Referat cuplaje

Referat

Nume: Zamfir Prenume: Marian Clasa: a XI-a D Grup Scolar “Mihai Viteazul”, Pitesti. CUPLAJE

Cuplajele sunt organe de masaini care asigura legatura permanenta sau intermintenta pentru transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul. Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarii organelor de masini antrenate , sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite de viteze. In functie de legatura dintre arbori , cuplajele sunt : - cuplaje permanente , la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin demontarea elementelor de asamblare a cuplajului. Aceste cuplaje pot fi fixe si mobile. -cuplaje intermitente , la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau intrerupta, atat in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara fara a demonta cuplajul. Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE. Cuplajele permanente. Cuplajele fixe leaga capetele arborilor fara joc.Din acasta categorie fac parte: cuplajele cu manson dintat si cu flansa.

Cuplajele cu manson dintr-o bucata se moteaza pe capetele arborilor intre care urmeaza sa se transmita miscarea.Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o pana longitudinala sau stifturi. Cuplajele cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson pe arbore cu ajutorul suruburilor. Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii sau alte materiale cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor. Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu manson din doua bucati sunt supuse la intindere. Cuplajele cu flanse pot fi din aceeasi bucata cu arborele sau separat, legatura lor cu arborele facandu-se prin pene longitudinale. In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt solicitate la forfecare, atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere, cand suruburile sunt cuprinse in gauri cu joc. Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor . Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt: Cuplaje de frictiune, cuplaje cu gheare, cuplaje elastice, cuplaje flexibile. Elementele elastice sunt executate din piele , cauciuc sau panza cauciucata, ele avand rolul de a micsora efectul socurilor provocate de variatiile bruste ale momentului motor. Cuplajele elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume: -socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care se cupleaza brusc; -socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina motoare asupra celei antrenate. Materialele utilizate pentru executarea cuplajelor sunt otelurile si fontele. Cuplajele intermitente (ambreiajele). Tipurile de cuplaje intermitente sunt: - cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii; -cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii ( permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus.).

Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trebuie sa reziste la temperaturi ridicate. A. otel calit pe otel calit. otel sau fonta pe mase plastice. la frecare si al actiunea chimica a lubrifiantului. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. otel sau fonta pe textolit. Cuplajele intermitente rigide se utilizeaza la masini unelte. autovehicule. Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. se asigura si izolarea electrica a arborilor. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. Cuplajul cu arc serpuit: . Cuplaje permanente mobile elastic Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. B. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. fonta pe otel. Cuplaje cu arcuri dispuse axial: a. fara socuri. la uzare. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: fonta pe fonta. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui cuplaj intermitent (ambreiaj). cat si la mecanismele torpedo ale bicicletelor.Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin . axial sau tangential in raport cu semicuplajele. radial. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. otel sau fonta pe ferodo.

Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit.Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. forfecare sau torsiune. Cuplajele elastice In conformitate cu standardele in aceasta categorie se cunosc urmatoarele tipuri: • cuplaj elastic cu rozeta STAS 5982/2-80 . amortizare superioara. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. c. In functie de caracteristica cuplajelor. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. volum minim si calitati de izolare electrica. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic.83). capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. b. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune.

alcatuite din doua semicuple fixate pe capetele arborilor care urmeaza a fi cuplati cu ajutorul inelelor de strangere sau cu suruburi. Cuplajul permanent fix cu flanse este construit in doua variante: . prin sudare. Avantajele utilizarii cuplajelor permanente fixe consta in simplitatea si costul lor scazut. asemenea cuplaje se construiesc in doua variante: cu manson monobloc si cu manson din doua bucati. deoarece dezaxarea sau inclinarea axelor celor doi arbori produce. eforturi suplimentare ce pot provoca defectiuni in fuctionarea lagarelor sau intregului ansamblu sau chear ruperea elementelor de imbinare. atat in cuplaj cat mai ales in lagare. dintr-o bucata sau doua bucati. Cuplaje permanente fixe: Cuplajele permanente fixe realizeaza asamblarea permanenta. fiind necesara deplasarea axiala a unuia dintre arbori. . Fata de avantajul formei simple. canelurilor sau prin asamblari presate pe con.tip B. rigida. cu inel de distantare. Montarea unor astfel de cuplaje trebuie facuta cu mare precizie. Cuplaje manson: In functie de posibilitatile de montaj.tip A. A. pentru diametre pana la 125mm. a) Cuplaje permanente fixe cu manson monobloc. 2. penelor. cate una montata pe capatul fiecarui arbore. . Datorita inexistentei elementelor elastice. Cuplaje cu flanse: Acest tip de cuplaj este constituit din doua flanse.• cuplaj elastic cu prisme STAS 5982/3-80 • cuplaj elastic cu disc frontal STAS 5982/4-81 • cuplaj elastic cu lamele STAS 5982/5-81 • cuplaj elastic cu bolturi STAS 5982/6-81 Cuplajele permanente: Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arbori cu axele in prelungire sau in unghi. prevazut cu prag de centrare (prezinta dezavantajul obligativititatii existentei deplasarii axiale a unuia dintre arbori). Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu suruburi. Pentru micsorarea efectelor dezavantajoase enumerate. asemenea cuplaje prezinta urmatoarele dezavantaje: gabarit mare de lungime. b) Cuplaje permanente fixe cu manson din doua bucati. intr-o imbinare cu strangere sau fac corp comun cu arborele. 1. la turatii mici. imposibilitatea unei centrari perfecte a arborilor datorita modului de actiune a penelor. a doi arbori ce trebuie sa fie perfect coaxiali. Cuplajele manson monobloc sunt utilizate rar. se impune folosirea unor arbori si a unor lagare cu rigiditate marita si se recomanda asezarea cuplajelor in apropierea lagarelor. alcatuite dintr-o bucsa montata pe capetele arborilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor. socurile si vibratiile se transmit de la un arbore la celalalt. dificultati de montaj. Acest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante: cuplaje permanente fixe si cuplaje permanente mobile. legatura care poate fi facuta sau desfacuta numai cand arborii se gasesc in stare de repaus.

Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. 3. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. Ca urmare se exercita o presiune puternica a mansonului asupra capatului arborelui. cu aceeasi inclinatie ca si mansonul. Ele sunt utilizate pentru asamblarea rotilor dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua roti dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua dintate sau discuri intre ele. Prin acest cuplaj se realizeaza o asamblare solida. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. • Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. fixata de piesa de asamblat cu acest arbore. mentinute echidistante de colivia. avand suprafata interioara conica. Cuplaje cu dinti frontali: Cuplajele cu dinti frontali pot transmite momente mari de torsiune in ambele sensuri. in repaus. radial. . Rolele au o pozitie inclinata cu unghiul γ fata de axa arborelui. Pe periferia conica a mansonului. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. Dantura serveste totodata si ca mijloc de centrare.Cuplajele cu flanse permit si asamblarea arborilor cu diametre diferite. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice: Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. acesta capata o miscare de surub cu pasul mic . Capatul arborelui patrunde in mansonul care constituie prelungirea flansei. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. prin rostogolirea rolelor intre cele doua suprafete conice si datorita inclinatiei lor. cu cel mai redus gabarit dintre toate cuplajele permanente fixe. se asigura si izolarea electrica a arborilor. B. inclinata cu unghiul α. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. 4.fara a aluneca axial. Peste role este trecut mansonul. Rotind mansonul spre dreapta. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Cuplaje permanente mobile elastic: Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. Cuplaje cu role: Cuplajele cu role sunt cuplaje permanente fixe. sunt asezate rolele cilindrice. deoarece unghiul α este inferior unghiului de frecare. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. care permit totusi o cuplare si decuplare foarte rapida a arborilor.

Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. volum minim si calitati de izolare electrica. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. -modificarea frecvenţelor proprii ale agregatului din care fac parte (cuplaje cu elemente elastice). Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. -micşorarea efectului solicitărilor dinamice prin înmagazinarea unei energii potenţiale la apariţia supraîncărcărilor (cuplaje elastice) . Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune.Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice.83).Cuplajul cu arc serpuit: Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. C. -cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului şi sub sarcină (cuplaje intermitente = ambreiaje). unghiulare) sau în cazul existenţei deplasărilor axiale. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. In functie de caracteristica cuplajelor. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. amortizare superioara. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. forfecare sau torsiune. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv.• Cuplaje cu arcuri dispuse axial. B. Obiectivele utilizării cuplajelor: -cuplarea arborilor chiar în cazul existenţei unor abateri de la coaxilitate (radiale. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. A. .

care realizeaza legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul transmiterii . permanente . intermitente (ambreiaje) .abateri unghiulare .cu elemente intermediare rigide .cu flanşe .centrifuge (ω ) .electromagnetice .după modul de transmitere a momentelor de torsiune .după caracteristicile funcţionale .cu comandă mecanică .sarcini datorate şocurilor şi vibraţiilor.dinţate .siguranţă.Clasificare: 1.cu bucşe .mobile (compensatoare).metalice .direcţionale (sens) .cu manşon .momentul de torsiune util care trebuie transmis.hidraulice . Într-un cuplaj acţionează următoarele sarcini : .abateri radiale .cu comandă electromagnetică . .cu comandă hidrostatică . .abateri combinate .sarcini dinamice care se manifestă în timpul regimului tranzitoriu.nemetalice 2.abateri axiale .fixe (rigide): . -construcţia maşinii antrenate şi regimului de lucru. Marimea acestor sarcini depinde de : -tipul motorului de antrenare şi al caracteristicilor sale mecanice.cu elemente intermediare elastice .automate .mecanice .comandate . RECONDITIONAREA CUPLAJELOR Consideratii generale asupra cuplajelor: Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia.

Dupa natura legaturii: a.fixe . caneluri).centrifugale . Deplasarile relative in directia axiala a mansonului trebuie blocate( surub).automate . viteza unghiulara limita.comandate . Pentru montarea si demontarea cuplajului este necesara deplasarea axiala a unui arbore. Cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . Dupa tip: . cuprinzand capetele si arborii. masa si momentul de inertie masic. socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. . se prezinta criteriile de clasificare a cuplajelor: A. un cuplaj este format din partea conducatoare. fluide. campuri magnetice etc. conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). permanente . B. Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare.Hidrodinamice. In conformitate cu STAS 8072-84. pene paralele. Cuplaje permanente fixe: Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete.de sens unic Parametrii caracteristici ai unei tipodimensiuni de cuplaj sunt: • • • • momentul de torsiune – indicat in standarde sau in documentatia tehnica a firmei producatoare – corespunde valorilor maxime care pot fi preluate de cuplaj in regimul stationar de functionare. element de transmitere a momentului si partea condusa. Ca urmare. intermitente . cotele de gabarit si de legatura.momentului de torsiune si a miscarii de rotatie.rigide . fara a modifica legea de miscare In general. Cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson.Mecanice.mobile . Elementele de transmitere a momentului pot fi corpuri solide in contact direct (fara sau cu frictiune).de siguranta .asincron . pene disc. si elemente de legatura manson-capete de arbori( stifturi crestate. -Electromagnetice.elastice b.

Dupa destinatia lor se executa in doua tipuri constructive: -pentru cuplare directa a arborilor orizontali (CFO). piulite. imbinare prin suruburile montate fara joc (pasuite) sau cu joc. -pentru cuplare directa a arborilor verticali (CFV).018. si penele paralele. aparatoare de protectie. Pentru cuplarea si decuplarea rapida a partii motoare de partea condusa. unghiulare (∆β) sau combinatii ale acestora. Cuplajul este alcatuit din doua elemente pe a caror suprafete frontale sunt taiati prin frezare dintii radiali simetrici sau asimetrici cu flancurile plane si care se intrepatrund cu joc la fund. Aceste tipuri de cuplaje se prefera in exploatare deoarece nu impun centrarea perfecta a arborilor ce se cupleaza si au costuri si siguranta in exploatare..250] rad/s (v.. STAS 769-73 SUSP... radiale (∆r). Mtc є [0. Pentru functionarea corespunzatoare este necesara o coaxialitate riguroasa a arborilor.-prin cuplarea arborilor orizontali (CMO).22] mNm si ω є [90. . Pentru dimensiuni mari ale arborilor flansele se forjeaza dintr-o bucata cu acestia. Cuplajul cu flanse: Este destinat cuplarii a doua capete de arbori coaxiali cu parametrii: d є [18. Semicuplajele se fixeaza pe capetele de arbori prin pene paralele sau caneluri. Din punct de vedere constructiv se compune din: semicuplaje montate pe capetele de arbori. saibe elastice. Cuplajele permanente mobile: Cuplajele permanente mobile rigide preiau si transmit integral parametrii miscarii compensand abaterile: axiale (∆a). deoarece defectele de aliniere au drept consecinta supratensionarea suruburilor de fixare. Cuplajul cu role de blocare (Stieber): Acest cuplaj este utilizat in transmisii mecanice. Observatie: Dezavantajul cuplajului cu dantura frontala il constituie costul ridicat al prelucrarii danturii.1.250] mm. suruburi cu fixare. Cuplajul cu dantura frontala (Hirth): Se utilizeaza pentru cuplarea precisa (bataia radiala ≤ 0.03mm) a organelor de masini pe arbori asigurand o asamblare solida si un gabarit radial mic.. -prin cuplarea arborilor verticali (CMV). mecanica fina etc. in constructia masinilor unelte. Variantele de mai sus asigura centrarea semicuplajelor prin prag sau inel sectionat dinametral (valianta ce permite demontarea fara a deplasa axial unul din arbori).). Observatii: • • In cazul cuplajelor care functioneaza cu viteze periferice v > 25m/s este obligatorie echilibrarea dinamica.. Cuplajul consta din doua semicuple identice al caror butuci sunt prevazuti cu flanse frontale.

Astfel. . intr-o mare diversitate de variante constructive. Varianta CDDA – cuplaj dintat dublu cu arbore interior. care dau posibilitatea elementului intermediar sa-si modifice pozitia in timpul rotirii cuplajului – in functie de pozitia arborilor. mansoanele cu dantura interioara. mobilitatea relativa se obtine prin tipuri de legaturi structural distincte: culisanta (telescopica – axiala ∆a). Verificarea ghearelor se face la solicitarea de strivire si incovoiere in acceptiunea ca sarcina este concentrata pe varful ghearei. prezentandu-se in mai multe variante prezentate mai jos. etc. frontala (∆r) si oscilanta(cardanica . Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare radial: A. Cuplajul dintat: In componenta cuplajului intra butucii cu dantura exterioara. gheara frezata pe arborele intra intr-o crestatura din arbore si sunt centrate catre manson. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare unghiulara: A. Cuplajul cu disc intermediar mobil (Oldham): Cuplajul Oldham. montati pe capete de arbori. cu element intermediar prismatic din textolid si cu element intermediar prismatic. denumit si cuplaj cu disc intermediar mobil sau cu cruce flotanta este un mecanism homocinetic utilizat in constructia de masini. STAS 6589/3-82) sunt prevazute in patru variante constructive: • • • • Varianta CD – cuplaj dintat simplu. Varianta CDDT – cuplaj dintat dublu cu tronson intermediar. Varianta CDD – cuplaj dintat dublu. Cuplaj cardanic (Hooke): Domeniul de utilizare a cuplajelor cardanice in componenta transmisiilor este foarte frecventa deoarece asigura legatura intre arbori a caror axe se intersecteaza sub unghiul ce poate sa se modifice in timpul functionarii. sunt ghidate coaxial prin inelul de centrare. cuple. imbinate cu semicuplajele prin pene paralele. Cuplaje dintate (STAS 6589/1-84. cele trei elemente formeaza doua cuple de translatie. Aceste cuplaje se compun din doua semicuplaje si elementul intermediar. STAS 6589/2-81. Cuplajele permanente mobile rigide cu compensare axiala Cuplajul cu gheara frontala in arbore: Din punct de vedere constructiv este simplu. inel pentru centrarea mansoanelor. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare combinata: A. discurile.Cuplaje permanente mobile rigide: In cuplajele permanente mobile rigide. Cea mai mare raspandire au obtinut-o cuplajele Oldham cu element intermediar cilindric. astfel elementul intermediar executa o miscare planetara mentinand legatura neintrerupta dintre cele doua semicuplaje.∆β ≡ β) ce pot fi utilizate independent sau combinat. Capetele de arbore. Cuplajul cu nervuri sau craboti: Pentru incercari mari solutia consta din doua semicuplaje identice confectionate prin turnare din fonta si prevazute cu un numar impar de gheare frontale. Prin forma lor constructiva. A.

B. fie scurtarea capului dintelui sculei pentru prelucrarea mansonului. Din punct de vedere constructiv. ele permitand o montare nepretentioasa.capacitate mare de transmitere a cuplului pentru un gabarit dat. Datorita simplicitatii constructiei.raport de transmitere constant. caneluri ). Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson. suprafata exterioara a danturii se strunjeste sferic. . Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. intretinerii ieftine si usoare precum si sigurantei in exploatare. intre flancuri se prescrie fie o deplasare specifica diferita pentru butuc si manson. cuprinzand capetele si arborii. Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. Ca urmare. socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. deplasari relativ sensibile ale arborilor in sens axial. pene disc . cu joc marit la baza dintelui si intre flancuri. In vederea obtinerii unui joc marit. totodata fiind insensibile la deplasarile arborilor in exploatare. iar dintii au forma de butoias. montate pe capetele de arbore si un lant care leaga rotile de lant pe cincumferinta acestora. Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat (STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . acesta consta din doua roti de lant. .Fiecare din aceste variante se pot utiliza atat in pozitie orizontala (N) cat si in pozitie verticala (V). cuplajul cu lant cunoaste o raspandire tot mai larga in constructia de masini.posibilitatea de a compensa. Pentru a asigura compensarea unor abateri combinate. executiei si montajului mai putin pretentioase. pene paralele. unghiular si radial. fara incarcari sensibile in arbori si lagare. . Dantura elementelor cuplajului se executa cu profil evolventic.Cuplaj cu lant: Frecvent in constructia masinilor agricole se utilizeaza cuplajul cu lant. Aceste caracteristici au asigurat larga raspandire a diverselor variante ale cuplajelor dintate. .prin cuplarea arborilor orizontali (CMO). conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). si elemente de legatura manson-capete de arbori (stifturi crestate.prin cuplarea arborilor verticali (CMV). Avantajele principale ale cuplajelor dintate sunt: .

Nedemontabile: .cu pene .prin nituire . a elementelor constituente ale unui sistem tehnic. Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare. in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse. se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: . intr-o succesiune bine determinata.prin filet .prin presare Asamblari: .prin lipire .prin sudare 1. Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente.Asamblari si organe de asamblare Asamblarea este operatia de reuniune.

forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. asamblarea este demontabila. asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile.canelate . Demontabile: . La asamblarile prin presare.2.      Pene inclinate cu nas Pene fara nas (a) Pene plate (b) Pene concave (c) Pene tangentiale (d) Figura 1 . Penele longitudinale pot fi: a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1). 2. Daca apar si deformatii plastice.cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice.

Pene paralele: .Obisnuite (Figura 9) Figura 2 .Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.Drepte (Figura 3) Figura 3 . b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).

1…. Pene disc (Figura 4) Figura 4 Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in Fig. 11. Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Se calculeaza la fel ca penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale. montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade. Lungimea aproximativa a penei este de (1.3)d. Lungimea “ l ” se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare .1. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de impanare.Penele paralele au fetele opuse paralele. Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene.

3. rotilor de curea sau de lant. Se folosesc numai la turatii mici si medii. Ca urmare a montarii prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. semicuplajelor. La penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara – inclinata cu 1:100 – si fata inferioara. Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere. . cand nu se impun conditii severe de coaxialitate. volantilor. intre fetele laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri. fac exceptie penele tangentiale. etc. deoarece – prin batere – se produce o dezaxare a pieselor asamblate.Penele transversale pot fi :     Cu o fata inclinata Cu doua fete inclinate Cu sectiune rotunjita Cu sectiune dreptunghiulara 2. ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE Figura 5 Penele longitudinale – organe de asamblare demontabile care transmit momente de torsiune – se folosesc la fixarea pe arbori a rotilor dintate. Asamblari prin pene longitudinale 4.

 plate (figura 6b). sunt standardizate. . montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului.Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:  inalte.  concave (figura 6c).La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a). canalul din arbore are forma si dimensiunile penei. calcaiul usurand montarea si demontarea. . Figura 6 Pot fi cu sau fara calcai (nas). denumite si inclinate (figura 6a).  tangentiale (figura 6d).

montajul se poate realiza prin baterea penei in lungul canalului.Figura 7a La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b). .

penele cu calcai permitand forte de batere mai mari. φ = unghiul de frecare. . α = unghiul la varf al conului. folosindu-se in constructia de masini grele si. Q = F [tg (α +ϕ) + tg ϕ] Q= marimea fortei de batere . Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune. Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d). se intrebuinteaza si in cazurile in care – din motive de rezistenta – nu se admite executarea canalului de pana in arbore. la sarcini dinamice mari (figura 7). F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei. Asamblarile cu pene concave – transmitand momente de torsiune mai mici comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate – se folosesc pentru arbori cu d≤150 mm. Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate – care se folosesc in cazul arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pana inalta. α = unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere.Figura 7b Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere. La momente mari de torsiune se pot folosi doua pene montate la 1200. in special.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful