Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII I ARHITECTUR


Program de studii: Arite!tur
A"u# de studiu: V
CURS STRUCTURI SPECIALE
TE$A:
CL DIRI %NALTE &H'())$*
Realizat de :
Stud. Nedelcu Nicolae
Stud. Nicut Corina-Elena
+
(,
A" u"i-. /)(/0/)(1
0 sesiu"ea iu"ie. /)(1 0
(,
CL DIRI %NALTE &2g3rie 0 Nori*
(. I"trodu!ere
Inca de la aparitia lor de la mijlocul secolului trecut si
pana in ziua de astazi, cladirile inalte au reprezentat
intotdeauna un punct de reper dominant in peisajul urban, fiind
vizibile de la mare departare, asemenea turnurilor din
Antichitate si Evul Mediu. endinta realizarii cladirilor cat mai
inalte si in acelasi timp cat mai si!ure, nu este un fenomen
contemporan, ci dimpotriva ea este foarte veche. "rima cladire
inalta din istoria omenirii este turnul din #abel, realizat cu cca
$%% de ani i.&r.'fig. 1(
)ezvoltarea economica, lipsa terenurilor de constructie
in centrele oraselor, rezolvarea problemei desitatii populatiei in
zonele urbane si dorinta omului de a lupta cu inaltimile au dus
la proiectarea si construirea a sute de cladiri inalte 'fig. 2(. In
acelasi timp aceasta metoda de a construi pe inaltime a fost
intotdeauna un mijloc ideal de manifestare a puterii si a
influentei intr-o comunitate, asa numita simbolistica a cladirii
inalte '*all is po+er,( .
-eprezentand un obiect de presti!iu pentru constructori, aceste edificii nu aveau doar efect
asupra vecinatatilor lor imediate, dar de asemenea influentau, in moduri foarte diferite, multe
domenii ale vietii urbane. In primii ani, nevoia constructorilor de a-si ridica cladirile pana la
inaltimi ametitoare, a fost limitata de anumite probleme tehnice inca nerezolvate. In ultimii ani
insa, s-a dezvoltat o competitie acerba intre constructorii z!arie-norilor, pentru ocuparea locului de
campion mondial pentru cea mai inalta si inovatoare, din punct de vedere tehnolo!ic si structural,
cladire din lume. Insa bucuria lor nu dureaza mult deoarece in doar cateva luni vor fi intrecuti de
alti constructori care vor duce tehnolo!ia la un alt nivel, si acest lant vicios va continua la
nesfarsit. )atorita dezvoltarii rapide tehnolo!ice, in ziua de astazi chiar si proiectele aparent
utopice, au o buna sansa de a
deveni realitate. Aceast. dezvoltare
rapid. a devenit posibil. numai
datorit. condi iilor tehnice i
metodelor folosite la construc ia
cl.dirilor /nalte, care s-au
/mbun.t. it /n mod decisiv i, /n
unele cazuri, chiar s-a schimbat /n
mod fundamental /n ultimii ani.
fig. 1 Turnul Babel (cca. 600 i.Hr.)
variante reconstruite
fig. 2
(,
/. De4i"itii
Ce este o cladire inalta 0
)efinitia cladirilor inalte in viziunea lui Anthon1 2ood 'Con!resul IA#SE, 3%%4(5
a) Inalta fata de context.
Nu conteaza numai inaltimea absoluta, ci si conte6tul urban. )e e6emplu, o cladire de 73
etaje nu este considerata inalta in Chica!o sau &on! 8on!, dar intr-un oras mic din Europa poate
fi mult mai inalta decat cladirile celalalte.
b) Proortiile
E6ista numeroase cladiri care nu sunt prea inalte, dar sunt foarte zvelte, ceea ce le da
aparenta unei cladiri inalte, mai ales intr-o zona cu cladiri joase. "e de alta parte, multe cladiri cu
arie mare in plan in raport cu inaltimea nu par inalte.
c) Te!nolo"iile entru cladiri inalte
)aca se folosesc tehnolo!ii specifice datorita inaltimii 'sistem de lifturi, sistem de
contravantuire(.
Anthon1 2ood conchide ca inaltimea de 9% m ar putea fi pra!ul de inaltime de la care
cladirea poate fi numita :inalta,. Conform C#;& cladirile :inalte, sunt cladirile de peste 3%% m
si :superinalte, cladirile de peste <%% m.
Conform unei alte interpret.ri, orice cl.dire pentru care, /n faza proiect.rii sale, importan a
studiului rezisten ei opuse de mi c.rile aerului are o pondere similar. sau mai mare dec=t studiul
!reut. ii propriu-zise a cl.dirii, este /n aceast. cate!orie.
Cuv=ntul z!=rie-nori a ap.rut prima dat. /n en!leza american. ca un cuv=nt compus,
s>1scraper ? s>1 @ scraper, adic. z!=rietor al cerului, care a devenit z!=rietor de nori, adic.
z!=rie-nori /n rom=n.. Cuv=ntul /n sine, desemn=nd ini ial un catar! foarte /nalt 'conform
s>1scraper mast(, fusese folosit pentru prima dat. /n limbajul uzual la sf=r itul secolului al 7A-lea,
reflect=nd uimirea public. a reziden ilor ora ului Ne+ Bor> la vederea acestor cl.diri foarte
/nalte, care p.reau a z!=ria cerul. ;lterior, a fost rapid adoptat /n multe limbi, sub forma compus.
specific. a acelor limbi. Evolu ia definirii CcorecteC a unui z!=rie nori a evoluat /n timp, fiind o
func ie nu numai de realizarea tehnic. respectiv., dar i de evolu ia no iunii pe m.sur. ce din ce
/n ce mai multe cl.diri au ajuns s. merite acest statut. ;neori se consider. c. o cl.dire ar avea
statutul de z!=rie-nori doar pentru c. domin. cu deta are cl.dirile /nconjur.toare. Alteori, se
confer. acest statul unei cl.diri /nalte pentru c. implic. m=ndrie i satisfac ie locuitorilor unui
ora care are o astfel de structur.. Dricum, dincolo de aceste defini ii i nominaliz.ri, e6ist. i
alte criterii 'mai mult sau mai pu in obiective( care trebuiesc luate /n considerare, a a cum ar fi
plasamentul, forma, destina ia i aspectul cl.dirii, care contribuie per ansamblu la definirea unei
structuri de a fi sau nu considerat. un z!=rie-nori.
1. S!urt istori!
Apari ia i e6isten a z!=rie-norilor este strict le!at. de pro!resul tiin ific i tehnolo!ic,
care a !enerat posibilitatea de a construi cl.diri ale c.ror structur. de rezisten . s. fie preluat. de
materiale e6trem de durabile, o elul i betonul armat. Astfel, al.turi de acestea, elementele tehnice
absolut necesare pentru apari ia acestor structuri supra-/nalte au fost i sticla termoizolant.,
pompele de ap., lifturile i aerul condi ionat.
+
(,
"=n. /n secolul al 7A-lea cl.dirile cu mai mult de 9-$ etaje erau e6trem de rare pentru c.
structurile /n sine ridicau probleme tehnice !reu de surmontat. Ea aceast fapt se ad.u!au e6isten a
unor sc.ri lun!i i !reu de urcat precum i problema presiunii apei, de cele mai multe ori
insuficient. pentru a asi!ura apa curent. la /n.l imi mai mari de 79 metri.
Dricum, /n ciuda acestor multiple insuficien e i incovenien e, realizarea de construc ii
relativ /nalte dateaz. /nc. de la /nceputul anilor 7$%% /n anumite locuri. Spre e6emplu, /n
Edinbur!h, Sco ia, zidul defensiv ce /nconjura ora ul limita clar e6pansiunea teritorial. a acestuia.
Ca urmare construc iile din interiorul ap.rat au /nceput s. creasc. /n /n.l ime. Astfel, construc ii
cu 7% - 77 nivele au devenit comune, /nre!istr=ndu-se i cl.diri record de /nalte cu 7F - 79 nivele.
Multe din acele cl.diri /nalte stau /nc. /n picioare i pot fi v.zute /n partea veche a ora ului, mai
ales /n zonele cunoscute ca 21nds i Closes, /n apropiere de -o1al Mile.
Cea mai veche cl.dire /nc. C/n picioareC, construit. structural pe baza unei structuri metalice
'de fier( este he Gla6mill 'cunoscut. local ca HtheI CMaltin!sC(, ce se !.se te /n Shre+sbur1,
An!lia. Construit. /n 7JAJ, poate fi considerat. Ccl.direa mam. a z!=rie-norilorC datorit.
combina iei de coloane i !rinzi realizate din o el rezistent la foc, con in=nd mai mult de 3K
carbon '/n en!lez., cast iron( aidoma scheletelor metalice moderne ce au f.cut posibil. e6isten a
structurilor /nalte de azi. )in p.cate a fost mult timp desconsiderat., av=nd statut de ruin.. Ln <7
martie 3%%9, or!aniza ia non-profit En!lish &erita!e a anun at c. va cump.ra Gla6mill, pentru
reparare, men inere i conservare.
"rimul z!=rie nori modern a fost cl.direa de zece
etaje &ome Insurance #uildin! din Chica!o, Illinois 'fig.
3(, construit. /ntre 744F M 7449. )e i cl.direa nu este
deloc impresionant. azi ca /n.l ime, este important. /n
istoria arhitecturii pentru c. arhitectul acesteia, 2illiam
Ee #aron Nenne1, a creat primul schelet metalic structural
capabil de a suporta /ntrea!a !reutate a cl.dirii. "entru
prima dat., scheletul metalic al cl.dirii a fost astfel
conceput /nc=t zidurile nu trebuiau s. suporte nimic din
masa cl.dirii, aceasta fiind inte!ral suportat. de structura
scheletului metalic. Aceast. prim. realizare de acest !en
a condus la a a numitul CChica!o s>eletonC 'Cscheletul
Chica!oC( model structural care a dovedit /n timp, c.
e6presia Ccerul este limitaC '/n en!lez., /n ori!inal, Che
s>1 is the limitOC( avea acoperire conceptual., tehnic. i
material..
5. Te"di"te !o"tem6ora"e 7" !o"stru!tia !#diri#or 7"a#te
fig. 3 &ome Insurance #uildin! din
Chica!o, Illinois
+ +
(,
a. Cresterea in inaltime
b. Cresterea in numar 'C#;& Nournal 7P3%7%(
(,
c. Schimbare in distributia !eo!rafica
d. Schimbare in functiuni
e. Schimbare in materiale
(,
-J din cele mai inalte 7% cladiri terminate in 3%%A au structura de beton.aipei 7%7 este doar
pentru referinta. Clasamentul nu cuprinde #urj )ubai care a fost terminat in ultimile zile ale lui
3%%A si are structura de beton.
f. Schimbarea esteticii
(,
!. Sustenabilitatea
8. E9em6#e de !#diri %"a#te
A. :ur; <a#i4a
#urj 8halifa, denumit anterior #urj )ubai, este un z!=rie-nori din )ubai, si este cea mai
/nalt. cl.dire construit. vreodat. de om, m.sur=nd 434 m /n.l ime. Construc ia a /nceput la 37
septembrie 3%%F, e6teriorul fiind finalizat la 7 octombrie 3%%AQ cl.direa a fost inau!urat. oficial la
data de F ianuarie 3%7%. Costurile totale ale proiectului au fost de 7,F miliarde de dolari.
(,
Burj Khalifa in cifre:
-Inaltime 434.%% m
-;ltimul etaj $37.<% m
-Inaltime la varf 4<%.%% m
-Etaje 7$3
-Subsoluri 3
-Ascensoare 9J
-Aria construita F$F.977 mR
-Eocuri parcare <%%%
-Apartmente A%%
-Camere hotel 7FF
-)urata constructiei FJ luni
-Saloarea investitiei $$<.7$<.%%% T
-)ezvoltator Emaar
-Architect S>idmore D+in!s U Merrill
-Structura S>idmore D+in!s U Merrill
-Instalatii EA MUE
-Antreprenor !eneral Samsun! En!ineerin! and
Construction
Descrierea sistemului structural:
Preluarea fortelor orizontale
Sistemul structural este constitut dintr-un nucleu he6a!onal sprijinit de < contraforti dispusi
la 73%o, constituiti din peretii culoarelor. Stalpi mar!inali sunt antrenati printr-un sistem de 9
centuri dispuse in dreptul etajelor tehnice. -etra!erile se fac :in spirala, si imbunatatesc raspunsul
la vant.
Plansee
"laci de beton armate pe doua directii cu !rosimi intre 339 mm si <%% mm, si deschideri de
circa A.%% m.
#ntena
(,
Este o structura metalica cu contravantuiri centrice, de 3%% m inaltime.
$undatia
(,
Este un radier de beton armat de <,J m !rosime, asezat pe 7AF piloti forati de 7,9 m diametru
si F< m lun!ime.
Calculul structural:
Calculul structural a fost facut cu pro!ramul EA#S. Modelul complet <) contine J<.9%%
elemente shell si are J9.%%% de noduri.
Modul 7 de vibratie 'a( este de translatie si are perioada proprie de 77,< s.
Modul 3 este tot de translatie, perpendicular pe primul si are ? 7%,3s.
"rimul mod de torsiune este 9, cu ? F,< s.
Ingineria vantului:
(,
Au fost efectuate studii pe model aeroelastic si
pe balanta, la scara 75 9%%, si pe model ri!id la scara
759%%, in tunelul de vant de la Vuelph, Dntario,
Canada, de catre )r "eter Ir+in.
"rincipalele obiective urmarite5
-)eterminarea rezultantei eforturilor din vantQ
-)eterminarea presiunilor pe fatadaQ
--educerea oscilatiilor transversale datorita
vartejurilor
)eterminarea rezultantei eforturilor din vant5
(,
-educerea oscilatiilor transversale5
Initial predictions obtained in Ma1 3%%<, at over <J milli-! for the 9 1ear return period +ere
+ell above the ISD standard recommended values. &o+ever, throu!h a combination of reorientin!
the to+er, adjustin! its shape, modif1in! the structural properties, and more in-depth studies of the
+ind statistics for the re!ion the predictions came do+n #1 the end of 3%%F November 3%%< the1
had come do+n to about 7A milli-! for the same return period and at a sli!htl1 hi!her level. About
half of this improvement came about as a result of improved >no+led!e of the +ind statistics and
the rest throu!h re-orientation, structural improvements and shape adjustments. SubseWuentl1,
+hen the aeroelastic model results became available the predictions +ere further improved.
)eterminarea presiunilor pe fatade5
(,
Evaluarea efectelor de durata si ale etapelor de construire:
Efectele cur!erii lente, contractiei, ale incarcarii in etape si ale tasarilor fundatiei au fost
luate prin calcul cu ajutorul a 79 modele GE <), fiecare reprezentand o etapa din constructia
turnului.
)atorita compatibilitatii deformatiilor intre armatura si beton, intr-un stalp de beton armat,
ca urmare a cur!erii lente si contractiei betonului, eforturile in armatura cresc in timp, iar cele din
beton scad.
(,
roiectarea riglelor de cuplare:
)atorita inaltimii limitate si a fortelor taietoare mari, o parte din ri!lele de cuplare au fost
realizate in solutie mi6ta 'cu inima metalica(.
E!ecutia structurii:
(,
Etapele constructiei:
(,
omparea "etonului:
Asi!urarea pompabilitati pentru aceste /natimi record a fost
cea mai dificila problema de proiectare,tin=nd cont mai ales de
temperaturile ridicate din timpul verii. Au fost dezvoltate F
amestecuri diferite pentru a reduce presiunea de pompare pe
masura ce creste /naltimea cladirii.
Amestecul curent contine 7<K cenusi zburatoare si 7%K S;G
cu dimensiunea ma6ima a a!re!atului de 3% mm. Amestecul este
autocompactant, cu o rasp=ndire medie de circa $%% mm, si a fost
folosit p=na c=nd presiunea de pompare a depasit 3%% bari. )upa
aceasta a fost folosit un amestec cu dimensiunea ma6ima a
a!re!atului de 7F mm si 3%K cenusi zburatoare si autocompactant,
mentin=nd rezistenta pe cub de 4% M"a. "este nivelul 73J,
cerintele structurale sunt de numai $% M"a rezistenta la compresiune pe cub, si s-a folosit un
amestec cu dimensiunea ma6ima a a!re!atului de 7% mm.
#urnarea "etonului in radier:
S-au efectuat teste privind caldura de hidratare pe:machete, M cuburi cu latura de <,J m.
-eteta betonului C9%P$% foloseste un ciment compozit cu 39K cenusi zburatoare, JK S;G, si un
raport aPc de %,<3. Amestecul a fost proiectat sa fie autocompactant, utiliz=nd un aditiv
superplastifiant astfel /nc=t sa se obtina o rasp=ndire de $J9 X J9 mm, si sa se reduca posibilitatea
de aparitie a defectelor la turnare.
Apa subterana /n zona infrastructurii este deosebit de a!resiva, cu cloruri /n concentratie de
p=na la F,9K si sulfati p=na la %,$K, fiind mai mari chiar dec=t /n apa de mare. Ln consecinta,
asi!urarea durabilitatii a fost un factor determinant la proiectare radierului si pilotilor.
Cofrarea:
(,
$atadele:
(,
roiectarea teraselor:
roiectarea intrarii: