PROIECT

ACTIONARI HIDRAULICE SI
PNEUMATICE
Masini hidraulice cu roti dintate

Vraciu Vladut Mihai

Grupa 361 1FR
ANMB
2017
Pompe si motoare hidraulice cu roti dintate
Pompa hidraulica cu roti dintate este una dintre pompele cel mai
des utilizate n instalatiile hidraulice de putere medie. Larga ei
utilizare se datoreaza simplitatii constructive, a fiabilitatii
ridicate si a ntretinerii usoare. Este o pompa cu debit constant
deoarece datorita constructiei ei nu si poate modifica volumul
specific.
Pompa cu roti dintate realizeaza debite de pna la 1000 l/min si
presiuni maxime de 250 bari.
Dupa numarul de roti dintate n angrenare si felul danturii
pompele cu roti dintate pot fi:
- cu doua roti (rotoare), care pot avea dantura
exterioara sau interioara;
- cu mai multe roti dintate.Cele mai raspndite
sunt pompele cu doua roti dintate (figura 2.1.), cu dantura
exterioara.
Pompa preia agentul hidraulic prin orificiul de aspiratie A si l
transporta prin golurile dintre dintii rotilor spre orificiul de
refulare R. Cele doua roti dintate, una antrenoare si cealalta
antrenata, se rotesc cu turatia n n interiorul carcasei. Turatia de
antrenare a pompelor cu roti dintate nu depaseste 3000 rot/min.
De regula, pentru siguranta si cresterea duratei de functionare, se
recomanda ca turatia de antrenare sa fie de 1500 rot/min.
Calculul debitului pompelor cu roti dintate ia n considerare
volumul de fluid ce este transportat ntre A si R la o rotatie, de
catre o roata dintata, care, conform figurii 2.1 este dat de relatia:
3
V1=0,5Dw1hl [mm ] (1)

n care: Dw1 - diametrul de divizare al rotii dintate conducatoare

[mm];
Dw1 = mz1 h - naltimea dintelui [mm]; h = 2m

l - latimea rotii [mm]; l = mmz1 - numarul de dinti al rotii

conducatoare; n1 - turatia rotii conducatoare [rot/min];m -
modulul rotii dintate [mm].
Debitul va fi:
Q=Dw1hz1ln1 [l/min] (2)

nlocuind n relatia (2) elementele geometrice ale rotii, n functie

de modul si numarul de dinti si tinnd seama de unitatile de
masura se obtine:
-6 3
Q=210 m z1mn1 (3)

La pompele cu trei rotoare debitul se dubleaza.

Pentru calculul aproximativ al momentului de antrenare se ia n
considerare volumul de agent transportat la o rotatie:
V=2V1 (4)

Iar momentul de antrenare va fi:

n care:
3
p - presiunea de lucru [bari]; V - volumul [mm ]
Antrenarea mecanica se face fie coaxial cu arborele de intrare,
prin intermediul unui cuplaj elastic, fie lateral fata de arborele de
iesire, cnd transmiterea miscarii se face prin angrenaj, roti de
curea sau lant.

Conectarea la reteaua hidraulica a instalatiei trebuie sa respecte

urmatoarele reguli:
- montarea obligatorie n apropierea orificiului de refulare a unei
supape de siguranta pentru reglarea presiunii si deversarea
excedentelor de debit (figura 2.2);
- la conectarea n serie este obligatorie ca cea din amonte sa aiba
debitul ceva mai mare dect cea din aval, excedentul urmnd a fi
eliminat continuu prin supapa (figura 2.3);
- la conectarea n paralel se vor folosi supape de sens la
conectarea pompelor, supape care fac posibila reglarea pompelor
la presiuni diferite,precum si oprirea uneia fara a perturba
functionarea celorlalte (figura 2.4).
Motoarele cu roi dinate sunt simple din punct de vedere
constructiv, ieftine i compacte, puterea specifica medie fiind de
12 kW/kg; se construiesc ntr-o gama larga de capacitai (3,2
250 cm3/rot) iar presiunea nominala variaza ntre 140 i 250
bar; au doua dezavantaje importante: moment de pornire redus
i turaie minima stabila ridicata (400500 rot/min); turaia
maxima este cuprinsa ntre 2000 i 4000 rot/min, valorile mari
corespunznd capacitailor mici. Momentul de pornire poate fi
marit prin utilizarea lagarelor cu rulmeni i prin echilibrarea
hidrostatica a roilor.

n cazul utilizarii ca motor a mainii cu roi dinate, turaia

acesteia se poate determina cu relaia: