PCCIZS,M1,GR.2
[STALPI METALICI
SUPORT PENTRU
CENTRALE EOLIENE:
ALCATUIRE SI
PARTICULARITATI DE
CALCUL]
CUPRINS
INTRODUCERE
SCURT ISTORIC
PREZENTARE GENERALA
TURBINE EOLIENE
FUNDATII
PILONUL
23
1. INTRODUCERE
Energia eolian este energia vntului, o form de energie regenerabil. Aceasta se obtine din
forta vantului (data de viteza acestuia) care este capabil sa invarta o turbine eoliana. Miscarea de
rotatie este transferata mecanic printr-un ax si poate fi folosita ca atare - forta mecanica la mori
de vant, pompe de apa, etc, sau catre un generator, care rotindu-se produce curent electric.
Bulimar Eliza
Page 1
Bulimar Eliza
Page 2
baterii solare
inversor
sistem de schimbare a sursei de energie (daca este necesar sistemul conecteaza la retea
electrica comuna sau porneste un generator)
Bulimar Eliza
Page 3
Page 4
Cele mai utilizate sunt radierele generale din beton armat care prin greutatea mare reduc
semnificativ excentricitatea ncrcrii verticale. Pentru optimizarea soluiei de fundare a radierul
este prevzut cu un piedestal, ce nglobeaz ancorele metalice de care se prindere turnul metalic.
Fundatiile au dimensiuni mari in plan (exemplu 16,5 x 16,5 x 1,80)
Fundatia se va turna pe un strat de egalizare de beton de 15 cm.
Peste fundatie se va executa un inel cilindric,cu diametrul egal cu cel al primului tronson si o
inaltime de aproximativ 80 cm. Cilindrul iese din pamant inca 35 cm, pe el urmand a fi fixar
primul tronson al centralei eoliene. De jur imprejurul turbine se va realiza un trotuar pentru a
proteja fundatia turbine eoliene. La suprafata se amenajeaza o platform de aproximativ 7,5 x 7,5,
suprafata ce va fi scoasa din circuitul agricol pentru fiecare eoliana.
Sapatura se va executa mecanizat iar ultimii 10 cm se vor sapa manual si se vor compacta cu
maiul mecanic.
Adancimea de fundate va fi de 3 m fata de suprafatat terenului urmand ca fundatiile sa fie
asezate pe o perna de loess compactat in grosime de minim 2 m. Aceasta perna va fi cauzata cu
cel putin 2 m fata de permietrul radierului de fundatie din beton al amenajarii eoliene.
Bulimar Eliza
Page 5
Fundaiile pe piloi au in general dimensiuni reduse, avnd o suprafaa mica de contact cu terenul
de fundare fapt care conduce la limitarea rigiditii turnului si influenarea caracteristicilor lui
dinamice.
6.
P
I
:
6.1.
Rol
Are rolul de sustinere a turbine eoliene si de a permite accesul in vederea realizarii
operatiunilor de mentenanta si exploatare pe perioada functionarii turbine.
In interiorul pilonului sunt montate retelele de distributie ale turbinei eoliene si scarrile de
access pre nacela.
In interiorul pilonului se afla liftul sai scara si platform de lucru. Protectia la coroziune a
turnului este realizata printr-un strat de rasina epoxidica la suprafata.
6.2.
Baza normative:
Page 6
Cerinte de proiectare:
Incarcari si combinatii
Ipotezele privind ncrcrile ce pot aciona asupra acestor structuri se determin innd seama de
toate combinaiile modurilor de funcionare sau alte situaii de proiectare, cum ar fi cele specifice
execuiei, asamblrii, montrii, ntreinerii, sau apariia unor cu condiii extreme. Toate cazurile
relevante de ncrcare cu o probabilitate rezonabil de apariie trebuie luate in
considerare,mpreun cu comportarea sistemului de control i protecie.
Pe scurt se folosesc urmtoarele strii limita:
Condiii normale de vnt combinate cu condiii normale de funcionare;
Condiii normale de vnt combinate cu apariia unei situaii de avarie in funcionarea
Bulimar Eliza
Page 7
Bulimar Eliza
Page 8
6.5.
Aciunea vntului
Scopul centralelor eoliene este de-a obine o putere produsa cat mai mare. Aceasta este
dependenta de diametrul paletelor si viteza vntului. Majoritatea turbinelor eoliene au eficienta
maxima la o viteza a vntului de 15 m/s si sunt decuplate la o viteza de 25 m/s.
In condiii normale de ncrcare efectul vntul se considera ca viteza mediata pe 10 minute, cu o
perioada de revenire de 50 de ani. In cazul in care se considera condiii extreme de ncrcare din
vnt se considera viteza medie pe 5 secunde avnd posibilitatea de depire o data la 50 de ani.
6.6.
Aciunea seismului
Verificarea la aciunea seismului se face in conformitate cu SR EN-1998 innd seama de
prevederile IEC614000-1 paragraful 11.6 si anexa C, considernd un interval mediu de recurenta
al micrii seismice de 475 de ani. Nu exista cerine sau impuneri speciale legate de comportarea
structurii de susinere. Aceasta se considera nedisipativ, q=1, iar micarea seismica se combina
cu ncrcrile operaionale.
6.7.
Verificarea de oboseala
In cazul structurilor de susinere ale turbinelor o deosebita importanta o are verificarea la
oboseala. Aceasta se conduce conform specificailor EN1993-1-9: Oboseala.
Verificarea la oboseal conform SR EN 1993-1-9/2006 se poate face folosind fie metoda
degradrilor acceptabile, fie metoda duratei sigure de viat. Metoda degradrilor acceptabile
trebuie sa asigure cu un grad suficient de sigurana ca structura se comporta satisfctor pe toata
durata de viat a acesteia, presupunnd ca exista un program de inspecie si ntreinere prin care
sa fie detectate si corectate degradrile provenite din oboseal. Metoda duratei de viata sigure
trebuie sa asigure cu un grad suficient de sigurana ca structura s se comporte satisfctor pe
toat durata de viat a acesteia fr sa fie nevoie de un program de inspecie regulat pentru
constatarea degradrilor provenite din oboseal. IEC614000-1 recomand utilizarea unor factori
pariali de sigurana de f = 1.0 pentru toate situaiile de proiectare.
6.8.
Tipuri de structurii de susinere
Funcie de materialul de construcie turnurile de susinere pot fi din beton armat, hibride sau
metalice.
Bulimar Eliza
Page 9
Bulimar Eliza
Page 10
6.9.
Confecionarea turnurilor tubulare de susinere
Figura din atelierul unui productor de turnuri arat modul n care este ndoita o tabl de oel
pentru a obine forma conic a turnului de susinere turbine eoliene. Operaia este dificil
deoarece presiunea din rolele de oel trebuie s fie diferit la cele dou capete, n scopul de a
ndoi tabla n mod corespunztor. Turnurile sunt asamblate din aceste fii conice care sunt tiate
i apoi sudate mpreun. Fiile de tabla utilizate se taie curbe de-a lungul margini lungii, iar
marginile scurte se taie neparalele in scopul de a obine prin rulare un tronson in forma de con.
Turnurile sunt de obicei fabricate n tronsoane de expediie de 20 m pana la 30 m, datorita
limitrilor de transport.
Fiecare fie este sudat cu o custur longitudinal in lungul generatoarei, plus o custur
circular care o conecteze la urmtoarea fie. Acest lucru se realizeaz prin aezarea fiilor de
tabla pe un pat de rulare care se rotete ncet, timp n care doi sudori realizeaz cordoanele de
sudura pe exterior, respectiv pe interior.
Bulimar Eliza
Page 11
Tronsoanele de expediie se prind prin intermediul unor prinderi cu uruburi cu flane, sau a unor
prinderi cu SIRP ce lucreaz prin frecare.
6.10.
Bulimar Eliza
Page 12
Page 13
Turnul unei turbine eoliene este, practic, o consol cu seciunea transversal circular de clasa 4,
motiv pentru care poate fi asimilat in analiza global cu un element de bar iar analiza detaliat
cu ajutorul elementelor finite de suprafaa s fie necesar a fi folosit numai in cazul segmentelor
relevante.
In cazul n care nu sunt sarcini transversale aplicate local pe suprafeele curbe, tensiunile de
ncovoiere ce apar sunt n general mici. n aceasta situaie, utilizarea elementelor de tip
membran poate oferi o soluii suficient bune. Avantajul de a folosi aceste elemente de tip
membran este legat de faptul c acest elemente au mai puine grade de libertate, i prin urmare,
necesit mai puin memorie i timp de calcul. In situaia in care este impus o acuratee sporit
i tensiunile de ncovoiere pot atinge valori semnificative, atunci elementele de suprafaa care
considera apariia tensiunilor din ncovoiere sunt cea mai bun alegere.
Bulimar Eliza
Page 14
Page 15
Bulimar Eliza
Page 16
Se fixeaza baza plata a turnului in beton, in acelasi timp, turnul trebuie fixat pe baza
plata.
Page 17
Cu gndul la viteza mare a vntului din largul apelor, oamenii de tiin au nceput cursa n ceea
ce privete construcia turbinelor i fermelor eoliene care s pluteasc pe suprafaa apei. ns,
experii nc nu s-a decis care este cea mai bun din metodele dezvoltate, relateaz DW.de.
Ridicarea unei turbine eoliene n mijlocul oceanului este o afacere costisitoare i consumatoare
de timp. Mai important, structura trebuie s fie ancorat pe fundul mrii pentru a-i asigura
Bulimar Eliza
Page 18
Un turn plutitor
Cea mai avansat turbin eolian din lume plutete n Marea Nordului, n apropiere de
Norvegia, nc din anul 2009. Se numete turbina Hywind i arat ca o geamandur gigantic n
form de sticl. Turnul, care are lamele rotitoare ridicate sus n aer, n timp ce corpul
turbinei este construit n ocean, este echilibrat cu ajutorul balastului de ciment, ceea ce i ofer
stabilitatea de care are nevoie pentru a sta drept n timpul condiiilor meteorologice aspre.
ns, aceasta nu este singura modalitate de producere a unei turbine eoliene plutitoare.
Alternativa la o geamandur de genul celei Hywind este o insul plutitoare.
Windfloat, instalat lng litoralul portughez n 2011, este o turbin montat pe o baz
triunghiular mare, cu trei pontoane plutitoare separate. Firma suedez Hexicon are planuri
Bulimar Eliza
Page 19
Avnd n vedere toate opiunile existente, blocurile de beton sunt prinse de fundul oceanului cu
ajutorul cablurilor. Companiile implicate spun c turbinele pot fi aezate n ape care au pn la
700 de metri adncime.
Frank Sandner, un inginer de la Universitatea Stuttgart, spune c tehnologia are un potenial
masiv. Multe ri din ntreaga lume au litoralul abrupt. Turbinele eoliene plutitoare sunt singura
ans de a utiliza energia eolian n largul oceanului.
Un avantaj suplimentar pentru parcurile eoliene plutitoare este costul. Lamele rotitoare sunt
montate pe rm, ntr-un loc de andocare, nainte ca instalaia s fie remorcat n larg. Acest lucru
nseamn c nu este nevoie de lucrri de construcie costisitoare n largul mrii.
Bulimar Eliza
Page 20
Indiferent de trucurile utilizate de ingineri, este clar c acetia nu vor reui s stabilizeze
turbinele plutitoare ntr-o aa msur nct s stea complet rigide i fixate. Aceste construcii se
vor balansa ntotdeauna.
Bulimar Eliza
Page 21
Bulimar Eliza
Page 22
8. BIBLIOGRAFIE
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/Studiul-privind-exploatareasi68.php
http://www.proidea.ro/aplicatii-produse-5/sika-parc-eolian-dorobantuconstanta-7034.shtml
http://www.financiarul.ro/2013/01/29/oamenii-de-stiinta-se-intrec-indezvoltarea-de-ferme-eoliene-plutitoare/
http://www.constantaconstruct.ro/catalog/transport-marfa/daf-trans-2000--constructii-civile-si-industriale---constructii-platforme-eoliene---transportmarfa.html
http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2012/05/10/3150/
http://www.revistaconstructiilor.eu/wpcontent/uploads/2012/05/nr_81_mai_2012.pdf
file:///C:/Users/ELIZA/Downloads/51104940-proiectare-centrala-eoliana.pdf
Bulimar Eliza
Page 23
Bulimar Eliza
Page 24