Cladiri

1. Din ce motiv majoritatea structurilor de constructii utilizate in

Roma antica era de tipul arcelor si boltilor? Cateva exemple!
Erau folosite arcele deoarece acestea dau inpingeri laterale preluate de
rezemari avand o comportare avantajoasa sub actiunea sarcinilor fata de
grinzile drepte.
Cateva arce de acest tip, asezate unele langa altele, erau folosite pentru a
realiza sistemul de rezistenta al podurilor sau viaductelor. Peste aceste arce
se realiza o zidarie pana la nivelul caii si tot din zidarie erau realizati si
parapetii de protectie.
Exemple:
apeductele : pentru sustinerea tuburilor si canalelor pentru aducerea
apei in orase de la distante mari.
cupola Pantenonului roman;
termele lui Caracalla, termele din Ulpia Traiana, Apulum, Drobeta;
cupola Catedralei Sfanta Sofia;
2. Care sunt principalele realizari din domeniul lucrarilor de
constructii in Romania sfarsitului de secol XIX?
Realizari: Podul de peste Dunare de la Cernavoda - Podul Carol- care
impreuna cu podul de la Fetesti, de peste bratul Borcea al Dunarii, a format
un ansamblu care era cel mai lung din Europa acelor ani realozat din
oteluri moi.
Romania a fost printre primele tari din lume in care s-au realizat constructii
din beton armat. Exemple: silozurile de cereale de la Braila, Galati si
Constanta. La realizarea lor A. Saligny a utilizat in premiera mondiala
elemente prefabricate din beton armat si imbinarea barelor de otel prin
sudare.
3. Cand s-a infiintat Scoala Nationala de Poduri si Sosele din
Romania?
In 1867 A.I.Cuza impreuna cu M.Kogalniceanu au infiintat Scoala de Poduri
si Sosele si Mine.

In 1890 denumirea scolii s-a schimbat in Scoala Nationala de Poduri si

Sosele.
In anul 1921 aceasta scoala s-a transformat in Scoala Politehnica.
4. Care au fost principalele cai de industrializare, a sectorului de
constructii in perioada 1950-1990? Comentati si comparati cu
situatia din prezent.
Principalele cai de industrializare :
mecanizarea lucrarilor mari care solicita mult timp si multa
forta de munca: lucrari de pamant, de transport, de preparare a
mortarelor, betoanelor, etc;
organizarea proceselor de lucru pe santier cu modele si
metode de tip inginerie industriala;
prefabricarea componentelor de constructiisi realizarea
acestora cu procedee tehnologice de tip industriali in montarea
lor pe santier.
5. Enuntati principalele particularitati ale produselor constructii si
ale activitatilor de constructii.

Durata de viata deosebit de mare

Lipsa seriei zero;
Dependenta performantelor de amplasament;
Impactul asupra mediului natural
Procesul de realizare este efectuat in aer liber

6. Comentati implicatiile fiecarei particularitati asupra conceptiei,

proiectarii si executiei constructiilor.
a) durata de viata deosebit de mare :
Conceptia, proiectarea, executia si intretinerea unui obiect de constructie
trebuie sa-I asigure acestuia o durabilitate fizica si functionala deosebit de
mare, si aceasta in conditiile cresterii continue a actiunilor distructive a
factorilor de mediu inconjurator.
b) lipsa serie zero :
cu tot aspectul de aparenta mestesugareala, conceptia si proiectarea unei
constructii pune in final mult mai multe probleme decat in cazul altor
produse a caror durata de viata in functionare se poate in sute sau mii de ore.
2

c) dependenta performantelor de amplasament:

fiecare constructie este unicata, chiar daca este realizata dupa un proiect tip.
Acestea se deosebesc de produsele uzinate de serie alor altor domenii de
activitate.
d) impactul asupra mediului inconjurator
constructiile trebuie proiectate si executate in termenii conceptului de
dezvoltare durabila a societatii, concept ce urmareste satisfacerea nevoilor
generatiei actuale fara a compromite sansa generatiilor viitoare de a satisface
propriile cerinte. Este necesara o anticipare atenta a tuturor consecintelor pe
care le va avea viitoarea constructie.
7. Comentati legatura dintre activitatea de constructii si strategia
dezvoltarii durabile a lumii.
Prima Conferinta Mondiala Pentru Mediu si Dezvoltare (1987), a ramas
definitiv in istorie prin celebrul Raport Brundtland care a lansat si definit
termenul DEZVOLTARE DURABILA.
Prin aceasta se afirma ca:
-fiecare locuitor al planetei are aceleasi drepturi la resurse (justitie sociala)
-fiecare locuitor al planetei are obligatia sa utilizeze resursele cu mare
rationalitate si prudenta pentru a le conserva cat mai mult.
Constructiile trebuie proiectate si executate in termenii fundamentali ai
conceptului de dezvoltare durabila a societatii si pentru aceasta e necesara o
anticipare atenta a tuturor consecintelor pe care le va avea viitoarea
constrructie, inclusiv cele imputabile dezafectarii ei si reciclarii materialelor
rezultate.
8. Indicati actuala clasificare functionala a constructiilor si definiti
principalele tipuri de constructii mentionate in aceasta clasificare.
Clasificare:
CONSTRUCTII :
- cladiri civile, industriale, agrozootehnica
- constructii ingineresti
CLADIRI: orice constructie destinata sa adaposteasca, in conditii
convenabile, oameni , animale, activitati umane sau produse a acestor
activitati.
CONSTRUCTIILE INGINERESTI: toate constructiile care nu au
caracteristicile unei cladiri.
3

CLADIRI CIVILE: cladirile destinate sa adaposteasca oameni , activitati

umane ce nu intra in sfera productiei.
CLADIRI INDUSTRIALE: cladiri destinata sa adaposteasca activitati
umane productive si/sau rezultatul acestor activitati.
CLADIRI AGROZOOTEHNICE: destinate sa adaposteasca animale,
pasari, produse agrovegetale si procese de productie secifice acestui sector.
9. Care sunt principalele categorii de constructii ingineresti?
a) constructii industriale speciale turnuri de racier, cosuri de fum,
castele de apa, silozuri, buncare, rezervoare;
b) constructii si retele edilitare - pt alimentare cu apa, canalizare,
termoficare;
c) constructii hidrotehnice;
d) cai de comunicatii: drumuri, cai ferate, poduri, viaducte, pasarele,
tuneluri, ziduri de sprijin, piste aviatice;
e) constructii pentru retele aeriene: stalpi de inalta tensiune, piloni radio,
turnuri TV
10.care este deosebirea intre notiunile categoria de importanta a
unei constructii si clasa de importanta a unei constructii?
Importanta unei constructii poate fi:
-globala (multiple aspecte)
-specifica (sub un anumit aspect exigential)
Cand se are in vedere importanta globala, constructia se califica prin
categoria de importanta, iar cand se are in vedere importanta specifica
calificarea sa face prin clasa de importanta.
11.Enumerati criteriile ce trebuie avute in vedere de proiectanti la
stabilirea categoriei de importanta a unei constructii.
Unei constructii trebuie sa i se stabileasca de catre proiectant categoria de
importanta anumiti factori:
- importanta vitala a constructiei in societate
- importanta social-economica si culturala
- implicarea ecologica
- durata de utilizare
- conditiile locale de teren si de mediu
- volumul de munca si de materiele necesare
4

12.Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de

importanta I.
Tipuri de cladiri:
- spitale, servicii de urgenta, statii de salvare
- statii de pompieri, garaje servicii de urgenta
- cladiri pentru unitati administrative, centrale si judetene, cu rol
de decizie in organizarea masurilor de urgenta dupa cutremure
- cladiri pentru comunicatii de interes national si judetean
- unitati de producere/distributie a energiei electrice
- cladiri/constructii ce adapostesc explozivi, substante
radioactive, gaze toxice
- turnuri de control pentru aviatie
13.Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de
importanta II
Tipuri de cladiri:
- spitale si institutii medicale cu peste 50 de persoane
- institutii scolare cu peste 150 de persoane
- cladiri care adapostesc aglomeratii de peste 300 persoane - Sali
de spectacole , Sali sportive, biserici, centre comerciale
- cladiri de patrimoniu, muzee, cladiri care adapostesc valori
artistice, istorice, stiintifice
14.Indicati cat mai multe tipuri de cladiri ce se incadreaza in clasa de
importanta IV.
Tipuri de cladiri:
- constructii agrozootehnice de importanta redusa: sere,
constructii parter diverse, pentru cresterea animalelor si
pasarilor
- constructii de locuit unifamiliale
- alte constructii civile si industriale care adapostesc bunuri de
mica valoare si in care lucreaza un personal restrans
15.Care sunt coeficientii asociati celor 4 clase de importanta utilizati
in stabilirea incarcarii seismice?

Celor 4 clase de importanta le corespund coeficientii de importanta cu

valorile: clasa I : 1,4; clasa II: 1,2; clasa III : 1,0 si clasa IV ; 0,8. Intervin in
calculul incarcarii seismice.
16.Dati cateva exemple referitoare la exigentele dimensionale ale
spatiilor inchise ale cladirilor.
Dimensiunile spatiilor inchise trebuie sa satisfaca un mare numar de
exigente functionale si sanitar-igienice.
Exemple:
- Inaltimea libera minima a incaperilor cladirilor de locuit trebuie
sa fie de 2,60 m; in cazul incaperilor cladirilor de birouri,
aceasta inaltime trebuie sa fie de 3,50m;
- Suprafata minima a dormitoarelor pentru o persoana este de cca
10m, iar a celor pt doua persoane este de 12-14
m;dimensiunile in plan trebuie sa asigure posibilitatea unei
mobilari minime si spatii de circulatie intre elementele de
mobilier
17.Dati cateva exemple referitoare la dimensiunile sectionale ale unor
elemente de constructive din beton armat.
Exemple:
- Dimensiunile sectionale b si h ale grinzilor din beton armat sunt
direct legate de deschiderea acestora;
- Pt placile din beton armat ale planseelor cladirilor civile,
grosimea minima este de 13 cm, din considerente de asigurare a
unor perfomante minime de izolare acustica la zgomot aerian.
18.Care este diferenta dintre dimensiunile de proiect ale unui
element prefabricat si dimensiunile de coordonare ale acestiua?
Exemplificati pe cazul concret al fasiilor cu goluri rotunde.
Dimensiunile de proiect sunt dimensiunile pe care trebuie sa le aiba
diviziunile fizice ale unei cladiri, sau elementele prefabricate utilizate, in
conditiile unei executii perfecte, iar dimensiunile de coordonare sunt
dimensiuni modulare associate elementelor prefabricate si cuprind
dimensiunea de proiect si o parte din marimea rostului de asamblare.
Prefabricate de planseu tip fasii cu goluri (din beton armat) desen pg 42
6

19.Definiti toleranta asociata unei dimensiuni D a unui element

prefabricat. Care este legatura acesteia cu abaterile dimensionale
admisibile ale prefabricatului?
Toleranta asociata unei dimensiuni D a unui element prefabricat este
TD=Dmax-Dmin diferenta intre valorile efective extreme ce sa admit pentru
aceasta, astfel incat ambalajul sa poata fi realizat in conditii bune si fara sa
necesite nici un fel de ajustari sau artificii tehnice.
Valorile celor doua abateri dimensionale AM si Am trebuie tinute sub control
pentru a nu se compromite asamblarea pe santier a elementelor prefabricate.
20.Prezentati si comentati situatia actuala a reglementarilor tehnice
de tip standarde.
Acestea sunt documentestabilite prin consens si aprobate de un organism
recunoscut, care furnizeaza reguli, linii directoare, caracteristici tehnice,
simboluri, terminologie, etc in scopul de a se obtine un grad ridicat de ordine
conceptuala si terminologica intr-un domeniu dat.
In locul denumirii prescriptii tehnice s-a introdus denumirea reglementari
tehnice mult mai adecvata deoarece nu mai sugereaza un caracter strict
descriptiv si prescriptiv.
In Romania standardele noi au indicativul SR iar daca standardul are un
corespondent identic ca numar, titlu si continut cu un standard european , el
primeste indicativul SR-EN . Daca standardul este de tip ISO (standard
international) el parta denumirea SR-ISO
In prezent standardele SR ua caracter de recomandare si informare .P entru a
deveni obligatoriu un standard trebuie sa aiba prevederile preluate dintr-un
normativ.
21.Prin ce se deosebesc reglementarile de tip normativ sau ghid de
standarde?
Normativele reprezentau prescriptiile tehnice care reglementau proiectarea si
executia constructiilor. Ele completau si detaliau standardele, stabilind reguli
si procedee detaliate de aplicare a acestoraa in diferite cazuri concrete.
Ghidul de standarde reprezinta reglementarile tehnice cu caracter de
recomandare care contin elemente exigentiale si elemente descriptive
necesare conceptiei proiectarii si executiei unui anumit tip functional de
constructie sau a unei anumite diviziuni ale acesteia.

22.Care este schema formala a abordarii conceptiei si proiectarii

unei cladiri in termeni de performanta?

Cerinte ale
utilizatorilor

Conditii
tehnice de
performant
a

Parametri
de
performant
a

Niveluri de
performant
a

Performant
e de
proiect

Performant
e efective

23.Definiti, comentati si exemplificati termenul cerinte ale

utilizatorilor.
Cerinte ale utilizatorilor este termenul utilizat in Romania inlocuind exigente
ale utilizatorului.
Acestea sunt asteptarile minime finale ale unei cladiri. Utilizatorii pot fi :
oameni, animale, materiale si produse sau activitati de productie. Deoarece
listarea exigentelor se face pentru un anumit tip functional de cladire si nu
pentru una anume, este obligatoriu ca aceasta operatie sa aiba un inal grad de
generalitate.
Pentru toate cladirile de locuit, indiferent de numarul de niveluri, de
amplasament, de geometrie, de plan, volum, de structura de rezistenta si
materialele utilizate, trebuie sa existe in pincipiu o aceeasi lista de exigente
ale utilizatorilor, acestea acoperind in mod evident aspectul obiectiv al
problemei locuirii.
24.Definiti, comentati si exemplificati termenul conditii tehnice de
performanta.
Acestea sunt exigente tehnice, asociate diferitelor diviziuni fizice si
functionale ale cladirii.
Exemple de conditii tehnice:
a) Orice perete exterior trebuie conceput astfel incat sa limiteze
patrundere zgomotului aerian stradal in incaperea careia ii este asociat
b) Orice placa de planseu trebuie conceputa astfel incat sa limiteze intr-o
masura cat mai mare transmiterea zgomotelor de impact in incaperea
deasupra careia se afla.
c) Pentru peretii interiori ai cladirilor pentru legaturile u peretii
conductelor de instalatii sanitare.

25.Definiti, comentati si exemplificati termenul parametru de

performanta.
Parametrul de performanta este o caracteristica masurabila a unui subsistem
al sistemului cladire cu ajutorul careia se poate cuantifica gradul de
satisfacere a unei conditii tehnice de performanta impuse acestuia.
Parametrul de performanta reprezinta comonenta de control si are rolul de
a preciza caracteristica masurabila cu ajutorul careia poate fi controlata
satisfacerea prin proiectare a scopului.
Parametrii trebuie sa aibe asociate:
O notatie proprie
O unitate de masura
O semnificatie fizica precisa si univoca
Un model de evaluare prin calcul si/sau o metode de
determinare pe cale expeimentala.
Exemple:
a) Conditiei tehnice anuntate pentru un perete exterior i se asociaza
parametrul de performanta denumit indice de izolare sonora se
noteaza cu RW, unitatea de masura [dB]
b) Conditiei tehnice pentru placa de planseu i se asociaza parametrul de
performanata denumit Rezistenta termica corectata, notat RT ,
[m^2C/W]
26.Definiti, comentati si exemplificati termenul nivel de
performanta.
Nivelul de performanta este valoarea de referinta a unui parametru de
performanta in raport cu care se evalueaza indeplinirea acestuia.
Aceasta este asociat unui anumit parametru de preformanta, este precizat
impus prin reglementarile tehnice de specialitate.
Exemple:
a) Pt un perete interior ce separa doua incaperi ale aceleiasi locuinte
indicele de izolare la zgomot aerian RW are nivelul de performanta
35dB, deci RW35dB
b) In cazul unui perete interior care separa doua incaperi ce fac parte din
locuinte diferite, nivelul de performanta RW=51 dB.
c) Pentru rezistenta termica corectata a unui planseu de acoperis nivelul
de performanta este de 5 m^2C/W

27.Care este documentul CEE care introduce notiunea exigenta

esentiala? Care sunt cele sase exigente esentiale asociate in
prezent oricarui produs cladire?
Documentul interpretativ din Anexa I a Directivei, Directiva 89/106/CEE
Cele 6 exigente:
a) Rezistenta mecanica si stabilitate
b) Securitate in caz de incendiu
c) Igiena, sanatate si mediu inconjurator
d) Securitate in utilizare
e) Protectia impotriva zgomotelor
f) Economie de energie si izolatie termica
g) Utilizare sustenabila a resurselor naturale
28.Care sunt obiectivele concrete asociate fiecareia din cele sase
exigente esentiale?
Obiective concrete :
a) Rezistenta mecanica si stabilitate :
O construtie trebuie conceputa si realizata astfel incat in timpul
realizarii si utilizarii ei sa nu se intample nici unul din evenimentele
urmatoare:
i. Prabusiream ansambllului sau a unei parti
ii. Deformatii de o amploare inadmisibila
iii. Deteriorari ale unor elemente nestructurale, instalatii si
echipamete, ca urmare a unor deformatii importante ale
elementelor structurale
iv. Deteriorari rezultand din solicitari accidentale, de o
amploare disproportionat de mare in raport cu
intensitatea evenimentului solicitant.
b) Securitate in caz de incendiu:
O constructie treebuie conceputa si realizata astfel incat in caz de
incendiu:
i. Stabilitatea elementelor structurale sa sse mentina pe o
perioada data,
ii. Aparitia si propagarea focului si fumului in interior sa fie
limitata;
iii. Extinderea focului la constructiile vecine sa fie limitata;
iv. Ocupantii sa poata parasi cladirea neafectati, sau sa poata
fi asistati la aceasta;
10

v. Ehipele de salvare sa poata actiona eficient si rapid, fara

a fi expuse unor pericole majore.
c) Igiena, sanatate si mediu inconjurator:
O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat sa nu
constituie un pericol pentru igiena si sanatatea ocupantilor sau a
vecinatatilor din cauza:
i. Unor degajari de gaze oxice;
ii. Prezentei in aer a unor particule sau gaze periculoase;
iii. Emisiei de radiatii periculoase;
iv. Poluarii sau contaminarii apei sau solului;
v. Defectelor de evacuare a apelor, fumului, dejectiilor
solide sau lichide;
vi. Prezentei umidittii in diferite parti ale constructiei sau pe
suprafetele interioare ale acestora.
d) Securitate in utilizare:
O constructie trebuie concepute si realizata astfel incat utilizatorii ei
sa nu fie expusi unor riscuri majore de accidente de tipul alunecarilor,
caderilor, loviturilor, arsurilor, electrocutarilor, ranirilor in urma
exploziilor etc.In plus ele trebuie sa fie accesibile si utilizabile pentru
persoanele cu dizabilitati.
e) Protectie contra zgomotelor:
O constructie trebuie conceputa si realizata astfel incat zgomotul
perceput de ocupanti sau de persoane aflate in apropiere sa fie
mentinut la nivelul la care sanatatea lor sa nu fie primejduita si
somnul, odihna sau lucrul sa fie posibile.
f) Economie de energie si izolare termica
O constructie impreuna cu instalatiile si echipamentele sale trebuie
concepute si realizate astfel incat consumul de energie necesar
utilizarii sa ramana moderat in raport cu conditiile climatice locale,
fara ca prin aceasta sa fie afectat confortul termic al ocupantilor.
g) Utilizare sustenabila a resurselor naturale
O constructie trebuie conceputa, realizata si dezafectata astfel incat
utilizarea resurselor naturale sa fie sustenabila si sa asigure , in mod
special, urmatoarele
-reutilizarea sau reciclarea materialelor si partilor componente dupa
dezafectare
-durabilitatea
-utilizarea unor materiiprime si secundare compatibile cu mediul.

11

29.Cum este definit de Legea 10/95 Sistemul Calitatii in Constructii?

Detaliati principalele elemente componente ale Sistemului
Calitatii in Constructii si comentati aspectele pe care le
considerati mai interesante.
Legea 10/1995 defineste Sistemul Calitatii de Constructii astfel: e un
ansamblu de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente,
proceduri si mijloace care concura la realizarea calitatii constructiilor in
etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora.
Principalele componente:
a) reglementarile tehnice in constructii;
b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
c) argumentele tehnice pentru produse si procedee noi;
d) verificarea si expertizarea proiectelor, lucrarilor de executie si a
constructiilor existente;
e) conducerea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari;
f) activitatea metrologica in constructii;
g) receptia constructiilor;
h) comportatea in exploatare si interventii in timp;
i) postutilizarea constructiilor;
j) controlul de stat al calitatii in constructii.
Proiectul oricarei constructii care intra sub incidenta Legii 10 trebuie
verificat din punctul de vedere al modului in care raspunde tuturor celor sase
cerinte esentiale de calitate.
30.indicati minim patru obligatii principale ale proiectantilor de
constructii.
Obligatii:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;
b) asigurarea prin proiect si detalii de executie a nivelului de calitate
corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a
clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de
proiecte, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea
neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, instructiunilor tehnice privind executie
lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si a
proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor;

12

documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai

la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea prin proiect a fazelor de executie determinate pentru
lucrarile aferente cerintelr si participarea pe santier la verificarile de
calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute la executie, din vina
proiectantului, la constructiile care trebuie sa asigure nivelul de
calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea aplicarii pe
santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti
verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului;
g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia
lucrarilor executate.
31.Indicati minim patru obligatiiprincipale ale executantilor
lucrarilor de constructii.
Obligatii:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor
constatate in proiecte, in vederea solutionarii.
b) Inceperea executie lucrarilor numai la constructii autorizate in
conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte
verificate de specialisti atestati;
c) Asigurarea niveluilui de calitate corespunzator cerintelor printrun
sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu
responsabili tehnici cu executia atestati;
d) Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor
ajunse in faze determinante ale executiei ai asigurarea conditiilor
necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de
continuare a lucrarilor;
e) Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor
aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de
proiectant cu acordul investitorului;
f) Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor
prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente
tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si gestionarea
probelor martor; inlocuirea produselor si procedeelor prevazute in
proiect cu altele care indeplinesc conditii precizate si numai pe baza
solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului;
g) Respectarea proiectelor si detaliilor de executie pentru realizarea
nivelului de calitate corespunzator cerintelor;
13

h) Sesizarea in termen de 24 h a Inspectoratului de Stat in Constructii in

cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor;
i) Supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund
conditiilor de calitate si pentru care a predat investitorului
documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;
j) Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse
prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de
constructii;
k) Remedierea pe proprie cheltuiala a defectelor calitative aparute din
vina sa, atat in perioada de executie cat si in perioada de garantie
stabilita potrivit legii;
l) Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la
terminarea executiei lucrarilor;
m) Stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie
factori de raspundere, colaboratori subcontractanti in conformitate
cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile
legale in vigoare.
32.Prezentati si comentati un model de descompunere ierarhizata a
sistemului cladire.
Un model de descompunere ierarhizata a sistemului cladire , care este de
fapt un sistem de referinta conceptual si tehnologic,ar putea fi urmatorul:
Sistemul cladire
Subsisteme functionale
Subansambluri constructive
Elemente de constructii
Componente ale el de
constructii
Fiecare subsistem al sistemului cladire este un sistem in raport cu propria ei
structura. Fiecare subsistem are functiune proprie pe care trebuie sa o
indeplineasca indiferent de rezolvarea constructiv tehnologica concreta.
33.Identificati si comentati cele 5 subsisteme functional constructive ale
oricarui sistem cladire:
Modelul de mai sus (vezi sb 32) este format din 5 subsisteme functionalconstructive:
Spatiul inchis este un volum separat de mediul inconjurator,incadrat in
cladire, inchis si protejat de ceea ce este afara
Structura - este partea din cladire care asigura rezistenta ei
Anvelopa-portiunea din cladire care delimiteaza si defineste spatiul inchis
14

Separatiile interioare portiunile cladirii care nu interactioneaza cu mediul

exterior,si delimiteaza spatiul din ea
Separatiile exterioare portiunile din cladire care se afla in contact cu
mediul natural exterior,fiind adiacente anvelopei la exterior
Toate diviziunile fizice ale anvelopei sunt in contact cu mediul interior pe
una din fete si cu mediul exterior pe cea de-a doua
Unele elemente ale anvelopei nu protejeaza termic cladirea
Subansablurile orizontale planseele, realizeaza planurile orizontale de
rezistenta, in timp ce subansamblurile verticale devin planurile verticale de
rezistenta.
Separatiile interioare intra in contact pe ambele fete cu mediul interior,in
timp ce cele exterioare ar putea fi de ex. Balcoanele,scarile exterioare etc.
34.Prezentati si comentati alcatuirea unui subansamblu structural de tip
cadru
Cadrul este un subsistem care este format din elemente de constructie de tip
stalpi si grinzi. Asamblarea acestoare se face prin legaturi de tip incastrare
sau articulatie,care asigura cadrului invariabilitate geometrica(l+r=3c)
Prin asamblarea mai multor tipuri cadru se obtine un cadru spatial. Golurile
din planul vertical se umplu deobicei cu pereti nestructurali, in timp ce cele
din planul orizontal se umplu cu placi de tip planseu.Desen pagina 15 cap 2

Cadrele transversale si longitudinale din axele perimetrului cladirii, sn cadre

de fatada.
35.Prezentati si comentati alcatuirea in camp a unui subansamblu
structural de tip planseu
Compartimentarea pe verticala a cladirilor se face cu ajutorul
subansamblurilor constructive numite plansee. Sunt dezvoltate pe toata
suprafata cladirii si sunt structurale,intrarupte deobicei doar pe suprafata
scarilor.
Planseul de peste un anumit nivel,este format din mai multe placi (desen
pag. 20)

Majoritatea placilor planseu sunt rezemate pe 4 laturi,unele reazeme fiind

pereti structurali,iar altele grinzi de planseu;o placa de planseu poate acoperi
una sau mai multe incaperi.
15

Placile de planseu au o alcatuire multi-strat,din care nu lipseste componenta

de rezistenta,si cea de uzura(pardoseala); in afara de acestea, adesea mai
intalnim: componenta de amortizare a socurilor mecanice, cea termoizolanta,
sapa de egalizare,care apare in cazul de panta,si componenta de finisaj.
Desen: pardoseala
Strat de egalizare
Dala flotanta
Strat amortizant
Componenta structurala
Strat finisaj
36.Prezentati schematic si comentati semnificatia traditionala a
termenilor infrastructura si suprastructur a
In alcatuirea unei cladiri se iau in vedere cele doua parti: suprastructura si
infrastructura.Infrastuctura resprezinta partea cladirii situata sub nivelul
nivelul cotei relative 0.00 si care cuprinde fundatiile si elementele
constituitive ale subsolului.
Suprastructura reprezinta partea cladirii situata deasupra 0.00,deci in
totalitate deasupra terenului natural si care cuprinde elementele de
constructie orizontale si verticale cu rol de rezistenta si de inchidere sau
compartimentare.
In figura este prezentata cea mai simpla reprezentare schematica,sectiuni
verticale prin doua cladiri.

37.Indicati principalele caracterisit ale unui acoperis cu pante mari.

Exemplificare cu ajutorul unui desen schematic
Volumul protejat al unei cladiri este inchis la partea sa superioasa cu un
subansamblu constructiv denumir acoperis
In cazul cladirilor joace,acoperisul se concepe astfel incat apa meteorica sa
fie dirijata rapid spre exterior,ceea ce implica pante de peste 10%.
Protectia hidrofuga este asigurata de invelitoare,care este sustina de sarpanta.
Apa va curge spre jgheaburi si localizat,spre burlane.
Desen (pag16)

16

Protectia termica este asigurata prin prevederea peste placa planseului a unui
strat termoizolant (polistiren)
38.Indicati principalele caracteristici generale ale unui acoperis cu pante
mici. Desene explicativa
Acoperisurile cu pante mici sunt dirijate catre interior ,neventilate.
Protectia hidrofuga este asigurata cu un strat hidroizolant fara
discontinuitati, iar cea termica cu un strat de polistiren sau de vata minerala.
Pentru realizarea pantelor, aceste acoperisuri contin un strat special de beton
de panta. Colectarea apelor se face spre interior,direct la o serie de coloane
de scurgere ce traverseaza pe inaltime intreaga cladire.
Desen:

39.Indicati principalele caracteristici functional-constructive ale unui

planseu. Desene explicative.
Majoritatea placilor planseu sunt rezemate pe 4 laturi,unele reazeme fiind
pereti structurali,iar altele grinzi de planseu;o placa de planseu poate acoperi
una sau mai multe incaperi.
Placile de planseu au o alcatuire multi-strat,din care nu lipseste componenta
de rezistenta,si cea de uzura(pardoseala); in afara de acestea, adesea mai
intalnim: componenta de amortizare a socurilor mecanice, cea termoizolanta,
sapa de egalizare,care apare in cazul de panta,si componenta de finisaj.
Desen: pardoseala
Strat de egalizare
Dala flotanta
Strat amortizant
Componenta structurala
Strat finisaj(desen pagina 21)

17

40.Care sunt principalele categorii de spatii functionale din cladirile

civile? Definitii si exemple din sfera cladirilor de locuit
Fiecare spatiu isi are propria lui functiune,si pentru a o satisface conform
cerintelor utilizatorilor trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tegnice
specifice. O grupare a spatiilor ar putea fi urmatoarea:
-spatii utile
-spatii anexe
-spatii de circulatie
Spatiile utile sunt clee inchise,in care urmeaza sa se desfasoare activitatea
principala,specifica cladirii:
-camerele de locuit ale cladirilor de locuit,camarele de cazare ale
hotelurilor,camerele de spitalizare ale spitalelor, salile de vanzare ale
magazinelor,salile de mese ale restaurantelor,salile de spectacol ale teatrelor
Spatiile anexe au activitati auxilire celei principale:
- bucataria, camara,baia wc-ul,receptia barul grupurile sanitare,salile de
operatie si tratament,laboratoarele, spatiile de deservire, de
depozitare,vestiarele,casele de bilete etc.
Spatiile de circulatie sunt cele care asigura legatura dintre spatiile anexe si
cele utile ale unui etaj sau de la un nivel la altul.
Circulatia pe verticala este deobicei concentrata intr-un spatiu inchis
denumit casa scarii.
Cladirile de locuit se pot clasifica in: locuinte unifamiliale (cladiri cu un
singur nivel,in sistem duplex,cu camerele de dormit la etaj) si cladirile de
locuit colective (cladiri P+n, care au in jurul lor o scara comuna,fiecare nivel
avand mai multe apartamente)
Dupa zona teritoriala: cladirile sunt: urbane,rurale; dupa modul de locuire:
unifamiliale,colective; dupa modul de amplasare: izolate,cuplate, insiruite.
41.Definiti notiunile de arie locuibila si arie utila ale unui
apartament:
Camerele de locuit se considera ca formeaza spatiul locuibil al unei case.
Al,suprafata lor, tinde sa formeze aria locuibila a apartamentului. Daca la
aceasta se adauga aria anexelor si a spatiilor de circulatie s.n. suprafata
utila. Raportul ideal intre cele doua este Al/Au>0.5
In Au nu este inclusa suprafata logiilor si a balcoanele,de asemenea dc in
camera exista scari interioare nici aceasta suprafata nu este inclusa.
In afara de acesti indicatori se mai iau in considerare Ac(aria construita),a
carei valoare este egala cu aria suprafetei delimitate de conturul exterior al
cladirii pentru cladiri P,iar pentru cladiri de locuit Ac include Au si
suprafetele logiilor,balcoanelor,casei scarii etc.

18

Acd(aria construita desfasurata) apare in cazul locuitelor pe mai multe

nivele,el reprezentand suma suprafetelor fiecarui nivel.
42.Definiti indicatoriii Ac si Acd;care este relatia aproximativa dintre Ac
si Au? Cateva valori exemplificative de Au, pentru diferite tipuri de
apartamente.
Ac(aria construita),a carei valoare este egala cu aria suprafetei delimitate de
conturul exterior al cladirii pentru cladiri P,iar pentru cladiri de locuit Ac
include Au si suprafetele logiilor,balcoanelor,casei scarii etc.
Acd(aria construita desfasurata) apare in cazul locuitelor pe mai multe
nivele,el reprezentand suma suprafetelor fiecarui nivel. Acd=Ac,nivel
. Raportul ideal intre cele doua este Al/Au>0.5
Raportul intre Ac si Au, pentru cladirile P este Ac(1,2-!,25)Au
Au (2 camere) Au>58-61 m2
(3 cam) Au>74-80 m2
(4 cam) Au>90-95m2,min 87 m2
Pentru cladiri ce depasesc cerintele cu caracter obiectiv, Al si Au pot avea
alte valori,chiar daca este vorba de acelasi numar de camere.
43.Prezentati si comentati problematica geometriei de plan si de volum
a cladirilor sub aspectul conceptiei structurale.
Cea mai intalnita tipologie de cladiri este cea cu pereti portanti. Subsistemul
are structura formata din subansambluri verticale pereti structurali,interiori
sau exteriori, dispusi dupa 2 directii ortogonale: desen pag (27)

Sistemul de mai sus este cunoscut sub numele de fagure si confera structurii
o rigiditate la fortele orizontale,devantajul lui fiind ca planul de arhitectura
ramane rigid pe toata durata de viata a cladirii. Distantele dintre diafragme
sunt mici, aprx 3-6 m,ceea ce ajuta ca un ochi de planseu sa nu mai necesite
grinzi intermediare
Peretii structurali pot fi realizati atat din zidarie groasa de tip CPP,cat si din
beton armat, turnat direct pe santier,sau din beton prefabricat.
Diafragmele exterioare au multe goluri de lumina,de aceea trebuiesc
termoizolate.
O alta varianta a sistemului structural
o ??????????????????????????????????
???????????????????????????????????????????????????????

19

44.ce reprezinta rostul dintre cladiri? Care este rolul sau general, care
sunt principalele tipuri de rosturi si cum se caracterizeaza fiecare?
Teoretic,rostul reprezinta spatiul intre 2 diviziuni fizice. Rosturile de
continuitate sunt cele dintre blocurile de zidarie,rosturile de imbinare a
elementelor prefabricate din b.a. etc
Rosturile de separatie permit libertatea de deformare a elementelor separate
Rosturile de dilatare contractie se alfa numai prin elementele suprastructurii
care intrerup continuitatea. Se prevad la cca 40-60 m la cladirile din zidarie,
in timp ce la cele cu pereti din BA la 35 m distanta.
Rosturile de tasare si cele anti seismice intrerup continuitatea elementelor de
constructie structurale si nestructurale,inclusiv a fundatiilor
Aceste rosturi pot juca si rolul unui rost de dilatatie-contractie,ceea ce invers
nu este posibil.
45.Cum se clasifica cladirile de locuit dupa modul de locuire?
Comentarii
Cladirile de locuit se pot clasifica in: locuinte unifamiliale (cladiri cu un
singur nivel,in sistem duplex,cu camerele de dormit la etaj,au accesul la etaj
printr-o scara interioara) si cladirile de locuit colective (cladiri P+n, care au
in jurul lor o scara comuna,fiecare nivel avand mai multe apartamente; in
cazul blocurilor se vorbeste de tronson,daca acesta este definit de o singura
scara,si de tronsoane,daca acesta e definit de mai multe scari.blocurile cu
mai multe scari au geometrie liniara )
46. Care sunt in prezent principalele documente necesare emiterii unei
Autorizatii de constructii?
Pentru eliberarea unui AC sunt necesare:
-certificatul de urbanism
-dovada titlului de proprietate asupra terenului
-PAC care trebuie sa contina: Proiectul pac tb sa contina:
Memorii tehnice pe specialitate
Referate de verificare
Piese desenate: toate fatadele,planurile tuturor nivelelor,sectiuni
caracteristice, planul acoperisului, planul de incadrare in zona, sc: 1:2000 si
scara 1:500 planul de situatie
Piese desenate de rezistenta cu solutii si detalii de principiu pentru
ansamblul cladirii, fara detalii de executie

20

47. Care sunt in prezent principalele piese scrise si desenate ale PAC.
Observatii si comentarii:
Proiectul pac tb sa contina:
Memorii tehnice pe specialitate
Referate de verificare
Piese desenate: toate fatadele,planurile tuturor nivelelor,sectiuni
caracteristice, planul acoperisului, planul de incadrare in zona, sc: 1:2000 si
scara 1:500 planul de situatie
Piese desenate de rezistenta cu solutii si detalii de principiu pentru
ansamblul cladirii, fara detalii de executie
Fiecare plan,trebuie sa aiba: utiliarea prevazuta a spatiilor, suprafata lor,
elementele de rezistenta si de structura, ghenele de instalatii,cosurile de fum
- Sectiunile trebuie sa precizeze cota 00,cotele tuturor nivelurilor,
inclusiv cea a podului,pantele acoperisului.
- In cazul in care cladirile sunt alipite unor structuri
existente,trebuie sa fie indicate si fundatiile cladirilor
invecintate; planul de executie va contine detalii de executie
pentru racordarea fundatiilor cladirii noi cu cele ale cladirilor
vecine.
- Planul de acoperis
48.Indicati pp elemente de alcatuire geometrica si constructiva a
scarilor.
Un subansamblu constructiv special al cladirilor il reprezinta scara. Aceasta
este formata din placi plane orizontale denumite podeste intre care sunt
intercalate placi inclinate prevazute cu trepte, placi care s.n. rampe.
Scarile pot fi realizate din B.A. pentur cele care se asociaza cladirilor
colective,sau din lemn sau metal pentru cele asociate cladirilor tip
duplex(unifamiliale)
Uzual,partea orizontala a unei trepte este denumita treapta,in timp ce
partea verticala este numita contratreapta. Cea din urma lipseste uneori.
Lungimea si latimea unei trepte trebuie sa respecte anumite valori,pentru a
face comoda urcarea lor indiferent de varsta. In timp ce treapta are o
lungime uzuala de 28 cm,contratreapta ia valori intre 16-18 cm.
Relatia ditre ele este urmatoarea:
2h+l60-64cm

21

Rampele unei scari tb sa fie egale,iar lungimea podestelor tb sa fie cel putin
egala cu latimea rampelor. Scarile pot fi: - cu o singura rampa de nivel, - cu
doua rampe de nivel- scari cu 2 rampe la 90, - scari cu 3 rampe la 90.
O rampa nu are deobicei mai mult de 16 trepte.
Dragii mei,restul sunt desene si cred ca le putem invata din carte . ma refer
strict la intrebarile 49-58.
Lavis
Cap 3
59)Cum se clasifica agentii in functie denature lor?Ce legatura este
intre notiunile de agent si actiune?Dar intre notiunile agent si
incarcare?
Actiunile exprima influenta exercitata asupra unei constructii sau a unei
parti a acesteia de catre diferiti factori de mediu exterior sau de mediu
interior.Acestia sunt denumiti generic agenti
Dupa natura lor agentii se grupeaza in:
a)agenti mecanici(vant,greutati proprii,zapada,cutremure,dilatarii si
contractii termice)
b)agenti electromagnetici(radiatii solare de diverse lungimi de
unda,trasnete,campuri magnetice)
c)agenti termici (variatii ale aerului interior si exterior,socuri
termice,incediu interior si exterior)
d)agenti chimici(umiditatea aerului,apa de condens,apa subterana)
e)agenti biologici(bacterii,mucegaiuri,radacini,insecte,rozatoare)
60)Care este principala clasificare a actiunilor si care sunt criteriile pe
care aceasta le ia in consideratie?
Cea mai reprezentativa clasificare a actiunilor este aceea care are in vedere
durata de manifestare cu intensitati semnificative si frecventa de aparitie a
acestor manifestari.Conform acestui criteriu actiunile se clasifica in:
a)act permanente
b)act variabile
c)act accidentale
61)Care sunt caract definitorii ale actiunilor permanente?Care sunt
principalele actiuni de acest tip?
Act permanente-sunt act care au o probabilitate foarte mare de a dura toata
viata constructiei si a caror variatie in timp a valorii medii este neglijabila.
22

Ex:
-greutati proprii ale constructie
-greutatile echipamentelor fixate pe constructii
-tasarii diferentiate
- efectul de precomprimare
62)Care sunt carct definitorii ale actiunilor variabile? Care sunt
principalele actiuni de acest tip?
Act variabile sunt act care au o probabilitate mica de a dura toata viata
constructiei.
Ex:
-greutatile oamenilor p planseele cladirilor
-greutatile peretilor nestructurali
-greutatile utilajelor,materiilor prime,greutatile materialelor
-impingerile pamantului,materialelor pulverulente sau fluidelor
63)Care sunt carct definitorii ale actiunilor accidentale? Care sunt
principalele actiuni de acest tip?
Act accidentale sunt act de scurta durata dar de intensitate foarte mare a
caror exercitare p durata de viata a constructiei este mica.
Ex de astfel de actiuni sunt act seismica precum si act explozilor din
interiorul sau exteriorul cladirilor
64)Care este semnificatia teoretica si practica a notiunii Valoare
caracteristica a unei incercari.In cazul unei actiuni Q care este notatia
pt valoare sa caracteristica?
65)Comentati cele 2 tipuri de stari limita din reglementarile romanesti
actuale.
Cele 2 stari limita sunt:
a)starea limita de exploatare(sau de serviciu).Sunt starile limita ce se refera
la comportarea elementelor structurale in conditiile normale ale exploatarii
constructiei.In raport cu aceste stari limita, la orice constructie nut b sa se
produca degradari care sa necesite reparatii.
b)starea limita ultima.Repre starea limit ace se refera la siguranta oamenilor ,
bunurilor adapostite si chiar a constructiei ca atare.In raport cu aceste stari
limita se accepta aparitia unor degradari foarte severe ale constructiei, unele
putand sa fie practic nereparabile.

23

66)Ce repre o grupare de actiuni?De ce este necesara definirea si

utilizarea in proiectare aunor grupari de incarcari?
O grupare de actiuni reprezinta o combinatie defavorabila de actiuni,posibila
in mod practice de actiuni,posibila in mod practice a apare in timpul vietii
constructiei.
In proiectarea structurii constructiilor se au in vedere anumite scenarii de
simultaneitate a actiunilor in sensul unor combinatii logice ce se pot realiza
cu o probabilitate rezenobila.
67)Prezentati si comentati o grupare de incarcari recomandata pt
calculul la S.L.U. a unui caprior.
Pt proiectarea la S.L.U. a elementelor structurale ale unui acoperis actionat
predominant de efectele zapezii este indicat sa se foloseasca urm formula:
Formula
(Gk)j-valoarea efectului p elemental structural, a incarcarii caracteristice
permanente
Zk- valoarea efectului p elemental structural, a incarcarii caracteristice din
actiunea zapezii
Vk- valoarea efectului p elemental structural, a incarcarii caracteristice din
actiunea vantului
Uk- valoarea efectului p elemental structural, a incarcarii caracteristice
utile(de exploatare)
68)Cum se face in mod practic evaluarea incarcarilor permanente
provenite din greutatea proprie a elementelo d constructie?
In aplicatiile practice stabilirea valorilor caracteristice ale incarcarilor de tip
greutati se face determinist cu ajutorul dimensiunilor de proiect si al
greutatilor tehnice ale materialelor.Cateva greutati representative sunt:
-beton armat obisnuit25kN/m3
-beton cu agregate usoare 15-18 kN/m3
-b.c.a. 5.50-7 kN/m3
-mortar in stare uscata 19 kN/m3
-lemn de foioase 8 kN/m3
-otel de constructii 78.5 kN/m3
-aluminiu 27 kN/m3

24

69)Care sunt cele 2 scenarii de incarcare utila, ce se utilizeaza la

proiectarea placilor de balcon sau d logii ?C situatii reale simuleaza
aceste 2 scenarii de incarcare?
In cazul placilor de balcoane si de logii incarcarea utila de 2 kN/m2 poate fi
inlocuita cu o incarcare utila de 4 kN/m2 distribuita pe o fasie lata d 0.80m
in lungul balustradei, daca efectul acesteia este mai defavorabil
70)Care este incarcarea utila la care se dimensioneza parapetii de
siguranta si peretii nestructurali usori?Care este modul concret actual
de lucru cu aceasta metoda?
Valorile normate ce pot apare din activitatea utilizatorilor la nivelul
parapetilor de siguranta si a peretilor nestructurali sunt diferentiate dupa
tipul functional al cladirii si implicit dupa posibilitatea de solicitare a
balustradelor sau peretilor ca urmare a aglomerarilor.
71)Ce simuleaza incarcarea utila a unui caprior si care este valoarea
actuala a acestei incarcari?
Incarcarea utila a unui caprior simuleaza o incarcare specifica unor elemente
de constructie lineare care tb in anumite situatii sa suporte direct sau indirect
incarcari verticale concentrate.
72)Ce metoda simplificata se poate utiliza pentru stabilirea incarcarii
utile datorata greutatii proprii a peretilor nestructurali usori?Care este
modul concret actual de lucru cu aceasta metoda?
O solutie foarte rapida pt proiectarea curenta este aceea ca in cazul peretilor
nestructurali a caror greutate p metru liniar nu depaseste 5kN modelarea
actiunii sa se faca printr-o incarcare uniform distribuita pe intreaba
suprafata a ochiului de planseu p care acestia reazema.
In mod concret daca notam cu g* greutatea p metro liniar a peretelui
nestructural,atunci:
-daca g*<1.5kN/ml pp=0.5Kn/m2
-daca 1.5< g*<3kN/ml pp=1kN/m2
-daca 3< g*<5kN/ml pp=1.5kN/m2
73)Comentati problema greutatii specifice a zapezii,Care este solutia de
normative acestei prbl?
Greutatea specifica a zapezii este luata in valoare conventional in Romania
la val z = 250 daN/m3

25

Pe un acoperis zapada se poate poate depozita in mai multe

straturi,depinzand de forma sa si de conditiile climatic la momentul
respectiv.
Se vor lua in considerare 2 posibilitati:
-zapada se depune uniform ( aproape uniform)- in locurile in care nu
actioneaza vantul,sau nu apar fenomenele de topire, si in locurile in care
apar diferente la modul in care este alcatuit acoperisul
-zapada se depunde neuniform cazul in care actioneaza vantul si topirea
zonala,avand astfel loc fenomene de redistribuire a zapezii.
Solutia normativului este urmatoarea: modelarea actiunii zapezii la nivelul
acoperisului cladirilor se face pornindu-se de la modelarea actiunii ei la
nivelul solului,pe suprafata orizontala si in absenta vantului.
Greutatea pe m2 a zapezii este data de formula
Gz=hz * z

74)Care este caracteristica dupa care s-a zonat teritoriul tarii din punct
de vedere al zapezii?(denumire,notatie,unitate de masura,semnificatie
fizica,cateva valori).
In Romania s-a trecut la notatia europeana S0,k sub denumirea de valoare
caracteristica a incarcarii din zapada la sol. Teritoriul s-a zonat in trei
parti,iar valorile lor sunt 1.5kn/m2, 2,0kn/m2, 2.5kn/m2. Pentru localitatile
cu alt peste 1000,valoarea este indicate de un tabel din normativul
European,tinandu-se cont de altitudinea invecinata localitatilor peste 1000.
Aceste valori sunt reprezentate intr-o harta climatica,ce are in vedere
localitatile aflate la alt sub 1000 m.
Expunerea la vant a amplasamentului cladirii : coeficientul Ce, denumit coef
de expunere al amplasamentului.
Gradul de termoizolare al acoperisului : coeficientul Ct denumit coef termic
al acoperisulu
Geometria acoperisului : coef denumit coef de forma pentru incarcarea pe
acoperis.
Conform CR1-1-3, o incarcare static, notate Sk,distribuita pe un m2de
protective orizontala a acoperisului, si a carei valoare caracteristica se
determina cu relatia:
Sk=*Ce*Ct*s0,k [kn/m2]

26

75)Care este denumirea si semnificatia fizica a caracteristici Sk si care

este relatia sa de calcul?(cu indicarea denumirilor si semnificatiei fizice
a fiecarui factor de relatie).
Conform CR1-1-3, o incarcare statica, notata Sk, distribuita pe un m2 de
protectie orizontala a acoperisului, si a carei valoare caracteristica se
determina cu relatia:
Sk=*Ce*Ct*s0,k [kn/m2]
Expunerea la vant a amplasamentului cladirii : coeficientul Ce, denumit coef
de expunere al amplasamentului.
Gradul de termoizolare al acoperisului : coeficientul Ct denumit coef termic
al acoperisulu
Geometria acoperisului : coef denumit coef de forma pentru incarcarea pe
acoperis.
76)Care sunt valorile de normative ale coeficientului de forma pt
incarcarea din zapada pe un acoperis intr-o singura apa.

30
0.8
30<<60
0.8(60-)/30
60
0

77)Care sunt scenariile de distributie a zapezii pe acoperisurile in 2 ape?

Sceanrii de incarcare:
a)zapada neaglomerata pe nici unul din versanti
b)zapada aglomerata pe versantul cu panta mica
c)zapada aglomerata pe versantul cu panta mare
Desene

78)Comentati rolul coeficientului Ce(si valorile sale) in cadrul trecerii

de la valoarea So,k la valoarea Sk.

27

Expunerea la vant a amplasamentului cladirii : coeficientul Ce, denumit

coef de expunere al amplasamentului
Normativul adoprat are in vedere 3 tipuri de expunere:
Expunere completa cand amplasamentul este unul deschis,plat,fara
adapostiri in raport cu vantul, in care exista o mare posibilitate de spulberare
a zapezii. (Ce=0.8)
Expunere partial amplasament cu denivelari,copaci sau constructii care
stau in calea vantului,spulberarile zapezii fiind nesemnificative(Ce=1)
Expunere redusa amplasamentul se afla in vale sau este adapostit de jur
inprejur,loc in care e foarte posibila aglomerarea zapezii. (Ce=1.2)
79)Comentati rolul coeficientului termic al acoperisului(si valorile sale)
in cadrul trecerii de la valoarea So,k la valoarea Sk.
Coef termic al acoperisului Ct ia in considerare posibilitatea ca datorita unor
pierderi excessive de caldura prin elementele de acoperis,o parte a zapezii sa
se topeasca.
Pentru acoperisurile care au pod, dar si o buna izolatie termica, ultimul nivel
al invelitorii se mentine sufficient de rece pe timp de iarna si nu sunt
probabile topiri ale zapezii asternute pe ea. Valoarea lui Ct este egala cu 1.
In cazuri cu totul special se va avea in vedere o posibila topire a zapezii de
pe acoperis si deci o oarecare diminuare a valorii lui Ct.
80)Cum influenteaza rugozitatea amplasamentului valorile celor 2
componente ale vitezei vantului?(desene comentate)

81)Prezentati si comentati caracteristica presiune de referintaa

vantului.Care sunt, in Romania, cele mai intalnite valori pentru aceasta
caracteristica?
In proiectarea cladirilor,modelarea actiunii vantului se face pornind de la
presiunea de refeinta asociata unei macrozone teritoriale. Aceasta este notata
cu qref,si este slabilita pe baza vitezei medii fractile la inaltimea h=10m, pe
un interval de timp t=50 ani.
In Romania,cea mai mare parte a tarii are valori egale cu 0.4 , 0.5 km/mp.
Pentru zonele montane NU sunt indicate valori precise, cid oar faptul ca sunt
mai mari de 0.7kn/mp;

28

82)Care este in present, modalitatea de trecere de la qref la valoarea

incarcarii din vant pe un element de constructie?(rel
matematica,denumire si semnificatia fizica pt fiecarre factor de relatie,
etc)
Valorile lui qref se refera numai la suprafete plane normale pe directia
vantului si situate in camp deschis.
Pentru o astfel de trecere, reglementarile romanesti folosesc mai multi
factori de corectie.
In cazul constructiilor de tip uzual,a caror raspuns la vant este
static,incarcarea din actiunea vantului pe suprafata exterioara a unui element
de anvelopa se poate evalua conform normativului romanesc:
We(z)=Qref*Ce(z)*Cp [kn/m2]
We(z) presiunea pe suprafata exterioara a unei zone de anvelopa aflata la
inaltimea z deasupra terenului
Ce(z)- factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului
Qref- presiunea de referinta a vantului
Cp coeficientul aerodinamin de presiune pentru suprafete exterioare sau
interioare
83)Care este actuala cls europeana a amplasamentelor constructiilor
functie de rugozitatea mediului natural si construit?
Factorul care introduce termenul de rugozitate a terenului este Cr(z)
Formula lui este Cr(z)=Kr^2(z0)[ln z/z0]^2
Variatia lui Cr(z) este indicata in figura urmatoare (pag.34)

Cat
Teren
1
II
III

Descrierea vantului

Z0

Kr(z0)

Terenuri expuse venind

dinspre supr intinse de apa
Terenuri agricole,sau cu
obstacole singulare nu mai
inalte de 10m
Zone cu densitate redusa a
constructiilor si zone
impadurite

0.01

0.17

0.05

0.19

0.30

0.22

29

IV

Zone urbane f bine

construite,inaltimea
constructiilor ajungand la
peste 15m,la cel putin 15%
din supr.

1.00

0.24

Tabelul a fost extras din np082,in functie de tipul terenului sub aspectul
rugozitatii suprafetei sale.
84)Pt ce categorie de rugozitate a terenului, factorul de rugozitate Cr(z)
are valori mai mici?Cum variaza factorul Cr dupa inaltimea z?
Factorul care introduce termenul de rugozitate a terenului este Cr(z)
Formula lui este Cr(z)=Kr^2(z0)[ln z/z0]^2
Variatia lui Cr(z) este indicata in figura urmatoare (pag.34)

Cat
Teren
1
II
III
IV

Descrierea vantului

Z0

Kr(z0)

Terenuri expuse venind

dinspre supr intinse de apa
Terenuri agricole,sau cu
obstacole singulare nu mai
inalte de 10m
Zone cu densitate redusa a
constructiilor si zone
impadurite
Zone urbane f bine
construite,inaltimea
constructiilor ajungand la
peste 15m,la cel putin 15%
din supr.

0.01

0.17

0.05

0.19

0.30

0.22

1.00

0.24

Tabelul a fost extras din np082,in functie de tipul terenului sub aspectul
rugozitatii suprafetei sale.

30

85)Pt ce categorie de rugozitate a terenului, factorul de rafala Cg(z) are

valori mai mici?Cum variaza factorul Cg dupa inaltimea z?
Factorul Cg(z) aduce ca element nou in calcul efectul turbulentei
vantului, fiind egal cu presiunea vantului / presiunea medie.
Valorile Cg(z) depind de cota de nivel z a terenului, si de gradul de
rugozitate al zonei in care se gaseste cladirea.
Desen pag. 35

86)Ex grafic o distributie reala,p verticala si orizontala, a

presiunilor/suctiunilor produse de vant pe suprafetele peretilor exteriori
ai unei cladiri.
Alura distributie presiunilor si suctiunilor pe diferitele suprafete depinde in
principal de :
- Proportiile de ansamblu ale cladirii
- Orientarea suprafetei in raport cu directia vantului
- Dimensiunile si forma suprafetei

In proiectarea curenta,standardele de vant admit distributia presiunii sau a

suctiunii pe fiecare suprafata expusa,diferentiata in anumite parti specifice.
Astfel fiecare suprafata are un coeficient aerodinamic Cp.
Acest coeficient este indicat in NP082/2004,normativ in care este indicat si
modul de determinare a acestui coeficient pentru diferite obiecte.Cp depinde
de aria zonei care ii este asociata

31

87)Care este principiul adoptat pt modelarea actiunii vantului p diferite

elemente de anvelopa.Prezentarea calitativa pt versantiin unui acoperis
in 2 ape.
Se va invata din carte pentru ca acest subiect contine mai multe desene decat
teorie. Cap 3,pag 38.
88)In ce perioada prbl termoenergetice ale cladirilor au inceput sa
capete o importanta deosebita si din ce cauza?Ce elemente suplimentar
a aparut la mijlocul deceniului 10 al sec XX?

89)Care era, la nivelul anilor 75 ponderea medie a consumului

energetic annual destinat exploatarii cladiriilor civile si care era
repartitia aproximativa a acestui consum pe tipuri mari de activitati.

92.Care sunt denumirile, semnificatiile fizice si unitatiile de masura ale

caracteristicilor Q, fi, q, H, c, lamda, miu, s, Co, C?
Intre 2 corpuri cu temperaturi diferite, are loc un fenomen de schmb
termic care inceteaza numai in momentul in care temperaturile celor 2
corpuri au devenit egale.
In cazul cel mai general schimburile termice ce se realizeaza intre
corpuri se exprima in cantitati de caldura deci in cantitati de energie
termica. Acestea se noteaza in prezent cu Q si se masoara in Wh.
Fluxul termic este cantitatea de caldura skimbata in untitatea
detimp, respectiv intr-o ora; unitatea de masura a fluxului termic este
Wattul (W) iar noatatia actiuala este fi.
Densitatea fluxului termic, este fluxul termic asociat unei
suprafete de 1 m patrat, al carei puncte au toate aceeasi
temperatura. Se noteaza cu q si are ca unitate de masura W/m
patrat.
Intre q si fi exista urm relatie q=d fi/d tao

32

Conduitivitatea termica a unui material exprima aptitudinea

acestuia de a propaga caldura in masa sa de la un punct la altul, din
aproape in aproape
Ea se cuantifica cu ajutorul unei marimi fizice denumita coeficient de
conductivitate termica si noatata cu lamda.Acest coeficient este o
caracteristica de material determinata experimental a carei semnificatie
fizica este aceea a densitatii fluxului termic ce traverseaza un element plan
cu grosimea de 1 m, atunci cand intre fetele sale exista o diferenta de
temperatura de 1 K Unitatea de masura este W/(mK).
Conductivitatea termica a unui material, depinde in principal, de
densitatea aparenta a acestuia, de tipul si structura porilor, de umidiatatea si
temperatura la care se gaseste.Materialele cu densitate aparaenta mare au
lamda de valori marisi propaga caldura cu usurinta.cele cu lamda mica au o
coonductivitate termica mica (termoizolatoare). Un material termoizolator
(in stare usacata are lamda mic) isi poate diminua sensibil aceasta calitate
atunci cand se umezeste si isi umple porii cu apa.
Deoarece in cadrul elementelor de constructie, materialele nu sunt
niciodata perfect uscate valorile de calcul ale lui lamda sunt mai mari decat
cele determinate experimental de probe perfect uscate.
Coeficientul de radiatie termica al uni material caracterizeaza
aptitudinea suprafetei acestuia de a absorbi si emite caldura prin radiatie.
Se noteaza in mod curent cu C si se exprima in W/m2/K4
O valoare de referinta a coeficientului C este Co = 5,67*10(-8) , ea
corespunde cazului teoretic al corpului negru
.
Factorul rezistenta la difuzia vaporilor reprezinta marimea ultilzata
in prezent pentru a caracteriza materialele, sub aspectul permeabilitatii la
vaporii de apa; este notata cu miu si este adimensionala, fiind o
marime relativa (este raportul a doua permeabilitati de vapori)
Aceasta valoare indica de cate ori acest material este mai
putin permeabil la vapori decat aerul.

93.Care sunt principalele caracteristici ale aerului umed

33

Umidiatatea absoluta a aerului. In aerul atmosferic sunt intotdeauna

prezenti vapori de apa. Ca urmare,acesta contine intotdeauna, indiferent de
temperatura, o anumita cantitate de apa sub forma de vapori, deci are o
anumita umiditate efectiva. Aceasta este denumita in mod curent
UNIDITATEA ABSOLUTA, este notata cu v si are semnificatia cantitatii de
apa sub forma de vapori continuta intr-un m cub de aer umed.
Umiditatea de saturatie a aerului. Umiditatea efectiva a aerului nu
poate depasi o valoare limita, numita umidiattea de saturatie si notata cu
Vs
Aceasta umiditate Vs este functie crescatoare de temperatura,
cresterea nefiind liniara. Cu cat aerul este mai cald cu atat cantitatea maxima
de vapori de aoa pe care o poate retine este mai mare

Umiditatea relativa a aerului. Raportul dintre umiditatea absoluta

efectiva a aerului la un moment dat si umiditatea de saturatie
corespunzatoare temperaturii acestuia la un moment dat si umiditatea de
saturatie corespunzatoare temperaturii acestuia la momentul considerat,
defineste umiditatea relativa. Aceasta se noteaza in mod curent cu ro si are
expresia ro=niu/niu o * 100
Presiunea partiala a vaporilor de apa
In amestecul de gaze care constituie aerul umed, una din componente
o constituie vaporii de apa. Presiunea partiala a vaporilor de apa dintr-un
volum de aer este numita presiunea vaporilor de apa si este notata cu p
In conditiile aerului saturat cu vapori de apa, presiunea partiala a
acestora este denumita PRESIUNEA DE SATURATIE si este notata cu

34

psPentru temperaturile curent intalnite in Higrotermica cladirilor, rapoartele

v/v s si p/ps sunt practic egale, deci
Ro=(p/ps)100
Valorile lui ps depind numai de temperatura si in aceeasi maniera
crescatoare.
Temperatura de roua a aelui reprezinta o caracteristica higrotermica
speciala a aerului, notata cu teta r.
Pt un volum de aer aflat in sare data temperatura de roua este
temperatura la care trebuie racit volumul respectiv de aer pt a se atinge
nivelul de saturatie
94.Care sunt fenomenele de skimb termic care intervin in Higrotermica
Cladirilor

35

36