Sunteți pe pagina 1din 12

CAPITOLUL 1

TEORIA VALORII, CONCEPTE ŞI PRINCIPII ALE EVALUĂRII, STANDARDE, PROCES DE EVALUARE

4. VALOAREA ÎNTREPRINDERII

Evaluarea
întreprinderii

concepte

Def.: VÎ = VTCP + VCDD - N Def.: VCP = valoarea unei intrepinderi pentru toti proprietarii ei

unde:

VÎ = valoarea întreprinderii;
VTCP = valoarea totală a capitalurilor proprii ale unei întreprinderi;
VCDD = valoarea creditelor sale/datoriilor purtătoare de dobânzi;
N = orice numerar sau echivalente de numerar disponibile pentru a plăti acele datorii
comercială

O întreprindere  activitate industrială


de servicii
se evalueaza
de investiții

pentru acțiuni
întreaga activitate o parte
pentru o participație la o entitate
pentru o activitate specifică de afacere a entității
pentru active
pentru datorii specifice

Valoarea intrinsecă/fundamentală -> termen folosit de către analişti cu scopul determinării diferenței dintre cursul
unei acțiuni şi valoarea ei reală pentru luarea deciziei de a vinde sau de a cumpăra
acțiuni cotate.
->prețul care este justificat pentru o acțiune atunci când sunt luați în considerare
factorii primari de influență

valoarea activelor/ rata de creştere


proprietăților firmei viitoare probabilă

profiturile viitoare dividentele viitoare


probabile probabile
5. PRINCIPII FUNDAMENTALE DE EVALUARE. PRINCIPII DE EVALUARE A ÎNTREPRINDERII

1. Principiul anticipării: valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care urmează a fi generate de proprietatea
deținută.

2. Principiul substituției: epuizarea primară a bunului cu pretul cel mai mic, dintr-un total de bunuri asemănătoare dar cu
prețuri diferite.

3. Principiul schimbării: valoarea este influențată de schimbări continue/graduale/rapide, rezultate din legea cauză-efect.

4. Principiul cererii şi ofertei: pretul unei proprietați variaza: - direct cu cerea si invers;
- nu neaparat proportional cu cererea si invers;
- nu neaparat proportional cu oferta.

5. Principiul contribuției: valoarea unei părți componente a unei proprietăți/afaceri depinde de:
-cât de mult contribuie aceasta la valoarea întregului;
-cât de mult reduce valoarea întregului absența sa.
}
teoria economică
+
s-a conturat
standardele de evaluare a un set specfic de principii :
întreprinderii
+
realitatea pieței

1. Aplicarea standardelor ->obligatorie;


2. Evaluarea ->realizată doar de evaloatori autorizați;
3. Evaluarea prespune o estimare;
4. Valoarea unei întrepinderi derivă din veniturile anticipate viitoare;
5. Valoarea unei întrepinderi poate conține o componentă transferabilă şi una netransferabilă;
6. Piața = cea mai bună sursa a valorii;
7. Abordările metodologice ale valorii sunt interpedendente;
8. Valoarea estimată -> valabilă doar la o anumită dată;
9. Activul net de lichidare = limita minimă a valorii întreprinderii;
10. La rezultatul metodelor de evaluare se adaugă valoarea de piață a activelor din afara exploatării;
11. Evaluarea întreprinderilor prin cea mai bună metodă, în funcție de informațiile despre ea, şi de natura sa;
12. Valoarea unei acțiuni dintr-un pachet minoritar este mai mică decât cea a uneia dintr-un pachet majoritar;
13. Mărimea valorii->influențată de lichiditate.
6. REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII DE EVALUARE. STANDARDE DE EVALUARE

Rolul declarat al standardelor de evaluare este:

 să instituie proceduri care să permită certificarea valorii în condiţii comparabile cu legislaţia internă şi internaţională, cu

practică evaluării şi cu standardele contabile;

 să ajute evaluatorii prin definirea elementelor fundamentale ale evaluării, creîndu-se o bază precisă şi compatibilă în

activitatea practică;

 să asigure parametrii de calitate pentru beneficiarii evaluărilor.


Câteva elemente esentiale ale standardelor de evaluare a afacerii sunt:

 necesitatea de a utiliza în evaluare numai acele metode şi proceduri de evaluare recunoscute, care sunt selectate de

evaluator funcţie de scopul evaluării şi ipotezele care se reliefează

 precizarea şi descrierea clara a celor trei abordări în evaluarea unei întreprinderi, respectiv:

- abordarea prin comparaţie


- abordarea pe bază de venit
- abordarea pe bază de active

 reconcilierea valorii finale, în cazul în care se utilizează mai multe metode de evaluare se face nu prin recurgerea la

aprecieri statistice ci prin selectarea unei valori în cadrul unui proces de judecata a evaluatorului.
In prezent, activitatea practica de evaluare se desfasoara in baza Standardelor de Evaluare ANEVAR, editia 2015 şi a Codului de
etica al profesiei de evaluator, elaborat de ANEVAR.

Setul de standarde ce vizeaza activitatea practica de evaluare a intreprinderilor contine:

 Standarde generale

SEV 100 Cadrul general (IVS Cadrul general)

SEV 101 Termenii de referinţă ai evaluării (IVS 101)

SEV 102 Implementare (IVS 102)

SEV 103 Raportare (IVS 103)

 Standarde pentru active

Întreprinderi, fond de comerţ şi alte active necorporale

SEV 200 Întreprinderi şi participaţii la întreprinderi (IVS 200)

SEV 210 Active necorporale (IVS 210)

GEV 600 Evaluarea întreprinderii


STANDARDE GENERALE

STANDARD DE EVALUARE – SEV 101 -Termenii de referinţă ai evaluării (IVS 101)

Principiul general
Există mai multe tipuri şi nivele de servicii de evaluare ce pot fi furnizate. Standardele Internaţionale de Evaluare sunt elaborate
pentru a fi aplicate unui spectru larg de evaluări, inclusiv pentru o verificare a evaluării, caz în care verificatorul ar putea să nu fie
solicitat să prezinte concluzia sa proprie asupra valorii.

Cerinţe
Termenii de referinţă ai evaluării vor fi stabiliţi şi confirmaţi în scris, incluzând aspectele redate în continuare. Când se stabilesc
termenii de referinţă ai evaluării, pentru anumite clase de active sau aplicaţii pot exista variaţii de la acest standard sau poate fi
necesară luarea în considerare sau includerea unor aspecte suplimentare. În următoarea listă cu cerinţe, referinţa la un evaluator
include şi pe cea referitoare la un verificator al evaluării, iar referinţa la o evaluare include şi pe cea referitoare la verificarea
evaluării.

.
• (a) Identificarea şi competenţa evaluatorului

• (b) Identificarea clientului şi a oricăror alţi utilizatori desemnaţi

.
• (c) Scopul evaluării

• (d) Identificarea activului sau a datoriei supuse evaluării

• (e) Tipul valorii

• (f) Data evaluării


• (g) Documentarea necesară pentru efectuarea evaluării
.

• (h) Natura şi sursa informaţiilor pe care se va baza evaluarea

• (i) Ipoteze şi ipoteze speciale


.

• (j) Restricţii de utilizare, difuzare sau publicare

• (k) Declararea conformităţii evaluării cu SEV

• (l) Descrierea raportului


STANDARD DE EVALUARE – SEV 102 - Implementare (IVS 102)

Principiul general
1. Evaluările, inclusiv verificările evaluărilor, vor fi efectuate în conformitate cu principiile stabilite de SEV 100 Cadrul general,
care sunt adecvate scopului desemnat al evaluării cerute şi condiţiilor stabilite prin termenii de referinţă ai evaluării.

Documentarea
2. Documentarea făcută pe durata unei evaluări trebuie să fie adecvată scopului evaluării solicitate şi tipului valorii care se va
raporta. Referinţele la o evaluare cuprinse în acest standard sunt valabile şi pentru o verificare a evaluării.
3. Vor fi colectate, prin diferite mijloace, de exemplu, prin inspecţii, interviuri, calcule şi analize, informații suficiente pentru
fundamentarea adecvată a evaluării.
4. Atunci când o evaluare presupune ca evaluatorul să se bazeze pe informaţii furnizate de terţe părţi, trebuie analizat dacă
informaţiile sunt credibile sau dacă evaluatorul se poate baza pe ele fără a afecta credibilitatea concluziei asupra valorii.
5. Scopul evaluării, tipul valorii, documentarea necesară pentru evaluare şi limitările documentării, precum şi toate sursele de
informaţii pe care evaluatorul se va baza sunt prezentate în termenii de referinţă ai evaluării, a se vedea SEV 101 Termenii de
referinţă ai evaluării.

Abordări în evaluare
6. Trebuie acordată o importanţă deosebită selectării abordărilor în evaluare care trebuie să fie relevante şi adecvate.
7. Alegerea celei mai adecvate abordări sau metode depinde de luarea în considerare a următoarelor:
tipul valorii adoptat, determinat de scopul evaluării;
8. Pentru a obţine o indicaţie asupra valorii se pot utiliza mai multe abordări sau metode de evaluare, mai ales atunci când nu există
suficiente date de intrare, reale sau observabile, pentru ca o singură metodă să conducă la obţinerea unei concluzii credibile

Dosarul de lucru
9. Trebuie păstrat un dosar de lucru al activităţii desfăşurate pe parcursul evaluării, pe o durată de timp rezonabilă, avându-se în
vedere cerinţele legale sau de reglementare.
STANDARD DE EVALUARE – SEV 103 - Raportare (IVS 103)

Principiul general
1. Etapa finală a evaluării constă în comunicarea rezultatelor către partea care a comandat evaluarea şi către orice alţi utilizatori
desemnaţi. Este esenţial ca raportul de evaluare să comunice informaţiile necesare pentru o înţelegere adecvată a evaluării sau
a verificării evaluării.
2. Pentru a asigura comparabilitatea, relevanţa şi credibilitatea, raportul va prezenta o descriere clară şi precisă a termenilor de
referinţă ai evaluării, a scopului şi utilizării desemnate a acesteia şi va prezenta orice ipoteze, ipoteze speciale, incertitudini sau
condiţiile limitative importante care influenţează în mod direct evaluarea.
3. Acest standard se aplică tuturor rapoartelor de evaluare sau rapoartelor referitoare la rezultatul unei verificări a evaluării,
indiferent dacă acestea sunt tipărite pe hârtie sau sunt transmise pe cale electronică.

Conţinutul raportului
4. Scopul evaluării, complexitatea activului supus evaluării şi cerinţele utilizatorilor vor determina gradul adecvat de detaliere al
raportului de evaluare. Formatul raportului, precum şi orice excludere de la cerinţele acestui standard trebuie să fie convenite în
prealabil şi consemnate în termenii de referinţă ai evaluării.
5. Toate rapoartele de evaluare vor include referiri la aspectele listate în cele ce urmează. Elementele de la literele (a) la (k) din
această listă conţin aspectele care fac parte din termenii de referinţă ai evaluarii.

.
• (a) Identificarea şi competenţa evaluatorului
• (b) Identificarea clientului şi a oricăror alţi utilizatori desemnaţi
.
• (c) Scopul evaluării
• (d) Identificarea activului sau a datoriei supuse evaluării
• (e) Tipul valorii
• (f) Data evaluării
.
• (g) Documentarea necesară pentru efectuarea evaluării

• (h) Natura şi sursa informaţiilor pe care se va baza evaluarea

.
• (i) Ipoteze şi ipoteze speciale

• (j) Restricţii de utilizare, difuzare sau publicare

• (k) Declararea conformităţii evaluării cu SEV

• (l) Abordarea în evaluare şi raţionamentul

• (m) Valoarea sau valorile obţinute

• (n) Data raportului de evaluare

S-ar putea să vă placă și