CAPITOLUL 3

MAŞINA ASINCRONĂ
• Maşina asincronă este o maşină rotativă de c.a.
la care viteza rotorului, la o frecvenţă dată a
tensiunii reţelei, variază în funcţie de sarcină,
fiind diferită de viteza câmpului magnetic
învârtitor al maşinii.
• Se numeşte maşină asincronă pentru că în
orice regim de funcţionare viteza rotorului diferă
de viteza câmpului învârtitor rezultant (rotorul
este asincron cu câmpul învârtitor).
• Orice maşină electrică are două părţi: un
inductor (partea care crează câmpul magnetic
din maşină, numit câmp magnetic inductor sau
de excitaţie) şi un indus (partea în care se induc
t.e.m. de către câmpul magnetic inductor).
• În regim de motor, maşina de c.c. şi maşina
sincronă au atât indusul cât şi inductorul
alimentate cu tensiune electrică. Doar motorul
asincron are alimentat cu tensiune electrică
numai inductorul, indusul (rotorul) fiind
nealimentat.
• T.e.m. necesară rotorului se obţine prin
fenomenul de inducţie electromagnetică, de
aceea maşina asincronă se mai numeşte
maşină de inducţie.
3.1 ELEMENTE CONSTRUCTIVE,
UTILIZARE, DATE NOMINALE,
SIMBOLIZARE
 Elemente constructive
• Maşina asincronă este alcătuită din două părţi:
statorul şi rotorul. Porţiunea de aer dintre stator
şi rotor (coroană cilindrică) se numeşte întrefier.
• Statorul- având şi rolul de inductor- este
partea fixă care cuprinde, în principal:
• carcasa;
• miezul feromagnetic statoric;
• înfăşurarea statorică;
• scuturile laterale.
• Rotorul sau indusul, este partea mobilă,
compusă din:
• miezul magnetic rotoric cu înfăşurarea
rotorică (bobinată sau în colivie);
• axul rotoric;
• lagărele.
• Motoarele asincrone pot fi realizate:
• cu fixare orizontala, folosind tălpile de fixare;
• cu fixare în consolă, folosind o flanşă laterală.

• Carcasa maşinii se execută prin turnare sau

prin sudare şi este confecţionată din aluminiu,
fontă sau din tabla ondulată din oţel, care are o
greutate mai mică şi o răcire mai bună.
• Carcasa este prevăzută cu nervuri
longitudinale de răcire, tălpi de fixare, inel
de ridicare (doar la motoare mari), scuturi
laterale, cutie de borne, plăcuţă
indicatoare etc.
• Carcasa susţine miezul statoric împreună
cu înfăşurarea statorică şi dă posibilitatea
de centrare a rotorului faţă de stator,
asigurând un întrefier uniform.
Motor asincron cu rotor în
scurtcircuit
 • Miezul magnetic statoric
(armătura statorică)
• Se realizează din tole de oţel
electrotehnic, laminate la cald sau la rece,
cu cristale neorientate, tole izolate cu oxizi
ceramici sau lacuri, crestate spre întrefier.
• Înfăşurarea statorică trifazată, dispusă în
crestăturile statorice, este formată din trei
înfăşurări monofazate identice, decalate spaţial la
120° electrice .
• Înfăşurarea statorică se izolează faţă de armatura
statorică cu o izolaţie de crestătură. Pentru maşini
cu tensiunile nominale sub 500V, aceasta este
constituită din una sau două folii izolante de 0,5
mm grosime (preşpan, micanite flexibile etc.) care
înconjoară jur-împrejur crestătura.
• Înfăşurarea rotorică poate fi:
• trifazată (la motoarele cu rotorul bobinat);
• în colivie (la motoarele cu rotorul în
scurtcircuit).
Motorul asincron cu rotorul bobinat se mai
numeşte şi motor “ cu inele colectoare”,
înfăşurarea rotorică fiind trifazată,
conectată întotdeauna în stea.
În fig. se prezintă înfăşurarea rotorică trifazată a unui
motor asincron cu rotorul bobinat.
Capetele K, L, M, ale înfăşurării rotorice sunt conectate
la trei inele colectoare metalice.
Inelele sunt în contact cu un sistem format din trei perii
(contacte alunecătoare) prin care se conectează, în
circuitul rotoric, un reostat de pornire Rp, reglabil
continuu (folosind de exemplu, un contactor static) sau
reglabil în trepte (folosind contactoare).
Înfăşurările în colivie se folosesc pentru echiparea
rotoarelor motoarelor asincrone cu rotor în colivie
sau motoare cu rotorul în scurtcircuit.
Denumirea de "colivie" provine de la faptul că
înfăşurarea seamănă cu o colivie de veveriţa, dacă ar fi
detaşată de armătura rotorică.
 Domenii de utilizare, date
nominale, simbolizare
• Domeniile de utilizare ale maşinii asincrone se
referă, în majoritatea cazurilor, la regimul de motor.
• Motoarele asincrone formează o categorie
importantă de consumatori de energie electrică din
sistemul electroenergetic naval. Ele sunt utilizate în
diverse domenii (maşini unelte, pompe,
compresoare, macarale electrice,instalaţii de bord,
poduri rulante, propulsia şi guvernarea electrică în
c.a. a navelor maritime şi fluviale, sisteme de
poziţionare dinamică a navelor speciale etc).
 Domenii de utilizare, date
nominale, simbolizare
• Motoarele asincrone cu rotorul în
scurtcircuit se folosesc din ce în ce mai
mult în sistemele de acţionare electrică, cu
turaţie variabilă, când alimentarea se face
de la convertoare statice de frecvenţă.
Motoarele asincrone cu rotorul bobinat se
utilizează în situaţiile când se urmăreşte o
pornire lină, fără şocuri de curent, la un
cuplu de pornire dorit.
 Domenii de utilizare, date
nominale, simbolizare
• Utilizarea pe scară largă a motoarelor asincrone
trifazate este justificată de tehnologia de realizare
simplă şi de siguranţa mare în exploatare faţă de
celelalte maşini electrice.
• Motoarele asincrone trifazate se construiesc pentru o
gamă foarte largă de puteri, turaţii şi tensiuni. Cea mai
mare parte a motoarelor asincrone trifazate se produc
în gama de puteri de la 0,25 kW - 400 kW, pentru
tensiuni joase (sub 1000 V) şi în gama de la 400 kW -
10000kW, pentru tensiuni medii până la 15 kV
 Domenii de utilizare, date
nominale, simbolizare
• În construcţie monofazată, motoarele asincrone
au o răspândire mai redusă decât cele trifazate
datorită parametrilor de funcţionare mai scăzuţi.
Acestea sunt folosite în special în instalaţiile de
uz gospodăresc sau în cele care formează
categoria bunurilor de larg consum (ventilatoare,
aeroterme, pompe, maşini de spălat rufe,
polizoare, maşini de găurit etc.).
• Motoarele monofazate au, de regulă, puteri până
la 2 kW şi tensiuni sub 500 V.
 Datele nominale ce caracterizează
motorul asincron sunt înscrise pe
plăcuţa indicatoare şi sunt următoarele

• a. Puterea nominală -Pn,

măsurată în W sau kW ;
reprezintă puterea activă a motorului la arbore,
când este alimentat la tensiunea nominală, astfel
încât încălzirea să nu depăşească, în nici o
parte, temperatura clasei de termice, motorul
funcţionând un timp nelimitat în serviciul de
funcţionare considerat şi în condiţiile de mediu
specificate.
 Date nominale
• b. Tensiunea nominală- Un
măsurată în V sau kV;
este valoarea tensiunii de linie şi depinde de
conexiunea făcută înfăşurării statorice a motorului.
Majoritatea motoarelor de joasă tensiune au cele şase
capete ale celor trei înfăşurări de fază scoase la placa
de borne şi, în acest caz, pe plăcuţa indicatoare a
motorului sunt trecute două tensiuni de alimentare
standardizate, cum ar fi, de exemplu:
220/380V (Δ/Y).
în cele două cazuri, funcţionarea motorului este identică
deoarece, în ambele situaţii, el primeşte pe fază
aceeaşi tensiune egală cu 220 V.
 Date nominale

• c. Curentul nominal In
- măsurat în A,
este valoarea de linie a curentului absorbit
de motor când este alimentat la tensiunea
nominală şi debitează la ax puterea
nominală.
 Date nominale

• d. Turaţia nominală nn
măsurata în rot/min;
este turaţia imediat inferioară turaţiei de
sincronism, stabilită când motorul este
alimentat la tensiunea nominală şi
absoarbe de la reţea curentul nominal.
 Date nominale

• e. Factorul de putere nominal cos φn

este definit de factorul aferent puterii
active absorbite de motor, în regimul
nominal de funcţionare, considerând
sinusoidale tensiunea şi curentul statoric
 Date nominale

• f. Frecvenţa nominală fn
măsurată în Hz;
este frecvenţa tensiunii de alimentare a
motorului,pentru care acesta a fost
proiectat.
 Date nominale

• În afara datelor prezentate mai sus, pe

plăcuţa indicatoare se mai inscripţionează
şi alte elemente:
• serviciul de funcţionare;
• clasa termică;
• gradul de protecţie;
• masa maşinii;
• fabrica constructoare etc
 Simbolizarea maşinii asincrone

Simbolizarea motorului asincron:

a. motor trifazat cu rotor bobinat;
b. motor trifazat în colivie;
c. motor monofazat;
d. motor monofazat cu fază auxiliară
 Notarea capetelor înfăsurărilor si
realizarea practica a conexiunii

a.conexiunea stea; b. realizarea, la placa de

borne, a conexiunii stea;
c. conexiunea triunghi; d. realizarea, la placa de
borne, a conexiunii triunghi
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE
AL MOTORULUI ASINCRON
• Se va explica principiul de funcţionare al
motorului asincron trifazat, descriind fenomenele
care apar în succesiunea lor fizică, naturală, de
la alimentarea cu tensiune a înfăşurării trifazate
statorice a motorului, până la atingerea turaţiei
nominale de către motor, acesta debitând putere
mecanică către mecanismul antrenat.
•
PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL MOTORULUI
ASINCRON

• Sistemul trifazat simetric de tensiuni de

frecvenţă f, face ca motorul să absoarbă
un sistem simetric de curenţi trifazaţi care
vor produce un câmp magnetic învârtitor,
având viteza unghiulară:
Ω =2π n1 = 2πf/p.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON

• Câmpul magnetic învârtitor statoric (de

excitaţie) induce în înfăşurarea rotorică
(presupusă trifazată) un sistem trifazat
simetric de tensiuni care dă naştere unui
sistem trifazat simetric de curenţi induşi,
înfăşurarea rotorică fiind închisă
(scurtcircuitată).
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON
• Din interacţiunea curenţilor rotorici cu câmpul
magnetic învârtitor statoric ia naştere un cuplu
electromagnetic asincron care pune rotorul în
mişcare, conform regulii lui Lenz, în sensul
câmpului învârtitor - cauza inducerii curenţilor
rotorici constituind-o diferenţa de turaţie dintre
rotor şi câmp.
• Deci, rotorul se va roti în sensul câmpului
învârtitor. Rotorul tinde să "prindă" câmpul
învârtitor din urmă, dar acest lucru nu se
întâmplă niciodată, deoarece, în acest caz
curenţii rotorici ar fi nuli, iar cuplul asincron de
asemenea.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON

• Rotorul va rămâne în urma câmpului învârtitor

până când cuplul electromagnetic va fi egal cu
cuplul rezistent Mr de la arbore.
• Dacă are loc o mărire a cuplului rezistent
(motorul se încarcă cu sarcină), rotorul va
rămâne mai mult în urma câmpului magnetic
învârtitor până când curenţii rotorici vor creşte,
astfel încât aceştia să producă un cuplu
electromagnetic asincron M egal cu Mr.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON
• Se defineşte alunecarea s a motorului,
viteza relativă a rotorului raportată la
viteza câmpului învârtitor, conform relaţiei

în care: n1 este turaţia de sincronism (a câmpului magnetic

învârtitor), iar n2 este turaţia rotorului. Alunecarea nominală sn
are valori funcţie de puterea nominală a motorului în gama sn
(0,01...0,1), valorile mari corespunzând puterilor mici.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON

• Pentru sn = 1, rotorul este fix (la pornire, de exemplu),

iar pentru s = 0, rotorul este sincron cu câmpul
învârtitor (mersul în gol ideal, fără pierderi, de
exemplu). Deci, pentru s (0...1), maşina asincronă
funcţionează în regim de motor.
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON
• Sistemul de curenţi trifazaţi rotorici va crea şi
el un câmp magnetic învârtitor de natură
electrică, numit câmp de reacţie, care va fi
sincron cu câmpul învârtitor de excitaţie pentru
orice valoare a alunecării s.
• Frecvenţa curenţilor rotorici este:

f2=p(n1-n2)=p*s*n1=s*f1
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL
MOTORULUI ASINCRON
• turaţia câmpului învârtitor de reacţie va fi
faţă de rotor:

f2/p = s*n1=n1-n2

iar faţă de stator:

n2 + (n1 - n2) = n1
• Cele două câmpuri învârtitoare sincrone, de excitaţie şi
de reacţie, se compun într-un câmp magnetic învârtitor
rezultant. Faptul că, la orice alunecare s, câmpurile de
excitaţie şi de reacţie sunt sincrone, face ca maşina să
aibă cuplu electromagnetic mediu nenul.
• Maşina se numeşte asincronă deoarece între rotor şi
câmpul magnetic învârtitor rezultant există întotdeauna
o alunecare “s”
(la sincronism, cuplul electromagnetic asincron este nul).
Mai mult, turaţia câmpului magnetic învârtitor se mai
numeşte turaţie de sincronism, deoarece, atât câmpul
magnetic învârtitor de excitaţie cât şi cel de reacţie au
aceeaşi turaţie.
REGIMURILE ENERGETICE ALE MAŞINII
ASINCRONE
• Maşina asincronă poate funcţiona în regim
de:
• motor;
• generator;
• frână electromagnetică.
 Regimul de motor

• Regimul de motor al maşinii asincrone

corespunde situaţiei în care alunecarea
s are valori între (0...1).
• Regimul în care s= 0, se numeşte regim
de mers în gol ideal (fără pierderi de
energie);
• regimul în care s = 1 este numit regim de
scurtcircuit sau regim de pornire, în
care rotorul este blocat.
 Regimul de generator

• Presupunem că maşina funcţionează în

regim de motor asincron, cuplată la o
reţea de putere infinită. Să presupunem că
antrenăm din exterior rotorul maşinii
asincrone cu o maşină primară, la o turaţie
suprasincronă n2>n1.
• Alunecarea s devine negativă;
 Regimul de generator
• In regim de generator, maşina absoarbe putere
activă pe la arbore de la motorul primar de
antrenare şi o debitează (cu o mică diminuare,
corespunzătoare pierderilor active din maşină)
pe la bornele statorice, fie unei reţele de putere
infinită, fie unei reţele proprii, în care caz mai
trebuie conectat la bornele statorice un
condensator trifazat de putere, pentru a furniza
puterea reactivă necesară magnetizării maşinii
 Regimul de frână
• În regim de frână, maşina asincronă poate
ajunge pornind, de exemplu, de la regimul de
motor.
• Fie o maşină asincronă funcţionând în regim de
motor, care ridică o greutate G cu ajutorul unui
scripete. La un moment dat, greutatea se
măreşte brusc, astfel că motorul nu o mai poate
ridica şi aceasta începe să coboare frânat.
Maşina intră în regim de frână, caz în care
alunecarea s devine supraunitară:
Regimurile de funcţionare ale maşinii
asincrone