Sunteți pe pagina 1din 8

TRANSMISIA

LONGITUDINALA.
ARBORII
PLANETARI
I. TRANSMISIA
LONGITI'DINAL;.
Transmisialongituilinalllarerolrrldeatansmitemomentulmotordelaschimbdtorul
de viteze Ia transmisia
principala in cazul autovehiculelor
organizate
dupd solulia
clasicd,
precumgi del aschi mbSt orul devi t ezel areduct orul -di st ri bui t orEi del aacest al apunl i l e
motoare
qi intre
pun{i, in cazul autovehiculelor
cu mai multe
punli motoare' Cu alte cuvinte
transmisiatongitudinaldtransmitemomenhrlmotorcetrediferiteorganealetransmisiei' a
cdror
pozilie relativl
este in
general variabiltr'
Axa
geometrici a arborelui
secundar
al
schimbltorului
de viteze se
gdse$te sub un anumit
unghi ln raport cu a'ra
geometricd a
arborelui
conducetor
aI transmisiei
principale, unghi ce variazd ln limpul deplasdrii
autovehiculului.
De aceea
pentru a transmite
mofoentul motor
de la un arbore la altul, care au
axele
geometrice dispuse sub un ungtri variabil, se foloseqte
transmisia
longitudinalii
compusd
din:
l. articulatii
cardanice;
2. arbori
longitudinali;
3. cuPlaje
de compensare;
4.
Paliereintermediare'
I - motor
2
-
ambreiaj
3 - schimbltor
de viteze
4, 4' - articulalii
cardanice
5 -
arbore longitudinal
6 - diferenfial
7 - rc{i motoare
Fie. 1 Sihema unei tralsmisii longitudinale
utilizati la automobile
4X2
Fig. 2 Scheme de transmisii longitudinale
utilizate la automobile 6X4:
1-schimbtrtordeviteze,2_reductordistribuitor,3,4-pun1isPate,5-adicula|iicardanice,6_
arbori longitudinali,
7 - ambreiajul
Conditii impuse
transmisiei
principate:
) si asigure sincronismul
m$ctuii
mborilor cuplali;
D' s6 funcfioneze
cu randament
ridicat;
ts s[ asigure compensdrile
axiale
gi unghiulare necesare;
}sifieechilibratedinamicpentruanurezultasolicitIrisuplimentare;
rezonant4
F sd asigure amortizarea
vibratiilor;
F montarea
gi demontarea sd fie uSoard;
F sd asigure unghiurile necesare tnhe axele arborilor;
F intrelinerea
sd fie cdt mai simpld;
D construciie
simPl6
qi economicd;
F sd prezinte siguran![
in funcfionare;
l. Constructia articulaliilor
cardanice
Transmisiile longitudinale
ale automobilelor
modetle sunt
prevazute cu articttlafii
carclanice asincrone cu mlmenli cu ace. Aceste articulatii prezintd avantajele: au o duratd
de
mare de flrncJionare,
permit transmiterea unor sarcini mari la turalii ridicate
qi au un
gabarit
redus,
in frgura 3 se prezinttr construclia
articulafiei cardanice asinctone, compusi din furcile
l l i 2, asambl at ecucrucea3, pri ni nt ermedi ul rul menl i l orcuace4. Furcal eprevazut ei n
majoritatea
cazurilor cu o flanqa cu ajutorul cdreia se asambleaztr,
prin guruburi de flanqa
arborelui secundar
al schimbatonrlui
de viteze sau de flanSa arborelui
pinionului tansmisiei
principale. Furca 2 e solidarizati
la rotalie cu arborele longitudinal
jie
prin sudurtr" fie printr-
un butuc canelat care
permite modificarea
distanlei dintre cele doui articulalii cardanice ale
arborelui
(cuplaj de compensare
axial[).
1 3 11 47I
2
Fig. 3 Construcgia
articulafiei
catdanice rigidi
crucea cardanici
e prev6zutii cu canale de ungere
prin care ltrbrifianh:l de la gresorul
9 ajunge la rulmenfi. in scopul reducerii
pierderilor prin frecare
qi maririi duralei de
funcfionare
legatura dintre orificiile flucilor
9i
fusurile crucii se realizeazd
prin intermediul
unor rulmenti cu ace.
ArticulaJiile
carilanice rigide sunt de doud feluri: cu lagare de alunecare
qi cu rulmenli.'
cele mai folosite sunt articulaliile
cardanice cu mlmenli cu ace. Ele sunt formate din: furci
unite printr-o cmce cardanicd,
bolluri
prevdzute cu nrlmenli cu ace, flange,
gresor, supapa de
siguanld, capace fixate
pe firrci prin qumburi sau
prin inele de sigwanfd"
garnitud de
emnsare.
supapa de siguranla 10 rnenline
presiunea lubrifiantului
la o anumitd valoale
permiland elinrinarea surplusului
de lubrifiant
Ei
a bulelor de aer in timpul gresllrii.
in figura 4 se prezintd o sululie de etaryare a lag6tului articulaliei
cardanice. Cea mai
simpld solulie constBctivA este cea cu inel de pdsl[ presat5, montat in carcasa metalic[ 2 qi
din bucEa 3. Suprafa{a frontald a buc$ei e apAsata
pe inelul din pAsld realizand etangarea. La
unele articulatii cardanice se folosesc garnituri de
etansare la care inelul din pdsld este inlocuit cu o
mangetd din cauciuc. ln figura 4 se prezintd
construclia unei articulatii cardanice elastice. Ea
se compune din frircile 2 gi 4 cu trei brale dispuse
la 1200 unul fald de altul, fi.rate intre ele cu
Euruburile
6 de discul elastic 3. Montarea
articulafiei in transmisia longitudinald se face prin
solidarizarea furcii 2 de arborele conducdtor I qi
prin montarea culisantl a furcii 4 pe arborele con-
Iig. 4 Solulie de etanqare a articula{iei
cardanice cu inel din
PAsl6
dus 5, pentru compensarea
abaterilor axiale. Prin deformarea elasticd a cliscului 3 articnlafia
permite abateri unghiulare intre axele arborilor
cuplali de 3.. 5
o.
Articulaliile canlanice elastice se
utilizeazE, in general, pentnr compensarea erorilor
de montare la cupl4rea motorului cu cutia de viteze
cdnd cLrtia de viteze, montatii intr-un carter
independent
de blocul motorului, este a$ezat[ pe
cadrul automobilului, sau ihtre cutia de viteze gi
cutia de distribuiie c6nd cele doud subansambluri
sult montate in cartere independente.
Garnitura de
etanlare 6 nu permite scurgerea lubrifiantului din
articulalia carda:rici
Ei
in acelaqi timp
protejeaza
elasticl
rulrnenlii impotriva
p[ttUnderii impuritililor. Articulaliile
cardanice sunt mecanisme de
leg6tur6 dintre doi arbori care se rotesc, axele acestora facand un anumit unghi intre ele.
2. Construcfia arborilorlongitudinali
Arborii longitudinali sunt organe ale transmisiei longitudinale care fac legdtura intre
4oui articulalii cardanice sau intre articulalia cardanicd
gi unul din cornponentele transmisiei
autornobilului, avAnd rolul de a transmite la distanld momentul de torsiune
qi uneod' forle
axiale.
Partea centrald a arborelui longitudinal
poate avea secliune circulard plind sau
tub1lard. Arborii iongitudinali tubulari sunt cei mai utilizaqi deoarece. in comparalie cn arborii
Fig. 5 Articulafie cardanici
cu secliune
plind" au o rigiditate mai mare pentnr aceeagi mas[,
pennilAnd mdrirea turafiei
critice de functionare. Forma constmctivd a arborelui longitr-rdinal depinde de:
.
lungtmea dinhe centrele articulafiilor cardanice;
.
regimul de incdrcare;
.
locul de dispunere tn cadrul transmisiei.
Daci arborele longitudinal nu
permite compensarea ariali, ah:nci acesta va avea
lungime constantd, in caz conhar, arborele longitudinal va avea lungime variabill.
in figura 6 e prezentat un arbore longitudinal al unui camion 4 X 2 confeclionat dintr-
un tub de ogel 8. Pe el, la capdtul dinspre schimb[torul de viteze este montat prin presare
Ei
consolirlat
pril suduri un arbore canelat 5, pe care culiseazd furca 2 a'artibdlafiei cardanice
13, iar in capAtul dinspre
puntea motoare e montatii furca 10 a articulaliei cardanice 14.
Montaxea furcii 2 pe arborele 5, prin intermediul canelurilor e necesare. pentru a permite
varialia distanlei dintre axele crucilor cardanice 3 gi 1l datoriti varialiei sdgelii suspensiei.
Aceastd imbinare poart6 denumir e de atplai de comperuare aiald
7. t
q
7910
tr
Iig. 6 Construcfia arborelui longihldinal
l-capac;2, 10- furci; 3, 1l
-cruce
cardanicl;4-
gresor;5 - arbore canelau 6 -
garniturl de etangare;
7,
g
-
pt6cufe de metal petrtru chilibrare; 8 - tub de olel; 12
-
orificiu; 13, 14
-
articulalie cardanicE
pentru
micqorarea frec[rii dintre caneluri
qi a uzurii lor,, acestea zunt
Unse-prin
intermediul
gresorului 4, montat in butucul flucii 2. Pentru caunsoarea se tru iasd din regiunea
de ungere
precum qi pentru a nu patrunde murdaria, butucul furcii 2 e prevazut la capdt cu
-
gamitura de etanlare 6. Pentru a nu se produce presiuni in interionrl butucului fi:rcii 2 care ar
exoulza
gnsoarea
din imbharea canelati
prin gamitura 6, la deplasarea acesteia, capacul 1 e
prevtrzut cu orificiul 12.
Dupd fabricare, arborele longinrdinal impreund cu articulaliile cardanice se suplrn
echilibrnrii dinamice. Echilibrarea
arborelui se realizeazd cu.adaosui de metal, prin sudare
sub tbnna unor pldcufe. Dupd temrilralea echilibriLii se narcheazd pe manqonul furcii
alunecdtoare 2
Ei
pe arborele canelat 5 cAte un feper pentru montare, deOarece montarea intr-o
altd
pozitie
a furcii 2 condttce la dezechilibrarea arborelui 8.
112
Pentru a obline o echilibrare corespunzAtoare a arborilor longitudinali se recomandd
efechrarea unei echilibrfi dinamice la o turafie micd cuprins6 intre 600-1000 rot/min, urmatd
de o verificare la turafia nominali
3. Construcfia palierelor intermediare
ln cazul in care distanla dintre puntile automobilului e mare, utilizarea hansmisiei
longitudinale bicardanice ar necesita un arbore prea lung care pentru evitarea funcliondrii in
regim de rezonanfd, necesitd un diametru prea maxe. Din acest motiv arborele longitudinal e
seclionat in dou6 parli (unul principal gi unul intermediar). Introducerea arborelui intermediar
permite reducerea lungimii arborelui principal, mdrindu-lse rigiditatea qi micqorandu-se
tendinla apariliei rezonanlei. in general arborele longitudinal se sectioneazl dace llingimea sa
depqeste 1,8-2 m. ln afata rolului principal de rezernare a arborelui longitudinal, palierul
intermediar trebuie s[ amortizeze vibra]iile ce iau nagtere in transmisia longitudinald
$i
sA per-
ZJ
mit2i compensdri axiale, radiale gi unghiulare
ale arborilor. in nansmisia longitudinald a
automobilelor se utilizeo"i
paliere
intermediare elastice
.gi
rigide. Palierele
intermediare elastice se compun dintr-un
l
Fig. 7 Paliere intermediare elastice
termediul helului din cauciuc 3 de dimensiruLi
apdr[toarc din tabE contra prafirlui' noroiului
mlment radial cu bile pe un singur rdnd,
montat intr-un suport, prin intermediul rmui
element elastic, care prezintd proprietdfi
bune de amortizare
qi permite compensdri
unghiulare. in figura 7.a, rulmenhrl 1 e
montat cu prestrdngere in suportul 2, prin in-
mari. Palierele sunt prcvezute cu o serie de
gi apei, intnr-cdt ele se gdsesc sub caroseria
automobilului.
Transmisia longitudinald transmite momentul motor fEra sd-l modifice (randamentul
transmisiei longitudinale fiind foarte mare, la proiectare nu se
line
seama de pierderile aceste
transmisii).
N. ARBORIIPLANETARI
Arborii
planetari au rolul de a hansmite momentul motor de la diferenfial la rofile
motoare ale automobilului. in afara de momentul motor, carc solicitil arborii planetari la
torsiung ei pot fi solicitali qi la tncovoiere de foriele care aclioneazi asupra rolilor motoare. in
funclie de modul de montare al arborilor planetari in carterul punlii motoare, ei se impart in:
a) total desclrcali;
- sunt solicitafi numai la torsiune
9i
se utilizeazE la autocamioane gi
autobuze.
b) semiincdrcati;
-
sunt solicitati la torsiune
Si
parFal la incovoiere
gi
autoh:risme
qi autocamioane ugoare.
c) total iniarcali de momentul fircovoietbr.
sunt solicitafi atdt la torsirme cit gi la incovoiere gi
se utilizeazi la
. ,
se utilizeazl la
autoturisme.
Pentru a transmite momentul motor provenit de la diferenlial la rolile motoare, arborii
planetari trcbuie s[ fie solidarizati la rotatie at cu diferenlialul prin pinioanele planetare c8t
-
'-
._ !
-.
:r;
qi cu buhrcul rolii motoare.
Un ansamblu arbore
plsnetar este compus:
1. dintr-un arbore transversal;
2. dirud articuldtii hbmocinetice;
3. doutr burdufuri.
l) Artic ulafiile homocinetice
Articulafiile homocinetice sunt articulalii carclanice cu viterze ungliulare egale, ce se
utilizeazd
pentru antrenarea rolilor
pun{ilor de directie
qi motoare.
Articulatia cu tripodd cu
galeli sferici se compune dintr-un cuplaj tripod unghiular-
axial de ldngd diferenfial
qi din cuplajul tripod unghiular de l6ng6 roatii. cuplajul tripod de
l6ag[ diferenfial are rolul principal de compensare a deplasdrilor relative axiale. Pentru a
reduce
pierderile prin frecare, galelii sferici sunt montali
pe elementul tripod prin intermediul
unor rulmenli cu ace. Cel cle l6ngd roatii permite in tinpul funcfiondrii inclinarea cu unghiuri
pAn[ la 400, iar limitarea a,xiali se realizeazd printr-un element elastic.
7
a - articulatia dinspre cutia d viteze e viteze b
-
articulatia dinspre roate
Fig. 8 Articulalii homocinetice
@s3@4pm:"'s6"
.
b - articulatia Weiss cu 4 bile , c- articulafia Lobro cu 5
_bi!e
Fig. 9 Tipuri de adiculalii homocinetice
Valoarea maximd a unghiului dintre cei doi arbori, pentru care poate fi intrebuinfatd
articula!iahor:rocinetic6cubilegicanaledivizoare(articula1iaWeiss)estede330.
Articulaliile homocinetice cu bile qi pdrehie divizoare (articulalia Lobro) se pot utiliza
la transmiterea miqcdrii intre arbori dispuqi sub un unghi ma,xim de 35-450.
2. Burdufurile
Burdufurile au rol de a proteja articulalia
tmpotriva
impuritdlilor qi conline lubrifiantul
pentru ungerea articulatiilor. Ele pot fi fdcute din cauciuc sau din materiale termoplastice.
Fig. 10 Arborele planetar
1 - arborele transversal; 2 - burduf; 3 - adiculafie homocinetici
a -
articulalia cu tripod{
z