Modulul 4

HIDROENERGETICA
Cuprins

Obiective……………………………………………………………………..…94
Unitatea de învăţare 9. Introducere. Principiile generării şi utilizării energiei
hidraulice. Caracteristicile energiei hidraulice. Energia şi puterea căderilor de apă
…………………………………………………………………………………..95
Unitatea de învăţare 10. Cercetări teoretice în vederea proiectării optime a unui
rotor axial neîntubat pentru microcentrală.Calculul forţei axiale maxime exercitată
de un rotor de turbomaşină.Alegerea tipului de turbină hidraulică…………105
Teste de autoevaluare………………………………………………….…104;119
Lucrare de verificare……………………………………………………..104;119

OBIECTIVE
- să definească energia hidraulică şi cea a mareelor;
-să enumere şi să explice principalele soluţii tehnice de obţinere a energiei
electrice din curentul de apă;
-să enumere caracteristicile de material şi elementele de calcul pentru un
generator electric folosit în instalaţii;
- să indice datele de calcul necesare în alegerea unui generator sincron în
instalaţiile hidrotehnice;
- să explice alegerea tipului de turbină hidraulică;
- să indice dependenţa unghiului relativ în funcţie de fineţea profilului
palei;
- să indice modul de calcul al forţei axiale maxime exercitate de rotorul
turbinei;
-să definească triunghiul de viteze şi forţe al profilelor palelor rotorului.

94
 Unitatea de învăţare 9

Cuprins

INTRODUCERE. ENERGIA HIDRAULICĂ. SCHEME PRINCIPALE DE

AMENAJARE A CURSURILOR DE APĂ. MICROGENERATOARE
SINCRONE SPECIALE CU FUNCŢIONARE ÎN ATMOSFERĂ ŞI ÎN
IMERSIE. CARACTERISTICI DE MATERIAL ŞI ELEMENTE DE
CALCUL PENTRU GENERATORUL SINCRON DIN COMPUNEREA
UNEI INSTALAŢII HIDROENERGETICE.
9.1. Obiective
9.2. Test de autoevaluare
9.3. Lucrare de verificare

9.1.Obiective :
- să definească energia hidraulică şi cea a mareelor;
-să enumere şi să explice principalele soluţii tehnice de obţinere a energiei
electrice din curentul de apă;
-să enumere caracteristicile de material şi elementele de calcul pentru un
generator electric folosit în instalaţii;
- să indice datele de calcul necesare în alegerea unui generator sincron în
instalaţiile hidrotehnice;

Introducere. Energia hidraulică. Scheme principale de amenajare a

cursurilor de apă. Microgeneratoare sincrone speciale cu funcţionare în
atmosferă şi în imersie. Caracteristici de material şi elemente de calcul
pentru generatorul sincron din compunerea unei instalaţii hidroenergetice.

Energia hidraulică reprezintă capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un

lucru mecanic în trecerea dintr-o stare dată în altă stare (curgere). Este o formă de
energie regenerabilă.În practică, aceasta este energia produsă în hidrocentrale cu
ajutorul mişcării apei, datorată diferenţei de nivel între lacul de acumulare şi
centrală. “Forţa” apei este de fapt o combinaţie între presiune şi debit. Ambele
trebuie să fie prezente pentru a produce energie. Presiunea creată de distanţa
verticală între locul în care apa pătrunde în conducta de aducţie şi locaţia turbinei
este masurată în metri coloană de apă, sau ca presiune în pascali sau N/m2 .
Debitul este cantitatea de apă (exprimată în volum per timp) care curge prin
conducta de aducţie într-o anumită perioadă de timp şi este măsurată în metri
cubi/secundă sau litri pe minut. Apa este colectată într-un micro-bazin şi apoi
canalizată prin conducta de aducţie direct în turbină. Căderea pe verticală ,
creează presiunea necesară la capătul inferior al conductei de aducţie, pentru a

95
pune în mişcare turbina. Cu cât va fi mai mare debitul sau presiunea, cu atât vom
obţine mai multă energie electrică. Valorile acestor două criterii, sunt foarte
importante pentru determinarea valorii de energie electrică (potenţialul) unei
locaţii pentru implementarea unui microhidrosistem bazat pe microhidroturbine.

Energia mareelor este energia ce poate fi captată prin exploatarea energiei

potenţiale rezultate din deplasarea pe verticală a masei de apă la diferite niveluri
sau a energiei cinetice datorate curenţilor de maree. Energia mareelor rezultă din
forţele gravitaţionale ale Soarelui şi Lunii, precum şi ca urmare a rotaţiei terestre.
Este o formă de energie regenerabilă (figura 1).

96
Fig.1 Instalaţie de obţinere a energiei din maree
Microunităţile de conversie hidroelectrică vizează, în principal,
asigurarea unor necesităţi energetice relativ modeste în zone izolate din punct de
vedere al accesului la reţeaua electrică naţională, dar care dispun de condiţii
favorabile în ce priveşte micropotenţialul hidrotehnic (cursuri de apă). Resursele
energetice primare sunt constituite fie de căderi de apă naturale sau artificiale, fie
de însuşi cursul de apă curgătoare. Sunt necesare amenajări specifice pe firul apei
pentru realizarea unei acumulări, iar în a doua acumularea este practic nulă,
debitul de apă fiind prevalat total sau parţial.
Principalele soluţii tehnice luate în consideraţie sunt:
- construcţie intubată cu axa înclinată, orizontală sau verticală, turbină
axiala şi generator electric exterior,;fig. 2;3;4.
- construcţie cu axă verticală, cădere în regim de cavitaţie şi generator
exterior, fig. 5;
- construcţie fără cădere , pe firul apei , cu axă orizontală, turbină axială
şi generator electric în imersie, fig. 6;

Fig.2 Construcţie intubată cu axa înclinată

Fig.3 Construcţie intubată cu axa orizontală

97
 Fig.4 Construcţie intubată cu axa verticală

Fig.5 Construcţie cu axă verticală, cădere în regim de cavitaţie

Fig.6 Construcţie fără cădere, pe firul apei, cu axă orizontală

98
 Microgeneratoare sincrone speciale cu funcţionare în atmosferă şi
în imersie

Experimentările au evidenţiat un bun comportament al generatorului la

funcţionarea în gol şi sarcină, ilustrat prin următoarele caracteristici:
- caracteristica externă rigidă a tensiunii la borne funcţie de curentul debitat pe
sarcină, fig.7 (reprezentare pentru valorile fictive medii ale tensiunilor şi
curenţilor pe cele 3 faze), la valori fixe ale turaţiei;
- caracteristica ridicată a randamentului funcţie de puterea utilă debitată pe
sarcină, fig.8, la valori fixe ale turaţiei.

Fig.7

Fig.8

Generatorul electric este de tip sincron, monofazat, în construcţie

inversă, cu indusul-stator interior echipat cu bobinaj, iar inductorul-rotor exterior
(tip oală) cu magneţi permanenţi la faţa dinspre interior.

99
 Statorul interior este fixat centrat în consolă pe scutul din dreapta al
generatorului. Conţine un butuc central pe care este presat pachetul de tole FeSi şi
suporţii izolanţi pentru capetele de bobină. Înfăşurarea este cu bobine plate plasate
la suprafaţa pachetului de tole fără crestături. Etanşeitatea întregii construcţii se
realizează cu un tub termocontractabil exterior peste bobinaj, precum şi peste
suporţii izolanţi şi flanşele metalice de capăt.
Rotorul exterior, rigidizat cu arborele de acţionare, este de tip oală
(cilindru – jug magnetic plus flanşă de capăt), cu magneţi permanenţi amplasaţi la
interior în şiruri longitudinale pentru fiecare pol. Magneţii sunt de tip Nd-Fe-B
sinterizaţi, cu parametrii magnetici ridicaţi. Protecţia lor fată de mediu se
realizează cu folie cilindrică pe suprafaţa activă şi elemente de capăt din materiale
sintetice ; lipirea componentelor, umplerea spaţiilor libere şi a interstiţiilor se face
cu un amestec de răşini sintetice compatibile cu materialele folosite.
Arborele de acţionare traversează lăgăruit (alunecător) scutul stânga al
generatorului şi este rigidizat (în afara scutului) cu roata dinţată de ieşire a
multiplicatorului de turaţie (prin care primeşte mişcarea de la rotorul hidraulic). A
doua lăgăruire a arborelui (de alunecare) are loc în interiorul butucului stator.
Reperele transversale ale construcţiei (scuturi, flanşe) sunt prevăzute
cu găuri pentru a permite o circulaţie liberă a apei la nivelul întrefierului.
Constituie o variantă de microhidrogenerator electric cu acţionare
directă de la rotorul hidraulic. Este de tip sincron, trifazat, în construcţie normală.
A fost conceput închis etanş, cu lăgăruire interioară şi trecere a
arborelui de antrenare cu inele de etanşare. Indusul este statorul iar inductorul
rotor cu magneţi permanenţi cilindrici Nd-Fe-B sinterizaţi şi poli gheară
Construcţia încorporează trei subansamble stator de alternator (cu 36
crestături), aliniate în interiorul carcasei cu distanţiere intermediare şi bobinate
împreună (bobinele traversează cele trei statoare), precum şi trei subansamble
rotor cu poli gheară susţinute de arborele comun. Magneţi permanenţi cilindrici
(Φ70/ Φ45) cu direcţie de anizotropie axială, sunt interpuşi între piesele poli
gheară, (numărul de perechi de poli p=6).

Datele de calcul preliminare, caracteristicile de material şi elementele de calcul

pentru generatorul electric

Pentru aprecierea mărimilor electrice şi energetice necesare

dimensionării şi calculului generatorului electric, s-a pornit de la două
considerente: consumul energetic la nivelul tuturor utilităţilor funcţionale ale
balizei şi consumul energetic pentru încărcarea bateriei de acumulatori care
funcţionează în regim de tampon (asigură rezerva energetică în situaţia scăderii

100
parametrilor electrici de la generator, precum şi stabilizarea tensiunii electrice de
ieşire către utilităţi, în anumite limite).
Consumul energetic al utilităţilor este de 20W. Luând în consideraţie o
valoare medie a tensiunii de 12V (pe partea de curent continuu), curentul debitat
este de cca. 1,7 A. În ce priveşte încărcarea bateriei tampon se ia în consideraţie o
tensiune electrică de 14,4V la un curent normal de încărcare de 7A. Cumulând
aceste considerente rezultă, într-o primă apreciere că la nivelul ieşirii din blocul de
redresare şi protecţie pot coexista, în regim de sarcină maximală, următoarele
valori ale mărimilor electrice în curent continuu:
- tensiunea continuă la sarcină nominală (valoare medie): U dN  14,4 V
- curentul continuu nominal (valoare medie : I dN  8,7A
S-a ales, pentru faza de model experimental, soluţia cu generator
electric sincron monofazat şi redresor în punte.
Pentru această situaţie valorile mărimilor electrice corelate pe partea de curent
alternativ rezultă astfel :
- valoarea efectivă a tensiunii alternative la mers în gol(intrarea redresorului,
pentru cazul ieşirii pe sarcină cu tensiune contra electromotoare cum este la
schema cu baterie de acumulatori tampon):
U s0  0,71  11 ,  U dN  0,71  1,1  14,4  11,25V (9.1)
- valoarea efectivă a curentului alternativ pe conductor la intrarea redresorului:
I l  111
,  I dN  1,11  8,7  9,66A (9.2)
- puterea aparentă nominală a generatorului electric:
PG  1,23  11 ,  U dN  I dN  169,5VA (9.3)
Materialele utilizate în construcţia reperelor şi subansamblelor
generatorului electric pentru sistemul cu autonomie energetică sunt supuse
următoarelor condiţionări, specifice aplicaţiei;
- funcţionare în imersie totală în apa fluviului;
- dimensiuni de ansamblu relativ reduse;
- condiţii de răcire relativ bune;
- randament energetic ridicat;
Ca urmare, se au în vedere, în principal:
- materiale metalice în contact cu apa, pentru repere de susţinere şi transmitere a
mişcării, inoxidabile sau cu acoperiri de protecţie adecvate.
- materiale izolante rezistente la mediul acvatic, clasa de izolaţie nefiind
prioritară datorită condiţiilor bune de răcire şi tensiunii electrice mici de
funcţionare .
- materiale sintetice de etanşare rezistente la apă.
- conductoare pentru înfăşurarea statorică cu rezistivitate cât mai mică, din
cupru;
- tole Fe-Si pentru jugul feromagnetic statoric cu pierderi specifice cât mai
mici;

101
- magneţi permanenţi cu parametrii ridicaţi.
Întrucât dimensiunile şi performanţele generatorului depind prioritar
de sistemul inductiv de excitaţie, pentru magneţii permanenţi s-a ales varianta
sinterizată cu pământuri rare NdFeB cu următorii parametrii magnetici:
- inducţia remanentă minimă :  r  10,500 Gauss
- câmpul coercitiv minim :  Hc = 9000 Oe

- rodosul energetic: ( BH ) max.  22,5MGsOe

Pentru aceste materiale magnetice, permeabilitatea relativă
diferenţială în zona normală de lucru pe caracteristica de demagnetizare, are
practic valoarea 1.
Aşa cum s-a arătat, dimensiunile principale ale maşinii electrice sunt în
strânsă legătură cu puterea interioară.
Pentru maşinile de curent alternativ acest lucru se exprimă astfel:
 k 
S i   w   i    D  l  n  A  B
2
(9.4)
2 2 
S i - puterea interioară(VA) care în acest caz se asimilează practic cu PG ,
k w - factorul de înfăşurare, care pentru acest caz poate fi aproximat k w
=0,9 şi deci:
k w
 1, (9.5)
2 2
 i - factor de acoperire polară ideal, apreciind în această fază o repartiţie
2
sinusoidală a inducţiei magnetice în întrefier  i = (în acest caz B

reprezintă amplitudinea inducţiei magnetice în întrefier)
D - diametrul mediu la nivelul întrefierului, de amplasare a bobinajului.
n - turaţia (rot/sec); n= 550 rot/min = 9,17 rot/sec
A- pătura de curent, care ţinând seama de pasul polar, numărul de poli şi
condiţiile bune de răcire se poate aproxima la A  1,5  10 4 A / m
Luând în consideraţie anumite disponibilităţi în ce priveşte magneţii permanenţi
NdFeB sinterizaţi, precum şi experienţa în construcţii de circuite magnetice
realizate cu aceştia,
s-a ales pentru faza de ME varianta:
- lăţimea magnetului pe direcţie tangenţială: b m  19  10 3 m
- numărul de perechi de poli : p= 8
- înălţimea magnetului: h m  5  10 3 m
- diametrul interior de amplasare a magneţilor : 120  10 3 m
Curentul în conductoarele bobinajului statoric fiind egal cu cel la
intrarea redresorului(înfăşurare cu o singură cale de curent) şi luând în

102
consideraţie o valoare admisibilă a densităţii de curent J  7A / mm 2 ,rezultă un
diametru al conductorului :
Il 4
dc    1,32 mm (9.6)
j 
(rezistenţa electrică : 0,01259 /m).
Pentru un bobinaj în două straturi , dispus la suprafaţa jugului statoric
din tole, cu straturi izolante intermediare şi cămaşă de etanşare exterioară din tub
termocontractabil, adoptând şi un spaţiu interior rotor - exterior stator de cca.
1mm/ rază, rezultă o valoare a întrefierului total(între suprafaţa magnetului şi
respectiv a jugului din tole) de  = 5mm.
În aceste condiţii, într-o primă aproximaţie, valoarea inducţiei în
întrefier este :

   0,4T
 (9.7)
kn  
hm
( k n  1,1 - coeficient de majorare a tensiunii magneto-motoare datorită
intensităţilor parazite;   1,2 - coeficient de dispersie magnetică,  r  1T )
Diametrul mediu la nivelul întrefierului, de amplasare a bobinajului a
rezultat D  112  10 3 m
Cu aceste mărimi cunoscute, lungimea activă minimă (la nivelul
circuitului magnetic) a maşinii electrice, după direcţia axială devine:
PG
l  39  10 3 m (9.8)
 i    D 2  n  A  
2

Ţinând seama din nou de disponibilităţi dimensionale pentru magneţii

permanenţi şi din dorinţa concentrării bobinelor pe poli în lipsa
crestăturilor(conductoarele sunt amplasate la suprafaţa jugului statoric) s-a adoptat
valoarea acoperitoare:
l  57  10 3 m (9.9)
Dimensiunile geometrice de bază ale maşinii fiind astfel determinate,
ţinând seama şi de solicitările magnetice la nivelul întrefierului, se poate
determina şi numărul de spire al înfăşurării monofazate statorice:
E
w (9.10)
 2  f  kw  
E - tensiunea electromotoare(eficace) care se identifică practic cu
U S0

pn
f   73,33Hz - frecvenţa în înfăşurarea statorică ,
60

103
 D
  l     501,4  10 6 Wb  fluxul magnetic pe pol la nivelul
2p
bobinajului ,
w  76,5spire
w  80spire
Numărul total de conductoare în întrefier, la periferia jugului statoric
este de 2w = 160 conductoare, ceea ce revine la 10 conductoare pe pol concentrate
pe două straturi .
9.2.Tes
t de evaluare
1.Energia mareelor rezultă:
a. ca urmare a rotaţiei terestre;
b. din forţele gravitaţionale ale soarelui şi lunii;
c. datorită diferenţei de nivel;
R: a,b

2.Materialele utilizate în construcţia reperelor şi subansamblelor generatorului

electric pentru un sistem cu autonomie energetică trebuie să asigure:
a. funcţionare în imersie şi randament ridicat;
b. magneţi permanenţi cu parametri ridicaţi;
c. conductoare cu rezistivitate cât mai mare;
R: a,b

3.Statorul generatorului electric de tip sincron, monofazat, în construcţie

inversă este:
a. cu indusul-stator interior echipat cu bobinaj;
b. rigidizat cu arborele de acţionare;
c. este de tip oală
R: a

9.3.Lucrare de verificare
1. Care sunt principalele soluţii tehnice pentru a obţine energie electrică
din curentul de apă?
2. Care sunt elementele componente ale generatorului sincron cu
funcţionare în atmosferă şi în imersie?
3. Care sunt caracteristicile care evidenţiază funcţionarea unui generator
în sarcină şi în gol?

Unitatea de învăţare 10

104
Cuprins:
Cercetări teoretice în vederea proiectării optime a unui rotor axial
neîntubat pentru microcentrală.Calculul forţei axiale maxime exercitată de
un rotor de turbomaşină.Alegerea tipului de turbină hidraulică.

10.1. Obiective
10.2. Test de autoevaluare
10.3. Lucrare de verificare

10.1 Obiective

- să explice alegerea tipului de turbină hidraulică;

- să indice dependenţa unghiului relativ în funcţie de fineţea profilului
palei;
- să indice modul de calcul al forţei axiale maxime exercitate de rotorul
turbinei;
-să definească triunghiul de viteze şi forţe al profilelor palelor rotorului.

Cercetări teoretice în vederea proiectării optime a unui rotor axial neîntubat

pentru microcentrală.Calculul forţei axiale maxime exercitată de un rotor de
turbomaşină. Alegerea tipului de turbină hidraulică.

Metoda coeficienţilor adimensionali este specifică perioadei

preanalitice de calcul a turbomaşinilor şi s-a constituit ca o necesitate a încercării
în condiţii hidromecanice similare de laborator a modelelor de elice executate
similar geometric cu elicelor reale şi constă în definirea, la o anumită construcţie
hidrodinamică adoptată pentru profilul palelor elicelor, a următoarelor raporturi
adimensionale notate ca în diagramele de calcul anexate - tabelul 1:
- coeficientul forţei axiale de propulsie P exercitată de elicea de
diametru D (m):
P
k1  , (10.1)
ρ D 4n 2
- coeficientul momentului necesar pentru antrenarea elicei la turaţia n
(rot/min):
M k λ 11,93 N P
k   1 P , (10.2)
2 ρ D n 2π ηP
5 2
ρ D 5 n3

105
în care am introdus şi puterea de antrenare a elicei exprimată în cai putere şi
notată cu NP [CP], cât şi:
- raportul vitezei de propulsie a navei faţă de viteza de rotaţie a
elicei:
VP
P 
Dn , (10.3)
precum şi randamentul propulsiei realizat de elicele prezentate în tabelul nr. 1
k1  P
P  . (10,4)
k2 2
De asemenea, în diagramele de dimensionare mai figurează:
- coeficientul ce permite obţinerea diametrului elicei la o putere şi
viteză date:
P   D P
kd   DVP DVP   kdm , (10.5)
k1 P M k2

- coeficientul ce permite stabilirea turaţiei unei elice de diametru dat

 V  VP VP 4 75  5/4
kn  P  P 4  4   P . (10.6)
4 k
1 n P n NP 2 k 2

Pentru similitudinea turbomaşinilor de lucru, vom mai considera şi

coeficienţii:
- coeficientul de presiune, definit pentru pompe sau ventilatoare:
H ptotal
  2   , respectiv   2   , (10.7)
2
U 2g
2 U 22 2
- coeficientul de debit V [m3/s] de fluid, vehiculat în spaţiul de lucru al
elicei:
V V
φ  (mai corect pentru ventilatoare transversale)
2
U πD 4 U π D B
2 2 2 2 2
(10.8)
în care am notat prin:
- D [m] respectiv D2 [m] diametrul exterior al elicei sau rotorului;
- U2 [m/s] = R2 ω = p D2 n / 60 viteza periferică a rotorului;
- ω [rad/s] = 2π n / 60 viteza unghiulară a elicei sau rotorului;
- n [rot / min] turaţia de funcţionare a elicei sau rotorului;
- r [kg/m3] densitatea fluidului în care lucrează elicea sau rotorul
turbomaşinii;

106
 Aceşti coeficienţi depinzând de raportul dintre viteza de deplasare a
elicei şi viteza ei periferică λP = V / U = V / D n
Diagramele elaborate la Leningrad de Sectorul Calităţii nautice a
navelor se referă la elicei performante cu z = 2, 3, 4 şi 5 pale de diferite
profunzimi medii bm pentru a se acoperi toate rapidităţile, palele fiind înclinate
faţă de planul axial al rotorului la unghiul de 15o, cu grosimi relative ale pofilelor
δ = e/bm (eo fiind grosimea palei pe axa rotorului) şi diametrele butucilor d ,
conform tabelului nr.1 anexat.
Tabelul nr.1
z θ eo /D do / D bm / D δ = e / bm
2 0,3 0,055 0,18 0,3313 0,0718
3 0,35 0,2589 0,085
0,5 0,05 0,18 0,3698 0,059
0,65 0,4807 0,0453
4 0,4 0,18 0,218 0,085
0,55 0,045 0,167 0,3008 0,066
0,7 0,383 0,0518
5 0,45 0,04 0,167 0,1968 0,0905
0,6 0,2624 0.078

Metoda extragerii puterii maxime de la energia cinetică a curentului

de fluid, aplicată cu succes la proiectarea microturbinei hidraulice axiale pentru
realizarea autonomiei energetice a balizelor dă posibilitatea optimizării, atât a
profilului paletelor rotorului axial, cât şi a unghiului lor de aşezare la diferitele
raze ale palei.
bp
Fy

b
Fx
U W

0 V i

Fig.1 Triunghiul de viteze şi forţe

βp = β – i
β = arc tg V/U
U = R ω = W cosβ

107
 V = W sin β
din cele de mai sus, precum şi din datele din tabelul 1, rezultă unghiul optim
relativ (βOptom = 4.36 o - unghiului de incidenţă i = 3 o).
Considerând expresia portanţei şi rezistenţei la înaintare, conform teoriei şi
experienţei clasice referitoare la profilul aripii de avion:
 
Fy  cy  i  W 2bl  R  şi Fx  cx  i  W 2bl  R  ,
2 2
(10.9)
Proiectând aceste forţe, de exemplu în cazul profilului periferic al paletei, pe
direcţia periferică de mişcare a profilului avem:

βp = β - i
bp
Fy

b β = arc tg V/U

U = R ω = W cosβ Fx
W
i
0
V = W sin β

Fig.2 Triunghiul de viteze şi componentele rezultantei hidrodinamice

forţa axială putând fi uşor preluată cu ajutorul unui rulment fără un consum mare
de energie, vom putea scrie puterea mecanică transmisă arborelui:
 2 
Pm  UFu  U  Fy sin   Fx cos     V 3bl  cy  i  cos2  cx  i  cos3  
  2  sin  sin  

(10.10)
care, pentru a obţine valoarea ei maximă, va trebui să-i anulăm derivata parţială
faţă de unghiul relativ β, de aşezare a profilului:
P 1  cos2  cos   2  cos 2  
 0   cy  i   cx  i  , (1o.11)
 sin 3  sin 4 
CONDUCÂNDU-NE LA REZOLVAREA ECUAŢIEI:

cy  i  cos  2  cos2  1  sin 2  3  sin 2 

 f  i     . (10.12)
cx  i  sin  1  cos2  sin  2  sin 2 

108
 sau notând sin2 b = x, la găsirea rădăcinilor polinomului:
P  x    f 2  i   1 x 3   4 f 2  i   7 x 2   4 f 2  15  x  9  0 ,(10.13)
Efectuând calculele cu ajutorul programului Microsoft Excel am
obţinut valoarea maximă a puterii mecanice extrase în cazul profilului Gö 450 -
tabelul 2 - pentru unghiul de incidenţă de aproximativ i = 3o.
Tabelul 2
i cy cx f=cy/cx x = P(x) ≈ 0 βo Putere U/V
o 2
sin β a
-5
-3 0.20 0.023 8.70 0.02917 2.75x10 9.83 2.27 5.77

0 0.41 0.020 20.50 0.00534 0.000318 4.19 25.59 13.65

3 0.63 0.032 19.69 0.00578 1.83x10-6 4.36 36.28 13.11

6 0.85 0.055 15.46 0.00936 0.00012 5.55 30.22 10.29

9 1.05 0.081 12.96 0.01327 3.44x10-6 6.62 26.31 8.62

12 1.15 0.112 10.27 0.02104 3.70x10-5 8.34 18.15 6.82

15 1.21 0.147 8.23 0.03249 5.22x10-6 10.38 10.38 5.46

Pentru optimizarea unghiului de aşezare al aceluiaşi profil la diferite

alte raze ale palei, unde unghiul relativ este deja determinat din relaţia
V 1 R 
 j  Rj   arc tg  arc tg  p tgp  , (10.14)
opt Rj  R 

am folosit relaţia puterii mecanice (10.10), extrase de la curentul de fluid, de

profilul plasat la raza R j

 cos  j 
Pj  opt R j Fu 
V  2
tg  j 2
 
V b l j R j c y  i 

1
sin  j
 cx  i 
2


 sin  j
(10.15)
 cos  cos 2  j  

 V 3bl 
j
 sin 2  j
cy  i      
c x  i    V 3bl A R j c y  i   B R j c x  i  
2
 sin 3  j  2

din a cărei condiţii de maximizare, ţinând seama şi de expresiile coeficienţilor
de portanţă şi rezistenţă la înaintare ai profilului:

109
cy  i   cy0  i cy1  i 4cy4 şi c x  i   c x0  i c x1  i 2 c x2 , (10.16)
sau în cazul concret al profilului Göttingen 450, având expresiile:

cy  i   0,41  0,0733  i  0,000.005.916  i 4 (10.17)

şi
cx  i   0,02  0,003.35  i  0,000.341  i 2 , (10.18)
avem prin diferenţierea puterii mecanice extrase de la curentul de fluid

  A  R  cy  i   B  R  cx  i  
 0   A  cy1  4i 3cy4   B  cx1  2i cx2   ,
i
(1o.19)
obţinând în final formula pentru calculul unghiului optim de incidenţă la raza Rj :
opt cx2 opt cx1 cy1
i3  i Rj  Rj   0, (10,20)
2Vcy4 4Vcy4 4cy4
Condiţia creşterii unghiului de incidenţă odată cu scăderea razei fiind explicabilă
din punct de vedere fizic, prin aceea că la vitezele mai mari de curgere de la
unghiul de aşezare al profilului βprofil = β + i , puterea turbinei hidraulice creşte cu
viteza la cub.
Valorile obţinute pentru unghiul relativ β(R) şi unghiul optim de incidenţă i
(R) pentru diferite raze R ale microturbinei proiectate - tabelul 3.
Tabelul 3
Numărul Diametru Raza Unghiul Unghiul Unghiul Răsucirea
canalului l R relativ de profilului palei
D (mm) (mm) β (o) incidenţă βp(o) δβ(o)
ioptim(o)
0 – la 500 250 16.87 11.54 5.33 0
periferie
1 450 225 18.62 11.85 6.77 1.44
2 400 200 20.76 12.16 8.59 3.26
3 350 175 23.42 12.47 10.94 5.61
4 300 150 26.81 12.78 14.03 8.69
5 250 125 31.23 13.09 18.14 12.81
6 200 100 37.17 13.39 23.77 18.44
7 150 75 45.31 13.69 31.62 26.28

110
8 – la 100 50 56.60 13.99 42.61 37.28
butuc

Calculul forţei axiale maxime exercitate de un rotor de turbomaşină

expresiile forţei de portanţă şi rezistenţă la înaintare, scrise în cazul paletei unui
rotor axial de turbomaşină, aflat în mişcare relativă conform fig. 2
 
Fy  cy  i  W 2bl şi Fx  cx  i  W 2bl . (10.21)
2 2
 
Fa  Fycos  Fx sin   V 2b l cy  i  cos   cx  i  1  (10.22)
2  sin 2  sin  
 
Pentru maximizarea forţei axiale, vom anula derivata ei parţială faţă de
unghiul relativ β şi vom obţine expresia:
Fa
 cy  1  cos 2    cx sin  cos   0 , (10.23)

Notând cu f (i) = cy / cx fineţea profilului, i fiind unghiul lui de
incidenţă faţă de viteza relativă W, şi cu x = sin2 β, problema se reduce la
rezolvarea ecuaţiei de gradul doi:
f 2
 1 x 2   4 f 2  1 x  4 f 2  0 , (10.24)

4 f 2 1 1 8 f 2
x , (10.25)
2f 2 2
Pentru valoarea pozitivă a cantităţii de sub radical, rezultând valoarea
fineţii maxime şi în consecinţă unghiurile relative β,
cy
1 8 f 2  0  f  i   0.3536... (10.26)
cx

111
 Unghiul relativ periferic
100
80

Beta (grade)
60 Beta+
40 Beta-
20
0
0 0.2 0.4
Finetea profilului f = Cy / Cx

Fig.3 Dependenţa unghiului relativ β de fineţea profilului f

dintre care cel corespunzător semnul + înaintea radicalului reprezintă
valoarea maximă.

În acest fel s-a găsit un profil simetric Göttingen 445, care satisface
ecuaţia (10.25) de maximizare a forţei de propulsie axială, calculată în tabelul 4,
unde am calculat de asemenea şi valoarea adimensională a puterii mecanice de
antrenare.
Tabelul 4

i Profil Cy (i) Cx (i) f = Β p(-)mec Fa (-)

Gö 445 Cy/Cx (grade)
0 0 0.005 0 0 Infinit infinit
1 0.002 0.01 0.2 23.69 0.1409 0.0134
2 0.004 0.015 0.266667 32.79 0.0783 0.0127
3 0.006 0.02 0.3 38.14 0.065 0.0135
4 0.008 0.025 0.32 41.95 0.0597 0.0146
5 0.01 0.03 0.333333 45.02 0.0566 0.0155

Pentru alte raze ale paletei, deoarece viteza unghiulară este aceeaşi
V U
  j, (10.27)
Rp tg p Rj
se impune deja unghiul relativ β în funcţie de cel periferic considerat:
Rp Rp
tg   V  tg p    arc tg tg p , (10.28)
j R R j R
j j j
Ţinând seama de relaţiile ce ne dau expresiile coeficienţilor de portanţă
şi rezistenţă la înaintare în cazul profilului considerat, vom maximiza forţa axială
dată de expresia:

112
   cos 1 
Fj  V 2bl ( Rj ) (cy0  icy1 ) 2 j  (cx0  icx1  i 2cx2 )  (10.29)
2  sin  j sin  j 
Anulând derivata ei faţă de unghiul de incidenţă i şi obţinând relaţia ce
ne dă unghiul optim de incidenţă, în care am presupus anvergura b = dR
constantă pe rază:
Fa c 1 R
 0  y1  cx1  2icx2  iopt  (cy1tg  p j  cx1 ) , (10.30)
i tg  j 2cx2 Rp
şi în care am considerat variaţia aproximativ lineară a coeficientului de portanţă a
profilului (de exemplu profilul simetric Gö 445) ca funcţie de unghiul de
incidenţă:

Cy  i  Cy0  Cy1i  0.002 i (10.31)

şi variaţia aproximativ parabolică cu unghiul de incidenţă a coeficientului

rezistenţei la înaintare:

Cx (i) Cx0  Cx1i  Cx2i 2  0.005  0.004,5 i  0.000,5 i 2 . (10.32)

Se observă că soluţia reală, având sensul fizic de maximizare a
forţei, corespunde semnului negativ din faţa radicalului, profilele simetrice cu un
coeficient de rezistenţă mai mari fiind mai preferabile.

Alegerea tipului de turbină hidraulică

Faţă de posibilităţile de construire a motorului hidraulic:
- rotor axial liber cu patru palete profilate, având coeficientul maxim de
utilizare a energiei cinetice a curentului fluvial ξ = 0,45 şi
- roata cu zbaturi; s-a ales prima variantă, din următoarele considerente:
- roata cu zbaturi nu oferă nici o posibilitate de reglare a puterii şi a vitezei
de rotaţie,
- turaţiile ei de funcţionare sunt mult mai mici, deci incompatibile cu
cuplarea directă a generatorului electric,
- dimensiunile de gabarit sunt mult mai mari, cum vom arăta mai jos, iar
- sensibilitatea la blocare prin pătrunderea corpurilor plutitoare sporită.
Astfel, considerând că o paletă a roţii cu zbaturi are dimensiunile A x
B, iar sub impactul vitezei V a râului prinde viteza de rotaţie U = π D n / 60,
centrul ei geometric fiind dispus pe diametrul D (fig.4.19), puterea extrasă de
roată este produsul dintre forţa de rezistenţă hidrodinamică exercitată de curentul
apei pe paletă si viteza ei de rotaţie şi va fi dată de formula:

113
 
P  sign V - U  C w V  U  2 AB  U . (10.33)
2

Pmax
ÆD

0 V/3 V
U

1. V A
B

Fig.4 Schiţa roţii cu zbaturi Fig.5 Variaţia puterii roţii cu viteza

de rotaţie

Maximul puterii extrase de roată are loc pentru valoarea vitezei de

rotaţie U = V/3, care anulează derivata parţială a puterii faţă de viteza U ,
P
U


 C w AB V  U  2  2U V  U   0 .
2
 (10.34)

Pentru această valoare a vitezei periferice puterea maximă extrasă are

expresia
2
Pmax U  V   C w AB  V 3 . (10.35)
3 27
Considerând un raport acceptabil B/A = 4, găsim în literatura tehnică
de specialitate valoarea coeficientului de rezistenţă la înaintare Cw = 1,19 pentru o
placă dreptunghiulară, iar pentru puterea necesară de 50 W = 5,1 m kgf, la viteza
curentului V = 1,2 m/s cu densitatea ρ = γ/g = 102 kgf s 2/m4 rezultă dimensiunea
foarte mare A = 3,59 m.
De asemenea, dacă vom considera şi relaţia ce dă legătura dintre
diametru şi turaţie:
D n V V
U opt   ,sau D n  20  6,366  V , (10.36)
60 3 

114
în condiţiile vitezelor mici ale curentului fluvial obţinem turaţii extrem de reduse,
deci gabarite foarte mari.
Faţă de rezultatele nesatisfăcătoare ale calculelor de mai sus referitoare
la varianta roată cu zbaturi, am hotărât să dezvoltăm în continuare numai varianta
turbinei hidraulice axiale cu rotor liber în curentul fluvial.
Calculul de predimensionare al turbinei hidraulice axiale
Am ales viteza curentului fluvial, V = 1,2 m/s, pentru calculul modelului
funcţional al turbinei.
În continuare vom justifica valoarea puterii PT = 50 W necesară la
rotorul turbinei. Astfel, considerăm puterea electrică necesară sarcinilor electrice
de pe geamandură (emiţător radiolocaţie sau lampă de semnalizare luminoasă de
20 W - PE ).
Presupunând un randament total al micului generator electric de
aproximativ η = 0,5 , vom avea nevoie la arborele de antrenare al generatorului de
puterea PG = 25 W.
Admiţând în continuarea transmisiei de putere un randament mecanic
al turbinei hidraulice şi al cuplajului magnetic etanş (ambele având două lagăre
radiale şi un lagăr axial) de circa ηT+C ≈ 0,8 , vom avea nevoie ca turbina
hidraulică să dezvolte în rotorul său o putere de circa PT = 50 W.
Calculul diametrului periferic şi al turaţiei rotorului, momentul de
torsiune al arborelui.
Considerând coeficientul de utilizare al energiei cinetice a curentului
de apă ξ = 0,45 , vom putea dimensiona diametrul periferic al rotorului turbinei cu
formula:
PRT (W) = 3,85 ξ ρ D 2(m) V 3(m/s), (10.37)
din care putem obţine diametrul rotorului, pentru care vom alege acoperitor Dp =
0,5 m
PRT  W  50
D m     0,4 m . (10.38)
3,85  V 3
 m/s 3,85  0,45  102  1,2 3
Cum pentru valoarea maximă a coeficientului de utilizare a energiei
cinetice a curentului corespunde raportul:
Up / V = Rp ω / V ≈ 3,3 , cu ω = 3,3 V/Rp =15,84 rad/s (10.39)
Putem determina viteza periferică a rotorului turbinei:
Dp n V 1,2
U  m/s   Dp N  rot/s  3,3 V    4 m/s , (10.40)
60 tg  0,303
Turaţia turbinei:
U
N   2,52 rot/s , sau n = 151,3 rot/min. (10.41)
Dp
Pentru aceste valori rezultă valoarea momentului de torsiune din
formula clasică:

115
 P W  50
M t  dN cm   95,5  95,5  32,2 dN cm.
n  rot/min  151,3
(10.42)

Calculul unghiului relativ al curgerii la periferia rotorului

Din triunghiul vitezelor la intrarea în rotorul axial putem calcula
unghiul relativ la periferia paletelor:
V
  arc tg  16,85  17 o ,
U Rp  (10.43)
urmând ca acesta să fie mărit corespunzător scăderii în mod liniar a valorii vitezei
de rotaţie U cu raza de amplasare a profilelor paletelor, viteza unghiulară
păstrându-se constantă w = const. ca şi viteza curentului V = const.,
Up Rp  U Rp R
   3,3 ,  U  R   3,3 V
V V V R Rp , (10.44)
Împărţirea în rotoare elementare şi trasarea triunghiurilor de viteze
Întinderea radială a paletei nu este prea mare (efectul important al
vârtejului relativ la rotoarele axiale cu număr redus de pale contracarează
pierderile induse la periferia lor), pentru realizarea topografiei paletei profilate,
numai 3 rotoare elementare, având lăţimile δR = 50 mm şi caracteristicile
cinematice din tabelul 5, considerând Dp = 500 mm şi Dbutuc = 100 mm.
Tabelul nr.5
Numărul Raza medie a Viteza periferică Unghiul relativ β (o)
canalului axului canalului la raza axului corespunzător axului
D (mm) canaluluiU (m/s) canalului
1 450 4,0 16,70
2 350 3,1 21,16
3 250 2,2 28,61
4 150 1,3 42,71

Metoda puterii maxime extrase de către rotor

Pe baza consideraţiilor teoretice vom aşeza profilul de la o anumită

rază a paletei la diferite unghiuri de incidenţă i (o) faţă de direcţia β a vitezei
relative w şi vom considera portanţa, ce se exercită perpendicular pe această
direcţie, cât şi rezistenţa la înaintare, ce acţionează în sensul curgerii relative (fig.
4.22):
 2  2
Fy  c y  i  W b l R şi Fx  cx  i  W b l R . (10.45)
2 2

116
 bp Fy
b β
U
Fx
i

Fig.6 Triunghiul vitezelor şi componentele rezultantei hidrodinamice

Proiectând aceste două componente ale rezultantei hidrodinamice pe

direcţia axului turbinei, vom obţine forţa ce solicită lagărul axial
 V2
Fa  Fy cos   Fx sin  
2 sin 2 

b l  R  c y  i  cos   cx  i  sin  , (10.46)
în care am considerat relaţiile V = W sin b = U tg b. Pentru cele 4 canale şi z = 4
palete, forţa axială însumată va fi
 4
Fa total  z R  l  R  1  11r 2  3,3 r ca  i   c w  i   , (10,47)
2 R 1
în care am notat anvergura tronsonului de paletă cu b = δR = 50 mm, profunzimea
profilului cu l (R), iar raza adimensională cu r = R/Rp .

Alegerea profilelor şi construirea topografiei paletei

Pentru a beneficia de puterea mecanică maximă, ce poate fi extrasă de
rotorul turbinei de la curentul fluvial, vom anula derivata ei parţială faţă de
unghiul relativ b, obţinând astfel unghiul optim de aşezare al profilelor paletelor
bp = b + i pentru orice formă de profil adoptată, aşezată la unghiul optim de atac
i, astfel încât produsul dintre componenta periferică a rezultantei hidrodinamice şi
viteza de rotaţie să fie maxim. Proiectând cele două componente ale rezultantei
hidrodinamice pe direcţia periferică de rotaţie, vom obţine expresia puterii pentru
cele z palete rotorice
 cos 2  
P  zUFu  zU
 2
 

W b l Fy sin   Fx cos   z V 3b l cy  i 
cos 
 cx  i  
2 2  sin 2  sin 3  
(10.48)
Anulând derivata parţială a puterii mecanice preluate de la profilul paletei
P
 0  cy  i 
1  cos 2 
 cx  i 

cos  2  cos 2 
,
 (10.49)
 sin 3  sin 4 

117
ceea ce ne conduce la rezolvarea ecuaţiei
cy  i  cos  2  cos2  1  sin 2  3  sin 2 
 f i    (10.50)
cx  i  sin  1  cos2  sin  2  sin 2 
Introducând notaţia sin2 b = x , ecuaţia devine o ecuaţie algebrică de
gradul 3 cu 3 rădăcini pozitive,
     
f 2  i   1 x 3  4 f 2  i   7 x 2  4 f 2  15 x  9  0 , (10.51)
dintre care cea subunitară va maximiza în mod real puterea, pentru orice formă de
profil ales, dar plasat la incidenţa convenabilă. Mai mult decât atât, introducând
aceste valori i şi β în expresia puterii, valoarea maximă a puterii ne va indica
profilul optim pentru a fi folosit.
Aplicând relaţia V = U tg β la raza periferică, vom putea obţine viteza
unghiulară:
V Uj
opt   , (10.52)
Rp tg  R j
care fiind aceeaşi pentru întreaga paletă, determină viteza periferică la orice altă
rază Rj, maximizarea puterii urmând a fi făcută cu formula
 cos  
Pj  z opt R j Fu  z opt R j
 2
 
V b l j R j c y  i 
1
sin  j
 cx  i   (10.53)
2  sin 2  
pentru care anularea derivatei:
P 1  cos 2 
 0   c y  i  cos  cx , (10.54)
 sin 
ne conduce cu notaţia de mai sus la rezolvarea ecuaţiei de gradul doi:
   
f 2 i  1 x2  f 2 i  4 x  4  0 , (10.55)
cu rădăcina reală pozitivă:
f 2 4 f f 2 8
x  sin 2  
 
2 f 2 1
. (10.56)

Pentru generalitatea studiului şi în scopul punerii în evidenţă a

importanţei profilării paletelor, am considerat trei tipuri de forme pentru paleta
torsadată:
- placa plană, în special pentru compararea rezultatelor, deoarece portanţa
oferită este redusă aproximativ la jumătate, datorită lipsei curburii,
- placa curbă, având săgeata relativă f = 0,1 t din profunzime,
- profile hidrodinamice curbate, pentru a pune în evidenţă importanţa
profilării paletei.
kw1  1 - factorul de înfăşurare)

10.2.Test de autoevaluare
1.Creşterea unghiului de incidenţă odată cu scăderea razei paletelor se datorează
faptului că:

118
a. la viteze mai mari de curgere , puterea turbinei hidraulice creşte cu viteza;
b. la viteze mai mari de curgere , puterea turbinei hidraulice creşte cu viteza la cub;
c. la viteze mai mari de curgere , puterea turbinei hidraulice creşte cu viteza la pătrat;
R: b

2.Pentru a obţine diametrul periferic al rotorului turbinei trebuie să cunoaştem:

a. coeficientul de utilizare al energiei cinetice a curentului de apă;
b. viteza curentului de apă;
c. densitatea fluidului de lucru
R: a,b,c

3.Pentru a pune în evidenţă importanţa profilului paletelor se foloseşte:

a. placa plană sau curbă;
b. profile hidraulice curbate;
c. placă paralelipipedică
R: a,b

10.3.Lucrare de verificare

1. Să se construiască triunghiul de viteze şi componentele rezultantei hidrodinamice

ale paletelor rotorului axial.
2. Alegeţi profilele şi construcţia topografiei paletei rotorului axial.
3. Realizaţi calculul unghiului relativ al curgerii la periferia rotorului.

119