Istoria structurilor portante curbate

Daca definim coaja in general doar prin functia sa, precum si prin procesul de formare, respectiv
de productie, atunci in cazul structurilor portante curbate mai joaca un rol decisiv si materialul
folosit (pentru rezistenta la presiune sau la tensiunea de intindere) si capacitatea de absorbtie a
sarcinii (inel de presiune sau centura).
Capacitatea de formare a anumitor materiale de constructii pentru producerea de structuri
curbate a fost descoperita inca din antichitate. Romanii, spre exemplu, siau putut imbogati
arhitectura cu superbe cupole ! prin descoperirile numite opus incertum (zid construit din pietre
nefasonate de forma neregulata, legate cu mortar), respectiv opus caementitium (zidarie din
piatra sparta ce are ca liant calcarul ars) in secolul al III i.". ! cum ar fi cea a #anteonului din
Roma, a carui constructie a inceput din $$% d. ". sub &drian, cu un diametru de '(,) de metri
fara piloni.
Interiorul acestei constructii, dedicate cultului pagan al soarelui, putea fi umplut in latime si in
inaltime de o sfera, care ar fi simbolizat soarele. #anteonul sia pastrat timp de peste un mileniu
si jumatate renumele de constructie cu cea mai mare cupola din lume.
De abia mai tarziu, in era industrializarii, a fost dezvoltata folosirea betonului armat, mai ales de
catre *oseph +onier ($%,( $-.)), un gradinar francez. #rimul sau brevet de inventie din anul
$%)/ se referea la 0betonul turnat in jurul unui schelet de otel1, care astfel putea lua forme
curbate. 2ot in mijlocul secolului al 3I3lea poate fi datata o aplicatie destul de neobisnuita sub
forma unei cale de vapor din beton, turnata de 4ambot.
5etonul armat confera o rezistenta sporita si permite astfel folosirea de piese mai subtiri, pe de
alta parte permite si preluarea de sarcini cu tensiune de intindere mult mai mari, ceea ce facea
posibila construirea de tavane cu bordura lata, scari din pietre nefasonate de forma neregulata
sau acoperisuri curbate.
2rebuia sa treaca mai mult de jumatate de secol pana cand inginerii arhitecti sa poata realiza
primele aplicatii moderne in domeniul structurilor curbate6 inginerul francez 7ug8ne 9re:ssinet a
construit in $-$( o hala de avioane fara piloni pe un perimetru de circa ')x). metri. ;ece ani mai
tarziu au urmat halele aviatice de la <rl:, cu o inaltime de ). de metri pe un plan de -$x$/= metri
fara piloni.
In anii '. si =. ai secolului trecut, inginerul constructor italian #ier 4uigi >ervi ($%-$ $-/-) a fost
cel care a reusit, cu ajutorul unor elemente curbate prefabricate, sa dezvolte aceste constructii in
mod decisiv din punct de vedere artistic, constructiv si al procedeelor de productie (de ex. prin
hala de avioane de la <rvieto in $-'$, halele olimpice si de expozitiile de la Roma intre $-=/ si
$-).).
In ?ermania, sa inceput dezvoltarea si construirea de cladiri cu forme curbate de abia spre
sfarsitul primului Razboi +ondial. 7ste de remarcat faptul ca si astazi mai exista cladirea de
testare conceputa de 9ranz Dischinger pentru D:c@erhoff &? din Aiesbaden6 o cupola din otel
beton cu un diametru de /,( metri si o grosime de doar $,= cmB
9izicianul si inginerul Aalther 5auersfeld ($%/- $-=-) a construit in anul $-,( o cupola pentru
planetariul conceput de el insusi in $-$- pe terenul firmei Carl ;eiss din *ena, cu un diametru de
$) metri si o grosime de doar ( cm. Constructia a fost prevazuta cu (.%'. de coaste care
impreuna cu steaua de cuplare au o greutate de numai (,) tone. +ai tarziu, a fost adaugata asa
numita cupola de inchidere cu diametru de circa '. de metri si ) cm grosime, precum si, in $-,=,
cupola existenta si astazi a planetariului ;eiss cu un diametru de ,',%' metri.
&nii =. ai secolului al 33lea au fost marcati mai ales de cei doi arhitecti ingineri 9Clix Candela si
"einz Isler prin constructii, proiecte si procedee de executie si calculare exemplare. In special
elvetianul Isler a inteles repede ca procedeul folosit pana atunci pentru a prescrie matematic o
forma geometrica nu era satisfacator nici din punct de vedere estetic, dat nici static. +ai ales
studiile naturii lau condus la metode de a gasi forme pe baza fizicii. #rintre operele sale din
7lvetia se numara de exemplu benzinaria de pe autostrada &$, situata la nord de 5erna la
Deitingen, sau centrul floristic din Camorino (2essinul de Dud).
De asemenea, spaniolul Candela a lucrat mai intai in +exic, apoi in DE&. 7l a dezvoltat forma
paraboloidului hiperbolic pana la aplicabilitatea ei practica. Constructia sa cea mai reusita este, in
opinia lui, restaurantul 04os +anantiales1 din 3ochimilco (+exic), construit in $-=%, care este un
model ce a fost copiat de mai multe ori (de exemplu in ?ermania prin restaurantul 0Deerose1,
construit in $-%. la #otsdam, imaginea =). #rintre celelalte constructii cunoscute, la care sau
folosit formele libere, se numara si cladirea operei din D:dne:, cunoscuta si dincolo de granitele
&ustraliei.
7fectul structurilor portante la constructii din sticla
7xista insa constructii curbate impunatoare si din sticla, de cele mai multe ori fiind vorba de
constructii deosebit de usoare din otel si sticla. 7pocala este constructia din $%=$, realizata dupa
planurile si sub conducerea lui *oseph #axton ($%.( $%)=), un gradinar britanic, pentru ?reat
7xhibition of the Aor@s of Industr: of all >ations (7xpozitia +ondiala) din parcul londonez ":de6
un palat din cristal care adaposteste o hala de expozitii de circa =)(x$,' metri, care era
structurat modular pe rastere dreptunghiulare de //x$/ cu o distanta intre piloni de cate ,'
picioare (/,($= metri), cu un acoperis poligonal format din geamuri de doar , mm grosime, suflate
manual de ,x' picioare ()$,. cmx$,$,- cm).
De asemenea, cupola de sticla care acopera curtea interioara a cladirii Dtadthaus din ;Frich
dateaza din $%--. 2raverse paralele din otel cu talpa inferioara a grinzii curbata, dintrun profil in
forma de 2, sunt legate prin arcuri din tigle din sticla cu sant pentru mortar, astfel incat se creeaza
o forma cunoscuta sub denumirea de 0torus1 (un colac cilindric asemanator unui colac de
salvare).
Constructii moderne, cum ar fi cupola din sticla a cladirii Reichstagului din 5erlin, rotonda
#inacotecii din +Fnchen, o cupola din sticla cu un diametru de peste treizeci de metri, sau centrul
#aul Glee din 5erna in 7lvetia, deschis abia in ,. iunie anul trecut, cu structurile sale in valuri din
otel si sticla, sunt mult prea cunoscute, pentru a mai fi prezentate detaliat aici.
2otusi, dorim sa atragem atentia asupra unei cladiri impunatoare ce va fi inaugurata pe ,% mai
urmand a fi noua gara centrala a 5erlinului, fosta gara 4ehrte.
0Catedrala mobilitatii1, proiectata de arhitectul +einhard von ?er@an este deosebit de
impunatoare6 o hala lunga de (,$ de metri, din sticla si acoperita de trei peroane feroviare
curbate, doua arcuri asezate transversal cu cate $, etaje ce acopera aceasta hala ca un pod in
axa peroanelor, precum si un acoperis din sticla curbat, asezat intre acesti zgarienori, ofera chiar
si unui vizitator obisnuit cu arhitectura zilelor noastre o experienta similara celei pe care au traito
oamenii acum $=. de ani in palatul de cristal din 4ondra.
09ie ca este zi sau noapte, ca este lumina soarelui sau artificiala ! la $=. de ani de la #axton,
lumina ramane un mediu a carui putere creatoare joaca un rol dominant in si pentru arhitectura,
de aceea trebuie privit conceptional ca o componenta integranta pentru o constructie in care sa te
simti bine la fiecare proiect arhitectonic1, apreciaza Hon ?er@an.
Intro era, in care arhitectura nu mai este privita ca o arta, ci mai degraba ca un domeniu al
economiei, influentata tehnic, structurile curbate, formate din geamuri in forme dreptunghiulare,
triunghiulare sau de romburi constituie alternative practice. Ena din formele cel mai des intalnite
este cupola cu grilaje din plasa care dispune de o baza patrata si se deformeaza cu tendinta spre
forme de romb. Cupola geodezica o datoram arhitectului american 5uc@minster 9uller ($%-=
$-%(), o cupola formata din subdivizarea multipla a unei parti acoperitoare a suprafetei mantalei
in forma de icosaedru (definitie6 icosaedru este un corp, a carui suprafata este formata din ,. de
triunghiuri identice). #avilionul DE& de la 73#< $-)/ din +ontreal (Iuebec, Canada), o cupola
9uller geodezica modificata, avand circa ). de metri inaltime (vezi imaginea -), prin care trecea
chiar trenul monosina al expozitiei, a dat nastere la serioase controverse, fiind insa si cel mai
mare succes de public al expozitiei si de multe ori comparat cu palatul de cristal de la expozitia
mondiala de la 4ondra. +ulti ani mai tarziu urma sa se intensifice comparatia6 dupa inchiderea
expozitiei mondiale din $%=$, palatul de cristal de la 4ondra a fost demontat, pentru a fi remontat
in $%=' intro forma usor modificata la D:denham.
In anul $-() un incendiu a distrus constructia in intregime. Di la pavilionul 73#< de la +ontreal a
ars capitonajul din acril al cupolei, in $-//, ramanand doar ruina scheletului cupolei din tevi de
otel si constructia de cadre pentru platforme. De la lucrarile de reamenajare si renovare din anul
$--/ incoace, constructia adaposteste astazi centrul 7coJatch, un muzeu multimedia despre
ecosistemul acvatic ?reat 4a@esKDt. 4aJrence River.
&er curat sub cupola de sticla

Cladirea #arlamentului ?ermaniei, construita cu aproape $$. ani in urma, este o imbinare
arhitectonica aproape perfecta a clasicului cu modernul. >oua cupola din sticla cu caracter
ecologic, care a inlocuito pe cea veche, este dovada incontestabila ca resursele naturale se pot
folosi cu succes, in orice spatiu, daca se recurge la un mic 0compromisL.
Reichstag sau Cladirea #arlamentului este unul din simbolurile poporului german. Construita intre
$%%' si $%-', in stil neorenascentist, dupa crearea imperiului german, in $%/,, grandioasa
cladire a suferit dea lungul timpului o serie de reparatii. Dupa ce au fost indepartate urmele
lasate de primul razboi mondial, in $-(( cladirea a cazut prada unui incendiu devastator, pentru
ca la sfarsitul celui deal doilea razboi mondial sa fie devastata de sovietici. #roiectul pentru
renovarea Reichstagului realizat initial de #aul Aallot, si reamenajarea acestuia dupa caderea
0;iduluiL, sa dorit simbolul reunificarii ?ermaniei si revenirii capitalei la 5erlin. 7vident, noua fata
a cladirii trebuia sa pastreze liniile clasice, dar avea nevoie si de o nota moderna. De aceea,
arhitectii au gandit o noua cupola, din sticla, care pe langa aspectul cu totul deosebit, prezenta
avantajul de a oferi marii Dali a #arlamentului conditii de ventilare si Mnsorire naturalN.

0CompromisulL de sticla

Dtructura metalica a cupolei, cu un diametru, la baza, de (% m si cu o inaltime de ,(.= m,
constituie semnul vizibil al schimbarii pe care a suferito constructia, chiar daca a fost conservata
identic la exterior. >oua cupola nu reprezinta insa o reconstructie a celei istorice, ci nota de
originalitate caracteristica secolului 33. 9armecul noii cupole consta mai ales in faptul ca este
accesibila publicului printro rampa dubla si printro platforma situata la $) m deasupra soclului,
de unde se poate vedea interiorul complet al salii din care sunt conduse destinele ?ermaniei.
Discutiile in plen ale parlamentului pot fi urmarite de oricine si asta fara ca legiuitorii sa fie
deranjati in vreun fel.
#e langa aspectul cu totul original, noua constructie se bucura si de avantajul ca poate exploata
la maxim resursele naturale. Dtructura conica, din metal, Mmbracata Mn oglinzi, cu un diametru
maxim de $= m, permite reflectarea luminii naturale spre sala, adapostind Mn acelasi timp sistemul
de Mncalzire si de ventilatie. En element de $, m Mnaltime, pivotant Mn jurul conului, are rolul de a
absorbi anumite straluciri nedorite, datorate reflexiei oglinzilor. < deschidere de - m diametru
asigura ventilarea naturala a salii si a cupolei, iar cele ,' de nervuri ale partii superioare se
descarca la baza pe o grinda tridimensionala si sunt sudate in punctul cel mai de sus de o grinda
circulara. Rampele suspendate de nervuri, au la rOndul lor o structura portanta, constOnd in grinzi
circulare suplimentare. Pn ciuda sistemului in aparenta rigid, panourile de sticla fatetata,
securizata, de ,' mm, sustinute de cadre din aluminiu, confera elasticitate ansamblului.
< suta de panouri voltaice situate pe acoperis produc Mn jur de '.@A si asigura energia necesara
utilajelor pentru climatizarea si protectia solara a cupolei. Etilizarea a doua straturi de sticla
(dintre care unul este prevazut cu protectie solara), si profilele eliptice din aluminiu, asigura
ventilarea naturala pentru cea mai mare parte a edificiului.

Climatizarea de acum o suta de ani, in actualitate

Desi pare incredibil, la originea sa, Reichstag a fost conceput cu o parte de climatizare, care
astazi, partial, este Mnca de actualitate. De la darea in folosinta, Dala #arlamentului, salile de
reuniune, de lectura si de odihna dispuneau de un anumit sistem de alimentare cu aer. < suta de
ani mai tOrziu, aceleasi preocupari au stat la baza noului proiect de realizare a unui edificiu,
regrupOnd tehnicile de climatizare si Mnsorire cele mai moderne, cu un consum de energie redus
la minim.
<biectivul propus era de reducere radicala a consumului de energie si a emisiilor de dioxid de
carbon, performanta atinsa in final datorita cuplarii productiei de energie cu reciclarea caldurii,
utilizarea carbunelui vegetal ca sursa, stocarea sezoniera a energiei, ventilarea si insorirea
naturala folosirea soarelui pentru producerea de energie electrica.
#unctul forte al conceptului energetic pentru noul cartier guvernamental al 5erlinului este statia
de producere a energiei motrice, descentralizate, care lucreaza Mn paralel cu reteaua electrica.
&ceasta centrala produce cantitatea de electricitate utila, si refoloseste, Mn acelasi timp, energia
secundara produsa pentru Mncalzire sau racire.
Centrala acopera Mn jur de %. la suta din necesarul cladirii, iar energia secundara, aproape -. la
suta din energia termica. Daca Reichstagul nu necesita nici Mncalzire, nici racire, energia este
stocata sub forma apei calde (/.QC) la (.. de metri sub pamOnt. &erul proaspat va fi aspirat de
deasupra porticului estetic, apoi reMncalzit sau racit si repus Mn circuit. ?ratie dispozitivului de
ferestre cu o foaie de sticla interioara, cu un gol de aer (pentru protectia solara) si o foaie de
sticla exterioara, volumul de aer poate fi Mnlocuit Mntrun timp foarte scurt.
Cele mai vechi monumente
&plicand cupola la planul bazilical, care nu era conceput in acest sens, bizantinii creara o formula
necunoscuta in antichitatea pagana si care avea sa determine dezvoltarea ulterioara a arhitecturii
lor. Istoria inceputurilor acestui tip este inca invaluita in multa obscuritate. >u se poate acorda o
deplina incredere anecdotei relatate in secolul al 3llea de catre ?heorghe Cedrenus, dupa care
Constantiu ar fi ridicat, catre mijlocul secolului al IHlea, pe prima bazilica a Dfintei Dofia din
Constantinopol, o cupola de zidarie care sar fi daramat in ()$ cand Iulian &postatul a fost
proclamat imparat in ?alia. Caracterul moralizator al acestei povesti, care nu este confirmata de
alte marturii, o face intrucatva suspecta. Dupa date furnizate de texte sau de monumente se
presupune ca o cupola de lemn ar fi incununat mai multe bazilici6 Dfantul +arcu din
Constantinopol (sub 2eodosie I, la sfarsitul secolului al IHlea), bazilica de langa Ilissos la &tena
(secolul al Hlea), biserica dinspre rasarit de la &lahan +onastir (sau "ogea Galessi) in Isauria
(catre anul '=.).
Enul dintre cele mai vechi exemple de bazilica cu cupola de zidarie pare a fi o biserica din
+eriamli@, in Cilicia, care ar fi fost construita sub ;enon ('/''-$). Dpre a suporta impingerile
acestei cupole, situata dinaintea absidei, deasupra altarului, ca un fel de mare ciboriurn, sar fi
introdus in planul bazilical patru stalpi sustinand arcuri mari care, spre vest, taie destul de
stangaci inaintarea colonadei, si sar fi inlocuit acoperisurile pe sarpanta cu bolti. Enii savanti
socot totusi ca aici nar fi existat decat o cupola de lemn. Cunoastem, insa, cupole de zidarie pe
un plan patrat, intrun turn al zidului de incinta vest de la Constantinopol, datand din ''/, si in
doua sali ale +arelui #alat imperial, care pare sa fi fost ridicate sub domnia lui +arcian ('=.'=/)
sau putin mai inainte.
+erita dealtfel sa se cerceteze mai indeaproape de la cine au preluat bizantinii aceasta boltire cu
cupola de zidarie pe un plan patrat. 2raditia arhitecturala romana folosise aproape exclusiv
cupola pe planuri centrale rotonde sau octogoane si majoritatea bisericilor martiriale crestine,
precum si cele care derivau din ele ii ramasesera fidele. #entru a acoperi un spatiu patrat, Roma
si Italia preferasera formula mai comoda a boltii in cruce (rezultata din intersectarea a doua bolti
in leagan perpendiculare, cu raza egala) . Cupola acoperind o sala rectangulara este aparent o
formula originara din <rientul mediteranean. De cunosc cateva exemple de acest gen in
mormintele egiptene din Imperiul Hechi si din cel >ou, dar ea pare sa apartina mai ales regiunilor
asiatice. 7ste intalnita sub o forma inca destul de rudimentara in mai multe cavouri ale
mormintelor regale din Er, in Caldeea, spre mijlocul celui deal IIIlea mileniu i.e.n. &vand un profil
semicircular sau elipsoidal, ea incununa felurite constructii pe un relief din epoca lui Dennacherib
(sfarsitul secolului al HIIIlea i.e.n.), reprezentand fara indoiala o localitate de munte din Diria de
nord, unde ea supravietuieste si astazi in acele Rubab de la sate. Da notam totusi ca nu sa gasit
nici o cupola, nici in palatele regilor asirobabilonieni, nici in acelea ale ahemenizilor. #oate ca in
aceste tari era folosita doar la constructiile de dimensiuni modeste.
In schimb, ea sa raspandit in Diria, in #alestina si in sudul si vestul &siei +ici, in secolele al IIlea
si al IIIlea e.n., la mormintele si la baile cu plan patrat. &ici, pentru a se asigura trecerea de la
baza circulara a cupolei la careul desenat de suporti, sa pus la punct spre sfarsitul secolului al
IIlea e.n. procedeul pandantivului sau al triunghiului sferic, pe care bizantinii aveau sal
foloseasca intrun mod aproape exclusiv. >u este deci cazul sa credem ca ei ar fi imprumutat
tehnica sau ideea cupolei deasupra planului patrat de la sasanizi, deoarece acestia faceau
racordul cu ajutorul trompei de colt (fragment de bolta cel mai adesea semiconica, cateodata ca
un sfert de sfera) cunoscuta si in &frica de nord in secolul al IIIlea e.n. 7ste adevarat ca, inca din
secolul al IIIlea, sasanizii au stiut sa dea cupolelor din palatele lor o amploare monumentala si
nu este exclus ca dorinta de a rivaliza cu impunatoarele lor creatii sa fi contribuit la ai indemna
pe Iustinian si pe contemporanii sai pe aceasta cale a splendorii arhitecturale, spre care ii
indrumau si atatia factori ai propriei lor istorii. Dar tocmai in traditiile lor au gasit atat tehnica de
constructie cat si simbolismul cupolei, considerata ca o imagine a boltii ceresti. Inca mai inainte
>ero acoperise sala circulara a tronului din palatul sau cu o cupola care Lse invartea in jurul ei,
ziua si noaptea, dupa chipul si asemanarea lumii L (Duetoniu, >ero, ($). +ai tarziu, la sfarsitul
celui deal IIlea secol, Diocletian a construit o rotonda astrala in palatul sau de la Dplit. L +arele
#alatL ridicat de Constantin in noua sa capitala cuprindea sali rotunde cu cupole. Insesi
dificultatile pe care le aducea dupa sine aplicarea cupolei la planul bazilical al bisericilor, fara
compensatia vreunui avantaj de ordin practic, dovedesc cu prisosinta ca acest mod de acoperire
a edificiilor a fost ales in virtutea semnificatiei sale simbolice.
5azilica cu cupola de zidarie pare sa se fi bucurat de trecere la Constantinopol inca de la
inceputul secolului al Hllea6 biserica Dfantului #olieuct, ridicata aproximativ intre =,' si =,/ de
principesa Iuliana &nicia, stranepoata a ?allei #lacidia, ar fi fost de acest tip si, in aceiasi ani,
Iustinian, inca inainte de a se urca pe tron, pe vremea unchiului sau Iustin I (=$%=,/), ar fi
renovat bazilica >ascatoarei de Dumnezeu din 5lacherne, construita de #ulheria si +arcian, in
zestrando cu o cupola.
5azilici tarzii
Distemul cupolelor de la Dfanta Dofia a fost imitat in biserica &l&dra din "ah, in +esopotamia,
unde nava a fost acoperita nu de o bolta in leagan, traditionala in aceasta regiune, ci de o cupola
centrala flancata de doua semicupole.
In secolul al HIlea, constructorii sau tinut mai aproape de adevaratul plan bazilical, fara sa
introduca semicalote pe colonade care contribuisera sai dea Dfintei Dofia aspectul sau deosebit.
Hom cita ca exemple bazilica 5 din 9ilippi (in limba turca Dire@ler, LcoloaneleL), a carei cupola
pare sa se fi prabusit inca din timpul constructiei, in al treilea patrar al secolului al HlleaS bazilica
din #irdop (in 5ulgaria) a carei parte est a fost in intregime daramata in epoca postiustiniana
pentru a fi refacuta cu o cupolaS biserica din GasribnAardan, care tinea probabil de palatul
sefului militar care comanda apararea limesului sirian si unde folosirea caramizilor intro tara in
care piatra era traditionala este un indiciu al influentei constantinopolitane. #entru a sprijini
impingerile cupolei sa generalizat folosirea pe colaterale a unor bolti in leagan si a unor bolti in
cruce. Cu aceeasi intentie, in secolul al Hlllea sau intercalat arcuri mari intre stalpii care
sustineau cupola6 in plan, biserica a capatat aspectul unei cruci care se inscrie in acel n rasturnat
pe care il desenau colateralele si nartexul. Cel mai adesea, proscomidia si diaconiconul, care
flancau absida centrala, nu se mai afla in prelungirea navelor laterale, ci in fata stalpilor de la est.
&cesta a fost planul adoptat pentru prima biserica a manastirii Chora de la marginea
Constantinopolului (intemeiata de partricianul Crispus sub domnia lui "eraclius, intre )$. si ),.),
Dfantul Clement din &nc:ra, noua biserica a 9ecioarei ridicata la 7fes dupa ce orasul fusese
distrus de +oavia (aprox. )//) si biserica &dormirii +aicii Domnului de la manastirea intemeiata
de calugarul Iachint, la >iceea, spre sfarsitul secolului al HIIlea sau la inceputul secolului al HIII
lea. Incepuse evolutia care avea sa duca la triumful bisericii in cruce greaca inscrisa asupra
bazilicii cu cupola.
&rmenia
5azilici cu cupola de un tip deosebit, cu o singura nava, au fost construite in &rmenia inca de la
inceputul secolului al Hllea. Ermand practica obisnuita in aceasta tara, ele erau zidite din piatra
de talie. &mintim bisericile #tghavan@ sau #tghni (intemeiata de +anuil &matuni in prima jumatate
a secolului al Hllea). Doga@at din Hagarsapat (secolul al Hlllea), Duntul ?ri gore pe langa
manastirea "oromos, sau catedrala din 2halis, zidita de ?rigor +ami@onian (aprox. )),)%=),
unde pilastrii angajati in peretii laterali pentru a suporta cupola sau transformat in mici pereti
despartitori determinand nise.
Tn cadrul Imperiului Romano5izantin, arhitectura eclezialU va cunoaVte o importantU cotiturU. 7a
corespunde transformUrii treptate a Imperiului Roman de RUsUrit Mn Imperiu 5izantin Vi
transformUrii treptate a arhitecturii romane a antichitUWii tOrzii Mntro arhitecturU bizantinU timpurie.
,../.,arta$.jpgDacU Mn provinciile occidentale, cucerite de 1barbariX se foloseVte pentru cult, cu
precUdere, tipul bazilical, care se va aVeza la baza arhitecturii ecleziastice romanice Vi gotice, Mn
arhitectura Imperiului Romano5izantin se va manifesta preferinWa pentru capele palatine Vi
mart:ria. &ceastU nouU orientare Mn evoluWia arhitecturii de cult MVi va pune o amprentU categoricU
pentru o duratU de un mileniu asupra dezvoltUrii sale, nu numai Mn Imperiul 5izantin, dar Vi Mn
Mntreg RUsUritul 7uropei.
<pWiunea pentru tipul central MVi are multiple explicaWii. &rhitectura cultU, ilustratU Mn diferitele zone
ale <rientului de programe civile, cum ar fi reVedinWele de caracter aulic din Diria sau religioase
precum 1templele foluluiX din Iran, a fost influenWatU de predilecWia arhitecturii populare orientale
pentru spaWii de tip central. timpurie. ,../.,arta,.jpg&doptarea structurilor de tip central, aVa
cum a reieVit din etapele anterioare ale dezvoltUrii arhitecturii ecleziastice Mn provinciile rUsUritene,
a fost strOns legatU de prezenWa Mn arhitectura reVedinWelor imperiale a unor spaWii de tip central,
cum ar fi tricliniul Mn formU de octogon, sau spaWiile de recepWie Mn formU de trifoliu. Tn acelaVi timp,
structura bazilicalU sa dovedit inadecvatU sub aspect funcWional faWU de modalitUWile de
desfUVurare, Mn provinciile orientale, a serviciului religios Mn nava principalU, ceea ce Mmpingea
comunitatea Mn navele laterale. Tn schimb, structurile spaWiale de tip central ofereau acWiunii
liturgice o organizare Vi desfUVurare mai organice, permiWOnd monarhului sU ocupe 1centrul
compoziWieiX, subliniinduse astfel provenienWa divinU a autoritUWii imperiale, iar obVti sU ocupe o
dispoziWie Mn jurul acestui centru de compoziWie. Interiorul bisericii cu structura sa centratU se
apropia cel mai mult de satisfacerea dogmelor, Mn felul Mn care acestea sau cristalizat Mn cadrul
Imperiului de RUsUrit6 spaWiul de tip central constituia o reprezentare simbolicU a universului care
MnvUluia omul obligOndul sU se concentreze Mn sine.
Tn arhitectura ecleziasticU a Imperiului Romano5izantin, paralel cu supravieWuirea tipului bazilical,
comun provinciilor orientale si occidentale, se desfUVoarU procesul de constituire a bazilicii cu
cupolU, sintezU Mntre tipul spaWial bazilical Vi cel centrat, acest lucru se produce, sub impulsul
tradiWiilor arhitecturii orientale Vi a unor experienWe din cadrul arhitecturii aulice, o cotiturU a
preferinWelor cUtre tipul spaWial centrat. Din punctul de vedere al tipologiei edificiilor de cult,
arhitectura bizantinU timpurie va manifesta o tendinWa vUditU cUtre centralizarea spaWiului,
recurgOnd la tipul cruciform Vi la tipul de bazilicU cu cupolU. Dub aspectul tehnicii constructive,
etapa arhitecturii bizantine timpurii manifestU o predilecWie pentru utilizarea acoperirilor boltite Vi
Mndeosebi a cupolelor cu pendentivi. Dpre deosebire de bolWile romane executate din beton sau
cele siriene executate din piatrU, cunoscute in etapele anterioare de dezvoltare a arhitecturii,
greutatea redusU a cupolelor bizantine, executate din materiale uVoare cum ar fi cUrUmida sau
lemnul, au permis ridicarea lor pe suporWi liberi, stOlpi sau coloane, legaWi prin arcuri. Tn arhitectura
bizantinU se constituie un model structural alcUtuit dintro cupolU ridicatU, prin intermediul unor
pendentivi, patru arce cilindrice, ceea ce genereazU, atOt Mn spaWiu cOt Vi Mn proiecWie orizontalU, o
formU de cruce.
2ipul bazilicii cu cupolU MVi are ca sursU preocuparea de a marca spaWial acWiunea liturgicU, care se
dezvoltU din absida presbiteriului Mn navU. IntervenWia cupolei a pretins Mntreruperea ritmului egal
de coloane care separau spaWiul dintre nave Vi introducerea unor piloni masivi care sU preia
MncUrcUrile sale. Ca urmare, menWinOnd contracWia specificU a bazilicilor din provinciile orientale, Mn
sensul scurtUrii navelor, bazilicile cu cupolU au nava centralU MmpUrWitU Mn douU tronsoane6 cel
estic, acoperit cu o cupolU de lemn sau cUrUmidU, despUrWit de altar printrun arc semicircularS cel
vestic cu tavan plat sau boltit, cilindric, asemenea navelor laterale. Tn unele cazuri, cupola este
trasU cUtre mijlocul navei centrale, rezemOnduse cUtre est Vi vest pe arcuri cilindrice, iar atunci
cOnd intervin Vi douU arcuri dispuse transversal, orientate cUtre direcWia nordsud, se contureazU
un spaWiu Mn formU de cruce, care anunWU apariWia tipului bazilicii cruciforme cu cupolU Vi a
bisericilor 1Mn cruce MnscrisUX. <datU cu dezvoltarea acestor tipuri de biserici, apare Vi un nou
prototip de bisericU bizantinU6 biserica 1Mn cruce MnscrisUX cu cinci cupole.
DatoritU varietUWii mari a bisericilor prin rUspOndirea pe un teritoriu vast, se disting trei mari Vcoli
care au marcat principalele tehnici constructive6
Ycoala constantinopolitanU recurge la piatrU Vi cUrUmidU, dispuse Mn alternanWU cu tendinWa de a
trece exclusiv la cUrUmidU. ,../.,arta(.jpg#roblemele de staticU se rezolvU prin sisteme de
boltire care asigurU anularea reciprocU a eforturilor provocate de Mmpingeri, manifestOnduse
totodatU preocuparea de a diminua masivitatea construcWiei reducOnd zidUria la un schelet Vi o
umpluturU. Cupolele uVoare MmbrUcate Mn mozaicuri conferU spaWiului o continuitate dinamicUS
spaWiul interior tinde a se deschide cUtre mediul ambiant. De obWine o diviziune marcatU a
volumelor exterioare prin exprimarea fidelU a structurilor spaWiale Vi utilizarea unor elemente
puternic reliefate, generatoare ale unor efecte de umbrU Vi luminU. +onumentele de arhitecturU
ale Vcolii constantinopolitane apar uVoare Vi spiritualizate, pline de rafinament Vi graWie.
Ycoala orientalU (microasiaticU) se caracterizeazU prin6 utilizarea unui parament de piatrU fatuita
cu emplecton, rezolvarea problemelor de staticU prin ziduri masive care preiau Mmpingerile prin
inerWia masei lorS masivitatea Vi materialitatea marcate, datorate predominanWei masei de zidUrieS
compartimentarea cu caracter static a interioarelor Mn MncUperi izolate, absenWa continuitUWii
spaWialeS separarea netU a spaWiului interior, deschis cUtre exterior prin ferestre mici faWU de mediul
MnconjurUtorS absenWa fragmentUrii volumelor, expresia plasticU fiind dominatU de factura
compoziWiei maselor mari de zidUrie. CreaWiile arhitecturii Vcolii orientale se disting printro
simplitate brutU, prin predominanWa suprafeWelor netede de zidUrie Mn raport cu decoraWia, prin
monumentalitatea formelor.
Ycoala greceascU sintetizeazU trUsUturile celorlalte douU Vcoli6 materialul folosit este piatra Vi
cUrUmidaS Mn raport cu Vcoala constantinopolitanU se manifestU tendinWa cUtre sporirea masivitUWiiS
tendinWa de fragmentarea a spaWiilor interioare, existentU in arhitectura Vcolii orientale, este
MnsoWitU MnsU de monumentalizarea Vi sporirea spaWiului central, dominantS reducerea
dimensiunilor deschiderilor din care rezultU predominanWa cOmpurilor de zidUrie Mn cadrul
raportului Mntre plin Vi golS diviziunea limitatU a faWadelor exterioare compensatU prin jocul (desen
Vi culoare) materialelor de faWadU. +onumentele Vcolii greceVti se disting printro masivitate
sporitU, printro limitare a raporturilor dintre interior Vi exterior, de unde rezultU un caracter Mnchis
al construcWiei, dar, totodatU, prin monumentalitate, expresie sincerU a raportului spaWiuvolum Vi
calitatea proporWiilor poartU reflexul echilibrului, tectonicii Vi a armoniei antice.
Tn Mncheiere aV dori sU prezint trei biserici foarte cunoscute, care sunt reprezentative pentru
arhitectura bizantinU6
Ravenna, Italia6 5iserica Dan Hitale, capelU de palat, edificatU Mntre anii =,)='/, MmbinU o
structurU de tip central, inspiratU de arhitectura provinciilor orientale, cu o tehnicU de execuWie
localU Vi o decoraWie Mn mozaic Vi sculptatU, de facturU constantinopolitanU.
,../.,arta'.jpg+onumentul desUvOrVeVte, sub aspect formal, sinteza Mntre soluWiile de ridicare a
cupolei mausoleului Constantinei Vi a templului +inervei +edica. Hizual, cupola se reazUmU pe
Vapte abside perforate (una lipseVte pentru a permite accesul cUtre absidU). 9enomenul de
1dilatareX a spaWiului interior, conturat cu prilejul realizUrii unor structuri cu douU 1cojiX, bazate pe
planuri pUtrate sau ortogonale combinate cu abside, se asociazU cu o continuitate spaWialU
caracteristicU numai vechilor bazilici. Distemul de rezistenWU este alcUtuit din opt piloni, din
semicalotele absidelor Vi boltirea celor douU deambulatorii suprapuse care preiau Mmpingerile
cupolei. 7xedrele sunt boltite cu semicalote care, prin efecte de umbrU Vi luminU, scot Mn evidenWU
structura de bazU a celor opt piloni Vi, totodatU, realizeazU vizual trecerea cUtre cupola racordatU
cu bazU octogonalU prin intermediul unor trompe de colW sferice. En nartex Mn formU de forceps Vi
un atrium (dispUrut) modificau axa de acces faWU de axa estvest, marcatU de absidU Vi anexele
sale.
,../.,arta=.jpgConstantinopol (Istanbul), 2urcia6 Catedrala DfOnta Dofia, ctitoria MmpUratului
Iustinian, opera lui &nthemios din 2ralles Vi Isidoros din +iletos, construitU Mntre anii =(,=(/, a
fost conceputU ca o sintezU Mntre tipul bazilical Vi cel mart:rion, Mntre structura spaWialU de tip
longitudinal Vi cea de tip central. De jur Mmprejurul spaWiului central, ca Vi Mn cazul bisericii DfinWii
Dergios Vi 5a@chos, apar dispuse alternativ patru niVe Vi patru exedre perforate. #atru pile foarte
masive susWin prin intermediul a patru arcuri Vi a unor pendentivi o cupolU cu diametrul de ($ m.
Tmpingerile cupolei sunt preluate pe direcWia nordsud de colaterale cu douU niveluri, iar pe
direcWia estvest de douU semicalote care se sprijinU, fiecare, pe douU din pilele centrale Vi alte
douU situate pe contur. Catedrala DfOnta Dofia este executatU din cUrUmida cu rosturi late de
mortar, legate Mn zone de maximU solicitare cu foi de plumb.
,../.,arta).jpgHenezia, Italia6 5iserica Dan +arco, este realizatU Mn timp cu o serie de modificUri
faWU de proiectul iniWial. DecoraWia interioarU de mozaic sa realizat Mn cursul secolelor 3II3III.
DacU tipul Mn cruce greacU MnscrisU reprezintU o grupare de spaWii ierarhizate, interiorul bazilicii
Dan +arco reprezintU o grupare de spaWii de ordin superior, alcUtuitU din grupUri de spaWii Mntre
care se stabileVte o nouU ierarhie. DeVi cele cinci structuri Mn cruce greacU MnscrisU sunt identice
ca principiu de compoziWie Vi foarte apropiate ca dimensiuni, cupolele nu sunt egale ca
deschidere Vi MnUlWime. Cupola centralU prevaleazU asupra celorlalte, Mi urmeazU cupola care o
precede dinspre vest, apoi celelalte douU.