Referat

Nume: Zamfir Prenume: Marian Clasa: a XI-a D Grup Scolar “Mihai Viteazul”, Pitesti. CUPLAJE

Cuplajele sunt organe de masaini care asigura legatura permanenta sau intermintenta pentru transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul. Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarii organelor de masini antrenate , sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite de viteze. In functie de legatura dintre arbori , cuplajele sunt : - cuplaje permanente , la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin demontarea elementelor de asamblare a cuplajului. Aceste cuplaje pot fi fixe si mobile. -cuplaje intermitente , la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau intrerupta, atat in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara fara a demonta cuplajul. Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE. Cuplajele permanente. Cuplajele fixe leaga capetele arborilor fara joc.Din acasta categorie fac parte: cuplajele cu manson dintat si cu flansa.

Cuplajele cu manson dintr-o bucata se moteaza pe capetele arborilor intre care urmeaza sa se transmita miscarea.Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o pana longitudinala sau stifturi. Cuplajele cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson pe arbore cu ajutorul suruburilor. Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii sau alte materiale cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor. Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu manson din doua bucati sunt supuse la intindere. Cuplajele cu flanse pot fi din aceeasi bucata cu arborele sau separat, legatura lor cu arborele facandu-se prin pene longitudinale. In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt solicitate la forfecare, atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere, cand suruburile sunt cuprinse in gauri cu joc. Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor . Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt: Cuplaje de frictiune, cuplaje cu gheare, cuplaje elastice, cuplaje flexibile. Elementele elastice sunt executate din piele , cauciuc sau panza cauciucata, ele avand rolul de a micsora efectul socurilor provocate de variatiile bruste ale momentului motor. Cuplajele elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume: -socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care se cupleaza brusc; -socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina motoare asupra celei antrenate. Materialele utilizate pentru executarea cuplajelor sunt otelurile si fontele. Cuplajele intermitente (ambreiajele). Tipurile de cuplaje intermitente sunt: - cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii; -cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii ( permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus.).

la frecare si al actiunea chimica a lubrifiantului. radial. la uzare. otel sau fonta pe mase plastice. fara socuri. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. Cuplaje cu arcuri dispuse axial: a. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. otel sau fonta pe ferodo. Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice.Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin . Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. cat si la mecanismele torpedo ale bicicletelor. A. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. Cuplajul cu arc serpuit: . materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui cuplaj intermitent (ambreiaj). Cuplajele intermitente rigide se utilizeaza la masini unelte. fonta pe otel. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: fonta pe fonta. se asigura si izolarea electrica a arborilor. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. Cuplaje permanente mobile elastic Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. autovehicule. otel sau fonta pe textolit. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. otel calit pe otel calit. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trebuie sa reziste la temperaturi ridicate. B.

Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. forfecare sau torsiune. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. amortizare superioara. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. b. volum minim si calitati de izolare electrica. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice.83). Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate.Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. c. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. In functie de caracteristica cuplajelor. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. Cuplajele elastice In conformitate cu standardele in aceasta categorie se cunosc urmatoarele tipuri: • cuplaj elastic cu rozeta STAS 5982/2-80 .

prevazut cu prag de centrare (prezinta dezavantajul obligativititatii existentei deplasarii axiale a unuia dintre arbori). Fata de avantajul formei simple. dintr-o bucata sau doua bucati. Cuplajul permanent fix cu flanse este construit in doua variante: . Cuplaje manson: In functie de posibilitatile de montaj. 1. asemenea cuplaje se construiesc in doua variante: cu manson monobloc si cu manson din doua bucati. dificultati de montaj. Montarea unor astfel de cuplaje trebuie facuta cu mare precizie. fiind necesara deplasarea axiala a unuia dintre arbori. cate una montata pe capatul fiecarui arbore. . deoarece dezaxarea sau inclinarea axelor celor doi arbori produce. . asemenea cuplaje prezinta urmatoarele dezavantaje: gabarit mare de lungime.• cuplaj elastic cu prisme STAS 5982/3-80 • cuplaj elastic cu disc frontal STAS 5982/4-81 • cuplaj elastic cu lamele STAS 5982/5-81 • cuplaj elastic cu bolturi STAS 5982/6-81 Cuplajele permanente: Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arbori cu axele in prelungire sau in unghi. pentru diametre pana la 125mm. 2. alcatuite din doua semicuple fixate pe capetele arborilor care urmeaza a fi cuplati cu ajutorul inelelor de strangere sau cu suruburi. penelor. Cuplaje cu flanse: Acest tip de cuplaj este constituit din doua flanse. alcatuite dintr-o bucsa montata pe capetele arborilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor. Cuplajele manson monobloc sunt utilizate rar. A. prin sudare. socurile si vibratiile se transmit de la un arbore la celalalt. Datorita inexistentei elementelor elastice.tip A. a doi arbori ce trebuie sa fie perfect coaxiali. Acest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante: cuplaje permanente fixe si cuplaje permanente mobile. b) Cuplaje permanente fixe cu manson din doua bucati. atat in cuplaj cat mai ales in lagare. rigida. Cuplaje permanente fixe: Cuplajele permanente fixe realizeaza asamblarea permanenta. intr-o imbinare cu strangere sau fac corp comun cu arborele.tip B. Pentru micsorarea efectelor dezavantajoase enumerate. legatura care poate fi facuta sau desfacuta numai cand arborii se gasesc in stare de repaus. la turatii mici. se impune folosirea unor arbori si a unor lagare cu rigiditate marita si se recomanda asezarea cuplajelor in apropierea lagarelor. cu inel de distantare. Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu suruburi. a) Cuplaje permanente fixe cu manson monobloc. Avantajele utilizarii cuplajelor permanente fixe consta in simplitatea si costul lor scazut. eforturi suplimentare ce pot provoca defectiuni in fuctionarea lagarelor sau intregului ansamblu sau chear ruperea elementelor de imbinare. imposibilitatea unei centrari perfecte a arborilor datorita modului de actiune a penelor. canelurilor sau prin asamblari presate pe con.

Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. care permit totusi o cuplare si decuplare foarte rapida a arborilor. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. mentinute echidistante de colivia. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. B. radial. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. cu cel mai redus gabarit dintre toate cuplajele permanente fixe. . necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. Rotind mansonul spre dreapta. Pe periferia conica a mansonului. Dantura serveste totodata si ca mijloc de centrare. Cuplaje cu dinti frontali: Cuplajele cu dinti frontali pot transmite momente mari de torsiune in ambele sensuri. in repaus. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. 4. Capatul arborelui patrunde in mansonul care constituie prelungirea flansei. Ca urmare se exercita o presiune puternica a mansonului asupra capatului arborelui. sunt asezate rolele cilindrice. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. Cuplaje cu role: Cuplajele cu role sunt cuplaje permanente fixe. se asigura si izolarea electrica a arborilor. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice: Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. Prin acest cuplaj se realizeaza o asamblare solida. deoarece unghiul α este inferior unghiului de frecare. Rolele au o pozitie inclinata cu unghiul γ fata de axa arborelui. • Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. fixata de piesa de asamblat cu acest arbore. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. Peste role este trecut mansonul. Ele sunt utilizate pentru asamblarea rotilor dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua roti dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua dintate sau discuri intre ele. acesta capata o miscare de surub cu pasul mic . Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. inclinata cu unghiul α. prin rostogolirea rolelor intre cele doua suprafete conice si datorita inclinatiei lor. Cuplaje permanente mobile elastic: Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. 3. cu aceeasi inclinatie ca si mansonul. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori.fara a aluneca axial.Cuplajele cu flanse permit si asamblarea arborilor cu diametre diferite. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. avand suprafata interioara conica.

volum minim si calitati de izolare electrica. forfecare sau torsiune. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. -cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului şi sub sarcină (cuplaje intermitente = ambreiaje). Obiectivele utilizării cuplajelor: -cuplarea arborilor chiar în cazul existenţei unor abateri de la coaxilitate (radiale. unghiulare) sau în cazul existenţei deplasărilor axiale. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele.Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice.• Cuplaje cu arcuri dispuse axial. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. A.83). acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit.Cuplajul cu arc serpuit: Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. -micşorarea efectului solicitărilor dinamice prin înmagazinarea unei energii potenţiale la apariţia supraîncărcărilor (cuplaje elastice) . Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. C. In functie de caracteristica cuplajelor. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. B. amortizare superioara. . Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. -modificarea frecvenţelor proprii ale agregatului din care fac parte (cuplaje cu elemente elastice). Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate.

cu elemente intermediare elastice .nemetalice 2.abateri radiale . RECONDITIONAREA CUPLAJELOR Consideratii generale asupra cuplajelor: Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia.hidraulice .centrifuge (ω ) .momentul de torsiune util care trebuie transmis.automate .cu elemente intermediare rigide .abateri axiale . . -construcţia maşinii antrenate şi regimului de lucru.Clasificare: 1.cu flanşe .abateri unghiulare .cu bucşe .dinţate . care realizeaza legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul transmiterii .siguranţă.cu comandă hidrostatică .metalice . .după modul de transmitere a momentelor de torsiune .abateri combinate .mobile (compensatoare).după caracteristicile funcţionale . intermitente (ambreiaje) .electromagnetice . permanente .fixe (rigide): . Marimea acestor sarcini depinde de : -tipul motorului de antrenare şi al caracteristicilor sale mecanice.cu comandă electromagnetică .comandate .direcţionale (sens) .mecanice .sarcini datorate şocurilor şi vibraţiilor.sarcini dinamice care se manifestă în timpul regimului tranzitoriu. Într-un cuplaj acţionează următoarele sarcini : .cu comandă mecanică .cu manşon .

rigide . socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus.de sens unic Parametrii caracteristici ai unei tipodimensiuni de cuplaj sunt: • • • • momentul de torsiune – indicat in standarde sau in documentatia tehnica a firmei producatoare – corespunde valorilor maxime care pot fi preluate de cuplaj in regimul stationar de functionare. Dupa natura legaturii: a. element de transmitere a momentului si partea condusa.centrifugale .Hidrodinamice. fara a modifica legea de miscare In general. campuri magnetice etc. In conformitate cu STAS 8072-84. Cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson.de siguranta . conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate).comandate . cuprinzand capetele si arborii. pene paralele. Deplasarile relative in directia axiala a mansonului trebuie blocate( surub). -Electromagnetice.momentului de torsiune si a miscarii de rotatie. Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. Dupa tip: . Pentru montarea si demontarea cuplajului este necesara deplasarea axiala a unui arbore.automate . viteza unghiulara limita.mobile . B. fluide. . pene disc. Ca urmare. caneluri). masa si momentul de inertie masic.fixe . permanente . se prezinta criteriile de clasificare a cuplajelor: A. Elementele de transmitere a momentului pot fi corpuri solide in contact direct (fara sau cu frictiune). cotele de gabarit si de legatura. si elemente de legatura manson-capete de arbori( stifturi crestate.elastice b. Cuplaje permanente fixe: Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. un cuplaj este format din partea conducatoare. intermitente . Cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: .Mecanice.asincron .

Cuplajul consta din doua semicuple identice al caror butuci sunt prevazuti cu flanse frontale.03mm) a organelor de masini pe arbori asigurand o asamblare solida si un gabarit radial mic. Pentru functionarea corespunzatoare este necesara o coaxialitate riguroasa a arborilor. si penele paralele. Observatie: Dezavantajul cuplajului cu dantura frontala il constituie costul ridicat al prelucrarii danturii.-prin cuplarea arborilor orizontali (CMO).. Mtc є [0.22] mNm si ω є [90. piulite. -pentru cuplare directa a arborilor verticali (CFV). . saibe elastice.250] rad/s (v.018. Aceste tipuri de cuplaje se prefera in exploatare deoarece nu impun centrarea perfecta a arborilor ce se cupleaza si au costuri si siguranta in exploatare. suruburi cu fixare. Observatii: • • In cazul cuplajelor care functioneaza cu viteze periferice v > 25m/s este obligatorie echilibrarea dinamica.. imbinare prin suruburile montate fara joc (pasuite) sau cu joc. STAS 769-73 SUSP. mecanica fina etc. deoarece defectele de aliniere au drept consecinta supratensionarea suruburilor de fixare. -prin cuplarea arborilor verticali (CMV). Din punct de vedere constructiv se compune din: semicuplaje montate pe capetele de arbori.). unghiulare (∆β) sau combinatii ale acestora. Semicuplajele se fixeaza pe capetele de arbori prin pene paralele sau caneluri.250] mm. Cuplajul cu flanse: Este destinat cuplarii a doua capete de arbori coaxiali cu parametrii: d є [18. Cuplajul este alcatuit din doua elemente pe a caror suprafete frontale sunt taiati prin frezare dintii radiali simetrici sau asimetrici cu flancurile plane si care se intrepatrund cu joc la fund. Dupa destinatia lor se executa in doua tipuri constructive: -pentru cuplare directa a arborilor orizontali (CFO). aparatoare de protectie. radiale (∆r). Pentru dimensiuni mari ale arborilor flansele se forjeaza dintr-o bucata cu acestia.1.. Cuplajul cu role de blocare (Stieber): Acest cuplaj este utilizat in transmisii mecanice. Variantele de mai sus asigura centrarea semicuplajelor prin prag sau inel sectionat dinametral (valianta ce permite demontarea fara a deplasa axial unul din arbori).. Pentru cuplarea si decuplarea rapida a partii motoare de partea condusa. in constructia masinilor unelte. Cuplajele permanente mobile: Cuplajele permanente mobile rigide preiau si transmit integral parametrii miscarii compensand abaterile: axiale (∆a). Cuplajul cu dantura frontala (Hirth): Se utilizeaza pentru cuplarea precisa (bataia radiala ≤ 0...

imbinate cu semicuplajele prin pene paralele. mansoanele cu dantura interioara. . frontala (∆r) si oscilanta(cardanica . care dau posibilitatea elementului intermediar sa-si modifice pozitia in timpul rotirii cuplajului – in functie de pozitia arborilor. cele trei elemente formeaza doua cuple de translatie. Cuplajul cu nervuri sau craboti: Pentru incercari mari solutia consta din doua semicuplaje identice confectionate prin turnare din fonta si prevazute cu un numar impar de gheare frontale. Cuplaj cardanic (Hooke): Domeniul de utilizare a cuplajelor cardanice in componenta transmisiilor este foarte frecventa deoarece asigura legatura intre arbori a caror axe se intersecteaza sub unghiul ce poate sa se modifice in timpul functionarii.Cuplaje permanente mobile rigide: In cuplajele permanente mobile rigide. Cea mai mare raspandire au obtinut-o cuplajele Oldham cu element intermediar cilindric. cu element intermediar prismatic din textolid si cu element intermediar prismatic. Cuplajul dintat: In componenta cuplajului intra butucii cu dantura exterioara. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare unghiulara: A. Prin forma lor constructiva. Verificarea ghearelor se face la solicitarea de strivire si incovoiere in acceptiunea ca sarcina este concentrata pe varful ghearei. Aceste cuplaje se compun din doua semicuplaje si elementul intermediar. Varianta CDDT – cuplaj dintat dublu cu tronson intermediar. denumit si cuplaj cu disc intermediar mobil sau cu cruce flotanta este un mecanism homocinetic utilizat in constructia de masini. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare radial: A. Cuplaje dintate (STAS 6589/1-84. Cuplajul cu disc intermediar mobil (Oldham): Cuplajul Oldham. intr-o mare diversitate de variante constructive. gheara frezata pe arborele intra intr-o crestatura din arbore si sunt centrate catre manson. prezentandu-se in mai multe variante prezentate mai jos.∆β ≡ β) ce pot fi utilizate independent sau combinat. mobilitatea relativa se obtine prin tipuri de legaturi structural distincte: culisanta (telescopica – axiala ∆a). Cuplajele permanente mobile rigide cu compensare axiala Cuplajul cu gheara frontala in arbore: Din punct de vedere constructiv este simplu. A. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare combinata: A. discurile. montati pe capete de arbori. Varianta CDDA – cuplaj dintat dublu cu arbore interior. Astfel. etc. STAS 6589/2-81. astfel elementul intermediar executa o miscare planetara mentinand legatura neintrerupta dintre cele doua semicuplaje. cuple. inel pentru centrarea mansoanelor. Varianta CDD – cuplaj dintat dublu. Capetele de arbore. sunt ghidate coaxial prin inelul de centrare. STAS 6589/3-82) sunt prevazute in patru variante constructive: • • • • Varianta CD – cuplaj dintat simplu.

Cuplaj cu lant: Frecvent in constructia masinilor agricole se utilizeaza cuplajul cu lant. Aceste caracteristici au asigurat larga raspandire a diverselor variante ale cuplajelor dintate. Avantajele principale ale cuplajelor dintate sunt: . deplasari relativ sensibile ale arborilor in sens axial. . Dantura elementelor cuplajului se executa cu profil evolventic. In vederea obtinerii unui joc marit. Datorita simplicitatii constructiei.capacitate mare de transmitere a cuplului pentru un gabarit dat. totodata fiind insensibile la deplasarile arborilor in exploatare. socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. unghiular si radial.prin cuplarea arborilor verticali (CMV). . intre flancuri se prescrie fie o deplasare specifica diferita pentru butuc si manson. si elemente de legatura manson-capete de arbori (stifturi crestate. cuprinzand capetele si arborii.Fiecare din aceste variante se pot utiliza atat in pozitie orizontala (N) cat si in pozitie verticala (V). acesta consta din doua roti de lant. B. caneluri ). iar dintii au forma de butoias. pene paralele. ele permitand o montare nepretentioasa. cu joc marit la baza dintelui si intre flancuri.raport de transmitere constant. Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. Din punct de vedere constructiv. montate pe capetele de arbore si un lant care leaga rotile de lant pe cincumferinta acestora. conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). fara incarcari sensibile in arbori si lagare. cuplajul cu lant cunoaste o raspandire tot mai larga in constructia de masini. suprafata exterioara a danturii se strunjeste sferic. intretinerii ieftine si usoare precum si sigurantei in exploatare. fie scurtarea capului dintelui sculei pentru prelucrarea mansonului. Pentru a asigura compensarea unor abateri combinate. . Ca urmare.prin cuplarea arborilor orizontali (CMO). Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat (STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: .posibilitatea de a compensa. pene disc . executiei si montajului mai putin pretentioase. . Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson. Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare.

prin presare Asamblari: .prin sudare 1. Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.Asamblari si organe de asamblare Asamblarea este operatia de reuniune. Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente.prin filet .prin lipire . se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: . in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse. Nedemontabile: . intr-o succesiune bine determinata. a elementelor constituente ale unui sistem tehnic.cu pene .prin nituire .

     Pene inclinate cu nas Pene fara nas (a) Pene plate (b) Pene concave (c) Pene tangentiale (d) Figura 1 . La asamblarile prin presare.canelate .cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice. 2.2. Demontabile: . asamblarea este demontabila. Penele longitudinale pot fi: a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1). asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile. Daca apar si deformatii plastice. forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact.

Obisnuite (Figura 9) Figura 2 . Pene paralele: .Drepte (Figura 3) Figura 3 . b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.

Lungimea aproximativa a penei este de (1. Se calculeaza la fel ca penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale. Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de impanare.1.1…. Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene. montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade. Pene disc (Figura 4) Figura 4 Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in Fig.3)d. 11. Lungimea “ l ” se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare .Penele paralele au fetele opuse paralele.

deoarece – prin batere – se produce o dezaxare a pieselor asamblate. Asamblari prin pene longitudinale 4. fac exceptie penele tangentiale. cand nu se impun conditii severe de coaxialitate. 3. La penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara – inclinata cu 1:100 – si fata inferioara.Penele transversale pot fi :     Cu o fata inclinata Cu doua fete inclinate Cu sectiune rotunjita Cu sectiune dreptunghiulara 2. . intre fetele laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri. volantilor. Se folosesc numai la turatii mici si medii. ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE Figura 5 Penele longitudinale – organe de asamblare demontabile care transmit momente de torsiune – se folosesc la fixarea pe arbori a rotilor dintate. etc. Ca urmare a montarii prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere. rotilor de curea sau de lant. semicuplajelor.

calcaiul usurand montarea si demontarea. . montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului. denumite si inclinate (figura 6a).Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:  inalte. Figura 6 Pot fi cu sau fara calcai (nas). .  tangentiale (figura 6d).  plate (figura 6b).  concave (figura 6c).La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a). canalul din arbore are forma si dimensiunile penei. sunt standardizate.

montajul se poate realiza prin baterea penei in lungul canalului. .Figura 7a La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b).

folosindu-se in constructia de masini grele si. α = unghiul la varf al conului. Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d). penele cu calcai permitand forte de batere mai mari. se intrebuinteaza si in cazurile in care – din motive de rezistenta – nu se admite executarea canalului de pana in arbore. α = unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere. Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate – care se folosesc in cazul arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pana inalta. Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune. F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei. La momente mari de torsiune se pot folosi doua pene montate la 1200. φ = unghiul de frecare. Q = F [tg (α +ϕ) + tg ϕ] Q= marimea fortei de batere . la sarcini dinamice mari (figura 7). Asamblarile cu pene concave – transmitand momente de torsiune mai mici comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate – se folosesc pentru arbori cu d≤150 mm. in special. .Figura 7b Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful