MAŞINA ASINCRONĂ;

Analogia cu transformatorul electric

Bilanţul energetic
Cuplul electromagnetic.
Variaţia cuplului cu alunecarea.
Functionarea în regim de motor
Caracteristici de funcţionare
 Analogia cu transformatorul electric

• Ecuaţiile de funcţionare ale maşinii

asincrone precum şi schema ei
echivalentă se vor deduce folosind teoria
transformatorului electric, care a fost
expusă în capitolul 2.
• Ne vom referi la maşina asincronă cu
rotorul bobinat
 Analogia cu transformatorul electric

• Presupunem pentru început, maşina asincronă

cu statorul trifazat cuplat la reţeaua de
alimentare şi cu înfăşurarea rotorică deschisă
(cele trei borne rotorice libere). Curenţii rotorici
sunt nuli, cuplul electromagnetic este de
asemenea nul, rotorul este deci în repaus.
Înfăşurarea statorică va crea un câmp magnetic
învârtitor de excitaţie care induce în rotor t.e.m.
de mişcare, de aceeaşi frecvenţă cu frecvenţa
tensiunii de alimentare statorică.
 Analogia cu transformatorul electric

• Dacă se modifică tensiunea de fază

statorică:
u 1  U1 2 sin t
atunci proporţional se modifică şi t.e.m. de
fază indusă în rotor, valoarea tensiunii
rotorice depinzând de raportul de
transformare kT al motorului asincron,
încât putem scrie în valori efective:
U1 w 1 k w1
U 20  , kT  ,
kT w 2k w2
 Analogia cu transformatorul electric

• Aşadar, motorul asincron cu rotorul

deschis poate fi considerat un
"transformator" cu precizările:
• t.e.m. induse în "secundar" (rotor) au natura unor
tensiuni de mişcare nu de transformare, având
aceleaşi expresii analitice, dacă se înlocuiesc
formal, în expresiile tensiunilor electromotoare ale
transformatorului, numerele de spire w1 şi w2 cu
produsele w1*kW1 respectiv, w2*kW2.

• între "primar" şi "secundar" există un întrefier, cu

consecinţe negative asupra curentului de mers în
gol, mult mai mare la motorul asincron decât la
transformator
• Considerăm acum înfăşurarea rotorică
închisă; în rotor vor lua naştere curenţi
induşi de valoare efectivă I2.
• t.e.m. indusă pe faza rotorică are valoarea
efectivă proporţională cu alunecarea s:
E2s=sE2
în care E2s este valoarea efectivă a t.e.m. rotorice
de fază indusă la alunecarea s a rotorului, iar E2
este valoarea efectivă a t.e.m. rotorice definită la
frecvenţa f1, a reţelei de alimentare:
2
E2  f1 w 2 k w 2  m
2
 • Curentul rotoric devine:

E 2s sE 2 E2
I2   
R   2f 2 L  2  R   2sf1L  2 
2 2 2 2 2
 R2 
    2f1L  2 
2 2 2

 s 
termenul 2πf1Lσ2 = ω1Lσ2=Xσ2 reprezintă reactanţa de
dispersie a rotorului, definită tot la frecvenţa f1 a tensiunii
primare, ca şi tensiunea E2.
Prin urmare, în sarcină, maşina se comportă în funcţionare la fel
ca un "transformator" în scurtcircuit, având rezistenţa "internă"
R2/s.
:
 Se poate scrie:

R2 1 s
 R2  R2  R2  Rs
s s

1 s
Rs  R2
s
Rs poate fi echivalată cu o "rezistenţă de sarcină" a motorului
asincron.
Schema echivalentă a motorului
asincron
Ecuaţiile de funcţionare în regim
permanent
• Ecuaţiile motorului în regim permanent se
deduc prin analogie cu cele ale
transformatorului electric:

U1  R 1 I1  jX 1 I1  E1 ;
R '2
0 I' 2  jX ' 2 I' 2  E ' 2 ;
s
I1  I' 2  I10  I w  I 
unde :
• E1 şi E'2
t.e.m. induse pe fazele statorică şi rotorică:

m
E1  E' 2   j1 w 1k w1
2
 Raportarea mărimilor rotorice la
stator
• Ca şi în cazul transformatoarelor electrice, pentru a
se compara între ele mărimile electrice statorice şi
rotorice, este necesară operaţia de raportare.
• De obicei, se raportează mărimile rotorice la stator
(atât în ceea ce priveşte numărul de spire cât şi
numărul de faze )
m2’=m1 ; w2’=w1 ; kw2’=kw1
• Pentru ca rotorul real să fie echivalent cu rotorul
raportat, trebuie îndeplinite, ca şi la transformator,
următoarele condiţii:
• a. solenaţiile să fie egale:
• b. puterile active în rotorul real şi în cel
raportat să fie egale
 • c. constantele de timp să fie egale

2
X  2 X' 2 R '2 m 1  w 1 k w1 
  X' 2  X  2   X 2    
R2 R '2 R2 m2  w 2k w2 
 BILANŢUL DE PUTERI AL
MOTORULUI ASINCRON

• Motorul asincron absoarbe de la reţeaua la care

este conectat putere activă şi putere reactivă.
• Puterea activă serveşte la acoperirea pierderilor
din motor (o mică parte) şi la asigurarea unei
puteri mecanice la arborele maşinii (cea mai
mare parte), iar puterea reactivă serveşte la
magnetizarea maşinii.
 Bilanţul de puteri active
• puterea pierdută în "rezistenţa de sarcină" Rs
este chiar puterea mecanică totală PM a
motorului, compusă din puterea utilă P2,
furnizată de motor la arbore şi din pierderile
mecanice de frecare şi ventilaţie Pm.
• Definim puterea electromagnetică P a motorului
asincron, puterea activă la nivelul întrefierului,
care trece din stator în rotor prin câmp
electromagnetic:
P=MΩ1
• Din puterea electromagnetică P care trece
din stator în rotor, o fracţiune Pj2 se pierde
sub formă de pierderi Joule în înfăşurarea
rotorică şi restul reprezintă puterea
mecanică totală PM, astfel încât:
• puterea activă absorbită de motor de la reţeaua de alimentare
este;

• P  3U I cos 
(U1 şi I1 sunt valori efective
1 de linie) 1 1 1
• PJ1 se pierde sub formă de pierderi Joule în înfăşurarea statorică;
• PFe se pierde în fierul statoric ;
• P se transmite prin întrefier rotorului sub formă de putere
electromagnetică
Rezultă:
P1 = PJ1 + PFe + P= Pj1 + PFe + PJ2 + Pm + P2
Întrefier
 Bilanţul de puteri reactive

Q1  3 X I  3 X I  3 X ' 2 I '  Q 1  Q  Q 2
2
1 1
2
 
2
2

Q 1 puterile reactive necesare producerii

câmpului magnetic de dispersie al
Q2 înfăşurării statorice, respectiv rotorice

Q puterea reactivă necesară magnetizării

miezurilor magnetice statorice, rotorice şi
a întrefierului
 CUPLUL ELECTROMAGNETIC AL
MAŞINII ASINCRONE
• Regimul permanent de funcţionare al maşinii
asincrone se defineşte ca fiind acel regim în care
mărimile caracteristice sunt constante în timp sau
variază periodic. Se deduce cuplul electromagnetic
în regimul permanent de funcţionare:

2
P PJ 2 3R ' 2 I'
• M  
se va deduce expresia curentului
2

 1 s 1 s 1
I' 2
 Caracteristica M=f(s)
a maşinii asincrone

• Caracteristica M=f(s) a unui motor

asincron, reprezintă dependenţa dintre
cuplul electromagnetic şi alunecare,
pentru:
• U1 = U1n = const.
• f= const.
Curentul rotoric raportat:
(rezultă din schema echiv.)
 U 1 f este tensiunea de fază a motorului

c este o constantă complexă, definită de relaţia

Z1 X 1
c  1  1 c
Zm X
c ia valori în intervalul (1,02 ... 1,05)
• Înlocuind I ' 2 în expresia cuplului se obţine :
• Pentru c=1 şi s = 1 (la pornire), se poate
determina expresia cuplului de pornire Mp al
motorului.
Caracteristicile mecanice ale motorului
asincron trifazat

a)Caracteristica mecanică M =f(s)

 Puncte particulare

• Pe acest grafic se pot identifica 4 puncte

importante:
punctul O, numit punct de mers în gol ideal
punctul A, numit punct nominal (sn, Mn)

punctul B, numit punct critic (sm, Mm)

punctul C, numit punct de pornire (1, Mp).

• Porţiunea utilă a caracteristicii M = f(s) este
OA, în care curentul absorbit de motor este
mai mic decât curentul nominal.

• Porţiunea AB este de suprasarcină (I> In);

• Porţiunea BC este porţiune instabilă de

funcţionare.
• b)Familia de caracteristici mecanice artificiale
reostatice
 • Alunecarea critică sm, corespunzătoare
cuplului maxim Mm, se deduce anulând
derivata de ordinul 1 a expresiei cuplului:

M / s  0
cR ' 2
Soluţia ec: sm  
R   X 1  cX'1 
2 2
1
 Cuplul maxim în regim de motor

2
3U
M m  M s m   1f


2c1 R 1  R 1   X 1  cX'1 
2 2
 
Mm
capacitatea de suprasarcină a maşinii: km 
Mn
 Formula lui Kloss
se obţine prin raportarea expresiei cuplului la expresia Mm:

• M 21  s m  R1
 , 
M m1 s sm cR ' 2
  2s m
sm s

M 2

M m1 s sm

sm s
 CARACTERISTICILE MOTORULUI
ASINCRON

• Caracteristica mecanică: n=f(M)

• Caracteristicile
P1
-factorului de putere cos 1 
3U1 I1
-randamentului
P2

P2  P