UNIVERSITATEA DIN ORADEA I ARHITECTUR FACULTATEA DE CONSTRUCTII Program de studii: Arhite tur A!

u" de studiu: V

CURS STRUCTURI SPECIALE TE#A: CLDIRI $NALTE %H&'((#)

Autor:
Stud. arh. ROTAR Adriana Laura

$!drumtor:
Prof.univ.dr.ing. BOB cornel

A! u!i*+ ,(',-,('.
- sesiu!ea iu!ie+ ,('. -

18

CLDIRI $NALTE %/g0rie - Nori)

1. Introducere Inca de la aparitia lor de la mijlocul secolului trecut si pana in ziua de astazi, cladirile inalte au reprezentat intotdeauna un punct de reper dominant in peisajul urban, fiind vizibile de la mare departare, asemenea turnurilor din Antichitate si Evul Mediu. Tendinta realizarii cladirilor cat mai inalte si in acelasi timp cat mai sigure, nu este un fenomen contemporan, ci dimpotriva ea este foarte veche. Prima cladire inalta din istoria omenirii este turnul din Babel, realizat cu cca !! de ani i."r.#fig. 1$ %ezvoltarea economica, lipsa terenurilor de constructie in centrele oraselor, rezolvarea problemei desitatii populatiei in zonele urbane si dorinta omului de a lupta cu inaltimile au dus la proiectarea si construirea a sute de cladiri inalte #fig. 2$. In acelasi timp aceasta metoda de a construi pe inaltime a fost intotdeauna un mijloc ideal de manifestare a puterii si a influentei intr&o comunitate, asa numita simbolistica a cladirii inalte #'Tall is po(er)$ .

fig. 1 Turnul Babel (cca. 600 i.Hr.)

variante reconstruite

*eprezentand un obiect de prestigiu pentru constructori, aceste edificii nu aveau doar efect asupra vecinatatilor lor imediate, dar de asemenea influentau, in moduri foarte diferite, multe domenii ale vietii urbane. In primii ani, nevoia constructorilor de a&si ridica cladirile pana la inaltimi ametitoare, a fost limitata de anumite probleme tehnice inca nerezolvate. In ultimii ani insa, s&a dezvoltat o competitie acerba intre constructorii zgarie&norilor, pentru ocuparea locului de campion mondial pentru cea mai inalta si inovatoare, din punct de vedere tehnologic si structural, cladire din lume. Insa bucuria lor nu dureaza mult deoarece in doar cateva luni vor fi intrecuti de alti constructori care vor duce tehnologia la un alt nivel, si acest lant vicios va continua la nesfarsit. %atorita dezvoltarii rapide tehnologice, in ziua de astazi chiar si proiectele aparent utopice, au o buna sansa de a deveni realitate. Aceast+ dezvoltare rapid+ a devenit posibil+ numai datorit+ condiiilor tehnice i metodelor folosite la construcia cl+dirilor ,nalte, care s&au ,mbun+t+it ,n mod decisiv i, ,n unele cazuri, chiar s&a schimbat ,n mod fundamental ,n ultimii ani.

fig. 2

2. Definitii

18

-e este o cladire inalta . %efinitia cladirilor inalte in viziunea lui Anthon/ 0ood #-ongresul IAB1E, 2!!3$4 a) Inalta fata de context. 5u conteaza numai inaltimea absoluta, ci si conte6tul urban. %e e6emplu, o cladire de 72 etaje nu este considerata inalta in -hicago sau "ong 8ong, dar intr&un oras mic din Europa poate fi mult mai inalta decat cladirile celalalte. b) Proportiile E6ista numeroase cladiri care nu sunt prea inalte, dar sunt foarte zvelte, ceea ce le da aparenta unei cladiri inalte, mai ales intr&o zona cu cladiri joase. Pe de alta parte, multe cladiri cu arie mare in plan in raport cu inaltimea nu par inalte. c) Tehnologiile pentru cladiri inalte %aca se folosesc tehnologii specifice datorita inaltimii #sistem de lifturi, sistem de contravantuire$. Anthon/ 0ood conchide ca inaltimea de 9! m ar putea fi pragul de inaltime de la care cladirea poate fi numita :inalta). -onform -TB;" cladirile :inalte) sunt cladirile de peste 2!! m si :superinalte) cladirile de peste <!! m. -onform unei alte interpret+ri, orice cl+dire pentru care, ,n faza proiect+rii sale, importana studiului rezistenei opuse de mic+rile aerului are o pondere similar+ sau mai mare dec=t studiul greut+ii propriu&zise a cl+dirii, este ,n aceast+ categorie. -uv=ntul zg=rie&nori a ap+rut prima dat+ ,n engleza american+ ca un cuv=nt compus, s>/scraper ? s>/ @ scraper, adic+ zg=rietor al cerului, care a devenit zg=rietor de nori, adic+ zg=rie&nori ,n rom=n+. -uv=ntul ,n sine, desemn=nd iniial un catarg foarte ,nalt #conform s>/scraper mast$, fusese folosit pentru prima dat+ ,n limbajul uzual la sf=ritul secolului al 7A&lea, reflect=nd uimirea public+ a rezidenilor oraului 5e( Bor> la vederea acestor cl+diri foarte ,nalte, care p+reau a zg=ria cerul. ;lterior, a fost rapid adoptat ,n multe limbi, sub forma compus+ specific+ a acelor limbi. Evoluia definirii CcorecteC a unui zg=rie nori a evoluat ,n timp, fiind o funcie nu numai de realizarea tehnic+ respectiv+, dar i de evoluia noiunii pe m+sur+ ce din ce ,n ce mai multe cl+diri au ajuns s+ merite acest statut. ;neori se consider+ c+ o cl+dire ar avea statutul de zg=rie&nori doar pentru c+ domin+ cu detaare cl+dirile ,nconjur+toare. Alteori, se confer+ acest statul unei cl+diri ,nalte pentru c+ implic+ m=ndrie i satisfacie locuitorilor unui ora care are o astfel de structur+. Dricum, dincolo de aceste definiii i nominaliz+ri, e6ist+ i alte criterii #mai mult sau mai puin obiective$ care trebuiesc luate ,n considerare, aa cum ar fi plasamentul, forma, destinaia i aspectul cl+dirii, care contribuie per ansamblu la definirea unei structuri de a fi sau nu considerat+ un zg=rie&nori. . Scurt i!toric Apariia i e6istena zg=rie&norilor este strict legat+ de progresul tiinific i tehnologic, care a generat posibilitatea de a construi cl+diri ale c+ror structur+ de rezisten+ s+ fie preluat+ de materiale e6trem de durabile, oelul i betonul armat. Astfel, al+turi de acestea, elementele tehnice absolut necesare pentru apariia acestor structuri supra&,nalte au fost i sticla termoizolant+, pompele de ap+, lifturile i aerul condiionat. P=n+ ,n secolul al 7A&lea cl+dirile cu mai mult de 9& etaje erau e6trem de rare pentru c+ structurile ,n sine ridicau probleme tehnice greu de surmontat. Ea aceast fapt se ad+ugau e6istena

18

unor sc+ri lungi i greu de urcat precum i problema presiunii apei, de cele mai multe ori insuficient+ pentru a asigura apa curent+ la ,n+limi mai mari de 79 metri. Dricum, ,n ciuda acestor multiple insuficiene i incoveniene, realizarea de construcii relativ ,nalte dateaz+ ,nc+ de la ,nceputul anilor 7 !! ,n anumite locuri. 1pre e6emplu, ,n Edinburgh, 1coia, zidul defensiv ce ,nconjura oraul limita clar e6pansiunea teritorial+ a acestuia. -a urmare construciile din interiorul ap+rat au ,nceput s+ creasc+ ,n ,n+lime. Astfel, construcii cu 7! & 77 nivele au devenit comune, ,nregistr=ndu&se i cl+diri record de ,nalte cu 7F & 79 nivele. Multe din acele cl+diri ,nalte stau ,nc+ ,n picioare i pot fi v+zute ,n partea veche a oraului, mai ales ,n zonele cunoscute ca 0/nds i -loses, ,n apropiere de *o/al Mile. -ea mai veche cl+dire ,nc+ C,n picioareC, construit+ structural pe baza unei structuri metalice #de fier$ este The Gla6mill #cunoscut+ local ca HtheI CMaltingsC$, ce se g+sete ,n 1hre(sbur/, Anglia. -onstruit+ ,n 7JAJ, poate fi considerat+ Ccl+direa mam+ a zg=rie&norilorC datorit+ combinaiei de coloane i grinzi realizate din oel rezistent la foc, conin=nd mai mult de 2K carbon #,n englez+, cast iron$ aidoma scheletelor metalice moderne ce au f+cut posibil+ e6istena structurilor ,nalte de azi. %in p+cate a fost mult timp desconsiderat+, av=nd statut de ruin+. Ln <7 martie 2!!9, organizaia non&profit English "eritage a anunat c+ va cump+ra Gla6mill, pentru reparare, meninere i conservare. Primul zg=rie nori modern a fost cl+direa de zece etaje "ome Insurance Building din -hicago, Illinois #fig. 3$, construit+ ,ntre 733F M 7339. %ei cl+direa nu este deloc impresionant+ azi ca ,n+lime, este important+ ,n istoria arhitecturii pentru c+ arhitectul acesteia, 0illiam Ee Baron Nenne/, a creat primul schelet metalic structural capabil de a suporta ,ntreaga greutate a cl+dirii. Pentru prima dat+, scheletul metalic al cl+dirii a fost astfel conceput ,nc=t zidurile nu trebuiau s+ suporte nimic din masa cl+dirii, aceasta fiind integral suportat+ de structura scheletului metalic. Aceast+ prim+ realizare de acest gen a condus la aa numitul C-hicago s>eletonC #Cscheletul -hicagoC$ model structural care a dovedit ,n timp, c+ e6presia Ccerul este limitaC #,n englez+, ,n original, CThe s>/ is the limitOC$ avea acoperire conceptual+, tehnic+ i material+.

fig. 3 "ome Insurance Building din -hicago, Illinois

conte#$orane %n con!tructia cl&dirilor %nalte ". Tendinte

18

a. -resterea in inaltime

b. -resterea in numar #-TB;" Nournal 7P2!7!$

18

c. 1chimbare in distributia geografica

d. 1chimbare in functiuni

e. 1chimbare in materiale

18

&J din cele mai inalte 7! cladiri terminate in 2!!A au structura de beton.Taipei 7!7 este doar pentru referinta. -lasamentul nu cuprinde Burj %ubai care a fost terminat in ultimile zile ale lui 2!!A si are structura de beton.

f.

1chimbarea esteticii

18

g.

1ustenabilitatea

'. ()e#$le de cl&diri *nalte

A+ 1ur2 3ha"i4a Burj 8halifa, denumit anterior Burj %ubai, este un zg=rie&nori din %ubai, si este cea mai ,nalt+ cl+dire construit+ vreodat+ de om, m+sur=nd 323 m ,n+lime. -onstrucia a ,nceput la 27 septembrie 2!!F, e6teriorul fiind finalizat la 7 octombrie 2!!AQ cl+direa a fost inaugurat+ oficial la data de F ianuarie 2!7!. -osturile totale ale proiectului au fost de 7,F miliarde de dolari.

18

 Burj Khalifa in cifre: &Inaltime 323.!! m &;ltimul etaj 27.<! m &Inaltime la varf 3<!.!! m &Etaje 7 2 &1ubsoluri 2 &Ascensoare 9J &Aria construita F F.977 mR &Eocuri parcare <!!! &Apartmente A!! &-amere hotel 7FF &%urata constructiei FJ luni &Saloarea investitiei <.7 <.!!! T &%ezvoltator Emaar &Architect 1>idmore D(ings U Merrill &1tructura 1>idmore D(ings U Merrill &Instalatii ETA MUE &Antreprenor general 1amsung Engineering and -onstruction Descrierea sistemului structural: Preluarea fortelor ori ontale 1istemul structural este constitut dintr&un nucleu he6agonal sprijinit de < contraforti dispusi la 72!o, constituiti din peretii culoarelor. 1talpi marginali sunt antrenati printr&un sistem de 9 centuri dispuse in dreptul etajelor tehnice. *etragerile se fac :in spirala) si imbunatatesc raspunsul la vant. Plansee Placi de beton armate pe doua directii cu grosimi intre 229 mm si <!! mm, si deschideri de circa A.!! m.

!ntena

18

Este o structura metalica cu contravantuiri centrice, de 2!! m inaltime.

"undatia

18

Este un radier de beton armat de <,J m grosime, asezat pe 7AF piloti forati de 7,9 m diametru si F< m lungime.

Calculul structural: -alculul structural a fost facut cu programul ETAB1. Modelul complet <% contine J<.9!! elemente shell si are J9.!!! de noduri. Modul 7 de vibratie #a$ este de translatie si are perioada proprie de 77,< s. Modul 2 este tot de translatie, perpendicular pe primul si are T ? 7!,2s. Primul mod de torsiune este 9, cu T ? F,< s.

Ingineria vantului:

18

Au fost efectuate studii pe model aeroelastic si pe balanta, la scara 74 9!!, si pe model rigid la scara 749!!, in tunelul de vant de la Vuelph, Dntario, -anada, de catre %r Peter Ir(in. Principalele obiective urmarite4 &%eterminarea rezultantei eforturilor din vantQ &%eterminarea presiunilor pe fatadaQ &*educerea oscilatiilor transversale datorita vartejurilor

%eterminarea rezultantei eforturilor din vant4

18

*educerea oscilatiilor transversale4 Initial predictions obtained in Ma/ 2!!<, at over <J milli&g for the 9 /ear return period (ere (ell above the I1D standard recommended values. "o(ever, through a combination of reorienting the to(er, adjusting its shape, modif/ing the structural properties, and more in&depth studies of the (ind statistics for the region the predictions came do(n B/ the end of 2!!F 5ovember 2!!< the/ had come do(n to about 7A milli&g for the same return period and at a slightl/ higher level. About half of this improvement came about as a result of improved >no(ledge of the (ind statistics and the rest through re&orientation, structural improvements and shape adjustments. 1ubseWuentl/, (hen the aeroelastic model results became available the predictions (ere further improved.

%eterminarea presiunilor pe fatade4

18

 Evaluarea efectelor de durata si ale etapelor de construire: Efectele curgerii lente, contractiei, ale incarcarii in etape si ale tasarilor fundatiei au fost luate prin calcul cu ajutorul a 79 modele GE <%, fiecare reprezentand o etapa din constructia turnului.

%atorita compatibilitatii deformatiilor intre armatura si beton, intr&un stalp de beton armat, ca urmare a curgerii lente si contractiei betonului, eforturile in armatura cresc in timp, iar cele din beton scad.

18

roiectarea riglelor de cuplare: %atorita inaltimii limitate si a fortelor taietoare mari, o parte din riglele de cuplare au fost realizate in solutie mi6ta #cu inima metalica$.

E!ecutia structurii:

18

 Etapele constructiei:

18

omparea "etonului:

Asigurarea pompabilitati pentru aceste ,natimi record a fost cea mai dificila problema de proiectare,tin=nd cont mai ales de temperaturile ridicate din timpul verii. Au fost dezvoltate F amestecuri diferite pentru a reduce presiunea de pompare pe masura ce creste ,naltimea cladirii. Amestecul curent contine 7<K cenusi zburatoare si 7!K 1;G cu dimensiunea ma6ima a agregatului de 2! mm. Amestecul este autocompactant, cu o rasp=ndire medie de circa !! mm, si a fost folosit p=na c=nd presiunea de pompare a depasit 2!! bari. %upa aceasta a fost folosit un amestec cu dimensiunea ma6ima a agregatului de 7F mm si 2!K cenusi zburatoare si autocompactant, mentin=nd rezistenta pe cub de 3! MPa. Peste nivelul 72J, cerintele structurale sunt de numai ! MPa rezistenta la compresiune pe cub, si s&a folosit un amestec cu dimensiunea ma6ima a agregatului de 7! mm. #urnarea "etonului in radier: 1&au efectuat teste privind caldura de hidratare pe:machete) M cuburi cu latura de <,J m. *eteta betonului -9!P ! foloseste un ciment compozit cu 29K cenusi zburatoare, JK 1;G, si un raport aPc de !,<2. Amestecul a fost proiectat sa fie autocompactant, utiliz=nd un aditiv superplastifiant astfel ,nc=t sa se obtina o rasp=ndire de J9 X J9 mm, si sa se reduca posibilitatea de aparitie a defectelor la turnare. Apa subterana ,n zona infrastructurii este deosebit de agresiva, cu cloruri ,n concentratie de p=na la F,9K si sulfati p=na la !, K, fiind mai mari chiar dec=t ,n apa de mare. Ln consecinta, asigurarea durabilitatii a fost un factor determinant la proiectare radierului si pilotilor. Cofrarea:

18

 $atadele:

18

roiectarea teraselor:

roiectarea intrarii:

18