PLATFORME MARINE

1.Scurt istoric privind construc\ia platformelor marine

1798-1830 –au fost forate =i puse ]n produc\ie primele sonde marine, ]n zona Bibi-Heybat
Bay, aproape de Baku.
1896 - sonde marine forate de pe cheiuri (diguri) extinse de pe \[rm, ]n Summerland,
Californiei.
1909- 1910- forarea primelor sonde ]n Ferry Lake, Louisiana, utiliz`nd o punte de lemn
sus\inut[ de o structur[ realizat[ din trunchiuri de chiparo=i [23].
1924- ]n Lacul Maracaibo (Venezuela) s-au forat sonde de pe platforme de lemn sus\inute
pe bu=teni. Erau utilizate platforme separate pentru fiecare component al echipamentului.
}nceputul anilor ’30- zona cea mai intens explorat[ a fost sudul Louisianei, dup[ care
aten\ia a fost ]ndreptat[ =i spre alte zone cu ape pu\in ad`nci ale Golfului Mexic, utiliz`nd
tehnologia bazat[ pe structuri de lemn.
1945 - Magnolia Petroleum Company a forat prima sond[ offshore departe de \[rm ]n ap[
cu ad`ncimea de 6 m, ]n Ship Shoal Block 58 (Golful Mexic). Pentru aceasta s-a utilizat o
instala\ie de foraj montat[ pe o structur[ din lemn.
1947- primele dou[ platforme metalice au fost instalate ]n Golful Mexic, ]n ape de cu
ad`ncimea de 5,5 m (Vermilion Block =i Ship Shoal Block 32). Aceste prime platforme au
fost construite pe loca\ie. Sec\iunile prefabricate ale celor dou[ structuri au fost asamblate pe
loca\ie. Platformele ]n acest caz au fost sus\inute de 40-60 piloni b[tu\i ]n diferite direc\ii =i la
diferite ad`ncimi.
}nceputul anilor ’50 - fabricarea pe \[rm a substructurilor numite jackets din o\el cu
picioare din o\el. Ele erau lansate pe fundul m[rii, =i fixate cu ajutorul unor piloni din o\el
introdu=i prin picioarele lor tubulare. Tehnologia de proiectare =i construc\ie a platformelor
marine de acest tip s-a dezvoltat pe parcursul a patru decade, av`nd ]n vedere orientarea
exploat[rii subacvatice spre ape din ce ]n ce mai ad`nci. P`n[ ]n 1954 platformele marine erau
construite pentru o ad`ncime medie a apei de 11÷12 m.
1955 - pentru prima dat[, s-a construit o platform[ jacket care se putea utiliza ]n ape ad`nci
de 30 m.
1965-1975 - utilizarea platformelor jacket ]n ape cu ad`ncimi de 69 -144 m.
1976 -1994 - instalarea platformelor jacket ]n ape cu ad`ncimi de 259 – 412 m ]n Santa
Barbara Chanel, California, ]n Mississippi Canyon ( platforma Cognac) =i Green Canyon
Block 65( platforma Bullwinkle -412m ), Viosca Knoll Block 989(platforma Pompano -393
m),
}n paralel cu paltformele jacket s-au conceput =i alte tipuri de platforme mai u=oare
destinate mai ]nt`i forajului =i apoi produc\iei. Un exemplu ]l constituie platforma
autoelevatoare (jackup). Acest tip de platform[ a fost utilizat la ]nceput numai pentru forarea
sondelor, ca apoi s[ se adapteze =i pentru produc\ie.
1971 - s-a instalat ]n =antierul Ekofisk, Norvegia prima platform[ autoelevatoare de
produc\ie.
1996 – platforma autoelevatoare de produc\ie TPG-500 instalat[ ]n =antierul Harding din
zona central[ a M[rii Nordului, unde apa are ad`ncimea de 110 m. Caracteristica acestei
platformei const[ ]n faptul c[ picioarele ei se sprijin[ pe o structur[ de beton care pe l`ng[
rolul de funcda\ie permite =i stoca \i\eiul produs.
 Pentru ape cu ad`ncimi mai mari s-au conceput =i alte tipuri de platforme cum ar fi
platformele semisubmersibile, platformele turn ancorate sau neancorate, vase de produc\ie =i
stocare \i\ei (floating production storage & offloading – FPSO.), platformele cu picioare
tensionate (tension -leg platform - TLP) =i spar. Acestea sunt structuri elastice proiectate s[
reziste mai bine la for\a v`ntului, valurilor =i curen\ilor.
1975 - prima platform[ semisubmersibil[ de produc\ie a fost instalat[ ]n Marea Nordului
pentru dezvoltarea =antierului Argyll, unde apa avea ad`ncimea de 83 m.
1977 - a doua platform[ semisubmersibil[ a fost instalat[ ]n =antierul Casablanca din
Marea Mediteran[.
1977 - se instaleaz[ o platform[ semisubmersibil[ de produc\ie ]n =antierul Enchova,
Brazilia.
1988 - s-a instalat prima platform[ semisubmersibil[ de foraj =i produc\ie ]n Golful Mexic
pentru exploatarea blocului Green Canyon 29 situat ]n ap[ cu ad`ncimea de 457 m. Aceast[
platform[ a fost transformat[ din platform[ de foraj, ]n platform[ de foraj =i produc\ie, anul ei
de fabrica\ie fiind 1975 [49].
Platformele semisubmersibile de produc\ie au evoluat de la platforme simple transformate
din platformele de foraj de dimensiuni relativ mici, la cele cu capacitate mare de produc\ie
nou construite, utilizate ]n Marea Nordului, sectorul norvegian. La ora actual[ platformele
semi-submersibile sunt instalate ]n ape cu ad`ncimi cuprinse ]ntre 80÷2146 m.
Pentru zone lipsite de o re\ea de conducte, cu z[c[minte mici =i cu ape cu ad`ncimi relativ
mari, s-a considerat c[ sunt foarte fiabile vasele de produc\ie =i stocare \i\ei. La ]nceput,
aceste vase erau de fapt tancuri petroliere dezafectate, modificate =i ancorate permanent
pentru a fi capabile s[ stocheze produc\ia procesat[ pe platforme pentru o perioad[ limitat[ de
timp. Din aceast[ cauz[ au fost numite floating storage & offloading - FSO. Mai t`rziu, (pe la
]nceputul anilor ’70) tancurile de stocare au fost adaptate s[ =i proceseze \i\eiul produs de
sondele cu completare submarin[, numindu-se ]n acest caz floating production storage &
offloading - FPSO.
1977- primul vas de produc\ie =i stocare \i\ei a fost instalat de c[tre Shell ]n =antierul
Castellon din Marea Mediteran[, unde apa avea ad`ncimea de 117 m. De atunci p`n[ ]n
prezent aceste vase au evoulat foarte mult din punct de vedere constructiv, ]n sensul c[ au fost
proiectate =i construite special pentru produc\ie, stocare =i desc[rcare \i\ei, au fost echipate cu
sisteme de pozi\ionare dinamic[ etc.. De asemenea, ele au fost din ce ]n ce mai utilizate ]n ape
cu ad`ncimi din ce ]n ce mai mari.
1983 - prima plarform[ turn ancorat (guyed tower) numit[ Lena a fost instalat[ ]n Golful
Mexic (ad`ncimea apei fiind de 305 m), de c[tre compania Exxon.
1984 - prima platform[ cu picioare tensionate (TLP) utilizat[ ca platform[ de foraj =i
produc\ie a fost instalat[ de compania Conoco ]n Marea Nordului, ad`ncimea apei fiind de
148 m, de=i conceptul unei astfel de platforme a ap[rut ]n anii ’70.
1996 - prima platform[ spar (Neptune) instalat[ ]n Viosca Knoll Block 826 ]n ap[ cu
ad`ncimea de 588 m. La ora actual[ sunt 14 platforme spar instalate ]n ]ntreaga lume.
1998 - Amerada Hess a instalat tot ]n Golful Mexic prima platform[ turn neancorat
(compliant tower) din lume, platforma Baldpate, ]n ap[ cu ad`ncimea de 496 m[42].
}n paralel cu platformele din o\el au evoluat =i cele din beton.
1973- prima platform[ gravita\ional[ din beton a fost instalat[ ]n =antierul Ekofisk din
Marea Nordului, apa av`nd ad`ncimea de 80 m.
Platformele din beton au evoluat de la platformele gravita\ionale p`n[ la platforme
semisubmersibile, platforme cu picioare tensionate, =i vase de produc\ie =i stocare \i\ei.
1995 - este instalat[ ]n Marea Nordului prima platform[ cu picioare tensionate cu carena
din beton - platforma Heidrun, ]n ap[ cu ad`ncimea de 345 m. Tot aici se instaleaz[ platforma
Troll Olje care este prima platform[ semisubmersibil[ din beton.
2
 1995 - instalat[ ]n Marea Nordului platforma gravita\ional[ din beton Troll Gas, aceasta
fiind cea mai ]nalt[ structur[ din beton (472 m) deplasat[ pe ap[.
1997- instalarea platformei din beton Hibernia ]n Bazinul Jeanne D’Arc – Newfounland’s
Grans Banks, ]n ap[ cu ad`ncimea de 85 m. Aceast[ platform[ a fost proiectat[ pentru a
rezista ]n condi\iile mediul arctic =i ]n eventualitatea coliziunii cu iceberguri.
Apari\ia tipurilor de platforme enumerate mai sus, a fost determinat[ at`t din motive
tehnice legate de siguran\a =i stabilitatea construc\iilor instalate ]n ape din ce ]n ce mai ad`nci,
c`t =i din cauza costurilor aferente construc\iei =i instal[rii platformelor.
}n figura 1 se prezint[ o compara\ie ]ntre varia\iile costurilor relative pentru platformele
jacket, platformele turn =i platformele cu picioare tensionate (TLP) pentru condi\ii marine
medii, cum ar fi cele din Golful Mexic.

Fig.1 Varia\ia costurilor relative ale diferitelor

tipuri de platforme cu ad`ncimea apei.

Din figura 1 se poate determina domeniile ad`ncimilor apelor valabile pentru instalarea a
trei tipuri de plarforme =i costurile de instalare aferente. Se observ[ c[ pentru ad`ncimi mari
ale apelor, costurile platformelor fixe cresc foarte mult.
Folosirea diverselor tipuri de platforme la diferite ad`cimi ale apei depinde de condi\iile de
mediu, cum ar fi: for\a v`ntului, a valurilor =i activitatea curen\ilor. Condi\iile extreme ca cele
din Marea Nordului determin[ alte costuri pentru diferite tipuri de platforme.
}n figura 2 se prezint[ domeniile ad`ncimilor apelor valabile pentru diverse tipuri de
platforme =i sisteme de produc\ie submarin[ din punct de vedere al fezabilit[\ii [9] . Se
observ[ c[ platformele jacket sunt fezabile ]n ape cu ad`ncimi mai mici de 500 m. Spre
deosebire de acestea, platformele turn, respectiv platformele TLP, respectiv platformele spar
s-au dovedit a fi fezabile ]n ape cu ad`ncimi cuprinse ]ntre 500 ÷1000 m, respectiv 500÷1500
m, respectiv 1000÷2500 m.
Fezabilitatea vaselor de produc\ie =i stocare =i a echipamentelor de produc\ie submarin[ nu
este influen\at[ de ad`ncimea apei.

3
 Fig.2. Fezabilitatea platformelor marine =i a sistemelor de produc\ie
submarine ]n func\ie de ad`ncimea apei.

2. Func\iile platformelor marine

|in`nd seama de func\iile pe care le ]ndepline=te o platform[, aceasta poate avea o

anumit[ dimensiune =i configura\ie [23] .
Dup[ func\iile pe care le ]ndeplinesc, platformele marine pot fi:
• platforme de produc\ie;
• platforme de foraj;
• platforme hibrid de foraj =i produc\ie;
• platforme pentru cazarea personalului;
• platforme pentru su\inerea riserelor, a manifoldurilor, a compresoarelor etc.
• platforme poduri =i platforme pentru sus\inerea sistemului arz[torului.

2.1.Platforme de produc\ie
Platforma de produc\ie permite extrac\ia fluidelor din z[c[m`nt prin sonde ale c[ror capete
de erup\ie pot fi amplasate pe ea sau pe fundul m[rii, procesarea acestora =i pomparea lor
prin conducte la \[rm sau la un vas petrolier navet[ de desc[rcare.

Fig.2’. +antierul marin complex Ekofisk II.

4
 }n cazul =antierelor marine complexe procesarea fluidelor extrase primite de la mai multe
platforme de produc\ie se realizeaz[ pe o platform[ central[ (flow station) conectat[ prin
poduri sau conducte cu platformele de foraj =i produc\ie. Dac[ mai multe platforme de
produc\ie sunt conectate ]ntre ele prin poduri, ele formeaz[ un complex. Fiecare platform[
care apar\ine complexului sus\ine anumite componente ale echipamentului de produc\ie, ca de
exemplu: separatoare, instala\ie de tratare, compresoare, pompe =i uneori, chiar rezervoare de
stocaj necesare pentru procesarea preliminar[ a \i\eiului brut =i a gazelor.
De obicei, aceste platforme au pun\i multiple pe care sunt instalate echipamentele =i
conductele de leg[tur[. Aceste structuri, excep\ie f[c`nd cele echipate cu compresoare sau
rezervoare de stocaj, nu suport[ sarcini a=a mari ca platformele de foraj.
Platformele de produc\ie pot fi deservite de un echipaj uman sau pot fi complet
automatizate. O platform[ automatizat[ este aceea ]n care func\iile zilnice, precum =i de cele
de ]ntre\inere =i controlul produc\iei sunt efectuate automat =i de la distan\[ f[r[ a fi necesar[
prezen\a unui operator la bord.
Ideea realiz[rii de platforme complet automatizate nu este nou[. }nc[ de la finele anilor
’60, astfel de platforme au fost utilizate ]n Marea Nordului pentru exploatarea zonelor
marginale ale z[c[mintelor de gaze. Ca urmare a numeroaselor ]ntreruperi ]n produc\ie,
datorit[ coroziunii =i ]nt`rzierilor ]n repunerea ]n produc\ie, precum =i datorit[ sistemelor de
securitate =i de tratare a fluidelor complexe, interesul pentru acest tip de platform[ a sc[zut. O
simplificare a sistemelor de procesare a produc\iei, precum =i introducerea celor mai noi
tehnologii din domeniul automatiz[rii =i telecomunica\iilor au condus la cre=terea fiabilit[\ii
platformelor automatizate.
Amethyst a fost primul z[c[m`nt de gaz al companiei BP ]n ]ntregime exploatat prin
intermediul platformelor automatizate.
}nc[ de la ]nceputul anilor ’80, num[rul de platforme automatizate din Marea Nordului a
continuat s[ creasc[, astfel ]nc`t la ]nceputul anilor ‘90, 20% din produc\ia de gaz a Marii
Britanii a provenit de la aceste platforme [38]. Acest succes s-a datorat progreselor f[cute ]n
domeniul telecomunica\iilor =i al automatiz[rii.

2.2. Platforme de foraj

Platformele de foraj sunt ]n general platforme mobile (platforme autoelevatoare, platforme
semisubmersibile sau vase de foraj). Ele sus\in echipamentul specific pentru forarea sondelor
=i pentru efectuarea instrumenta\iilor. De asemenea, acestea mai pot fi echipate cu echipament
minim de produc\ie.

2.3.Platforme hibrid de foraj =i produc\ie

Aceste structuri sus\in echipamentele specifice pentru foraj =i pentru produc\ie, fiind
prev[zute ]n general cu dou[ pun\i. Instala\ia de foraj =i echipamentele de foraj sunt montate
pe puntea superioar[, iar echipamentele de produc\ie sunt montate pe puntea inferioar[.
Astfel, temporar platforma hibrid poate sus\ine simultan opera\iile de foraj =i de produc\ie.
Cel mai adesea, ]ns[, opera\iile de produc\ie ]ncep numai dup[ ]nlocuirea instala\iei de foraj la
sf`r=itul etapei de forare a sondelor, cu o instala\ie mai mic[ =i mai pu\in scump[ necesar[
instal[rii echipamentelor de fund =i punerii ]n produc\ie a sondelor.
Echipamentele auxiliare ca: generatoarele, compresoarele =i grupurile sociale pot fi
instalate pe puntea superioar[. Amplasarea echipamentelor pe o platform[ se face \in`nd
seama de normele de securitate ]n vigoare.
Datorit[ duratei mari de timp pentru fabricarea unor echipamente de produc\ie, se prefer[
ca mai ]nt`i s[ se ]nceap[ opra\iile de forare =i completare a sondelor ]n timp ce pe \[rm ]nc[
se mai lucreaz[ la unele module ale echipamentului de produc\ie.

5
 Aceste module sunt instalate pe puntea superioar[ dup[ ce sondele au fost completate =i
instala\ia de foraj ]ndep[rtat[. Indiferent de schema de montaj =i configura\ia echipamentelor
de produc\ie, trebuie s[ se \in[ seama de montarea unei instala\ii pentru efectuarea
instrumenta\iilor deasupra ariei gurii sondei [23].

2.4.Platforme pentru cazarea personalului

De obicei, pentru siguran\a =i confortul personalului se izoleaz[ grupul social de restul
echipamentelor pe o platform[ separat[, care face parte din complexul de produc\ie. Aceast[
platform[ este legat[ de celelalte platforme prin poduri. Grupurile sociale, fie s-au construit o
dat[ cu puntea, fie separat pentru a fi montate apoi pe punte.
De asemenea, tot pe platforma care sus\ine grupurile sociale, se instaleaz[ echipamentele
pentru generarea energiei, echipamentele pentru telecomunica\ii =i echipamentele de ac\ionare
a sistemelor de siguran\[ ale platformei.

2.5. Platforme pentru sus\inerea riserelor =i a manifoldurilor

Platformele de produc\ie pot fi conectate simultan cu mai multe platforme de foraj prin
intermediul conductelor submarine. Pentru a evita aglomerarea de conducte se construie=te o
platform[ separat[ numit[ “platform[ riser” sau platform[ pentru sus\inerea riserelor[23].
Riserele sunt legate la un manifold situat pe platform[ astfel ]nc`t numai c`teva conducte sunt
necesare pentru a conecta platforma riser la platforma de produc\ie sau platforma gazd[.

2.6.Platforma pentru sus\inerea manifoldului

Aceast[ platform[ denumit[ =i “platform[ manifold” este necesar[ ]n cazul existen\ei unui
sistem complex de conducte submarine.”Platforma manifold” permite accesul direct la una
sau la toate conductele ]n vederea efectu[rii opera\iilor de cur[\ire ale acestora sau pentru
monitorizarea produc\iei.

2.7. Platformele poduri =i pentru sus\inerea sistemului arz[toarelor

Podurile sunt parte integrant[ a compexului de produc\ie multiplatforme, ele realiz`nd
leg[tura ]ntre platforme. Aceste poduri sunt de obicei fixate numai la un cap[t =i prev[zute cu
un suport glisant la cel[lalt cap[t. Suportul glisant preia deplas[rile rezultate din varia\ia
temperaturii =i din deflec\iile ambelor platforme legate la capetele podului, sub ac\iunea
v`ntului =i valurilor.
Arz[toarele pot fi montate la o anumit[ distan\[ (circa 150 m) de platform[, sau chiar pe
platform[. Astfel, acestea pot fi montate ]n cap[tul unor poduri su\inute de structuri
intermediare. }n cazul ]n care sistemul arz[torului este montat chiar pe platform[, ]n[l\imea
structurii metalice a acestuia este determinat[ ]n func\ie de direc\ia predominant[ a v`ntului,
de cantitatea de gaze arse =i de temperatura degajat[ de flac[r[.

3. Tipuri de platforme marine

Construc\ia platformelor marine trebuie s[ \in[ seama de func\iile pe care acestea urmeaz[
s[ le ]ndeplineasc[, precum =i de ad`ncimea apei =i de condi\iile de mediu.
}n continuare se vor prezenta c`teva tipuri de platforme marine.

3.1.Platforme metalice fixe

Platformele metalice fixe sunt construc\ii voluminoase care se execut[ pe \[rm, ]n
=antierele dotate cu mijloace corespunz[toare (macarale, docuri uscate etc). Structurile
metalice executate pe \[rm se transport[ pe loca\ie prin plutire proprie, cu flotori auxiliari sau
pe barje speciale de transport =i lansare.
6
 Pe amplasament ]n larg, acestea se verticalizeaz[ de regul[ prin sisteme de lestare
controlat[ =i se fixeaz[ cu ajutorul pilonilor b[tu\i ]n solul marin. Ad`ncimea de penetrare a
pilelor ]n roca masiv[ se stabile=te ]n func\ie de consisten\a acesteia.
Platformele fixe sunt construite ]n principal din:
• suportul bazal care se fixeaz[ ]n roca masiv[ de pe fundul m[rii;
• platforma propriu-zis[ cu cel pu\in dou[ nivele pe care se afl[ instala\ia de foraj
=i/sau produc\ie.
}n func\ie de construc\ia suportului bazal, platformele fixe pot fi:
• platforme cheson;
• platforme jacket;
• platforme turn.

Platformele cheson
Acest tip de platform[ fix[ reprezint[ una din cele 26 de variante de structuri minime
pentru exploatarea unei singure sonde sau al unui num[r redus de sonde (fig. 3). Poate fi
proiectat[, fabricat[ =i instalat[ ]n mai pu\in de dou[ luni, facilit`nd exploatarea preliminar[ a
unui z[c[m`nt.
Chesonul este un tub tronconic sau cilindric care protejeaz[ coloana conductor a sondei. Se
utilizeaz[ practic ]n ape cu o ad`ncime ]n jur de 23m [4]. Diametrul chesonului poate fi
determinat \in`nd seama de m[rirea stabilit[\ii construc\iei =i de minimizarea for\ei valurilor.
Pentru a utiliza acest tip de platform[ ]n ape cu ad`ncimi mai mari =i pentru a-i conferi o
stabilitate mai mare, s-a proiectat platforma cheson bra\at (braced- caisson) (fig. 3) care se
poate instala ]n ape cu ad`ncimi de p`n[ la 36 m.
Chesonul poate fi instalat ]nainte sau dup[ forarea sondei, instalarea acestuia realiz`ndu-se
cu ajutorul unei instala\ii mobile de foraj sau a unei barje (fig. 3).
Capul de erup\ie al sondei este montat pe punte, deasupra acestuia fiind instalat un heliport
pentru a permite accesul rapid pe puntea cheson-ului sau la capul de erup\ie. Accesul la toate
nivelele pun\ii se poate realiza cu ajutorul sc[rilor. Nu sunt prev[zute instala\ii de procesare a
produc\iei[23]. Pe punte mai sunt montate aparate de naviga\ie ac\ionate cu baterii sau energie
solar[ suspendate deasupra heliportului =i o macara de mici dimensiuni.
Funda\ia chesonului (de aproximativ 20÷30 ori mai mare dec`t diametrul acestuia) este
realizat[ ]n func\ie de caracteristicile solului, iar uneori de cerin\ele forajului.
Produc\ia sondei este transportat[ de la capul de erup\ie printr-o conduct[ la o platform[ de
produc\ie.

Fig.3. Platforme cheson =i cheson bra\at =i instalarea unei platforme cheson.

7
 Platforme jacket
Aceste platforme au structurile bazale ]n form[ de trunchi de piramid[, prev[zute cu un
z[brelaj tubular ]n form[ de x.
Construc\ia platformelor (structura bazal[ =i pun\ile ) se realizeaz[ ]n docuri uscate.
Structura bazal[ este adus[ pe loca\ie cu ajutorul unei barje sau prin plutire (fig.4). Aceasta se
mai nume=te =i jacket deoarece picioarele platformei servesc ca tipare prin care se bat pilonii
de fixare ]n teren. Picioarele jacketului sunt construite din tuburi cu diametru mare prin care
se introduc pilonii. Num[rul picioarelor jacketului variaz[ ]ntre 4÷12[23].

Fig.4. Fazele aducerii pe loca\ie a unui jacket.

Pentru a m[rii stabilitatea platformei, pilonii se introduc =i prin ni=te man=oane, respectiv
ghidaje (fig. 6 =i 7) prev[zute pe laturile jacketului.
Dup[ baterea pilonilor ]n teren (ad`ncimea de p[trundere ]n solul marin este de 30÷40 m)
acestea sunt cimentate. Ad`ncimea de p[trundere a pilonilor ]n teren depinde de consisten\a
acestuia. Dac[ solul este moale, pilonii pot fi b[tu\i chiar p`n[ la o ad`ncime de 100 m. }n
zonele cu sol tare este necesar s[ se foreze g[uri pentru introducerea pilonilor.
Pilonii se bat cu ajutorul unor dispozitive ac\ionate cu aer sau cu abur, hidraulic sau cu
combustibil (func\ioneaz[ pe principiul motorului diesel).

Fig.5. Baterea pilonilor de fixare cu ajutorul ciocanelor de suprafa\[, respectiv ciocanelor submarine.

}n func\ie de construc\ia picioarelor jacketului, se pot introduce c`te un r`nd de piloni prin
fiecare picior =i man=on (fig. 6) sau se pot introduce mai mul\i piloni grupa\i prin fiecare
picior (fig. 7). A=a cum se observ[ din figura 7, printr-un picior se pot introduce 6 piloni. De
obicei diametrul unui pilon este de 36 in sau 30 in, iar num[rul pilonilor care urmeaz[ a fi
introdu=i determin[ diametrul picioarelor platformei. Pentru a m[rii stabilitatea platformei,
dup[ ce s-au b[tut prin fiecare picior al platformei cei 6 piloni, av`nd fiecare diametrul de 36
in, se foreaz[ prin ace=ti piloni, g[uri p`n[ la o ad`ncime convenabil[, ]n care se introduc =i
se cimenteaz[ al\i 6 piloni de 30 in[23].

8
 Dup[ terminarea opera\iei de fixare a jacketului, va urma instalarea pun\ilor de lucru cu
ajutorul unor =lepuri sau hidromacarale.
Platformele jacket sunt economice ]n ape mai pu\in ad`nci (de p`n[ la 200 m) deoarece ele
pot suporta sarcini mari pe pun\i =i un num[r mare de sonde, spre deosebire de platformele
plutitoare. De exemplu ]n Marea Nordului un jacket poate sus\ine sarcini cuprinse ]ntre 40000
=i 50000 tone.
Cu toate acestea, ]n Golful Mexic jacket-urile se utilizeaz[ ]n mod obi=nuit ]n ape cu
ad`ncimi de peste 300 m. De exemplu jacket-ul Bullwinkle instalat de c[tre firma Shell ]n
Green Canyon Block 65 (Golful Mexic) ]n ap[ cu ad`ncimea de 412 m, a fost proiectat s[
suporte o sarcin[ de aproximativ 20000 tone =i 60 coloane conductor. Greutatea jacket-ului
este de 49000 tone, iar a funda\iei acestuia de 10500 tone. Platforma a fost proiectat[ pentru o
produc\ie de 7950 m3/zi \i\ei =i 2,54 ⋅106 m3N/zi gaze. Costul exploat[rii ]n acest caz a fost de
aproximativ 500 106 $, dintre care aproximativ 50% a reperezentat costul platformei, iar restul
de 50% a reprezentat costul forajului sondelor, a echipamentelor de produc\ie permanente =i a
conductelor[1,4].
Un alt exemplu ]l constituie platforma jacket Pompano instalat[ de c[tre compania BP
Exploration ]n Viosca Knoll Block 989 (Golful Mexic) ]n ap[ cu ad`ncimea de 393 m.
Aceasta a fost proiectat[ s[ sus\in[ o sarcin[ de 12500 tone =i 40 coloane conductor.
Greutatea jacket-ului este de 36000 tone =i a sistemului de piloni de 5800 tone. Capacitatea de
produc\ie a platformei este de 6360 m3/zi \i\ei =i 1,415⋅106 m3N/zi gaze[1,4].
S-a analizat extinderea domeniului de utilizare a jacket-urilor ]n ape cu ad`ncimi mari =i s-
a observat c[ pentru ape cu ad`ncimi mai mari de 426 m, acestea nu mai reprezint[ o solu\ie
viabil[ din punct de vedere economic. }n figura 8 se prezint[ jacketurile instalate ]n ape mai
ad`nci de 300m.

Fig.6. Platforma jacket cu piloni introdu=i prin picioare =i man=oane. Fig.7. Platforma jacket cu piloni grupa\i.
9
 Fig.8 Jacketuri instalate ]n ape mai ad`nci de 300m.

Platforme turn
Platformele turn au suportul bazal constituit dintr-un picior cilindric sau din 3 sau 4
picioare legate ]ntre ele prin z[brele ]n form[ de x. Cele cu picioare cilindrice sunt rigide =i se
folosesc ]n zone arctice (temperatur[ de - 40°C, vitez[ mare a curen\ilor marini, cutremure
frecvente, vitez[ mare a v`ntului =i valuri mari), ad`ncimea apei fiind relativ mic[ (25 ÷ 30
m). Au fost folosite prima dat[ ]n Golful Cook Inlet (Alaska).
Platformele turn cu trei sau patru picioare unite ]ntre ele printr-un z[brelaj ]n form[ de x,
sunt flexibile =i reprezint[ o alternativ[ tehnic[ posibil[ pentru exploatarea z[c[mintelor
subacvatice situate ]n ape cu ad`ncimi cuprinse ]ntre 396 ÷ 915 m. Acestea pot fi construite =i
transportate ]ntr-o singur[ bucat[ sau ]n mai multe buc[\i. O platform[ turn pentru ape cu
ad`ncimea de 457÷488 m poate fi transportat[ =i instalat[ ]ntr-o singur[ bucat[. De asemenea,
sec\iunile platformei turn pot fi unite pe orizontal[ ]n apropierea \[rmului =i transportate ]n
acest mod pe loca\ie sau pot fi unite pe vertical[ la locul de instalare[42].
Platformele turn flexibile sunt fixate pe fundul m[rii cu ajutorul pilonilor =i pot fi ancorate
sau neancorate. Un exemplu de platform[ turn ancorat pentru foraj =i produc\ie ]l constituie
platforma Lena instalat[ de c[tre compania Exxon ]n Mississippi Canyon Block 280-A
(Golful Mexic), unde ad`ncimea apei este de 304 m (fig. 9).
Aceast[ platform[ a fost proiectat[ s[ suporte o sarcin[ de 15000 tone =i 58 coloane
conductor. Capacitatea de produc\ie este de 3975 m3/zi, 795 m3/zi condensat =i 1,41⋅106
m3N/zi gaze[1]. Greutatea turnului este de 210000 tone, iar funda\ia pilonilor are 6500 tone.
Sistemul de ancoraj const[ din 20 de linii de ancoraj realizate din cabluri cu ]nveli= de
protec\ie =i fixate pe fundul m[rii cu ajutorul unor piloni cu diametrul de 72 in b[tu\i ]n solul
marin la o distan\[ de 890 m de picioarele turnului. De asemenea, turnul este fixat pe fundul
m[rii cu ajutorul pilonilor b[tu\i prin picioarele acestuia =i a 8 piloni suplimentari centrali care
penetreaz[ solul marin pe o ad`ncime de 171 m, ace=tia av`nd fiecare diametrul de 54 in.
Un alt exemplu de paltform[ turn, ]ns[ neancorat, este Baldpate, care la ora actual[ este cea
mai ]nalt[ structur[ din lume =i prima platform[ turn neancorat (fig. 10)[42]. Aceast[
platform[ a fost instalat[ ]n zona Garden Banks (Golful Mexic) unde ad`ncimea apei m[soar[
496 m. }n[l\imea total[ a platformei este de 576 m, iar capacitatea de produc\ie este de 9540
m3/zi \i\ei =i 5,6 106 m3N/zi gaze. S-au investigat posibilit[\ile de instalare a acestor tipuri de
platforme ]n ape cu ad`ncimi de 518 ÷ 915 m =i s-a ajuns la concluzia c[ greutatea platformei

10
turn ar fi ]n jur de 50000 ÷ 195000 tone, ]n condi\iile ]n care ar sus\ine 40 ÷ 80 coloane
conductor. Cu c`t ad`ncimea apei este mai mare =i num[rul sondelor productive mai mic,
platformele turn flexibile devin neeconomice, deoarece acestea trebuie s[ fie foarte ]nalte
(devenind deci foarte grele), sunt dificil de transportat =i instalat.

Fig.9. Platforma turn ancorat Lena. Fig. 10. Platforma turn neancorat
Baldpate.
De asemenea, sunt foarte scumpe, necesit[ mult timp pentru proiectatre =i construc\ie[1].
Totu=i ca =i platformele jacket, platformele turn flexibile au trei mari avantaje:
• capacitate mare de ]nc[rcare a pun\ii;
• capacitate mare de produc\ie;
• capetele de erup\ie pot fi montate pe punte.

3.2 Platforme fixe din beton

Platformele fixe din beton sau platformele gravita\ionale sunt fabricate din beton armat
precomprimat sau din beton =i o\el[4]. Ele sunt prev[zute la partea inferioar[ cu un sistem de
celule necesare pentru balastarea, respectiv debalastarea platformei, precum =i pentru stocarea
\i\eiului, iar deasupra sistemului de celule sunt construite una, trei sau patru coloane din
beton. Platformele de acest tip pot fi u=or transportate pe loca\ie prin plutire =i imersate p`n[
la ad`ncimea corespunz[toare pozi\iei de func\ionare. Unele dintre aceste platforme se fixeaz[
pe fundul m[rii cu ajutorul unor piloni suplimentari b[tu\i ]n solul marin, iar altele sunt
prev[zute cu ni=te piloni scur\i care ]n timpul balast[rii structurii bazale se ]nfig ]n solul marin
pe o ad`ncime relativ mic[ (1,5 ÷2 m). Acest tip de platforme au fost denumite Condeep
(.abrevierea de la concrete deep water structure fiind proiectate =i fabricate de la Stavanger
– Norvegia. }n figura 11 se prezint[ platformele din beton condeep.
Una dintre cele mai mari platforme din beton este platforma Troll Gas care are ]n[l\imea
de 472 m. Structura bazal[ a acestei platforme are ]n[l\imea de 369 m =i greutatea de 656000
tone. Ea este format[ dintr-o substructur[ inferioar[ celular[ =i o substructur[ superioar[
constituit[ din patru coloane. Aceasta suport[ cele 25000 tone ale pun\ilor echipate pentru
foraj =i produc\ie (topsides). Pe loca\ie, platforma Troll Gas este par\ial submersat[ ]n apa cu
ad`ncimea de 303 m =i este fixat[ pe fundul m[rii cu ajutorul a 19 piloni auxiliari b[tu\i ]n
solul marin pe o ad`ncime de 36 m [46]. Num[rul sondelor forate de pe aceast[ platform[ este
de 40, ele produc`nd 80·106 m3N/zi gaze[4].

11
 Anul
instal[rii: 1975 1975 1976 1977 1977 1981 1984 1986
Beryl A Condeep Brent B Condeep Brent D Condeep Frigg TCP-2 Statfjord A Condeep Statfjord B Condeep Statfjord C Condeep Gullfaks A Condeep
Condeep
Ad`ncimea
apei

104 m

120 m 135 m
140 m
146 m 146 m

Anul
instal[rii: 1987 1988 1989 1993 1993 1995
Gullfaks B Condeep Oseberg A Condeep Gullfaks C Condeep Draugen Condeep Sleipner A Condeep Troll Condeep
Ad`ncimea

82,5 m
apei

104 m

141,5 m
216 m

251,3 m

302,9m
302,9 m

Fig.11 Platformele din beton condeep.

O alt[ platform[ din beton instalat[ ]n zona arctic[ din estul Canadei, ]n Bazinul Jeanne
D’Arc, este platforma Hibernia (fig. 12). Structura bazal[ a pltaformei Hibernia are ]n[l\imea
de 224 m =i greutatea dup[ balastare pe loca\ie de 1,2·106 tone. Spre deosebire de structura
bazal[ a platformei Troll Gas, structura bazal[ a platformei Hibernia este conceput[ ]n form[
de stea cu 16 col\uri, suficient de consolidat[ ca s[ reziste la un impact cu un iceberg de 5·106
tone.

Fig.12. Platforma Hibernia.

3.3 Platforme mobile

Platformele mobile sunt cele care pot fi mutate de pe o loca\ie pe alta. Acestea sunt de mai
multe tipuri:
• platforme autoelevatoare;
12
 • platforme semisubmersibile;
• vase de produc\ie =i stocare;
• platforme cu picioare tensionate =i variantele lor constructive:
• platforme cu picioare tensionate =i structur[ intermediar[ flotant[;
• platforme cu picioare tensionate =i structur[ intermediar[ suspendat[;
• platforme jacket cu picioare tensionate;
• platforme turn hibrid.
• platforme spar.

Platforme autoelevatoare

Fig.13. Platform[ autoelevatoare Fig.14. Platforma TPG 500.

Platformele autoelevatoare sunt cele mai utilizate pentru foraj, ]n ape ad`nci de 50-100m
(fig. 13). Se construiesc =i se echipeaz[ complet ]n =antierele de pe \[rm =i apoi se transport[
pe loca\ie cu ajutorul barjelor sau prin plutire cu ajutorul =lepurilor.
Ele pot fi cu cantilever sau f[r[ cantilever.
Fixarea pe loca\ie se realizeaz[ utiliz`nd sis-temul propriu de cobor`re al picioarelor.
Platformele au trei sau mai multe picioare care pot fi manevrate prin ac\ionare
electromecanic[ sau electro-hidraulic[. Picioarele pot fi tubulare sau cu z[brelaj ]n form[ de
K. Se apreciaz[ c[ acestea pot fi utilizate =i pentru produc\ie (TPG-500 realizat[ de compania
Technip)(fig.14). O astfel de platform[ a fost instalat[ ]n =antierele Harding ]n Marea
Nordului =i Elgin - Franklin, precum =i ]n =antierul Shah Deniz din Marea Caspic[[4,17].

Platforme semisubmersibile
Platformele semisubmersibile sunt par\ial imersate ]n apa m[rii, men\inute fiind pe loca\ie
cu ajutorul unui sistem de ancoraj. Ele lucreaz[ ancorate ]n ape mai ad`nci de 100 m =i
prezint[ dezavantajul c[ sunt sensibile la mi=c[rile valurilor =i v`ntului (fig. 15). Ca urmare,
necesit[ montarea de dispozitive de compensare a mi=c[rii pe vertical[ =i orizontal[.
Platformele semisubmersibile au fost verificate =i ]n ape cu ad`ncimi cuprinse ]ntre 100 =i
900 m. Petrobras a instalat o platform[ semi-submersibil[ (Petrobras XVIII) ]n ap[ ad`nc[ de
900 m ceea ce reprezint[ un record[1]. De asemenea, s-au instalat platforme semisubmersibile
]n regiuni cu mediu aspru (Marea Nordului), ciclonic (Golful Mexic =i Marea Chinei de Sud)
=i calm (Brazilia). S-a costatat c[ ]n apele ad`nci =i cu medii aspre, costurile efective de

13
proiectare =i instalare a acestora cresc, iar sistemele de ancorare trebuie s[ fie mult mai
puternice[5].
Platformele semisubmersibile pot fi utilizate ca platforme de foraj =i ca platforme de
produc\ie. }n ambele situa\ii, leg[tura dintre sistemul de produc\ie submarin =i puntea
platformei, se realizeaz[ cu ajutorul riserelor. Riserul care face leg[tura cu platforma
semisubmersibil[ poate fi individual (al fiec[rei sonde ) sau un riser comun al sondelor
conectate la manifoldul submarin.
Cele utilizate la foraj pot fi adaptate
pentru produc\ie. Astfel platformele
semisubmersibile Aker H-3 =i Sedco 700 au
fost modificate s[ colecteze o produc\ie de
15900 m3/zi cu RGT ≥1000 m3N/ m3 [1].
Un avantaj foarte important al
platformelor semisubmersibile ]l constituie
faptul c[ permite testarea sondelor ]n faza
preliminar[ de exploatare a z[c[m`ntului.
Acesta mic=oreaz[ costurile de risc =i
permite o mai bun[ definire a
caracteristicilor z[c[m`ntului, a
propriet[\ilor fluidelor ]n vederea
optimiz[rii sistemului de produc\ie viitor.
Dac[ z[c[m`ntul nu produce la
parametrii a=tepta\i, platforma poate fi
]ndep[rtat[, modificat[ =i relocat[ cu
u=urin\[. Petrobras efectueaz[ asemenea
Fig.15. Oscila\iile unei platforme semisubmersibile.
opera\ii ]n mod obi=nuit. Costul estimativ
pentru convertirea unei platforme semisubmersibile de foraj ]ntr-una de produc\ie care include
=i separarea \i\eiului numai ]ntr-o singur[ treapt[ =i care poate fi instalat[ ]n ap[ cu ad`ncimea
de 610 m este de 115-125⋅106 $[5].
Se men\ioneaz[ c[ ]n acest caz s-au p[strat echipamentele de foraj pe punte. }n plus la
acest cost se mai adaug[ costul riserelor, ale sistemului submarin de produc\ie =i al sistemului
de conducte. Timpul scurs de la data ]nceperii efectu[rii convertirii platformei p`n[ la punerea
ei ]n produc\ie este de 24 luni.

Sistemul de ancoraj al platformelor semisubmersibile

Sistemul de ancoraj trebuie s[-i confere unit[\ii flotante capacitatea de a r[m`ne pe loca\ie
chiar =i ]n timpul unei furtuni ai c[rei parametrii sunt considera\i ]n proiectarea unit[\ii
respective. Aceast[ furtun[ se consider[ c[ are o perioad[ de retur de 10 ani dac[ unitatea
flotant[ este ancorat[ ]n vecin[tatea altor structuri =i respectiv 5 ani de retur dac[ aceasta este
ancorat[ departe de alte structuri[32]. }n acest caz sunt analizate anvergura liniilor de ancoraj
=i tensiunile care apar ]n acestea ]n timpul unei furtuni care se poate produce la 5 sau 10 ani.
Unitatea flotant[ ancorat[ trebuie s[ sta\ioneze ]ntr-un cerc de observa\ie limitat ]n timpul
forajului. Acest cerc de observa\ie este stabilit ]n func\ie de unghiul pe care ]l poate face
riserul de foraj la partea inferioar[, care la r`ndul lui este este influen\at de capacitatea de
tensionare =i de greutatea specific[ a noroiului de foraj. }n cazul existen\ei curen\ilor
turbionari este dificil de a men\ine unitatea ]n limitele cercului de observa\ie, ]n special atunci
c`nd se utilizeaz[ sistemul de ancoraj cu lan\uri, par`me din s`rm[ sau o combina\ie a
acestora[12].

14
 Ancorele trebuie s[ aibe o capacitate ridicat[ de a se ]nfige ]n solul marin f[r[ s[ mai
alunece. Pentru acesta s-au f[cut o serie de cercet[ri ]n ceea ce prive=te profilul acestora.
Ancorele Stevpris & Bruce au o capacitate ridicat[ de fixare =i sunt folosite ]n special ]n
Golful Mexic.
Sistemul de ancoraj al platformelor semisubmersibile poate fi temporar sau permanent
dup[ cum platforma semisubmersibil[ este de foraj sau de produc\ie[32]. Sistemul de ancoraj
permanent este proiectat pentru o durat[ lung[ de func\ionare spre deosebire de sistemul
temporar. }n consecin\[, pentru proiectarea sistemului de ancoraj permanent se utilizeaz[ o
metod[ de analiz[ dinamic[ riguroas[ precum =i o analiz[ a comport[rii sistemului la
oboseal[, spre deosebire de cazul sistemului de ancoraj temporar unde o analiz[ cvasi-static[
este suficient[ pentru evaluarea performan\elor. Din cauza opera\iilor frecvente de desf[=urare
=i recuperare a sistemului temporarar de ancorare, componentele acestuia sunt ]nlocuite
]nainte de a atinge limita la oboseal[.
De asemenea, ]n cazul acestui sistem se utilizeaz[ componente care s[ poat[ fi u=or
desf[=urate =i recuperate. Ca urmare, componentele celor dou[ sisteme difer[, sistemul
permanent de ancoraj av`nd componentele cele mai grele.
}n ceea ce prive=te instalarea sistemului de ancoraj, ambele sisteme necesit[ nave de lucru,
]ns[ ]n cazul sistemului de ancoraj permanent, pe de o parte navele trebuie s[ suporte un
echipament mai greu, iar pe de alt[ parte unele componenete ale sistemului de ancoraj trebuie
s[ fie prefixate.
O alt[ diferen\[ ]ntre cele dou[ sisteme este pus[ ]n eviden\[ ]n cazul analizei opera\iilor de
]ntre\inere =i inspectare a liniilor de ancoraj.
Astfel, liniile de ancoraj ale unui sistem temporar de ancoraj pot fi adesea inspectate vizual
]n timpul opera\iilor de desf[=urare sau recuperare. Pentru a inspecta, ]ns[, liniile de ancoraj
ale unui sistem de ancoraj permanent, trebuie s[ se utilizeze scafandrii sau robo\i submarini
(remote operated vehicle - ROV).
De asemenea, ]nlocuirea componentelor defecte ale sistemului de ancoraj temporar se face
mai u=or dec`t ]n cazul sistemului de ancoraj permanent.
Componentele sistemului de ancoraj al unei unit[\i flotante constau din: par`me din s`rm[
(cabluri), lan\uri sau par`me din poliester sau o combina\ie a acestora, precum =i ancorele cu
putere mare de fixare ]n solul marin. Aceste componente sunt utilizate ]n ]n func\ie de
ad`ncimea apei =i tipul sistemului de ancoraj =i sunt dispuse ]ntr-o anumit[ configura\ie.
Astfel, sistemul de ancoraj temporar are o configura\ie dispersat[, iar sistemul de ancoraj
permanent poate avea urm[toarele configura\ii:
• sistem de ancoraj dispersat;
• sistem de ancoraj dispersat cu linii tensionate (taut leg mooring -TLM).
Sistemul de ancoraj dispersat are urm[toarele variante:
• sistemul de ancoraj cu lan\uri =i lesturi;
• sistemul de ancoraj cu cabluri =i lan\uri;
• sistemul de ancoraj cu lan\uri, cabluri =i geamanduri imersate.
Sistemul de ancoraj dispersat este, de fapt, sistemul de ancoraj conven\ional utilizat mai
]nt`i ]n cazul unit[\ilor flotante de foraj =i preluat apoi =i ]n cazul platformelor
semisubmersibile de produc\ie.
Acest sistem de ancoraj poate fi proiectat s[ men\in[ unitatea flotant[ pe loca\ie indiferent
de direc\ia for\ei rezultante generate de ac\iunea mediului exterior asupra acesteia. El poate fi
utilizat, de asemenea, ]mpreun[ cu sistemul de ancoraj pe vertical[ al platformelor cu picioare
tensionate, conduc`nd la ]mbun[t[\irea men\inerii pe loca\ie =i siguran\ei acestora.
Flexibilitatea acestui sistem =i performan\ele de men\inere pe loca\ie sunt determinate de
ad`ncimea apei, de greutatea liniei de ancoraj =i de tensiunea medie din liniile de ancoraj.

15
 Variantele sistemului de ancoraj dispersat clasic au fost realizate pentru a ]mbun[t[\ii
men\inerea pe loca\ie a unit[\ii flotante =i pentru a facilita opera\iile de instalare /recuperare a
sistemului de ancoraj ]n cazul apelor cu diferite ad`ncimi.
Mai ]nt`i s-a utlizat sistemul de ancoraj cu lan\uri. Pentru reducerea lungimii lan\ului care
se afl[ ]n contact cu solul marin s-au montat lesturi la partea inferioar[ a liniei de ancoraj. }n
acest mod s-a m[rit capacitatea de penetrare a ancorei ]n solul marin, precum =i de men\inere
a unit[\ii flotante pe loca\ie. Pe de alt[ parte ]ns[, datorit[ greut[\ii mari a componentelor,
acest sistem nu se poate utiliza dec`t p`n[ la o ad`ncime a apei de 610 m (fig.16).
Pentru ad`ncimi ale apei cuprinse ]ntre 457 m =i 1524 m se utilizeaz[ sistemul de ancoraj
dispersat cu cabluri (par`me din s`rm[) =i lan\uri (fig.16). Segmentul format din lan\uri de la
partea inferioar[ a liniei de ancoraj permite ameliorarea for\ei de reac\ie a sistemului de
ancoraj la deplas[rile unit[\ii flotante.
Sistemul de ancoraj cu cabluri, lan\uri =i geamanduri submersate permite o mai bun[
corectare a pozi\iei unit[\ii flotante ]n cazul ancor[rii acesteia ]n ape cu ad`ncimii de p`n[ la
2286 m (fig.16).
Sistemul de ancoraj dispersat cu linii tensionate este format fie din par`me din s`rm[ sau
din poliester ]n combina\ie cu lan\uri montate la partea inferioar[ a liniilor de ancoraj, fie din
par`me din s`rm[ sau din poliester, lan\uri =i geamanduri submersate. }n acest caz deplas[rile
pe orizontal[ ale unit[\ii flotante sunt controlate de tensiunea din liniile de ancoraj, iar
deplas[rile pe vertical[ sunt controlate de elasticitatea par`melor.
Deplas[rile mici pe care le permite acest sistem, precum =i sarcinile reduse sunt
principalele motive de utilizare ale acestuia ]n ape cu ad`ncimi de p`n[ la 3048 m (fig.16). }n
prezent este utilizat de compania Petrobras ]n Bazinul Campos).
Studiul f[cut asupra comport[rii diferitelor materiale ]n cazul sistemului de ancoraj cu linii
tensionate a eviden\iat faptul c[ acesta poate fi utilizat ]n ape cu ad`ncimi de p`n[ la 2438 m,
]n cazul ]n care nu se utilizeaz[ geamanduri submersate =i de p`n[ la 3048 m atunci c`nd se
utilizeaz[ =i geamanduri submersate. Se men\ioneaz[ c[ ancorele utilizate ]n cele dou[ cazuri
au o construc\ie special[ (suction anchor) =i sunt prefixate ]n solul marin, iar liniile de ancoraj
sunt formate din par`me din poliester =i lan\uri. }n condi\iile apelor de mare ad`ncime s-a
constatat c[ cel mai bine s-au comportat par`mele din aramid, realizate de firma Twaron
Oceanic[14].
Sistemul de ancoraj cu linii tensionate, care utilizeaz[ componente din o\el =i geamanduri
submersate, ]mbun[t[\e=te men\inerea pe loca\ie a unit[\ii flotante. Pe de alt[ parte, ]ns[,
acesta devine dificil de desf[=urat, iar costul s[u cre=te exponen\ial cu ad`ncimea apei. Cu
toate acestea de multe ori se prefer[ sistemul de ancoraj cu componente din o\el. Problema
este c[ aplicarea acestui sistem este limitat[ la o ad`ncime maxim[ de 1524 m pentru unit[\ile
mobile de foraj =i produc\ie existente, unde toate componentele sistemului de ancoraj sunt
transportate la bordul acestora. Aceast[ limit[ poate cre=te la 2286 m dac[ se utilizeaz[
sistemul de ancoraj cu ancore prefixate =i geamanduri submersate.
Practic ad`ncimea limit[ la care poate fi aplicat un sistem de ancoraj depinde de
capacitatea acestuia de a asigura o deplasare minim[ a unit[\ii flotante ancorate. De
asemenea, aceasta depinde =i de limitele =i caracteristicile riserelor.
}n timpul opera\iei de ancorare, ]n ape de mare ad`ncime, apar o serie de probleme datorit[
sarcinilor mari impuse echipamentelor de desf[=urare a sistemului de ancoraj de pe vasele
auxiliare, precum =i datorit[ manevrelor mai complicate ale acestora. Ca urmare, a fost
necesar[ construirea unei noi genera\ii de vase auxiliare cu putere mai mare =i capacitate mai
mare a vinciurilor.
Pentru a efectua opera\ia de ancorare, respectiv de dezancorare sunt necesare 1-2 vase
auxiliare (anchor handling vessel - AHV) (fig. 17).

16
 Fig.16. Utilizarea sistemelor de ancoraj dispersate (st`nga)
=i sistemelor de ancoraj dispersate cu linii tensionate (dreapta)
]n func\ie de ad`ncimea apei.

Fig. 17. Lansarea sistemului de ancorare[12].

3.5 Vase de produc\ie =i stocare =i vase de stocare (FPSO sau FSO)

}n regiunile ]n care nu exist[ o re\ea de conducte, z[c[mintele fiind fie ]n faz[ preliminar[
de exploatare, fie av`nd resurse prea mici pentru a justifica construirea unei re\ele de
conducte, transportul \i\eiului prelucrat pe platforme, la \[rm se realizeaz[ cu ajutorul unor
tancuri petroliere. Acestea ]ncarc[ periodic \i\eiul stocat ]ntr-un vas de stocare (floating
storage & offloading – FSO) ancorat permanent ]ntr-un punct aflat la o distan\[ oarecare de
platformele (platforma) de produc\ie. Leg[tura dintre punctul de ancorare al vasului de
stocare =i platformele de produc\ie se realizeaz[ prin conducte.
Vasele de stocare sunt fie vase dezafectate =i amenajate pentru stocarea \i\eiului, fie
construite special ]n acest scop.

17
 Pentru exploatarea z[c[mintelor cu resurse reduse, situate ]n ape ad`nci, departe de re\eaua
de conducte, s-a constatat c[ o solu\ie rentabil[ ar fi utilizarea vasele de produc\ie =i stocare
(floating production storage & offloading - FPSO) ancorate ]ntr-un singur punct. Acestea pot
fi de asemenea, vase dezafectate sau special construite =i pot fi utilizate pentru colectarea,
prelucrarea =i stocarea \i\eiului. Dimensiunile vaselor variaz[ de la 10000 ÷ 285000 tone
deadweight. Transportul \i\eiului la \[rm se realizeaz[ cu ajutorul tancurilor petroliere.
Instal\iile de produc\ie montate pe puntea vasului sunt destinate prelucr[rii produc\iei
sondelor cu completare submarin[. Capetele de erup\ie ale sondelor ]n acest caz sunt motate
pe fundul m[rii, iar leg[tura dintre acestea =i vas se realizeaz[ prin conducte conectate la
sistemul de ancorare =i transfer al produc\iei. De exemplu vasul Gryphon ancorat permanent
]n Marea Nordului ( ]n ap[ cu ad`ncimea de 110 m), este situat la o distan\[ de 1500 m de
capetele de erup\ie plasate pe fundul m[rii. Acesta are o capacitate de prelucrare de 12720
m3/zi \i\ei =i poate stoca 160000 m3[6].
Succesul utiliz[rii acestor vase ca platforme de produc\ie depinde de sistemul de ancorare
=i transfer al produc\iei. O varietate de astfel de sisteme au fost utilizate ]n ape cu ad`ncimi
cuprinse ]ntre 20 m =i 1853 m, ]n condi\ii meteo- oceanice diferite.
}n figurile 18 =i 19 sunt prezentate diferite tipuri de sisteme de ancorare =i transfer al
produc\iei, precum si evolu\ia acestora.

Fig.18. Evolu\ia sistemelor de ancorare =i transfer..

Primele tipuri de sisteme de ancorare =i transfer au fost : CALM (catenary anchor leg
mooring), SALM (single anchor leg mooring), ALC (anchor loading caisson), =i FT (fixed
tower) sau ALP (anchor loading platform) (fig.18).
Tipul de sistem de ancorare =i transfer CALM const[ dintr-o structur[ flotant[ ancorat[ de
fundul m[rii (fig.19). Aceast[ structur[ are o parte fix[ =i una rotativ[. Cea rotativ[ permit[
vasului s[ se orienteze ]n func\ie de ac\iunea valurilor. De asemea ea regrupeaz[ la suprafa\[
toate riserele provenite de la sondele submarine, astfel ]nc`t un riser flotant transport[
produc\ia la vasul de produc\ie.
Din sistemul de ancorare =i transfer tip CALM au derivat pe de o parte sistemele ELSBM
(elevated single buoy mooring) =i spar, iar pe de alt[ parte sistemele SBS (single buoy
system), DRT (disconnectable riser tourret), CFT (central fixed tourret) =i DBT
(disconnectable buoyant turret) ]n func\ie de condi\iile de mediu, ad`ncimea apei =i tipul
vasului de produc\ie =i stocare.

18
 Tipurile de sisteme ELSBM =i spar sunt utilizate ]n special ca terminale de ]nc[rcare a
vaselelor de transport a produc\iei la \[rm, ele av`nd o capacitate proprie de stocare.
Tipurile de sisteme de ancorare =i transfer: DRT, CFT =i DBT se caracterizeaz[ print-o
structur[ special[ (turret) care poate fi montat[ ]n interiorul vasului (CFT, DBT) sau ]n
exteriorul acestuia (DRT). Aceast[ structur[ este format[ din dou[ p[r\i: una fix[ ancorat[ pe
fundul m[rii =i cealalat[ mobil[ care face leg[tura cu vasul. Aceste tipuri de sisteme de
ancoraj sunt cele mai utilizate ]n cazul vaselor de produc\ie =i stocare moderne.
Pentru condi\iile m[rilor =i oceanelor cu furtuni frecvente se utilizeaz[ sistemul de
ancorare =i transfer tip DRT sau DBT care permite deconectarea vasului de la punctul de
ancorare ]n condi\iile ]nchiderii sistemului de transfer a produc\iei =i retragerea acestuia ]n
zone mai calme
Sistemul de ancorare tip SALM se deosebe=te de cel de tip CALM prin faptul c[ structura
flotant[ se sprijin[ pe fundul m[rii prin intermediul unei coloane articulate (fig.18, 19).
Pornind de la sistemul de ancorare =i transfer tip SALM au evoluat tipurile: SALS (single
anchor leg system) =i SALMRA (single anchor leg rigid arm mooring). Acestea se deosebesc
de tipul SALM at`t prin construc\ia coloanei articulate c`t =i prin tipul leg[turii dintre punctul
de ancorare =i vas. Astfel tipurile SALS =i SALMRA sunt prev[zute cu leg[turi (]ntre punctul
de ancorare =i vas) rigide, articulate la extremit[\i =i chiar flotante (cazul SALS) ceea ce
elimin[ coliziunea vasului cu sistemul de ancorare ]n timpul furtunilor, permi\`nd ]n acela=i
timp o mai bun[ orientare a pozi\iei vasului ]n raport cu direc\ia valurilor.
De la tipurile de sisteme de ancorare ALC =i FT a evoulat tipul JSY (jacket soft yoke) care
la r`ndul lui a condus la apari\ia tipului SALMRA.
Tipul de sistem de ancorare JSY este format dintr-un jacket care se sprijin[ pe fundul
m[rii, leg[tura dintre vas =i jacket f[c`ndu-se prin intermediul unui jug rigid.

Fig. 19. Tipuri de sisteme de ancorare =i transfer.

Proiectarea, construc\ia =i instalarea unui vas de produc\ie =i stocare se poate realiza ]n

mai pu\in de 30 luni, fa\[ de platformele semisubmersibile a c[ror proiectare, construc\ie =i
19
punere ]n produc\ie dureaz[ patru ani. De asemenea, echipamentele de produc\ie pot fi
ad[ugate sau retrase de pe vas chiar dup[ ce acesta a fost adus pe loca\ie.
Vasul de produc\ie poate fi deplasat u=or pe ap[ pe distan\e lungi =i instalat rapid ]n ape
cu ad`ncimi mari. De asemenea, vasele pot fi echipate pentru efectuarea interven\iilor la
sondele cu completare submarin[.
O problem[ deosebit[, ]n cazul vaselor de produc\ie =i stocare const[ ]n dimensionarea
echipamentului =i proiectarea regimurilor de prelucrare a produc\iei, astfel ]nc`t s[ se poat[
controla =i amortiza mi=c[rile fluidelor din recipientele de pe vas, generate de mi=carea
acestuia pe loca\ie. De=i, ]n general ancorarea ]ntr-un singur punct sau ]n mai multe puncte
stabilizeaz[ pozi\ia vasului, totu=i acesta este subiectul ac\iunii valurilor care creaz[ =ase
tipuri de mi=c[ri, la fel ca ]n cazul platformelor semisubmersibile (fig. 20).
A=a cum se observ[ din figura 20
oscila\iile vasului sunt:
• ridicare (heave )-oscil\ie
efectuat[ prin transla\ie ]n plan
vertical;
• derivare longitudinal[ (surge) -
oscila\ie efectuat[ prin
transla\ie longitudinal[ ]n plan
orizontal;
• derivare lateral[ (sway) -
oscila\ie efectuat[ prin
transla\ie transversal[ ]n plan
orizontal;
Fig.20. Oscila\iile vasului pe loca\ie.
• ruliu (roll) - oscila\ie
efectuat[ prin rota\ie ]n jurul axei longitudinale din planul orizontal;
• tangaj (pitch) - oscila\ie efectuat[ prin rota\ie ]n jurul axei transversale din planul
orizontal;
• ambardee (yaw) - oscila\ie efectuat[ prin
rota\ie ]n jurul axei verticale.
Oscila\iile vasului genereaz[ patru tipuri de
mi=c[ri ale lichidului ]n interiorul separatoarelor
instalate pe puntea acestuia (fig.21), care conduc la
sc[derea eficien\ei acestora.
Mi=c[rile fluidului ]n interiorul unui separator
sunt[11]:
• mi=carea de men\inere a nivelului propriu
a lichidului (spirit level )- acesta se refer[
la ]ncercarea lichidului de a-=i men\ine
nivelul propriu =i are loc ca urmare a
tangajului vasului. Acest fenomen are
drept consecin\[ mic=orarea ariei
necesare pentru curgerea gazelor,
determin`nd ]n acest mod cre=terea
vitezei gazelor =i antrenarea spumei sau a
particulelor de lichid ]n curentul de gaze
care iese din separator.
Fig.21. Mi=c[rile fluidului ]n • mi=carea cu suprafa\[ de separare
interiorulunui separator ondulat[ (resonant waves )- acestea
20
 se formeaz[ datorit[ intr[rii ]n rezonan\[ a mi=c[rii lichidului din interiorul
separatorului cu mi=carea vasului. Acest fenomen conduce la cre=terea vitezei
gazelor =i la posibilitatea p[trunderii acestora ]n compartimentul ocupat de \i\ei =i
ap[, rezult`nd amestecarea celor trei faze.
• mi=care turbulent[ primar[ (primary turbulence) - aceasta rezult[ din cumularea
energiilor rezultate din: mi=carea lichidului pentru a-=i p[stra nivelul propriu, din
valurile rezonante =i alte mi=c[ri care conduc la eliberarea mai lent[ a bulelor de
gaze antrenate ]n masa de lichid =i amestecarea fazelor \i\ei- ap[.
• mi=care turbulent[ primar[ (secondary turbulence) - aceasta este reprezentat[ de
v`rtejuri create de mi=carea fazelor lichide ]n jurul obstacolelor sau la trecerea prin
acestea; obstacolele av`nd rolul de a amortiza mi=carea ]n vasul de separare.
Dintre cele =ase tipuri de oscila\ii ale vasului, cea cu cosecin\ele cele mai grave este
tangajul. Ca urmare, axa echipamentului de separare trebuie s[ se g[seasc[ de-a lungul axei
unde tangajul este sim\it mai pu\in. }n consecin\[, axa longitudinal[ a echipamentului trebuie
plasat[ de-a lungul axei transversale a vasului. Pentru a contracara mi=carea de
ridicare/cobor`re a vasului, echipamentul trebuie plasat c`t mai aproape de centrul de greutate
al vasului.

Platforme cu picioare tensionate

Platformele cu picioarele tensionate (tension - leg platform -TLP) s-au dovedit a fi fiabile
]n ape cu ad`ncimi cuprinse ]ntre 500 m =i 1500 m. Ele se construiesc =i ]n variante de
dimensiuni mari, precum =i ]n variante de dimensiuni mici(SeaStar).

Fig.22. Platforme TLP instalate p`n[ ]n 2006.

Platforma cu picioare tensionate este construit[ dintr-o structur[ plutitoare ale c[rei
picioare sunt legate ]ntre ele prin pontoane care se ancoreaz[ de fundul m[rii prin tendoane
verticale numite tension legs, tendons sau thethers.
Plutirea este realizat[ prin intermediul picioarelor platformei (de obicei patru) =i
pontoanelor orizontale care fac leg[ture dintre acestea. Picioarele plus pontoanele sunt
proiectate pentru a realiza o for\[ de flotabilitate care s[ dep[=easc[ greutatea total[ a
plaformei plus greutatea tendoanelor =i a riserelor . Acest exces de for\[ de flotabilitate are
dou[ func\ii:
• men\ine tendoanele ]n tensiune ]n orice condi\ii de ]nc[rcare a platformei,
indiferent de condi\iile de mediu;
• men\ine platforma ]n plutire pe loca\ie.

21
 Datorit[ sistemului de ancoraj =i construc\iei platformei toate mi=c[rile pe care le-ar putea
face aceasta sub ac\iunea valurior, curen\ilor submarini =i v`ntului sunt diminuate.
Sistemul de ancorare al platformei cu picioare tensionate const[ din patru tipare
(templates) de ancorare pozi\ionate pe fundul m[rii astfel ]nc`t s[ corespund[ fiec[rui picior
al structurii de la suprafa\[. Fiecare tipar de ancorare este fixat de fundul m[rii cu ajutorul
unor piloni. }n tiparul de ancorare este prev[zut un sistem de z[vor`re a picioarelor tensionate
(fig.23). Dup[ fixarea tendoanelor ]n tipar, acestea sunt tensionate pentru reglarea pozi\iei
platformei.
La partea superioar[ a fiec[rui tendon se monteaz[ un ansamblu flexibil care ]i permite
efectuarea unei anumite deplas[ri unghiulare. Acest ansamblu preia sarcinile laterale =i
deplasarea axial[ a tendoanelor.

Fig.23. Platforma cu picioare tensionate. Fig.24. Ansamblul tendoanelor unei platforme TLP.

Tendoanele se confec\ioneaz[ din tuburi de o\el cu pere\i sub\iri ]mbinate prin conectori
sau prin sudare. }n apele foarte ad`nci tendoanele de o\el trebuie presurizate pentru a evita
colapsul hidrostatic. Acest fapt conduce ]ns[ la ]ngreunarea sistemului de tendoane care nu
mai satisface condi\ia de evitare a rezonan\ei (pentru a evita fenomenul de rezonan\[ trebuie
ca perioada tangajului, ruliului =i ridic[rii s[ fie 1-4 secunde).
Greutatea mare a tendoanelor poate fi compensat[ prin cre=erea flotabilit[\ii platformei
(adic[ prin cre=terea dimensiunilor platformei). Aceast[ situa\ie conduce la orientarea c[tre
alte materiale pentru fabricarea tendoanelor, de exemplu compu=ii cu fibre de carbon,
titan[1]. O aten\ie deosebit[ se acord[ construc\iei =i instal[rii, ]n special ]n Golful Mexic, a
platformelor cu picioare tensionate de mici dimensiuni destinate sus\inerii numai a capetele de
erup\ie =i a manifoldurilor[20].
Astfel, platforma Jolliet, instalat[ ]n ap[ cu ad`ncimea de 570 m este de mici dimensiuni,
ea fiind echipat[ cu instala\ii pentru instrumenta\ii/completare =i instala\ii de separare ]ntr-o
singur[ treapt[; tratamentul final al gazului umed =i al \i\eiului fiind realizat pe o alt[
platform[ instalat[ ]n ap[ cu ad`ncime mic[.
Se men\ioneaz[ c[ platformele cu picioare tensionate, spre deosebire de platformele
semisubmersibile =i de vasele de produc\ie =i stocare, nu se deplaseaz[ pe vertical[ =i deci
permit instalarea capetelor de erup\ie pe puntea acestora. Riserele ]n acest caz fac leg[tura
]ntre capul de sond[ situat pe fundul m[rii =i capetele de erup\ie situate pe puntea platformei.
22
 }n plus fa\[ de riserele de produc\ie la o platform[ mai pot fi conectate risere speciale
pentru injec\ie de gaze sau ap[ ]n z[c[m`nt =i risere pentru export \i\ei =i/sau gaze.
De asemenea, riserele sunt confec\ionate din tuburi de o\el tensionate la partea superioar[
cu ajutorul unui sistem de tensionare hidropneumatic. Acest sistem de tensionare
compenseaz[ =i mi=c[rile relative dintre risere =i platform[. Pentru a nu dep[=i capacitate de
tensionare a sistemului hidropneumatic ]n special ]n cazul apelor de peste 915 m este necesar
s[ se construiasc[ risere din material u=or ca de exemplu titan sau compu=i ai tianului[1].

Platforme SPAR
Platforma SPAR este destinat[ lucrului ]n ape cu ad`ncimi
cuprinse ]ntre 500 m =i 2500 m. Ea const[ dintr-un corp plutitor
par\ial submersat, multiplu ancorat lateral (fig. 25). De asemenea, se
ancoreaz[ de fundul m[rii =i prin tendoane verticale[1,4].
Aceast[ platform[ se poate utiliza pentru foraj =i produc\ie =i
prezint[ urm[rtoarele avantaje:
• este mai pu\in sensibil[ la schimbarea sarcinii pe punte
dec`t o platform[ cu picioare tensionate;
• carcasa exterioar[ protejeaz[ partea superioar[ a riserelor
de ac\iunea valurilor =i curen\ilor;
• poate stoca \i\ei relativ u=or;
• pare a fi utilizat[ ]n ape foarte ad`nci cu mai pu\ine
consecin\e dec`t platformele cu picioare tensionate;
• permite at`t forarea sondelor c`t =i procesarea produc\iei.
• permite montarea capetelor de erup\ie ale sondelor pe
punte.
• poate fi relocat cu u=urin\[;
Fig.25. Platform[ spar.
Ca dezavantaje se men\ioneaz[ c[:
• are tendin\a de a se ]nclina, ceea ce poate afecta
riserele de foraj , produc\ie;
• trebuie construit[ =i transportat[ pe orizontal[;
• riserele trebuie ghidate la baza corpului plutitor.

Fig.26. Tipuri constructive de platforme Spar =i ad`ncimile apei ]n care acestea sunt instalat.

23
 Din punct de vedere constructiv platformele Spar au evoluat de la cel clasic de tip
cilindric- prima genera\ie, la Truss SPAR- a doua genera\ie, Cell SPAR =i Wet Tree
SPAR- a treia genera\ie.
}n figura 26 se prezint[ diferite tipuri constructive de platforme Spar =i ad`ncimile
apei ]n care acestea sunt instalate.

24