PETROM EPS Mentenanta

TEACHER
PROGRAM
DE

PERFECTIONARE PROFESIONALA

Tema 10: Organe de Masini

V. Notiuni de Tribologie

2009
1

ORGANE DE MASINI
V. Notiuni de Tribologie

Material pentru perfectionarea personalului

Compilat si redactat: Ing. Paul Popescu Coordonator Operatiuni

CUPRINS 5. Notiuni de tribologie 5.1. Frecarea 5.2. Uzarea 5.3. Lubrifiani 5.4 Dispozitive de ungere 5.4.1 Definire si clasificare 5.4.2 Dispozitive de ungere cu ulei 5.4.3 Dispozitive de ungere cu unsoare consistenta

5. Notiuni de tribologie Tribologia este definita n 1966 ca stiinta interactiunii suprafetelor n miscare si ca studiul consecintelor ce decurg din aceasta interactiune (tribos = frecare n limba greaca). Ca aplicatii ale tribologiei se cunosc nca din epoca primitiva si sunt legate de dezvoltarea tehnicii si tuturor bunurilor materiale necesare omului (aprinderea focului prin frecare, transportul blocurilor masive pentru piramide, descoperirea rotii, aparitia lagarelor de alunecare etc.). Tribologia este un domeniu interdisciplinar care se ocup cu studiul fenomenelor de frecare, uzare i lubrificaie. 5.1. Frecarea Frecarea se definete ca interaciunea unui corp n micare cu un alt corp sau cu mediul nconjurtor care conduce la disipare de energie. Fora de frecare reprezint rezistena, n cupla de frecare, care se opune micrii sau tendinei de micare a unui corp pe suprafaa celuilalt. Lucrul mecanic al forei de frecare se transform, n cea mai mare parte, n cldur, restul contribuind la uzarea suprafeelor corpurilor aflate n contact, prin smulgerea unui numr de particule metalice de pe aceste suprafee. Frecarea apare n tehnic att ca fenomen dorit (mersul pe jos, traciunea rutier, frne, ambreiaje etc.) ct i n special ca fenomen nedorit, caz n care are loc: scderea randamentului mainilor i mecanismelor; nclziri i dilatri locale; uzarea suprafeelor n contact etc. Frecarea se clasific dup mai multe criterii, dup cum urmeaz: dup starea de micare frecarea static: exist numai tendin de micare; frecarea cinetic: exist micare relativ ntre corpuri Forele de frecare care apar la frecarea static sunt mai mari (uneori chiar duble) fa de cele care apar la frecarea cinetic. dup felul micrii relative dintre corpuri frecare cu alunecare frecare cu rostogolire dup regimul de ungere frecare riguros uscat frecare tehnic uscat frecare limit frecare mixt frecare fluid Frecarea riguros uscat se poate realiza numai n vid, n absena unui mediu lubrifiant n zona portant. Se
4

Fig.5.3

obine n condiii de laborator sau poate s apar la utilajele de tehnica vidului i la echipamentele tehnicii spaiale. Frecarea tehnic uscat apare frecvent n natur i tehnic, cnd suprafeele n contact sunt neunse. Aceast frecare admite prezena aerului sau a altui mediu gazos. Microneregularitile rezultate n urma prelucrrii mecanice a suprafeelor n contact angreneaz ntre ele formnd, din loc n loc (fig. 5.1), puncte de adeziune molecular (sudur). Forele de frecare sunt determinate de rezistena la forfecare a punctelor de sudur. Datorit acestui fapt, frecarea tehnic uscat se caracterizeaz prin coeficieni de frecare mari, deci i prin pierderi mari prin frecare i uzuri importante. n situaia frecrii uscate, se Fig. 5.1 aplic legile frecrii (fora de frecare este direct proporional cu fora normal de apsare i coeficientul de frecare depinde numai de cuplul de materiale i nu depinde de mrimea suprafeelor n contact). Frecarea limit (semiuscat) se realizeaz atunci cnd ntre suprafeele n contact ale celor dou piese este prezent un strat subire de lubrifiant, puternic ancorat de suprafeele celor dou piese aflate n contact. Stratul de lubrifiant, continuu sau discontinuu, de grosime cuprins ntre 10-3 i 10-2 m, mpiedic formarea punctelor de adeziune Fig. 5.2 molecular ntre suprafeele n frecare (fig. 5.3). i n cazul frecrii limite se aplic legile frecrii. Forele de frecare scad de 23 ori fa de cele corespunztoare frecrii uscate iar uzarea se poate micora de sute sau chiar de mii de ori. Explicaia acestui fenomen const n faptul c rezistena la forfecare a stratului aderent este mult mai redus dect cea a materialelor cuplei. Frecarea fluid se produce cnd ntre suprafeele cuplei este interpus un film de lubrifiant portant mai gros dect nlimea maxim a asperitilor (fig. 5.2). Acesta este regimul ideal de funcionare a unui lagr cu frecare cu alunecare. Contactul dintre filmul de lubrifiant i suprafeele celor dou piese care formeaz cupla este continuu, iar forele de frecare sunt determinate de
5

tensiunile tangeniale din fluid. Acest tip de frecare reduce foarte mult uzura i forele de frecare datorit valorilor reduse ale tensiunilor tangeniale de rupere a filmului de lubrifiant. Se studiaz conform teoriei mecanicii fluidelor. Noiunea de coeficient de frecare are, n acest caz, doar un sens convenional, acesta determinndu-se cu relativa:
= u , pm h

n care reprezint vscozitatea dinamic a lubrifiantului; u viteza relativ; pm presiunea medie; h grosimea filmului de lubrifiant. Frecarea mixt apare n situaiile n care zonal se ntlnesc diferite regimuri de frecare (fig. 5.4). Este cazul unor grosimi prea mici ale stratului de lubrifiant sau prea mari a rugozitilor suprafeelor din cuple. Convenional, forele de frecare se calculeaz ca la frecarea uscat. 5.2. Uzarea Uzarea este un proces de pierdere progresiv de material care apare din interaciunea suprafeelor cuplelor de frecare. ntre procesul de uzare i cel de frecare exist o strns Fig. 5.4 interdependen n sensul c uzarea este o consecin a frecrii, iar starea suprafeelor rezultate prin uzare influeneaz frecarea.

Fig. 5.5 Uzarea poate fi un proces dorit (prelucrarea mecanic, polisare etc.) sau, de cele mai multe ori un proces nedorit. Evoluia uzurii (U volumul de

material dislocat prin uzare de pe suprafeele cuplelor) este prezentat n fig. 5.5, notaiile avnd urmtoarele semnificaii: t1 perioada de rodaj, cnd uzura are o evoluie intens; n aceast perioad, suprafeele de frecare se autoajusteaz (rugozitile se micoreaz); t2 uzare normal (perioada de exploatare); uzura evolueaz foarte lent. Dup aceast perioad, datorit acumulrii unor modificri dimensionale nsemnate, funcionarea cuplei se nrutete i uzura evolueaz accelerat, ducnd la scoaterea din funciune a cuplei ntr-un timp foarte scurt. Principalele tipuri de uzuri sunt: uzarea de adeziune (griparea); uzarea de oboseal superficial (ciupirea suprafeelor active, formarea de caviti pe suprafee); uzarea abraziv etc. 5.3. Lubrifiani Lubrifiantul este, n general, cel de-al treilea corp interpus ntre suprafeele cuplei de frecare. Poate fi interpus n mod natural (aer, umezeal, oxizi etc.) sau, cel mai des, n mod intenionat, n scopul micorrii frecrii. Lubrifianii exist n toate strile de agregare, dar cei mai rspndii sunt uleiurile minerale i unsorile consistente. Uleiurile minerale se obin prin rafinarea fraciunilor lubrifiante extrase din ieiuri i apoi se adaug aditivi n proporie de 220%, n scopul ameliorrii proprietilor acestora. Principalele proprieti ale uleiurilor minerale sunt: vscozitatea dinamic este proprietatea care definete mrimea frecrilor interne dintre straturile de lubrifiant; se msoar n Pa.s (Pascal.secund) n S.I. vscozitatea cinematic se determin cu relaia = , unde reprezint densitatea uleiului; se msoar n cSt (centiStokes), iar n SI n m2/s = 10-6 cSt vscozitatea relativ reprezint raportul dintre vscozitatea fluidului i vscozitatea unui fluid de referin (de regul, apa la 20C); se msoar n E (grade Engler) i se poate determina ca raport ntre timpii de scurgere a aceleiai cantiti de ulei, respectiv de ap la temperatura de msurare. Vscozitatea uleiurilor minerale scade puternic la creterea temperaturii i crete foarte puin cu creterea presiunii. Pentru a menine vscozitatea uleiurilor minerale ntre anumite limite indiferent de temperatura de nclzire, acestea se aditiveaz corespunztor.

onctuozitatea este proprietatea lubrifianilor de a forma straturi puternic ancorate de suprafeele cuplei, permind realizarea unui regim de frecare limit. detergena este capacitatea de a menine curate suprafeele cu care vine lubrifiantul n contact. Unsorile consistente sunt dispersii de spunuri metalice n uleiuri minerale sau sintetice. Spunurile se obin, de obicei, prin reacia dintre acizii grai naftenici i metale (calciu, sodiu, litiu). Unsoarea consistent este caracterizat de un prag de curgere mrimea tensiunilor tangeniale din unsoare la care aceasta ncepe s curg. Pentru tensiuni mai mici dect pragul de curgere, unsoarea se comport ca un corp solid i apare posibilitatea existenei unei zone stagnate i a unor filme de unsori portante static. Datorit acestei proprieti, unsorile consistente se folosesc att pentru micorarea frecrilor ct i pentru protejarea anticorosiv a suprafeelor i pentru ermetizarea interstiiilor.

5.4 Dispozitive de ungere 5.4.1 Definire si clasificare Dispozitivele de ungere sunt organe de masini folosite in mod curent la ungerea masinilor, in scopul de a attenua sau chiar de a anula efectele frecarii suprafetelor in contact ale diferitelor parti componente ale masinilor si care, in timpul functionarii, au o miscare relativa una fata de cealalta. Rezistentele pasive care apar in timpul acestor precari se soldeaza cu uzura suprafetelor in frecare si cu pierderi de energie, care se trasforma in parte in caldura. Prin ungere se intelege introducerea unui strat subire(film sau pelicula) de lubrifiant, convenabil ales, intre suprafetele in contact care, in timpul functionarii masinii, se fresca in mod reciproc. Lubrifiantii sund substante lichide, semisolide sau solide care, prin proprietatile lor fisico-chimice, indeplinesc conditile pentru o buna ungere. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere se face in functie de materialul din care sunt costruite piesele in frecare, de presiunea dintre aceste piese, de viteza de alunecare sau de turatie, de influentele exterioare, de importanta masinii, de pozitia si accesibilitatea pieselor, etc. Introducerea lubrifiantului intre suprafetele care se freaca se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor de ungere. Dispozitivele de ungere difera de la un sistem de ungere la altul. Ele se impart in: dispozitive de ungere cu ulei si dispozitive de ungere cu unsoare consistenta si pot fi folosite in doua moduri: izolate, prin actionare manuala, sau grupate, constituind instalatii de ungere cu functionare automatizata.

5.4.2 Dispozitive de ungere cu ulei Ungatoarele cu presiune naturala fara exces de ulei alimenteaza cu ulei proaspat lagarul.sunt destinate ungerilor cu scopuri secundare. Ungatorul prin picurare cu fitil(fig 5.6)

Fig. 5.6 asigura ungerea prin efectul capilaritatii fitilului de bunbac,care absoarbe uleiul din rezervor si il conduce la orificiul de ungere. Dezavantajul utilizarii ungatorului prin picurarea cu fitil este ca asceasta functioneaza si cand masina sta, conducand astfel al pierderi continue de lubrifiant. Ungerea cu exces de ulei cu inel de ungere mobil este prezentata in fig. 5.7

Fig. 5.7

Dimensiunile inelelor de ungere sunt stabilite prin STAS 773-71.

9

Fig. 5.8 Ungerea cu disc de ungere si ungerea cu roata dintata de ungere(Fig. 5.8) se realizeaza prin barbotarea uleiului din baie. Debitul de ulei depinde de turatia arborilor pe care sunt montate. Sistemele de ungere automate asigura siguranta in exploatare si economie de lubrifiant. Se clasifica in: -sisteme de ungere automata cu presiune joasa - utilizeaza forta gravitationala pentru deplasarea lubrifiantului spre locurile de ungere(fig.5.8A) -sisteme de ungere automata cu presiune inalta - sunt prevazute cu mecanisme dozatoare, actionate de lubrifiantul sub presine; alimenteaza un numar mare de puncte de ungere, aflate la distante mari(fig.5.8B)

Fig. 5.8
10

5.4.3 Dispozitive de ungere cu unsoare consistenta Sisteme de ungere cu ungere consistenta-unsoarea consistenta se foloseste in cazul turatiilor reduse sau cand regimul de ungere este limita. Tipuri de ungatoare cu bila (fig.5.9a).

Fig. 5.9 Ungatorul cu bila este un dispozitiv de ungere semiautomat,folosit pentru ungere locala. Forma si dimensiunile sunt stabilite prin STAS 116-88. Ungatorul cu palnie(fig.5.9b)este folosit pentru ungere locala, dimensiunile sale fiind date in STAS 784-90. Ungatoarele cu palnie(Fig. 5.10) nu asigura continuitatea ungerii si, din acest motiv, trebuie utilizate numai cand nu se cer conditii de ungere mai bune. Fig. 5.10

Exista si sisteme de ungere automate, (cu actionare electrica sau pneumatica) folosite, in general, pentru gresarea elementelor greu accessibile, a celor care necesita oprirea utilajului sau frecventa mare de interventie(Fig.5.11). Inlocuirea sau umplerea acestora se realizeaza la intervale prestabilite(6-12 luni) Fig. 5.11
11