11.

Cuplaje
Cuplajele sunt organe de masini concepute pentru a
asigura dou funcii: (1)pentru a transmite momentul de
torsiune ntre un utilaj conducator i unul condus si (2)pentru a
absorbi variaiile de torsiune din transmisie. Ele nu sunt
concepute pentru a corecta nealinierea ntre doi arbori. Desi
anumite tipuri de cuplaje pot oferi o corecie a nealinierilor,
utilizarea acestora pentru alinierea efectiva a utilajelor nu este
recomandata.

Tipuri de cuplaje
Seciunile urmatoare vor oferi imaginea generala a celor
mai comune tipuri de cuplaje: rigide i flexibile. De asemenea,
vor fi discutate cateva tipuri de cuplaje utilizate pentru aplicaii
speciale: cu elemente intermediare i hidraulice.

Cuplaje rigide

Un cuplaj rigid nu permite micari relative axiale nici

radiale ntre arborii conducator si condus. Atunci cnd cei doi
arbori sunt conectai solid i n mod corespunztor, acestia
funcioneaz ca un singur arbore. Cuplajele rigide sunt utilizate,
in general, pentru aplicaii verticale, cum sunt pompele
verticale. Tipurile de cuplaje rigide discutate n aceast seciune
sunt cele cu flane, spintecate si cu strangere.
Cuplajele cu flana sunt folosite acolo unde exist acces
liber la ambii arbori. Cuplajul spintecat este utilizat n cazul n
care accesul este limitat pe o parte. Ambele tipuri de cuplaj
necesit utilizarea de pene si canale de pana. Cuplajele prin
compresie sunt utilizate atunci cnd nu este posibila folosirea
penelor si canalelor de pana.
Cuplaje cu flane
Un cuplaj rigid cu flan este alctuit din dou jumti,
una situata pe captul arborelui conducator i cealalt pe
captul arborelui condus. Aceste jumti sunt asamblate
1

mpreun pentru a forma o legtur solid. Pentru a transmite

un momentul de torsiune, cuplajul ncorporeaz pene axiale
care elimina dependenta de frecare pentru transmisie.
Utilizarea cuplajelor cu flane este recomandata, n principal,
pentru arborii pompelor verticale. Un cuplaj rigid cu flane tipic
este ilustrat n figura 11.1.

Figura 11.1
Cuplaj rigid cu flanse
Cuplaje divizate
Un cuplaj rigid divizat, numit si clem de cuplare, este de
fapt un manon sectionat orizontal de-a lungul arborelui i
meninut mpreun prin intermediul uruburilor. Acesta este
fixat pe capetele adiacente ale arborilor conducator si condus,
formnd o legtur solid. Clemele de cuplare sunt utilizate, n
principal, pentru arborii pompelor verticale. Un cuplaj divizat
tipic este ilustrat n figura 11.2. Ca i n cazul cuplajului cu
flan, cuplajul divizat, ncorporeaz pene axiale, pentru a
elimina dependena de frecare n transmiterea cuplului.

Figura
divizat

11.2

Cuplaj

Cuplaje prin compresie

Un cuplaj rigid prin compresie este format din trei piese:
un miez compresibil i dou jumti de cuplare cuprinztoare
care exercita presiune asupra miezului. Miezul este constituit
dintr-o buc cu fante care a fost prelucrat interior pentru a se
potrivi ambelor capete ale arborilor, avand doua conicitati
exterioare, de la mijloc catre capete. Jumtile de cuplare sunt
de asemenea finisate pentru a se potrivi cu forma conica a
miezului. Cnd jumtile de cuplare sunt asamblate prin
uruburi, miezul este comprimat pe arbore, iar frecarea
rezultata transmite cuplul, fr utilizarea penelor. Un cuplaj cu
montare prin compresie este ilustrat n figura 11.3.

Figura 11.3 Cuplaj prin

compresie

Cuplaje flexibile

Cuplajele flexibile, care pot fi cu flexibilitate mecanica, cu

elemente flexibile, sau combinatii ale acestora, permit miscarea
relativa a arborilor cuplai. Dei sunt concepute pentru a prelua
nealinieri in anumite limite de toleranta, cuplajele flexibile nu
sunt proiectate pentru a compensa nealinierile majore(Arborii
trebuie s fie aliniai cu o toleranta mai mica de 0.05mm,
pentru o funcionare corect). O nealiniere semnificativa
creeaz o micare neregulata a arborelui, introduce incarcari
suplimentare ale lagarelor, produce vibraii i conduce la uzura
prematur sau defectarea echipamentelor.

Cuplaje cu flexibilitate mecanica

Cuplajele cu flexibilitate mecanica ofer o conexiune
flexibil prin miscarea sau alunecarea unul fa de altul a
componentelor cuplajului. Pentru a permite astfel de micari,
este necesara existenta unor jocuri, care trebuie s fie n limite
specificate. Este important s se pstreze la minim solicitarea
reciproca a arborilor conectai. Aceasta se realizeaz printr-o
lubrifiere adecvat destinata reducerii uzurii elementelor
componente ale cuplajului. Cele mai populare modele de
cuplaje cu flexibilitate mecanica sunt sunt cuplajul cu lan i
cuplajele cu dantura.
Cuplaje cu lan
Cuplajele cu lan ofer un mijloc bun de transmitere a
cuplurilor relativ mari, la viteze mici. Nealinarea minora a
arborelui este compensat prin jocul ntre lan i dinii pinionului
si prin jocul lanului insusi.

Cuplajul cu lant este format din dou pinioane, conectate

printr-un lan de tip simplu, dublu, sau silenios. Un exemplu
tipic de cuplaj lan este ilustrat n figura 11.4.
Atunci cnd este necesar o flexibilitate sporit i uzur
redus pot fi specificate componente speciale. Pentru astfel de
situatii se pot folosi pinioane cu dinti durificati, cu profile
speciale, lanturi cu role tip butoi etc. Cuplajele din transmisiile
uoare pot fi realizate cu lanuri nemetalice care nu necesita
lubrifiere.

Figura 11.4 Cuplaj cu lant

Cuplaje cu dantura
Cuplajele cu dantura sunt capabile s transmit cupluri
mari, atat la viteze nalte cat si joase. Cel mai comun tip de
cuplaj cu dantura este compus din doi butuci identici, cu
dantura exterioara si o manseta sau bucsa cu dantura
interioara, conjugata cu cea a butucilor. Cuplul este transmis
prin intermediul dinilor acestui angrenaj, in timp ce alunecarea
si posibilitatea de reglare este conferita de gradul de libertate
existent intre danturile exterioare, respectiv interioare ale
componentelor.
Nealinierile usoare ale arborilor sunt compensate de jocul
5

in angrenajul interior format intre butuci si manseta. Cu toate

acestea, orice nealiniere reduce durata de viata a cuplajului si
poate cauza deteriorarea altor elemente ale transmisiei cum ar
fi lagarele. Un exemplu tipic de cuplaj cu dantura este prezentat
in figura 11.5.
Dantura pinion
si manseta

Figura 11.5 Cuplaj cu dantura

Cuplaje cu elemente flexibile

Cuplajele cu elemente flexibile au in constructie

componente care pot suporta un anumit grad de ndoire sau
flexare. Grupul elementelor flexibile include discuri sau lamele
flexibile, burduful, axul flexibil, diafragma i cuplajele cu
elastomeri.
Elementele flexibile ale cuplajelor pot fi realizate din
materiale diverse cum ar fi metalul, plasticul sau cauciucul.
Utilizarea acestui tip de cuplaje este limitata de rezistenta la
oboseala a acestor materiale. Practic, toate metalele au limite
de rezistenta la oboseala previzibile drept pentru care pot fi
stabilite si limitele de utilizare ale acestora in elementele
elastice din componenta cuplajelor. Elastomerii, cum ar fi
plasticul sau cauciucul, nu au limite de oboseal bine definite.
Durata lor de via este determinat, n primul rnd, de
condiiile de instalare i de funcionare.
Cuplaje cu discuri sau lamele flexibile
Cuplajul cu discuri sau lamele este format din butucii
arborelui, asamblati prin intermediul a unul sau mai multe
discuri sau lamele flexibile, care permit o deplasare axial.
Acest cuplaj are, de asemenea, proprietatea de a reduce
transmiterea caldurii si vibraiilor axiale intre utilajul conducator
si cel condus. Figura 11.6 ilustreaza cateva cuplaje cu discuri
6

sau lamele flexibile.

Figura
11.6

Exemple de cuplaje cu discuri sau

lamele flexibile

Cuplaje cu burduf
Cuplajul cu burduf consta din doi arbori conectai printr-un
burduf flexibil. Acest model, care compenseaz nealinieri
minore, este folosit la cupluri si viteze moderat a arborilor.
Cuplajul asigur flexibilitatea necesara pentru compensarea
deplasarilor axiale i nealinierilor cauzate de dilatarea termic a
componentelor transmisiei. Figura 11.7 ilustreaz un cuplaj cu
burduf.

Cuplaj cu arc si tip arbore flexibil

Cuplajele cu arc sau tip arbore flexibil sunt folosite, in
general, in aplicatii de echipamente cu dimensiuni reduse, unde
incarcarile de torsiune nu sunt mari. Figura 11.8 ilustreaz
cuplaje cu arc sau tip arbor

Figura 11.7 Cuplaj cu burduf

Figura 11.8
Cuplaje cu arc si
arbore flexibil
Cuplaje

cu

diafragma
Cuplajele cu diafragma ofer rigiditate la torsiune
permind n acelai timp flexibilitate n micare axial.
Construcia standard const dintr-un ansamblu de flane
montate pe arbori, legate printr-un mosor cu diafragme, care
asigur legtura ntre utilajul conducator si cel condus. Mosorul
este format dintr-un ax central legat la fiecare capt de
diametrul interior al diafragmelor. Flanele sunt fixate la
exteriorul diafragmelor si pe arbori, pentru a finaliza conexiunea
mecanic. Un cuplaj standard cu diafragma este ilustrat n
figura 11.9.

Figura 11.9 Cuplaj cu diafragma

Cuplaje cu elastomeri
Cuplajele cu elastomeri constau din doi butuci conectati
prin elemente realizate din elastomeri. Aceste cuplaje se mpart
n dou categorii de baz, o categorie cu elementul elastomeric
supus la forfecare, ceallalta cu elementul supus la
compresiune. Cuplajul compenseaz nealinierile minore datorita
flexibilitatii elastomerului. Aceste cuplaje sunt, de obicei,
utilizate in aplicaii cu incarcari uoare sau medii si funcionare
la viteze moderate.
La cuplajele cu forfecare, elementul elastomeric poate fi
lipit sau fixat cu suruburi ori mansoane pe butuci. Pentru
cuplajele cu compresiune, in scopul fixarii elementelor
elastomerice, sunt folosite stifturi, bolturi sau gheare.
Elementele elastice pot fi realizate din poliuretan, cauciuc,
neopren sau combinatii ale acestora cu fibre textile.
Dei cuplajele cu elastomer nu necesita, practic,
mentenanta, este o bun practic de a inspecta periodic starea
elastomerului i alinierea echipamentului. n cazul n care
elementul prezint semne de defectare sau de uzur, acesta
trebuie nlocuit i echipamentul realiniat in conformitate cu
specificaiile productorului. Cateva cuplaje tipice cu elastomeri
sunt ilustrate n figura 11.10.

Figura 11.10
Cuplaje cu
elastomer, de
forfecare si
compresiune
Cuplajul cu arc serpuit
Cuplajul cu arc serpuit este un exemplu de utilizare a
combinatiei intre flexibilitatea mecanica si flexibilitatea unui
material in constructia unui cuplaj. Un astfel de cuplaj este
ilustrat in figura 11.11.
Acest tip de cuplaj este o constructie compacta, capabila
sa transmita cupluri mari, la viteze moderate. Constructia
cuplajului consta in doi butuci cu flanse, fiecare prevazut cu
slituri axiale, practicate pe circumferinta exterioara a flansei.
Flansele sunt asamblate prin intermediul unui arc serpuit, fixat
in sliturile axiale. Rezilienta torsionala a cuplajului este conferita
de flexibilitatea acestui montaj.
Carcasele au rol de protecie a parii active a cuplajului, n
interiorul acestora introducndu-se unsoare consistenta, pentru
reducerea uzurii dinilor si a elementului elastic si a micorrii
zgomotului. Etanarea carcasei se face fara contact sau cu
contact.

10

Figura 11.11 Cuplaj cu arc serpuit

Cuplaje pentru aplicatii speciale
In aceasta sectiune sunt discutate doua cuplaje pentru
aplicatii speciale: (1) cuplajul cu arbore intermediar si (2)
cuplajul hidraulic.
Cuplajul cu arbore intermediar
Cuplajele flexibile obisnuite realizeaza legatura intre arborii
conducatori si condusi cu capete relativ apropiate si nealinieri
limitate. Exista insa cazuri in care nealinierile sunt semnificative
sau in care capetele arborilor care trebuie cuplati sunt la
distante considerabile.
Un astfel de caz este cel al pompelor la care rotorul este
demontat din carcasa prin deplasarea acestuia catre motor.
Daca nici pompa nici motorul nu pot fi deplasate, acestea
trebuie separate suficient de mult pentru a permite extragerea
rotorului. Separarea se poate realiza prin utilizarea cuplajului cu
arbore intermediar, a carui demontare permite realizarea
spatiului necesar pentru extragerea rotorului(Figura 11.12.a). In
figura 11.12.b sunt prezentate cateva exemple de cuplaje de
acest tip.

11

Figura 11.12.a Cuplaj intermediar pompa centrifuga

Figura 11.12.b Cuplaje cu arbore intermediar

In plus fata de cazul de mentenanta prezentat mai sus,

cuplajul cu element intermediar este frecvent utilizat in
situatiile in care poate sa apara dilatarea termica sau nealiniere
datorita temperaturilor ridicate din proces. Scopul acestui cuplaj
este de a preveni nealinierile daunatoare, prin separarea intre
capetele celor doi arbori. Un exemplu de cuplaj cu element
12

intermediar este prezentat in figura 11.13.

Figura 11.13 Cuplaj cu element intermediar pentru temperaturi

ridicate

Cuplajul cu element intermediar consta in doua

componente suport unite printr-un arbore. Producatorii folosesc
abordari diferite in proiectarea acestor cuplaje. De exemplu,
fiecare dintre componentele suport poate fi un semicuplaj
flexibil, unul flexibil si unul rigid sau ambele rigide.
Cuplajele dintate, cu element intermediar, pot fi realizate
dintr-un cuplaj dintat standard si doua mansete exterioare,
montate pe butuci. Un arbore intermediar realizeaza transmisia
intre cele doua semicuplaje(ex: transmisie intermediara pompe
cu cavitati progresive).

Cuplajul Hidraulic
Cuplajele hidraulice ofer porniri line, cu accelerare
treptat i un cuplu maxim limitat, pentru viteze de exploatare
13

constante. Cuplajele hidraulice sunt, de obicei, utilizate n

aplicaii care suporta socuri de torsiune din cauza schimbrilor
bruste in sarcinile echipamentelor (de exemplu compresoarele,
instalatii de interventie la sonde) . Figura 11.14 prezint o
ilustrare a unui cuplaj hidraulic.

Figura
11.4
Cuplaj
hidraulic

Alegerea cuplajelor
In mod frecvent, cuplajele uzate sau deteriorate trebuie s
fie nlocuite. Unul dintre cei mai importani pai n efectuarea
acestei proceduri de ntreinere este de a asigura c sunt
utilizate piesele de schimb potrivite. Dup s-a determinat cauza
defectarii, este esenial s se identifice tipul i dimensiunea
cuplajului necesar. Chiar dac o piesa poate sa fie identica ca
aspect cu originalul ce trebuie nlocuit, aceasta poate sa nu fie
adecvata
pentru
cuplaj.
Specificaiile productorului ofer, de obicei, informaiile
necesare pentru alegerea corecta. n cazul n care o piesa nu
este in stoc, o trimitere la alte referine va furniza informaiile
necesare pentru a identifica un dispozitiv de cuplare care
ndeplinete aceleai cerine ca i originalul. Criteriile care
trebuie luate n considerare n alegerea unei piese includ: tipul
de echipament, modul de functionare i costul.
Tipul de echipament
Alegerea cuplajului ar trebui s fie specific aplicaiei i,
prin urmare, este important s se ia n considerare tipul de
echipamente care se vor cupla. De exemplu, aplicaiile
solicitante, cum ar fi echipamentele ce impun transmiterea unor
cupluri variabile, de valori mari, necesita cuplaje special
concepute pentru a absorbi schimbrile radicale de viteza i
14

cuplu(de exemplu cuplajele de tip arc erpuit). Aplicaii mai

puin solicitante, cum ar fi o pompa centrifuga, se realizeaz cu
ajutorul cuplajelor cu elastomeri. Tabelul 11.1 prezinta cuplajele
utilizate, in mod curent, in diferite aplicatii.
Modul de functionare

Selectarea cuplajului este foarte dependent de modul de

functionare, care include caracteristicile de torsiune, viteza i
domeniul de functionare.
Caracteristicile de torsiune
Torsiunea reprezint principala preocupare, cnd se alege
tipul cuplajului. n toate aplicaiile n care un cuplu variabil sau
mare este transmis de la unitatea conductoare la unitatea de
condus, trebuie s fie utilizat un cuplaj flexibil. Cuplajele rigide
nu sunt concepute pentru a absorbi variaiile de cuplu deci nu
ar trebui s fie utilizate.
Viteza
Doi factori asociai cu viteza ar trebui s fie considerai ca
parte a procesului de selecie: viteza maxim i variaia de
vitez.

Viteza maxim
La selectarea modelului unui cuplaj, trebuie s fie luata n
considerare valoarea maxim a vitezei, care poate fi gasita in
catalogul producatorului. Viteza maxima de functionare a unui
cuplaj trebuie sa fie sub(cu cel putin 15%) viteza maxima
nominala. Marja de 15% ofera un coeficient de siguranta
suficient pentru a preveni deteriorarea cuplajului sau o
defectiune catastrofala a echipamentelor.

Variatia vitezei
Variatia vitezei inseamna si variatie de cuplu. Cele mai
multe aplicatii cu viteze variabile necesita cuplaje flexibile,
15

capabile sa absoarba variatiile torsionale.

Tabelul 11.1 Alegerea cuplajelor pentru diferite aplicatii

Aplicatia

Compensare
limitata

Cuplaj recomandat

de

nealiniere

Transmisii de cupluri mari, Cuplaje cu arc serpuit

variabile, la viteze moderate
Arbori pompe verticale

Cuplaje rigide cu flanse sau

manson

Arbori fara pene si canale de Cuplaje rigide cu compresiune

pana
Transmisii de cupluri mari, la Cuplaje
viteze reduse
mecanic)
Transmisii de cupluri mari, la Cuplaje
viteze mari si reduse
mecanic)

cu

lant(flexibile

dintate(flexibile

Toleranta la deplasari axiale, Cuplaje cu discuri sau inele

temperatura si vibratii axiale
laminate
(cu
materiale
16

flexibile)
Cupluri si viteze moderate

Cuplaje
cu
burduf
materiale flexibile)

(cu

Echipamente de dimensiuni Cuplaje tip arbore flexibil sau

reduse, cu incarcari torsionale arc (cu materiale flexibile)
scazute
Rigiditate
torsionala
flexibilitate axiala

si Cuplaje
cu
(material flexibile)

diafragma

Aplicatii cu incarcari medii sau Cuplaje cu elastomeri

usoare si viteze moderate
materiale flexibile)

(cu

Cu accelerare progresiva si Cuplaje hidraulice

cupluri maxime limitate, la
viteze constante
Cupluri
variabile

si

Compensare
mare

viteze

de

mari, Cuplaje flexibile, dimensionate

pentru cuplul maxim necesar

nealiniere

Aplicatii care necesita distante Cuplaje cu arbore intermediar

mari intre capetele arborilor,
din motive de mentenanta
Nealinieri rezultate din dilatari
termice
datorate
temperaturilor ridicate din

17

proces

Domeniul de functionare
Domeniul de functionare definete cerinele fizice,
dimensiunile si tipul de cuplaj necesare ntr-o aplicaie.
Informaiile ar trebui s includ: dimensiunile si orientarea
arborilor, puterea necesara, gama complet in care variaza
cuplul, variatiile de vitez, precum i orice alte date care ar
putea afecta n mod direct sau indirect cuplajul.
Costul
Costul cuplajului nu ar trebui s fie factorul decisiv n
procesul de selecie, dei el joaca cu siguran un rol important.
Dei cuplajele cu performane superioare poate fi mai scumpe,
aceastea pot
fi soluia cea mai rentabil ntr-o anumit
aplicaie. Selectarea cuplajului cel mai potrivit pentru o aplicaie
nu numai c prelungete viaa acestuia, dar mbuntete
performana general a transmisiei i fiabilitatea acesteia.

Instalarea cuplajelor
Cuplajele trebuie s fie instalate corect, pentru a
funciona n mod satisfctor. Aceast seciune prezint
pregtirea arborelui i cuplajului, instalarea i alinierea
cuplajului.
Pregtirea arborelui
O inspecie atent a celor dou capete ale arborelui
trebuie fcuta pentru a se asigura c nu exista bavuri,
zgrieturi, care ar putea deteriora semicuplajele. Cauzele
potentiale de deteriorare trebuie corectate nainte de cuplare.
Pentru a elimina bavurile, zgarieturile sau urmele de oxidare se
utilizeaza hartie abraziva fina. Inainte de instalare, se va aplica
pe
arbori
un
strat
subire
de
ulei.
Penele si canalele de pana vor fi verificate pentru defecte
similare
si
dimensional.
18

Pregtirea cuplajului
Cuplajul trebuie s fie demontat i verificat nainte de
instalare. Poziia fiecrei componente trebuie notata, astfel
nct cuplajul s poat fi remontat n ordinea corect. Cnd
cuplajele vechi sunt demontate pentru inspecie, bolturile i
gurile bolurilor trebuie s fie numerotate, astfel nct s poat
fi instalate n aceeai pozitie atunci cand cuplajul este repus in
functiune.
Orice defecte, cum ar fi bavurile, trebuie corectate nainte
de instalare. Defecte ale componentelor cuplajului pot provoca
interferene ntre alezaj i arbore si dezechilibrari, mpiedicnd
buna funcionare a cuplajului.
Instalarea cuplajului
Odat ce inspecia este finalizata si componentele
cuplajului nu au defecte, acestea pot fi montate pe arborii
respectivi. Dac este necesar s se nclzeasc butucii pentru a
realiza o strngere adecvat, se va utiliza un dispozitiv de
oncalzite adecvat sau o baie de ulei. nclzirea folosind flacra
este interziza, deoarece provoac deformari sau degradari ale
materialului, care pot afecta n mod negativ cuplajul.
O atenie sporita trebuie acordata n timpul instalrii unui
sistem de cuplare nou sau in timpul procesului de reasamblare
al unui cuplaj existent. Penele i canalele de pana trebuie s fie
acoperite cu un compus de protectie la lubrifiantul utilizat n
cuplaj. Garniturile de etansare ale carcasei cuplajului trebuie s
fie ntregi, n stare bun, curate i fr a ciupituri sau fisuri.
Dopurile pentru lubrifiere trebuie s fie curate nainte de a fi
montate i stranse corespunzator.
Procedura specifica de instalare a fiecarui cuplaj depinde
de tipul si configuratia de montaj a cuplajului. Cu toate acestea,
elementele comune ale instalarii tuturor modelelor de cuplaje
includ: distana intre semicuplaje, asamblarea, lubrifierea,
utilizarea de componente sau subansamble conjugate si
alinierea. In sectiunile urmatoare vor fi detaliate elementele
comune instalarii cuplajelor.

19

Distanta
Distana dintre elementele conjugate ale cuplajului trebuie
s fie n concordanta cu specificaiile fabricantului. De exemplu,
un cuplaj cu elastomeri trebuie s aib o anumit distan ntre
feele semicuplajelor. Aceast distan determin poziia
pieselor din cauciuc care asigura transmiterea puterii de la
utilajul conducator la componenta utilajului condus. n cazul n
care aceast distan nu este cea corecta, elastomerul va
ncerca s revin la poziia sa de relaxare, inducnd o micare
axiala n ambii arbori.
Asamblarea
Cuplajele sunt proiectate s utilizeze anumite tipuri de
uruburi sau bolturi. Bolturile de cuplare au un corp cilindric
durificat, dimensionat in limite de toleranta pentru a se potrivi
cu orificiile si limea ansamblului de cuplare. Bolturile
durificate sunt necesare deoarece uruburile standard nu au
capacitatea de a absorbi solicitarile de torsiune i forfecare
prezente n aplicaiile de cuplare i se pot distruge ducand la
defectarea cuplajului si a intregii transmisii.
Ungerea
Cele mai multe cuplaje necesit lubrifiere ceea ce implica
o grija deosebita in asigurarea tipului si cantitatii potrivite de
lubrifiant in timpul procesului de instalare. Lubrifierea
necorespunztoare reduce fiabilitatea i durata de via a
cuplajului. n plus, lubrifierea necorespunztoare poate provoca
daune grave transmisiei mainii. De exemplu, atunci cnd un
cuplaj cu dantura este suprancrcat cu vaselina, acesta se va
bloca. n cele mai multe cazuri, blocarea va crete nivelul de
vibraii i va induce o ncrcare anormal pe rulmenii
transmisiei provocand deteriorarea rapida a acestora.
Componente conjugate
Cuplajele sunt concepute pentru game specifice de
aplicatii iar performanta acestora depinde de proiectarea
20

intregului ansamblu de cuplare. In consecinta, in general, nu

este o buna practica incombinarea tipurilor de cuplaje. Cu toate
acestea, in anumite industrii, cum este cea a otelului, exista
aplicatii in care sunt utilizate semicuplaje din doua tipuri de
cuplaj diferite. De exemplu, un semicuplaj de tip rigid este
uneori conjugat cu un semicuplaj flexibil rezultand un cuplaj
hibrid. Desi aceasta abordare poate oferi o rezolvare pe termen
scurt a unei probleme, ea poate provoca o crestere a numarului
si gravitatii defectiunilor aparute in transmisia respectiva.

Alinierea
Ultimul pas n procesul de instalare este verificarea alinierii
cuplajului si arborilor. Cu excepia cuplajelor pentru aplicatii
speciale, cum ar fi arborii axiali si intermediari, toate cuplajele
trebuie s fie aliniate in limite destul de stranse de toleranta(de
exemplu, 0.025-0.050mm). O imagine generala a metodelor de
aliniere a cuplajelor este prezentata in Figura 11.5.

Figura 11.5 Metode de aliniere a

cuplajelor

21

Lubrifierea si Mentenanta Cuplajelor

Cuplajele necesit lubrifiere i ntreinere regulat pentru a
asigura o durat de via optim fr defectiuni. Atunci cand
intretinerea cuplajelor nu este realizata, apar defectiuni
premature ale acestora sau ale altor componente ale
transmisiilor cum sunt arborii sau rulmentii.
Cauzele defectarii cuplajelor

Atunci cnd se defecteaza un cuplaj, este foarte important

sa fie determinata cauza. Defectrile pot rezulta din cuplaje
defecte, conditii externe improprii sau instalare incorecta.
Cele mai multe defectiuni sunt atribuite prelucrarii
necorespunzatoare a suprafetelor care conduc la abateri de la
limitele de tolerante. Defectiunile pot sa apara si din cauze
legate de materialele din care sunt realizate cuplajele si
elementele de asamblare. Duritatea inadecvata i rezistenta
insuficienta a materialelor contribuie la multe defectari
premature.
Alte
cauze
frecvente
sunt
alegerea
necorespunztoare a cuplajului, instalarea incorecta i/sau
nealinierea
arborilor.

Cerine de lubrifiere
Necesitatile privind lubrifierea variaz
n funcie de
aplicaia i de tipul cuplajului. Deoarece cuplajele rigide nu au
nevoie de lubrifiere, in aceasta seciune se va discuta doar
despre lubrifierea cuplajelor cu flexibilitate mecanica, cele cu
materiale flexibile sau combinatii ale acestora.
Cuplaje cu flexibilitate mecanica

Este important s fie urmate instruciunile productorului

22

pentru ungerea acestor cuplaje, al caror mecanism intern

trebuie s fie lubrifiat. Etansarile carcaselor care contin
lubrifiantului trebuie s fie n stare bun i fixate corespunztor
pe poziie. Capacele carcaselor conin lubrifiant si previn
patrunderea contaminanilor in interiorul cuplajului. Capacele
sunt proiectate n dou configuraii, cu sectionare orizontala sau
verticala. Pentru a permite golirea sau adaugarea lubrifiantului
fr dezasamblarea cuplajului, in capace sunt prevzute orificii
cu dopuri.
Cuplajele cu dantura sunt unul din tipurile care necesita
lubrifiere. Aceasta poate fi realizata in mai multe moduri: cu
cartus de vaselina, prin umplere cu ulei, cu baie de ulei sau cu
flux continuu de ulei(sub presiune). Atat vaselina cat si uleiul
pot fi folosite la viteze intre 3600 si 6000 rotatii pe minut. Uleiul
este, de obicei, utilizat pentru viteze mai mari de 6000 rpm.

Cuplaje cu materiale flexibile

Cuplajele
functioneze

cu

materiale

flexibile
fara

sunt

proiectate sa
lubrifiere.

Cuplaje combinate

Cuplajele combinate(cu arc serpuit) sunt lubrifiate similar

cu cele cu flexibilitate mecanica.

Inspecii periodice

Este important ca la toate echipamentele mecanice i

sistemele care ncorporeaz componente rotative, inclusiv
cuplaje i ambreiaje sa fie efectuate inspecii periodice.
Cuplaje cu flexibilitate mecanica

23

Pentru a menine fiabilitatea cuplajului, cuplajele cu

flexibilitate mecanica necesit inspecii periodice bazate pe
timp sau starea de functionare cu o frecventa stabilita in baza
istoricului echipamentului sau a unui program intocmit de
inginerul de mentenanta predictiva. Aspectele care trebuie
urmarite intr-o inspecie sunt enumerate mai jos. Dac in
oricare dintre aceste aspecte sunt descoperite deficiente,
cuplajul trebuie s fie evaluat pentru a determina durata de
funcionare rmasa sau sa fie nlocuit/reparat.
Verificai daca lubrifiantul are urme de metal(indicnd uzura
componentelor).
Inspectai vizual componente mecanice ale cuplajului(lanuri
cu role, danturi, arc spiralat etc.) pentru uzur.
Verificai garniturile pentru a se asigura c acestea sunt n
stare bun. Acestea trebuie s fie instalate corect, cu marginea
n contact bun cu hubul. Garniturile trebuie s fie ntregi, n
stare bun, curate i fr a ciupituri sau fisuri.
Dopurile orificiilor de lubrifiere trebuie s fie curatate(pentru
a preveni introducerea de impuritati in lubrifiant si pe suprafaa
mecanismului) nainte de a fi instalate i trebuie nurubate
conform cu specificaiile productorului.
Suruburile si sigurantele trebuie sa fie la locul lor i strnse
in conformitate cu specificaiile productorului.
Verificai caarborii, butucii, penele si canalele de pana sa nu
fie fisurate sau deteriorate.
n condiii de funcionare, efectuai scanri termografice
pentru a determina diferenele de temperatur pe cuplaj (indica
nealinierea
i/sau
solicitari
mecanice
inegale).
Cuplaj cu materiale flexibile
Dei conceput pentru a nu necesita lubrifiere, cuplajele cu
materiale flexibile necesit, de asemenea, inspecii i
ntreinere periodice. Acest lucru este necesar pentru a se
asigura c prile componente ale cuplajului sunt n limitele de
funcionare acceptabile. Pentru a mentine fiabilitatea cuplajelor,
sunt necesare inspectii periodice care urmaresc aspectele de
mai jos. Dac este identificata oricare dintre situatiile de
deteriorare descrise mai jos, trebuie s fie fcuta o evaluare
pentru
a
determina
durata
de
funcionare
sau
24

repararea/nlocuirea cuplajului.
Verificai elementul flexibil pentru semne de uzur sau
oboseala(fisuri, uzuri, praf sau particule din materialul
elementului).
Suruburile si sigurantele trebuie sa fie la locul lor i strnse
conform cu specificaiile productorului.
Verificai ca arborii, butucii, penele si canalele de pana sa nu
fie
fisurate
sau
deteriorate.
n condiii de operare, efectuai scanri termografice pentru
diferenele de temperatur pe cuplaj, care indica nealinierea
i/sau
solicitari
mecanice
inegale.
Cuplaje combinate
Componentele mecanice trebuie inspectate pentru a
depista eventuale semne de uzura sau oboseala. In plus fata de
cuplajele cu flexibilitate mecanica, elementele de uzura cum
sunt arcurile spiralate trebuie inlocuite la primele semne de
deteriorare.
Cuplaje rigide
Componentele mecanice ale cuplajelor rigide(butuci,
bolturi, manoane de comprimare, pene si canale de pana)
trebuie
s
fie
inspectate
vizual
pentru fisuri, lipsuri, uzur, i/sau oboseal. Orice component
deteriorata va fi nlocuita.

25