UNIVERSITATEA DE PETROL ŞI GAZE PLOIEŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

MASTER INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL PRODUCŢIEI UTILAJULUI PETROLIER ŞI
PETROCHIMIC

PROIECT
PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Masterandă: Ghelmez Cristina Loredana

An: I
Grupa: 11603
 COMBATEREA VIITURILOR DE NISIP

DIN STRAT ÎN GAURA DE SONDĂ

1. Aparitia viiturilor de nisip

Viiturile de nisip isi fac aparitia in cazul exploatarii zacamintelor slab consolidate, cu
nisipuri friabile slab compactate si cu presiuni de zacamant mici, si constituie o problema
fundamentala in extragerea hidrocarburilor.
Nisipul este antrenat de fluidele din zacamant si conduce astfel la obturarea partiala sau
totala a intervalelor perforate, la reducerea treptata sau chiar instantanee a debitului de fluide
pompandu-se din sonda catre suprafata debite mici cu riscuri mari de deteriorare a
echipamentului de fund.
Problemele legate de productia de nisip nu depind de adancime, dificultatile fiind
prezente atat la sonde de adancimi mici, dar si la sonde de adancimi mari.
Viiturile de nisip in unele zacaminte pot fi sensibile la debit, intrucat exista o anumita
limita a debitului de productie sub care nisipul nu mai este produs. Insa acest debit de productie
redus poate fi unul neeconomic, si mai exista si posibilitatea ca unele formatiuni slab consolidate
sa produca nisip la cea mai mica miscare a fluidului.
Pentru asigurarea continuitatii exploatarii sondelor si combaterea acestor dificultati s-a
recurs la aplicarea unor procedee, precum utilizarea filtrelor de impachetare ( filtre cu randaline,
filtre cu inele presate, filtre cu sarma), ce au suferit multiple imbunatatiri pe parcursul utilizarii.
Filtrele se introduc cu tubingul in dreptul stratului productiv, si sunt echipate la partea
superioara cu un packer ce va etansa spatiul inelar coloana – filtru. In cazul in care se face si o
plasare de nisip cuartz in spatiul inelar, operatia se numeste impachetare.

2. Tipuri de nisipuri

Viiturile de nisip se produc in cazul stratelor slab consolidate formate din nisipuri. Aceste
nisipuri se pot incadra in urmatoarele categorii :

 nisipuri curgatoare (quick sands) – caracterizate printr-o cimentare slaba intre granule sau
chiar absenta acesteia, carotajul in acest caz fiind foarte dificil ;

 nisipuri partial consolidate – care au un grad oarecare de consolidare, dar prezinta riscul
dezagregarii usoare si rapide a peretelui gaurii de sonda si a carotelor prelevate ;

 nisipuri friabile - care prezinta consolidare relativ buna si care sunt dificil de identificat.
3. Cauzele si efectele viiturilor de nisip

 Cauzele viiturilor de nisip

Viiturile de nisip au urmatoarele cauze :

 exploatarea fortata a sondelor, prin marirea debitului, care conduce la obtinerea unei producti
sporite de nisip din cauza vitezei mari a fluidelor din apropierea gaurii de sonda; pe de alta
parte, daca debitul de lichid al sondei are valori moderate se poate reduce sau chiar stopa
productia de nisip ;

 aplicarea unor tratamente de stimulare neadecvate, care utilizeaza compusi ce dizolva liantul
dintre granulele rocii si care accentueaza viiturile de nisip ;

 inclinarea stratelor slab consolidate, care determina cresterea productiei de nisip ;

 vascozitatea fluidelor din strat, care cu cat este mai mare, cu atat determina o antrenare mai
accentuata a nisipului din strat in gaura de sonda ;

 cresterea saturatiei in apa, care conduce la alterarea cimentului de legatura dintre granulele de
nisip, conducand mai departe la reducerea coeziunii dintre acestea ;

 oprirea sondelor pentru efectuarea unor operatii de interventii si repornirea ulterioara a

acestora conduce la declansarea unei viituri de nisip.

 Efectele viiturilor de nisip

Consecintele viiturilor de nisip sunt :

 formarea dopurilor de nisip in dreptul perforaturilor care determina o scadere foarte mare a
debitului produs de sonda ;

 patrunderea nisipului in gaura de sonda, in echipamentele de fund si de suprafata duce la

deteriorarea acestora prin eroziune ;

 probleme legate de separarea nisipului la suprafata si de depozitarea in conditii ecologice ale

acestuia ;

 formarea unor caverne in zona de strat din jurul gaurii de sonda care in anumite conditii pot
deveni instabile antrenand prabusirea acoperisului stratului productiv si deteriorarea coloanei
de exploatare ;

 efectuarea masuratorilor in gaura de sonda este dificila sau chiar imposibila.

 4. Tehnologiile de control ale nisipului

Metodele de prevenire a viiturilor de nisip se impart in mai multe categorii dupa cum
urmeaza: metode mecanice - care folosesc dispozitive mecanice de prevenire a viiturilor de nisip
(filtre); metode chimice - care folosesc solutii chimice de consolidare a nisipului din strat in
imediata vecinatate a gaurii de sonda si metode speciale care se refera la perforarea orientata a
gaurii de sonda, etc.

 Metode mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip

Metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip sunt cele mai utilizate,
ele avand o serie de avantaje dintre care se mentioneaza:

- controlul eficient al nisipului pe durata mare de timp, filtrele avand o rezistenta mare in timp;

- pot fi aplicate si in cazul zacamintelor in care au fost initiate unele procese de recuperare
terminca, nefiind influentate de valoarea temperaturii de adancime ;

- nu conduc la micsorarea permeabilitatii din jurul gaurii de sonda.

Metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip sunt :

a) introducerea unui filtru in dreptul stratului productiv ;

b) introducerea unui filtru urmat de impachetarea acestuia cu pietris.

a) Introducerea unui filtru in dreptul stratului productiv

Filtrele sunt dispozitive mecanice utilizate pentru prevenirea patrunderii nisipului din strat
in gaura de sonda.

Din punct de vedere constructiv, filtrele sunt de mai multe tipuri :

- filtre cu fante sau orificii ;

- filtre cu inele randaline ;
- filtre cu infasurare din sarma ;
- filtre cu invelis metalic perforat si straturi de tesatura metalica ;
- filtre expandabile.
- Filtre cu fante sau orificii

Figura 1. Filtre cu fante sau orificii

Filtrele cu fante sau orificii sunt fabricate din burlane care ulterior sunt slituite ( filtrele
cu fante ), sau perforate ( filtrele cu orificii ). Fantele sunt dispuse transversal sau longitudinal
avand o deschidere sub un unghi de 6˚ spre interiorul filtrului pentru a preveni blocarea acestuia
cu nisip. Aceste fante sau slituri se pot realiza prin mai multe procedee ca: frezare cu freze
cilindrice, taiere cu flacara oxiacetilenica sau eroziune anodomecanica. Numarul acestora pe
metru liniar este in jur de 150 – 250, iar latimea unei fante se determina in functie de granulatia
nisipului din strat.

Avantajele filtrelor cu fante sau orificii :

- sunt ieftine ;
- sunt usor de procurat ;
- sunt robuste ;
- nu se infunda usor din cauza profilului fantelor sau orificiilor;
- au o suprafata relativ mare de trecere

Dezavantajele filtrelor cu fante sau orificii :

- nu retin particulele fine de nisip ;

- deschiderile filtrului se pot eroda in cazul sondelor care produc cu debite mari ;

- sunt supuse la coroziune.

- Filtre cu inele randalinate

Figura 2. Filtre cu inele randaline

Filtrele cu inele randalinate constau din filtre cu orificii sau slituri pe exteriorul careia se
sudeaza niste inele metalice care au realizate pe fetele de contact o serie de canale foarte fine
numite randaline. Acest tip de filtre are aceleasi avantaje si dezavantaje ca si tipul filtrelor cu
orificii sau slituri, cu mentiunea ca spre deosebire de acestea au o capacitate mai mare de
retinere a nisipului fin, suprafata libera de trecere mai mare si prezinta cai de comunicatie riguros
controlate.

- Filtre cu infasurare din sarma

Figura 3. Filtre cu infasurare din sarma

Filtrele cu infasurare din sarma sunt construite din filre cu orificii pe exteriorul careia se
sudeaza niste distantiere (vergele metalice) peste care se executa infasurarea din sarma. Unele
dintre aceste filtre nu au teava de baza perforata ci numai distantierele sudate de infasurarea din
sarma. Infasurarea poate fi simpla sau multipla.
 Avantajele filtrelor cu infasurare din sarma :

- pot fi confectionate din otel inox ceea ce le confera rezistenta la coroziune ;

- permit retinerea particulelor fine de nisip ;

- profilul trapezoidal al sarmei permite autocuratirea filtrului ;

- prezinta sectiune de trecere mare.

Dezavantajele filtrelor cu infasurare din sarma :

- in cazul in care distanta dintre spirele de sarma nu este bine aleasa, poate permite trecerea
nisipului prin filtru sau chiar infundarea filtrului ;

- pot fi deteriorate atunci cand se introduc in sonde cu unghi mare de deviere sau orizontale.

- Filtre cu invelis metalic perforat si straturi de tesatura metalica

Figura 4. Filtre cu invelis metalic perforat si straturi de tesatura metalica

Filtrele cu invelis metalic perforat si straturi de tesatura metalica au mai multe variante
constructive depinzand de compania care le fabrica. Aceste filtre sunt constituite dintr-o teava de
baza perforata, straturi de tesatura metalica microporoasa si pe deasupra are o manta cu orificii
sau fante. Ele au fost construite pentru a putea fi utilizate in special in sonde orizontale sau cu
drenuri multiple, fiind mult mai robuste decat filtrele cu infasurare din sarma.
 Avantaje filtre cu invelis metalic perforat si straturi de tesatura metalica :

- sunt rezistente la coroziune ;

- permit retinerea unei game largi de granule de nisip si au in plus o permeabilitate mult mai
mare decat celelalte tipuri de filtre .

Dezavantaje filtre cu invelis metalic perforat si straturi de tesatura metalica :

- sunt scumpe ;

- timpul de instalare este mai mare decat in cazul celorlalte tipuri de filtre.

- Filtre expandabile

Figura 5. Filtre expandabile

Filtrele expandabile prezinta mai multe variante constructive depinzand de compania care
le fabrica. Aceste filtre sunt constituite din teava de baza, un mediu de filtrare si o manta
perforata de protectie. Dupa introducerea in gaura de sonda, filtrul se expandeaza cu ajutorul
unui con de expansiune solid, filtrul fiind lipit de peretele gaurii de sonda. In acest mod se
elimina impachetarea filtrului cu pietris.

Filtrele expandabile au fost construite spre a fi utilizate in cazul sondelor orizontale sau
cu drenuri multiple, asemenea filtrelor cu invelis metalic perforat si straturi de tesatura metalica,
prezentand in mod similar aceleasi avantaje si dezavantaje.
 Efectul introducerii unui filtru in dreptul stratului productiv

Dupa introducerea unui filtru in gaura de sonda si punerea in productie a sondei, se

observa ca o perioada de timp sonda produce cu o cantitate oarecare de nisip, care are o tendinta
descrescatoare pe masura ce sonda produce la un debit constant. Aceasta situatie este determinata
de fenomenul de podire a nisipului in spatele filtrului.

Tinand seama de profilul vitezei fluidelor din jurul gaurii de sonda, rezulta ca granulele de
nisip din aceasta zona sunt antrenate in gaura de sonda de catre fluidele produse de strat.
Granulele de nisip mai mici decat deschiderile filtrului vor patrunde in sonda, iar cele cu
dimensiuni mai mari decat deschiderile filtrului se vor opri in spatele acestuia, proptindu-se
unele de altele.

Figura 6. Efectul introducerii unui filtru in dreptul stratului productiv

Se observa ca viteza fluidelor din strat scade cu cresterea distantei fata de gura de sonda,
ceea ce are drept rezultat o antrenare mai redusa a nisipului din aceasta zona a stratului spre
gaura de sonda.

Prin urmare, granulele de nisip se aranjeaza in spatele filtrului in functie de dimensiunea

lor, realizand astfel un filtru natural secundar care retine granulele fine de nisip. Daca debitul
sondei se modifica, sonda incepe sa produca cu nisip ca urmare a alterarii podirii initiale a
nisipului. Daca noul debit se va mentine constant, atunci in spatele filtrului se va produce din nou
fenomenul de podire a nisipului in spatele filtrului.
 Impachetarea filtrelor cu pietris

Impachetarea filtrelor cu pietris presupune ca dupa ce filtrul a fost introdus in dreptul

stratului productiv, sa se injecteze de la suprafta un amestec format din fluidul de transport si
pietrisul cu granulatie aleasa in functie de granulatia nisipului din strat. Acest amestec poate fi
dus in spatele filtrului fie prin circulatie directa sau indirecta, fie cu ajutorul unui dispozitiv
(mufa incrucisata) asigurand impachetarea acestuia.

Impachetarea filtrelor cu pietris prezinta doua variante de realizare :

- impachetarea filtrelor cu pietris in gaura libera ;

- impachetarea filtrelor cu pietris in coloana.

- Impachetarea filtrelor cu pietris in gaura libera

Pentru impachetarea filtrelor cu pietris in gaura libera este necesar sa se execute

urmatoarele operatii pregatitoare :

- se largeste gaura de sonda cu sapa largitor ;

- se prepara amestecul format din fluid de transport si pietris ;

- se introduce in gaura de sonda ansamblul format in principal din : tevile de extractie, packerul
cu mufa incrucisata si filtrul.

Figura 7. Impachetarea unui filtru cu pietris in gaura libera

 Dupa introducerea echipamentului mentionat in gaura de sonda, se incepe injectarea prin
tevi a unui amestec format din fluidul de transport si pietrisul cu granulatie aleasa in functie de
granulatia nisipului din strat. Prin intermediul mufei incrucisate acest amestec se dirijeaza in
spatele filtrului, unde se depune pietrisul. Fluidul de transport iese prin deschiderile filtrului,
ajunge in spatiul inelar, dirijat fiind de mufa incrucisata a packerului, mai departe fiind recuperat
la suprafata.

- Impachetarea filtrelor cu pietris in coloana

Inainte de operatia propriu-zisa de impachetare a filtrului cu pietris in coloana, se fac o

serie de operatii pregatitoare dintre care se mentioneaza :

- curatarea coloanei de exploatare cu ajutorul rotovertului ;

- controlul starii tehnice a coloanei si perforaturilor ;

- sablonarea coloanei de exploatare ;

- stabilirea talpii ferme ;

- eventuala spalare a zonei din spatele perforaturilor ;

- prepararea amestecului format din fluidul de transport si pietris ;

- introducerea in gaura de sonda a echipamentului de adancime format din tevile de extractie,

packerul cu mufa incrucisata si filtrul.

Spre deosebire de impachetarea filtrelor in gaura libera, in cazul impachetarii filtrelor in

coloana se injecteaza simultan prin tevi amestecul format din fluidul de transport ( titei gelificat,
apa dulce, apa sarata cu aditivi ) si pietris, iar prin spatiul inelar fluidul de transport. In acest mod
se duce pietrisul atat in spatele filtrului cat si prin perforaturi in spatele coloanei ( Figura II.4.8 )

Fluidele de transport trebuie sa aiba o vascozitate cuprinsa intre 200 – 1000 cP,
concentratia de pietris sa fie in jur de 1300 – 1800 kg/m3 fluid de transport, iar debitul de injectie
de 80 – 160 l/min.
 Figura 8. Impachetarea unui filtru cu pietris in coloana

In cazul stratelor depletate unde nu se poate duce pietrisul in spatele filtrului prin
circulatie, se duce mai intai aceasta cu lingura in dreptul stratului productiv. Dupa aceea se
introduce prin insurubare un filtru prevazut la exterior cu o nervura elicoidala pentru a facilita
introducerea acestuia in masa de pietris ( Figura 9 ).

Figura 9. Impachetarea filtrului cu pietris in cazul unui strat depletat

  Dimensionarea filtrelor

Dimensionarea deschiderii filtrelor, adica latimea fantelor, l, diametrul orificiilor, d, sau

distanta dintre spirele de sarma se realizeaza pe baza unor relatii empirice si a testelor de retinere
a nisipului.

Conform relatiilor lui Coberley – Rogers :

- latimea fantei se determina cu formula :

l = 2 ∙ d90

- diametrul orificiului se determina cu formula :

d = 3 ∙ d90

unde d90 reprezinta diametrul efectiv al fractiei care impreuna cu fractiile de dimensiuni mai mici
reprezinta 90% din greutatea totala a probei de nisip din strat care se citeste de pe curba
granulometrica (Figura 10).

Multi operatori insa nu utilizeaza aceste relatii de estimare a deschiderii filtrelor,

preferand sa faca teste de retentie a nisipului.

Figura 10. Curba granulometrica

  Granulatia pietrisului pentru impachetare

In ceea ce priveste alegerea granulatiei pietrisului pentru impachetare, in literatura de

specialitate se prezinta o serie de criterii.

Astfel, conform experimentelor efectuate de Saucier, ratia pietris – nisip, Rpn, este data de
relatia :

̅̅̅̅
Rpn = (5…6) ∙ ̅̅̅̅

unde ̅̅̅ si ̅̅̅ reprezinta diametrul mediu al pietrisului, respectiv diametrul mediu al nisipului
citite de pe curba granulometrica.

Scwartz a propus alte criterii de alegere a ratiei pietris – nisip in functie de coeficientul de
neuniformitate al nisipului din strat, Cu :

- pentru Cu < 5, nisip uniform :

Rpn = 6 ∙

- pentru Cu ϵ (5,10), nisip neuniform :

Rpn = 6 ∙

- pentru Cu > 10, nisip foarte neuniform :

Rpn = 6 ∙

unde oeficientul de neuniformitate al nisipului, Cu, se determina cu relatia :

Cu =

iar diametrele , , si se citesc de pe curba granulometrica.