Referat

Nume: Zamfir Prenume: Marian Clasa: a XI-a D Grup Scolar “Mihai Viteazul”, Pitesti. CUPLAJE

Cuplajele sunt organe de masaini care asigura legatura permanenta sau intermintenta pentru transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul. Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarii organelor de masini antrenate , sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite de viteze. In functie de legatura dintre arbori , cuplajele sunt : - cuplaje permanente , la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin demontarea elementelor de asamblare a cuplajului. Aceste cuplaje pot fi fixe si mobile. -cuplaje intermitente , la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau intrerupta, atat in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara fara a demonta cuplajul. Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE. Cuplajele permanente. Cuplajele fixe leaga capetele arborilor fara joc.Din acasta categorie fac parte: cuplajele cu manson dintat si cu flansa.

Cuplajele cu manson dintr-o bucata se moteaza pe capetele arborilor intre care urmeaza sa se transmita miscarea.Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o pana longitudinala sau stifturi. Cuplajele cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson pe arbore cu ajutorul suruburilor. Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii sau alte materiale cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor. Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu manson din doua bucati sunt supuse la intindere. Cuplajele cu flanse pot fi din aceeasi bucata cu arborele sau separat, legatura lor cu arborele facandu-se prin pene longitudinale. In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt solicitate la forfecare, atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere, cand suruburile sunt cuprinse in gauri cu joc. Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor . Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt: Cuplaje de frictiune, cuplaje cu gheare, cuplaje elastice, cuplaje flexibile. Elementele elastice sunt executate din piele , cauciuc sau panza cauciucata, ele avand rolul de a micsora efectul socurilor provocate de variatiile bruste ale momentului motor. Cuplajele elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume: -socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care se cupleaza brusc; -socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina motoare asupra celei antrenate. Materialele utilizate pentru executarea cuplajelor sunt otelurile si fontele. Cuplajele intermitente (ambreiajele). Tipurile de cuplaje intermitente sunt: - cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii; -cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii ( permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus.).

Cuplaje cu arcuri dispuse axial: a. Cuplaje permanente mobile elastic Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. radial. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. A. Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui cuplaj intermitent (ambreiaj). autovehicule. otel sau fonta pe textolit. fara socuri. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice.Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin . la uzare. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trebuie sa reziste la temperaturi ridicate. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. la frecare si al actiunea chimica a lubrifiantului. Cuplajele intermitente rigide se utilizeaza la masini unelte. cat si la mecanismele torpedo ale bicicletelor. otel sau fonta pe ferodo. B. se asigura si izolarea electrica a arborilor. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. otel sau fonta pe mase plastice. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: fonta pe fonta. otel calit pe otel calit. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Cuplajul cu arc serpuit: . Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. fonta pe otel.

b. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. forfecare sau torsiune. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor.83). Cuplajele elastice In conformitate cu standardele in aceasta categorie se cunosc urmatoarele tipuri: • cuplaj elastic cu rozeta STAS 5982/2-80 . se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta.Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. c. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. volum minim si calitati de izolare electrica. In functie de caracteristica cuplajelor. amortizare superioara.

atat in cuplaj cat mai ales in lagare. 2. Cuplajele manson monobloc sunt utilizate rar. Montarea unor astfel de cuplaje trebuie facuta cu mare precizie. alcatuite din doua semicuple fixate pe capetele arborilor care urmeaza a fi cuplati cu ajutorul inelelor de strangere sau cu suruburi. Cuplajul permanent fix cu flanse este construit in doua variante: . 1. Cuplaje permanente fixe: Cuplajele permanente fixe realizeaza asamblarea permanenta. Datorita inexistentei elementelor elastice. A. .tip A. prin sudare. rigida. prevazut cu prag de centrare (prezinta dezavantajul obligativititatii existentei deplasarii axiale a unuia dintre arbori). b) Cuplaje permanente fixe cu manson din doua bucati. fiind necesara deplasarea axiala a unuia dintre arbori. legatura care poate fi facuta sau desfacuta numai cand arborii se gasesc in stare de repaus. asemenea cuplaje prezinta urmatoarele dezavantaje: gabarit mare de lungime. dintr-o bucata sau doua bucati. pentru diametre pana la 125mm. eforturi suplimentare ce pot provoca defectiuni in fuctionarea lagarelor sau intregului ansamblu sau chear ruperea elementelor de imbinare. Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu suruburi. socurile si vibratiile se transmit de la un arbore la celalalt. imposibilitatea unei centrari perfecte a arborilor datorita modului de actiune a penelor. a) Cuplaje permanente fixe cu manson monobloc. cate una montata pe capatul fiecarui arbore. la turatii mici. dificultati de montaj. canelurilor sau prin asamblari presate pe con. Cuplaje manson: In functie de posibilitatile de montaj.• cuplaj elastic cu prisme STAS 5982/3-80 • cuplaj elastic cu disc frontal STAS 5982/4-81 • cuplaj elastic cu lamele STAS 5982/5-81 • cuplaj elastic cu bolturi STAS 5982/6-81 Cuplajele permanente: Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arbori cu axele in prelungire sau in unghi. . Avantajele utilizarii cuplajelor permanente fixe consta in simplitatea si costul lor scazut. Cuplaje cu flanse: Acest tip de cuplaj este constituit din doua flanse. alcatuite dintr-o bucsa montata pe capetele arborilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor. Fata de avantajul formei simple. Pentru micsorarea efectelor dezavantajoase enumerate. penelor. asemenea cuplaje se construiesc in doua variante: cu manson monobloc si cu manson din doua bucati. cu inel de distantare. a doi arbori ce trebuie sa fie perfect coaxiali.tip B. deoarece dezaxarea sau inclinarea axelor celor doi arbori produce. Acest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante: cuplaje permanente fixe si cuplaje permanente mobile. se impune folosirea unor arbori si a unor lagare cu rigiditate marita si se recomanda asezarea cuplajelor in apropierea lagarelor. intr-o imbinare cu strangere sau fac corp comun cu arborele.

avand suprafata interioara conica. radial. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. Ele sunt utilizate pentru asamblarea rotilor dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua roti dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua dintate sau discuri intre ele. sunt asezate rolele cilindrice. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice: Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. Pe periferia conica a mansonului. . inclinata cu unghiul α. 3. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. Cuplaje permanente mobile elastic: Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. Cuplaje cu role: Cuplajele cu role sunt cuplaje permanente fixe.fara a aluneca axial. acesta capata o miscare de surub cu pasul mic . Prin acest cuplaj se realizeaza o asamblare solida. B. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. Ca urmare se exercita o presiune puternica a mansonului asupra capatului arborelui. Rolele au o pozitie inclinata cu unghiul γ fata de axa arborelui. • Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. mentinute echidistante de colivia. cu aceeasi inclinatie ca si mansonul. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. in repaus. fixata de piesa de asamblat cu acest arbore. Peste role este trecut mansonul. Cuplaje cu dinti frontali: Cuplajele cu dinti frontali pot transmite momente mari de torsiune in ambele sensuri. Rotind mansonul spre dreapta. cu cel mai redus gabarit dintre toate cuplajele permanente fixe. Dantura serveste totodata si ca mijloc de centrare.Cuplajele cu flanse permit si asamblarea arborilor cu diametre diferite. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. 4. prin rostogolirea rolelor intre cele doua suprafete conice si datorita inclinatiei lor. Capatul arborelui patrunde in mansonul care constituie prelungirea flansei. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. se asigura si izolarea electrica a arborilor. deoarece unghiul α este inferior unghiului de frecare. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. care permit totusi o cuplare si decuplare foarte rapida a arborilor.

C.• Cuplaje cu arcuri dispuse axial. forfecare sau torsiune. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. unghiulare) sau în cazul existenţei deplasărilor axiale.83). Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat.Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. amortizare superioara. -modificarea frecvenţelor proprii ale agregatului din care fac parte (cuplaje cu elemente elastice). elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. -cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului şi sub sarcină (cuplaje intermitente = ambreiaje). Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice.Cuplajul cu arc serpuit: Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. B. A. Obiectivele utilizării cuplajelor: -cuplarea arborilor chiar în cazul existenţei unor abateri de la coaxilitate (radiale. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. -micşorarea efectului solicitărilor dinamice prin înmagazinarea unei energii potenţiale la apariţia supraîncărcărilor (cuplaje elastice) . . acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. volum minim si calitati de izolare electrica. In functie de caracteristica cuplajelor. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet.

cu comandă mecanică . care realizeaza legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul transmiterii .abateri axiale .abateri radiale .centrifuge (ω ) .metalice .hidraulice .fixe (rigide): .cu elemente intermediare rigide .Clasificare: 1.automate .abateri unghiulare .după caracteristicile funcţionale . .cu flanşe .dinţate .sarcini dinamice care se manifestă în timpul regimului tranzitoriu.cu elemente intermediare elastice .cu comandă electromagnetică .comandate . permanente . Marimea acestor sarcini depinde de : -tipul motorului de antrenare şi al caracteristicilor sale mecanice.siguranţă.mobile (compensatoare). Într-un cuplaj acţionează următoarele sarcini : . .cu bucşe . intermitente (ambreiaje) .după modul de transmitere a momentelor de torsiune .sarcini datorate şocurilor şi vibraţiilor.mecanice .direcţionale (sens) .nemetalice 2.cu manşon .momentul de torsiune util care trebuie transmis.abateri combinate . RECONDITIONAREA CUPLAJELOR Consideratii generale asupra cuplajelor: Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia. -construcţia maşinii antrenate şi regimului de lucru.electromagnetice .cu comandă hidrostatică .

Cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson.mobile . .de siguranta . masa si momentul de inertie masic.Mecanice.rigide . Deplasarile relative in directia axiala a mansonului trebuie blocate( surub).elastice b.asincron . campuri magnetice etc.fixe . fluide. pene disc. Dupa natura legaturii: a. viteza unghiulara limita. Pentru montarea si demontarea cuplajului este necesara deplasarea axiala a unui arbore. -Electromagnetice. fara a modifica legea de miscare In general. se prezinta criteriile de clasificare a cuplajelor: A. Cuplaje permanente fixe: Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. Dupa tip: . pene paralele. socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. un cuplaj este format din partea conducatoare.automate . cotele de gabarit si de legatura. intermitente . Elementele de transmitere a momentului pot fi corpuri solide in contact direct (fara sau cu frictiune). Ca urmare. caneluri). Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate).centrifugale . B. cuprinzand capetele si arborii. permanente .momentului de torsiune si a miscarii de rotatie. si elemente de legatura manson-capete de arbori( stifturi crestate.de sens unic Parametrii caracteristici ai unei tipodimensiuni de cuplaj sunt: • • • • momentul de torsiune – indicat in standarde sau in documentatia tehnica a firmei producatoare – corespunde valorilor maxime care pot fi preluate de cuplaj in regimul stationar de functionare. In conformitate cu STAS 8072-84.comandate . element de transmitere a momentului si partea condusa. Cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: .Hidrodinamice.

aparatoare de protectie.. -prin cuplarea arborilor verticali (CMV).. Cuplajul cu dantura frontala (Hirth): Se utilizeaza pentru cuplarea precisa (bataia radiala ≤ 0.018. Pentru dimensiuni mari ale arborilor flansele se forjeaza dintr-o bucata cu acestia. piulite. imbinare prin suruburile montate fara joc (pasuite) sau cu joc. in constructia masinilor unelte. Pentru cuplarea si decuplarea rapida a partii motoare de partea condusa..1. Aceste tipuri de cuplaje se prefera in exploatare deoarece nu impun centrarea perfecta a arborilor ce se cupleaza si au costuri si siguranta in exploatare. Cuplajul consta din doua semicuple identice al caror butuci sunt prevazuti cu flanse frontale. Mtc є [0. mecanica fina etc. Din punct de vedere constructiv se compune din: semicuplaje montate pe capetele de arbori. suruburi cu fixare.. radiale (∆r). STAS 769-73 SUSP. si penele paralele.250] mm. Observatie: Dezavantajul cuplajului cu dantura frontala il constituie costul ridicat al prelucrarii danturii. . Cuplajele permanente mobile: Cuplajele permanente mobile rigide preiau si transmit integral parametrii miscarii compensand abaterile: axiale (∆a). Variantele de mai sus asigura centrarea semicuplajelor prin prag sau inel sectionat dinametral (valianta ce permite demontarea fara a deplasa axial unul din arbori). Observatii: • • In cazul cuplajelor care functioneaza cu viteze periferice v > 25m/s este obligatorie echilibrarea dinamica.250] rad/s (v.22] mNm si ω є [90.-prin cuplarea arborilor orizontali (CMO). Semicuplajele se fixeaza pe capetele de arbori prin pene paralele sau caneluri.03mm) a organelor de masini pe arbori asigurand o asamblare solida si un gabarit radial mic. Cuplajul cu role de blocare (Stieber): Acest cuplaj este utilizat in transmisii mecanice. deoarece defectele de aliniere au drept consecinta supratensionarea suruburilor de fixare. Cuplajul este alcatuit din doua elemente pe a caror suprafete frontale sunt taiati prin frezare dintii radiali simetrici sau asimetrici cu flancurile plane si care se intrepatrund cu joc la fund. Pentru functionarea corespunzatoare este necesara o coaxialitate riguroasa a arborilor.). -pentru cuplare directa a arborilor verticali (CFV).. Cuplajul cu flanse: Este destinat cuplarii a doua capete de arbori coaxiali cu parametrii: d є [18.. unghiulare (∆β) sau combinatii ale acestora. Dupa destinatia lor se executa in doua tipuri constructive: -pentru cuplare directa a arborilor orizontali (CFO). saibe elastice.

cu element intermediar prismatic din textolid si cu element intermediar prismatic. Cuplajul dintat: In componenta cuplajului intra butucii cu dantura exterioara. prezentandu-se in mai multe variante prezentate mai jos. Varianta CDDA – cuplaj dintat dublu cu arbore interior. cuple. Astfel. Cea mai mare raspandire au obtinut-o cuplajele Oldham cu element intermediar cilindric. care dau posibilitatea elementului intermediar sa-si modifice pozitia in timpul rotirii cuplajului – in functie de pozitia arborilor. sunt ghidate coaxial prin inelul de centrare.∆β ≡ β) ce pot fi utilizate independent sau combinat. Varianta CDDT – cuplaj dintat dublu cu tronson intermediar. Prin forma lor constructiva. montati pe capete de arbori. Cuplajele permanente mobile rigide cu compensare axiala Cuplajul cu gheara frontala in arbore: Din punct de vedere constructiv este simplu. STAS 6589/2-81. Cuplaje dintate (STAS 6589/1-84. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare radial: A. gheara frezata pe arborele intra intr-o crestatura din arbore si sunt centrate catre manson. imbinate cu semicuplajele prin pene paralele. . frontala (∆r) si oscilanta(cardanica . denumit si cuplaj cu disc intermediar mobil sau cu cruce flotanta este un mecanism homocinetic utilizat in constructia de masini. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare unghiulara: A. A.Cuplaje permanente mobile rigide: In cuplajele permanente mobile rigide. inel pentru centrarea mansoanelor. mansoanele cu dantura interioara. Aceste cuplaje se compun din doua semicuplaje si elementul intermediar. astfel elementul intermediar executa o miscare planetara mentinand legatura neintrerupta dintre cele doua semicuplaje. intr-o mare diversitate de variante constructive. Cuplajul cu nervuri sau craboti: Pentru incercari mari solutia consta din doua semicuplaje identice confectionate prin turnare din fonta si prevazute cu un numar impar de gheare frontale. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare combinata: A. cele trei elemente formeaza doua cuple de translatie. Varianta CDD – cuplaj dintat dublu. Capetele de arbore. mobilitatea relativa se obtine prin tipuri de legaturi structural distincte: culisanta (telescopica – axiala ∆a). etc. Cuplajul cu disc intermediar mobil (Oldham): Cuplajul Oldham. Cuplaj cardanic (Hooke): Domeniul de utilizare a cuplajelor cardanice in componenta transmisiilor este foarte frecventa deoarece asigura legatura intre arbori a caror axe se intersecteaza sub unghiul ce poate sa se modifice in timpul functionarii. discurile. STAS 6589/3-82) sunt prevazute in patru variante constructive: • • • • Varianta CD – cuplaj dintat simplu. Verificarea ghearelor se face la solicitarea de strivire si incovoiere in acceptiunea ca sarcina este concentrata pe varful ghearei.

acesta consta din doua roti de lant. fara incarcari sensibile in arbori si lagare. cu joc marit la baza dintelui si intre flancuri. caneluri ). Avantajele principale ale cuplajelor dintate sunt: .Fiecare din aceste variante se pot utiliza atat in pozitie orizontala (N) cat si in pozitie verticala (V). intretinerii ieftine si usoare precum si sigurantei in exploatare.capacitate mare de transmitere a cuplului pentru un gabarit dat. . Pentru a asigura compensarea unor abateri combinate. Aceste caracteristici au asigurat larga raspandire a diverselor variante ale cuplajelor dintate.prin cuplarea arborilor orizontali (CMO). . cuplajul cu lant cunoaste o raspandire tot mai larga in constructia de masini. Ca urmare. Din punct de vedere constructiv. unghiular si radial. montate pe capetele de arbore si un lant care leaga rotile de lant pe cincumferinta acestora. B.raport de transmitere constant. deplasari relativ sensibile ale arborilor in sens axial.prin cuplarea arborilor verticali (CMV). intre flancuri se prescrie fie o deplasare specifica diferita pentru butuc si manson. conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. executiei si montajului mai putin pretentioase. iar dintii au forma de butoias. si elemente de legatura manson-capete de arbori (stifturi crestate. Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat (STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . . Dantura elementelor cuplajului se executa cu profil evolventic. suprafata exterioara a danturii se strunjeste sferic. Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson.posibilitatea de a compensa.Cuplaj cu lant: Frecvent in constructia masinilor agricole se utilizeaza cuplajul cu lant. totodata fiind insensibile la deplasarile arborilor in exploatare. cuprinzand capetele si arborii. pene disc . ele permitand o montare nepretentioasa. fie scurtarea capului dintelui sculei pentru prelucrarea mansonului. pene paralele. Datorita simplicitatii constructiei. Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. In vederea obtinerii unui joc marit. .

Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente.prin presare Asamblari: .prin lipire .Asamblari si organe de asamblare Asamblarea este operatia de reuniune. a elementelor constituente ale unui sistem tehnic.prin nituire . Nedemontabile: .cu pene . in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse. intr-o succesiune bine determinata. se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: .prin sudare 1. Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.prin filet .

Daca apar si deformatii plastice.      Pene inclinate cu nas Pene fara nas (a) Pene plate (b) Pene concave (c) Pene tangentiale (d) Figura 1 .canelate .cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. Penele longitudinale pot fi: a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1). forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. 2. La asamblarile prin presare.2. asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile. Demontabile: . asamblarea este demontabila. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice.

b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).Drepte (Figura 3) Figura 3 .Obisnuite (Figura 9) Figura 2 . Pene paralele: .Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.

montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade. Pene disc (Figura 4) Figura 4 Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in Fig.1….1. Se calculeaza la fel ca penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.Penele paralele au fetele opuse paralele. Lungimea “ l ” se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare . 11. Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene. Lungimea aproximativa a penei este de (1. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de impanare.3)d.

ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE Figura 5 Penele longitudinale – organe de asamblare demontabile care transmit momente de torsiune – se folosesc la fixarea pe arbori a rotilor dintate. Se folosesc numai la turatii mici si medii. intre fetele laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri.Penele transversale pot fi :     Cu o fata inclinata Cu doua fete inclinate Cu sectiune rotunjita Cu sectiune dreptunghiulara 2. rotilor de curea sau de lant. volantilor. cand nu se impun conditii severe de coaxialitate. La penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara – inclinata cu 1:100 – si fata inferioara. etc. semicuplajelor. . Asamblari prin pene longitudinale 4. 3. Ca urmare a montarii prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. fac exceptie penele tangentiale. deoarece – prin batere – se produce o dezaxare a pieselor asamblate. Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere.

calcaiul usurand montarea si demontarea. canalul din arbore are forma si dimensiunile penei. . .La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a). Figura 6 Pot fi cu sau fara calcai (nas).  plate (figura 6b).  tangentiale (figura 6d).Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:  inalte. montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului. sunt standardizate. denumite si inclinate (figura 6a).  concave (figura 6c).

montajul se poate realiza prin baterea penei in lungul canalului.Figura 7a La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b). .

F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei. penele cu calcai permitand forte de batere mai mari. se intrebuinteaza si in cazurile in care – din motive de rezistenta – nu se admite executarea canalului de pana in arbore. la sarcini dinamice mari (figura 7).Figura 7b Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere. α = unghiul la varf al conului. φ = unghiul de frecare. . La momente mari de torsiune se pot folosi doua pene montate la 1200. Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune. α = unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere. in special. Asamblarile cu pene concave – transmitand momente de torsiune mai mici comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate – se folosesc pentru arbori cu d≤150 mm. Q = F [tg (α +ϕ) + tg ϕ] Q= marimea fortei de batere . Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d). folosindu-se in constructia de masini grele si. Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate – care se folosesc in cazul arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pana inalta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful