Sunteți pe pagina 1din 27

Cladiri 1. Din ce motiv majoritatea structurilor de constructii utilizate in Roma antica era de tipul arcelor si boltilor? Cateva exemple!

Erau folosite arcele semicirculare deoarece erau facute destul de late si realizate din boltari de piatra lipiti cu mortar de var de buna calitate. Cateva arce de acest tip, asezate unele langa altele, erau folosite pentru a realiza sistemul de rezistenta al podurilor sau viaductelor. Peste aceste arce se realize o zidarie pana la nivelul caii si tot din zidarie erau realizati si parapetii de protectie. Exemple: apeductele : pentru sustinerea tuburilor si canalelor pentru aducerea apeiin orase de la distante mari. cupola Pantenonului roman; termele lui Caracalla, termele din Ulpia Traiana, Apulum, Drobeta; cupola Catedralei Sfanta Sofia; 2. Care sunt principalele realizari din domeniul lucrarilor de constructii in Romania sfarsitului de secol XIX? Realizari: Podul de peste Dunare de la Cernavoda- Podul Carol care impreuna cu podul de la Fetesti, de peste bratul Borcea al Dunarii, a format un ansamblu de peste 4000 m lungime cel mai lung din Europa acelor ani realozat din oteluri moi. Romania a fost printre primele tari din lume in care s-au realizat constructii din beton armat. Exemple: silozurile de cereale de la Braila, Galati si Constanta. La realizarea lor A. Saligny a utilizat in premiera mondiala elemente prefabricate din beton armat si imbinarea barelor de otel prin sudare. 3. Cand s-a infiintat Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Romania? In 1867 A.I.Cuza impreuna cu M.Kogalniceanu au infiintat Scoala de Poduri si Sosele si Mine. In 1890 denumirea scolii s-a schimbat in Scoala Nationala de Poduri si Sosele. In anul 1921 aceasta scoala s-a transformat in Scoala Politehnica 4. Care au fost principalele cai de industrializare, a sectorului de constructii in perioada 1950-1990? Comentati si comparati cu situatia din prezent. Principalele cai de industrializare : mecanizarea lucrarilor mari care solicita mult timp si multa forta de munca: lucrari de pamant, de transport, de preparare a mortarelor, betoanelor, etc; organizarea proceselor de lucru pe santier cu modele si metode de tip inginerie industriala; prefabricarea componentelor de constructiisi realizarea acestora cu procedee tehnologice de tip industriali in montarea lor pe santier.
1

5. Enuntati principalele particularitati ale produselor constructii si ale activitatilor de constructii. Durata de viata deosebit de mare Lipsa seriei zero; Dependenta performantelor de amplasament; Impactul asupra mediului natural Procesul de realizare este efectuat in aer liber

6. Comentati implicatiile fiecarei particularitati asupra conceptiei, proiectarii si executiei constructiilor. a) durata de viata deosebit de mare : Conceptia, proiectarea, executia si intretinerea unui obiect de constructie trebuie sa-I asigure acestuia o durabilitate fizica si functionala deosebit de mare, si aceasta in conditiile cresterii continue a actiunilor distructive a factorilor de mediu inconjurator. b) lipsa serie zero : cu tot aspectul de aparenta mestesugareala, conceptia si proiectarea unei constructii pune in final mult mai multe probleme decat in cazul altor produse a caror durata de viata in functionare se poate in sute sau mii de ore. c) dependenta performantelor de amplasament: fiecare constructie este unicata, chiar daca este realizata dupa un proiect tip. Acestea se deosebesc de produsele uzinate de serie alor altor domenii de activitate. d) impactul asupra mediului inconjurator constructiile trebuie proiectate si executate in termenii conceptului de dezvoltare durabila a societatii, concept ce urmareste satisfacerea nevoilor generatiei actuale fara a compromite sansa generatiilor viitoare de a satisface propriile cerinte. Este necesara o anticipare atenta a tuturor consecintelor pe care le va avea viitoarea constructie. 7. Comentati legatura dintre activitatea de constructii si strategia dezvoltarii durabile a lumii. Activitatea de constructii ajuta la dezvoltarea lumii iar strategia dezvoltarii durabile ajuta la satisfacerea nevoilor lumii.

8. Indicati actuala clasificare functionala a constructiilor si definiti principalele tipuri de constructii mentonate in aceasta clasificare. Clasificare: CONSTRUCTII : - cladiri civile, industriale, agrozootehnica - constructii ingineresti CLADIRI: orice constructie destinata sa adaposteasca, in conditii convenabile, oameni , animale, activitati umane sau produse a acestor activitati. CONSTRUCTIILE INGINERESTI: toate constructiile care nu au caracteristicile unei cladiri. CLADIRI CIVILE: cladirile destinate sa adaposteasca oameni , activitati umane ce nu intra in sfera productiei. CLADIRI INDUSTRIALE: cladiri destinata sa adaposteasca activitati umane productive si/sau rezultatul acestor activitati. CLADIRI AGROZOOTEHNICE: destinate sa adaposteasca animale, pasari, produse agrovegetale si procese de productie secifice acestui sector. 9. Care sunt principalele categorii de constructii ingineresti? a) constructii industriale speciale turnuri de racier, cosuri de fum, castele de apa, silozuri, buncare, rezervoare; b) constructii si retele edilitare - pt alimentare cu apa, canalizare, termoficare; c) constructii hidrotehnice; d) cai de comunicatii: drumuri, cai ferate, poduri, viaducte, pasarele, tuneluri, ziduri de sprijin, piste aviatice; e) constructii pentru retele aeriene: stalpi de inalta tensiune, piloni radio, turnuri TV 10.care este deosebirea intre notiunile categoria de importanta a unei constructii si clasa de importanta a unei constructii? Cand se are in vedere importanta globala, constructia se califica prin categoria de importanta, iar cand se are in vedere o singura importanta specifica calificarea sa face prin clasa de importanta. 11. Enumerati criteriile ce trebuie avute in vedere de proiectanti la stabilirea categoriei de importanta a unei constructii. Unei constructii trebuie sa i se stabileasca de catre proiectant categoria de importanta anumiti factori: - importanta vitala a constructiei in societate - importanta social-economica si culturala - implicarea ecologica - durata de utilizare - conditiile locale de teren si de mediu - volumul de munca si de materiele necesare
3

12. Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de importanta I. Tipuri de cladiri: - spitale, servicii de urgenta, statii de salvare - statii de pompieri, garaje servicii de urgenta - cladiri pentru unitati administrative, centrale si judetene, cu rol de decizie in organizarea masurilor de urgenta dupa cutremure - cladiri pentru comunicatii de interes national si judetean - unitati de producere/distributie a energiei electrice - cladiri/constructii ce adapostesc explozivi, substante radioactive, gaze toxice - turnuri de control pentru aviatie 13.Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de importanta II Tipuri de cladiri: - spitale si institutii medicale cu peste 50 de persoane - institutii scolare cu peste 150 de persoane - cladiri care adapostesc aglomeratii de peste 300 persoane - Sali de spectacole , Sali sportive, biserici, centre comerciale - cladiri de patrimoniu, muzee, cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice 14.Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de importanta IV. Tipuri de cladiri: - constructii agrozootehnice de importanta redusa: sere, constructii parter diverse, pentru cresterea animalelor si pasarilor - constructii de locuit unifamiliale - alte constyructii civile si industriale care adapostesc bunuri de mica valoare si in care lucreaza un personal restrans 15.Care sunt coeficientii asociati celor 4 clase de importanta utilizati in stabilirea incarcarii seismice? Celor 4 clase de importanta le corespund coeficientii de importanta cu valorile: clasa I : 1,4; clasa II: 1,2; clasa III : 1,0 si clasa IV ; 0,8. Intervin in calculul incarcarii seismice.

16.Dati cateva exemple referitoare la exigentele dimensionale ale spatiilor inchise ale cladirilor. Dimensiunile spatiilor inchise trebuie sa satisfaca un mare numar de exigente functionale si sanitar-igienice. Exemple: - Inaltimea libera minima a incaperilor cladirilor de locuit trebuie sa fie de 2,60 m; in cazul incaperilor cladirilor de birouri, aceasta inaltime trebuie sa fie de 3,50m; - Suprafata minima a dormitoarelor pentru o persoana este de cca 10m, iar a celor pt doua persoane este de 12-14 m;dimensiunile in plan trebuie sa asigure posibilitatea unei mobilari minime si spatii de circulatie intre elementele de mobilier 17.Dati cateva exemple referitoare la dimensiunile sectionale ale unor elemente de constructive din beton armat. Exemple: - Dimensiunile sectionale b si h ale grinzilor din beton armat sunt direct legate de deschiderea acestora; - Pt placile din beton armat ale planseelor cladirilor civile, grosimea minima este de 3 cm, din considerente de asigurare a unor perfomante minime de izolare acustica la zgomot aerian. 18.Care este diferenta dintre dimensiunile de proiect ale unui element prefabricat si dimensiunile de coordonare ale acestiua? Exemplificati pe cazul concret al fasiilor cu goluri rotunde. Dimensiunile de proiect sunt dimensiunile pe care trebuie sa le aiba diviziunile fizice ale unei cladiri, sau elementele prefabricate utilizate, in conditiile unei executii perfecte, iar dimensiunile de coordonare sunt dimensiuni modulare associate elementelor prefabricate si cuprind dimensiunea de proiect si o parte din marimea rostului de asamblare. Prefabricate de planseu tip fasii cu goluri (din beton armat) desen pg 39 19.Definiti toleranta asociata unei dimensiuni D a unui element prefabricat. Care este legatura acesteia cu abaterile dimensionale admisibile ale prefabricatului? Toleranta asociata unei dimensiuni D a unui element prefabricat este TD=Dmax-Dmin diferenta intre valorile efective extreme ce sa admit pentru aceasta, astfel incat ambalajul sa poata fi realizat in conditii bune si fara sa necesite nici un fel de ajustari sau artificii tehnice. Valorile celor doua abateri dimensionale AM si Am trebuie tinute sub control pentru a nu se compromite asamblarea pe santier a elementelor prefabricate. Desen pg 44

20.Prezentati si comentati situatia actuala a reglementarilor tehnice de tip standarde. Acestea sunt documente aprobate de un organism specializat recunoscut, care furnizeaza reguli, linii directoare, caracteristici tehnice, simboluri, terminologie, etc in scopul de a se obtine un grad ridicat de ordine conceptuala si terminologica intr-un domeniu dat. In prezent standardele au indicativ SR. Cele care sunt in curs de armonizare cu sistemul international ISO primesc indicativul SR-ISO ,iar in cazul in care armonizarea se face cu un standard european adopta indicativul SR-EN. In prezent SR au caracter de recomandare si informare. Pt a deveni obligatoriu, un standard SR trebuie sa aiba prevederile preluate total sau partial intr-un normativ. 21.Prin ce se deosebesc reglementarile de tip normativ sau ghid de standarde? Normativele reprezentau prescriptiile tehnice care reglementau proiectarea si executia constructiilor. Ele completau si detaliau standardele, stabilind reguli si procedee detaliate de aplicare a acestoraa in diferite cazuri concrete. 22.Care este schema formala a abordarii conceptiei si proiectarii unei cladiri in termeni de performanta? Cerinte ale utilizatoril or Conditii tehnice de performan ta Parametri de performan ta Niveluri de performan ta Performan te de proiect Performan te efective

23.Definiti, comentati si exemplificati termenul cerinte ale utilizatorilor. Cerinte ale utilizatorilor este termenul utilizat in Romania inlocuind exigente ale utilizatorului. Acestea sunt asteptarile minime finale ale unei cladiri. Utilizatorii pot fi : oameni, animale, materiale si produse sau activitati de productie. Deoarece listarea exigentelor se face pentru un anumit tip functional de cladire si nu pentru una anume, este obligatoriu ca aceasta operatie sa aiba un inal grad de generalitate. Pentru toate cladirile de locuit, indiferent de numarul de niveluri, de amplasament, de geometrie, de plan, volum, de structura de rezistenta si materialele utilizate, trebuie sa existe in pincipiu o aceeasi lista de exigente ale utilizatorilor, acestea acoperind in mod evident aspectul obiectiv al problemei locuirii.

24. Definiti, comentati si exemplificati termenul conditii tehnice de performanta.


6

Acestea sunt exigente tehnice, asociate diferitelor diviziuni fizice si functionale ale cladirii. Exemple de conditii tehnice: a) Orice perete exterior trebuie conceput astfel incat sa limiteze patrundere zgomotului aerian stradal in incaperea careia ii este asociat b) Orice placa de planseu trebuie conceputa astfel incat sa limiteze intr-o masura cat mai mare transmiterea zgomotelor de impact in incaperea deasupra careia se afla. c) Pentru peretii interiori ai cladirilor pentru legaturile u peretii conductelor de instalatii sanitare. d) Etc 25.Definiti, comentati si exemplificati termenul parametru de performanta. Parametrul de performanta este o caracteristica masurabila a unui subsistem al sistemului cladire cu ajutorul careia se poate cuantifica gradul de satisfacere a unei conditii tehnice de performanta impuse acestuia. Parametrul de performanta reprezinta comonenta de control precizeaza caracteristicca masurabila cu ajutorul careia poate fi controlata satisfacerea scopului. Parametrii trebuie sa aibe asociate: O notatie proprie O unitate de masura O semnificatie fizica precisa si univoca Un model de evaluare prin calcul si/sau o metode de determinare pe cale expeimentala. Exemple: a) Conditiei tehnice anuntate pt un perete exterior i se asociaza parametrul de performanta denumit indice de atenuare global se noteaza cu R, unitatea de masura [dB] b) Conditiei tehnice pentru placa de planseu i se asociaza parametrul de performanata denumit indice de izolare la zgomot impact, notat Ii , [dB] 26.Definiti, comentati si exemplificati termenul nivel de performanta. Nivelul de performanta este valoarea de referinta a unui parametru de performanta in raport cu care se evalueaza indeplinirea acestuia. Aceasta asociere este impusa prin reglementarile tehnice de specialitate. Exemple: a) Pt un perete interior ce separa doua incaperi ale aceleiasi locuinte indicele de izolare la zgomot aerian Ia are nivelul de performanta 32dB, deci Ia35dB b) In cazul unui perete interior care separa doua incaperi ce fac parte din locuinte diferite, nivelul de performanta Ia=5 dB.

27.Care este documentul CEE care introduce notiunea exigenta esentiala? Care sunt cele sase exigente esentiale asociate in prezent oricarui produs cladire? Documentul interpretativ din Anexa I a Directivei, Directiva 89/106/CEE Cele 6 exigente: a) Rezistenta mecanica si stabilitate b) Securitate in caz de incendiu c) Igiena, sanatate si mediu inconjurator d) Securitate in utilizare e) Protectia impotriva zgomotelor f) Economie de energie si izolatie termica 28.Care sunt obiectivele concrete asociate fiecareia din cele sase exigente esentiale? Obiective concrete : a) Rezistenta mecanica si stabilitate : O construtie trebuie conceputa si realizata astfel incat in timpul realizarii si utilizarii ei sa nu se intample nici unul din evenimentele urmatoare: i. Prabusiream ansambllului sau a unei parti ii. Deformatii de o amploare inadmisibila iii. Deteriorari ale unor elemente nestructurale, instalatii si echipamete, ca urmare a unor deformatii importante ale elementelor structurale iv. Deteriorari rezultand din solicitari accidentale, de o amploare disproportionat de mare in raport cu intensitatea evenimentului solicitant. b) Securitate in caz de incendiu: O constructie treebuie conceputa si realizata astfel incat in caz de incendiu: i. Stabilitatea elementelor structurale sa sse mentina pe o perioada data, ii. Aparitia si propagarea focului si fumului in interior sa fie limitata; iii. Extinderea focului la constructiile vecine sa fie limitata; iv. Ocupantii sa poata parasi cladirea neafectati, sau sa poata fi asistati la aceasta; v. Ehipele de salvare sa poata actiona eficient si rapid, fara a fi expuse unor pericole majore. c) Igiena, sanatate si mediu inconjurator: O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat sa nu constituie un pericol pentru igiena si sanatatea ocupantilor sau a vecinatatilor din cauza: i. Unor degajari de gaze oxice; ii. Prezentei in aer a unor particule sau gaze periculoase; iii. Emisiei de radiatii periculoase; iv. Poluarii sau contaminarii apei sau solului; v. Defectelor de evacuare a apelor, fumului, dejectiilor solide sau lichide; vi. Prezentei umidittii in diferite parti ale constructiei sau pe suprafetele interioare ale acestora. d) Securitate in utilizare:
8

O constructie trebuie concepute si realizata astfel incat utilizatorii ei sa nu fie expusi unor riscuri majore de accidente de tipul alunecarilor, caderilor, loviturilor, arsurilor, electrocutarilor, ranirilor in urma exploziilor etc. e) Protectie contra zgomotelor: O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat zgomotul perceput de ocupanti sau de persoane aflate in apropiere sa fie mentinut la nivelul la care sanatatea lor sa nu fie primejduita si somnul, odihna sau lucrul sa fie posibile. f) Economie de energie si izolare termica O constructie impreuna cu instalatiile si echipamentele sale trebuie concepute si realizate astfel incat consumul de energie necesar utilizarii sa ramana moderat in raport cu conditiile climatice locale, fara ca prin aceasta sa fie afectat confortul termic al ocupantilor. 29.Cum este definit de Legea 10/95 Sistemul Calitatii in Constructii? Detaliati principalele elemente componente ale Sistemului Calitatii in Constructii si comentati aspectele pe care le considerati mai interesante. Legea 10/1995 defineste Sistemul Calitatii de Constructii astfel: e un ansamblu de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace care concura la realizarea calitatii constructiilor in etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora. Principalele componente: a) reglementarile tehnice in constructii; b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor; c) argumentele tehnice pentru produse si procedee noi; d) verificarea si expertizarea proiectelor, lucrarilor de executie si a constructiilor existente; e) conducerea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari; f) activitatea metrologica in constructii; g) receptia constructiilor; h) comportatea in exploatare si interventii in timp; i) postutilizarea constructiilor; j) controlul de stat al calitatii in constructii. 30. indicati minim patru obligatii principale ale proiectantilor de constructii . Obligatii: a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei; b) asigurarea prin proiect si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale; c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate; d) elaborarea caietelor de sarcini, instructiunilor tehnice privind executie lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor; documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului;
9

e) stabilirea prin proiect a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelr si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea; f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute la executie, din vina proiectantului, la constructiile care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului; g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate. 31. Indicati minim patru obligatiiprincipale ale executantilor lucrarilor de constructii. Obligatii: a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii. b) Inceperea executie lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati; c) Asigurarea niveluilui de calitate corespunzator cerintelor printrun sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati; d) Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei ai asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor; e) Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului; f) Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor martor; inlocuirea produselor si procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditii precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului; g) Respectarea proiectelor si detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor; h) Sesizarea in termen de 24 h a Inspectoratului de Stat in Constructii in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor; i) Supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund conditiilor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei; j) Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii; k) Remedierea pe proprie cheltuiala a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii; l) Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor; m) Stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie factori de raspundere, colaboratori subcontractanti in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.
10

32.Prezentati si comentati un model de descompunere ierarhizata a sistemului cladire. Un model de descompunere ierarhizata a sistemului cladire , care este de fapt un sistem de referinta conceptual si tehnologic,ar putea fi urmatorul: Sistemul cladire Subsisteme functionale Subansambluri constructive Elemente de constructii Componente ale el de constructii Fiecare subsistem al sistemului cladire este un sistem in raport cu propria ei structura. Fiecare subsistem are functiune proprie pe care trebuie sa o indeplineasca indiferent de rezolvarea constructiv tehnologica concreta. 33.Identificati si comentati cele 5 subsisteme functional constructive ale oricarui sistem cladire: Modelul de mai sus (vezi sb 32) este format din 5 subsisteme functional-constructive: Spatiul inchis este un volum separat de mediul inconjurator,incadrat in cladire, inchis si protejat de ceea ce este afara Structura - este partea din cladire care asigura rezistenta ei Anvelopa-portiunea din cladire care delimiteaza si defineste spatiul inchis Separatiile interioare portiunile cladirii care nu interactioneaza cu mediul exterior,si delimiteaza spatiul din ea Separatiile exterioare portiunile din cladire care se afla in contact cu mediul natural exterior,fiind adiacente anvelopei la exterior Toate diviziunile fizice ale anvelopei sunt in contact cu mediul interior pe una din fete si cu mediul exterior pe cea de-a doua Unele elemente ale anvelopei nu protejeaza termic cladirea Subansablurile orizontale planseele, realizeaza planurile orizontale de rezistenta, in timp ce subansamblurile verticale devin planurile verticale de rezistenta. Separatiile interioare intra in contact pe ambele fete cu mediul interior,in timp ce cele exterioare ar putea fi de ex. Balcoanele,scarile exterioare etc.

34.Prezentati si comentati alcatuirea unui subansamblu structural de tip cadru

11

Cadrul este un subsistem care este format din elemente de constructie de tip stalpi si grinzi. Asamblarea acestoare se face prin legaturi de tip incastrare sau articulatie,care asigura cadrului invariabilitate geometrica(l+r=3c) Prin asamblarea mai multor tipuri cadru se obtine un cadru spatial. Golurile din planul vertical se umplu deobicei cu pereti nestructurali, in timp ce cele din planul orizontal se umplu cu placi de tip planseu.Desen pagina 15 cap 2 Cadrele transversale si longitudinale din axele perimetrului cladirii, sn cadre de fatada. 35.Prezentati si comentati alcatuirea in camp a unui subansamblu structural de tip planseu Compartimentarea pe verticala a cladirilor se face cu ajutorul subansamblurilor constructive numite plansee. Sunt dezvoltate pe toata suprafata cladirii si sunt structurale,intrarupte deobicei doar pe suprafata scarilor. Planseul de peste un anumit nivel,este format din mai multe placi (desen pag. 20)

Majoritatea placilor planseu sunt rezemate pe 4 laturi,unele reazeme fiind pereti structurali,iar altele grinzi de planseu;o placa de planseu poate acoperi una sau mai multe incaperi. Placile de planseu au o alcatuire multi-strat,din care nu lipseste componenta de rezistenta,si cea de uzura(pardoseala); in afara de acestea, adesea mai intalnim: componenta de amortizare a socurilor mecanice, cea termoizolanta, sapa de egalizare,care apare in cazul de panta,si componenta de finisaj. Desen: pardoseala Strat de egalizare Dala flotanta Strat amortizant Componenta structurala Strat finisaj 36.Prezentati schematic si comentati semnificatia traditionala a termenilor infrastructura si suprastructur a In alcatuirea unei cladiri se iau in vedere cele doua parti: suprastructura si infrastructura.Infrastuctura resprezinta partea cladirii situata sub nivelul nivelul cotei relative 0.00 si care cuprinde fundatiile si elementele constituitive ale subsolului. Suprastructura reprezinta partea cladirii situata deasupra 0.00,deci in totalitate deasupra terenului natural si care cuprinde elementele de constructie orizontale si verticale cu rol de rezistenta si de inchidere sau compartimentare. In figura este prezentata cea mai simpla reprezentare schematica,sectiuni verticale prin doua cladiri.

12

37.Indicati principalele caracterisit ale unui acoperis cu pante mari. Exemplificare cu ajutorul unui desen schematic Volumul protejat al unei cladiri este inchis la partea sa superioasa cu un subansamblu constructiv denumir acoperis In cazul cladirilor joace,acoperisul se concepe astfel incat apa meteorica sa fie dirijata rapid spre exterior,ceea ce implica pante de peste 10%. Protectia hidrofuga este asigurata de invelitoare,care este sustina de sarpanta. Apa va curge spre jgheaburi si localizat,spre burlane. Desen (pag16)

Protectia termica este asigurata prin prevederea peste placa planseului a unui strat termoizolant (polistiren) 38.Indicati principalele caracteristici generale ale unui acoperis cu pante mici. Desene explicativa Acoperisurile cu pante mici sunt dirijate catre interior ,neventilate. Protectia hidrofuga este asigurata cu un strat hidroizolant fara discontinuitati, iar cea termica cu un strat de polistiren sau de vata minerala. Pentru realizarea pantelor, aceste acoperisuri contin un strat special de beton de panta. Colectarea apelor se face spre interior,direct la o serie de coloane de scurgere ce traverseaza pe inaltime intreaga cladire. Desen: 39.Indicati principalele caracteristici functional-constructive ale unui planseu. Desene explicative. Majoritatea placilor planseu sunt rezemate pe 4 laturi,unele reazeme fiind pereti structurali,iar altele grinzi de planseu;o placa de planseu poate acoperi una sau mai multe incaperi. Placile de planseu au o alcatuire multi-strat,din care nu lipseste componenta de rezistenta,si cea de uzura(pardoseala); in afara de acestea, adesea mai intalnim: componenta de amortizare a socurilor mecanice, cea termoizolanta, sapa de egalizare,care apare in cazul de panta,si componenta de finisaj. Desen: pardoseala Strat de egalizare Dala flotanta Strat amortizant Componenta structurala Strat finisaj(desen pagina 21)

13

40.Care sunt principalele categorii de spatii functionale din cladirile civile? Definitii si exemple din sfera cladirilor de locuit Fiecare spatiu isi are propria lui functiune,si pentru a o satisface conform cerintelor utilizatorilor trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tegnice specifice. O grupare a spatiilor ar putea fi urmatoarea: -spatii utile -spatii anexe -spatii de circulatie Spatiile utile sunt clee inchise,in care urmeaza sa se desfasoare activitatea principala,specifica cladirii: -camerele de locuit ale cladirilor de locuit,camarele de cazare ale hotelurilor,camerele de spitalizare ale spitalelor, salile de vanzare ale magazinelor,salile de mese ale restaurantelor,salile de spectacol ale teatrelor Spatiile anexe au activitati auxilire celei principale: - bucataria, camara,baia wc-ul,receptia barul grupurile sanitare,salile de operatie si tratament,laboratoarele, spatiile de deservire, de depozitare,vestiarele,casele de bilete etc. Spatiile de circulatie sunt cele care asigura legatura dintre spatiile anexe si cele utile ale unui etaj sau de la un nivel la altul. Circulatia pe verticala este deobicei concentrata intr-un spatiu inchis denumit casa scarii. Cladirile de locuit se pot clasifica in: locuinte unifamiliale (cladiri cu un singur nivel,in sistem duplex,cu camerele de dormit la etaj) si cladirile de locuit colective (cladiri P+n, care au in jurul lor o scara comuna,fiecare nivel avand mai multe apartamente) Dupa zona teritoriala: cladirile sunt: urbane,rurale; dupa modul de locuire: unifamiliale,colective; dupa modul de amplasare: izolate,cuplate, insiruite. 41.Definiti notiunile de arie locuibila si arie utila ale unui apartament: Camerele de locuit se considera ca formeaza spatiul locuibil al unei case. Al,suprafata lor, tinde sa formeze aria locuibila a apartamentului. Daca la aceasta se adauga aria anexelor si a spatiilor de circulatie s.n. suprafata utila. Raportul ideal intre cele doua este Al/Au>0.5 In Au nu este inclusa suprafata logiilor si a balcoanele,de asemenea dc in camera exista scari interioare nici aceasta suprafata nu este inclusa. In afara de acesti indicatori se mai iau in considerare Ac(aria construita),a carei valoare este egala cu aria suprafetei delimitate de conturul exterior al cladirii pentru cladiri P,iar pentru cladiri de locuit Ac include Au si suprafetele logiilor,balcoanelor,casei scarii etc. Acd(aria construita desfasurata) apare in cazul locuitelor pe mai multe nivele,el reprezentand suma suprafetelor fiecarui nivel.

42.Definiti indicatoriii Ac si Acd;care este relatia aproximativa dintre Ac si Au? Cateva valori exemplificative de Au, pentru diferite tipuri de apartamente. Ac(aria construita),a carei valoare este egala cu aria suprafetei delimitate de conturul exterior al cladirii pentru cladiri P,iar pentru cladiri de locuit Ac include Au si suprafetele logiilor,balcoanelor,casei scarii etc. Acd(aria construita desfasurata) apare in cazul locuitelor pe mai multe nivele,el reprezentand suma suprafetelor fiecarui nivel. Acd=Ac,nivel.
14

Raportul ideal intre cele doua este Al/Au>0.5 Raportul intre Ac si Au, pentru cladirile P este Ac(1,2-!,25)Au Au (2 camere) Au>58-61 m2 (3 cam) Au>74-80 m2 (4 cam) Au>90-95m2,min 87 m2 Pentru cladiri ce depasesc cerintele cu caracter obiectiv, Al si Au pot avea alte valori,chiar daca este vorba de acelasi numar de camere. 43.Prezentati si comentati problematica geometriei de plan si de volum a cladirilor sub aspectul conceptiei structurale. Cea mai intalnita tipologie de cladiri este cea cu pereti portanti. Subsistemul are structura formata din subansambluri verticale pereti structurali,interiori sau exteriori, dispusi dupa 2 directii ortogonale: desen pag (27)

Sistemul de mai sus este cunoscut sub numele de fagure si confera structurii o rigiditate la fortele orizontale,devantajul lui fiind ca planul de arhitectura ramane rigid pe toata durata de viata a cladirii. Distantele dintre diafragme sunt mici, aprx 3-6 m,ceea ce ajuta ca un ochi de planseu sa nu mai necesite grinzi intermediare Peretii structurali pot fi realizati atat din zidarie groasa de tip CPP,cat si din beton armat, turnat direct pe santier,sau din beton prefabricat. Diafragmele exterioare au multe goluri de lumina,de aceea trebuiesc termoizolate. O alta varianta a sistemului structural o ?????????????????????????????????? ??????????????????????????????????????????????????????? 44.ce reprezinta rostul dintre cladiri? Care este rolul sau general, care sunt principalele tipuri de rosturi si cum se caracterizeaza fiecare? Teoretic,rostul reprezinta spatiul intre 2 diviziuni fizice. Rosturile de continuitate sunt cele dintre blocurile de zidarie,rosturile de imbinare a elementelor prefabricate din b.a. etc Rosturile de separatie permit libertatea de deformare a elementelor separate Rosturile de dilatare contractie se alfa numai prin elementele suprastructurii care intrerup continuitatea. Se prevad la cca 40-60 m la cladirile din zidarie, in timp ce la cele cu pereti din BA la 35 m distanta. Rosturile de tasare si cele anti seismice intrerup continuitatea elementelor de constructie structurale si nestructurale,inclusiv a fundatiilor Aceste rosturi pot juca si rolul unui rost de dilatatie-contractie,ceea ce invers nu este posibil. 45.Cum se clasifica cladirile de locuit dupa modul de locuire? Comentarii Cladirile de locuit se pot clasifica in: locuinte unifamiliale (cladiri cu un singur nivel,in sistem duplex,cu camerele de dormit la etaj,au accesul la etaj printr-o scara interioara) si cladirile de locuit colective (cladiri P+n, care au in jurul lor o scara comuna,fiecare nivel avand mai multe apartamente; in cazul blocurilor se vorbeste de tronson,daca acesta este definit de o singura scara,si de tronsoane,daca acesta e definit de mai multe scari.blocurile cu mai multe scari au geometrie liniara )
15

46. Care sunt in prezent principalele documente necesare emiterii unei Autorizatii de constructii? Pentru eliberarea unui AC sunt necesare: -certificatul de urbanism -dovada titlului de proprietate asupra terenului -PAC care trebuie sa contina: Proiectul pac tb sa contina: Memorii tehnice pe specialitate Referate de verificare Piese desenate: toate fatadele,planurile tuturor nivelelor,sectiuni caracteristice, planul acoperisului, planul de incadrare in zona, sc: 1:2000 si scara 1:500 planul de situatie Piese desenate de rezistenta cu solutii si detalii de principiu pentru ansamblul cladirii, fara detalii de executie

47. Care sunt in prezent principalele piese scrise si desenate ale PAC. Observatii si comentarii: Proiectul pac tb sa contina: Memorii tehnice pe specialitate Referate de verificare Piese desenate: toate fatadele,planurile tuturor nivelelor,sectiuni caracteristice, planul acoperisului, planul de incadrare in zona, sc: 1:2000 si scara 1:500 planul de situatie Piese desenate de rezistenta cu solutii si detalii de principiu pentru ansamblul cladirii, fara detalii de executie Fiecare plan,trebuie sa aiba: utiliarea prevazuta a spatiilor, suprafata lor, elementele de rezistenta si de structura, ghenele de instalatii,cosurile de fum - Sectiunile trebuie sa precizeze cota 00,cotele tuturor nivelurilor, inclusiv cea a podului,pantele acoperisului. - In cazul in care cladirile sunt alipite unor structuri existente,trebuie sa fie indicate si fundatiile cladirilor invecintate; planul de executie va contine detalii de executie pentru racordarea fundatiilor cladirii noi cu cele ale cladirilor vecine. - Planul de acoperis 48.Indicati pp elemente de alcatuire geometrica si constructiva a scarilor. Un subansamblu constructiv special al cladirilor il reprezinta scara. Aceasta este formata din placi plane orizontale denumite podeste intre care sunt intercalate placi inclinate prevazute cu trepte, placi care s.n. rampe. Scarile pot fi realizate din B.A. pentur cele care se asociaza cladirilor colective,sau din lemn sau metal pentru cele asociate cladirilor tip duplex(unifamiliale) Uzual,partea orizontala a unei trepte este denumita treapta,in timp ce partea verticala este numita contratreapta. Cea din urma lipseste uneori.
16

Lungimea si latimea unei trepte trebuie sa respecte anumite valori,pentru a face comoda urcarea lor indiferent de varsta. In timp ce treapta are o lungime uzuala de 28 cm,contratreapta ia valori intre 16-18 cm. Relatia ditre ele este urmatoarea: 2h+l60-64cm Rampele unei scari tb sa fie egale,iar lungimea podestelor tb sa fie cel putin egala cu latimea rampelor. Scarile pot fi: - cu o singura rampa de nivel, - cu doua rampe de nivel- scari cu 2 rampe la 90, - scari cu 3 rampe la 90. O rampa nu are deobicei mai mult de 16 trepte. Dragii mei,restul sunt desene si cred ca le putem invata din carte . ma refer strict la intrebarile 49-58. Lavis Cap 3 59)Cum se clasifica agentii in functie denature lor?Ce legatura este intre notiunile de agent si actiune?Dar intre notiunile agent si incarcare? Actiunile exprima influenta exercitata asupra unei constructii sau a unei parti a acesteia de catre diferiti factori de mediu exterior sau de mediu interior.Acestia sunt denumiti generic agenti Dupa natura lor agentii se grupeaza in: a)agenti mecanici(vant,greutati proprii,zapada,cutremure,dilatarii si contractii termice) b)agenti electromagnetici(radiatii solare de diverse lungimi de unda,trasnete,campuri magnetice) c)agenti termici (variatii ale aerului interior si exterior,socuri termice,incediu interior si exterior) d)agenti chimici(umiditatea aerului,apa de condens,apa subterana) e)agenti biologici(bacterii,mucegaiuri,radacini,insecte,rozatoare) 60)Care este principala clasificare a actiunilor si care sunt criteriile pe care aceasta le ia in consideratie? Cea mai reprezentativa clasificare a actiunilor este aceea care are in vedere durata de manifestare cu intensitati semnificative si frecventa de aparitie a acestor manifestari.Conform acestui criteriu actiunile se clasifica in: a)act permanente b)act variabile c)act accidentale 61)Care sunt caract definitorii ale actiunilor permanente?Care sunt principalele actiuni de acest tip? Act permanente-sunt act care au o probabilitate foarte mare de a dura toata viata constructiei si a caror variatie in timp a valorii medii este neglijabila. Ex: -greutati proprii ale constructie -greutatile echipamentelor fixate pe constructii -tasarii diferentiate - efectul de precomprimare
17

62)Care sunt carct definitorii ale actiunilor variabile? Care sunt principalele actiuni de acest tip? Act variabile sunt act care au o probabilitate mica de a dura toata viata constructiei. Ex: -greutatile oamenilor p planseele cladirilor -greutatile peretilor nestructurali -greutatile utilajelor,materiilor prime,greutatile materialelor -impingerile pamantului,materialelor pulverulente sau fluidelor 63)Care sunt carct definitorii ale actiunilor accidentale? Care sunt principalele actiuni de acest tip? Act accidentale sunt act de scurta durata dar de intensitate foarte mare a caror exercitare p durata de viata a constructiei este mica. Ex de astfel de actiuni sunt act seismica precum si act explozilor din interiorul sau exteriorul cladirilor 64)Care este semnificatia teoretica si practica a notiunii Valoare caracteristica a unei incercari.In cazul unei actiuni Q care este notatia pt valoare sa caracteristica? 65)Comentati cele 2 tipuri de stari limita din reglementarile romanesti actuale. Cele 2 stari limita sunt: a)starea limita de exploatare(sau de serviciu).Sunt starile limita ce se refera la comportarea elementelor structurale in conditiile normale ale exploatarii constructiei.In raport cu aceste stari limita, la orice constructie nut b sa se produca degradari care sa necesite reparatii. b)starea limita ultima.Repre starea limit ace se refera la siguranta oamenilor , bunurilor adapostite si chiar a constructiei ca atare.In raport cu aceste stari limita se accepta aparitia unor degradari foarte severe ale constructiei, unele putand sa fie practic nereparabile. 66)Ce repre o grupare de actiuni?De ce este necesara definirea si utilizarea in proiectare aunor grupari de incarcari? O grupare de actiuni reprezinta o combinatie defavorabila de actiuni,posibila in mod practice de actiuni,posibila in mod practice a apare in timpul vietii constructiei. In proiectarea structurii constructiilor se au in vedere anumite scenarii de simultaneitate a actiunilor in sensul unor combinatii logice ce se pot realiza cu o probabilitate rezenobila. 67)Prezentati si comentati o grupare de incarcari recomandata pt calculul la S.L.U. a unui caprior. Pt proiectarea la S.L.U. a elementelor structurale ale unui acoperis actionat predominant de efectele zapezii este indicat sa se foloseasca urm formula:

Formula
18

(Gk)j-valoarea efectului p elemental structural, a incarcarii caracteristice permanente Zk- valoarea efectului p elemental structural, a incarcarii caracteristice din actiunea zapezii Vk- valoarea efectului p elemental structural, a incarcarii caracteristice din actiunea vantului Uk- valoarea efectului p elemental structural, a incarcarii caracteristice utile(de exploatare) 68)Cum se face in mod practic evaluarea incarcarilor permanente provenite din greutatea proprie a elementelo d constructie? In aplicatiile practice stabilirea valorilor caracteristice ale incarcarilor de tip greutati se face determinist cu ajutorul dimensiunilor de proiect si al greutatilor tehnice ale materialelor.Cateva greutati representative sunt: -beton armat obisnuit25kN/m3 -beton cu agregate usoare 15-18 kN/m3 -b.c.a. 5.50-7 kN/m3 -mortar in stare uscata 19 kN/m3 -lemn de foioase 8 kN/m3 -otel de constructii 78.5 kN/m3 -aluminiu 27 kN/m3 69)Care sunt cele 2 scenarii de incarcare utila, ce se utilizeaza la proiectarea placilor de balcon sau d logii ?C situatii reale simuleaza aceste 2 scenarii de incarcare? In cazul placilor de balcoane si de logii incarcarea utila de 2 kN/m2 poate fi inlocuita cu o incarcare utila de 4 kN/m2 distribuita pe o fasie lata d 0.80m in lungul balustradei, daca efectul acesteia este mai defavorabil 70)Care este incarcarea utila la care se dimensioneza parapetii de siguranta si peretii nestructurali usori?Care este modul concret actual de lucru cu aceasta metoda? Valorile normate ce pot apare din activitatea utilizatorilor la nivelul parapetilor de siguranta si a peretilor nestructurali sunt diferentiate dupa tipul functional al cladirii si implicit dupa posibilitatea de solicitare a balustradelor sau peretilor ca urmare a aglomerarilor. 71)Ce simuleaza incarcarea utila a unui caprior si care este valoarea actuala a acestei incarcari? Incarcarea utila a unui caprior simuleaza o incarcare specifica unor elemente de constructie lineare care tb in anumite situatii sa suporte direct sau indirect incarcari verticale concentrate. 72)Ce metoda simplificata se poate utiliza pentru stabilirea incarcarii utile datorata greutatii proprii a peretilor nestructurali usori?Care este modul concret actual de lucru cu aceasta metoda? O solutie foarte rapida pt proiectarea curenta este aceea ca in cazul peretilor nestructurali a caror greutate p metru liniar nu depaseste 5kN modelarea actiunii sa se faca printr-o incarcare uniform distribuita pe intreaba suprafata a ochiului de planseu p care acestia reazema. In mod concret daca notam cu g* greutatea p metro liniar a peretelui nestructural,atunci: -daca g*<1.5kN/ml pp=0.5Kn/m2 -daca 1.5< g*<3kN/ml pp=1kN/m2
19

-daca 3< g*<5kN/ml pp=1.5kN/m2 73)Comentati problema greutatii specifice a zapezii,Care este solutia de normative acestei prbl? Greutatea specifica a zapezii este luata in valoare conventional in Romania la val z = 250 daN/m3 Pe un acoperis zapada se poate poate depozita in mai multe straturi,depinzand de forma sa si de conditiile climatic la momentul respectiv. Se vor lua in considerare 2 posibilitati: -zapada se depune uniform ( aproape uniform)- in locurile in care nu actioneaza vantul,sau nu apar fenomenele de topire, si in locurile in care apar diferente la modul in care este alcatuit acoperisul -zapada se depunde neuniform cazul in care actioneaza vantul si topirea zonala,avand astfel loc fenomene de redistribuire a zapezii. Solutia normativului este urmatoarea: modelarea actiunii zapezii la nivelul acoperisului cladirilor se face pornindu-se de la modelarea actiunii ei la nivelul solului,pe suprafata orizontala si in absenta vantului. Greutatea pe m2 a zapezii este data de formula Gz=hz * z 74)Care este caracteristica dupa care s-a zonat teritoriul tarii din punct de vedere al zapezii?(denumire,notatie,unitate de masura,semnificatie fizica,cateva valori). In Romania s-a trecut la notatia europeana S0,k sub denumirea de valoare caracteristica a incarcarii din zapada la sol. Teritoriul s-a zonat in trei parti,iar valorile lor sunt 1.5kn/m2, 2,0kn/m2, 2.5kn/m2. Pentru localitatile cu alt peste 1000,valoarea este indicate de un tabel din normativul European,tinandu-se cont de altitudinea invecinata localitatilor peste 1000. Aceste valori sunt reprezentate intr-o harta climatica,ce are in vedere localitatile aflate la alt sub 1000 m. Expunerea la vant a amplasamentului cladirii : coeficientul Ce, denumit coef de expunere al amplasamentului. Gradul de termoizolare al acoperisului : coeficientul Ct denumit coef termic al acoperisulu Geometria acoperisului : coef denumit coef de forma pentru incarcarea pe acoperis. Conform CR1-1-3, o incarcare static, notate Sk,distribuita pe un m2de protective orizontala a acoperisului, si a carei valoare caracteristica se determina cu relatia: Sk=*Ce*Ct*s0,k [kn/m2] 75)Care este denumirea si semnificatia fizica a caracteristici Sk si care este relatia sa de calcul?(cu indicarea denumirilor si semnificatiei fizice a fiecarui factor de relatie). Conform CR1-1-3, o incarcare statica, notata Sk, distribuita pe un m2 de protectie orizontala a acoperisului, si a carei valoare caracteristica se determina cu relatia: Sk=*Ce*Ct*s0,k [kn/m2] Expunerea la vant a amplasamentului cladirii : coeficientul Ce, denumit coef de expunere al amplasamentului. Gradul de termoizolare al acoperisului : coeficientul Ct denumit coef termic al acoperisulu
20

Geometria acoperisului : coef denumit coef de forma pentru incarcarea pe acoperis. 76)Care sunt valorile de normative ale coeficientului de forma pt incarcarea din zapada pe un acoperis intr-o singura apa. 30 0.8 30<<60 0.8(60-)/30 60 0

77)Care sunt scenariile de distributie a zapezii pe acoperisurile in 2 ape? Sceanrii de incarcare: a)zapada neaglomerata pe nici unul din versanti b)zapada aglomerata pe versantul cu panta mica c)zapada aglomerata pe versantul cu panta mare Desene

78)Comentati rolul coeficientului Ce(si valorile sale) in cadrul trecerii de la valoarea So,k la valoarea Sk. Expunerea la vant a amplasamentului cladirii : coeficientul Ce, denumit coef de expunere al amplasamentului Normativul adoprat are in vedere 3 tipuri de expunere: Expunere completa cand amplasamentul este unul deschis,plat,fara adapostiri in raport cu vantul, in care exista o mare posibilitate de spulberare a zapezii. (Ce=0.8) Expunere partial amplasament cu denivelari,copaci sau constructii care stau in calea vantului,spulberarile zapezii fiind nesemnificative(Ce=1) Expunere redusa amplasamentul se afla in vale sau este adapostit de jur inprejur,loc in care e foarte posibila aglomerarea zapezii. (Ce=1.2) 79)Comentati rolul coeficientului termic al acoperisului(si valorile sale) in cadrul trecerii de la valoarea So,k la valoarea Sk. Coef termic al acoperisului Ct ia in considerare posibilitatea ca datorita unor pierderi excessive de caldura prin elementele de acoperis,o parte a zapezii sa se topeasca. Pentru acoperisurile care au pod, dar si o buna izolatie termica, ultimul nivel al invelitorii se mentine sufficient de rece pe timp de iarna si nu sunt probabile topiri ale zapezii asternute pe ea. Valoarea lui Ct este egala cu 1.
21

In cazuri cu totul special se va avea in vedere o posibila topire a zapezii de pe acoperis si deci o oarecare diminuare a valorii lui Ct. 80)Cum influenteaza rugozitatea amplasamentului valorile celor 2 componente ale vitezei vantului?(desene comentate)

81)Prezentati si comentati caracteristica presiune de referintaa vantului.Care sunt, in Romania, cele mai intalnite valori pentru aceasta caracteristica? In proiectarea cladirilor,modelarea actiunii vantului se face pornind de la presiunea de refeinta asociata unei macrozone teritoriale. Aceasta este notata cu qref,si este slabilita pe baza vitezei medii fractile la inaltimea h=10m, pe un interval de timp t=50 ani. In Romania,cea mai mare parte a tarii are valori egale cu 0.4 , 0.5 km/mp. Pentru zonele montane NU sunt indicate valori precise, cid oar faptul ca sunt mai mari de 0.7kn/mp; 82)Care este in present, modalitatea de trecere de la qref la valoarea incarcarii din vant pe un element de constructie?(rel matematica,denumire si semnificatia fizica pt fiecarre factor de relatie, etc) Valorile lui qref se refera numai la suprafete plane normale pe directia vantului si situate in camp deschis. Pentru o astfel de trecere, reglementarile romanesti folosesc mai multi factori de corectie. In cazul constructiilor de tip uzual,a caror raspuns la vant este static,incarcarea din actiunea vantului pe suprafata exterioara a unui element de anvelopa se poate evalua conform normativului romanesc: We(z)=Qref*Ce(z)*Cp [kn/m2] We(z) presiunea pe suprafata exterioara a unei zone de anvelopa aflata la inaltimea z deasupra terenului Ce(z)- factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului Qref- presiunea de referinta a vantului Cp coeficientul aerodinamin de presiune pentru suprafete exterioare sau interioare 83)Care este actuala cls europeana a amplasamentelor constructiilor functie de rugozitatea mediului natural si construit? Factorul care introduce termenul de rugozitate a terenului este Cr(z) Formula lui este Cr(z)=Kr^2(z0)[ln z/z0]^2 Variatia lui Cr(z) este indicata in figura urmatoare (pag.34)

22

Cat Teren 1 II III IV

Descrierea vantului Terenuri expuse venind dinspre supr intinse de apa Terenuri agricole,sau cu obstacole singulare nu mai inalte de 10m Zone cu densitate redusa a constructiilor si zone impadurite Zone urbane f bine construite,inaltimea constructiilor ajungand la peste 15m,la cel putin 15% din supr.

Z0 0.01 0.05 0.30 1.00

Kr(z0) 0.17 0.19 0.22 0.24

Tabelul a fost extras din np082,in functie de tipul terenului sub aspectul rugozitatii suprafetei sale. 84)Pt ce categorie de rugozitate a terenului, factorul de rugozitate Cr(z) are valori mai mici?Cum variaza factorul Cr dupa inaltimea z? Factorul care introduce termenul de rugozitate a terenului este Cr(z) Formula lui este Cr(z)=Kr^2(z0)[ln z/z0]^2 Variatia lui Cr(z) este indicata in figura urmatoare (pag.34)

Cat Teren 1 II III IV

Descrierea vantului Terenuri expuse venind dinspre supr intinse de apa Terenuri agricole,sau cu obstacole singulare nu mai inalte de 10m Zone cu densitate redusa a constructiilor si zone impadurite Zone urbane f bine construite,inaltimea constructiilor ajungand la peste 15m,la cel putin 15% din supr.

Z0 0.01 0.05 0.30 1.00

Kr(z0) 0.17 0.19 0.22 0.24

23

Tabelul a fost extras din np082,in functie de tipul terenului sub aspectul rugozitatii suprafetei sale.

85)Pt ce categorie de rugozitate a terenului, factorul de rafala Cg(z) are valori mai mici?Cum variaza factorul Cg dupa inaltimea z? Factorul Cg(z) aduce ca element nou in calcul efectul turbulentei vantului, fiind egal cu presiunea vantului / presiunea medie. Valorile Cg(z) depind de cota de nivel z a terenului, si de gradul de rugozitate al zonei in care se gaseste cladirea. Desen pag. 35

86)Ex grafic o distributie reala,p verticala si orizontala, a presiunilor/suctiunilor produse de vant pe suprafetele peretilor exteriori ai unei cladiri. Alura distributie presiunilor si suctiunilor pe diferitele suprafete depinde in principal de : - Proportiile de ansamblu ale cladirii - Orientarea suprafetei in raport cu directia vantului - Dimensiunile si forma suprafetei

In proiectarea curenta,standardele de vant admit distributia presiunii sau a suctiunii pe fiecare suprafata expusa,diferentiata in anumite parti specifice. Astfel fiecare suprafata are un coeficient aerodinamic Cp. Acest coeficient este indicat in NP082/2004,normativ in care este indicat si modul de determinare a acestui coeficient pentru diferite obiecte.Cp depinde de aria zonei care ii este asociata 87)Care este principiul adoptat pt modelarea actiunii vantului p diferite elemente de anvelopa.Prezentarea calitativa pt versantiin unui acoperis in 2 ape. Se va invata din carte pentru ca acest subiect contine mai multe desene decat teorie. Cap 3,pag 38.
24

88)In ce perioada prbl termoenergetice ale cladirilor au inceput sa capete o importanta deosebita si din ce cauza?Ce elemente suplimentar a aparut la mijlocul deceniului 10 al sec XX?

89)Care era, la nivelul anilor 75 ponderea medie a consumului energetic annual destinat exploatarii cladiriilor civile si care era repartitia aproximativa a acestui consum pe tipuri mari de activitati.

92.Care sunt denumirile, semnificatiile fizice si unitatiile de masura ale caracteristicilor Q, fi, q, H, c, lamda, miu, s, Co, C? Intre 2 corpuri cu temperaturi diferite, are loc un fenomen de schmb termic care inceteaza numai in momentul in care temperaturile celor 2 corpuri au devenit egale. In cazul cel mai general schimburile termice ce se realizeaza intre corpuri se exprima in cantitati de caldura deci in cantitati de energie termica. Acestea se noteaza in prezent cu Q si se masoara in Wh. Fluxul termic este cantitatea de caldura skimbata in untitatea detimp, respectiv intr-o ora; unitatea de masura a fluxului termic este Wattul (W) iar noatatia actiuala este fi. Densitatea fluxului termic, este fluxul termic asociat unei suprafete de 1 m patrat, al carei puncte au toate aceeasi temperatura. Se noteaza cu q si are ca unitate de masura W/m patrat. Intre q si fi exista urm relatie q=d fi/d tao Conduitivitatea termica a unui material exprima aptitudinea acestuia de a propaga caldura in masa sa de la un punct la altul, din aproape in aproape Ea se cuantifica cu ajutorul unei marimi fizice denumita coeficient de conductivitate termica si noatata cu lamda.Acest coeficient este o caracteristica de material determinata experimental a carei semnificatie fizica este aceea a densitatii fluxului termic ce traverseaza un element plan cu grosimea de 1 m, atunci cand intre fetele sale exista o diferenta de temperatura de 1 K Unitatea de masura este W/(mK). Conductivitatea termica a unui material, depinde in principal, de densitatea aparenta a acestuia, de tipul si structura porilor, de umidiatatea si temperatura la care se gaseste.Materialele cu densitate aparaenta mare au lamda de valori marisi propaga caldura cu usurinta.cele cu lamda mica au o coonductivitate termica mica (termoizolatoare). Un material termoizolator (in stare usacata are lamda mic) isi poate diminua sensibil aceasta calitate atunci cand se umezeste si isi umple porii cu apa.

25

Deoarece in cadrul elementelor de constructie, materialele nu sunt niciodata perfect uscate valorile de calcul ale lui lamda sunt mai mari decat cele determinate experimental de probe perfect uscate. Coeficientul de radiatie termica al uni material caracterizeaza aptitudinea suprafetei acestuia de a absorbi si emite caldura prin radiatie. Se noteaza in mod curent cu C si se exprima in W/m2/K4 O valoare de referinta a coeficientului C este Co = 5,67*10(-8) , ea corespunde cazului teoretic al corpului negru . Factorul rezistenta la difuzia vaporilor reprezinta marimea ultilzata in prezent pentru a caracteriza materialele, sub aspectul permeabilitatii la vaporii de apa; este notata cu miu si este adimensionala, fiind o marime relativa (este raportul a doua permeabilitati de vapori) Aceasta valoare indica de cate ori acest material este mai putin permeabil la vapori decat aerul. 93.Care sunt principalele caracteristici ale aerului umed Umidiatatea absoluta a aerului. In aerul atmosferic sunt intotdeauna prezenti vapori de apa. Ca urmare,acesta contine intotdeauna, indiferent de temperatura, o anumita cantitate de apa sub forma de vapori, deci are o anumita umiditate efectiva. Aceasta este denumita in mod curent UNIDITATEA ABSOLUTA, este notata cu v si are semnificatia cantitatii de apa sub forma de vapori continuta intr-un m cub de aer umed. Umiditatea de saturatie a aerului. Umiditatea efectiva a aerului nu poate depasi o valoare limita, numita umidiattea de saturatie si notata cu Vs Aceasta umiditate Vs este functie crescatoare de temperatura, cresterea nefiind liniara. Cu cat aerul este mai cald cu atat cantitatea maxima de vapori de aoa pe care o poate retine este mai mare Umiditatea relativa a aerului. Raportul dintre umiditatea absoluta efectiva a aerului la un moment dat si umiditatea de saturatie corespunzatoare temperaturii acestuia la un moment dat si umiditatea de saturatie corespunzatoare temperaturii acestuia la momentul considerat, defineste umiditatea relativa. Aceasta se noteaza in mod curent cu ro si are expresia ro=niu/niu o * 100 Presiunea partiala a vaporilor de apa In amestecul de gaze care constituie aerul umed, una din componente o constituie vaporii de apa. Presiunea partiala a vaporilor de apa dintr-un volum de aer este numita presiunea vaporilor de apa si este notata cu p In conditiile aerului saturat cu vapori de apa, presiunea partiala a acestora este denumita PRESIUNEA DE SATURATIE si este notata cu psPentru temperaturile curent intalnite in Higrotermica cladirilor, rapoartele v/v s si p/ps sunt practic egale, deci Ro=(p/ps)100 Valorile lui ps depind numai de temperatura si in aceeasi maniera crescatoare. Temperatura de roua a aelui reprezinta o caracteristica higrotermica speciala a aerului, notata cu teta r. Pt un volum de aer aflat in sare data temperatura de roua este temperatura la care trebuie racit volumul respectiv de aer pt a se atinge nivelul de saturatie
26

94.Care sunt fenomenele de schimb termic care intervin in Higrotermica Cladirilor?

27