Lucrare Licenta - Nita v. Nicolae

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ
FACULTATEA DE “RELAŢII COMERCIALE ŞI FINANCIAR-BANCARE INTERNE ŞI

INTERNAŢIONALE”
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific:
Profesor Universitar Doctor Elena Zaharciuc
Absolvent:
NIŢĂ V. NICOLAE
BUCUREŞTI
2009
UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ
FACULTATEA DE “RELAŢII COMERCIALE ŞI FINANCIAR-BANCARE INTERNE ŞI
INTERNAŢIONALE”
„STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI LA

S.C. SIDMA ROMÂNIA S.R.L..”
Coordonator ştiinţific:
Profesor Universitar Doctor Elena Zaharciuc
Absolvent:
NIŢĂ V. NICOLAE
BUCUREŞTI
2009
Motivaţia, importanţa şi metodologia cercetării
În opinia mea, trezoreria reprezintă o secţiune importantă a contabilităţii şi activităţii

agenţilor economici, având o influenţă ridicată în desfăşurarea normală a programului de activitate,
pentru menţinerea permanentă a echilibrului financiar.
Contabilitatea financiară asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament,
disponibilităţilor în conturi la banci şi în casa,a creditelor bancare pe termen scurt şi a altor valori de
trezorerie, asigură informaţii utile despre capacitatea întreprinderilor de a genera numerar şi
echivalente de numerar cât şi despre utilizarea corespunzătoare a fluxurilor de numerar. Aceste
informaţii permit evaluarea variaţiei activului net şi al structurii financiare a întreprinderii
concretizată în gradul de lichiditate şi gradul de solvabilitate al acesteia, cât si asigurarea premiselor
informaţionale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, în deplină concordanţă cu
posibilităţile financiare ale acesteia.
Organizarea contabilităţii elementelor de numerar trebuie să îndeplinească mai multe
obiective : realizarea unei coordonari riguroase a tuturor operaţiilor privind, pe de o parte, activele
circulante bănesti, iar pe de alta parte operaţiile de plăţi astfel încat să existe create premisele
necesare pentru realizarea în permanenţă a decontarii datoriilor la termenele prevăzute; asigurarea
unei evidenţe corecte şi operative a tuturor operaţiilor cu numerar care să respecte prevederile legale
şi să permită efectuarea controlului în ceea ce priveşte încasările şi plăţile unităţii de patrimoniu;
contractarea şi utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate şi numai în masura în care
acestea sunt necesare pentru reglarea lichidităţilor şi menţinerea capacităţii de plată; respectarea
legislaţiei financiar - bancare şi fiscale.
În condiţiile folosirii unui sistem de contabilitate(S.A.P.) pentru eficientizarea activităţii, unei
politici de vânzări bazată pe limite de creditare condiţionate de asiguratori, unui sistem de raportare
fidel realităţilor din cadrul unei societăţi, este imperativa o organizare eficace şi oportună a
contabilităţii trezoreriei.
CUPRINS
 CAPITOLUL I : Prezentarea societăţii „S.C. Sidma România S.R.L.”...............pg.1
 CAPITOLUL II : Prezentare teoretică a conceptelor privind contabilitatea trezoreriei
 II.1 Contabilitatea titlurilor de plasament.......................................................pg.7

 II.2 Contabilitatea valorilor de încasat............................................................pg.9
 II.3 Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate prin conturile de la
bănci................................................................................................................pg.10
 II.4 Contabilitatea operaţiunilor prin casieria societăţii comerciale................pg.14
 II.5 Tichete de masă – Legislaţie , înregistrarea în contabilitatea...................pg.15
 II.6 Situaţia fluxurilor de trezorerie.................................................................pg.16
 CAPITOLUL III : Studiu de caz privind contabilitatea trezoreriei la societatea

comercială „ Sidma România S.R.L.”
 III.1 Scurtă prezentare a programului de contabilitate
SAP..........................pg.17
 III.2 Operaţiuni contabile pe perioada 24.03.2009-
31.03.2009.....................pg.19
 CAPITOLUL IV : Importanţa trezoreriei pentru analiza financiară

 IV.1 Tabloul fluxurilor de numerar................................................................pg.47
 IV.2 Analiza situaţiei actuale şi a cifrei de afaceri în contextul crizei economice
mondiale raportată la anul de referinţă 2008.............................................................pg.48
 CONCLUZII ...........................................................................................................pg.50
 Referinţe bibliografice..............................................................................................pg.51
CAPITOLUL I
ACTUL CONSTITUTIV AL
S.C. SIDMA ROMÂNIA S.R.L.
cu sediul în Comuna Cernica, Sat Caldararu, Str. Oxigenului nr.2, Jud. Ilfov
înregistrată la Registrul Comerţului Ilfov sub. nr. J23/1048/2008
Cod Unic de Înregistrare 17313070
Prezentul Act Constitutiv actualizat a fost încheiat in virtutea art. 204 alin. (4) din
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, între următorii
asociaţi ai Societăţii:
 SIDMA WORLDWIDE (CYPRUS) LIMITED, o societate cipriotă, având sediul in
Cipru. Limassol, Pikioni nr.4, P.C. 3075, inregistrată la Registrul Comerţului din Cipru sub
nr. HE 153044 la data de 18.10.2004. reprezentată legal de domnul Marian - Cristian Mocanii,
în calitate de împuternicit în baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor
 SIDMA S.A. o societate grecească, cu sediul in Str. P. Ralli nr. 39, P.C. 177 78,
Atena. Grecia, înregistrată la Ministerul Dezvoltării, Registrul Societăţilor Comerciale sub nr.
7946/06/B/86/2, reprezentată în mod legal de domnul Marian - Cristian Mocanii, în calitate de
împuternicit, în baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor.
CAPITOLUL I - DENUMIRE. FORMA JURIDICA. SEDIU SOCIAL. EMBLEMA.

DURATA DE FUNCŢIONARE
Articolul 1 - Denumirea Societăţii
Denumirea Societăţii este S.C. SIDMA ROMÂNIA S.R.L.. astfel cum rezultă
din Dovada privind disponibilitatea firmei nr. 43171 din data de 21.07.2008 eliberată de
Oficiul Registrului Comerţului Ilfov, denumire ce a fost aprobată de către Secretariatul
General al Guvernului.
În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi alte documente emanând de la
societate, denumirea va fi urmată de cuvintele SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ
sau de iniţialele S.R.L., de valoarea capitalului social, de sediul social, de codul unic de
înregistrare şi de numărul de ordine în registrul comerţului.
Articolul 2 - Forma juridica a Societăţii
Societatea este persoană juridică română, constituită în forma de societate cu
răspundere limitată.Societatea îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legislaţiei
române şi ale prezentului act constitutiv.Societatea este titulară de drepturi şi obligaţii şi
răspunde pentru obligaţiile sale faţă de terţi cu întregul patrimoniu; asociaţii răspund numai in
limita aportului la capitalul social.
Articolul 3 - Emblema Societăţii

Societatea va putea să-şi stabilească emblema ulterior înregistrării prin hotărârea
adunării generale, cu respectarea condiţiilor legale pentru modificarea actului constitutiv.
Articolul 4 - Sediul social
Sediul Societăţii este situat in Com. Cernica, Sat Caldăraru, Str. Oxigenului
nr.2, Jud. Ilfov.Sediul Societăţii va putea fi schimbat in orice altă localitate din România,
prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu respectarea condiţiilor de forma şi de
publicitate prevăzute de lege.Societatea va putea infiinţa, prin hotărârea adunării generale,
sucursale, precum şi alte sedii secundare (puncte de lucru, agenţii, reprezentante etc), precum
şi filiale atât în România, cat şi în străinătate.
Articolul 5 - Durata Societăţii
Durata de funcţionare a Societăţii este nelimitată, începând cu data înregistrării
în Registrul Comerţului.
CAPITOLUL II - OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII

Articolul 6 - Obiectul de activitate al Societăţii este:
Activitatea principală: COD CAEN 4672 - Comerţ cu ridicata al
metalelor şi minereurilor metalice (inclusiv import - export)
Activităţi secundare:
2016 Fabricarea materialelor plastice in forme primare
2365 Fabricarea produselor din azbociment
2410 Producţia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje
2451 Turnarea fontei
2420 Producţia de tuburi, levi, pro file tubulare si accesorii pentru acestea, din otel
2431 Tragere la rece a barelor
2432 Laminare la rece a benzilor inguste
2433 Producţia de profile obţinute la rece
2434 Trefilarea firelor la rece
2452 Turnarea otel
2511 Fabricarea de construcţii metalice si parti componente ale structurilor metalice
2512 Fabricarea de usi si ferestre din metal
2550 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastica; metalurgia pulberilor
2561 Tratarea si acoperirea metalelor
2562 Operaţiuni de mecanica generala
2593 Fabricarea articolelor din fire metalice; fabricarea de lanţuri si arcuri
2594 Fabricarea de şuruburi, bilioane si alte articole filetate; fabricarea de nituri si şaibe
2599 Fabricarea altor articole din metal n.c.a.
4613 Intermedieri in comerţul cu material lemnos si materiale de construcţii
4673 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de construcţii si
echipamentelor sanitare (inclusiv import-export)
4690 Comerţ cu ridicata nespecializat (inclusiv import-export)
4110 Dezvoltare (promovare) imobiliara
6810 Cumpărarea si vânzarea de bunuri imobiliare proprii
4941 Transporturi rutiere de mărfuri
CAPITOLUL III - CAPITALUL SOCIAL

Articolul 7 - Capitalul social. Participarea asociaţilor
Capitalul social al Societăţii este de 14.138.210 RON, din care 200 RON şi
3.879.700 EUR (echivalentul a 6.067.815 USD), subscris şi vărsat în întregime de asociaţi.
Capitalul social este divizat în 1.413.821 parti sociale, având fiecare valoarea nominală de 10
RON. Aporturile asociaţilor la formarea capitalului social sunt următoarele:
 SIDMA WORLDWIDE (CYPRUS) LIMITED a subscris şi vărsat 14.138.200
RON, din care 190 RON si 3.879.700 EURO (echivalentul a 6.067.815 USD), deţinând
1.413.820 parţi sociale a câte 10 RON fiecare, reprezentând 99,999929% din capitalul social
al Societăţii.
 SIDMA S.A. a subscris şi vărsat 10 RON, deţinând 1 parte socială cu o valoare
nominală de 10 RON, reprezentând 0,000071% din capitalul social al Societăţii.
Majorarea si reducerea capitalului social se vor putea face in condiţiile Legii nr. 31/1990,
republicata, cu modificările si completările ulterioar
CAPITOLUL IV - CONDUCEREA SOCIETĂŢII
Articolul 8 - Adunarea generală a asociaţilor. Atribuţii.
Organul suprem de conducere este adunarea generala a asociaţilor care are
următoarele atribuţii:
a) hotărăşte cu privire la orice modificare a actului constitutiv;
b) aproba structura organizatorică a Societăţii şi numărul de posturi;
c) renumeşte şi revocă administratorii, le stabileşte remuneraţia competenţele şi
răspunderile;
d) hotărăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi la acordarea de garanţii;
e) examinează, aproba sau modifică bilanţul şi contul de profit şi pierderi, după ascultarea
rapoartelor administratorilor şi aprobă distribuirea beneficiilor către asociaţi;
f) desemnează pe administratori şi cenzori, îi revocă şi le dă descărcare de activitate;
g) decide contractarea auditului financiar atunci când acesta nu are caracter obligatoriu-
potrivit legii;
b) hotărăşte asupra înfiinţării de sucursale, agenţii, birouri, puncte de lucru şi filiale;
i) hotărăşte cu privire la acţionarea în justiţie a administratorilor, pentru pagubele
pricinuite Societăţii, desemnând şi persoana însarcinată să o exercite;
j) aprobă bilanţul de lichidare şi decide cu privire la distribuirea şi repartizarea între
asociaţi a activului;
k) hotărăşte în orice altă problemă privind Societatea.
Articolul 9-Adunarea generală.
Fiecare asociat dispune de un număr de voturi egal cu numărul de parţi sociale pe
care le posedă. Adunarea generală ia hotărâri în condiţiile legii. Dacă adunarea asociaţilor legal
constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, va fi
convocată din nou, iar la a doua convocare va putea hotarî asupra ordinii de zi, oricare ar fi
numărul de asociaţi şi partea din capitalul social reprezentată de asociaţii prezenţi.
Pentru adoptarea hotărârilor, votul poate fi exprimat şi prin corespondentă.
Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot ăn deliberările adunării generale a
asociaţilor referitoare la aporturile sale sau la actele juridice încheiate între el şi societate.
Hotărârile adunării generale sunt obligatorii şi pentru asociaţii absenţi sau
reprezentaţi sau care au votat contra; aceste hotărâri pot fi atacate in justiţie de către asociaţii
care nu au luat parte la adunare sau care au votat contra şi care au cerut să se insereze aceasta în
procesul verbal al şedinţei.
Articolul 10 — Administrarea Societăţii

Societatea va fi administrata de către:
 ANASTASIOS KOLYVANOS, cetăţean grec, născut la data de 16.09.1950 in Grecia,
domiciliat in Grecia, Psychico, Strada Kyknou nr. 19, născut la data de 16.9.1950 in Grecia,
posesor al paşaportului nr. AE4444718 emis de autorităţile greceşti la data de 16.4.2008, numit
pentru un mandat de 4 ani;
 NIKOLAOS MARIOU, cetăţean grec, născut la data de 05.10.1964 in Grecia,
domiciliat in Grecia, Voula, Strada Iridos nr. 42, posesor al paşaportului nr. AB5665191 emis de
autorităţile greceşti la data de 13.02.2007, numit pentru un mandat de 4 ani;
 DANUL BENARDOUT, cetăţean grec, domiciliat in Grecia, N. Erythreas, Str. Platanos
nr. 39, 14671, posesor al paşaportului nr. AB 0549834, eliberat de Autorităţile elene la
22.09.2006, fara antecedente penale, născut la data de 22.07.1953 in Franţa, numit pe o perioada
nelimitata;
 MOUS1S 1LIAS- DANUL, cetăţean grec. domiciliat in Grecia,. PshycRico, Str.
Cryssanthemon nr. 11, 15452, identificat cu paşaport nr. AB 1734567 emis de
Autorităţile elene la data de 01.11.2006, fara de antecedente penale, născut la data de
30.05.1965 în Atena, Grecia, numit pe o perioada nelimitată.
Articolul 11 - Atribuţiile administratorilor

Atribuţiile administratorilor sunt:
a) Convoacă adunarea generala a asociaţilor:
b) Asigura conducerea curenta a activităţii Societăţii;
c) Asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării generale;
d) Reprezintă Societatea in relaţiile cu terţii, semnând actele şi documentele şi iniţiază
operaţiunile care angajează Societatea faţă de terţi;
e) Informează asociaţii asupra tuturor problemelor;
t) Ţine la zi şi corect registrul asociaţilor şi registrul proceselor verbale ale adunării
generale;
g) Supraveghează activitatea contabilă a Societăţii;
h) Administratorii răspund personal pentru orice dauna pricinuita Societăţii.
CAPITOLUL V - ACTIVITATEA SOCIETĂŢII

Articolul 12 - Exerciţiul economico-financiar
Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie
în fiecare an.
Primul exerciţiu economico-financiar va începe la data înmatriculării în
registrul comerţului. La încheierea fiecărui exerciţiu, administratorii întocmesc inventarul
diverselor elemente ale activului / pasivului existente la data respectivă, precum şi conturile
anuale (bilanţul, contul de beneficii şi pierderi etc.) în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei
in vigoare.
Administratorii vor elabora, de asemenea, un raport scris privind gestiunea
Societăţii.Raportul asupra gestiunii, inventarul, bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi sunt
supuse aprobării adunării generale a asociaţilor, în termen de 3 luni de la încheierea
exerciţiului financiar.
Articolul 13 – Calculul şi repartizarea beneficiilor
Beneficiul Societăţii se stabileşte prin bilanţul aprobat de adunarea generală
a asociaţilor şi va fi împarţit aşa cum este prevăzut în prezentul act constitutiv.
Plata beneficiului cuvenit asociaţilor se face de către Societate, în cel mult
două luni de la aprobarea bilanţului de către adunarea generală a asociaţilor, dacă nu se
hotărăşte altfel.
După plata impozitelor către stat şi preluarea a 5% pentru formarea fondului
de rezervă, profitul rezultat din activitatea Societăţii revine, în intregime, asociaţilor conform
prevederilor prezentului act constitutiv.
Articolul 14 - Angajaţii Societăţii
Adunarea generală va stabili numărul de angajaţi al Societăţii, salarizarea şi
atribuţiile acestora.Selecţionarea, angajarea şi concedierea personalului angajat sunt de
competenţa administratorilor.
CAPITOLUL VI - DIZOLVARE. LICHIDARE. DISPOZIŢII FINALE

Articolul 15 - Dizolvarea
Societatea se dizolvă prin:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata Societăţii;
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al Societăţii sau realizarea acestuia;
c) declararea nulităţii Societăţii;
d) hotărârea adunării generale;
e) hotărârea tribunalului la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum
neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea Societăţii;
1) falimentul Societăţii;
g) alte cauze prevăzute de lege.
Capitolul II: Prezentare teoretică a conceptelor privind contabilitatea
trezoreriei
II.1 Contabilitatea titlurilor de plasament
Caracteristicile, structura şi funcţiile titularilor de plasament

În situaţia în care unitatea patrimonială dispune temporar de mijloace băneşti, ele pot
fi antrenate în afaceri financiare pentru a fructifica potenţialul lor în vederea realizării unui
câştig.Aceste operaţii, sunt cunoscute sub denumirea de plasamente de trezorerie, în operaţii
de cumpărare şi revânzare de acţiuni şi obligaţiuni titluri de valaore care în acest caz sunt
numite titluri de plasamant.
Titlurile de plasamant sunt tilturi achiziţionate de întreprindere în vederea realizării
unui câştig pe termen scurt.
Ele se deosebesc de titlurile mibilizate, deoarece acestea din urmă reprezintă titluri
achiziţionate cu intenţia de a le conserva în mod durabil pe când titlurile de plasament sunt
achiziţionate pe termen scurt fiind o componentă a activului circulant.
În structura titlurilor de plasamaent sunt incluse: acţiuni (cotate sau necotate) ;
obligaţiuni (cotate sau necotate) ; acţiuni şi obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate; alte
titluri de plasament şi creanţe asimilate ( cum sunt bonurile de tezaur pe temrn scurt,
certificate de depozit etc.).
Prin structurile contabile, se face distincţie între plasamentele care conferă un drept
de proprietate (acţiunile) şi cele care conferă pur şi simplu, un drept de creanţă (de ex.
obligaţiunile).
Prin urmare, titlurile de plasament sunt elemente ale unei categorii mai largi de
active şi anume a valorilor mobiliare.
Valorile mobiliare sunt titluri emise de societăţile pe acţiuni, care prezintă
următoarele caracteristici :
• sunt titluri negociabile, constitutive de drepturi, liber transmisibile, pentru că la
vânzarea lor nu este nevoie să se întocmească un act scris;
• sunt titluri interschimbabile, întrucât un titlu poate fi schimbat cu altul de aceeaşi
categorie, de la aceeaşi emisiune; ele conferă deţinătorilor aceleaşi drepturi şi au o valoare
identică;
• în sfârşit, titlurile sunt cotate la bursă sau susceptibile de a fi cotate.
Pot constitui titluri de plasament considerate valori mobiliare: acţiunile,
obligaţiunile, bonurile de subscriere autonomă, certificate de investitor şi titluri participative,
precum şi drepturile de tragere, întrucât şi aceste titluri sunt negociabile sau susceptibile de a
fi.
În schimb, nu constituie valori mobiliare: părţile sociale, titlurile de creanţă
negociabile, bonurile de casă.
Principalele valori mobiliare sunt acţiunile şi obligaţiunile.
Dacă titlurile de plasament sunt achiziţionate de persoane fizice sau juridice cu
scopul de a obţine venituri, operaţia în cauză se numeşte cumpărare.
Redeobândirea titlurilor de plasament de către emiţătorii lor pentru a fi anulate sau
revândute, poartă denumirea de răscumpărare.
În gestiunea unei unităţi patrimoniale, acţiunile şi obligaţiunile pot fi:
• acţiuni şi obligaţiuni proprii, cele care provin din emisiunile unităţii
patrimoniale;
• acţiuni şi obligaţiuni cumpărate de la alte societăţi, acelea care sunt emise de alte
societăţi şi achiziţionate de o altă sau alte întrpeinderi;
• acţiuni şi obligaţiuni proprii emise pentru a completa capitalul social, respectiv
pentru a obţine împrumuturi din emisiune de obligaţiuni, ca împrumuturi obligatare, publice,
pe termen lung şi extinderea pe această cale a capitalului permanent.
Acţiunile şi obligaşiunile proprii vândute pot fi răscumpărate la cererea unor
acţionari sau din proprie iniţiativă, în vederea revânzării pentru a folosi disponibilităţile
băneşti temporare în scopul obţinerii de venituri din jocuri la bursă a cursului acţiunilor sau
obligaţiunilor.
Pe de altă parte, aşa cum s-a văzut, întreprinderea poate să îşi ălaseze capitalul în
valori mobiliare (titluri), acţiuni, obligaţiuni emise de alte societăţi.
În acest caz:
a) – plasamentul capitalului poate să fie pe termen lung şi atunci are caracter de imobilizare
financiară, titlurile achiziţionate devenind astfel:
• Titluri de participare ( cont 261 ) ;
• Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu (cont 262 );
• Alte titluri imobilizate (cont 263 ) .
b) – plasamentul are în vedere folosirea disponibilităţilor băneşti temporare în operaţiuni
speculative la bursa de valori prin cumpărarea şi revânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, în
vederea obţinerii unor venituri suplimentare din diferenţele de curs ale acestora.
Din prezentarea acestor modalităţi de gestionare a funcţiilor valorilor mobiliare, se
desprinde că atât în cazul răscumpărării acţiunilo şi obligaţiunilor proprii în vederea
renegocierii lor, cât şi în cazul achiziţionării unor acţiuni şi obligaţiuni emise de alte societăţi
în scopul unor operaţiuni speculative, pe termen scurt, pentru utilizarea disponibilităţilor
temporare de trezorerie şi obţinerea unor venituri, aceste valori mobiliare (titluri) devin
efectiv mijloace de trezorerie, formând categoria titlurilor de plasament.
II.2 Contabilitatea valorilor de încasat
Prin valori de încasat se înţeleg acele hârtii de valoare, cunoscute sub denumirea de
efecte de comerţ, aflate în posesia beneficiarului lor pentru a fi încasate, adică transformate în
disponibilităţi băneşti.
În această categorie se cuprind cecurile de încasat, efectele comerciale de încasat şi
efectele comerciale remise spre scontare.
Contabilitatea lor se realizează cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat” care se
dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, pe feluri de valori de încasat.
Cecurile de încasat
Cecurile de încasat, cu sau fară limită de sumă, se folosesc destul de frecvent de unii
furnizori de bunuri şi servicii.Ele se primesc de la cumpărătorii de asemenea bunuri şi servicii
şi se depun la banca unde furnizorul îşi are deschis contul bancar, pentru ca acesta să intre în
posesia contravalorii acestor livrări.
Contabilitatea sintetică a cecurilor de încasat se realizează cu ajutorul contului:
5112 „Cecuri de încasat” care:
• după conţinutul economic este un cont de plasamente şi active băneşti;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează cu sumele reprezentând valoarea cecurilor de decontare depuse la bănci
pentru a fi încasate;
• se crediteaza cu sumele reprezentând cecurile încasate prin bănci;
• soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor depuse spre încasare, dar încă
neîncasate;
• se dezvoltă în analitic pe clienţii de la care s-a primit cecuri depuse spre încasare.
Efectele de încasat
Efectele comerciale ajunse în portofoliul furnizorului se depun de către acesta la
bancă pentru a fi încasate la scadenţa stabilită.
Până la încasarea acestora, furnizorul le înregistrează într-un cont distinct şi anume
5113 „Efecte de încasat”.
Ele poate fi caracterizat astfel:
• după conţinutul economic este un cont de plasamente şi active băneşti;
• după funcţia contabilă este un cont de activ;
• se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse la bănci spre încasare;
• se creditează la încasarea sumelor aferente efectelor comerciale depuse la bănci.
• soldul debitor reprezintă valaorea efectelor comerciale depuse spre încasare la bănci,
dar încă neîncasate;
• se dezvoltă în analitic pe efecte comerciale depuse spre încasare.
Efecte remise spre scontare

Efectele de primit pot fi ţinute în portofoliul de valori până la scadenţă şi apoi depuse
la bancă, spre încasare.Dacă întreprinderea are nevoie de bani înainte de scadenţă sau pentru
alte considerente, poate decide vânzarea acestora, operaţie cunoscută în cazul acestor „titluri
de valaore” şi sub denumirea de scontare.Termenul este de origine italiană – „sconto”-şi
exprimă plata înainte de termen.De regulă,aceste operaţii se fac prin intermediul băncilor sau
instituţiilor bursiere.Scontul reprezintă suma de bani sub formă de dobândă, la care se adaugă
şi un comision pentru compensarea cheltuielilor de scontare ce se cuvine unităţii bancare
pentru plata efectului comercial (bilet la ordin, cambie, cec etc.), înainte ca acestea să fi ajuns
la scadenţă. Suma ce reprezintă scontul se reţine de către bancă de valoarea comercială a
efectului comercial.
Contabilitatea acestor efecte comerciale se realizează cu ajutorul contului 5114 „Efecte
remise spre scontare”.Este un cont de activ.Se debitează cu valoarea efectelor comerciale, mai
puţin taxa pe scont depuse pentru scontare (vânzare) la bănci sau la burse de valori, prin
creditul contului 4113 „Efecte de primit”.Se creditează cu sumele încasate din efectele remise
spre scontare prin debitul conturilor curente de la bănci (5121,5124) sau debitul conturilor de
mjloace băneşti în numerar.Soldul debitor reprezintă contravaloare efectelor comerciale
depuse spre scontare neîncasate la acea dată.
II.3 Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate prin conturile de la bănci
Conturi de disponibilităţi păstrate la bănci în lei

Unităţile patrimoniale, pentru o bună circulaşie a banilor, sunt interesate să
păstreze în diferite bănci disponibilităţile lor băneşti şi să efectueze operaţiile de încasări şi
plăţi în sistemul decontărilor fără numerar.
Decontările fără numerar sunt acele operaţii bancare prin care plăţile, respectiv
încasările, se fac prin trecerea –numită şi virare- a unei usme de bani datorată de debitor
(cumpărător sau alt plătitor) din contul său de la bancă în contul de la banca al cărui titular
este creditorul (furnizorul sau alt beneficiar de drepturi).
Plăţile din contul debitorului se fac cu consimţământul acestuia,cu excepţia celor
ce reprezintă obligaţii stabilite prin titluri executorii şi în limita disponibilităţolor băneşti din
cont şi a creditelor contractate.
Întreprinderile îşi pot deschide mai multe conturi de disponibil la bănci (conturi,
subconturi) pe activitate, destinaţie, unităţi etc., astefl încât să poată beneficia de servicii
operaţionale, de securitatea şi valorificarea mijloacelor băneşti.La efectuarea operaţiilor de
încasări şi plaţi fără numerar prin bancă se pot utiliza diferite forme (sisteme) de decontare şi
instrumente adecvate care să faciliteze cu siguranţă şi operativitate aceste operaţii.Aceasta
presupune statuarea unor reguli şi modalităţi de operare pe care să le accepte şi să le respecte
fiecare partener.În acest scop, Banca Naţională şi băncile specializate elaborează norme de
efectuare a operaţiilor de decontare.
Formele şi instrumentele de decontare sunt:
• Acceptarea este forma de decontare prin care plăţile între unităţile patrimoniale se
efectueaza pe baza consimţământului debitorului (clientului)
Se poate realiza în două variante:
a) din iniţiativa debitorului;
b) din iniţiativa creditorului.
• Compensarea datoriilor între doi sau mai muţi parteneri care pe lângă operativitatea
determină şi reducere volumului banilor din cont necesari derulării operaţiilor şi numărul
acestor operaţii.
• Acreditivul este forma de decontare prin care plăţile se efectuează pe măsura
efectuării livrărilor, lucrărilor sau serviciilordintr-o sumă rezervată în acest scop de
cumpărător (beneficiar) şi ţinute la dispoziţi furnizorului de către unitatea bancară la care
acesta îşi are contul.
Disponibilităţile în lei ale agenţilor economici sunt păastrate la bancă în conturi
deschise pe numele lor.Din ele se fac plăţi în lei, către alte persoane juridice, care au la rândul
lor, deshise conturi la bănci, se ridică numerar pentru nevoile agentului economic spre a se
face plăţi prin casieria lui.
Toate operaţiile efectuate prin conturile de la bănci sunt consemnate de bancă în
Extrasul de cont al acesteia, unde se însciu încasările, plăţile şi soldul final.Acesta împreună
cu anexele sale stau la baza înregistrărilor din contabilitatea agentului economic.
De menţionat că semnificaţiile debitului şi respectiv creditului din contabilitatea
agentului economic sunt diferit, adică sunt de senc contrar faţă de debitul şi creditul din
extrasul de cont al băncii.
Înscrierea unei sume în debitul contului de disponibilităţi din contbilitatea agentului
economic semnifică o creştere de mijloace băneşti ale acestuia.În extrasul de cont al băncii
apare în creditul extrasului de cont, având semnificaţia de creştere a obligaţiilor băncii faţă de
agentul economic.Dimpotrivă,o înscirere a unei sume în creditul contului de disponibilităţi a
agentului economic reprezintă o diminuarea a acestora, care se înscrie în debitul extrasului de
cont, având semnificaţia de diminuarea a obligaţiilor băncii faţă de agentul economic.
• soldul debitor exprimă suma disponibilităţilor în lei aflate la bancă;
• se dezvoltă un analitic pe fiecare bancă în parte.
Conturi curente la bănci în lei

Unii agenţi îşi deschid conturi curente la bănci în lei.Ele pot îndeplini două funcţii:
• cont de disponibilităţi păstrate la bănci atunci când unitatatea dispune de asemenea
active băneşti pe care şi le păstrază în bancă;
• cont de credite bancare pe termen scurt acordate în baza unor linii de creditare care au
un plafon maxim admisibil şi care se acordă numai pe măsura efectuării unor plăţi pentru
agentul economic sau ridicării de numerar de la bancă catre acesta.
Aceste funcţii nu pot fi îndeplinite decât alternativ.De regulă, un cont curent reflectă
credite acordate de bancă.
Contabilitatea unor asemanea operaţii efectuate prin conturi la bancă se realizează cu
jautorul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”.
Deci, acelaşi cont 5121 „Conturi la bănci în lei” poate fi folosit fie ca un cont de
disponibilităţi băneşti păstrate la bancă, fie ca un cont curent care poate îndeplini alternativ
funcţia unui cont de disponibilităţi băneşti păstrate la bancă, ori a unui cont de credite de plăţi
pe termen scurt acordate la bancă.Când contul 5121 „Conturi la bănci în lei” este utilizat ca un
cont curent, el poate fi caracterizat astfel:
5121 „Conturi la bănci în lei”
• după conţinutul economic poate fi:
- un cont de plasamente şi active băneşti, când exprimă disponibilităţi băneşti
- un cont de credit bancare pe termen scurt, când exprimă plăţi sau ridicări de
numerar de la bancă pe seama unor plafoane de credite aprobate de bancă.
• după funcţia contabilă este un cont bifuncţional, care poate fi folosit astfel:
- ca un cont de activ, când reflectă disponibilităţile băneşti;
- ca un cont de pasiv, când reflectă credite bancare.
se debitează cu creşterile de disponibilităţi băneşti păstrate la bancă (când există
asemenea disponibilităţi) sau cu rambursări de credite bancare (când ele au fost acordate
unităţii în contul curent);
• se creditează cu diminuările de disponibilităţi băneşti păstrate la bancă(când există
asemenea disponibilităţi) sau cu credite acordate de bancz prin plăţi din contul curent (când
nu există disponibilităţi băneşti în contul curent).
• soldul contului poate fi:
- debitor,reprezentând disponibilităţi ale agentului economic păstrate la bancă;
- creditor, reprezentând credite bancare datorate băncii.
Se poate dezvolta pe analitice pe băncile la care unitatea are deschise conturi curente.
Conturi de disponibilităţi păstrate la bănci în devize
Agenţii economici care dispun de devize le pot păstra la bănci, în conturi deschise
pe fiecare monedă străină. Unităţile bancare vor reflecta existenţele şi mişcările de valute
străine, atât în moneda străină respectivă cât şi în lei.
Relaţia dintre valutele străine şi leii româneşti se face la cursurile valutare ale zilei
astfel:
 intrările de valută în contul bancar se transformă în lei la cursul zilei în care are loc
opraţia bancară;
 plata datoriilor în devize se face prin transformarea valutei respective în lei la cursul
zilei în care are loc operaţia.Deoarece la intrarea valutei în cont au putut exista alte cursuri ale
valutei decât cele existente la data plăţii pot apărea:
-diferenţe de curs valutar favorabile în cazul scăderii cursului valutar, ele
reprezentând cheltuieli financiare;
-diferenţe de curs valutar nefavorabile în cazul creşterii sursului valutar,
ele reprezentând cheltuieli financiare.
 la închiderea exerciţiului, disponibilităţile în devize se evaluează la cursul de schimb
în vigoare la acea dată, diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate cu venituri
sau cheltuieli financiare după caz.
Contabilitatea sintetică a disponibilităţilor băneşti în devize existente în contul de la
bancă şi a mişcărilor lor, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate şi a echivalentului lor în
lei, la cursul comercial al zilei, se realizează cu ajutorul contului 5124 „Conturi la bănci în
devize”.
5124 „Conturi la bănci în devize” ţine evidenţa disponibilităţilor băneşti în devize
existente în contul de la bancă şi a mişcării lor ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate şi a
echivalentului lor în lei la cursul comercial al zilei sau la un curs fix.
Din punct de vedere al conţinutului economic este cont de mijloace circulante
băneşti, deci cont de activ.
În debitul lui se evidenţiază sumele în devize încasate la bancă şi a echivalentului în
lei, prin creditul conturilor ce arată natura încasărilor,iar în credit se înregistreaza sumele în
devize şi echivalentul acestora în lei plătite din bancă, debitându-se conturile ce arată felul
plăţilor.
Soldul debitor reflectă sumele în devize şi echivalentul lor în lei, existente în contul
la bancă.
Tipuri de operaţiuni valutare:

 Operaţiunile valutare cu acoperire la termen de tip hedging sunt un gen de
operaţiuni prin care un cumpărător sau o bancă se angajază, pe de o parte, să plătească o sumă
în valută la un anumit termen,iar pe de altă parte se împrumută cu aceeaşi sumă, în aceeaşi
valută, la acelaşi termen de rambursare.Prin acest mod cumpărătorul de valută se pune la
adăpost de riscul deprecierii acesteia, deoarece la termen eventuala pierdere se compensează
prin câştigul egal obţinut prin împrumut, ceea ce înseamnă ca riscul operaţiunii a fost
transferat băncii împrumutătoare.
 Operaţiunile valutare SWAP sunt operaţiuni frecvente între un client şi o
bancă sau între două bănci, prin care se încheie concomitent o tranzacţie la vedere şi o
tranzacţie la termen în altă valută.Prin acest procedeu se poate schimba termenul sau/şi piaţa
sau/şi titlul.În urma aceste operaţiuni la termen, în cazul în care cursul este mia ridicat, câştigă
banca cumpărătoare, iar în caz contrar aceasta suferă o pierdere.
Din punct de vedere economi,operaţiunea SWAP reprezintă o acordare recirpocă de credit în
valută cu o dobândă convenită între cei doi parteneri.
II.4 Contabilitatea operaţiunilor prin casieria societăţii comerciale
Pentru efectuarea operaţiunilor curente de încasări şi plăţi în casieria unei societăţi

comerciale se reţine o anumită sumă de bani în numerar, numită sold de casă. Suma maximă
ce poate fi deţinută în casierie este reglementată. Dacă se constată existenţa unei sume mai
mari, atunci societatea este obligată să depună surplusul de numerar în contul de la bancă.
Pentru evidenţa existentului şi mişcării numerarului, ca urmare a operaţiunilor de
încasări şi plăţi se folosesc următoarele documente: cecul de numerar, chitanţa, foaia de
vărsământ-chitanţa, listele de avans chenzinal, statele de salarii etc.
Cecul de numerar se foloseşte pentru ridicarea numerarului din contul de la bancă.
Chitanţa se utilizează pentru diferite încasări în numerar efectuate prin casierie, iar foaia de
vărsământ-chitanţa pentru depunerea de bani din casierie în conturi la bănci.
Sistemul evidenţei operative cuprinde „Registrul de casă", în cadrul căruia sunt
evidenţiate existentul şi mişcarea numerarului din casieria societăţii. Dacă societatea
efectuează operaţii de încasări şi plăţi în devize, se întocmeşte câte un „Registru de casă" în
devize, pentru fiecare fel de monedă străină în parte, cu duble coloane pentru evidenţierea
operaţiunilor respective atât în devize, dar şi în lei.
Evidenţa contabilă a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar se ţine cu ajutorul
contului 531 „Casa". Acest cont cuprinde două conturi sintetice de gradul II, şi anume 5311
„Casa în lei" şi 5314 „Casa în valută"; acestea au funcţii contabile de activ. Se debitează cu
ridicările de numerar din conturile deţinute de bancă şi cu încasările efectuate în numerar de la
terţe persoane; se creditează cu depunerile de numerar în contul bancar şi cu plăţile efectuate,
în numerar.Evidenţa contabilă a altor valori deţinute în casieria unei societăţi se ţine cu
ajutorul contului de activ 532 „Alte valori".
II.5 Contabilitatea tichetelor de masă – Legislaţie, înregistrarea in contabilitate

Legislaţie:
Salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar,
precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi al celorlalte persoane juridice sau fizice care
încadrează personal prin încheierea unui contract individual de munca, denumite în continuare
angajator, pot primi o alocatie individuală de hrana, acordată sub forma tichetelor de masa,
suportată integral pe costuri de angajator.
Tichetele de masa se emit de către unităţile cu activitate specializată în domeniul care
face obiectul prezentei legi, denumite în continuare unităţi emitente, sau de către angajatorii care
au organizate cantine-restaurant sau bufete.
Valoarea nominală a unui tichet de masa nu poate depăşi suma de 15.000 lei la data
aplicării prevederilor prezentei legi.
Angajatorul care achiziţionează direct de la o unitate emitentă necesarul de tichete de
masă achită atât contravaloarea nominală a tichetelor de masa, cat şi costul imprimatului
reprezentând tichetul de masă.
În cazurile în care suma corespunzătoare produselor alimentare solicitate de salariat
este mai mică decât valoarea nominală a tichetelor de masă, utilizarea acestora este considerată
integrală. Se interzice acordarea unui rest de bani la tichetul de masă.
Sumele corespunzătoare tichetelor de masă acordate de angajator, în limitele
valorii nominale prevazute , sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, iar pentru
salariat sunt scutite de plata impozitului pe venitul sub forma de salariu.
În condiţiile prevăzute de lege, angajatorul distribuie, pe salariat, un număr de tichete de
masă corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face distribuirea.
Salariatul poate utiliza, lunar, un număr de tichete de masa cel mult egal cu numărul
de zile în care este prezent la lucru în unitate.
Tichetele de masa pot fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea
de produse alimentare.
Înregistrarea în contabilitate:
a) Înregistrarea facturii:
% =401
5328 Valoarea tichetelor
628 Comision (servicii imprimare)
4426 tva
b) Plata prin bancă a funizorului:
401=5121
c) Darea în consum a tichetelor de masă la sfârşitul lunii:
642=5328
II.6 Situaţia fluxurilor de trezorerie

IAS7 “Situaţia fluxurilor de trezorerie” stabileşte cerinţe privind prezentarea situaţiilor
fluxurilor de numerar şi informaţiilor pe care trebuie sa le conţină. Informaţiile privind
fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare, oferind o bază de
evaluare capacităţii întreprinderii de a genera numerar şi a nevoilor sale pentru utilizarea
fluxurilor de numerar respective.
Aşa cum sunt definite în IAS 7 “Situaţia fluxurilor de numerar”, numeararul cuprinde
disponibilităţile băneşti şi depozite la vedere, iar echivalentul de nuzmerar sunt investiţiile
financiare pe termen scurt şi extreme de lichide care sunt uşor convertibile în sume cunoscute
de numerar şi al căror risc de schimbare a valorii este insignifiant.
În cadrul tabloului, operaţiile de numerar sunt grupate pe trei activităţi, exploatare,
investiţie şi finanţare.Pentru fiecare funcţie pronind de la analiza comparativă încasări şi plăţi,
se determină fluxurile de numerar ce intră sau ies, şi echivalentele de numerar.
CAPITOLUL III : Studiu de caz privind contabilitatea trezoreriei la societatea

comercială „ Sidma România S.R.L.”
III.1 Prezentarea programului de contabilitatea SAP
SAP AG este o companie din Germania care se ocupă de realizarea de software

pentru alte companii şi organizaţii, cu o cifră de afaceri de peste 9 miliarde € în anul 2006.
Programul SAP este foarte complex, fiind de mare ajutor în Servicii Business, Soluţii
Tehnologice, în arii precum Contabilitate, Managementul Relaţiilor cu Clienţii, Lanţuri de
Furnizare şi Aprovizionare, Bancar, Asigurări, Infrastructură IT, Servicii Software.
Specializările functionale sunt, după modulul SAP aferent:
• FI – Contabilitate financiara
• CO – Contabilitatea costurilor (Controlling)
• MM – Gestiunea materialelor
• SD – Vanzari si distributie
• HR – Resurse umane
Programul de contabilitate SAP se bazează pe chei de postare specifice pentru fiecare

operaţiune,
astfel vom utiliza diferite mărci de postare pentru debit si credit ca in tabelul arătat mai jos după
cum urmează:
 numărul cheii de postare de la 01 la 83 ;
 tipul contului utilizat pentru Client(C) , Furnizor(V) sau General (G) ;
 in funcţie de tranzacţie pe Debit (D) sau Credit (C);
 denumirea specifică pentru fiecare operaţiune.

Înregistrarea se face pe tipuri de documente printre care :
o F0- pentru înregistrări simple
o F2-încasare clienţi
o F3-factură furnizori
o F4-plată furnizori
III.2 Operaţiuni contabile pe perioada 24.03.2009-31.03.2009
Extras Piraeus Bank cont curent Ron 24.03.2009

1. Încasare prin OP de la clientul Finaco 10.000 ron reprezentând o plata partială pentru
facturile 5549/5586/5596/5616/5688
Pentru încasări utilizăm tranzactia F-28 : Post Incoming Payments: Header Data din meniul FI
Cale meniu: Accounting à Financial Accounting à Accounts receivable à Document
entry à Incoming payment
Cod tranzactie: F-28
Se completează câmpurile:
Denumire Valoare Observaţii

Document date Data încasării
Posting date Data înregistrării în contabilitate Cele 2 date de obicei
sunt identice
Type F2
Reference Numarul Facturii ce urmează a se încasa
Doc header text Text antet document
Account Cont bancar în care se efectuează încasarea
Amount Suma de încasat
Bank charges Se completează suma aferentă spezelor
bancare
Value date Data încasării Relevantă pentru
încasările în valută
Account Codul clientului
Mergem la ecranul următor cu butonul “Process open items”.
Selectăm facturile specificate in ordinul de plată emis de client, apoi simulăm tranzacţia
pentru o vizionare în detaliu prin calea Document à Simulate:
În partea din dreapta jos a ecranului este afişat soldul înregistrării. O înregistrare nu se poate
efectua dacă soldul nu este zero.
Dacă documentul este corect se poate salva apăsând butonul Save
2. Clientul Imsat SA Bucureşti plăteşte prin OP suma de 53.879,40 ron reprezentând cv fct 6873/
11.02.2009.Nota contabila este urmatoarea,utilizand metoda mai sus descrisa :
40-5121010000 Piraeus Bank Ron (DEBIT) = 15-411 Client pe (CREDIT) 53.879,40
Notă : Încasarea se poate înregistra atât prin tranzacţia specifică F-28(unde sistemul face automat
nota contabilă ) cât şi printr-o tranzacţie simplă F-02 numai că se va face clearing manual ulterior
între încasare şi factură.
3. Se încheie contractul overnight iniţiat ziua precedentă pe suma de 203.532,60 Ron

Folosim tranzacţia F-02 General Posting iar cheia de postare este F0-utilizată pentru documente
simple.
a.) Încărcăm contul curent prin analiticul 5810000003
40-5121010000 Piraeus Bank Ron (DEBIT) = 50-5810000003 Deposit transactions (CREDIT)
Nota contabilă va arăta astfel :

b.) Urmează descărcarea contului de depozit Ron al Piraeus Bank cu 203.532,60 Ron
40-5810000003 Deposit transactions (DEBIT) = 50-5121060000 Piraeus Deposit Ron
(CREDIT)
4.Încasăm dobânda aferentă contractului de depozit 27,88 Ron :

40-5121010000 Piraeus Bank Ron (DEBIT) = 50-7660000001 Interest Revenue (CREDIT)
5. Se iniţiază un nou contract overnight pentru 213.640,88 Ron

a.) Descărcăm contul curent în ron
40-5810000003 Deposit transactions (DEBIT) = 50-5121010000 Piraeus Bank Ron (CREDIT)
b.)Încărcăm contul de depozit
40-5121060000 Piraeus Deposit Ron (DEBIT) = 50-5810000003 Deposit transactions
(CREDIT)
6. Se plăteşte prin OP 4425 suma de 10.764 ron reprezentând TVA în vamă pentru furnizorul extern
United Metal Enterprises în contul furnizorului de TVA Biroul Vamal Agigea.
Folosim tranzacţia F02 cu cheia de postare F4-specifică plaţilor de furnizori
25-Biroul Vamal Agigea (Vendor pe DEBIT) = 50-5121010000 Piraeus Bank Ron (CREDIT)
Nota contabilă fiind următoarea :

7. Se plateşte un comision de 5 RON pentru OP-ul catre Constanţa Agigea
40-6270100001 Bank Expenses (DEBIT)=50-5121010000 Piraeus Bank Ron (CREDIT)
În momentul înregistrării, datorită utilizării unui cont de cheltuială, sistemul ne va pretinde
un centru de cost pe care îl vom selecta din lista următoare :
8. Se cumpară 10.000 Euro la cursul negociat 4,303 Prin Piraeus Bank
Folosim tranzacţia F-02 cu tipul documentului F0, fiind un document simplu.
40-5810000001 Foreign Exchange Transaction (D)=50-5121010000 Piraeus Ron (C)43.030 ron
În urma înregistrării tranzacţiilor de pe extrasul de cont se verifică soldul final de bancă prin
tranzacţia Y_S01_58000025 - Romanian Petty Cash Journal şi observăm ca acesta coincide cu cel
de pe extras.
Extras Piraeus Bank Euro din 24.03.2009 curs valutar 4,2946

1. Reteragere de numerar-2500 euro prin delegatul societăţii la cursul zilei 4,2946
40-5810000001 Cash Withdrawal (D)=50-5124010100 Piraeus Bank Euro (C)
2.În urma retragerii de numerar se percepe un comision de 12,50 Euro la cursul zilei
40-6270100001 Bank Expenses (D)=50-5124010100 Piraeus Bank Euro (C)
3.Schimb valutar (Swich) la cursul negociat 4,303
40-5124010100 Piraeus Bank Euro(D)= 50-5810000001 Foreign Ex Transaction(C)
Verificăm soldul prin Y_S01_58000025 - Romanian Petty Cash Journal şi observăm că este
corespunzător.
Extras Alpha Bank Ron 24.03.2009

1. Încasare dobândă contract depozit 70,77 ron
40-5121010000 Alpha Bank Ron (D) = 50-7660000001 Interest Revenue (C) 70,77 ron
2. Lichidare contract depozit 172.200 ron

a)40-51210100009Alpha Bank Ron (D) = 50-5810000003 Deposit transactions (C) 172.200 ron
b) Urmează descărcarea contului de depozit Ron al Alpha Bank Ron :
40-5810000003 Deposit transactions (D) = 50-5121010010 Alpha Deposit Ron (C) 172.200 ron
3.Iniţiere contract depozit 251.600 Ron
a)40-5810000003 Deposit transcations (D) = 50-5121010009 Alpha Bank Ron (C) 251.600 Ron
b)Încărcarea contului de depozit :
40-5121010010 Alpha Deposit Ron(D) = 50 -5810000003 Deposit transactions (C) 251.600
Ron
4. Înregistrare comision încasare-remit CEC/BO 12 Ron

40-6270100001 Bank Expenses (D)=50-5121010009 Alpha Bank Ron (C) 12 Ron
5.Încasare CEC emis de clientul Energomontaj 21.270,06 Ron

- se face asemnea unei încasări prin OP,diferenţa fiind dată de contul contabil de pe credit pentru
care avem următoarele mărci în funcţie de instrumentul încasat: O-5112 şi N-5113.Aşadar utilizăm
marca O , fiind vorba de un CEC -5112
40-51210100009Alpha Bank Ron (D) = 19-Customer Credit Special G/L(O) 5112000000 (C)
Nota din sistem fiind aceasta :
6. Încasare CEC emis de clientul Aliz Metab în valoare de 21.377,76 Ron
40-51210100009Alpha Bank Ron (D) = 19-Customer Special G/L(O) 5112000000 (C) 21.377,76
7. Returnare sumă platită eronat furnizorului Maxim M.C. 10.212,10 Ron

Se utilizează tranzacţia F02 type F0
40-51210100009Alpha Bank Ron (D) =32-Vendor/CREDIT (C) 10.212,10 Ron
În momentul înregistrării se apasă butonul ‘more data ‘ unde se va bifa casuţa negative posting
(pentru postare negativă-în jurnal va apărea ca o plata negativă).
8. Plată furnizor Readymix prin OP 4422 facturi 512/517/519/515 însumând 13.651,88 Ron
Utilizăm tranzacţia F-53 post
Cale meniu: Sap menu à Accounting à Financial Accounting à Accounts payable à Document
entry à Outgoing payment à Post
Cod tranzacţie: F-53
Se completează câmpurile:
Denumire Valoare Observaţie

Document date Data incasarii
Posting date Data înregistrării în contabilitate Cele 2 date de obicei
sunt identice
Reference Numărul Facturii ce urmează a se plăti
Type F4
Doc header text Text
Account Cont bancar din care se efectuează plata
Amount Suma de plătit
Value date Data plăţii Relevantă pentru
încasările în valută
Account Codul furnizorului
Se selectează butonul Process Open Items care ne trimite la fişa furnizorului, unde putem face
asocierea dintre plată şi facturile deschise :
Se simulează pentru a vedea nota contabilă:
Se verifică nota contabilă efectuată automat de sistem şi dacă este corectă, se salvează.
9.Plată furnizor Rocast prin OP 4423 factura 90206068 însumând 1.371,51 Ron
25-Vendor/Debit Rocast =50-5121010009 Alpha Bank Ron (C) 1.371,51 Ron
10.Plată furnizor Azzurro prin OP 4421 facturile 1169/1170 însumând 10.855,28 Ron
25-Vendor/Debit Azzurro =50-5121010009 Alpha Bank Ron (C) 10.855,28 Ron
11.Plata furnizor de imobilizări Alpha Leasing prin OP 4418 fct 2353 1.442,00 Ron
Pentru a înregistra pe contul contabil 404 specific pentru furnizorii de imobilizări, vom utiliza
cheia de postare 29-Furnizor pe debit ce permite utilizarea mărcii speciale G/L si cheia
specială L.
29-Vendor/Debit +S.G/L Alpha Leasing =50-5121010009 Alpha Bank Ron (C) 1.442 Ron
Soldurile din sistem şi extras corespund la sfârşitul înregistrărilor.
Extras Bancpost Ron 24.03.2009

1.Încasare BO emis de clientul Connect Promotion în valoare de 5.133,18 ron
Utilizăm cheia specială N pentru a posta pe 5113.
40-51210100001 Bancpost Ron (D) = 19-Customer/Credit Special G/L N (C) 5.133,18
Ron
2.Încasare BO emis de clientul Coremo în valoare de 9.696,12 Ron

40-51210100001 Bancpost Ron (D) = 19-Customer/Credit Special G/L (C) 9.696,12 Ron
3.Înregistrare comision instrumente de plată 2 Ron

40-6270100001 Banking Expenses (D) = 50-51210100001 Bancpost Ron (C) 2 Ron
În urma verificării soldurilor din extras şi sistem, se observă că acestea corespund.
Extras BRD 24.03.2009

1.Încasare BO emis de clientul Elmet-Com în valoare de 50.000 Ron
40-51210100006 BRD Ron (D) = 19-Customer/Credit Special G/L (C) 50.000 Ron
2.Încasare BO emis de clientul world Machinery în valoare de 24.446,08 Ron

40-51210100006 BRD Ron (D) = 19-Customer/Credit Special G/L (C) 24.446,08 Ron
Soldurile din sistem şi extras corespund la sfârşitul înregistrărilor
Extras Banca Romaneasca Ron 24.03.2009 :

1. Tragere din linie credit 603.479 ron
40-5121010014 B.Românească Ron(D)=50-5191120000 Linie credit ron B.Românească
(C)
2. Comisioane plăţi prin OP 63 ron

40-6270100001 Banking Expenses (D) = 50-5121010014 B.Românească Ron (C) 63 Ron
3. Plată impozit mijloace de transport : 516,22 ron, impozit pe clădiri : 244.761,19 ron,
impozit pe teren : 2.477,59 ron
% = 50-5121010014 B.Românească Ron (C) 247.755,00
40-4460000002 Tax on means of transp(D) 516,22
40-4460000000 Tax on buildings (D) 244.761,19
40-4460000001 Tax on lands (D) 2.477,59
4. Plată TVA lunar 270.014,00 Ron

40-4423000000 Vat to be paid (D) = 50-50-5121010014 B.Românească Ron 270.014 Ron
5. Comision ITM aferent februarie 1.099 ron
40-4470000002 Commsion for Chamber of labour(D) = 50-50-5121010014
B.Românească Ron
6. Obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale 63.239 ron
7. Obligaţiile de plată la Bugetul de stat.impozit pe salarii :19.119 ron, impozit pe nerezidenţi

2.253 ron total : 21.372 ron
% = 50-5121010014 B.Românească Ron (C) 21.372,00
40-4440000000 Tax on salaries (D) 19.119,00
40-4460000004 Tax non-residents (D) 2.253,00
După confruntarea soldurilor de pe extras şi bancă, observăm că acestea corespund.
Extras EMPORIKI BANK Ron 24.03.2009

1. Tragere din linie credit 1.234.415,29 :
40-5121010011 Emporiki Ron (D) = 50-5191130000 Credit Ron Emporiki (C)
1.234.415,29
2. Tva Lunar de plata rest – 369.360 ron

40-4423000000 Vat to be paid (D) = 50-5121010011 Emporiki Ron (C) 369.360,00
3. Comisioane plăţi OP 51,69 RON
40-6270100001 Banking Expenses (D) =50-5121010011 Emporiki Ron (C) 51,69
4. Plata furnizor Arcelor Mittal Galaţi proforme 1224/1220/1222 OP 4415: 298.597,84 ron.
25-4011000000 Mittal Steel Galati (D)= 50-5121010011 Emporiki Ron (C) 298.597,84
Observăm că la sfarşitul operaţiilor soldurile corespund.
Extras Piraeus Bank Ron 25.03.2009

1.Lichidare contract depozit 213.640,88 Ron :
a) 40-51210100000 Piraeus Ron (D) = 50 -5810000003 Deposit transactions (C)
213.640,88 R
b)Descărcarea contului de depozit:
40-58101000003 Deposit transactions (D)=50-5121060000 Piraeus Deposit Ron (C)
213.640,88
2. .Încasare dobândă aferentă contractului overnight 52,68 Ron :

40-5121010000 Piraeus Ron (D) = 50-7660000001 Interest Revenue (C) 52,68
3. Schimb valutar - se cumpară 30.000 EUR la cursul licitat 4,289

40-5810100001 Foreign exchange (D)=50-5121010000 Piraeus Ron (C) 128.670 Ron
4. .Încasare prin OP Client Brennpunkt facturi 6764/ 02.02.2009 – partial 40.000 Ron
40-5121010000 Piraeus Ron (D) = 15-Customer/Credit 40.000 Ron
5. Încasare OP Client Bogdan Engineering facturi 6834/ 6977 / 6978 : 5.850,45 Ron
40-5121010000 Piraeus Ron (D) = 15-Customer/Credit 5.850,45 Ron
La sfarşitul înregistrărilor se verifică soldurile de pe extras cu cele din sistem-se observă că
acestea corespund.
Extras Piraeus Bank Eur – 25.03.2009, curs valutar: 4,2924

1.Plată rată credit termen lung 30.000 Euro
40-1621000001 Long Term Bank Loans Piraeus(D)=50-5124010100 Pir.B. Eur(C) 30.000
Euro
2. Schimb valutar – se cumpară 30.000 EUR la cursul licitat 4,289

40-5124010100 Piraeus Bank Euro (D) = 50-5810100001 Foreign Exchange (C) 30.000
Euro
Soldurile corespund.
Extras BANCPOST RON 25.03.2009

1.Încasare prin OP client Martifer factură 5546 / 5939-parţial 72.901,68 Ron
40-512101000 Bancpost Ron (D)=15-4111100000 Customer/Credit 72.901,68 Ron
Soldurile corespund.

1.Încasare dobândă depozit 103,40 ron
40-51210100009Alpha Bank Ron (D)=50-7660000001 Interest revenue (C) 103,40
2.Lichidare contract depozit 251.600 ron

a) 40-51210100009Alpha Bank Ron (D)=50-5810000003 Deposit transaction (C)
251.600,00
b)Descărcare cont depozit
40-5810000003 Deposit transaction (D)=50-51210100010 Alpha Deposit Ron (C)
251.600,00
3.Iniţiere contract deposit 523.800,00

a) 40-5810000003 Deposit transaction (D)=50-51210100009Alpha Bank Ron (C)
523.800,00
b)Încărcare cont depozit
40-51210100010 Alpha Deposit Ron (D)=50-5810000003 Deposit transaction (C)
523.800,00
4.Comision încasare-remitere CEC/BO 28,50 ron

40-6270000001 Banking Expenses (D)=50-51210100009Alpha Bank Ron (C) 28,50
5.Încasare BO emis de clientul Proret 1.074,55 Ron

40-51210100009 Alpha Bank Ron (D)=19-4111100000 Customer/Credit SpG/L :N
1.074,55
6.Încasare BO emis de clientul Steel&Alu Building 67.254,00

7.Încasare BO emis de clientul Transcarpatica 14.815,24 ron

8.Încasare BO emis de clientul Metal Trade Impex 190.307,96

9.Încasare BO emis de clientul Olimpia Steel 64.916,40 ron

10. Încasare BO emis de clientul Olimpia Steel 24.867,02
11. Încasare BO emis de clientul Olimpia Steel 49.523,04 Ron

12. Plată furnizor Garanta -poliţe de asigurare 115895/ 112733/ 114472 OP 4443 1.308.70
Ron
25-4011000000 Vendor/Debit = 50-51210100009 Alpha Bank Ron (C) 1.308,70
În urma înregistrării tranzacţiilor verificăm soldurile conturilor din sistem şi extras şi
observăm
că acestea corespund.
Clienţii aduc la sediul societăţii promisiuni de plată a datoriilor sub forma cecurilor şi
biletelor la ordin pe care le înregistrăm în sistem,iar la scadenţă le depundem la bancă în
vederea decontării.
Cale meniu: Accounting à Financial Accounting à Accounts Receivable à Document entry

à Other à Intern. Transf. psting à With clearing
Cod tranzactie: F-30

În ecranul rezultat se completează câmpurile:
Denumire Valoare Observaţie
Document date Data emiterii Cecului/BO Data când se primeşte Cecul/BO, de obicei
aceeaşi cu data facturii.NU scadenţa
Posting date Data înregistare în contabilitate De obicei aceeaşi cu data document
Type F2
Company code 3700
Currency RON
Reference RNCB1BB 0190186 Seria cecului/BO
Doc header text Orice text
Post Key 09 Debit-Special G/L
Account Se alege codul clientului de la

care s-a primit cecul
Special G/L O/N O – indicator care determină înregistrarea pe
5112000000 pe debit ( Cec-uri )
N - indicator care determină înregistrarea pe
5113000000 pe debit ( bilete la ordin )
1. Înregistrare CEC RNCB1BB 0190186 emis de clientul Setum,în valoare de 772,67 data
emitere 24.04.2009 ;se utilizeaza cheia ‘O’ in campul special G/L pentru a determina
introducerea creanţei pe 5112000000
2. Înregistrare CEC RNCB1BC 0345639 emis de clientul Comat Buzău în valoare de
2.119,35 ron cu data de emitere 11.05.2009
09-Customer/Debit Special G/L O =17-Customer/Credit 2.119,35
3. Înregistrare CEC BRDE1BH 0039396 emis de clientul Energomontaj SA în valoare de

17.230,17, emis la data de 18.05.2009.
4. Înregistrare CEC BACX1AA 0117963 emis de clientul Previmet Impex în valoare de

65.830,11 ron cu data de emitere 12.05.2009
5. Înregistrare CEC CECE1BH 0009533 emis de Clientul Meterra Construct în valoare de

63.621,64 având data de emitere 18.05.2009
6. Înregistrare CEC BRDE1BB 0103724 emis de clientul Titan Traco în valoare de 3.492,41
cu data de emitere : 24.04.2009
7. Înregistrare CEC FNNB1BA 0027248 emis de clientul Enduro Engineering în valoare de

408,22 cu data emiterii 24.04.2009
09-Customer/Debit Special G/L O =17-Customer/Credit 408,22
8. Înregistrare BO RNCB3AC 0006448 emis de clientul Dyafull Com în valoare de 14.943,43

cu scadenta 24.05.2009
09-Customer/Debit Special G/L N =17-Customer/Credit 14.943,43
9. Înregistrare BO BTRL3BT 9662632 emis de clientul Nedma Con în valoare de 67.691,31

ron avand scadenta 26.05.2009
09-Customer/Debit Special G/L N =17-Customer/Credit 67.691,31

1. Schimb valutar – 15.000 euro curs licitat : 4,2725 - 64.087,50 ron
40-5810000001 Foreign Exchange (D)=50-5121010000 Piraeus Bank Ron (C) 64.087,50
2.Încasare prin OP 10.000 ron de la clientul Finaco reprezentând contravaloarea facturii 5688
40-5121010000 Piraeus Bank Ron (D)=15-Customer/Credit 10.000 ron
3. Încasare OP client Aiva Prodserv 1.241,79 ron facturi restante

40-5121010000 Piraeus Bank Ron (D)=15-Customer/Credit 1.241,79
În urma verificării soldurilor,se observă că acestea corespund.
Extras Piraeus Bank Euro 26.03.2009 : curs valutar 4,2838

1. Plată furnizor extern Balki Bros factură 14/09 - 8.709,56 euro :
25-Vendor/Debit = 50-5124010100 Piraeus Bank Euro (C) 8.709,56
2. Plată furnizor extern United Metal Enterprises proforma invoice 09-0212/0211 – 13.189,25
euro
25-Vendor/Debit = 50-5124010100 Piraeus Bank Euro (C) 13.189,25
3. Comisioane/Speze plati externe 160 euro

40-6270100001 Banking Expenses (D)=50-5124010100 Piraeus Bank Euro (C) 160
4. Schimb valutar - 15.000 euro la curs licitat 4,2725

40-5124010100 Piraeus Bank Euro(D)=50-5810000001 Foreign Exchange (C) 15.000
În urma verificărilor,observăm că soldurile corespund.
Extras Bancpost Ron 26.03.2009

1. Încasare BO emis de clientul Ramoss 34.664,35 ron
40-5121010001 Bancpost Ron (D)=19 Customer/Debit – Special G/L(N) 34.664,35
2. Incasare CEC emis de clientul Enduro 568,05 ron

40-5121010001 Bancpost Ron (D)=19 Customer/Debit – Special G/L(O) 568,05
3. Încasare BO emis de clientul Steel&Alu Building 69.005,13 Ron

4. Încasare BO emis de clientul Nedma Con 56.585,99 Ron

40-5121010001 Bancpost Ron (D)=19 Customer/Debit – Special G/L(N) 56.585.99
5. Încasare BO emis de clientul Nedma Con 4.788,98 Ron

6. Încasare BO emis de clientul Direct 36.184,75 ron

7. Comision încasare/remitere CEC-BO 6 ron

40-6270100001 Banking Expenses (D)=50-5121010001 Bancpost Ron (C) 6,00
La sfârşitul înregistrărilor,verificăm soldurile şi observăm că acestea corespund.

1. Comision încasare/remitere instrumente plată 10,50 ron
40-6270100001 Banking Expenses (D)=50-5121010009 Alpha Bank Ron 10,50
2. Încasare CEC emis de clientul Teknovent 6.342,11 ron

40-5121010009 Alpha Bank Ron (D)=19 Customer/Debit – Special G/L(O) 6.342,11
3. Încasare CEC emis de clientul Mobil SA 31.253,80 ron

40-5121010009 Alpha Bank Ron (D)=19 Customer/Debit – Special G/L(O) 31.253,80
4. Încasare BO emis de clientul Elmet Construct 1.387,21

40-5121010009 Alpha Bank Ron (D)=19 Customer/Debit – Special G/L(N) 1.387,21
5. Încasare BO emis de clientul Metal Trade Impex 54.467,86 ron

6. Încasare BO emis de clientul Olimpia Steel 64.196,21 ron

7. Comision plată prin OP 46,96 ron

40-6270100001 Banking Expenses (D) =50-5121010009 Alpha Bank Ron(C) 46, 96
8. Plată furnizor Anda Intermed factura 97/12.03.2009 prin OP 4454 - 535,50 ron
25-Vendor/Debit = 50-5121010009 Alpha Bank Ron(C) 535,50
9. Plată furnizor Beky Electroconstruct factura 10/ 16.03.2009 prin OP 4453 – 3.296,30 ron
25-Vendor/Debit = 50-5121010009 Alpha Bank Ron(C) 3.296,30
10. Plată furnizor Eurocold facturile 340/ 341 prin OP 4452- 1.499,40 ron
11. Plată furnizor Inchcape Motors factura 027828/ 24.03.2009 prin OP 4451- 226,46 ron
25-Vendor/Debit = 50-5121010009 Alpha Bank Ron(C) 226,46
12. Plată furnizor Apa Nova factura 90179188/ 13.03.2009 prin OP 4450- 2.811,45 ron
13. Plată furnizor Enel Energie factura 1359083/ 03.03.2009 prin OP 4449-15.979,12 ron
14. Plată Furnizor Omega Transport factura 252/ 04.03.2009 prin OP 4437- 4.599,52 ron
15. Plată furnizor V&N Transcom factura 554 prin OP 4436 – 15.804,39 ron
16. Plată Furnizor Rohel Trans factura 23363/ 13.03.2009 prin OP 4440-4.335,69
17. Plată furnizor Garanta Asigurari cv rata 2 poliţa 88750 5256 prin OP 4433-18.043,37
18. Comisioane plăţi OP - 95,22 ron

40-6270100001 Banking Expenses(D) = 50-5121010009 Alpha Bank Ron(C) 95,22
În urma înregistrării extrasului de bancă,verificăm soldurile,care coincid.
Extras Bancpost – RON 27.03.2009

1. Contract SWAP-Cirs-Air settlem cust.125.223, 62 ron
Înregistrăm ca o plată de dobândă pe termen lung,iar în contul de euro,ca un venit din
dobânzi.
40-6660000021 Interest Expenses-Long Tm.(D)=50-5121010001 Banc Post Ron
125.223,62
2.Plată furnizor Sodexho contravaloare proforma 1218835 prin OP 4459-6.474,55 ron

25-Vendor/Debit = 50-5121010001 Banc Post Ron (C) 6.474,55 Ron
3. Încasare BO emis de clientul United Prodimpex 26.388,16 ron

40-5121010001 Banc Post Ron (D)=19 Customer/Debit – Special G/L(N) 26.388,16
În urma verificării soldurilor de pe extras şi sistem,se observă că acestea corespund.
Extras Bancpost EURO 27.03.2009 curs valutar : 4,2723

1. Contract Swap Cirs-Aip settlem-cust 3.321,69
40-5124010101 Banc Post Euro(D)=50-7660000001 Interest revenue (C) 3.321,69
În urma verificării soldurilor de pe extras şi sistem,se observă că acestea corespund.
Clienţii aduc promisiuni de plată sub forma cecurilor şi biletelor la ordin,pe care le
înregistrăm în sistem după cum urmează :
1. Înregistrare CEC RNCB1BC 0345645 emis de clientul Comat Buzău la data de 11.05.2009
în valoare de 9.734,39.
09-Customer/Debit Special G/L(O) =17-Customer / Credit 9.734,39
2. Înregistrare CEC BTRL1BB 4250073 emis de clientul Mineral Exchim la data de

11.05.2009 în valoare de 6.750,39.
3. Înregistrare CEC BTRL1BB 4390913 emis de clientul Metal Dep la data de 28.05.2009 în
valoare de 26.172,61.
4. Înregistrare BO RNCB3AC 0006453 emis de clientul Dyafull în valoare de 2.341,54 cu

scadenţa în 28.05.2009
09-Customer/Debit Special G/L(N) =17-Customer / Credit 2.341,54
5. Înregistrare BO BRDE3AH 0173208 emis de clientul World Machinery Works în valoare

de 3.141,60 cu scadenţa în 11.05.2009.
6. Înregistrare BO RNCB3AC 0043995 emis de clientul Metal Expert în valoare de 57.145,35

cu scadenţa în 12.05.2009.
7. Înregistrare BO RNCB3AC 0043993 emis de clientul Metalexpert în valoare de 57.145,35

cu scadenţa în17.05.2009.
8. Înregistrare BO PIRB3AH 0014084 emis de clientul Car Construct în valoare de 38.289,68

cu scadenţa 07.05.2009.
9. Înregistrare BO PIRB3AH 0014087 emis de clientul Car Construct în valoare de 54.333,03

cu scadenţa 22.05.2009

1. Încasare OP emis de clientul Sobem Romania contravaloare factură 7062 -1.919,71Ron
2. Încasare OP emis de clientul Dual Man contravaloare factură 7063 – 2.956,32 Ron
3. Încasare OP emis de clientul Tiab contravaloare factură 7020 – 5.171,31 Ron

În urma înregistrărilor,verificăm soldurile din extras şi sistem,care coincid.

1. Plată prin OP 4457 furnizor Arcelor Mittal Galaţi facturi 1273/1274/1277/1278/1276 –
121.594,92 Ron
25-Vendor/Debit = 50-5121010009 Alpha Bank Ron (C) 121.594,92
În urma înregistrărilor, verificăm soldurile din extras şi sistem, care coincid.
Extras Emporiki Bank RON 31.03.2009
1.Încasare dobândă cont curent 12,07 ron
40-5121010011 Emporiki Bank Ron (D)=50-7660000001 Interest revenue (C) 12,07
2.Plată dobândă credit termen scurt 146.689,66 ron

40-6660000020 Interest expenses-short term (D)=50-5121010011 Emporiki Bank Ron(C)
În urma înregistrărilor, verificăm soldurile din extras şi sistem, care coincid.

1. Încasare dobândă cont current 100,48 ron
40-5121010009 Alpha Bank Ron (D)=50-7660000001 Interest revenue (C) 100,48
2.Încasare BO emis de clientul Nedma în valoare de 12.679,93 ron

40-5121010009 Alpha Bank Ron (D)=19-Customer/Credit Special G/L(N)
3. Plată dobândă credit termen scurt 95.060,04 ron

40-6660000020 Interest expenses-short term (D)=50-5121010009 Alpha Bank Ron(C)
Extras Bancpost RON 31.03.2009

1. Plată dobândă credit termen scurt 73.258,57 ron
40-6660000020 Interest expenses-short term (D)=50-5121010001 Banc Post Ron(C)
Extras Bancpost Euro 31.03.2009 curs valutar 4,2348

1. Plată dobândă credit termen lung 4.907,45 euro
40-6660000021 Interest expenses-long term (D)=50-5124010101 Banc Post Euro(C)
2. Plată dobândă credit termen scurt 1.326,80 euro

40-6660000020 Interest expenses-short term (D)= 50-5124010101 Banc Post Euro(C)

1. Încasare OP emis de clientul Brennpunkt contravaloare factură 6764-10.593,77 ron
2. Încasare OP emis de clientul Proedicom contravaloare factură 7003 – 16.923,01 ron

3. Încasare OP emis de clientul Danya Cebus contravaloare factură 7186 – 47.920,50 ron
4. Plată dobândă credit termen scurt 26.330,23

40-6660000020 Interest expenses-short term (D)=50-5121010000 Piraeus Bank Ron(C)
5. Schimb valutar 17.400 euro la curs licitat 4,2475 – 73.906,50 Ron

40-5810000001 Foreign Exchange Transactions(D)=50-5121010000 Piraeus Bank
Ron(C)
Extras Piraeus Bank Euro 31.03.2009 curs valutar 4,2348

1 Schimb valutar 17.400 euro la curs licitat 4,2475 – 17.400 Euro
40-5124010100 Piraeus Bank Euro(D)=50-5810000001 Foreign Exchange
Transactions(C)
2. Plată dobândă credit termen scurt – 5.678,03 Euro

40-6660000020 Interest expenses-short term (D)=50-5124010100 Piraeus Bank Euro(C)
3. Plată dobândă credit termen lung – 11.676,82 Euro.

40-6660000021Interest expenses-longm (D)=50-5124010100 Piraeus Bank Euro(C)
Tranzacţii prin casieria unităţii 24.03.2009 – 30.03.2009

24.03.2009
1. Avans spre decontare State Cristian 300 Ron prin dispoziţia de plată 3505
28-Vendor/Debit =50-5311000000 Petty Cash Ron (C) 300
2. Avans spre decontare director tehnic Florin Bouros 150 ron prin dispoziţia de plată 3506
3. Închidere decont Niţă Nicolae : plată 20 ron prin dispoziţia 3509

4. Încasare numerar 2.405,47 ron prin chitanţa nr.58 de la clientul Bau Proiect reprezentând
contravaloare proformă 23/03/09
40-5311000000 Petty Cash Ron (D) = 15-Customer/Credit 2.405,47
5. Avans spre decontare State Cristian 450 ron prin dispoziţia 3504.
6. Închidere decont Mareş Alina: plată 50 ron prin dispoziţia 3507
7. Închidere decont Maria Mart : plată 26,50 ron prin dispoziţia 3510
28-Vendor/Debit =50-5311000000 Petty Cash Ron (C) 26,50
În urma înregistrării tranzacţiilor, generăm Registrul de Casă în ron:
Închidere decont de cheltuieli al angajatului Niţă Nicolae prin dispoziţia de plată 3509 din
24.03.2009.La decontul de cheltuieli,angajatul a anexact un bon fiscal şi o factură prin care a
cumpărat timbre fiscale.
1. Bon fiscal 3734 din 13.03.2009 – timbre poştale în valoare de 4 lei – deductibil
40-6260000011 Postal/Fiscal Stamps Expenses(D)=38-Vendor/Credit 4
2.a- Factură nr 449319/ 19.03.2009 emisă de poşta română pentru timbre fiscale în valoare de 8
roni, TVA – 1,27 ron.
% = 31-Vendor/Credit-Invoice 8,00
40-6260000011 Postal/Fiscal Stamps Expenses(D) 6,72
40-4426800001 VAT Deductable (D) 1,28
b- Înregistrarea plăţii facturii prin chitanţa nr. 0449319/ 19.03.2009 – 8 Ron

28-Vendor/Debit – Supplier = 38 Vendor/Credit-Employee 8 Ron
3.Bon fiscal 3755 din 13.03.2009 – timbre poştale în valoare de 8 lei – deductibil
40-6260000011 Postal/Fiscal Stamps Expenses(D)=38-Vendor/Credit 8
Închiderea decontului se face prin tranzacţia F-51 : Post with Clearing ;

Se utilizează data dispoziţie cu care a fost inchis decontul de cheltuieli; în cazul nostru in data de
24.03.2009; la type se utilizează F9 – pentru a da număr intern specific deconturilor de cheltuieli.
Selectăm din fişa angajatului cheltuielile precum şi suma care închide decontul de cheltuieli, apoi se
salvează.
Înregistrare factură furnizor Sodexho – tichete de masa aferente Martie 2009

La 31 martie 2009 se dau în consum pe centre de cost tichetele de masă după cum urmează:
CAPITOLUL IV: Importanţa trezoreriei pentru analiza situaţei financiare a societăţii
IV.1 Fluxul de trezorerie

Societatea doreşte să încheie un contract de aprovizionare foarte favorabil cu un furnizor intern
în valoare de 1.200.000 ron, iar una din clauzele contractuale este plata în avans a jumătate din
valoarea contractului.În vederea unei analize a situaţiei firmei, directorul economic solicită fluxul
de trezorerie în vederea cunoaşterii cursului de acţiune.
Se va utiliza metoda directă pentru determinarea necesarului de numerar.
Lichidităţi la inceputul analizei....................................................................…...1.405.322,55 Ron

Încasări de la clienţi…………………………………………………………….1.224.957, 35 Ron
Plăţi furnizori……………………………………………………………………..-616.789,90 Ron
Încasări din alte creanţe………………………………………………………………..367,28 Ron
Plăţi alte debite………………………………………………………………………-2.158,77 Ron
Plată impozite la bugetul de stat…………………………………………………..-332.366,00 Ron
Cheltuieli cu dobânzile…………………………………………………………….-441.233,05 Ron
Plată TVA lunar……………………………………………………………………-639.374,00 Ron
Alte venituri – contract SWAP…………………………………………………….....14.191,25 Ron
Alte cheltuieli – contract SWAP……………………………………………………-125.223,62 Ron
REZULTAT…………………………………………………………………………487.693,09 Ron
În urma analizei,se observă un deficit de 112.306,91 Ron.

Managerul vede următoarele posibile soluţii pentru solvarea problemei:
1.Scontarea unor instrumente de plată emise de clienţi la bancă
2.Obţinerea unui împrumut pe termen scurt de la bancă.
3.Tragere din lina de credit a sumei necesare.
4.Renegocierea contractului cu furnizorul.
Raţionamentul utilizat în luarea deciziei:
1-Scontarea instrumentelor este cea mai viabilă soluţie întrucât presupune costuri mici,iar societatea
dispune de suficiente instrumente de plată pentru a acoperi suma necesară.
2-Obţinerea unui nou împrumut presupune costuri mai ridicate – având în vedere noile politici de
creditare ale băncilor.
3-Tragerea din linia de credit nu presupune niciun cost suplimentar,dar managerul nu doreşte să
apeleze la această soluţie întrucât aceasta este o sursă imediată de lichiditate necesară în condiţiile
economice actuale.
4-Renegocierea contractului presupune un grad de risc ridicat deoarece furnizorul a mai interupt
contracte de aprovizionare cu alţi clienţi care nu erau capabili sa îndeplinească condiţiile
contractuale considerate de acesta standard.
Aşadar,managerul optează pentru scontarea intrumentelor de plată pentru obţinerea de lichidităţi.
IV.2 Analiza situaţiei actuale şi a cifrei de afaceri în contextul crizei economice mondiale
raportată la anul de referinţă 2008
Criza financiară mondială de la începutul anului 2009 a afectat şi activitatea societăţii S.C.
Sidma România S.R.L., aceasta înregistrând o scădere a vânzărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului
2008 cu 40%.S-a înregistrat o scădere a vânzărilor în medie cu 12 puncte procentuale pentru tabla
zincată(reprezentând 40% din totalul vânzărilor), 10 puncte procentuale pentru tabla laminată la
rece(reprezentând 25% din totalul vânzărilor) –produsele cel mai bine comercializate şi de 75 de
puncte procentuale (reprezentând 4% din totalul vânzărilor) pentru gama de corniere rectangulare-
produsele cel mai slab vândute.
Motivele principale invocate sunt lipsa lichidităţilor, strâmtorarea limitelor de creditare,
reticenţă companiilor de de profil în a le asigura,condiţiile şi costurile greoaie în contractarea
creditelor,reţinerea clienţilor de a mai achiziţiona marfă datorită scăderii vânzărilor imobiliare.
40
30
20
10
0
2008 2009
tabla zincata tabla laminata corniere
Datorită condiţiilor actuale, mai mulţi clienţi au intrat în imposibilitatea de plată,soldurile

lor urmând a fi înregistrate pe contul 4118-clienţi incerţi sau în litigiu. Societatea,pentru a se
proteja de riscul nerambursării, a încheiat un contract de asigurare cu societatea de asigurări
Garanta, încă de la începutul colaborării cu clienţii.
Cei mai mari clienţi cu o astfel de problemă sunt:
- West 2, cu un sold de 450.560,02 lei (80% Asigurat de asiguratorul Garanta)
- Miro,cu un sold de 300.000,50 lei (60% Asigurat de asiguratorul Garanta)
Astfel, în contabilitate s-au creat 2 conturi analitice pentru a delimita soldul asigurat al
clienţilor de cel neasigurat.
Trecerea din contul contabil 411 în 4118 se face prin tranzacţia F-30,tipul documentului
va fi F9, şi prin cheile speciale de postare I – echivalentă pentru analiticul 4118010001-Insured
J – echivalentă pentru analiticul 411801000-Uninsured
West 2 – 450.560,02 lei (80% Asigurat de asiguratorul Garanta)
% = 09-4110000000 Customer(C) 450.560,02

09-4118010001 Customer-Insured Sg/l-I(D) 360.448,02
09-4118010002 Customer-Uninsured Sg/l-I(D) 90.112,00
Miro- 300.000,50 lei (60% Asigurat de asiguratorul Garanta)
% = 09-4110000000 Customer(C) 300.000,50

09-4118010001 Customer-Insured Sg/l-I(D) 180.000,30
09-4118010002 Customer-Uninsured Sg/l-I(D) 120,000,20
În continuare,Sidma aşteaptă soluţionarea în instanţă a litigiilor, pentru a-şi recupera banii

de la asigurator.
Concluzii
Bugetul de trezorerie este un instrument foarte important în managementul oricărei afaceri.

Afacerea este în esenţă un sistem integrat de cash-flow-uri condus de deciziile managementului.
Bugetul de trezorerie stă la baza deciziilor de investiţii, operare şi finantare în afaceri.
Este de asemenea un instrument de analiză financiar-economică prin care cei responsabili cu
deciziile sunt ajutaţi sa ia decizii corecte folosind informaţiile relevante.
În urma analizei, observăm potenţialul ridicat de soluţionare a unui deficit de numerar ceea
ce confirmă poziţia stabilă pe care societatea o deţine.Posibilitatea de a acoperi nevoia de lichidităţi
în perioade scurte de timp demonstrează capacităţile unei firme de a rezista în condiţii de
risc,precum şi un management performant.
În ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, şi pentru o mai bună activitate a vânzărilor, trebuie
aplicate următoarele strategii de criză:
- evitarea orientării exclusiva pe clienţi actuali din dorinţa de a reduce costurile cu forţa de vânzări
directă,
- evitarea tendinţei de a scădea brusc preţurile,
- să nu se încerce rezolvarea problemelor din prezent cu soluţii care au funcţionat în
trecut,
- abordarea activă a clienţilor, şi creearea unor relaţii de lungă durată cu aceştia
- focusul de vânzări prin telefon, care să potenţeze eforturile forţei de vânzare directă,
- semnarea unui contract cu un client nu înseamnă că acesta va fi şi respectat până la final
- deşi nevoia de cash flow îndeamnă companiile să îşi desfăşoare activitatea de vânzări
fără marjă de profit şi în pierdere,nu este recomandat deoarece reprezintă cea mai sigură
cale către faliment.
Referinţe bibliografice:
 Florin Coman – “Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale”, ediţia a III-a; editura

fundaţiei România de Mâine,
 Victor Munteanu - “Contabilitatea financiară a întreprinderilor”, ediţia a II-a ;editura Pro
Universitaria,
 Ministerul Finanţelor – “Sistemul contabil al Agenţilor Economici”; editura Economică
 *** - Legea tichetelor de masă nr. 142/1998
 *** - Standardele Internaţionale de contabilitate 2000 şi 2001, editura Economică
 Sursă internet: http://www.inspectiamuncii.ro
 Sursă internet: http://ro.wikipedia.org/wiki/SAP_AG
 Sursă internet: http://www.sap-recruiting.ro/sap_faq_ro.php
 Sursă internet: http://www.revistadecontabilitate.edrs.ro
 Sursă internet: http://www.achieveglobal.ro
 Actul constitutive al „S.C. Sidma România S.R.L.”

Lucrare Licenta - Nita v. Nicolae

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta - Nita v. Nicolae

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE “RELAŢII COMERCIALE ŞI FINANCIAR-BANCARE INTERNE ŞI

„STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI LA

În opinia mea, trezoreria reprezintă o secţiune importantă a contabilităţii şi activităţii

 CAPITOLUL I : Prezentarea societăţii „S.C. Sidma România S.R.L.”...............pg.1

 CAPITOLUL II : Prezentare teoretică a conceptelor privind contabilitatea trezoreriei

 II.1 Contabilitatea titlurilor de plasament.......................................................pg.7

 CAPITOLUL III : Studiu de caz privind contabilitatea trezoreriei la societatea

 CAPITOLUL IV : Importanţa trezoreriei pentru analiza financiară

CAPITOLUL I - DENUMIRE. FORMA JURIDICA. SEDIU SOCIAL. EMBLEMA.

Articolul 3 - Emblema Societăţii

CAPITOLUL II - OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII

CAPITOLUL III - CAPITALUL SOCIAL

Articolul 10 — Administrarea Societăţii

Articolul 11 - Atribuţiile administratorilor

CAPITOLUL V - ACTIVITATEA SOCIETĂŢII

CAPITOLUL VI - DIZOLVARE. LICHIDARE. DISPOZIŢII FINALE

II.1 Contabilitatea titlurilor de plasament

Caracteristicile, structura şi funcţiile titularilor de plasament

II.2 Contabilitatea valorilor de încasat

Efecte remise spre scontare

II.3 Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate prin conturile de la bănci

Conturi de disponibilităţi păstrate la bănci în lei

Conturi curente la bănci în lei

Conturi de disponibilităţi păstrate la bănci în devize

Tipuri de operaţiuni valutare:

II.4 Contabilitatea operaţiunilor prin casieria societăţii comerciale

Pentru efectuarea operaţiunilor curente de încasări şi plăţi în casieria unei societăţi

II.5 Contabilitatea tichetelor de masă – Legislaţie, înregistrarea in contabilitate

II.6 Situaţia fluxurilor de trezorerie

CAPITOLUL III : Studiu de caz privind contabilitatea trezoreriei la societatea

III.1 Prezentarea programului de contabilitatea SAP

SAP AG este o companie din Germania care se ocupă de realizarea de software

Specializările functionale sunt, după modulul SAP aferent:

• CO – Contabilitatea costurilor (Controlling)

Programul de contabilitate SAP se bazează pe chei de postare specifice pentru fiecare

 numărul cheii de postare de la 01 la 83 ;

 tipul contului utilizat pentru Client(C) , Furnizor(V) sau General (G) ;

 in funcţie de tranzacţie pe Debit (D) sau Credit (C);

 denumirea specifică pentru fiecare operaţiune.

o F0- pentru înregistrări simple

Extras Piraeus Bank cont curent Ron 24.03.2009

Denumire Valoare Observaţii

40-5121010000 Piraeus Bank Ron (DEBIT) = 15-411 Client pe (CREDIT) 53.879,40

3. Se încheie contractul overnight iniţiat ziua precedentă pe suma de 203.532,60 Ron

Nota contabilă va arăta astfel :

4.Încasăm dobânda aferentă contractului de depozit 27,88 Ron :

5. Se iniţiază un nou contract overnight pentru 213.640,88 Ron

Folosim tranzacţia F02 cu cheia de postare F4-specifică plaţilor de furnizori

Nota contabilă fiind următoarea :

Extras Piraeus Bank Euro din 24.03.2009 curs valutar 4,2946

Extras Alpha Bank Ron 24.03.2009

2. Lichidare contract depozit 172.200 ron

4. Înregistrare comision încasare-remit CEC/BO 12 Ron

5.Încasare CEC emis de clientul Energomontaj 21.270,06 Ron

7. Returnare sumă platită eronat furnizorului Maxim M.C. 10.212,10 Ron

Denumire Valoare Observaţie

Extras Bancpost Ron 24.03.2009

2.Încasare BO emis de clientul Coremo în valoare de 9.696,12 Ron

3.Înregistrare comision instrumente de plată 2 Ron

Extras BRD 24.03.2009

2.Încasare BO emis de clientul world Machinery în valoare de 24.446,08 Ron

Extras Banca Romaneasca Ron 24.03.2009 :

2. Comisioane plăţi prin OP 63 ron