UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA:
INGINERIE MECANICA, INDUSTRIALA SI MARITIMA
SPECIALIZAREA:INGINERIA SUDĂRII

ACȚIONAREA HIDRAULICĂ A
UNEI MAŞINI DE SUDAT CU ARC
ELECTRIC ROTITOR

PROFESOR COORDONATOR:
Ș.l.dr.ing. Novac Bogdan

Student:
Dăscălița Alexandru-Nicușor

An universitar:
2021-2022
1
Cuprins
Cerință proiect............................................................................................................................2
1.Proiectarea sistemului de prindere al instalației......................................................................2
2. Schema hidraulică a instalației...............................................................................................3
3. Calculul motorului hidraulic...................................................................................................9
4. Alegerea distribuitoarelor......................................................................................................11
5. Alegerea electropompei........................................................................................................11
6. Elemente hidraulice de legătură............................................................................................12
6.1 Filtru de ulei....................................................................................................................13
6.2 Mediul hidraulic..............................................................................................................14
6.3 Rezervorul de ulei...........................................................................................................16
Bibliografie...............................................................................................................................17

Cerință proiect
Să se proiecteze sistemul de acționare hidraulică al unui dispozitiv de prindere și de
refulare al pieselor la mașina de sudat cu arc electric rotitor
Se cunosc următoarele date:
- presiunea necesară acționării ( P = 7 bar )
- diametrul interior al cilindrului de lucru (dic = 78 mm)
- forța de strângere ( Fs = 2300 N )
- Forța de refulare (Fr = 1533 N )

1. Proiectarea sistemului de prindere al instalației

Ținându-se cont de faptul că instalația de sudat cu arc electric rotitor este acționată
hidraulic s-a plecat de la ideea proiectării părții mecanice asemănătoare unei prese hidraulice.
Astfel că prinderea cilindrului hidraulic ce acționează strângerea piesei în bacuri este fixat pe
o flanșă sudată de diametru exterior al cilindrului. Flanșa este fixată la rândul ei prin șuruburi
de o traversă fixă ce se rezeamă pe patru coloane. Strângerea bacurilor se face prin deplasarea
unei traverse mobile ce alunecă pe cele patru coloane care au rol atât de ghidare cât și de
susținere. Traversa mobilă se deplasează sub acțiunea cilindrului hidraulic care este fixat pe
traversa fixă.
Prinderea celor patru coloane se realizează prin dispunerea lor pe o traversă fixă la
care s-au realizat găuri de trecere. Fixarea celor patru coloane se face prin strângere cu piulițe
speciale.
Refularea se realizează printr-un ghidaj cu canale dreptunghiulare.
Pentru calculul și proiectarea părții mecanice se pleacă de la presiunea ce trebuie
reglată pentru asigurarea unei strângeri uniforme, continue și cât mai sigură.
Presiunea impusă: P = 7 bari = 0,7 N/mm2
Diametrul interior al cilindrului de lucru: dic = 78 mm
Forța de strângere Fs este: Fs = 2300
Se știe că Fs = 1,5 · Fr
Pentru realizarea acționării bacurilor de prindere și fixare, și pentru reașezarea refulării
2
s-a adoptat pentru un sistem de acționare hidraulic datorită avantajelor pe care le prezinta.
Avantajele utilizării sistemului hidraulic sunt:
- comandă ușoară de la distanță mică și mijlocie
- posibilități de reglare continuă a vitezei atât în gol cât și sub sarcină
- inversarea rapidă și ușuoară a sensului de mișcare
- obținerea de forțe mari
- ușoară protecție la suprasarcini
- funcționarea silențioasă și nepericuloasă
- uzura redusă a pieselor cu componente
- tipizarea ușoară a pieselor componente
Dezavantajale utilizării sistemului hidraulic sunt:dependența vitezei reglate de
mărimea sarcinii și de variația vâscozității lichidului motorreglarea dificilă a vitezelor foarte
micivariația proprietăților fizico-chimice a mediului hidraulic datorită variației
temperaturiipierde volum prin neetanșeități
Pompa cu repetiție este acționată de către un motor electric prin intermediul unui
cuplaj cu bolțuri. Ea are rol de a absorbi lichidul de acționare din rezervor prin intermediul
filtrului pentru a-l refula apoi prin supapele de sens, instalației hidraulice.
Circuitul de presiune al instalației hidraulice cuprinde trei distribuitoare, o supapă de
presiune comandată de un manometru de control al presiunii. Supapa de suprapresiune are
rolul de a varia și a susține presiunea în limitele cerute, iar surplusul de ulei este deversat
înapoi în rezervor.
Acționarea cilindrilor hidraulici de strângere Ms1 și Ms2 este facută de către
distribuitoarele D3 și respectiv D4. Acestea introduc prin conducte de ulei în cilindrii, care va
reveni prin conducta B în distribuitor și mai apoi, în rezervor.
Același circuit al uleiului realizează și refularea, numai că de acest lucru se ocupă
distribuitorul D1. Cu ajutorul distribuitorului D2, se realizează reglarea forței de refulare la
parametri impuși de tehnologie.
Cu ajutorul Dr și Dr2 se egalizează viteza de acționare a celor doi cilindrii de strângere.
Deoarece Dr3, egalizează la rândul ei viteza de refulare a celor doi cilindri hidraulici Mr1 și
MR2 care asigură refularea.

2. Schema hidraulică a instalației

3
 Schema hidraulică a mașinii de sudat cu arc electric rotitor

Simbolizarea schemei:
- D1, D3, D4 – distribuitoare cu sertăraș cu patru căi și trei poziții de lucru
- D2, D5 – distribuitoare cu sertăraș cu patru căi și două poziții de lucru
- MR1, MR2 – cilindru hidraulic cu dublă acţiune şi tijă unilaterală
- S1, S2, S3, S4, S5, S6, S7, S8 – comutator distribuitor cu comandă electromagnetică
- MS1, MS2 – cilindru hidraulic cu dublă acţiune şi tijă unilaterală
- M – manometru
- P – pompă cu debit constant, nereversibil
- F – filtru
- Dr1, Dr2, Dr3 – rezistență hidraulică (drosel) de traseu
- A, B – circuitele de reglare a consumatorilor
- T – circuitul de refulare
- S – intersecție de conducte cu racordare între ele

Pompele volumice (PH) – sunt ansamble care imprimă mediului hidraulic de lucru
energie hidrostatică caracterizată prin presiune (pP) și debit (QP). Ele recepționează energia
mecanică produsă de o mașină de forță caracterizată de momentul Mi și turația ni și o
transformă în energie hidrostatică. Aproape toate pompele sunt acționate în mișcare de rotație.
Luând drept criteriu de clasificare modul de construcție, se pot distinge două
grupe:pompe cu cu pistonpompe cu celule
În grupa pompelor cu piston se deosebesc mai multe variante, în funcție de tipul
pistonului, de orientare și de poziția relativă a pistoanelor, precum de modul de acționare al
acestora. Cel mai des întâlnite în acționările hidrostatice ale utilajelor din sectoarele calde
sunt: pompe cu pistoane plunjer, pompe cu pistoane în linie, pompe cu pistoane radiale, etc.
În grupa pompelor cu celule diferitele variante se deosebesc în funcție de natura și
construcția organelor asociate, care formează celulele. Cel mai des utilizate sunt: pompe cu
4
roți dințate, pompe cu șuruburi, pompe cu palete, etc.
Motoarele hidrostatice (MH) – sunt ansamble care primesc energia hidrostatică
produsă de pompă (presiune x debit) și o transformă în energie mecanică de rotație (moment x
turație) la motoarele rotative sau de translație (forță x viteză) la motoarele hidraulice liniare
(cilindrii de forță) pentru antrenarea mecanismului acționat (OL).
Clasificarea motoarelor hidrostatice:

Uneori aceleași ansamble pot fi atât pompe cât și motoare, depinzând de modul în care
sunt montate. Unele pot funcționa într-un singur sens (nereversibile), altele în ambele sensuri
(reversibile).
Din punct de vedere a variabilității debitului vehiculat se disting pompe și motoare cu
debit constant și cu debit variabil.
Motoarele hidraulice rectilinii (cilindrii hidraulici) sunt din punct de vedere
constructiv de tip cilindru – piston, motiv pentru care se mai numesc și cilindrii de forță

Pompe și motoare
Pompe Motoare Pompe și motoare
rotative
Cu debit constant,
nereversibile

Cu debit constant,
reversibile
Cu debit variabil,
nereversibile

Cu debit variabil,
reversibile

Tabel 1 - Simbolizarea pompelor și motoarelor rotative hidrostatice

5
 Din punctul de vedere al modului în care se realizează acționarea, respectiv al modului
în care agentul motor acționează pe fețele pistonului, cilindrii de forță pot fi: cu simplu
sau cu dublu efect.
Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei și a pistonului, pot fi:
 cu diametrul pistonului mai mare decât diametrul tijei
 cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adică cu pistoane plunjer

Cilindrii hidraulici Simbolizare în schemă

Cu simplă acțiune, cu piston și tijă unilaterală

Cu simplă acțiune, cu piston plonjor

Cu dublă acțiune și tijă unilaterală

Cu dublă acțiune și tijă bilaterală

Tabel 2 - Simbolizarea cilindrilor hidraulici

Elementele de distribuție au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele conducte

ale schemei hidraulice. Echipamentul de distribuție al acționării hidrostatice este constituit
din: robinete distribuitoare, distribuitoare cu bilă, distribuitoare cu sertar (sertărașe
distribuitoare) și supape de sens unic (supape de blocare).
Sertărașele distribuitoare sunt cele mai răspăndite elemente de distribuție din sistemele
de acționare hidrostatică și se întâlnesc într-o singură gamă variată de soluții constructive de
aceea, simbolizarea lor va cuprinde pe lângă simbolul propriu-zis și un cod numeric exprimat
printr-o fracție ordinară unde la numărător se va înscrie numărul căilor hidraulice racordate la
distribuitor iar la numitor, numărul fazelor de lucru pe care le poate realiza distribuitorul.
Astfel că 4/3 înseamnă că distribuitorul are 4 căi de racordare și 3 faze de lucru.

Sertărașe distribuitoare Simbolizare în schemă

Cu trei căi și două poziții de lucru

Cu patru căi și două poziții de lucru

Cu patru căi și trei poziții de lucru, cu centrul închis

6
 Cu patru căi și trei poziții de lucru, cu centrul la pompă

Cu patru căi și trei poziții de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru căi și trei poziții de lucru, cu centrul în tandem

Tabel 3 - Simbolizarea distribuitoarelor

Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor în altă fază de lucru, se face

printr-un dreptunghi alipit simbolului de bază (tabelul 4) în dreapta sau stânga lui.

Felul comenzii Simbolul

Manuală

Cu arc

Hidraulică

Pneumatică

Electromagnetică

Tabel 4

Supapele de blocare asigură transmiterea debitului într-o singură direcție pe

conductele pe care se montează. Sub aspect constructiv, supapele de blocare se întâlnesc în
varianta cu scaun. Pe scaun poate presa o bilă sau un taler conic.

Simbolizare în
Supape de sens Montajul
schemă
De traseu
Supapă simplă de blocare cu arc
De panou
De traseu
Supapă simplă de blocare fără arc
De panou

Supapă cu comandă hidraulică de Fără arc

deblocare
Cu arc

7
 Tabel 5 - Simbolizarea supapelor de sens
Supapele de presiune sunt destinate asigurării presiunii dorite pe anumite circuite
hidraulice. Ele poti fi în poziție normală, neacționate, normal închise sau normal deschise.
Cele normal deschise au rol de supape de deversare (de descărcare) iar cele normal închise au
rol de supape de siguranță.
În unele cazuri, în funcție de construcție, cuplează sau decuplează diferite circuite în
sistemele hidraulice. În sistemele hidraulice se mai utilizează și supape speciale care cuplează
și decuplează automat pompa hidraulică, la încărcarea acumulatorului, precum și supape
comandate electric care conectează sau deconectează diferite circuite.

Simbolizare
Supapă de presiune
în schemă
Supapă de presiune normal închisă

Supapă de presiune normal deschisă

Supapă de presiune cu comandă diferențială

Supapă de siguranță (limitator de presiune cu acțiune

directă)

Supapă de deversare (de descărcare)

Tabel 6 - Simbolizarea supapelor

Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice constă în montarea unor

rezistențe fixe sau reglabile (drosele) pe circuit, care laminează debitul de agent motor,
fracționându-l și administrindându-l la valoarea dorită motorului hidraulic.
Un drosel hidraulic permite controlul vitezei motoarelor rotative sau a cilindrilor aflați
în componenta echipamentelor industriale.
Din punct de vedere constructiv și al poziției de montare în schema hidraulică,
droselele sunt de două categorii:
- drosele de traseu, care se montează direct pe conductele schemei hidraulice și pot
fi cu sau fără supapă de sens
- drosele de panou, care se montează pe panoul de comandă al instalației hidraulice
și care sunt întotdeauna însoțite de supape de sens

Echipamentul de reglare a debitului Simbolizare în schemă

Rezistență hidraulică fixă
Rezistență hidraulică (drosel) de traseu

Drosel de panou în paralel cu o supapă de sens unic

(drosel de cale)

Tabel 7 - Simbolizarea elementelor de reglare a debitului

Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din conducte, filtre,

acumulatoare, rezervor (tanc), schimbător de caldură.
Conductele asigură circulația agentului motor către diferitele elemente ale schemei.
8
 Conducte Simbolizarea
Conductă de lucru (forța)
Conductă de pilotare (comanda)
Intersecție de conducte cu racordare între ele

Intersecție de conducte fără racordare

Tabel 8 - Simbolizarea conductelor

Filtrele sunt elemente destinate purificării agentului motor. Ele au rolul să rețină atât
particulele mecanice cât și produsele de oxidare din agent. Într-o schemă hidraulică trebuie să
existe minim trei filtre și anume: filtrul de umplere și aerisire, filtrul pe conducta de aspirație
a pompei și un filtru montat în schema hidraulică
Acumulatoarele sunt elemente care înmagazinează o parte a energiei hidrostatice
furnizată de pompe, constituind pentru schema hidraulică o rezervă de energie hidrostatică.
Acestea se montează pe o derivație a conductei de refulare a pompei. Scopul acumulatoarelor
hidraulice este de a prelua volume de lichid sub presiune și de a le restitui ori de câte ori este
necesar.
Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei hidrostatice, precum
și de a limita temperaturile de funcționare ale acesteia.

Filtru Acumulator Rezervor

Tabel 9

Aparatele de măsură și control au rolul de a măsura și a indica parametrii de lucru ai

agentului motor: presiune se măsoară cu manometrul, debitul cu debitmetrul iar temperatura
cu termometrul.

Manometrul Debitmetrul Termometrul

3. Calculul motorului hidraulic

În figura de mai jos este prezentat principiul motorului hidraulic cu mișcare
rectilinie.Se compune dintr-un ansamblu cilindru-piston.Datorită lichidului care indică
precizie în mod alternativ prin orificiile A și B ce se deplasează prin tija 3 a organului mobil
ce trebuie acționat

9
 Acest tip de motor are o singură tijă (motor cu tijă unilaterală) care este solicitată
pentru un sens de mișcare la flambaj, iar pentru celălalt un sens de întindere.
Etanșarea îmbinării cilindru-piston se face prin mai multe sisteme, în funcție de
diametrul și luminarea cilindrului și în funcție de presiunea lichidului de lucru.
La calculul cilindrului trebuie să se țină seama de:
- forța necesară pentru realizarea acționării
- condițiile de exploatare a mașinii
- pierderile interne în momentul de acționare

D IS=
√ 4 FS
∙
π P∙ η m √
=
4 2300
∙
π 0.7 ∙ 1
=65

D IR=
√4 FR
∙
π P ∙η m
2300
√=
4 1533
∙
π 0.7 ∙ 1
=53

FR= =1533
1.5
d ts =0.2 ∙ D IS =0.2∙ 65=13
d tr =0.2∙ DIR =0.2 ∙53=11
π π
S1= ( D2IS −d 2ts ) = ( 652−13 2 )=3186
4 4
π 2 π
S2= ( D IR −d tr ) = ( 53 −11 )=2111
2 2 2
4 4
2 2
π ∙d ts π ∙13
ACS =S1− =3186− =3053
4 4
2 2
π ∙ dtr π ∙11
ACR =S2 − =2111− =2 015
4 4
F S 2300
PCS = = =0.75
A CS 3053
F 1533
PCR = R = =0.76
A CR 2015

10
4. Alegerea distribuitoarelor
Fiecare distribuitor este prevăzut cu câte patru orificii care asigură racordarea sau
continuarea circuitului. Aceastea sunt:
P este circuitul de presiune,T este circuitul de refulareA, B sunt circuitele de reglare a
consumatorilor
Prinderea în instalație se face pe placă sau modular, etanșarea realizându-se cu inele
dispuse în planele de separație. Acestea au o abatere de la planeitate de maxim 0,01/100 și
rugozitatea 1,6.
Toleranța de la poziționarea orificiilor este de 0,02/0,1, semnele convențional sunt
întrebuințate conform STAS 7145-76
În cazul de față s-a optat pentru comanda hidraulică, să se folosească un distribuitor cu
comandă electrică, deoarece este necesar ca reglarea circuitului de lucru al agregatului
hidraulic să fie conform ciclului de lucru reglat al instalației hidraulice cât și cu ciclul de lucru
termic obținut prin alimentarea sau interpunerea alimentării transformatorului.
Caracteristici principale:
- diametrul nominal Dn = 56 mm
- mediul hidraulic recomandat: uleiuri pentru instalații hidraulice
- domeniul de temperatură al uleiurilor: 20...70ºC
- domeniul de vâscozitate:12...70Cst
- precizie de filtrare necesară: 25 µm
- presiunea maximă: 200 barr
- poziție de montaj: orizontală
Distribuitoarele sunt folosite pentru schimbarea sensului de acționare al motorului
hidraulic rectiliniu. Inversarea sensului cu distribuitoare este utilizată frecvent în circuitele de
puteri mici și mijlocii precum și la realizarea unui ciclu complex de comenzi.
În funcție de modul cum se introduc semnalele pentru realizarea diferitelor faze de
lucru ale instalației, comandat sau automat, și distribuitorul poate fi acționat sau comandat.
Distribuitoarele comandate electric prezintă avantajul că ele dau comanda sertarului,
fiind acționate de doi electromagneți cu o construcție simplă, putând fi comandați de la
distanță. Acest lucru permite gruparea echipamentului de comandă într-un panou hidraulic.
Distribuitoarele comandate electric sunt în general de putere mică. Pentru evitarea
electromagneților cu bagarite mari folosiți la distribuitoarele de putere mare, se folosește
acționarea hidraulică a sertarelor.

Calculul suprafețelor distribuitoarelor:

Q 2l/min
S= = =5
V S 0,4 m/s
S – suprafața
Q – debitul
VS – viteza de curgere a lichidului

5. Alegerea electropompei
Electropompa este elementul care pune în mișcare tot sistemul hidraulic. Ea este
compusă dintr-un motor electric de curent alternativ și o pompă hidraulică cu roți dințate.
Electropompa este așezată pe partea inferioară, cămașa de fontă care o acoperă rămânând tot
timpul în ulei.
Pompa cu roți dințate este una dintre pompele cel mai des utilizate de putere medie.
Larga ei utilizare se datorează simplității constructive, fiabilității ridicate și a întreținerii
ușoare. Este o pompă cu debit constant datorită construcției ei, neputând să-și modifice
11
volumul specific. Aceasta realizează debite cu până la 1000 l/min și presiuni maxime de 250
bar.
Pompa cu roți dințate este alcătuită din două roți dințate, una antrenoare și cealaltă
antrenată, ambele rotindu-se cu turația „n” în interiorul carcasei.
Turația de antrenare a pompelor cu roți dințate nu depășește 3000 rot/min. De regulă
pentru siguranța și creșterea duratei de funcționare, se recomandă ca turația de antrenare să fie
de 1500 rot/min
Motorul electric ce acționează este alimentat la o rețea triafizică, are o putere instalată
de 4,7 kW, la o turație de 140 rot/min
Generarea curentului de lichid sub presiune se produce datorită variației volumelor
camerelor de transport de lichid. Debitul pompei depinde de variația camerelor de pompare și
de turația motorului.
Pierderile în pompă apar datorită scăpărilor volumice din camera de presiune înaltă în
camera de joasă presiune, prin intermediul interstițial care apar între elementele de închidere a
camerelor de pompare.
În cazul de față, din considerente constructive s-a adoptat o electropompă la care
debitul real este: Qr = 2l/min
Puterea pompei este: Nh = F·V = p·S·V = P·Q = 0.7 N/m2·2 l/min = 1,4 kW
Unde: Nh = puterea pompei
- p = presiunea
- V = viteza
- S = secțiunea
- Q = debitul
Puterea mecanică pentru antrenarea pompei este: Nm = P·Q/ηm = 0,7 N/m2·2 l/min/ =
1,4 kW

6. Elemente hidraulice de legătură

Pentru realizarea legăturilor hidraulice între aparataje ce intră în componența unui
circuit se folosesc mai multe sisteme:
- legături cu conducte rigide, din țeavă trasă
- legături cu conducte articulate sau flexibile
În alegerea sistemului de realizare a legăturilor se are în vedere complexitatea
sistemului, gradul de sistematizare a comenzilor, modul de amplasare al aparatajului
hidraulic, mărimea presiunii și a debitului, etc.
Comportarea și fiabilitatea unui circuit sunt influențate în mare măsură de tipul
elementelor de legătură. Realizarea legăturilor prin conducte flexibile sau chiar rigide, care
însă prezintă deformații în timpul funcționării. Legăturile cu plăci modulate sunt mai rigide
însă construcția este mai complexă și deci mai scump.
Curgerea lichidului prin circuit influențează buna funcționare a elementelor
componente. Alegerea vitezei de curgere precum și în funcție de tipul lichidului, de zona de
circuit, precum și de tipul elementului de legătură.
Performanțele de lucru ale pompelor, motoarele hidrostatice și aparatajul de comanși
control sunt determinate în ce privește asigurarea performanțelor ansamblului sistemului.
Este valabilă atât timp cât și aparatajul din categoria denumită convențional
„auxiliară” corespunde funcțiunilor și cerințelor specifice impuse.
Principalele funcțiuni îndeplinite de elemente care fac parte din această grupă sunt:
- transportul hidraulic între motor, pompă și diferite elemente ale sistemului
(conducte)
- înmagazinarea și răcirea mediului hidraulic
- acumularea și reciclarea energiei hidrostatice filtrarea lichidului de lucru
Conductele se pot clasifica în următoarele categorii:
12
 a) După funcția îndeplinită în sistem:
- conducte magistrele pentru transportul energiei
- conducte de comandă
- conducte de drenaj
b) După natura construcției și mobilitatea permisă:
- conducte rigide (metalice)
- conducte flexibile (cauciuc cu inerții textile si metalice)
c) După presiunea de lucru:
- conducte de presiune medie
- conducte de presiune înaltă
- conducte de presiune ultraînaltă
Principalele probleme de care trebuie să ținem cont la calculul conductelor, sunt:
- calculul diametrului interior (deschiderea nominală a conductei)
- calculul de rezistență al pereților conductei
- stabilirea modelor dinamice ale conductelor și lichidului conținut

6.1 Filtru de ulei

În absența filtrării, impuritățile mecanice și chimice din lichid conduc la accelerarea

proceselor de uzură ale elementelor sistemului, la degradarea lichidului de lucru, micșorându-
le sensibil durata de exploatare
Cei mai importanți factori care contamina lichidul de lucru sunt:
- noroiuri (mâl) și compuși parafinici, rezultați din procesele de descompunere și de
oxidare a uleiurilor minerale, în absența filtrării au în sistem efect obturant
- compuși bazici sau acizi, formați pe parcursul exploatării și cu efect coroziv
- țunder, rezultat în general de la pereții interiori ai conductelor, necurățați
corespunzător
- particule metalice produse de uzură sau de pe suprafețele pieselor de finisate și
curățate necorespunzător
- praf abaziv, nisip, aflat în lichid prin pătrunderea din mediul ambiant sau de pe
suprafețele pieselor curățate necorespunzător
- grăsimi, particule de vopsea
- fibre textile
Clasificarea filtrelor se face după natura elementului filtrant și după amplasarea în
circuitul hidraulic
După natura elementului filtrant utilizat se folosesc:
- filtre cu sită metalică, care pot asigura o finețe de filtrare cuprinsă între 60 și 200
µm, utilizate în special ca filtre de aspirație pentru pompe
- filtre-ecrane cu hârtie (carton filtrant), pot asigura o finețe de filtrare de 10...25
µm, utilizate în special pentru filtrarea generală pe circuitul de retur la rezervor
- filtre de adâncime cu element filtrant textil (pâslă), pot asigura o finețe de filtrare
până la 5...10 µm, elementul filtrant fiind executat sub formă cilindrică
- filtre de adâncime din metal, elementul filtrant se realizează în formă cilindrică sau
de discuri
- filtre cu lamele, în funcție de distanța dintre lamele se poate obține o finețe de
filtrare de 15...250 µm
- filtre magnetice la care magnetul permanent reține impuritățile metalice
În funcție de natura sistemului de acționare hidrostatică și necesitățile de filtrare
impuse de către fabricanții echipamentelor și aparatelor componente, sunt practicate frecvent
următoarele poziții de instalare în circuit a filtrului:
a) filtrul pe circuitul de aspirație al pompei de joasă presiune, se utilizează în acest
caz filtre cu sită metalică, cu finețe de filtrare de 100-200 µm, pentru protejarea
13
 pompei de impurități mari, filtrul nu trebuie să introducă o cădere de presiune
mare pentru a proteja pompa de cavitație

b) filtru pe conducta de refulare a pompei de înaltă presiune, un astfel de montaj este

impus de aparatele hidrostatice amplasate între pompă și motor care au nevoie de o
finețe ridicată de filtrare (φ = 2...10 µm) cum sunt aparatele de precizie,
servovalvele, în acest caz filtrul trebuie să poată suporta presiunile ridicate ale
sistemului, fiind utilizate de obicei filtrele cu lamele metalice
c) filtru pe conducta de retur la rezervor, este una dintre cele mai utilizate soluții,
asigurând o finețe de filtrare 10...40 µm, de regulă cu filtre carton, prevăzute
uneori și cu element de reținere magnetică
Parametrii caracteristici ai filtrelor:
- finețea de filtrare φ (µm) exprimă dimensiunea maximă a particulelor care pot
trece prin filtru
- debitul nominal Qnom (cm3/s) exprimă debitul de lichid care poate trece prin filtru la
cădere de presiune nominal și îmbâxire nulă
- deschiderea nominală DN (mm) reprezintă diametrul interior al orificiilor de
intrare-ieșire
- presiunea maximă pmax (danN/cm2), exprimă presiunea maximă la care rezistă
filtrul, condiționând între altele și locul în care poate fi montat în circuit

6.2 Mediul hidraulic

Mediul hidraulic, agentul motor sau lichidul de lucru sunt denumiri atribuite frecvent
fluidului utilizat în sistemele hidraulice de acționare
Acest fluid este supus, în timpul funcționării sistemului, unor condiții de lucru
deosebit de grele pentru transmiterea mișcării și efortului, cum sunt: variația într-un domeniu
larg a temperaturii , presiunii și vitezelor de lucru, condiții în care trebuie să-și mențină
proprietățile fizico-chimice și mecanice pe o perioadă determinată
Temperatura normală de funcționare a transmisiilor hidraulice (16...18ºC). Pentru o
bună funcționare a instalației în acest domeniu de temperaturi este necesar ca mediul hidraulic
să prezinte variații cât mai mici ale principalelor caracteristici: densitate, vâscozitate, calitate
chimică
Se disting următoarele medii hidraulice:
- emulsii de apă
- uleiuri sintetice
- uleiuri minerale
Uleiurile minerale se obțin din țiței prin extragerea unor fracțiuni conținând
hidrocarburi grele. Hidrocarburile parafinice, naftinice și aromatice, conținute în țiței, se
găsesc fie independent, fie legate între ele. În afară de hidrocarburi, în materia primă se mai
găsesc și alți componenți, care, pe lângă carbon și hidrogen, mai conțin și sulf, dând naștere
14
unor substanțe asfaltoase, rășini, acizi naftenici, etc., substanțe care urmează a fi eliminate,
fiind dăunătoare funcționării sistemului de acționare
Pentru această instalație a fost ales un ulei mineral de tip HLP care conține substanțe
active pentru creșterea protecției anticorozive și a rezistenței la învechire, pentru diminuarea
uzurii și creșterea rezistenței în regiunea de frecare. Acest mineral răspunde foarte bine
cerințelor acestui tip de instalație.
Condițiile grele de lucru expuse ridică restricții deosebit de severe și impun o selectare
riguroasă a categoriilor de fluide care să corespundă la majoritatea cerințelor ce se impun
acestora.
Dintre cele mai importante cerințe care se impun și pe baza cărora se aleg aceste
lichide de lucru, se menționează următoarele:
- bune proprietăți lubrifiante și înaltă rezistență mecanică a peliculei de lichid
- înaltă rezistență și stabilitate chimică și termică spre a preveni oxidarea,
descompunerea și degradarea acestuia
- variație minimă a vâscozității cu temperatura
- să nu degaje vapori la temperaturi obișnuite de funcționare și să nu conțină
impurități care să faciliteze degajare de vapori
- să nu conțină, să nu absoarbă și să nu degaje aer peste cantitatea admisă de
prescripțiile tehnice
- să aiba un punct ridicat de inflamabilitate și cât mai scăzut de congelare
- conținut minim de impurități mecanice și tehnice

15
6.3 Rezervorul de ulei

Rezervorul de ulei este amplasat în compartimentul hidraulic, echipamentul de reglare

precum și echipamentul de siguranță se montează în rezervor. De asemenea pompa se
montează chiar în rezervor cu scopul de a reduce dimensiunile de gabarit ale instalației și de a
evita pierderi de lichid în exterior.
Pentru o bună funcționare a instalației rezervorul trebuie să îndeplinească o serie de
condiții :
- să aibă o capacitate mai mare sau egală cu cea calculată în funcție de de debitul
maxim din circuit
- să asigure o ușoară îndepărtare a excesului de căldură
- să asigure o ușoară umplere și folosire
- să asigure o bună evacuare a aerului și a gazelor degajate din lichid
- să permită o circulație a lichidului și o bună decantare a impurităților din lichid

16
Bibliografie
https://tfv.ro/produse/distribuitoare/

https://biblioteca.regielive.ro/referate/mecanica/pompe-volumice-279455.html

https://www.scribd.com/document/338494337/Pompe-Volumice

https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/tehnica-mecanica/aparatura-ce-intra-in-
componenta-sistemelor-de-actio165.php

https://modulul5.files.wordpress.com/2011/02/curs-actionari-hidraulice1.pdf

https://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/SUPAPE-DE-PRESIUNE31.php

https://www.cerob-store.ro/produs/drosel-hidraulic/

https://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/MEDIUL-HIDRAULIC66.php

17