fr numerar constau n lichidarea drepturilor bneti prin utilizarea unor instrumente i mijloace de plat, fr micare efectiv a sumelor bneti. Din categoria acestor instrumente de plat adoptate de sistemul de pli din Romnia fac parte: cecul , cambia, biletul la ordin i ordinul de plat. Efect comercial, inscris dat in baza unui depozit de bani sau a unui credit deschis, sub forma de ordin de plata; cu ajutorul lui, o persoana (tragator) poate sa retraga anumite sume de bani de la o societate bancara numita tras, in folosul sau sau al unei alte persoane numite beneficiar. Cecul Instrumentul de plata folosit este carnetul de cecuri. Cecul se poate emite valabil numai daca in momentul emisiunii sale exista disponibil, o provizie (un depozit de bani sau credit deschis la banca). Spre deosebire de cambie, cecul serveste mai mult ca instrument de plata si de compensatie, nu de credit. Cecul poate fi emis: nominativ, care indica explicit numele beneficiarului si se transmite prin gir sau andosare; la purtator, care nu cuprinde nici un nume si se transmite prin simpla inaintare. Clauza "la ordin" si girul produc aceleasi efecte ca si la cambie. Cecul este un instrument de plat utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunztor n aceste conturi. Circuitul su se deruleaz ntre trei persoane, trgtor - tras - beneficiar. Instrumentul este creat de trgror care, n baza disponibilului constituit n prealabil la o societate bancar, d ordin acesteia, n calitatea sa de tras, s plteasc la prezentare, o sum determinat unei tere persoane sau nsui trgtorului, aflat n poziie de beneficiar. O persoana care nu a mai semnat pe cec poate da avalul (el garanteaza plata unui cec); cand nu se arata pentru cine garanteaza, se considera ca a fost dat pentru tragator, cecul se plateste la vedere (scadenta la vedere), respectiv la prezentare, intr-un anumit numar de zile (spre exemplu, in opt zile de la data emiterii, cand este platibil in localitatea unde a fost emis, sau in 15 zile cand locul emisiunii este in alta localitate din tara, sau peste acest numar de zile cand este emis intr-o alta tara). Exista mai multe tipuri de cecuri: - cecul barat, - cecul de calatorie, - cecul de decontare, - cecul de dispozitie, - cecul documentar, - cecul fara acoperire, - cecul in alb, - cecul prin corespondenta, etc. Transmiterea cecului se poate realiza prin: simpla remitere (traditiune) - este cazul cecului la purtator care, in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea "la purtator";

14

cesiunea de creanta ordinara - atunci cand cecul este emis pe numele unei anumite persoane si contine mentiunea "nu la ordin"; in acest caz numai persoana nomializata poate sa-l incaseze; girarea. Cambia Un efect comercial, un inscris prin care creditorul, numit tragator, da ordin unei alte persoane, numita tras, sa plateasca o suma determinata la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane,numitebeneficiar. Cambia este simultan un instrument de plat i un titlu de credit prin care trgtorul, creator de titlu, pltete o datorie fa de o anumit persoan (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare trgtorului O instructiune scrisa adresata unui cumparator (importator), prin care acesta este solicitat sa plateasca unui vanzator (exportator) o suma de bani inainte de o data anterior stabilita. Asadar, spre deosebire de biletul la ordin, care este creat la initiativa debitorului cambia este creata la initiativa creditorului. Cambia este un titlu la ordin transmisibil prin gir (andosare) sau prin cesiune de creanta ordinara (daca tragatorul a inscris in cambie mentiunea "nu la ordin". Este negociabila pe piata. Cambia indeplineste, din punct de vedere contabil, trei functii: de instrument de incasare; de instrument de credit; de instrument de plata. O cambie emisa de tragator (furnizor) este trimisa spre acceptare trasului (clientului). Acceptarea este angajamentul luat de catre tras, fata de orice posesor legitim de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, dar, daca accepta, el devine debitorul (obligatul) cambiei. Acceptarea este inscrisa intr-o rubrica speciala pe cambie. ea se exprima prin cuvantul "acceptat" sau oricare alta expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului, pusa pe fata cambiei, este socotita acceptare. Trasul poate restrange acceptarea la o suma mai mica decat aceea prevazuta in cambie. Biletul la ordin: Efect comercial, inscris prin care o persoana numita emitent sau subscriitor (debitorul) isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru biletul de ordin unei alte persoane numite beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadenta si intr-un loc bine determinat. Mentiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinda un bilet la ordin sunt: - denumirea de bilet la ordin; - data emisiunii; - scadenta; - mentionarea obligatie personale si neconditionate de a plati suma de bani; - numele beneficiarului; - semnatura subscriitorului sau a emitentului; - locul de plata. Spre deosebire de cambie, in biletul de ordin nu figureaza numele trasului, deoarece

15

tragatorul si trasul se identifica cu persoana emitentului. Tot spre deosebire de cambie, care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului. Obligatiile rezultand dintr-un bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si cele rezultand dintr-o cambie, insa acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si cel care accepta o cambie. In calitate de instrument de plata a datoriilor comerciale biletul la ordin este utilizat mai ales de marile intreprinderi. Deoarece biletul la ordin este uneori transmis cu intarziere in vederea mobilizarii creditelor, beneficiarii lor prefera sa se deconteze cu clientii prin intermediul cambiilor. Warantul este o variant a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra mrfurilor. La vnzarea mrfurilor, cumprtorul achit contravaloarea lor dobndete warantul. Posesia legal a warantului echivaleaz cu titlul de proprietate asupra mrfurilor respective. Bonul de tezaur: Obligatie emisa de stat pentru sumele imprumutate pe termen scurt (de la cetateni sau banci) si pentru care statul plateste dobanda. Denumire generica data titlurilor de stat, adica instrumentelor financiare emise de autoritatea fiscala, pentru finantarea temporara a deficitului bugetar. In Romania, cele mai utilizate titluri de stat sunt certificatul de trezorerie (cu scadenta la trei luni) si certificatul de depozit (cu scadenta mai mare, de regula un an). Ordinul de plat Este o dispoziie necondiionat, dat de ctre emitentul acesteia unei societi bancare receptoare de a pune la dispoziia unui beneficiar o anumit sum de bani la o anumit dat. Pentru a face plata trebuie s existe lichiditi suficiente n contul de la banc. Discutat n raport cu timpul trecut, ordinul de plat este asemntor cu dispoziia de plat folosit pn n prezent, cu caracteristici adaptate condiiilor economice, financiare i legislative actuale. Mandatul este o mputernicire scris dat de un mandant, unei alte persoane numit mandatar pentru a o reprezenta n anumite operaii sau s lucreze n interesul sau potrivit indicaiilor date. O form folosit n acest sens este mandatul potal care servete la expedierea de sume de bani. Acreditivul: Un aranjament incheiat cu o banca, prin care unui client de peste hotare i se pune la dispozitie o suma de bani. Contul acestuia este debitat cu suma ceruta, iar banca respectiva solicita bancii-corespondent sa remita banii acolo unde doreste clientul. Pentru mai multa siguranta, banca va trimite corespondentei sale un specimen al semnaturii clientului. Este o forma de decontare fara numerar, prin care unitatile asigura cu anticipatie din propriile disponibilitati sumele necesare efectuarii anumitor plati. Acreditivul este utilizat mai ales de catre firmele care intarzie in mod repetat platile catre furnizori; in asemenea situatii, furnizorii sunt in drept sa pretinda beneficiarilor de a le rezerva, inainte de efectuarea unor noi livrari de produse, sumele corespunzatoare platilor. Deschiderea acreditivului (rezervarea sumei necesare platii) se face de catre banca la cererea platitorului, fiecare acreditiv fiind in favoarea unui furnizor. Platile din

16

acreditiv se efectueaza de banca pe masura executarii obligatiilor contractuale, si a prezentarii de catre furnizor a documentelor stabilite prin conditiile de deschidere a acreditivului (factura, dovada de livrare sau de predare a marfurilor, etc). Titlurile de plasament: Titlurile de plasament reprezinta actiunile proprii rascumparate, actiunile achizitionate, obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte titluri de plasament achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt. Din punct de vedere contabil, in structura titurilor de plasament sunt cuprinse: actiuni (cotate sau necotate); obligatiuni (cotate sau necotate); bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt; actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de intreprindere; titlurile de creanta negociabile. Spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta cel mult 10% din capitalul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor. Chiar daca, in bilantul contabil, ele sunt reprezentate de un singur post, contabilitatea curenta trebuie sa faca distinctie intre plasamentele care confera un drept de proprietate (actiunile) si cele care confera pur si simplu un drept de creanta 8spre exemplu, obligatiunile). Titlurile de plasament trebuie distinse de efectele comerciale. Desi, ca si efectele comerciale, ele sunt titluri negociabile, totusi, emisiunea lor se face pe categorii de titluri, care confera titularilor drepturi identice; in plus, ele au, de obicei, o scadenta mai lunga. Intreprinderea cumparatoare de titluri de plasament cauta: - fie utilizarea temporara a unei parti din disponibilitile sale, in vederea conservrii valorii trezoreriei; - fie rentabilizarea plasamentelor sale, prin cresterea veniturilor percepute (dividende, dobanzi) si/sau prin realizarea unui plus de valoare, cu ocazia revanzarii. Plasamentele nu au ca obiect asigurarea unei influente particulare asupra societatii emitente. Ele pot fi tranzitorii sau permenante, pot avea sau nu un caracter speculativ. La intrarea in unitate, titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor. 1.3.2 Contabilitatea opeartiunilor de trezorerrie A)Evaluarea investitiilor pe termen scurt si a devizelor A1) Evaluarea investiiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are n vedere cele patru momente sau reguli generale stabilite n acest sens, respectiv: la

17

itrarea n patrimoniu; cu ocazia inventarierii; cu prilejul ntocmirii bilanului contabil; la ieirea din patrimoniu. La intrare n patrimoniu conform OMFP nr.1752/2005, evaluarea titlurilor de plasament provenite prin achiziionarea cu titlu oneros se realizeaz la costul de achiziie, prin care se nelege preul de cumprare sau valoarea stabilit n baza unui contract de achiziie.Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de cumprare a titlurilor n cauz, cum sunt comisioanele i alte cheltuieli aferente, nu se includ n costul de achiziie, ci se nregistreaz, direct n cheltuielile de exploatare ale exerciiului. Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizeaz la valoarea actual, estimat n funcie de preul pieiei i de utilitatea lor pentru unitatea patrimonial. Cu ocazia inventarierii anuale, evaluarea acestora la inchiderea exerciiului se face la valoarea de inventar stabilit pe baza valorii actuale. Conform OMFP nr.1752/2005 pct.58, valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia reglementat se evalueaz la valoarea de cotaie din ultima zi de tranzacionare , iar cele netranzacionate la valoarea posibil de vnzare. Valoarea de utilitate este o valoare probabil de negociat care are n vedere costul mediu al ultimei luni, n cazul titlurilor cotate, sau valoarea posibil de negociere, pentru titlurile necotate. Evaluarea cu prilejul ntocmirii bilanului contabil, se efectueaz pe categorii de titluri de aceeai natur, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, aplicnd principiul prudenei. In cazul diferenelor n minus (cnd valoarea de inventar este mai mic), ce se stabilesc n urma acestei operaii se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.
Evaluarea titlurilor de plasament la ieirea din patrimoniu se face la valoarea

lor de intrare sau valoarea contabil. Se are n vedere i preul de vnzare (cesiune) care este nscris n actul de vnzare - cumprare i care nu este influenat, n sensul diminurii, de cheltuielile de vnzare, care se includ n cheltuielile de exploatare ale exerciiului. n situaia n care vnzarea se efectueaz numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar s se fac evaluarea n funcie de preul mediu ponderat de cumprare, respectiv de intrare, sau prin folosirea metodelor FIFO,LIFO,CMP, dup caz. A2) Evaluarea disponibilitilor i a operaiilor n devize, implic urmtoarele aspecte: creanele i datoriile unitii patrimoniale, inclusiv cele n devize, se nregistreaz n contabilitate la valoarea nominal; operaiile comerciale de decontare n devize, precum i cele de ncasri i pli n devize necesit evaluarea la cursul de schimb n vigoare din ziua cnd se face operaiunea; diferenele de curs valutar, ntre data nregistrni creanelor i datoriilor n devize i data ncasrii, respectiv a plii lor, inf1ueneaz veniturile sau cheltuielile financiare, dup cum sunt favorabile sau nefavorabile; la nchiderea exerciiului, creanele i datoriile n devize se evalueaz la cursul n vigoare din ultima zi a anului, iar diferenele de curs valutar, fa de data nregistrrii n contabilitate, se reflect potrivit tratamentului de baz n conturile de cheltuieli i venituri. la nchiderea exerciiului financiar, disponibilitile n devize se evalueaz la cursul de schimb n vigoare la acea dat, iar diferenele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli, dup caz.

18

B)Contabilitatea investiiilor pe termen scurt i a ajustarilor pentru pierderea de valoare a acestora Contabilitatea investiiilor financiare pe termen scurt se realizeaz cu ajutorul conturilor din grupa 50 Investiii financiare pe termen scurt . Grupa se detaliaz pe urmtoarele conturi : 501 Aciuni deinute la entiti afiliate 505 Obligaiuni emise i rscumprate 506 Obligaiuni 508 Alte investiii pe termen scurt si creane asimilate 5081 Alte titluri de plasament 5088 Dobnzi la obligaiuni si titluri de plasament 509 Vrsminte de efectuat pentru investiii pe termen scurt 5091 Vrsminte de efectuat pentru aciunile deinute la entitile afiliate 5092 Vrsminte de efectuat pentru alte investiii pe termen scurt Exemple de inregistrri contabile: Cazul 1 Achiziie actiuni de la o parte afiliata Achiziie aciuni 501 = Actiuni detinute la entitati afiliate Achitare actiuni 5091 = Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile affiliate Vanzare actiuni (cu castig) 5311 Casa in lei

5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile affiliate

5121 Conturi la bnci n lei

% 501 Actiuni detinute la entitati afiliate 7642 Ctiguri din investiii pe termen scurt cedate

Vanzare actiuni ( cu pierdere) % = 6642 Pierderi din investiiile pe termen scurt cedate 5311 Casa in lei

501 Actiuni detinute la entitati afiliate

19

Cazul 2 Imprumut din emisiune de obligatiuni Subscriere imprumut 461 Debitori diversi = 161 mprumuturi din emisiuni de obligaiuni

Vanzare obligatiuni emise 5311 Casa in lei Rascumparare obligatiuni 505 Obligatiuni emise si rascumparate

461 Debitori diversi

5311 Casa in lei

Anulare obligatiuni rascumparate 161 = mprumuturi din emisiuni de obligaiuni

505 Obligatiuni emise si rascumparate

Cazul 3 Achizitie obligatiuni de la o alta entitate partial platite pe loc, partial ulterior ( la care se va inregsitra dobanda) Achiziie obligatiuni 506 Obligatiuni = % 5311 Casa in lei 5092 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt

Inregistrarea dobanzii cuvenite 5088 = Dobnzi la obligaiuni i titluri de plasament Incasare dobanda 5311 Casa in lei

762 Venituri din investiii financiare pe termen scurt

5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament

Contabilitatea ajustrilor pentru pierdere de valoare a investiiilor pe termen scurt se ine cu ajutorul conturilor din grupa 59 Ajustri pentru pierderile de valoare a

20

conturilor de trezorerie, care cuprinde urmtoarele conturi: 591 Ajustri pentru pierderea de valoare a aciunilor deinute la entiti afiliate 595 Ajustri pentru pierderea de valoarea a obligaiunilor emise si rscumprate 596 Ajustri pentru pierderea de valoare a obligaiunilor 598 Ajustri pentru pierderea de valoarea a altor investiii pe termen scurt si creane asimilate Conturile din aceast grup sunt conturi de pasiv. Exemplu de nregistrare contabil: Cazul 1- nregistrarea pierderii de valoarea a aciunilor deinute la o entitate afiliat 686 = 591 Cheltuieli financiare Ajustri pentru pierderea privind amortizrile si de valoare a aciunilor ajustrile pentru pierderi deinute la entiti afiliate de valoare

Cazul 2 - nregistrarea anulrii ajustrii anterior inregistrate 591 = 786 Ajustri pentru Venituri financiare din pierderea de valoare a ajustri pentru pierderi de aciunilor deinute la valoare entiti afiliate Contabilitatea aciunilor deinute la entitai afiliate - ct. 501 Aciunile deinute la entiti afiliate , cumprate in vederea obinerii de venituri financiare pe termen scurt se evideniaz n contabilitate prin intermediul acestui cont. Exemple de nregistrri contabile: Se va nregistra achiziionarea unor aciuni emise de o societate de la o societate afiliata, plata efectundu-se ulterior. Vom exemplifica vnzri de aciuni, cu nregistrarea ctigului respectiv pierderii rezultate. Achiziionare aciuni 501 Actiuni detinute la entitati afiliate = % 5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate

Plata ulterioar aciuni

21

5091 = Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate Vnzare aciuni (cu castig) 5311 Casa in lei =

5121 Conturi la bnci n lei

% 501 Actiuni detinute la entitati afiliate 7642 Ctiguri din investiii pe termen scurt cedate

Vanzare actiuni ( cu pierdere) % = 6642 Pierderi din investiiile pe termen scurt cedate 5311 Casa in lei

501 Actiuni detinute la entitati afiliate

Contabilitatea obligaiunilor emise si rscumprate ct. 505 Evideniaz obligaiunile proprii emise i rscumprate la scadena sau inainte de scaden. In urma rscumprarii nainte de scaden i anularii mprumuturilor din obligaiuni pot rezulta: Venituri cand valoarea de rambursare este mai mare dect costul de achiziie, nregistrate in contul 768 sau in contul 7642. Cheltuieli cand valoarea de rambursare este mai mica decat costul de achiziie, inregistrate in contul 668 sau contul 6642. Rscumpararea la scadenta se face la valoarea de rambursare, anularea imprumutului din obligatiuni neavand efecte asupra rezultatelor. Exemple de nregistrri contabile: Vom considera o societate comerciala care rscumpr la termen obligaiuni, la valoarea de rambursare cu plata concomitenta a dobnzii prin casierie. Vom considera si cazurile in care se rscumpr nainte de termen o parte din obligaiuni la un cost mai mic dect valoarea de rambursare respectiv in care se rscumpr obligaiuni la cost mai mare dect valoarea de rambursare. Rascumparare obligatiuni (cu plata dobanzii)

22

% 505 Obligatiuni emise si rascumparate 1681 Dobnzi aferente mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni Anulare imprumut

5311 Casa in lei

161 = mprumuturi din emisiuni de obligaiuni Rascumparare obligatiuni 505 Obligatiuni emise si rascumparate

505 Obligatiuni emise si rascumparate

5311 Casa in lei

Anulare imprumut (cu inregistrare venit) 161 = mprumuturi din emisiuni de obligaiuni % 505 Obligatiuni emise si rascumparate 768 Alte venituri financiare Anulare imprumut ( cu inregistrare cheltuiala) % 161 mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 668 Alte cheltuieli financiare Contabilitatea obligatiunilor ct.506 Acest cont ine evidena obligatiunilor emise de catre alte societati, cumparate cu scopul de a obtine un castig intr-un interval relativ scurt de timp. = 505 Obligatiuni emise si rascumparate

23

Odata cu vanzarea acestor obligatiuni se pot inregistra venituri la 7642 sau cheltuieli la 6642, in functie de diferenta pozitiva sau negativa intrecostul de achizitie si pretul de vanzare. Daca se dein pe o perioad scurt obligaiunile pot aduce venituri din dobanzi care se vor inregistra in contul 762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt, conform cu IAS 18Veniturile activitatilor curente. Exemple de inregistrari contabile: Vom exemplifica doar operatia de achizitie si inregistrare dobanda ; inregistrarile privind trecerea pe venit sau pe cheltuiala a diferentei dintre costul de achizitie si pretul de vanzare inregidtrndu-se similar ca la rambursarea obligatiunilor. Achiziie obligatiuni 506 Obligatiuni = % 5311 Casa in lei 5092 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt

Inregistrarea dobanzii cuvenite 5088 = Dobnzi la obligaiuni i titluri de plasament 762 Venituri din investiii financiare pe termen scurt

Contabilitatea altor investitii si a creantelor asimilate ct. 508 Contabilitatea actiunilor emise de alte societati cotate/necotate la bursa cu intentia obtinerii de castig in urma revanzarii si a titlutilor de creante se tine cu ajutorul contului 508.
Exemple de titluri de creante: bonuri de tezaur pe termen scurt, certificate de depozit, etc. Se vor avea in vedere prevederile IAS 18 Veniturile activitatilor curente, pentru inregistrarea veniturilor asociate detinerii de titluri de valoare sau a veniturilor/cheltuielile ocazionate de o eventuala cesiune.

C)Contabilitatea titlurilor de plasament Evidena valorilor mobiliare de plasament se realizeaz prin conturile din grupa 50 Investiii financiare pe termen scurt. Toate conturile, cu excepia lui 509 Vrsminte de efectuat pentru investiii financiare pe termen scurt au funcie contabil de activ. Se debiteaz cu titlurile de valoare aciuni, obligaiuni i alte opiuni - cumprate sau rscumprate din propriile emisiuni, se crediteaz cu valoarea contabil a titlurilor vndute sau anulate, dup caz. Au sold final debitor care reprezint valorile mobiliare de plasament aflate n portofoliul ntreprinderii. Valoarea

24

contabil de nregistrare a titlurilor n cadrul conturilor este egal cu preul de cumprare sau cu valoarea stabilit potrivit contractelor de achiziie. Cheltuielile necesare de cumprare a titlurilor de valoare, cum sunt comisioanele intermediarilor, onorariile, spezele bancare i alte cheltuieli asimilate, se nregistreaz direct n cheltuielile de exploatare ale exerciiului. Din cedarea acestor aciuni pot rezulta: Venituri, atunci cnd preul preul de vnzare este mai mare dect costul de achiziie, diferena reprezentnd un ctig , evideniat prin contul 7642. Cheltuieli, atunci cand preul de vnzare este mai mic dect preul de achiziie, diferena reprezentnd o pierdere , evideniata in contabilitate prin contul 6642. Din deinerea aciunilor, pe perioada respectiv vor rezulta dividende care se evideniaza in contabilitate prin contul 762 Venituri din investiii financiare pe termen scurt. D) Contabilitatea decontarilor efectuate prin conturile la banci Prin intermediul conturilor de la bnci sunt delimitate i nregistrate valorile de ncasat, cum sunt cecurile i efectele comerciale depuse la banc, disponibilitile n lei i n devize, creditele bancare pe termen scurt, precum i dobnzile aferente disponibilitilor i creditelor bancare. Toate conturile de la bnci care concentreaz disponibilitile bneti au funcie contabil de activ. Se debiteaz, dup caz, cu valorile de ncasat sau cu ncasrile de lichiditi, se crediteaz cu diminuarea valorilor de ncasat pe msura lichidrii lor i cu plile de lichiditi. Au sold final debitor care reprezint valorile de ncasat sau disponibilitile bneti existente n conturile de la bnci, dup caz. Funcia contabil a contului 512 Conturi curente la bnci, prin cele dou sintetice de gradul II, 5121 Conturi la bnci n lei i 5124 Conturi la bnci n devize, trebuie nuanat n sensul c prin intermediul su sunt evideniate i creditele de trezorerie acordate de banc. n toate cazurile cnd soldul contului este creditor, el reprezint creditele de trezorerie primite de ntreprindere, pentru acoperirea decalajului ntre totalul stocurilor i cheltuielilor, pe de o parte, i totalul resurselor i ncasrilor, pe de alt parte. Evidena analitic a conturilor de la bnci se dezvolt pe fiecare banc n parte. Particulariti prezint i conturile de dobnzi 518 Dobnzi cu cele dou sintetice de gradul II, 5186 Dobnzi de pltit i 5187 Dobnzi de primit. Primul se crediteaz cu dobnzile de pltit aferente soldului creditor al contului 512 Conturi curente la bnci. Dobnzile de ncasat, aferente disponibilitilor aflate n conturile de la bnci, se nregistreaz n contul 5187 Dobnzi de primit. Dobnzile de pltit aferente creditelor bancare primite prin contul 519 Credite bancare pe termen scurt se nregistreaz prin sinteticul de gradul II, 5198 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt. Contabilitatea operaiilor de ncasri i pli, efectuate prin conturile curente de la bnci, se realizeaz prin urmtoarele tipuri de nregistrri: a) depunerea la banc, pe baz de borderou, a valorilor de ncasat (cecul, cambia i biletul la ordin): Contabilitatea decontarilor realizate de societate cu ajutorul conturilor bancare curpinde: Operatiuni cu valori de incasat Operatiuni efectuate prin conturile curente la banci Creditele bancare pe termen scurt

25

Contabiliatea valorilor de incasat Contabiliatatea valorilor de ncasat se ine cu ajutorul contului 511Valori de incasat, dezvoltat pe conturi sintetice de gradul II:
5112 Cecuri de incasat 5113 Efecte de incasat 5114 Efecte remise spre scontare

Exemple de inregistrari contabile: Vom exemplifica operatiuni pentru situatia in care o societate primeste doua cecuri de la doi clienti diferiti in contul prestarilor de servicii efectuate , primul se va incasa al doilea va ramane neplatit. Remitere spre incasare cecuri( operatii identice pentru ambii clienti) 5112 Cecuri de incasat = 411 Clienti

Incasare cec de la primul client 512 Conturi curente la banci Inregistrare cec neplatit 411 Clienti = 5112 Cecuri de incasat = 5112 Cecuri de incasat

Observaie: Scontul este o suma de bani sub forma de dobanda la care se va adauga un comision bancar, si se va acorda pentru plata inainte de scadenta a efectului comercial. Contabiliatea operatiilor efectuate prin conturile curente la banci Funcia contabil a contului 512 Conturi curente la bnci, se dezvolta prin cele dou sintetice de gradul II:
5121 Conturi la bnci n lei 5124 Conturi la bnci n devize

Exemple de registrari contabile: Vom exemplifica doua operatiuni de rutina, si anume plata unui furnizor din contul curent si inregistrarea platii unui comision bancar. Plata furnizor din contul curent

26

401 Furnizori Plata comision 627 Cheltuieli cu serviciile bancare I asimilate

512 Conturi curente la banci

512 Conturi curente la banci

E)Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt Creditele de trezorerie primite prin contul curent se reflect ca sold creditor al conturilor 512 Conturi curente la bnci, n situaia n care ncasrile sunt mai mici dect plile i se ramburseaz n cazul n care ncasrile devin mai mari dect plile. Creditele pentru nevoi temporare se obin prin conturi separate de mprumut, iar nregistrarea este de forma: 512 Conturi curente la banci = 5191 Credite bancare pe termen scurt

La rambursarea creditelor ctre banca finanatoare nregistrarea este de sens invers. F) Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie Acreditivele i avansurile de trezorerie reprezint sumele rezervate la bnci sau puse la dispoziia terilor, n vederea efecturii unor pli datorate de ntreprindere. Dac disponibilitile sunt imobilizate sub forma de acreditive se nregistreaz n debitul contului 541Acreditive. Pe msura efecturii plilor ctre teri sau ncetrii valabilitii acreditivului, contul se crediteaz. Soldul debitor reprezint acreditivele existente deschise la bnci. Sumele ncredinate de ntreprindere administratorilor sau altor persoane mputernicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor pli n favoarea acesteia se nregistreaz la contul 542 Avansuri de trezorerie. Tipurile de nregistrri proprii contului sunt: sumele virate n cont la bnci sau acordate n numerar administratorilor sau contabililor autorizai s fac pli: 542 = 581 Avansuri de trezorerie Viramente interne concomitent, 581 Viramente interne

512 Conturi curente la banci

27

plile efectuate de ctre administratori sau contabili autorizai: 451 = 542 Decontri n cadrul Avansuri de trezorerie grupului G) Contabilitatea viramentelor interne Operaiile de transferuri de disponibiliti bneti ntre conturile de la bnci, precum i ntre conturile de la bnci i casieria ntreprinderii se nregistreaz prin contul 581 Viramente interne. n debitul contului se nregistreaz sumele virate dintr-un cont de trezorerie n alt cont de trezorerie; n creditul contului se nregistreaz sumele intrate ntr-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie. De regul, contul nu prezint sold. Folosirea contului se explic prin aceea c ntre momentul depunerii pe baz de borderou la banc a ordinului de plat i documentelor justificative privind transferul efectiv de sume ntre conturile de trezorerie i consemnarea lor n extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. n acest interval de timp, operaiile se nregistreaz prin contul 581 Viramente interne. Exemple de inregistrari contabile La depunerea din casierie pe baz de chitan - vrsmnt a unei sume de bani n contul curent de la banc se fac nregistrrile: La depunerea efectiv a sumei de bani: 581 Viramente interne = 531 Casa

La consemnarea operaiei n extrasul de cont: 512 = Conturi curente la banci

581 Viramente interne

Un al doilea motiv este cel al delimitrilor acelor operaii care fac obiectul nregistrrii n mai multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie, precum i evitarea contabilizrii fr risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibiliti dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie. H) Contabilitatea operaiilor de incsari si plti in numerar Toate ncasrile n numerar se nregistreaz n debitul contului 531 Casa i n creditul conturilor care arat sursa ncasrilor. Plile se oglindesc n creditul contului n coresponden cu debitul conturilor care evideniaz destinaia plilor. Documentul de nregistrare zilnic n contabilitate a operaiilor de cas este Registrul de cas la care se anexeaz documentele justificative de ncasri i pli n numerar. Tipurile de nregistrri contabile mai importante sunt: operaii de ncasri n numerar: 531 = Casa

41 Clieni i conturi asimilate

28

operaii de pli n numerar: 40 = Furnizori i conturi asimilate

531 Casa

1.4 RAPORTAREA ELEMENTELOR DE TREZORERIE IN SITUATIILE FINANCIARE Situaia fluxurilor de numerar este integrat in cadrul situaiilor financiare, pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situaiile financiare. Datorita nevoii entitilor de a beneficia de numerar pentru a-i desfura activitile, a-i plti obligaiile i a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situaiei fluxurilor de numerar. Fiind parte integrant a situaiilor financiare, situaia fluxurilor de numerar ofera informaii care permit utilizatorilor evaluarea modificrilor in activele nete ale entitii, structura sa financiar, inclusiv informaii referitoare la lichiditatea i solvabilitatea sa, precum i capacitatea entitii de a influena valoarea i momentul apariiei fluxurilor de numerar. Pentru exemplificarea raportarii elementelor de trezorerie, vom utiliza metoda indirecta, cunoscut fiind faptul ca aceasta este cea mai intalnita in practica, in Romania. Pe baza acestei metode, profitul sau pierderea net este ajustat cu efectele tranzaciilor ce nu au natur monetar, amnrile sau angajamentele de pli sau ncasri n numerar din exploatare trecute sau viitoare, i elementele de venituri i cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiii sau finanri.

1.4.1 Raportarea elementelor de trezorerie in bilan Drepturile de creanta sau drepturi asupra tertilor reprezinta forma de manifestare a angajamentelor convenite cu partenerii de afaceri (clientii), ale caror termene de plata, functie de natura prestatiilor, sunt ulterioare efectuarii acestora, precum si debitorii intreprinderii in calitatea lor de beneficiari ai unor imprumuturi, a caror rambursare este ulterioara si care antreneaza inevitabil un cost suplimentar ce imbraca forma dobnzii aferenta creditului contractat. Angajamentele patrimoniale sunt reflectate in pasivul bilantului si imbraca forma obligatiilor sau datoriilor (financiare, comerciale, fiscale, sociale) pe care intreprinderea trebuie sa le ordoneze la o anumita data. Datoriile exprima valoarea resurselor straine folosite de intreprindere pe o perioada mai mare sau mai mica de timp rezultate din relatiile acesteia cu furnizorii, bancile, statul, asociatii, propriul personal. Abordarea functionala - aceasta modalitate de abordare are in vedere finalitatea bilantului de a raspunde exigentelor unei analize dinamice, deoarece se bazeaza pe ipoteza continuitatii activitatii. Aceasta permite investigarea activitatii pe cicluri de operatiuni, lund in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderii. Modelul de bilant promovat de sistemul contabil romnesc, dupa 1 ianuarie 1994, prevede

29

structurarea elementelor de activ dupa destinatia lor, iar a celor de pasiv dupa originea lor. Abordarea de tip functional presupune tratarea bilantului contabil prezentat de intreprindere, prin regruparea functiilor acesteia. Elementele de activ si de pasiv ale bilantului functional trebuie reclasificate dupa criteriul duratei (cu durata peste un an si, respectiv, cu durata sub un an), fapt ce permite trecerea de la bilantul functional la cel financiar. Sub aspect financiar, orice bilant se descompune in trei mari mase: fondul de rulment (FR), necesarul de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN). Relatia care degaja informatia privind echilibrul financiar al intreprinderii este urmatoarea: TN = FR - NFR

1.4.2 Raportarea elementelor de trezorerie in Tabloul fluxurilor de numerar Se poate afirma c menirea de baz a tabloului fluxurilor de trezorerie este s furnizeze informaii relevante privind ncasrile i plile unei ntreprinderi, n cursul unui exerciiu, pentru a ajuta utilizatorii de situaii financiare, n special investitorii, n evaluarea solvabilitii acesteia. Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaiilor financiare s evalueze capacitatea ntreprinderii de a degaja lichiditi, s determine necesitile de lichiditi, s prevad scadenele i riscul ncasrilor viitoare i s compare rezultatele ntreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizrii diferitelor metode contabile pentru aceleai operaii i evenimente. A) Raportarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare Folosirea metodei indirecte implic ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele:
Modificrilor survenite pe parcursul perioadei n stocuri,creane i datoriile din

exploatare. Elementelor nemonetare, cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amnate, pierderile i ctigurile n valut nerealizate, profiturile nerepartizate ale entitilor asociate i interesele minoritare. Celorlalte elemente pentru care efectele n numerar sunt fluxurile de numerar din investiii i finanare. B) Raportarea fluxurilor de numerar din activitatile de investitii si finantare Fluxurile de numerar din activitile de investiii i de finanare trebuie prezentate n cadrul claselor majore de pli i ncasri brute n numerar aprute, cu excepia anumitor fluxuri care sunt prezentate pe o baz net. Exemplele includ
Plile i ncasrile n numerar efectuate n numele clienilor, deoarece

fluxurile nu reflect activitatea entitii, respectiv

30

Acceptarea i rambursarea depozitelor la vedere ale unei bnci Fondurile deinute pentru clieni de ctre o societate de investiii Chiriile ncasate n numele proprietarilor de proprieti imobiliare i pltite acestora Plile i ncasrile n numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari, iar termenul de scaden este scurt, adic avansurile fcute pentru i rambursarea Valorilor principalului aferent clienilor care folosesc cri de credit Achiziiei i cedrii de investiii Altor mprumuturi pe termen scurt, care au scaden de trei luni sau mai puin Fluxurile provenite din activitatea instituiilor financiare ncasrile i plile de numerar pentru acceptarea i rambursarea depozitelor cu o dat fix de scaden plasarea depozitelor la i retragerea acestora de la alte instituii financiare avansurile n numerar i mprumuturile fcute clienilor, precum i rambursarea acestor avansuri i mprumuturi Vom exemplifica situatia finanicara a unei ntreprinderi prin Bilanul consolidat i Contul de profit si pierderi la finele anului 2008; pe baza carora vom calcula fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii.

Tabelul 1: Bilantul consolidat la sfarsitul perioadei 2008

31

2008 ACTIVE Numerar i echivalente de numerar Creane Stocuri Investiii de portofoliu Imobilizri corporale la cost Amortizarea cumulat Imobilizri corporale la valoare net TOTAL ACTIVE DATORII Furnizori Dobnzi de pltit Impozit pe profit de pltit Datorii pe termen lung TOTAL DATORII CAPITALURI PROPRII Capital social Rezultat reportat TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL DATORII I CAPITALURI PROPRII (Sursa: Elaborat de autor ,2009) 15.000 34100 49100 80900 2500 2300 4000 23000 31800 4.100 19.000 10.000 25.000 37.300 (14.500) 22.800 80900

2007 1.600 12.000 19.500 25.000 19.100 (10.600) 8.500 66.600 18900 1000 10000 10400 40300 12500 13800 26300 66.600

Tabelul 2: Contul de profit i pierdere consolidat pentru perioada ncheiat in 2008 Vnzri Costul vnzrilor Profit brut Amortizare Cheltuieli administrative i de desfacere Cheltuieli cu dobnzi Venit din investiii financiare Pierderi din diferene de curs valutar Profit net naintea impozitrii i elemente 306.500 (260.000) 46.500 4.500 (9.100) (4.000) 5.000 (400) 33.500

32

extraordinare Elemente extraordinare ncasri din asigurarea mpotriva cutremurelor Profit net dup elementele extraordinare Impozit pe profit Profit net (Sursa:, Elaborat de autor ,2009) Tabelul 3 : Situaia fluxurilor de numerar prin metoda indirect Fluxuri de numerar din activiti de exploatare Profit net nainte de impozitare i elemente extraordinare Ajustri pentru: Amortizare Pierderi din diferene de curs Venituri din investiii Cheltuieli cu dobnzi Profit din exploatare nainte de modificrile capitalului circulant Creteri ale creanelor comerciale i de alt natur Scderea stocurilor Scderea datoriilor ctre furnizori Numerar generat din exploatare Dobnzi pltite Impozit pe profit pltit Fluxuri de numerar naintea elementelor extraordinare ncasri din asigurarea mpotriva cutremurelor Numerar net din activiti de exploatare Fluxuri de numerar din activiti de investiie Achiziia filialei X, fr numerarul dobndit (nota A) Achiziia de imobilizri corporale ( nota B) ncasri din vnzarea de echipament Dobnzi ncasate Dividende ncasate Numerarul net folosit n activiti de investiie (5500) (3500) 200 2000 2000 (4800) 4500 400 (5000) 4000 37400 (5000) 10500 (17400) 25500 (2700) (9000) 13800 1800 15600 33500 1.800 35.300 (3.000) 32.300

33

Fluxurile de numerar din activiti de finanare Venituri din emisiunea de capital social ncasri din mprumuturi pe termen lung Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar Dividende pltite* Numerarul net folosit n activiti de finanare Creterea net de numerar i echivalente de numerar Numerar i echivalente de numerar la nceputul perioadei (nota C) Numerar i echivalente de numerar la finele perioadei (nota C) (Sursa: Elaborat de autor ,2009) 1.4.3 Raportarea altor elemente de trezorerie
Fluxurile de numerar n valut se nregistreaz n moneda de raportare prin

2500 2500 (900) (12000) (7900) 2900 1200 4100

aplicarea cursului de schimb de la data fluxului de numerar asupra valorii n valut. Profitul i pierderile nerealizate care provin din variaia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de numerar, totui efectul variaiei este raportat pentru a reconcilia numerarul i echivalentele de numerar la nceputul i la sfritul perioadei. Fluxurile de numerar din dobnzi i dividende ncasate sau pltite pot fi clasificate drept fluxuri din exploatare, deoarece sunt incluse n determinarea profitului net sau a pierderii nete, dar pot fi clasificate si drept fluxuri din finanare si, respectiv, fin investiie, deoarece ele reprezint costuri ale atragerii surselor de finanare sau a eficienei investiiilor. Dividendele pltite pot fi clasificate drept fluxuri din finanare, deoarece reprezint costuri ale atragerii resurselor de finanare, dar pot fi clasificate i drept o component a fluxurilor din exploatare pentru a ajuta utilizatorii s determine capacitatea unei entiti de a plti dividende din fluxurile de numerar de exploatare. Impozitul pe profit este prezentat separat i clasificat drept flux de numerar din activitile de exploatare, cu excepia situaiei n care poate fi alocat n mod specific activitilor de finanare si investiie. In timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fr echivoc activitilor de investiie i finanare, fluxurile de numerar aferente acestor impozite sunt greu de alocat i pot aprea ntr-o perioad diferit de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzaciei de baz. Prin urmare, impozitele pltite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activiti de exploatare. Totui, atunci cnd este posibil identificarea fluxului de numerar din impozite i alocarea lui unei tranzacii individuale care d natere unor fluxuri de numerar clasificate drept activiti de investiie sau finanare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat n

34

mod corespunztor ca activitate de investiie sau finanare. Atunci cnd fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase de activiti, este prezentat valoarea total a impozitelor pltite. Investiiile n filiale, ntreprinderi asociate i asocieri n participaiune sunt prezentate in funcie de modul n care au fost incluse n situaiile financiare. Atunci cnd se prezint o investiie ntr-o entitate asociat sau filial pe baza metodei punerii n echivalen sau a costului, investitorul limiteaz informaiile raportate n situaia fluxurilor de numerar la acele fluxuri de numerar generate ntre el i entitatea n care s-a investit, de exemplu, la dividende i avansuri. O entitate care prezint interesul su ntr-o entitate controlat n comun folosind consolidarea proporional, va include n situaia consolidat a fluxurilor de numerar ponderea aferent ei din fluxurile de numerar ale entitii controlate n comun, iar daca folosete metoda punerii n echivalen va include n situaia fluxurilor de numerar fluxurile de numerar generate de investiia sa n entitatea controlat n comun, precum i repartizrile i alte vrsminte sau ncasri aprute ntre aceasta i entitatea controlat n comun. Fluxurile de numerar ce provin din achiziionarea i cedarea filialelor i a altor uniti de afaceri sunt prezentate separat, drept activiti de investiie. Entitile trebuie s prezinte, cumulativ, n cursul perioadei fiecare dintre urmtoarele aspecte, att n ceea ce privete achiziiile, ct i nstrinrile filialelor sau ale altor uniti de afaceri: (a) contraprestaia total aferent achiziiei sau cedrii; (b) ponderea din contraprestaia aferent achiziiei sau cedrii, primit sub forma numerarului i a echivalentelor de numerar; (c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea achiziionat sau cedat; i (d) valoarea, rezumat pe fiecare categorie principal, a activelor i datoriilor din filiala sau unitatea de afaceri care a fost achiziionat sau cedat, altele dect numerarul i echivalentele de numerar. Tranzaciile de natur investiional i de finanare care nu necesit ntrebuinarea numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situaia fluxului de numerar, fiind prezentate n alt parte a situaiilor financiare astfel nct s furnizeze toate informaiile relevante cu privire la aceste activiti de investiie i finanare. Acest tip de tranzacii se refer la achiziia de active fie prin asumarea direct a obligaiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing financiar; achiziionarea unei ntreprinderi prin intermediul emiterii de aciuni; convertirea datoriilor n capital. 1.5 GESTIUNEA TREZORERIEI NTREPRINDERII O gestiune eficient a trezoreriei ntotdeauna este aceea prin care organizaia are asigurat capacitatea de plat. Se impune astfel, o previzionare a ncasrilor i plilor de mijloace bneti ce are menireade a mbunti securitatea financiar i rentabilitatea organizaiei, reducnd cheltuielile financiare. Pe de alt parte, ntr-o economie n continu ascensiune i n condiiile unei cereri de informaii tot mai variate,

35

informaiile istorice sunt insuficiente, iar previziunea reprezint modalitatea prin care organizaiile i asigur supravieuirea. Pentru depirea acestei situaii, teoria i practica de specialitate, au conceput mai multe instrumente de previziune a trezoreriei: bugetul de trezorerie, situaia zilnic a trezoreriei, planul de finanare. Bugetul de trezorerie este instrumentul pe baz cruia, managerii pot lua deciziile corespunztoare pentru a preveni eventualele dezechilibre ce pot afecta lichiditatea si solvabilitatea organizaiei i n acelai timp, s prevad mijloacele de finanare, n condiiile existenei unei nevoi de finanare. Obiectivul acestuia este de a asigura echilibrul dintre ncasrile i plile unei organizaii, nct capacitatea de plat s fie n permanen asigurat. Euarea acestui obiectiv genereaz modificri n ansamblul bugetelor (vnzri, producie, aprovizionare, investiii, cheltuieli generale), deoarece bugetul de trezorerie cuprinde informaii din mai multe bugete i reunete toate intrrile de ncasri i pli. De fapt, bugetul de trezorerie previzioneaz performana financiar a organizaiei prin prisma capacitii ei de a genera lichiditi. Punctul de plecare n elaborarea bugetului de trezorerie l reprezint stabilirea ncasrilor previzionate i a plilor previzionate. Informaiile referitoare la ncasrile previzionate provin din bugetul vnzrilor, bugetul de trezorerie al perioadelor anterioare, contul de rezultate previzionat, evidenele i evoluiile ncasrilor. Situaia zilnic a trezoreriei cuprinde ncasri i pli, clasificate dup natura instrumentelor de plat utilizate, iar sursele de informaii sunt att de natur contabil ct i extracontabil. Aa cum menionam anterior, nici soldul negativ sau cel pozitiv al trezoreriei nu este preferat pentru organizaie, ci trezoreria zero, o soluie ideal, dar dificil de realizat n practic. n practica de specialitate ns, s-a demonstrat c o trezorerie uor negativ genereaz pentru ntreprindere un cost financiar minimal; n aceast situaie , un trezorier prudent trebuie s analizeze rata dobnzii, suma descoperit, durata, urmnd apoi s ia decizia de a menine situaia descoperit sau de cuta surse de acoperire a ei. Pentru mbuntirea gestiunii unei trezorerii este necesar compararea periodic a previziunilor i realizrilor, analiza diferenelor constatate, astfel nct s fie identificate i eliminate punctele slabe ale previziunii. Gestiunea trezoreriei ctig un loc tot mai important, dac avem n vedere c orice diferen reprezint o greeal care cost bani: excedentul genereaz un cost de fructificare, iar deficitul un cost explicit. Aadar, o trezorerie bun este efectul unei previziuni bune. Planul de finanare se elaboreaz pe o perioad de 3 5 ani i reflect echilibrul global al ntreprinderii, evideniind principalele intrri i ieiri de fonduri, fr ns a detalia fluxurile de trezorerie. Previziunea financiar are menirea de a cluzi organizaia spre rentabilitate, lichiditate i diminuarea riscurilor. i totui, trebuie s avem n vedere faptul c, previziunea financiar se poate transforma ntr-un obstacol, n ncercarea de adaptare la noile condiii, diminund astfel, flexibilitatea organizaiei. Pentru a preveni astfel de situaii, bugetele trebuie s traseze limitele generale ale evoluiei financiare a organizaiei.

36

Succesul de care se bucur trezoreria, este rezultatul aciunii mai multor factori, dintre care menionm: creterea volatilitii pieelor financiare, a importanei rezultatului financiar n cadrul rezultatului global datorit inflaiei i internaionalizrii pieelor financiare, aspiraiile organizaiilor de a-i reduce costurile printr-o gestionare mai eficient a ncasrilor i a surselor de finanare. n acest context, rezultatul de trezorerie i gestiunea sa reprezint target-ul managerilor multor organizaii. 1.5.1 Indicatori de echilibru Echilibrul financiar, desemneaz egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfsurrii activitii de comercializare si investiii, pe termen lung si scurt. Echilibrul financiar se bazeaza pe trei reguli principale: a). Regula echilibrului financiar minim presupune ca resursele utilizate pentru finanarea activelor s rmn la dispoziia companiei pe o perioad care trebuie s corespund minim, aceleia de imobilizare. b). Regula ndatorrii maxime presupune existena a dou limite: suma datoriilor la termen nu trebuie s depseasc suma capitalurilor proprii; suma datoriilor pe termen mediu si lung nu trebuie s depseasc autofinanarea medie aferent unei perioade de 3 ani. c). Regula finanrii maxime are la baz principiul potrivit cruia pentru orice operaie de investiie, angajat de ntreprindere, recurgerea la ndatorare nu trebuie s depseasc un procent (n practic cuprins ntre 50 si 75%) din valoarea investiiei prevzute. Echilibrul financiar este apreciat cu ajutorul indicatorilor: fondul de rulment; nevoia de fond de rulment; trezoreria net. A.Fondul de rulment este un indicator de echilibru financiar pe termen lung care compar sursele permanente de finanare cu nevoile permanente reprezentnd nivelul surselor stabile utilizate pentru finanarea activelor ciclice. Se determin n dou modaliti: ca diferen ntre capitalul permanent si activele imobilizate nete, utiliznd relaia: FR = Cperm - Ainete (1) ca diferen ntre activele circulante (stocuri +creane + disponibiliti) si datorii pe termen scurt (obligaii din exploatare si datorii financiare pe termen scurt): FR = AC Dts (2) Din analiza n dinamic, pot rezulta urmtoarele situaii: a. Fondul de rulment creste aceast situaie este apreciat ca fiind favorabil deoarece o parte tot mai nsemnat din fondul de rulment va finana activele circulante. Dac aceast crestere este determinat de cresterea gradului de ndatorare al companiei prin contractarea de mprumuturi bancare pe termen mediu si lung atunci va avea loc concomitent si o crestere a cheltuielilor financiare care va

37

determina o diminuare a rezultatului exerciiului si implicit o diminuare a capitalului propriu. Nu este apreciat favorabil un fond de rulment care acoper n totalitate nevoia de finanare pentru activele circulante, deoarece locul resurselor permanente mult mai costisitoare ar putea fi luat de resursele temporare. b. Fondul de rulment scade de cele mai multe ori situaia este apreciat ca fiind nefavorabil, deoarece activele circulante sunt acoperite ntr-o mai mic msur din resurse permanente. Exist dou cauze care pot determina scderea fondului de rulment: o crestere a nivelului activelor imobilizate, ceea ce pe termen lung, va determina o mbuntire a situaiei financiare a companiei datorit rezultatelor financiare pozitive degajate de investiie; o scdere a nivelului capitalurilor proprii determinat de reducerea capitalului social, situaie n care starea financiar a companiei este extrem de nefavorabil. n practic reducerea fondului de rulment mai poate avea loc si pe seama rambursrii datoriilor pe termen mediu si lung situaie n care este influenat direct de trezoreria companiei. c. Fondul de rulment rmne neschimbat este rezultatul stagnrii volumului de investiii si a volumului de activitate, situaie ntlnit pe perioade scurte, operaiunile financiar contabile determinnd modificarea permanent a fondului de rulment n sensul cresterii sau scderii lui. n legtur cu mrimea fondului de rulment, n practic, sunt reinute dou niveluri: mrimea minim a fondului de rulment la nivelul mediu al fluctuaiilor nevoii de fond de rulment; mrimea optim a fondului de rulment asigur meninerea echilibrului financiar la cel mai sczut cost al promovrii capitalurilor. B. Nevoia de fond de rulment ca si indicator de echilibru financiar pe termen scurt nevoia de fond de rulment reprezint partea din activele ciclice ce trebuie finanate din surse stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmeaz s fie finanate din surse cu exigibilitate peste un an. Utilizarea de surse permanente pentru finanarea nevoilor pe termen scurt poate deveni nerentabil din cauza costurilor pe care l au n special creditele bancare pe termen lung. Relaia de calcul a necesarului de fond de rulment este: NFR = Active ciclice Pasive ciclice (3) sau NFR=Acirculante Disponibiliti Datoriipe termen scurt Credite de trezorerie(4) n practic se pot ntlni urmtoarele situaii: a) NFR >0 este situaia n care exist un deficit de surse temporare ca urmare a unor nevoi temporare peste sursele ciclice posibil de mobilizat. b) NFR<0, este situaia n care se nregistreaz un excedent de surse temporare care va finana fie fondul de rulment, fie trezoreria, fiind rezultatul contractrii unor datorii cu termen de plat mai relaxate sau a cresterii duratei de rotaie a stocurilor si creanelor. c) NFR = 0 asa cum s-a artat, este situaia n care volumul activitii comerciale si de producie stagneaz ca rezultat al ntreruperii activitii companiei.

38

C. Trezoreria net ca si indicator al echilibrului financiar curent reflect imaginea disponibilitilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aprute din evoluia curent a ncasrilor si plilor sau a plasrii excedentului monetar. Se poate determina pe baza a dou relaii: ca diferen ntre fondul de rulment (FR) si nevoia de fond de rulment (NFR): TN = FR NFR (5)
ca diferen ntre disponibilitile bnesti (Db) si creditele bancare pe termen

scurt inclusiv soldul creditor al bncii (Cbts): TN = Db Cbts (6) Din analiza trezoreriei nete si a factorilor de influen asupra acesteia se pot distinge urmtoarele situaii: a) O crestere a trezoreriei nete este determinat de cresterea disponibilitilor si a plasamentelor pe termen scurt ale companiei ca rezultat al unei autonomii financiare pe termen scurt si al echilibrului financiar pe de o parte dar si al diminurii pe termen scurt a mprumuturilor bancare pe de alt parte. b) O diminuare a trezoreriei nete este rezultatul cresterii volumului mprumutului pe termen scurt si al diminurii disponibilitilor inclusiv a plasamentelor realizate. Creditele bancare pe termen scurt innd cont de costul acestora sunt utilizate pentru finanarea nevoii de active circulante respectnd regula de finanare potrivit creia la nevoi cu termene de lichiditate sub un an se aloc surse de finanare cu termene de exigibilitate sub un an. c) O stagnare a trezoreriei nete, ceea ce coincide cu o ntrerupere a activitii de comercializare si producie desfsurate de ntreprindere. 1.5.2 Gestiunea creantelor si a datoriilor A)Gestiunea Creanelor Creanele reprezint drepturi juridice ale ntreprinderii ca creditor de a primi la scadena stabilit de contractele ntocmite, cambiile primite sau de alte documente o sum de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori. Creanele ntreprinderii se nregistreaz n contabilitate la valoarea nominal. Creanele n valut strin se reflect n rapoartele financiare n valuta naonal, prin aplicarea cursului de schimb valutar la data ntocmirii documentelor justificative, la finele perioadei de gestiune (data ntocmirii Bilanului contabil) i la data achitrii acestora. n funcie de proveniena sau coninutul economic deosebim: Creanele comerciale reprezint acea parte a creanelor care apare n cazul cnd momentul transmiterii ctre cumprtor a drepturilor de proprietate asupra produselor, mrfurilor i alte active livrate, precum i cel al prestrii de servicii nu coincide cu momentul achitrii acestora. Evidena analitic a creanelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ine pe fiecare debitor, pe termene de formare i de achitare ale acestora.

39

Creanele bugetului fa de ntreprindere apar ca urmare a diferenelor dintre sumele calculate i achitate la buget ale impozitelor i taxelor. Situaiile de apariie a creanelor sunt n dependen de specificul operaiunilor economice i tipul impozitului. Creanele personalului reprezint datorii ale angajailor fa de ntreprindere i apar n urma: Acordrii avansurilor spre decontare (titularilor de avans); Procurarea de ctre angajai a mrfurilor cu achitare n rate; Recuperrii de ctre gestionari a daunei materiale cauzate; Altor datorii (privind pensiile alimentare i alte titluri executorii); Titulari de avans sunt angajaii ntreprinderi , crora li se elibereaz mijloace bneti spre decontare. Avansul eliberat este destinat acoperirii cheltuielilor care urmeaz a fi suportate de ctre angajatul respectiv, cum sunt cheltuielile de deplasare i cele gospodreti. ntreprinderile pot s presteze angajailor si servicii de intermediere (n calitate de garant) n vederea achitrii mrfurilor procurate de ctre acetia n rate. Achitarea n astfel de cazuri poate fi efectuat: pe seama creditelor bancare acordate angajailor ntreprinderii; prin reinerea din salariile calculate angajailor a sumelor spre achitare. Creanele privind recuperarea daunei materiele apar n cazurile n care ntreprinderii iau fost cauzate prejudicii, cum ar fi lipsurile de bunuri materiale din vina gestionarilor constatate cu ocazia inventarierii, rebuturile n producie etc. Creanele privind veniturile calculate reprezint sume datorate ntreprinderii aferente veniturilor care sunt determinate n baza contractelor ncheiate sau legislaiei n vigoare. Veniturile calculate ale ntreprinderii cuprind: 1. venituri privind arenda; 2. venituri privind dobnzile i redevenele calculate; 3. veniturile privind dividendele calculate; 4. alte venituri. n afar de creanele comerciale, creanele personalului, prilor legate, bugetului, n procesul activitii economice a ntreprinderii apar alte creane: privind recuperarea pierderilor suma despgubirilor calculate de la companiile de asigurri ca urmare a apariiei cazului de risc asigurat de ntreprindere sau suma recompenselor calculate de la organele de stat sau ali ageni economici. ale organelor de asigurri sociale apar n urma depirii sumelor virate CNAS asupra sumelor calculate, precum i n cazul plilor excedentare a sumelor cuvenite din bugetul asigurrilor sociale, efectuate de ntreprindere salariailor proprii; privind reclamaiile naintate i recunoscute unde se include suma daunei materiale provocate, precum i suma veniturilor ratate i amenzilor. Reclamaiile se prezint mpreun cu documentele care justificnclcarea condiiilor contractuale i mrimea daunei produse; ale bncilor comerciale pot aprea n cazul virrii greite a mijloacelor bneti din conturile curente ale ntreprinder, ca urmare a unei erori bancare;

40

privind alte operaiuni. Politica de gestiune a creanelor (politica de credit) are sarcina de a stabili comportamentul ntreprinderii privind acordarea creditului comercial clienilor. Aceasta politica poate varia de la una foarte relaxata (acordarea acestui credit tuturor clienilor) pina la una restrictiva (acordarea creditului comercial nimnui). Avantajele politicii relaxate va fi creterea vinazrilor companiei, insa apare pericolul imposibilitatii colectarii unor datorii de la unii clieni. Avantajele politicii restrictive constau in colectarea banilor in momentul vinzarii insa vinzarile companiei vor fi mult mai mici decit cele posibile. Pentru o gestiune eficienta a creantelor se iau in considerare urmatoarele rate : Rata creantelor in Active circulante Formula: Rata creantelor in Total Active Formula: X 100 X 100

Rata creantelor difera de la o ntreprindere la alta in functie de domeniul de activitate, de termenele de plata acordate clientilor, si de natura relatiilor comerciale. Evolutia nivelului creantelor de la o perioada la alta este determinata in principal de:modificarea cifrei de afaceri, modificarea duratei medii de incasare , etc. Rotatia creantelor raportata la Cifra de Afaceri Formula: De aici pot rezulta trei situatii comparative intre nivelul cifrei de afaceri si modificarea creantelor: ICA>ICr reprezinta reducerea duratei medii de incasare, avand efecte benefice pentru intreprindere; ICA=ICr cei doi indicatori se modifica in aceeasi proportie, rezultand ca durata medie de incasare nu a suferit nici o modificare fata de perioada anterioara; ICA<ICr reprezinta cresterea duratei medii de incasare, cu efecte negative asupra situatiei financiare a intreprinderii.

Durata de recuperare a creantelor Formula: Reprezinta durata teoretica de recuperare a creantelor din cifra de afaceri. Teoretica, deoarece in sold pot ramane facturi mai vechi decat perioada analizata. Nu trebuie sa

41

depaseasca durata de plata a datoriilor curente, o depasire ar insemna reducerea numerarului incasat si nevoia de creduite urgente de trezorerie (descoperire de cont). De regula, o factura trebuie sa se incaseza pe loc sau dupa 25-35 zile de la emitere. B)Gestiunea datoriilor ntreprinderile au la dispoziie o mulime de instrumente de finanare pe termen scurt, acestea incluznd creditul comercial, mprumuturile de la instituiile financiare, creditele constituite din obligaiile lunare ale agentului economic fa de salariai i buget, efectele comerciale de primit, acceptele bancare etc. Disponibilitatea fiecrei surse depinde de mrimea i de gradul de risc, de profitabilitatea companiei. Costurile finanrii pe termen scurt sunt diferite de la companie la companie. n conformitate cu Standardele naionale de contabilitate datoriile (pasivele) pe termen scurt ale ntreprinderii se clasific n trei grupe: 1. Datorii financiare pe termen scurt 2. Datorii comerciale pe termen scurt 3. Datorii pe termen scurt calculate Ponderea principal n cadrul surselor de finanare pe termen scurt o dein datoriile comerciale pe termen scurt. Aceast situaie poate fi considerat normal innd cont de faptul c datoriile comerciale, de obicei, sunt gratuite, pe cnd datoriile financiare necesit plata unor dobnzi, iar datoriile amnate (calculate) deseori fac obiectul unor penalizri din partea organelor publice (impozite, taxe). Iar alegerea modalitii de finanare pe termen scurt este n funcie scopurile finale ale ntreprinderii, de risc i profitabilitate. ntreprinderile au urmtoarele alternative de finanare: Datoriile comerciale (circa 72% din totalul datoriilor pe termen scurt). n desfurarea activitii lor firmele achiziioneaz materii prime i materiale n credit de la alte firme i nregistreaz obligaiile de plat n bilanul contabil la poziia datorii comerciale. De fapt creditul comercial este cea mai important categorie de credit pe termen scurt. Pentru firmele mici acest tip de credit este i mai mult utilizat, deoarece capacitatea mic de autofinanare nu le permite utilizarea altor tipuri de credite. Creditul comercial este o surs spontan de finanare. Acest credit n cele mai dese cazuri are un cost, fapt ce impune evaluarea posibilitii de utilizare a lui pentru necesitile de finanare. Costurile care apar atunci cnd se renun la reducerile datorate perioadei de credit sunt substaniale i de aceia este important s se fac o analiz a profiturilor suplimentare care decurg din utilizarea acestor reduceri. Datoriile pe termen scurt calculate (Salariile i impozitele de pltit - circa 18% din totalul datoriilor pe termen scurt) Firmele i pot plti angajaii zilnic, sptmnal, de dou ori pe lun, lunar n funcie de particularitile fiecrei firme i chiar de specificul fiecrei ri. Aceste datorii fa de salariai i fa de buget intr n categoria surselor atrase i ele cresc doar pe msura creterii firmei. Se consider c aceste surse sunt gratuite deoarece nu exist o rat explicit a dobnzii la acest tip de credit. ns o firm nu poate utiliza aceste surse pe un termen foarte mare, deoarece scadena lor este foarte explicit determinat prin intermediul contractelor de munc (pentru salariai) sau prin codul fiscal (pentru

42

impozitele de pltit). Astfel aceste surse sunt utilizate de firme doar pentru durate strict determinate, ns firma nu poate exercita nici un control asupra lor. Creditarea bancar pe termen scurt (circa 5% din totalul datoriilor pe termen scurt) Creditele bancare care apar n bilanul contabil al firmelor ca credite bancare pe termen scurt sunt o alt form de finanare pe termen scurt i a doua form n ordinea importanei dup creditul comercial. Bncile ocup o poziie central pe pieele monetare care ofer mprumuturi pe termen scurt i mediu. Un credit bancar este un mprumut al crui lichidare se produce imediat i se utilizeaz pentru finanarea sezonier a creterii stocurilor, finanarea fondului de rulment etc. i trebuie rambursat din profituri. Rata dobnzii se stabilete ca rat de referin, adic rata dobnzii pe care o ofer banca celor mai buni clieni ai si, la care se adaug un procent care reflect gradul de risc al respectivei companii. Finanarea prin intermediul cambiilor. Aceast metod este destul de rspndit n rile cu economie dezvoltat i este utilizat n principal de companiile de vnzri i mprumuturi ctre consumatori . Efectele de comer sunt tranzacionate pe pieele monetare de diferii dealeri, care le achiziioneaz la pre redus i apoi le vnd sau le in n stoc. n mod obinuit perioadele de scaden a cambiilor variaz de la o zi la un an, dar de regul majoritatea cambiilor se emit pentru un termen de pn la 90 zile. Una din limitele pieei efectelor de comer este aceea c fondurile disponibile pentru tranzacionare se limiteaz la surplusurile de lichiditi pe care corporaiile le au la un moment dat. Un alt dezavantaj este c companiile ce au unele dificulti financiare temporare nu pot utiliza aceste instrumente de finanare. Bncile ns pot acorda mprumuturi i unor ageni economici cu dificulti financiare temporare. Finanarea prin intermediul creanelor comerciale. Finanarea prin creane comerciale implic fie gajarea lor fie vnzarea lor. Gajarea creanelor comerciale se caracterizeaz prin faptul ofertantul de credit nu are dreptul asupra acestor creane dar dispune de drept de recurs la persoana ce a luat mprumutul. Riscul de neplat a creanelor comerciale de ctre debitori nu l suport banca, dar persoana ce a pus n gaj aceste creane. Finanarea prin creane comerciale ncepe prin semnarea unui contract care stabilete n detaliu procedurile ce trebuiesc urmate i obligaiile fiecrei pri. Apoi debitorul este obligat s transmit facturile pentru primirea banilor bncii care i-a acordat mprumutul. Banca va selecta care facturi s fie acceptate pentru rambursarea mprumutului n funcie de reputaia i imaginea pltitorului. Pentru a se proteja banca poate accepta drept garanie facturi pentru plat ce depesc suma mprumutului. Vnzarea creanelor comerciale sau procedeul de factoring implic achiziionarea acestor creane comerciale de primit de ctre creditor fr ca acesta s aib drept de recurs asupra celui care se mprumut. Cumprtorul bunului este informat asupra transferului i el va efectua plata direct la creditor. Deoarece firma de factoring i asum riscul de neplat ea are dreptul s efectueze un control asupra termenilor i standardelor de credit acordat i asupra ncasrilor de la cei ce ntrzie plata. Finanarea direct are loc atunci cnd o firm obine capital direct de la o instituie financiar, cum ar fi o banc, o companie de asigurri, in fond de pensii etc. mprumuturile la termen se negociaz direct ntre firma care solicit mprumutul i o instituie financiar. i au n general un termen de scaden cuprins ntre 1 i 15 ani. Finanarea direct ofer firmelor trei avantaje principale fa de titlurile emise la public: viteza, flexibilitatea i costuri mici de emisiune. Deoarece se negociaz direct dintre debitori i creditori procedurile formale sunt minime. Clauzele mprumutului pot fi puse la punct

43

mai repede i nu necesit trecerea prin procesul de nregistrare la comisiile de reglementare a pieei hrtiilor de valoare. Un alt avantaj este flexibilitatea ulterioar . Deoarece deintorii de obligaiuni emise la public sunt o mulime este greu de negociat unele modificri ale condiiilor mprumutului. Emisia creditelor bancare este mai putin costisitoare ca emisia obligaiunilor, de exemplu.

Costul mprumuturilor pe termen lung este determinat de rata dobnzii. Rata dobnzii pentru mprumuturile pe termen lung poate fi fix sau variabil. De obicei ratele dobnzii pentru mprumuturile bancare sunt mai mari dect ratele dobnzii n cazul finanrii prin obligaiuni, deoarece instituia financiar trebuie s achite ctre furnizorul de fonduri o dobnd cel puin comparabil cu dobnda pe care o poate obine acest investitor pe piaa titlurilor financiare. Contractele de creditare pe termen lung pot avea unele prevederi ce diminuiaz autonomia financiar a ntreprinderii. De exemplu aceste prevederi se pot referi la urmtoarele: Lichiditatea , se reglementeaz mrimea minim a contului de decontare, fondului de rulment, creane ,etc. Emisia de aciuni i plata dividendelor; Reducerea bugetelor de investitii; Reglementarea mrimii datoriilor. Pentru studiul gestiunii datoriilor se pot calcula urmatoarele rate: Rata ndatorrii globale (Rg) msoar ponderea datoriilor totale n patrimoniul firmei: Formula: X 100 Valoarea maxim admisibil este de 66% dei se consider c o valoare de 50% este mai sigur. Rata ndatorrii la termen (Rt) reflect msura n care datoriile pe termen mediu i lung particip la formarea resurselor permanente: Formula: X 100

Valoarea maxim admis este de 50%. Peste acest nivel firma se afl n pericol de insolvabilitate. Gradul n care firma face fa datoriilor totale este dat i de indicatorul de solvabilitate (Is), calculat ca raport ntre activ total i datorii totale, astfel: Formula: Valoarea normal 2. 1.5.3 Solvabilitatea intreprinderii

44

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate , fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii. In sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii intreprinderii de a fi solvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central. Orice dereglare privind achitarea obligatiilor genereaza prejudicii si necesita o corectura urgenta. Totodata, echilibrul financiar este un imperativ absolut, adica nu poate fi omis sub nici o motivatie. In practica economica, se poate concepe ca o intreprindere care cunoaste o perioada mai dificila sa renunte provizoriu la unele obiective de crestere, obiective economice sau sociale. In schimb, ea nu poate renunta la asigurarea obiectivului de solvabilitate, care constituie conditia financiara de supravietuire. Aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si regla in termen obligatiile se apreciaza nuantat in functie de conditiile concrete economico-financiare in care-si desfasoara activitatea. Astfel, o intreprindere poate avea dificultati temporare sau ocazionale determinate, de exemplu, de neacoperirea in termen a unei creante importante sau a accelerarii platilor intr-o perioada de crestere rapida a activitatii. In acest caz, dificultatile de plata apar ca o expresie a unei neconcordante de moment care nu afecteaza imaginea firmei. Solutii simple pot permite trecerea peste aceste dificultati si reinstaurarea continuitatii platilor: obtinerea de termene suplimentare din partea furnizorilor, amanarea datoriilor financiare, obtinerea de imprumuturi pe termen scurt. Ratele de solvabilitate realizeaz o raportare a activelor la datoriile pe termen scurt. Cel mai frecvent sunt utilizate urmtoarele rate: rata solvabilitii generale (Rsg), care compar ansamblul lichiditilor poteniale asociate activelor circulante cu ansamblul obligaiilor scadente sub 1 an, astfel: Formula:
rata solvabilitii pariale (Rsp), care exclude stocurile din activele

circulante, acestea constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii i lichiditii sale: Formula: Rezultatul optim al acestei rate este cuprins ntre 0,8 i 1. D)Indicatori de lichiditate Lichiditatea o reprezinta capacitatea unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt (inclusiv dobanda pentru imprumuturile acordate de creditori) prin valorificarea activelor curente. In general, datoriile pe termen scurt reprezinta o parte importanta din totalul datoriilor unei companii, si depasesc intotdeauna resursele de numerar. De aceea, primul test al situatiei financiare a unei companii este daca va avea suficient numerar pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt. Daca raspunsul la aceasta intrebare este negativ, compania este in pragul unei crize financiare. Supravietuirea reprezinta cel mai important obiectiv al firmei. Inainte ca societatea sasi concentreze atentia asupra altor planuri si obiective trebuie sa faca fata obligatiilor

45

sale financiare. In aceasta grupa de indicatori intra: 1) Rata lichiditatii generale (RLG) 2) Rata lichiditatii intermediare (RLI) 3) Rata lichiditatii imediate (RLIm) Rata lichiditatii generale (Current Ratio) Indicatorul cel mai des folosit pentru aprecierea gradului de lichiditate este RLG. RLG arata marja conferita firmei de activele sale curente in respectarea obligatiilor curente. Formula: Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate varia intre 1 2. Marimea companiei si natura afacerii sunt elemente de care depinde apreciarea acestei rate ca buna sau rea. In general o valoare peste 2 este considerata destul de buna (aratand faptul ca datoriile curente ar fi acoperite chiar daca valoarea activelor curente ar scadea cu 50%). Rata lichiditatii intermediare (rapide) arata posibilitatea de acoperire imediata a obligatiilor pe termen scurt, si se calculeaza dupa relatia:

Formula:

In unele lucrari numaratorul formulei este reprezentat de Disponibil + Creante , indiferent daca aceste creante sunt certe sau mai putin certe. Totusi optam pentru excluderea creantelor incerte, avind in vedere ca acestea fie se vor incasa dupa o perioada mare de timp, fie nu se vor incasa de loc deci nu se pot mobiliza pentru a a face fata rapid necesarului de lichiditati.Ca si la ceilalti indicatori, ceea ce inseamna bine sau rau variaza de la afacere la afacere. Literatura de specialitate apreciza ca buna o RLI mai mare sau egala cu 1.Stocurile si creantele indoielnice se scad deoarece ele presupun trecerea unui anumit interval de timp pana la transformarea acestora in numerar. Rata lichiditatii imediate (Cash ratio) este cea mai buna masura a capacitatii companiei de a plati datoriile imediat exigibile. Diferenta intre lichiditatea imediata si cea intermediara consta in excluderea creantelor din numaratorul fractiei, astfel ca : Formula: Nu exista o parere unanima referitoare la ce anume ar insemna o RLIm buna. Astfel, unii autori considera ca RLIm recomandat se situeaza intre 0,2 0,6, in timp ce altii afirma ca o valoare a RLIm cat mai apropiata de 1 este dezirabila, facand dovada unui bun grad de lichiditate al companiei.

46

1.6 POSIBILITATI DE PLASARE EXCEDENT SI ACOPERIRE DEFICIT DE TREZORERIE Trezoreria unei intreprinderi este reprezentata de fluxurile de incasari si plati, care evidentiaza la randul lor rezultatul intregii activitati, si modul de respectare a cerintelor echilibrului financiar. Mentinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o conditie necesara pentru pastrarea viabilitatii unei intreprinderi.O ntreprindere este considerata viabila numai daca activitatea sa va degaja in mod permanent trezorerie. Un bun trezorier va fii preocupat de plasarea eficienta a excedentului global de trezorerie pe termen scurt , inainte ca acesta sa fie angajat de ntreprindere in deciziile strategice pe teremen lung.Excedentul global de trezorerie, se stabileste ca diferenta intre incasarile si platile generate de intreaga activitate a intreprinderii intr-un exercitiu. Astfel excedentul global va rezulta in urma umatoarelor tipuri de operatii: operatii de gestiune ( compuse in general din operatii de exploatare ), acest tip de operatiuni generand excedentul de trezorerie al operatiilor de gestiuneETOG si excedentul de trezoreirie privind operatiile de exploatare ETE operatii de investitii si finantare , care genereaza excedentul de trezorerie al operaiilor de investiii i finanare ETOIF. 1.6.1 Metode de calcul excedent/deficit de numerar A) Excedentul/deficitul de trezorerie al exploatarii Operatiile de exploatare ofera , in cursul exercitiului un excedent (sau deficit ) de trezorerie , operatiile de exploatare fiind partea cea mare a operatiilor de gestiunde din cadrul intreprinderii. ETE = Incasari din exploatare Plati pentru exploatare Unde , incasarile din exploatare reprezinta Cifra de Afaceri diminuata cu cresterea creditelor pentru clienti, iar platile pentru exploatare sunt diminuate cu datoriile catre furnizori si cu cresterea altor datorii de exploatare. Daca excedentul de trezorerie al exploatarii este negativ, putem concluziona ca activitatea de exploatare consuma trezorerie, in loc sa produca,cu alte cuvinte incasarile sunt inferioare platilor. In acest caz, intreprinderea are capacitatea de a face fata nevoielor de autofinanatare a investitiilor, de asigurare a dezvoltarii sale, sau de pata a dobanzilor sau rambursare a datoriilor financiare. O astfel de situatie este considerata nefavorabila, poate fii consecinta unei rentabilitati economice scazute sau a cresterii nejustificate a nevoilor de finantare. In astfel de situatii intreprinderea poate supravietui daca reuseste sa isi gaseasaca in alte operatiuni surse de completare a trezoreriei necesare pentru a face fata platilor scadente. B) Excedentul/deficitul de trezorerie al operatiunilor de gestiune

47

Ansamblul operatiunilor de gestiune care genereaza un excedent de trezorerie se pot regrupa in : operatiuni de exploatare si alte operatiuni de gestiune ( financiare, excepionale). Pentru determinarea excedentului de trezorerie dejajat de operatiunile de gestiune se poate folosi relatia: ETOG = CAF- NFR Productia mobilizata Unde: ETOG excedentul degajat de operatiunile de gestiune CAF Capacitatea de autofinantare NFR Variatia necesarului de fond de rulment

C) Excedentul/deficitul de trezorerie din activitati de investitii/finantare Excedentul de trezorerieal operatiunilor de investitii si finantare se determina pe baza documentului numit Tabloul de finantare. Pentru determinarea acestuia se poate utiliza urmatoarea relatie: ETOIF = FR CAF Unde: ETOIF - Excedentul de trezorerie al operatiunilor de investitii si finantare FR Variatia necesarului de fond de rulment CAF Capacitatea de autofinantare

1.6.2 Posibilitati de plasare a excedentului de numerar Politicile de plasare ale excedentului de numerar depind in primul rand de obiectul de activitate si dimenisunea intreprinderii. Daca lum in considerare o ntreprindere de mici dimensiuni,cu un anume excedent de numerar vom putea constata, ca acest excedent este unul de mici dimensiuni, iar politica de plasare se va axa in principal pe acoperirea unor riscuri sau achizitia de active imobilizate. Bineinteles acest scenariu este unul generalizat, existand si posibilitatea ca intreprinderea sa doreasca sa acceseze titluri de plasament sau achizitia de obligatiuni de la alte intreprinderi. Pe de alta parte la companiile mari si corporatii este uzual sa intalnim o politica de investitii mai agresiva, cum ar fii cotarea la bursa, sau jonglarea in devize pe baza fluctuatiilor de curs valutar.Aceste politici mai agresive sunt sustinute de stabilitatea intreprinderii si indirect de debitorii acesteia. Concluzionand putem exemplifica cateva metode de plasare a excedentului de numerar: achizitia de titluri de plasament in vederea obtinerii unui profit pe termen scurt;

48

depunerea sumelor in conturi la banca, castigul fiind reprezentat de dobanzi, achizitionarea unor utilaje tehnologice mai perfomante;
sporirea numarului de actiuni sau sporirea capitalului social etc.

Finantarea interna sau autofinantarea constituie pentru ntreprindere un mijloc constant de resurse, prin aceasta se asigura: crestera potentialului productiv sau cresterea economica a patrimoniului.

1.6.2 Posibilitati de acoperire a deficitului de numerar Acoperirea deficitului de numerar este un subiect sensibil pentru intreprinderi in zilele noastre.Pentru a putea adopta cea mai buna strategie , managementul trebuie sa cunoasca cum a aparut acest deficit, care dintre cele trei activitati l-a generat si ce strategie de imbunatatire sa urmeze. Deficitul sau exisenta numerarului face uneori diferenta intre o afacere profitabila si una care este pe punctul de a-si inchide activitatea.Astfel pentru acoperirea deficitului de numerar se pot lua una dintre masurile de mai jos, in functie de strategia adorptata de fiecare ntreprindere in parte, de dimensiunea ei, etc. : contractarea de noi credite emiterea de obligatiuni apelarea la metode de finantare de pe piata internationala accesarea unor fonduri nerambursabile pe baza de proiect apelarea la tehica de factoring pentru recuperarea creantelor solicitarea de avansuri restituibile de la actionari sau alte persoane fizice emisiunea de bilete de trezorerie pe piata monetara, etc.

Oricare dintre solutiile prezentate mai sus , se pot accesa , cu diferenta ca unele sunt acccesibile doar intreprinderilor de mici dimensiuni, iar alte numai corporatiilor.

49

II STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI LA S.C. LASTING SYSTEM S.R.L TIMISOARA
2.1. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII COMERCIALE LASTING SYSTEM S.R.L. TIMISOARA

Denumirea:

S.C. LASTING SYSTEM S.R.L. Sucursala Timioara Membr a grupului LASTING GROUP S.A. Sediul social: Timioara, str. Miron Costin nr. 2, cod Telefon/ Fax: 0256/201279 Capital social: 10.000 Ron Numr nregistrare ORC: J35/975/2002 Cod fiscal: 14720249 Durata de funcionare: nelimitat Forma juridic: Societate pe aciuni Capital integral privat (100% capital romanesc) Scurt istoric

50

LASTING System si-a inceput activitatea, in noiembrie 1995, cu distributia de memorii la nivel national, devenind lider pe piata romaneasca pentru acest sector de produse. Evolutia rapida a dus la formarea distributiei ca departament distinct, in anul 1997 si, ca urmare, la cresterea numarului de produse, ajungandu-se azi la o gama foarte variata de brand-uri de renume. Portofoliul de produse distribuite este extrem de vast, incepand cu modulele de memorie Dataram, Infineon, MemorySolution si TakeMS, sistemele, notebook-urile si serverele de la Fujitsu Siemens Computers si continuand cu componentele si perifericele de la AOpen, Mitsumi sau Mustek sau echipentele wireless de la D-Link. Ceea ce ofera LASTING System, prin departamentul de distributie nu reprezinta doar brand-uri, ci produse cu valoare adaugata. Mare parte din acestea sunt promovate si in piata de retail, pe care compania intentioneaza sa o exploateze la maxima sa capacitate. Datorita dezvoltarii continue a departamentului, care asigura distributia pe intreg teritoriul national atat ca gama de produse si cifra de afaceri, cat si ca numar de angajati s-a decis deschiderea, in 2000, unui birou de distributie si in Bucuresti, pentru acoperirea cererilor de pe piata sud-estica si din capitala. Din decembrie 2005, din lista brand-urilor promovate mai face parte si gama de produse Dell, iar de la inceputul lunii martie 2006, NEC este cuprins in oferta departamentului de distributie. Realizari ale LASTING System in decursul ultimului deceniu: Marci 2006 - LASTING System, un distributior cunoscut la nivel national in Romnia, si anunta colaborarea cu NEC Computers, filiala cu drepturi depline a NEC Corporation. 2007 - Parteneriat Qimonda Macronix; solutii pentru memorii nevolatile Produsele Quimonda sunt vandute in exclusivitate pe piata romaneasca de catre LASTING System. odusele Quimonda sunt vandute
2007 - Polycom ofera sisteme video integrate cu Microsoft Office

Communications Server Aprilie 2007- LASTING System devine Microsoft Gold Certified Partner 04 iunie 2008 D-Link Romnia, reprezentanta local a liderului mondial de soluii complete pentru reele de computere destinate consumatorilor individuali i companiilor, a anunat astzi donarea ctre Facultatea de Automatic i Calculatoare a Universitii Politehnica din Timioara a unor echipamente n valoare de peste 12.000 euro prin intermediul canalului de distributie LASTING 24.03.2009, Timisoara: LASTING System si Dell Romania, anunta organizarea conferintei pe tema Dell Storage & Virtualization. Evenimentul va avea loc incepand cu ora 10, in Sala Nera a Centrului Regional de Afaceri

51

Timisoara, si face parte dintr-o serie nationala de conferinte pe aceasta tema, desfasurate in orasele Cluj, Timisoara, Sibiu si Brasov. 2009 - Compania Rimage, furnizor si producator de sisteme digitale CD/DVD/Blu-ray, isi extinde reteaua de parteneri din Europa prin colaborarea cu Lasting System, ca nou distribuitor pe piata romaneasca. Rimage ofera sisteme digitale integrate pentru productia de discuri optice, atat in serie, cat si la cerere. Compania dispune de o multitudine de platforme si aplicatii, astfel incat sistemele sale sa se potriveasca cerintelor specifice ale diverselor arii de activitate, cum ar fi IT, financiar, productie. Resurse umane

Cel mai bun angajator n 2008 din sectorul IT&C cu un punctaj de 3,86 din 4

2.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE S.C. LASTING System are ca obiect de activitate Comert cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-ului Cod CAEN 5184. Avand in vedere ca produsele distribuite de LASTING System nu sunt omogene, vom prezenta o situatie statistica medie a vanzarilor de produse pe luna, in functie de grupele de produse deja stabilite pentru raportarile interne. Tabelul 4 : Situaia vanzarilor pe grupe de produse Cantitatea de produse vanduta/luna Servere 25 bucati Statii de lucru 70 bucati Laptopuri 120 bucati Monitoare 50 bucati UPS-uri 120 bucati Active de retea 400 bucati Memorii 800 bucati Altele 100 bucati (Sursa: Adaugat de autor; 2009) Grupa de produse Procent din total cifra de afaceri/luna 15% 20% 25% 10 % 12% 8% 5% 5%

Societatea este condus de Adunarea General a Asociatilor ca organ suprem de conducere, iar ntre adunrile generale de ctre un Consiliu de Administraie format din patru membrii, care mputernicete un consiliu director format din Director General, Director Economic i Director Marketing, Director Vanzari, Director Logistica si Director Tehnic. Acetia conduc activitatea curent a ntreprinderii. Toate acestea pot fi observate n organigrama societii, reprezentat n figura nr. 1.

52

53

Din punct de vedere al personalului, societatea dispune de un numr de 111 de salariai, din care 110 salariai cu norm ntreag i 1 cu jumtate de norm. n funcie de nivelul studiilor, situaia este urmtoarea: cu studii superioare: 44 cu studii medii: 40 - cu studii de specialitate:35 - necalificai: 2 Din analiza principalilor indicatori economico financiari realizai n ultima perioad se remarc faptul c societatea a avut an de an rezultate economice pozitive, reuind s se menin pe profit n condiiile n care inflaia, neprotejarea produciei interne, neacordarea de subvenii productorilor agricoli, fiscalitatea excesiv, instabilitatea cadrului legislativ au fost i rmn n continuare obstacole greu de depit. n pofida concurenei destul de mari n domeniul specific de activitate, societatea a reuit s se menin pe pia i sa-i ctige noi piee de desfacere.
-

LASTING System este conform statisticilor unul dintre primii trei cei mai mari distribuitori de produse de IT, dinanfara capitalei, cu o cifra de afaceri in continua expansiune de la inceputul existentei pana azi. 2.3. MONOGRAFIE CONTABIL PRIVIND CONTURILE DE TREZORERIE LA S.C. LASTING SYSTEM S.R.L. TIMISOARA 2.2.1 Contabilitatea titlurilor de plasament Societatea a efectuat puine operaii cu titlurile de plasament n cursul exerciiului curent. In luna martie anul 2008, societatea a achiziionat 350 de aciuni emise de Asseco S.A. cu intenia de a le revinde i a realiza un ctig. Preul unitar de achiziie a fost de 40 lei/aciune. Decontarea aciunilor s-a fcut n ulterior din contul de disponibil n lei, comisionul datorat pentru intermediere fiind de 1%. In luna aprilie societatea a vndut 200 de aciuni la un curs de 41.5 lei/aciune, iar in luna mai a vndut restul aciunilor la 38 lei/aciune. Comisioanele bancare pentru ncasrile i plile efectuate au fost de 75 lei. nregistrrile n contabilitate sunt urmtoarele: La data de 12 martie: - achiziionarea aciunilor, pe baza borderoului acestora i a extrasului de cont: 503 Aciuni = 509 Vrsminte de efectuat pentru titluri de plasament 14000 lei

54

nregistrarea comisionului datorat i nscris n factura societii de valori mobiliare intermediare: = si 401.2 Furnizori Analitic:Asseco Analitic personae juridice 140 lei

622.2 Cheltuieli privind comisioanele onorariile -

achitarea din contul de disponibil a aciunilor achiziionate: = 5121.01 14000 lei Conturi la banci in lei Analitic: ING

509 Vrsminte de efectuat pentru titluri de plasament La data de 10aprilie: -

vnzarea a 300 de aciuni, pe baza borderoului i a extrasului de cont: % 503 12450 lei 12000 lei

5121.01 = Conturi la banci in lei Analitic: ING

Actiuni 764 450 lei Venituri din titluri de plasament La data de 21 mai vnzarea a 50 de aciuni sub preul de cumprare: 503 Actiuni 2000 lei 1900 lei

% = 5121.01 Conturi la banci in lei Analitic: ING 664 Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate

100 lei

55

comisioanele percepute de banc i nscrise n extrasul de cont: 627 = 5121.01 75 lei Cheltuieli cu Conturi la banci serviciile bancare in lei si assimilate Analitic: ING Se observ c societatea nu dezvolt contul 503 Aciuni n conturi analitice, deoarece nu a efectuat operaii dect cu un singur fel de aciuni. La sfritul lunii contul se soldeaz, deoarece toate aciunile achiziionate au fost vndute.

2.2.2 Contabilitatea efectelor comerciale Din categoria efectelor comerciale, S.C.LASTING System S.R.L. nu utilizeaz dect cecurile i biletele la ordin. Vor fi prezentate n continuare operaiile efectuate n cursul lunii cu aceste nscrisuri. Societatea a primit la 9 mai anul curent un cec pentru suma de 1245,08 lei, reprezentnd contravaloarea mrfurilor livrate S.C. High Services S.R.L. cu factura nr. 114124/8.05.2008. La data de 10 mai cecul a fost remis la banc spre ncasare, iar la 12 mai a fost confirmat ncasarea sumei, prin extrasul de cont. La data de 9 mai primirea cecului de la clientul S.C. High Services S.R.L. pentru mrfurile livrate: 5112 = 411.22 1245,08 lei Cecuri de Clienti incasat Analitic: S.C. High Services S.R.L.
-

- remiterea cecului la banc spre ncasare: nu se contabilizeaz: La data de 12 mai - ncasarea cecului remis spre ncasare: 5121.01 = 5112 Conturi la banci Cecuri de incasat in lei
Analitic: ING

1245,08 lei

5121.01 lei

5112 Cecuri de ncasat

12.351.000

Conturi la bnci n lei analitic: BCR

56

La data de 20 mai S.C.LASTING System S.R.L. a primit un bilet la ordin, avnd ca emitent S.C.Red Point S.R.L. pentru a achita contravaloarea mrfurilor livrate acesteia, n sum de 16.000 lei. Decontarea se realizeaz prin intermediul Bncii Romne pentru Dezvoltare. - primirea biletului la ordin de la client: 413 = 411.32 Efecte de primit Clienti Analitic:S.C. Red Point S.R.L. 16000 lei

- depunerea la banc a efectului pentru ncasare la scaden: 5113 = 413 16000 lei Efecte de Efecte de primit incasat - ncasarea biletului la ordin n contul de disponibil de la banc: 5121.02 = 5113 16000 lei Conturi la banci Efecte de incasat in lei
Analitic: BRD

plata comisionului ctre banc: 627 = Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

5121.02 Conturi la banci in lei


Analitic: BRD

1600 lei

2.2.3 Contabilitatea conturilor curente la banci La fel ca n toate societile comerciale, cea mai mare parte a operaiilor bneti efectuate de ntreprinderea analizat se desfoar prin conturile curente deschise la bnci. n prezent, legislaia romn n vigoare permite deschiderea unui numr nelimitat de conturi, la oricte bnci dorete societatea. a) Contabilitatea conturilor la bnci n lei S.C.LASTING System S.R.L. are conturi deschise la patru bnci comerciale, dup cum urmeaz: ING BANK Romania Banca Romn pentru Dezvoltare Banca Comercial Romn Banca Romn Ion iriac

57

Dezvoltarea n analitic a contului 5121 Conturi la bnci n lei se face astfel: 5121.01 Conturi la bnci n lei analitic: ING 5121.02 Conturi la bnci n lei analitic: BRD 5121.03 Conturi la bnci n lei analitic: Bancpost 5121.04 Conturi la bnci n lei analitic: BRIT n continuare vor fi prezentate cteva operaiuni efectuate prin contul curent al societii n cursul lunii mai.

Se nregistreaz ncasarea prin contul de disponibil a unei facturi n sum de 24.505,2 lei, reprezentnd contravaloarea mrfurilor livrate clientului NoumaxS.R.L. 5121.01 Conturi la banci in lei! Analitic:ING = 411.57 Clienti Analitic: S.R.L. Noumax 24.505,2 lei

Se nregistreaz depunerea la banc a numerarului rezultat din vnzarea mrfurilor n sum de 42.000 lei. ieirea disponibilului de casierie, pe baza Registrului de cas: = 5311 Casa in lei 42.000 lei

581 Viramente interne -

intrarea disponibilului n contul bancar, pe baza foii de vrsmnt i a chitanei: 5121.01 = 581 42.000 lei Conturi la banci Viramente in lei interne Se nregistreaz plata din contul bancar de la BCR a datoriilor fa de asigurrile sociale i fa de bugetul statului: % 431 = 5121.01 Conturi la banci in lei Analitic:ING Asigurari sociale 437 Ajutor de somaj 444 2239,1 lei 3869,2 lei 925,8 lei 18.600,5 lei

58

Impozit salarii 447 Impozit profit

pe 11259,5 lei pe

Se nregistreaz achitarea datoriei fa de furnizorul S.C. DELL Computers Romania S.A. n sum de 15.857.000 lei, reprezentnd contravaloarea produselor achizitionate.Achitarea se face din contul curent, pe baza ordinului de plat i a extrasului de cont. 401.04 Furnizori Analitic: DELL Computers Romania S.A. = 5121.01 Conturi la banci in lei Analitic:ING 15.857.000 lei

b) Contabilitatea conturilor la bnci n devize Contul 5124 Conturi la bnci n devize nu are dezvoltare analitic, deoarece societatea nu are deschis cont n devize dect la ING. n cursul lunii mai, societatea a ncasat prin contul curent n devize suma de 5.000 Euro, reprezentnd contravaloarea unui server achiziionat de societatea franceza S.C Beau IT de la S.C.LASTING System S.R.L. Cursul de schimb la data ncheierii contractului cu partea srb a fost de 3,945 lei/euro, iar n momentul ncasrii sumei cursul era de 4,115 lei /Euro. 5124 Conturi la banci in devize = % 461 Debitori diversi 765 Venituri din diferente de curs valutar 850 lei 20.575 lei 19.725 lei

c) Contabilitatea sumelor n curs de decontare La sfritul exerciiului precedent (la 31 decembrie 2008) cu ocazia inventarierii creanelor fa de clieni, s-a constatat c suma de 33.490 lei confirmat de clientul S.C. Dante International S.R.L. ca plat la data de 28 decembrie nu apruse nc n

59

extrasul de cont bancar, la data nchiderii contului i, ca atare, a fost evideniat la sume n curs de decontare. La data de 3 ianuarie 2009, n extrasul de cont bancar al ntreprinderii a aprut ncasarea sumei de 33.490 lei. nregistrarea acestor operaiuni s-a fcut astfel: La 31 decembrie 2008 5125 Sume in curs de decontare = 411.08 Clienti Analitic:Dante International S.R.L. 33.490 lei

La 3 ianuarie 2009 5121.01 = Conturi la banci in lei Analitic:ING

5125 33.490 lei Sume in curs de decontare

2.2.4 Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt S.C.LASTING System S.R.L. a contractat la data de 2 aprilie 2009 un credit pe termen scurt cu ING BANK Romania n sum total de 72.000 lei. Creditul este pentru exploatare, pe termen de 6 luni, dobnd 25% pe an. Plata dobnzii se face lunar, iar rambursarea creditului se face la 30 septembrie. nregistrrile n contabilitate sunt urmtoarele: La 2 aprilie primirea creditului pe termen scurt, pe baza contractului de mprumut i a extrasului de cont 5191 72.000 lei Credite bancare pe termen scurt

5121.01 = Conturi la banci in lei La 30 aprilie -

nregistrarea dobnzii aferente lunii aprilie: = 5198 1500 lei Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt

666 Cheltuieli privind dobanzile 5198

plata dobnzii aferente lunii aprilie: = 5121.01 1500 lei

60

Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt

Conturi la banci in lei

2.2.5 Contabilitatea dobanzilor de incasat Societatea nu are credite n descoperire de cont, avnd contractat un mprumut pe termen scurt. De aceea nu utilizeaz contul 5186 Dobnzi de pltit. n schimb, pentru disponibilul avut n contul 5121 Conturi la bnci n lei ntreprinderea beneficiaz de dobnd. nregistrrile n conturi se efectueaz astfel: la 31 mai se nregistreaz dobnda cuvenit pentru disponibilul din contul de la ING: 5187 = 766 213 lei Dobanzi de Venituri din incasat dobanzi
-

- ncasarea dobnzii cuvenite n contul de disponibil: 5121.01 = 5187 Conturi la banci Dobanzi de in lei incasat

213 lei

2.2.6 Contabilitatea operatiunilor efectuate cu numerar si alte valori de trezorerie Toate operaiunile efectuate cu numerar de ctre societate sunt nscrise n Registrul de cas. n el sunt nregistrate operaiile de ncasri i pli n numerar. Cea mai mare parte a ncasrilor n numerar provin din comercializarea produselor se efectueaza prin banca, dar exista si incasari prin casierie. O foarte mica parte din plati se efectueaza in numerar, in special la firmele de transport cu care intreprinderea are contract . ntreprinderea nu efectueaz operaii cu numerar n devize i neutiliznd astfel contul 5314 Casa n devize. n cursul lunii mai se nregistreaz ncasri prin casieria unitii, reprezentnd contravaloarea mrfurilor cu amnuntul comercializate prin casieria proprie. Zilnic, se ncaseaz n medie, 15.000 lei. 5311 Casa in lei = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 25.000 lei 20.250 lei

4750 lei

61

Se nregistreaz ridicarea de la banc a sumei de 29.000 lei i acordarea avansurilor din salarii ctre personalul angajat. ridicarea numerarului din contul bancar, nregistrat pe baza cecului de numerar i a extrasului de cont: = 5121.01 Conturi la banci in lei Analitic: ING 29000 lei

581 Viramente interne

- intrarea numerarului n casierie, nregistrat pe baza Registrului de cas: 5311 = 581 29000 lei Casa in lei Viramente interne plata avansurilor din salarii, conform listei de avans chenzinal pe luna mai: 425 = 5311 28980 lei Avansuri Casa in lei acordate personalului Se nregistreaz achiziia de timbre potale n valoare de 257 lei la data de 3 mai, plata fiind n numerar. Pe 7 mai s-au eliberat timbre potale n valoare de 81 lei pentru trimiterea corespondenei comerciale. 5321 Timbre fiscale si postale achiziia timbrelor, cu plata n numerar: = 5311 Casa in lei 257 lei -

5321 lei Timbre fiscale i potale

5311 Casa n lei

157.000

626

eliberarea timbrelor pentru coresponden: = 5321

81 lei

62

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

Timbre fiscale si postale

2.2.7 Contabilitatea avansurilor de trezorerie Salariatului societii Rica Marius i s-a acordat din casierie un avans n scopul efecturii unei deplasri n sum de 900 lei pentruintalnirea in interes de serviciu , de promovare a produselor marca NEC. La ntoarcerea din deplasare angajatul a decontat avansul primit. Decontul cuprindea cheltuielile de deplasare i diurna n sum de 650 lei, diferena depunndu-se n casierie. acordarea avansului pe baza ordinului de deplasare i a dispoziiei de plat ctre casierie: 542 = 5311 900 lei Avansuri de Casa in lei trezorerie
-

decontarea avansului acordat pe baza decontului de avans = 542 900 lei 600 lei

625 Cheltuieli cu deplasari si transferari 5311 Casa in lei

300 lei

2.2.8 Contabilitatea viramentelor interne Prin intermediul viramentelor se fac transferurile ntre diferitele conturi ale ntreprinderii deschise n cadrul aceleiai bnci sau la bnci diferite, precum i ntre casierie i contul bancar. Se nregistreaz transferarea sumei de 2500 lei din contul de disponibil deschis pe numele societii la ING BANK Romania n contul societii deschis la Banca Romn pentru Dezvoltare.
-

ieirea disponibilului din contul de la ING: 581 Viramente interne 2500 lei

5121.01 = Conturi la banci in lei Analitic: ING

63

intrarea disponibilului n contul de la BRD: =

581 Viramente interne

5121.02 2500 lei Conturi la banci in lei! Analitic: BRD Se nregistreaz depunerea la banc a sumei de 1200 lei din disponibilul din casierie. ieirea disponibilului de casierie, pe baza Registrului de cas: = 5311 Casa in lei 1200 lei

581 Viramente interne -

intrarea disponibilului n contul bancar, pe baza foii de vrsmnt i a chitanei: 5121.01 = 581 1200 lei Conturi la banci Viramente in lei interne Analitic: ING 2.2.9 Tabloul fluxurilor de trezorerie Tabelul 5 : TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE LA 31 DECEMBRIE 2008 ELEMENTE AJUSTARI I.Profitul brut 2553174 Ajustari -cheltuieli cu amortizarea 369901 -venituri din dobanzi si asimilate (5300) -cheltuieli cu dobanzi si asimilate 79361 Profit din expoatare inaintea modificarii capitalului circulant Cresterea/descresterea creantelor Cresterea/Descresterea stocurilor Cresterea/Descresterea datoriilor comerciale Numerar generat din activitatea de exploatare Impozit pe profit platit FLUX NET DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE II.-Achizitie terenuri si mijloace fixe -Dobanda si dividende incasate FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE III.-Incasari/Plati din emisiune de actiuni 2997136 1972286 (827593) (1456236) 2685593 (1707094) 978499 32280 5300 37580 0

64

-Incasari/Plati din credite -Dobanzi platite FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE FLUX DE NUMERAR PE INTREPRINDERE (Sursa: Elaborat de autor ,2009

665962 (624474) 23488 1039567

2.4 INDICATORI DE ANALIZA A TREZORERIEI 2.4.1 Indicatori de echilibru


Fondul de rulment este un indicator de echilibru financiar pe termen lung carecompar sursele permanente de finanare cu nevoile permanente reprezentnd nivelul surselor stabile utilizate pentru finanarea activelor ciclice.

FR = Cperm - Ainete (1) Unde Cperm = Capitaluri proprii + Datorii pe termen mediu si lung Pe cazul studiat vom folosi cea de a doua formula de calcul: FR = AC Dts (2) FR2008 = (23157033 17112670) = 6044363 FR2007= (24952502 19389095)=5563407 Fondul de rulment creste aceast situaie este apreciat ca fiind favorabil deoarece o parte tot mai nsemnat din fondul de rulment va finana activele circulante. Dac aceast crestere este determinat de cresterea gradului de ndatorare al companiei prin contractarea de mprumuturi bancare pe termen mediu si lung atunci va avea loc concomitent si o crestere a cheltuielilor financiare care va determina o diminuare a rezultatului exerciiului si implicit o diminuare a capitalului propriu.
Nevoia de fond de rulment ca si indicator de echilibru financiar pe termen

scurt nevoia de fond de rulment reprezint partea din activele ciclice ce trebuie finanate din surse stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmeaz s fie finanate din surse cu exigibilitate peste un an. Utilizarea de surse permanente pentru finanarea nevoilor pe termen scurt poate deveni nerentabil din cauza costurilor pe care l au n special creditele bancare pe termen lung. Relaia de calcul a necesarului de fond de rulment este:

65

NFR = Active ciclice Pasive ciclice (3) Vom utiliza insa o varianta mai simpla de calcul: NFR = (Stocuri +Creante ) - Dets NFR 2008= (21166151 + 1246189) (3582113+6649462)= =22412340-10231575= 12180765 NFR2007 = (20338558 +3218475) (4125877+7813756) = =23557033 11939633 = 11617400 NFR >0 este situaia n care exist un deficit de surse temporare ca urmare a unor nevoi temporare peste sursele ciclice posibil de mobilizat.
Trezoreria net ca si indicator al echilibrului financiar curent reflect

Imaginea disponibilitilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aprute din evoluia curent a ncasrilor si plilor sau a plasrii excedentului monetar. Vom utiliza formula care foloseste valorile celor 2 indicatori calculati precedent. TN = FR NFR (5) TN2008 = 6044363 12180765 = - 6136402 TN2007 = 5563407 11617400 = - 6053993 O diminuare a trezoreriei nete este rezultatul cresterii volumului mprumutului pe termen scurt si al diminurii disponibilitilor inclusiv a plasamentelor realizate . Creditele bancare pe termen scurt innd cont de costul acestora sunt utilizate pentru finanarea nevoii de active circulante respectnd regula de finanare potrivit creia la nevoi cu termene de lichiditate sub un an se aloc surse de finanare cu termene de exigibilitate sub un an.

2.4.2 Solvabilitatea Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate , fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii. Ratele de solvabilitate realizeaz o raportare a activelor la datoriile pe termen scurt. Cel mai frecvent sunt utilizate urmtoarele rate: rata solvabilitii generale (Rsg), care compar ansamblul lichiditilor poteniale asociate activelor circulante cu ansamblul obligaiilor scadente sub 1 an, astfel: Formula: X100

66

Care aplicata la intreprinderea noastra va avea valoarea: Rsg2007 = 24952502 /19389095 X100 = 128,6% Rsg 2008 = 23157033 /17112670 X100 = 135,32% Rezultatul optim este considerat a vea o valoare peste 133%, sub aceasta valoare existand riscul insolvabilitatii. Rata lichiditatii generale (Current Ratio) Formula: RLG2008 = 23157033/17112670 = 1,35 Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate varia intre 1 2. Marimea companiei si natura afacerii sunt elemente de care depinde apreciarea acestei rate ca buna sau rea. Rata lichiditatii intermediare (rapide) arata posibilitatea de acoperire imediata a obligatiilor pe termen scurt, si se calculeaza dupa relatia:

Formula: RLR2008 = 744693 + 1246189/17112670 = 0,12 Ca si la ceilalti indicatori, ceea ce inseamna bine sau rau variaza de la afacere la afacere. Nivelul DE referinta al indicatorului este situat intre 0,6 si 1, sub pragul minim se poate deduce o pondere prea ridicata a stocurilor. Rata lichiditatii imediate (Cash ratio) este cea mai buna masura a capacitatii companiei de a plati datoriile imediat exigibile. Formula: RLI = 744693 /17112670 = 0,43 Intervalul de referinta al indicatorului este cuprins intre 0,2 si 0,6, un nivel scazut putand sugera o gestiune necorespunzatoare a creantelor.

2.5 CONCLUZII SI PROPUNERI 2.5.1 Concluzii Operaiile bneti de ncasri i de pli, operaiile financiar bancare, formeaz zona n care se intersecteaz cu mare intensitate finanele i contabilitatea unitilor

67

patrimoniale. n aceast zon sunt dirijate i se controleaz fluxurile bneti ntre partenerii de afaceri, sunt derulate i finalizate relaiile financiare bancare, se realizeaz practic circulaia capitalului financiar. Toate aceste activiti i operaii au o mare influen asupra rezultatelor de ansamblu ale ntreprinderii. Operaiile de trezorerie circumscriu ansamblului operaiilor financiare i monetare pe care o unitate patrimonial le face pentru procurarea mijloacelor bneti necesare i cheltuirea acestor mijloace. Astfel spus, trezoreria cuprinde toate mijloacele de care ntreprinderea dispune pentru a face fa plilor: disponibilitile, valorile mobiliare de plasament, plafoane de credite curente, efecte comerciale. Importana mijloacelor bneti rezult din funciile pe care le ndeplinesc banii, astfel: sunt msur a valorii bunurilor, lucrrilor i serviciilor, funcie care se evalueaz prin etalonul preurilor; sunt mijloc de circulaie a bunurilor permind evaluarea i astfel schimbul mrfurilor ntre vnztori i cumprtori; sunt mijloc de plat i de decontare a datoriilor i drepturilor ntre partenerii de afaceri; sunt mijloc de tezaurizare, att de ctre unitile patrimoniale n scopul cumprrii unor bunuri de folosin ndelungat, ct i pentru efectuarea unor plasamente aductoare de venituri suplimentare; banii universali folosind la evaluarea operaiilor de comer exterior i a altor relaii externe, precum i la compararea diverilor indicatori din cadrul economiei naionale. Avnd n vedere importana mijloacelor bneti, organizarea raional a evidenei lor constituie un obiectiv primordial al contabilitii n acest domeniu. Acest obiectiv const n asigurarea echilibrului financiar permanent i a unei eficiene raionale a ntregii activiti, care se realizeaz printr-un complex de activiti i instrumente, aa cum sunt programele de activitate i bugete de venituri i cheltuieli, exprimate n bani, n toate seciunile lor, dar mai ales printr-o urmrire permanent i sistematic a activitilor economico financiare. Legat de acest obiectiv primordial este i calcularea unor indicatori sintetici de mare importan cum sunt: lichiditatea patrimonial, solvabilitatea patrimonial, profitul net, rata profitului i alii. Din acest obiectiv primordial deriv alte obiective ale contabilitii mijloacelor bneti, cum sunt: asigurarea unor informaii corecte i n timp util, gestionarea raional a valorilor materiale i bneti, utilizarea pe destinaiile stabilita a mijloacelor bneti i a fondurilor constituite, decontarea la timp i integral a drepturilor i datoriilor unitilor patrimoniale, determinarea corect a rezultatelor financiare. Un obiectiv foarte important pentru activitatea de trezorerie l constituie pstrarea echilibrului financiare al firmei. Trezoreria realizeaz echilibrul financiar pe termen scurt ntre fondul de rulment relativ constant i necesitile de fond de rulment fluctuante n timp. Operaiile de exploatare antreneaz formarea nevoii de finanare care conduce la constituirea nevoii de mijloace de finanare. Confruntarea global a acestor nevoi i a acestor mijloace de finanare face s se degaje nevoia de finanare inclus n ciclul de exploatare sau nevoia de fond de rulment. Nevoile de finanare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizrile ciclice, corespund avansrilor de fonduri pe care ntreprinderea este constrns s le efectueze pentru constituirea stocurilor sale (materii prime i materiale, producie n curs de fabricaie, produse finite n depozit i altele) i pentru a acorda termene de plat partenerilor si comerciala (clienilor), crora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrri sau le-a prestat servicii. De asemenea, dac acord termene de plat diferiilor si parteneri comerciali (clienilor), ntreprinderea acumuleaz creane.

68

Acestea constituie un venit viitor cert, dar momentan reprezint o ngheare de fonduri care vor reveni n casieria unitii doar peste mai multe sptmni sau luni. Aceast acumulare de creane suscit, de asemenea, lichiditi i deci o nevoie de finanre pentru ntreprindere. n schimb, activitatea ntreprinderii produce mijloace de finanare legate de ciclul de exploatare, numite resurse ciclice, de fiecare dat cnd ntreprinderea obine de la furnizorii si termene de plat. Aceste termene constituie angajamente pentru ntreprindere. Dar ele permit ntreprinderii s beneficieze de aportul partenerilor si pentru a face pli imediate i apar ca surse de fonduri sau ca mijloace de finanare, sunt de asemenea resurse ciclice datoriile fa de stat, fa de salariai i fa de acionari. Creditul acordat de furnizori apare ca o form reprezentativ a resurselor ciclice. Se poate spune c nevoia de finanare, indus de ciclul de exploatare este egal cu diferena dintre utilizrile ciclice i resursele ciclice. Aceast nevoie de finanare este determinat de luarea n calcul a elementelor pe termen scurt ale activului i pasivului. Dei fiecare dintre aceste elemente rmne n ntreprindere o perioad de timp scurt, ele se rennoiesc permanent. Astfel, un lot de mrfuri care intr n stocul de mrfuri al unei ntreprinderi de distribuie, poate fi considerat ca o utilizare pe termen scurt. Dar stocul, n ansamblul su, face obiectul unei rennoire permanente. n consecin, rennoirea utilizrilor i a resurselor ciclice confer necesarului de fond de rulment caracterul unei nevoi de finanare permanent, durabil, chiar dac fiecare din componentele sale apare la prima vedere ca un element pe termen scurt al bilanului. Avnd n vedere elementele sale de definire, trezoreria exprim poziia global pe care ntreprinderea o are asupra operaiilor sale financiare pe termen scurt. O trezorerie pozitiv semnific faptul c ntreprinderea constituie plasamente financiare fa de partenerii financiari pentru o sum care o depete pe cea a resurselor pe termen scurt obinute de la partenerii financiari. n acest caz, situaia exprim o trezorerie ndestultoare, pentru c ntreprinderea dispune de lichiditi abundente care s-i permit rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt. Se poate vorbi de o real autonomie financiar pe termen scurt. O trezorerie negativ semnific faptul c ntreprinderea este dependent de sursele financiare pe termen scurt. Aceast situaie de dependen sau de tensiune asupra trezoreriei evideniaz faptul c lichiditile sau cvasilichiditile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea datoriilor pe termen scurt. Meninerea resurselor de trezorerie apare ca o constrngere impus ntreprinderii i limiteaz autonomia sa financiar pe termen scurt. Dar, dac o situaie de trezorerie negativ exprim o cert dependen financiar, ea nu trebuie s fie interpretat imediat ca un simptom de insolvabilitate. Numeroase ntreprinderi supravieuiesc i chiar prosper cu o asemenea situaie. Capacitatea de plat a unui agent economic constituie o important premis a succesului. O preocupare special trebuie acordat obligaiilor fa de bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale, unde neplata n termen genereaz majorri substaniale ce trebuie evitate. Instrumente importante n urmrirea echilibrului financiar l pot constitui previziunile de trezorerie, fie c ele au un orizont mai restrns sau mai larg. ntr-o astfel de situaie, trezoreria devine informaie cheie, deoarece, prin ea, ntreprinderea i finaneaz activitatea i i asigur perenitatea. Prin ea, se determin

69

indicatorii necesari gestiunii i analizei financiare, att pe termen scurt, pentru msurarea solvabilitii, ct i pe termen lung, pentru msurarea nevoii de finanare. n plus, rspunzndu-se cerinelor unei contabiliti conceptualizate, informaiile circumscrise conceptului de trezorerie se adapteaz previziunilor i unei abordri de tip bugetar. .n ceea ce privete nregistrarea contabil a operaiilor desfurate cu mijloace bneti, aceasta se realizeaz prin intermediul unui program de calcul fiind supravegheat i controlat de contabilul ef. Dezvoltarea pe analitice a conturilor respect reglementrilor n vigoare. De asemenea, nregistrrile n contabilitate se realizeaz sistematic i cronologic, conform legii. 2.5.2 Propunere acoperire deficit de numerar Avnd in vedere dimensiunile indicatorilor de echilibru, in special acela al trezorerie nete ( TN), care are o valoare negativa , intreprinderea trebuie sa ia in considerare acoperirea deficitului de numerar. Acoperirea deficitului de numerar se poate efectua prin doua modalitati : finantare externa sau prin finantare interna. Finantarea interna reprezinta o sursa generata de activitatea de exploatare curenta a societatii comerciale.Sub aspect structural, finantarea interna se poate face pe seama amortizarii si a profiturilor nedistribuite.Refacerea capitalului investit utilizeaza amortizarea ca resursa de autofinantare , iar cresterea capitalului investit utilizeaza profiturile nedistribuite ca sursa de autofinantare. Astfel se impune a se avea in vederea una dintre urmatoarele masuri, atunci cand se urmareste mentinerea nivelului patrimoniului: reevaluarea activelor corporale si necorporale supuse amortizarii; restabilirea duratelor normale de utilizare recalcularea ctelor de amortizare scutirile prevazute de lege,etc. In ceea ce priveste finantarea prin capitaluri imprumutate se poate apela la una dintre urmatoarele solutii de finantare externa: contractarea de noi credite emiterea de obligatiuni apelarea la metode de finantare de pe piata internationala accesarea unor fonduri nerambursabile pe baza de proiect apelarea la tehica de factoring pentru recuperarea creantelor solicitarea de avansuri restituibile de la actionari sau alte persoane fizice emisiunea de bilete de trezorerie pe piata monetara, etc.

70

Bibliografie
Carmen, C., & Aurora, M. (2007). Gestiunea financiar a ntreprinderii. Timisoara: Editura Universitii de Vest. Dumitru, C., Ovidiu, M., & Ion, P. (2007). Raportrile financiare ale entitilor ecenomice. Timisoara: Mirton. Dumitru, C., Ovidiu, M., Andrei, P., & Ion, P. (2005). Situaiile financiare - ntre informaie i decizie. Timisoara: Orizonturi Universitare. Felicia, I. (2008). Contabilitate financiara. Timisoara: Mirton. Lorant, E. -S., & Ioan, M. P. (1999). Analiza situiei financiare. Timioara: Marineasa. Silvia, P. (2008). Analiza i diagnostic financiar -contabil - GHID TEORETIC APLICATIV,Ediia a II-a, Revizuit i adaugit. Bucureti: CECCAR. Silvia, P., & Adrian N., I. (2008, Ianuarie 23). Certificatele de trezorerie catig pe masur ce cotaiile bursiere scad. Business Standard disponibil online la http://standard.money.ro/articol_26667/certificatele_de_trezorerie_castiga_pe_masura _ce_cotatiile_bursiere_scad.html

71

Anexa1

BILAN CONTABIL
< mii lei > ELEMENTE EXERCIIUL FINANCIAR 2008 A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licene, mrci, drepturi i voturi similare i alte imobilzri necorporale 4. Fondul comercial 5. Avansuri i imobilizri necorporale n curs II. IMOBILIZRI CORPORALE 1. Terenuri i construcii 2. Instalaii tehnice i maini 3. Alte instalaii, utilaje i mobilier 4. Avansuri i imobilizri corporale n curs III. IMOBILIZRI FINANCIARE 1. Titluri de participare deinute la societile din cadrul grupului 2. Creane asupra societilor din cadrul grupului 3. Titluri sub form de interese de participare 4. Creane din interese de participare 5. Titluri deinute ca imobilizri 6. Alte creane 7. Aciuni proprii TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE B. ACTIVE CIRCULANTE 34789 0 0 34789 0 0 12708300 210267 5999180 2634600 3864253 56795 0 0 0 0 12456 44339 0 12799884 65077 0 0 65077 0 0 12676020 210267 5999180 6101478 365095 58645 0 0 0 0 13897 44748 0 12799742 2009

72

I. STOCURI 1. Materii prime i materiale consumabile 2. Producia n curs de execuie 3. Produse finite i mrfuri 4. Avansuri pentru cumprri de stocuri II. CREANE 1. Creane comerciale 2. Sume de ncasat de la societile din cadrul grupului 3. Sume de ncasat din interese de participare 4. Alte creane 5. Creane privind capitalul subscris i nevrsat III. INVESTIII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare deinute la societile din cadrul grupului 2. Aciuni proprii 3. Alte investiii financiare pe termen scurt IV. CASA I CONTURI LA BNCI TOTAL ACTIVE CIRCULANTE C. CHELTUIELI N AVANS D. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE UN AN 1. mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 2. Sume datorate instituiilor de credit 3. Avansuri ncasate n contul comenzilor 4. Datorii comerciale 5. Efecte de comer de pltit 6. Sume datorate societilor din cadrul grupului 7. Sume datorate privind interesele de participare 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale i alte datorii pentru asigurrile sociale E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CIRCULENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

20338558 430765 0 19907793 0 3218475 3216017 0 0 2458 0 0 0 0 0 1395469 24952502 632241 19389095 0 7458234 0 4125877 0 0 0 7804984 6140823 18940707

21166151 455046 0 20711105 0 1246189 1242530 0 0 3659 0 0 0 0 0 744693 23157033 543549 17112670 0 6895121 0 3582113 0 0 0 6635436 6500249 19299991

73

G. DATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI MARE DE UN AN 1. mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 2. Sume datorate instituiilor de credit 3. Avansuri ncasate n contul comenzilor 4. Datorii comerciale 5. Efecte de comer de pltit 6. Sume datorate societilor din cadrul grupului 7. Sume datorate privind interesele de participare 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale i alte datorii pentru asigurrile sociale H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii i alte obligaii similare 2. Alte provizioane I. VENITURI N AVANS 1. Subvenii pentru investiii 2. Venituri nregistrate n avans J. CAPITAL I REZERVE I. CAPITAL, din care capital subscris nevrsat capital subscris vrsat patrimoniul regiei II. PRIME DE CAPITAL III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold creditor Sold debitor IV. REZERVE 1. Rezerve legale 2. Rezerve pentru aciuni proprii 3. Rezerve statutare sau contractuale 4. Alte rezerve V. REZULTATUL REPORTAT Sold creditor

2677888 0 1187451 0 0 0 0 0 1490437 0 0 0 54825 0 54825

1041398 0 521489 0 0 0 0 0 519909 0 0 0 87663 0 87663

3608025 0 3608025 0 0

3608025 0 3608025 0 0

0 0 8845508 5872140 0 0 2973368

0 0 12654794 7521458 0 0 5133336

3809286

1995774

74

Sold debitor VI. REZULTATUL EXERCIIULUI Sold creditor Sold debitor Repartizarea profitului TOTAL CAPITALURI PROPRII Patrimoniul public TOTAL CAPITALURI

3809286 0 3809286 16262819 0 16262819

1995774 0 1995774 18258593 0 18258593

Anexa2
BILAN FINANCIAR
< mii lei >

ELEMENTE

EXERCIIUL FINANCIAR 2008 2009 65077 12310925 58645 12434647 21166151 455046 0 20711105 1246189 0 744693 23157033

Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri materii prime i materiale consumabile producia n curs de execuie produse finite i mrfuri Creane Investiii financiare pe termen scurt Disponibiliti TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

34789 8844047 56795 8935631 20338558 430765 0 19907793 3218475 0 1395469 24952502

75

TOTAL ACTIV

33888133

35591680

Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu i lung Capital permanent Datorii pe termen scurt sume datorate instituiilor de credit (credite pe termen scurt) datorii comerciale (furnizori) efecte de comer de pltit sume datorate instituiilor din cadrul grupului alte datorii

11812378 2677888 14490266 19397867 7458234 4125877 0 0 7813756

17423586 1041398 18464984 17126696 6895121 3582113 0 0 6649462

TOTAL PASIV

33888133

35591680

Anexa 3

CONT DE PROFIT I PIERDERE


< mii lei >

Denumirea indicatorului

Realizri n perioada de raportare 2007 2008 63511247 13888599 49622648 0 0 0 0 318917

I. Cifra de afaceri net Producia vndut Venituri din vnzarea mrfurilor Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Variaia stocurilor Sold C Sold D 3. Producia imobilizat 4. Alte venituri din exploatare

55661591 12633451 43028140 0 0 0 0 2060664

76

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli din afar (cu energie i ap) c) Cheltuieli privind mrfurile 6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurrile i protecia social 7.a) Amortizri i provizioane pentru deprecierea imobilizrilor corporale i necorporale a.1) Cheltuieli a.2) Venituri b) Ajustarea valorii activelor circulante b.1) Cheltuieli b.2) Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare 8.1. Cheltuieli privind prestaiile externe 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate 8.3. Cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate Ajustri privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli Cheltuieli Venituri CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL REZULTATUL DIN EXPLOATARE - PROFIT - PIERDERE 9. Venituri din interese de participare din care n cadrul grupului 10. Venituri din alte investiii financiare i creane care fac parte din activele imobilizate din care n cadrul grupului

57722255 430765 392353 1581832 38495608 5406219 4059351 1346868 685216 685216 0 0 0 0 3015054 2415545 284874 314635 0 0 0 50007074 7715208 0 0 0 0 0

63830164 455046 168919 1665494 44083112 8218538 6402791 1815747 608167 608167 0 0 0 0 3400665 2761640 406411 232614 0 0 0 58599941 5230223 0 0 0 0 0

77

11. Venituri din dobnzi din care n cadrul grupului Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE - TOTAL 12. Ajustarea valorii imobilizrilor financiare i a investiiilor financiare deinute ca active circulante Cheltuieli Venituri 13. Cheltuieli privind dobnzile din care n cadrul grupului Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL REZULTATUL FINANCIAR - PROFIT - PIERDERE 14. REZULTATUL CURENT - PROFIT - PIERDERE 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR - PROFIT - PIERDERE VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE 18. REZULTATUL BRUT - PROFIT - PIERDERE 19. IMPOZITUL PE PROFIT 20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar n elementele de mai sus 21. REZULTATUL NET AL EXERCIIULUI FINANCIAR PROFIT - PIERDERE

8265 0 29612 37877 0 0 0 2636819 0 13014 2649833 0 2611956 5103252 0 0 0 0 0 57760132 52656880 5103252 0 1293966 0 3809286 0

2965 0 65835 68800 0 0 0 2716180 0 29669 2745849 0 2677049 2553174 0 0 0 0 0 63898964 61345790 2553174 0 557400 0 1995774 0

78