Referat

Nume: Zamfir Prenume: Marian Clasa: a XI-a D Grup Scolar “Mihai Viteazul”, Pitesti. CUPLAJE

Cuplajele sunt organe de masaini care asigura legatura permanenta sau intermintenta pentru transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul. Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarii organelor de masini antrenate , sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite de viteze. In functie de legatura dintre arbori , cuplajele sunt : - cuplaje permanente , la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin demontarea elementelor de asamblare a cuplajului. Aceste cuplaje pot fi fixe si mobile. -cuplaje intermitente , la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau intrerupta, atat in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara fara a demonta cuplajul. Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE. Cuplajele permanente. Cuplajele fixe leaga capetele arborilor fara joc.Din acasta categorie fac parte: cuplajele cu manson dintat si cu flansa.

Cuplajele cu manson dintr-o bucata se moteaza pe capetele arborilor intre care urmeaza sa se transmita miscarea.Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o pana longitudinala sau stifturi. Cuplajele cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson pe arbore cu ajutorul suruburilor. Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii sau alte materiale cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor. Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu manson din doua bucati sunt supuse la intindere. Cuplajele cu flanse pot fi din aceeasi bucata cu arborele sau separat, legatura lor cu arborele facandu-se prin pene longitudinale. In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt solicitate la forfecare, atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere, cand suruburile sunt cuprinse in gauri cu joc. Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor . Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt: Cuplaje de frictiune, cuplaje cu gheare, cuplaje elastice, cuplaje flexibile. Elementele elastice sunt executate din piele , cauciuc sau panza cauciucata, ele avand rolul de a micsora efectul socurilor provocate de variatiile bruste ale momentului motor. Cuplajele elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume: -socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care se cupleaza brusc; -socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina motoare asupra celei antrenate. Materialele utilizate pentru executarea cuplajelor sunt otelurile si fontele. Cuplajele intermitente (ambreiajele). Tipurile de cuplaje intermitente sunt: - cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii; -cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii ( permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus.).

Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trebuie sa reziste la temperaturi ridicate. B.Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin . Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. otel sau fonta pe mase plastice. radial. Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: fonta pe fonta. Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. fonta pe otel. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. otel calit pe otel calit. Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui cuplaj intermitent (ambreiaj). fara socuri. Cuplajul cu arc serpuit: . se asigura si izolarea electrica a arborilor. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. Cuplaje permanente mobile elastic Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. autovehicule. otel sau fonta pe ferodo. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. Cuplajele intermitente rigide se utilizeaza la masini unelte. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. la frecare si al actiunea chimica a lubrifiantului. cat si la mecanismele torpedo ale bicicletelor. A. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. otel sau fonta pe textolit. Cuplaje cu arcuri dispuse axial: a. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. la uzare.

Cuplajele elastice In conformitate cu standardele in aceasta categorie se cunosc urmatoarele tipuri: • cuplaj elastic cu rozeta STAS 5982/2-80 .Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. c. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. amortizare superioara. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8.83). forfecare sau torsiune. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. b. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. In functie de caracteristica cuplajelor. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. volum minim si calitati de izolare electrica. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara.

cu inel de distantare. 2. pentru diametre pana la 125mm. prin sudare. Datorita inexistentei elementelor elastice. imposibilitatea unei centrari perfecte a arborilor datorita modului de actiune a penelor. asemenea cuplaje prezinta urmatoarele dezavantaje: gabarit mare de lungime. rigida.tip A. dificultati de montaj. Cuplajele manson monobloc sunt utilizate rar. prevazut cu prag de centrare (prezinta dezavantajul obligativititatii existentei deplasarii axiale a unuia dintre arbori). dintr-o bucata sau doua bucati. asemenea cuplaje se construiesc in doua variante: cu manson monobloc si cu manson din doua bucati. se impune folosirea unor arbori si a unor lagare cu rigiditate marita si se recomanda asezarea cuplajelor in apropierea lagarelor. cate una montata pe capatul fiecarui arbore. deoarece dezaxarea sau inclinarea axelor celor doi arbori produce. penelor. la turatii mici. Cuplajul permanent fix cu flanse este construit in doua variante: . a) Cuplaje permanente fixe cu manson monobloc. intr-o imbinare cu strangere sau fac corp comun cu arborele. . A. Avantajele utilizarii cuplajelor permanente fixe consta in simplitatea si costul lor scazut.• cuplaj elastic cu prisme STAS 5982/3-80 • cuplaj elastic cu disc frontal STAS 5982/4-81 • cuplaj elastic cu lamele STAS 5982/5-81 • cuplaj elastic cu bolturi STAS 5982/6-81 Cuplajele permanente: Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arbori cu axele in prelungire sau in unghi. legatura care poate fi facuta sau desfacuta numai cand arborii se gasesc in stare de repaus. Acest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante: cuplaje permanente fixe si cuplaje permanente mobile. b) Cuplaje permanente fixe cu manson din doua bucati. Fata de avantajul formei simple. 1. alcatuite dintr-o bucsa montata pe capetele arborilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor. atat in cuplaj cat mai ales in lagare. Cuplaje manson: In functie de posibilitatile de montaj. Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu suruburi. socurile si vibratiile se transmit de la un arbore la celalalt. canelurilor sau prin asamblari presate pe con. alcatuite din doua semicuple fixate pe capetele arborilor care urmeaza a fi cuplati cu ajutorul inelelor de strangere sau cu suruburi. Pentru micsorarea efectelor dezavantajoase enumerate. Cuplaje permanente fixe: Cuplajele permanente fixe realizeaza asamblarea permanenta. Cuplaje cu flanse: Acest tip de cuplaj este constituit din doua flanse. . a doi arbori ce trebuie sa fie perfect coaxiali.tip B. Montarea unor astfel de cuplaje trebuie facuta cu mare precizie. fiind necesara deplasarea axiala a unuia dintre arbori. eforturi suplimentare ce pot provoca defectiuni in fuctionarea lagarelor sau intregului ansamblu sau chear ruperea elementelor de imbinare.

Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. B.fara a aluneca axial. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. 3. cu cel mai redus gabarit dintre toate cuplajele permanente fixe. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. deoarece unghiul α este inferior unghiului de frecare.Cuplajele cu flanse permit si asamblarea arborilor cu diametre diferite. Ca urmare se exercita o presiune puternica a mansonului asupra capatului arborelui. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. se asigura si izolarea electrica a arborilor. 4. Dantura serveste totodata si ca mijloc de centrare. Peste role este trecut mansonul. prin rostogolirea rolelor intre cele doua suprafete conice si datorita inclinatiei lor. Rolele au o pozitie inclinata cu unghiul γ fata de axa arborelui. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. Prin acest cuplaj se realizeaza o asamblare solida. sunt asezate rolele cilindrice. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice: Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. . Cuplaje cu dinti frontali: Cuplajele cu dinti frontali pot transmite momente mari de torsiune in ambele sensuri. fixata de piesa de asamblat cu acest arbore. inclinata cu unghiul α. Pe periferia conica a mansonului. Cuplaje permanente mobile elastic: Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. Capatul arborelui patrunde in mansonul care constituie prelungirea flansei. cu aceeasi inclinatie ca si mansonul. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. radial. • Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. Rotind mansonul spre dreapta. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Ele sunt utilizate pentru asamblarea rotilor dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua roti dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua dintate sau discuri intre ele. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. in repaus. Cuplaje cu role: Cuplajele cu role sunt cuplaje permanente fixe. acesta capata o miscare de surub cu pasul mic . necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. care permit totusi o cuplare si decuplare foarte rapida a arborilor. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. mentinute echidistante de colivia. avand suprafata interioara conica.

se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. B. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. -cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului şi sub sarcină (cuplaje intermitente = ambreiaje). In functie de caracteristica cuplajelor. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. A. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit.Cuplajul cu arc serpuit: Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. . Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. forfecare sau torsiune.• Cuplaje cu arcuri dispuse axial. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase.83). acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. -modificarea frecvenţelor proprii ale agregatului din care fac parte (cuplaje cu elemente elastice). -micşorarea efectului solicitărilor dinamice prin înmagazinarea unei energii potenţiale la apariţia supraîncărcărilor (cuplaje elastice) . Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. amortizare superioara. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. C. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. volum minim si calitati de izolare electrica. unghiulare) sau în cazul existenţei deplasărilor axiale. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. Obiectivele utilizării cuplajelor: -cuplarea arborilor chiar în cazul existenţei unor abateri de la coaxilitate (radiale.Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice.

fixe (rigide): .sarcini dinamice care se manifestă în timpul regimului tranzitoriu.cu flanşe .Clasificare: 1.cu elemente intermediare rigide .comandate .mecanice .electromagnetice . Marimea acestor sarcini depinde de : -tipul motorului de antrenare şi al caracteristicilor sale mecanice.cu elemente intermediare elastice .dinţate .cu comandă electromagnetică .hidraulice .abateri combinate .cu manşon .cu bucşe . Într-un cuplaj acţionează următoarele sarcini : . .momentul de torsiune util care trebuie transmis. permanente .cu comandă mecanică . intermitente (ambreiaje) .nemetalice 2.mobile (compensatoare).centrifuge (ω ) . RECONDITIONAREA CUPLAJELOR Consideratii generale asupra cuplajelor: Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia. .metalice . care realizeaza legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul transmiterii .cu comandă hidrostatică .abateri radiale .după modul de transmitere a momentelor de torsiune .siguranţă.direcţionale (sens) .după caracteristicile funcţionale . -construcţia maşinii antrenate şi regimului de lucru.sarcini datorate şocurilor şi vibraţiilor.abateri axiale .abateri unghiulare .automate .

pene paralele. caneluri). In conformitate cu STAS 8072-84. cotele de gabarit si de legatura.Mecanice. Pentru montarea si demontarea cuplajului este necesara deplasarea axiala a unui arbore. un cuplaj este format din partea conducatoare.momentului de torsiune si a miscarii de rotatie.elastice b. intermitente . Deplasarile relative in directia axiala a mansonului trebuie blocate( surub).Hidrodinamice. Cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson. si elemente de legatura manson-capete de arbori( stifturi crestate.rigide . conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). masa si momentul de inertie masic. Cuplaje permanente fixe: Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete.centrifugale .de sens unic Parametrii caracteristici ai unei tipodimensiuni de cuplaj sunt: • • • • momentul de torsiune – indicat in standarde sau in documentatia tehnica a firmei producatoare – corespunde valorilor maxime care pot fi preluate de cuplaj in regimul stationar de functionare. campuri magnetice etc. Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. Elementele de transmitere a momentului pot fi corpuri solide in contact direct (fara sau cu frictiune).comandate . -Electromagnetice.automate . Dupa natura legaturii: a. Ca urmare. fluide. Dupa tip: . cuprinzand capetele si arborii.fixe . Cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . viteza unghiulara limita. pene disc. se prezinta criteriile de clasificare a cuplajelor: A.asincron .mobile .de siguranta . permanente . element de transmitere a momentului si partea condusa. B. fara a modifica legea de miscare In general. .

mecanica fina etc. Cuplajul cu flanse: Este destinat cuplarii a doua capete de arbori coaxiali cu parametrii: d є [18. Pentru functionarea corespunzatoare este necesara o coaxialitate riguroasa a arborilor.03mm) a organelor de masini pe arbori asigurand o asamblare solida si un gabarit radial mic. imbinare prin suruburile montate fara joc (pasuite) sau cu joc.250] rad/s (v. Cuplajele permanente mobile: Cuplajele permanente mobile rigide preiau si transmit integral parametrii miscarii compensand abaterile: axiale (∆a). Observatie: Dezavantajul cuplajului cu dantura frontala il constituie costul ridicat al prelucrarii danturii.. Cuplajul este alcatuit din doua elemente pe a caror suprafete frontale sunt taiati prin frezare dintii radiali simetrici sau asimetrici cu flancurile plane si care se intrepatrund cu joc la fund. -prin cuplarea arborilor verticali (CMV). Cuplajul cu role de blocare (Stieber): Acest cuplaj este utilizat in transmisii mecanice. Observatii: • • In cazul cuplajelor care functioneaza cu viteze periferice v > 25m/s este obligatorie echilibrarea dinamica. Variantele de mai sus asigura centrarea semicuplajelor prin prag sau inel sectionat dinametral (valianta ce permite demontarea fara a deplasa axial unul din arbori). Mtc є [0. in constructia masinilor unelte. Din punct de vedere constructiv se compune din: semicuplaje montate pe capetele de arbori. si penele paralele. deoarece defectele de aliniere au drept consecinta supratensionarea suruburilor de fixare. unghiulare (∆β) sau combinatii ale acestora. STAS 769-73 SUSP.. Cuplajul cu dantura frontala (Hirth): Se utilizeaza pentru cuplarea precisa (bataia radiala ≤ 0.. -pentru cuplare directa a arborilor verticali (CFV).250] mm. radiale (∆r).-prin cuplarea arborilor orizontali (CMO).. Aceste tipuri de cuplaje se prefera in exploatare deoarece nu impun centrarea perfecta a arborilor ce se cupleaza si au costuri si siguranta in exploatare. suruburi cu fixare. Cuplajul consta din doua semicuple identice al caror butuci sunt prevazuti cu flanse frontale.. saibe elastice.).018.1. . Pentru dimensiuni mari ale arborilor flansele se forjeaza dintr-o bucata cu acestia.. Semicuplajele se fixeaza pe capetele de arbori prin pene paralele sau caneluri.22] mNm si ω є [90. aparatoare de protectie. piulite. Dupa destinatia lor se executa in doua tipuri constructive: -pentru cuplare directa a arborilor orizontali (CFO). Pentru cuplarea si decuplarea rapida a partii motoare de partea condusa.

Verificarea ghearelor se face la solicitarea de strivire si incovoiere in acceptiunea ca sarcina este concentrata pe varful ghearei. Varianta CDD – cuplaj dintat dublu. cuple. frontala (∆r) si oscilanta(cardanica . sunt ghidate coaxial prin inelul de centrare. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare combinata: A. Varianta CDDT – cuplaj dintat dublu cu tronson intermediar. prezentandu-se in mai multe variante prezentate mai jos. . cele trei elemente formeaza doua cuple de translatie. Cuplajul dintat: In componenta cuplajului intra butucii cu dantura exterioara. mansoanele cu dantura interioara. inel pentru centrarea mansoanelor. care dau posibilitatea elementului intermediar sa-si modifice pozitia in timpul rotirii cuplajului – in functie de pozitia arborilor. STAS 6589/2-81.∆β ≡ β) ce pot fi utilizate independent sau combinat. Cuplaje dintate (STAS 6589/1-84. Aceste cuplaje se compun din doua semicuplaje si elementul intermediar. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare unghiulara: A.Cuplaje permanente mobile rigide: In cuplajele permanente mobile rigide. etc. Cuplajul cu nervuri sau craboti: Pentru incercari mari solutia consta din doua semicuplaje identice confectionate prin turnare din fonta si prevazute cu un numar impar de gheare frontale. gheara frezata pe arborele intra intr-o crestatura din arbore si sunt centrate catre manson. Cuplajele permanente mobile rigide cu compensare axiala Cuplajul cu gheara frontala in arbore: Din punct de vedere constructiv este simplu. denumit si cuplaj cu disc intermediar mobil sau cu cruce flotanta este un mecanism homocinetic utilizat in constructia de masini. Cea mai mare raspandire au obtinut-o cuplajele Oldham cu element intermediar cilindric. Cuplaj cardanic (Hooke): Domeniul de utilizare a cuplajelor cardanice in componenta transmisiilor este foarte frecventa deoarece asigura legatura intre arbori a caror axe se intersecteaza sub unghiul ce poate sa se modifice in timpul functionarii. Astfel. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare radial: A. Cuplajul cu disc intermediar mobil (Oldham): Cuplajul Oldham. intr-o mare diversitate de variante constructive. mobilitatea relativa se obtine prin tipuri de legaturi structural distincte: culisanta (telescopica – axiala ∆a). discurile. montati pe capete de arbori. imbinate cu semicuplajele prin pene paralele. STAS 6589/3-82) sunt prevazute in patru variante constructive: • • • • Varianta CD – cuplaj dintat simplu. Varianta CDDA – cuplaj dintat dublu cu arbore interior. cu element intermediar prismatic din textolid si cu element intermediar prismatic. Prin forma lor constructiva. A. Capetele de arbore. astfel elementul intermediar executa o miscare planetara mentinand legatura neintrerupta dintre cele doua semicuplaje.

caneluri ). . Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. Ca urmare. unghiular si radial.Cuplaj cu lant: Frecvent in constructia masinilor agricole se utilizeaza cuplajul cu lant. totodata fiind insensibile la deplasarile arborilor in exploatare. executiei si montajului mai putin pretentioase. deplasari relativ sensibile ale arborilor in sens axial. intretinerii ieftine si usoare precum si sigurantei in exploatare. . Pentru a asigura compensarea unor abateri combinate. Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. In vederea obtinerii unui joc marit. . pene paralele. intre flancuri se prescrie fie o deplasare specifica diferita pentru butuc si manson. fie scurtarea capului dintelui sculei pentru prelucrarea mansonului. Aceste caracteristici au asigurat larga raspandire a diverselor variante ale cuplajelor dintate. Din punct de vedere constructiv. Datorita simplicitatii constructiei. cu joc marit la baza dintelui si intre flancuri.prin cuplarea arborilor verticali (CMV).prin cuplarea arborilor orizontali (CMO). socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. acesta consta din doua roti de lant. fara incarcari sensibile in arbori si lagare. iar dintii au forma de butoias.posibilitatea de a compensa. cuplajul cu lant cunoaste o raspandire tot mai larga in constructia de masini.capacitate mare de transmitere a cuplului pentru un gabarit dat. si elemente de legatura manson-capete de arbori (stifturi crestate. . Avantajele principale ale cuplajelor dintate sunt: . B.Fiecare din aceste variante se pot utiliza atat in pozitie orizontala (N) cat si in pozitie verticala (V). Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat (STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson. montate pe capetele de arbore si un lant care leaga rotile de lant pe cincumferinta acestora. cuprinzand capetele si arborii. suprafata exterioara a danturii se strunjeste sferic. Dantura elementelor cuplajului se executa cu profil evolventic. ele permitand o montare nepretentioasa.raport de transmitere constant. pene disc .

prin nituire .prin presare Asamblari: .Asamblari si organe de asamblare Asamblarea este operatia de reuniune. se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: . Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare. intr-o succesiune bine determinata.prin sudare 1. in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.prin filet .prin lipire . Nedemontabile: . Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente.cu pene . a elementelor constituente ale unui sistem tehnic.

2. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice.cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. asamblarea este demontabila. Penele longitudinale pot fi: a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1).canelate .2.      Pene inclinate cu nas Pene fara nas (a) Pene plate (b) Pene concave (c) Pene tangentiale (d) Figura 1 . forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. Demontabile: . asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile. Daca apar si deformatii plastice. La asamblarile prin presare.

Pene paralele: .Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.Obisnuite (Figura 9) Figura 2 . b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).Drepte (Figura 3) Figura 3 .

montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de impanare.1…. Lungimea aproximativa a penei este de (1.1. Pene disc (Figura 4) Figura 4 Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in Fig.3)d. Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene. Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Lungimea “ l ” se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare . 11. Se calculeaza la fel ca penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.Penele paralele au fetele opuse paralele.

Penele transversale pot fi :     Cu o fata inclinata Cu doua fete inclinate Cu sectiune rotunjita Cu sectiune dreptunghiulara 2. 3. intre fetele laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri. deoarece – prin batere – se produce o dezaxare a pieselor asamblate. etc. Ca urmare a montarii prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. volantilor. Se folosesc numai la turatii mici si medii. Asamblari prin pene longitudinale 4. rotilor de curea sau de lant. semicuplajelor. cand nu se impun conditii severe de coaxialitate. ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE Figura 5 Penele longitudinale – organe de asamblare demontabile care transmit momente de torsiune – se folosesc la fixarea pe arbori a rotilor dintate. La penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara – inclinata cu 1:100 – si fata inferioara. . fac exceptie penele tangentiale. Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere.

. montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului.Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:  inalte. Figura 6 Pot fi cu sau fara calcai (nas).  tangentiale (figura 6d).  plate (figura 6b). denumite si inclinate (figura 6a). sunt standardizate. calcaiul usurand montarea si demontarea.La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a). . canalul din arbore are forma si dimensiunile penei.  concave (figura 6c).

Figura 7a La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b). montajul se poate realiza prin baterea penei in lungul canalului. .

α = unghiul la varf al conului. folosindu-se in constructia de masini grele si. α = unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere. La momente mari de torsiune se pot folosi doua pene montate la 1200. φ = unghiul de frecare. Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune. penele cu calcai permitand forte de batere mai mari. Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d). Q = F [tg (α +ϕ) + tg ϕ] Q= marimea fortei de batere . Asamblarile cu pene concave – transmitand momente de torsiune mai mici comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate – se folosesc pentru arbori cu d≤150 mm. se intrebuinteaza si in cazurile in care – din motive de rezistenta – nu se admite executarea canalului de pana in arbore. F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei. . in special.Figura 7b Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere. la sarcini dinamice mari (figura 7). Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate – care se folosesc in cazul arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pana inalta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful