Cursul 1

TIPURI DE STRUCTURI PENTRU CL DIRI ÎNALTE

1.1 Cele mai înalte cl diri din lume

Locul 1. Taipei 101 din Taipei, Taiwan

Cladirea Taipei 101, ridicata in 2004, are 101 etaje si o inaltime de 509 metri,
fiind omologata ca cea mai inalta din lume. Tot Taipei mai detine un record si
anume a celui mai rapid lift din lume, care poate sa atinga o viteza maxima de
1010 metri / minut la urcare si 600 metri / minut la coborare.

1
 Locul 2. Shanghai World Financial Center
Shanghai World Financial Center are 492 metri si 101 de etaje.

2
 Locul 3. Turnurile Petronas din Kuala Lumpur, Malaiezia
Turnurile Petronas au fost construite in 1998 si au o inaltime de 452 metri (88
etaje), fiind astazi cele mai inalte turnuri gemene din lume.

3
 Locul 4. Turnul Sears din Chicago
Turnul Sears are o inaltime de 442 metri si 108 de etaje si a fost construit in
anul 1974.

4
 Locul 5. Turnul Jin Mao din Shanghai, China
Turnul Jin Mao a fost inaugurat in anul 1998 si are o inaltime de 421 metri si
88 de etaje. Este cel mai inalt punct de observatie din China.

5
 Locul 6. Centrul Financiar International Nr. 2 din Hong Kong
A fost construit in anul 2003, si are o inaltime de 415 metri si 88 de etaje.

6
 7. Piata CITIC din Guangzhou, China
Inaugurata in 1997, cu o inaltime de 391 metri si 80 etaje, a fost, pana la terminarea
turnului Jin Mao, cea mai inalta cladire din China.

7
 Locul 8. Piata Shun Hing din Shenzhen, China
Terminata in 1996, este considerata azi cea mai inalta cladire “de otel” din
China, fiind a treia ca inaltime in tara sa.

8
 Locul 9. Empire State Building din New York
Empire State Building are o inaltime de 381 metri si 102 etaje. A fost
construita in 1931, cu scopul declarat de a fi cea mai inalta cladire de pe
Pamant. Turnurile Gemene, cu 417 si 415 metri, l au detronat apoi, pana la
atacul terorist din 11 septembrie 2001. De atunci, Empire State este, din nou,
cea mai inalta cladire din New York.

9
 Locul 10. Piata Centrala din Hong Kong
Construita in anul 1992, cladirea cu 78 de etaje ajunge pana la inaltimea de 374
metri. Atriumul piramidal, situat la ultimul etaj, este considerat cea mai inalta
biserica din lume.

10
 Burj Dubai din Dubai (poza facuta in ianuarie 2009)
In curand, locul 1 va fi detronat de Burj Dubai din Dubai, a carui constructie
se va definitiva anul acesta si va intra astfel in cartea recordurilor ca fiind cea
mai mare cladire din lume. Va fi pe departe cea mai inalta cladire din lume, cu
o inaltime de peste 818 m, deci cu peste 200 m mai mult decat primul local
actual.

11
 1.2Cele mai înalte cl diri din România

Locul 1. Tower Center International este o cl dire de birouri de clas A din

apropiere de Pia a Victoriei din Bucure ti. Are 22 de etaje i 4 nivele în
subteran, cu o suprafa total de 31 000 de m². Cu o în ime de 110 de
metri[1], Tower Center International este cea mai înalt cl dire din România.

12
Casa Scânteii, conceput ini ial sub denumirea de Complexul Casa Scânteii, a
fost construit în 5 ani (1952 - 1957) fiind destinat public rii presei de stat i
în special a ziarului Scânteia, "organ" al Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Român. Antena de pe aceast cl dire a constituit pentru o vreme,
începând din 1956, emi torul Televiziunii Române.
Dup anul 1989, Casa Scânteii este cunoscut sub denumirea de Casa Presei
Libere.

13
Turnul de testat ascensoare este cea mai înalt construc ie industrial din
Bucure ti, fiind construit în 1972 dup planurile arhitectului Corneliu
Borcoman i a inginerilor Gheorghe Negoi , V. Guran, E. Pajor, D. Macovei.
Turnul, înalt de peste 90m i cu o suprafa în sec iune de 400 mp, este
amplasat în cartierul Grivi a, în apropierea G rii de Nord. Construc ia este
format din 6 pu uri i câteva laboratoare, folosite pentru testarea
ascensoarelor, precum i pentru realizarea unor experimente specifice, necesare
în construc ia ascensoarelor.

14
BRD Tower este o cl dire de birouri de clas A din Pia a Victoriei, Bucure ti.
Are 19 etaje i o suprafa de 37.000 m². Parcarea din subsol are trei nivele.

15
Palatul Parlamentului din Bucure ti, România (cunoscut sub numele de Casa
Poporului înainte de revolu ie), cu dimensiunile în plan de 270 m x 240 m, 86 m
în ime i 92 m sub p mânt. Are 12 nivele la suprafa i alte 8 subterane.

16
Hotelul Intercontinental. Cl direa este construit între anii 1968-1970, dup
planurile arhitec ilor Dinu Hariton, Gheorghe N drag, I. Moscu. A fost cea mai
înalt cl dire din Bucure ti pân în 2004.
Cu cele 22 de etaje ale sale, hotelul înalt de 90 de metri avea o form ce oferea
oaspe ilor o panorama unic . Hotelul InterContinental este primul hotel de 5
stele construit în Romania i una dintre cele mai înalte cl diri ale capitalei. La
etajul al 19-lea, se afl Apartamentul Imperial. Apartamentul cu o suprafa de
240 mp este mobilat cu mobil alb din nuc poleit cu aur i corpuri de
iluminat din sticl de Murano.

17
Palatul Telefoanelor este o cl dire reprezentativ a Bucure tiului, aflat în
centrul capitalei, pe Calea Victoriei. În prezent este sediul Romtelecom.
Palatul, înalt de 52,5 m, a fost construit între anii 1929 - 1934 într-un stil
specific zgârie-norilor americani. Pân în anii '70 a fost cea mai înalt cl dire
din Bucure ti. Construc ia a înregistrat i o premier , ea fiind prima cl dire
înalt cu schelet metalic din România.

18
 1.3Criterii pentru alegerea tipului structurii unei cl diri înalte
Tipul structurii unei cl diri înalte este ales func ie de urm torii parametri:
- forma în plan a cl dirii;
- func iunea cl dirii;
- rimea i natura înc rc rilor;
- raportul dintre în imea i l ime cl dirii;
- raportul dintre deschideri pe direc ia longitudinal sau transversal ;
- tipul închiderilor exterioare;
- condi iile de fundare;
- sistemele tehnologice i de instala ii aferente (ascensoare, instala ii
electrice, ap , canalizare, etc.);
- considerente legate de tehnologia de execu ie i de montaj;
- considerente economice.

1.4 Clasificarea structurilor dup natura materialului

Func ie de tipul materialului utilizat pentru realizarea structurii unei cl diri
înalte, acestea se clasific în urm toarele categorii:
a) Structuri din beton armat
- cu arm tur flexibil ;
- cu arm tur rigid
b) Structuri din o el cu elementele structurale alc tuite din profile
laminate
c) Structuri mixte
–cadre din beton cu arm tur rigid i contravântuiri din profile
laminate metalice;
- cadre metalice contravântuite cu diafragme din beton armat,
- structuri metalice cu plan ee din beton armat sau plan ee mixte
din tabl cutat i suprabetonare din beton armat.

1.5 Structuri din beton armat

a) Structuri duale compuse din:

- cadre contravântite cu diafragme;

19
20
 - cadre periferice cu diafragme grupate în nuclee centrale care
ad postesc sc ri, lifturi, coloane de instala ii, grupuri sanitare, etc),

- structuri tub în tub - compuse dintr-un tub perimetral perforat iar în zona
central un nucleu. Leg tura dintre cele dou tuburi se realizeaz cu
elemente de cadru.

21
 -
b) structuri în diafragme,
- cu diafragme dese (sistemul fagure) la care diafragmele sunt dispuse la
fiecare travee, având func ia i de pere i desp itori interiori. Este specific
cl dirilor cu func iunea de c mine, hoteluri, spitale, etc.

22
- cu diafragme rare (sistemul celular) la care numai o parte din pere ii
desp itori sunt diafragme din beton armat. Pe traveile intermediare se prev d
stâlpi perimetrali sau interiori, diafragmele sunt dispuse la fiecare travee, având
func ia i de pere i desp itori interiori. Diafragmele dispuse pe conturul
apartamentelor conduc la o conformare seismic mai bun .

23
- structuri cu nuclee (tuburi) –la care diafragmele sunt grupate într-un nucleu
central sau în mai multe nuclee, în rest structura este din cadre.

24
1.6 Principiile de alc tuire general a structurilor cu diafragme.

În raport cu structurile în cadre, structurile cu diafragme rare sau cu nuclee

particularitatea acestor cl diri o constituie faptul c rigiditatea lateral a
construc iei este concentrat într-un num r restrâns de elemente portante
verticale. Din acest motiv se recomand ca:
- s fie evitate nesimetriile pronun ate,
- plan eele s fie suficient de rigide pentru a lucra ca aibe orizontale, capabile
colecteze for ele orizontale i s le transmit la diafragmele verticale;
- elementele structurale verticale (diafragme, stâlpi intermediari) trebuie dispuse
în plan astfel încât s asigure transmiterea la pere ii structurali o înc rcare
gravita ional suficient care s compenseze cât mai mult efectul defavorabil de
întindere din încovoiere;
- reducerea la minim a efectului nesimetriilor de mase i rigidit i pentru a evita
efectul defavorabil de torsiune general cauzat de aplicarea excentric a
rezultantei for elor orizontale,

25
- introducerea de rosturi seismice care s fragmenteze construc ia în tronsoane
simetrice;
- disimetriile induse de retragerile de la ultimele niveluri trebuie s fie cât mai
reduse;
- diafragmele trebuie s fie dispuse cât mai departe fa de centrul de rigiditate
pentru ca bra ul de pârghie s fie cât mai avantajos,
- se va evita aplicarea înc rc rilor gravita ionale care ac ioneaz asupra
ansamblului cu excentricit i mari dirijate în acela i sens, care determin o
solicitare de încovoiere general major .

1.7 Tipuri de structuri metalice pentru cl diri înalte

Pentru structura metalic a cl dirilor înalte se pot adopta urm toarele sisteme
constructive :
- în cadre rigide transversale i longitudinale ;
- în cadre rigide transversale i cadre longitudinale contravântuite;
- în cadre rigide cu contravântuiri transversale i longitudinale;
- sistem cu nucleu i stâlpi;
- sistem cu nucleu i tiran i;
- sistem tubular i tubular multiplu;
- alte solu ii.

Observa ii.
a) sistemele din cadre rigide cu contravântuiri verticale pot fi dispuse într-
un panou pe toat în imea cl dirii i cu extinderi în unele panouri
al turate;
b) contravântuirile verticale se dispun în planul stâlpilor perimetrali dup
direc ie longitudinal i transversal ;
Structura tubular este alc tuit din stâlpi a eza i la distan mic pe perimetru
i lega i la nivelul fiec rui etaj cu grinzi foarte rigide. În interiorul tubului se
amplaseaz stâlpi pentru sus inerea grinzilor i plan eelor.
Structura poate fi contravântuit vertical i pe toat în imea i l imea cl dirii
formand grinzi cu z brele plane care sporesc foarte mult rigiditatea lateral a
cl dirii. În interiorul cl dirii stâlpii preiau preponderent înc rc rile verticale
transmise de plan eul cl dirii.
Structura tub în tub este alc tuit din stâlpi dispu i la distan în planul exterior
al cl dirii, lega i între ei cu grinzi rigide. Al doilea tub este format dintr-un
nucleu central cu stâlpi metalici sau diafragme din beton armat.

26
Structura format din celule legate între ele pe în ime cu grinzi rigide.
Sistemul poate fi completat cu contravântuiri verticale a ezate în planul
pere ilor exteriori ai cl dirii.

a b c d e f g

1.7.1. Structuri metalice alc tuite din cadre rigide transversale i

longitudinale

Transversal cl direa poate avea dou sau mai multe deschideri iar în cazul unor
cl diri cu lungime mare, poate fi desp it prin rosturi de tasare sau seismice.
Leg turile dintre stâlp i rigl sunt rigide i trebuie s poat prelua eforturile
sec ionale care se dezvolt în îmbinare.
Dac momentul care poate solicita îmbinarea rigl -stâlp MRd este mai mic decât
fa de momentul plastic capabil al riglei Mp, Rd, nodul se consider semirigid.
Capacitatea de rezisten a prinderii rigl -stâlp nu trebuie s fie inferioar fa
de cea necesar transmiterii solicit rilor de calcul în nod.

27
Atunci când la un cadru cu multe deschideri, una din deschideri este mai mic
decât celelalte (fig.c), prinderea riglei în deschiderea mai mic poate fi
articulat de stâlp.
O rigl poate fi prins articulat de stâlp dac momentul de calcul al prinderii
MRd nu dep te 25% din momentul plastic de calcul al riglei prins în
articula ie. De asemenea articula ia trebuie s posede o capacitate suficient de
rotire i rezisten .
Prinderea stâlpilor în funda ie poate fi încastrat sau articulat .

1.7.2. Structuri metalice alc tuite din cadre rigide transversale i cadre
longitudinale cu articula ii

Rigiditatea redus a sec iunii stâlpilor în afara planului transversal, face

necesar prinderea riglelor longitudinale de stâlpi cu articula ii pentru
desc rcarea sec iunii stâlpului de momentele încovoietoare care ar solicita
sec iunea stâlpului fa de axa de iner ie minim . Aceast solu ie este în
avantajul montajului, prinderea articulat fiind mai u or de executat în raport cu
prinderea încastrat .
Pentru asigurarea stabilit ii este necesar prevederea de contravântuiri
verticale dispuse în anumite panouri din irurile de stâlpi (a,b,c).

28
În cazul cl dirilor lungi contravântuirile se dispun atât în planul cadrelor
longitudinale perimetrale cât i în planul cadrelor longitudinale interioare (e).
Contravântuirile pot fi în X pe în imea unui nivel (a) sau pe în imea a dou
niveluri (c) sau în k pe în imea unui nivel.

1.7.3. Structuri metalice alc tuite din cadre rigide transversale i

articula ii

Prin legarea articulat a stâlpului superior de nodul rigid al cadrului inferior se

limiteaz efectul de cadru la nivelul fiec rui etaj. Astfel se transmit numai for e
verticale i orizontale f momente încovoietoare. Introducerea articula iilor
mic oreaz rigiditatea lateral a structurii. De asemenea stâlpii nu pot fi

29
executa i continuu pe mai multe niveluri. În schimb cadrul poate fi prefabricat
i montajul la pozi ie se reduce numai la fixarea stâlpului în articula ia de la
baza stâlpului. Cadrul longitudinal poate fi realizat cu articula ii i
contravântuiri.

1.7.4. Structuri metalice alc tuite din cadre transversale cu noduri rigide
i contravântuiri verticale transversale

Rigiditatea lateral a structurii în cadre cu noduri rigide este m rit substan ial
dac în structura sunt introduse contravântuiri sau diafragme verticale (a) .
Dac cl direa este p trat (B) contravântuirile se a ez dup ambele direc ii în
planul cadrelor transversale i longitudinale.
O eficien m rit a contravântuirilor executate pe o singur deschidere se
ob ine dac la nivelul superior i eventual mijlociu contravântuirile sunt extinse
i pe deschiderile al turate (b,c).
În figura A cl direa este dreptunghi alungit la care au fost introduse numai
contravântuiri verticale în planul cadrelor transversale.

30
 a) Sistem de contravântuire longitudinal i transversal a unei cl diri înalte

Atunci când sistemul de contravântuire vertical se aplic pe dou deschideri

(d) sunt legate între ele la unul sau dou niveluri (D).

31
Efectul for elor orizontale se repartizeaz atât pe cadrele contravântuite cât i în
planul cadrelor necontravântuite.
Notând cu 1 coeficientul de reparti ie a înc rc rilor pe cele 2 cadre
contravântuite i cu 2 pe cele 5 cadre necontravântuite se pot scrie rela iile:

Ht 2
1
1 1 2 2 2 2 5 1
2 1 5 2 Ht Ht 1
2
2 2 5 1

unde:

- 1 este s geata pentru for a orizontal determinat pentru Ht =1 la nivelul

superior al cadrului contravântuit;

- 2este s geata pentru for a orizontal determinat pentru Ht =1 la nivelul

superior al cadrului necontravântuit;
Un calcul mai exact se face când se pun condi iile anterioare la fiecare nivel.
Dac riglele longitudinale sunt prinse de stâlpi cu articula ii, contravântuirile verticale
montate în planul stâlpilor din irurile exterioare preiau împreun efectul înc rc rii
orizontale longitudinale HL.

32
33
34
35
36
 1 2 3 4 5 6
2140
420 420 420 420 420

150
D

600
C
170

1610
360
B

600
A

37
 Luminator zenital
+37,40

ETAJ 12

+35,00

ETAJ 11
+32,20

ETAJ 10
+29,40

ETAJ 9
+26,60

ETAJ 8
+23,80

ETAJ 7
+21,00

ETAJ 6
+18,20

ETAJ 5
+15,40

ETAJ 4
+12,60

ETAJ 3
+9,80

ETAJ 2

+7,00

ETAJ 1

+3,50

Termoizolatie

PARTER

±0,00
-0,15 -0,15

Termoizolatie
10cm gros.
DEMISOL (PARKING)
DEMISOL
-2,60
-3,15 -3,15

38