Referat

Nume: Zamfir Prenume: Marian Clasa: a XI-a D Grup Scolar “Mihai Viteazul”, Pitesti. CUPLAJE

Cuplajele sunt organe de masaini care asigura legatura permanenta sau intermintenta pentru transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul. Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarii organelor de masini antrenate , sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite de viteze. In functie de legatura dintre arbori , cuplajele sunt : - cuplaje permanente , la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin demontarea elementelor de asamblare a cuplajului. Aceste cuplaje pot fi fixe si mobile. -cuplaje intermitente , la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau intrerupta, atat in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara fara a demonta cuplajul. Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE. Cuplajele permanente. Cuplajele fixe leaga capetele arborilor fara joc.Din acasta categorie fac parte: cuplajele cu manson dintat si cu flansa.

Cuplajele cu manson dintr-o bucata se moteaza pe capetele arborilor intre care urmeaza sa se transmita miscarea.Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o pana longitudinala sau stifturi. Cuplajele cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson pe arbore cu ajutorul suruburilor. Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii sau alte materiale cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor. Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu manson din doua bucati sunt supuse la intindere. Cuplajele cu flanse pot fi din aceeasi bucata cu arborele sau separat, legatura lor cu arborele facandu-se prin pene longitudinale. In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt solicitate la forfecare, atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere, cand suruburile sunt cuprinse in gauri cu joc. Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor . Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt: Cuplaje de frictiune, cuplaje cu gheare, cuplaje elastice, cuplaje flexibile. Elementele elastice sunt executate din piele , cauciuc sau panza cauciucata, ele avand rolul de a micsora efectul socurilor provocate de variatiile bruste ale momentului motor. Cuplajele elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume: -socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care se cupleaza brusc; -socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina motoare asupra celei antrenate. Materialele utilizate pentru executarea cuplajelor sunt otelurile si fontele. Cuplajele intermitente (ambreiajele). Tipurile de cuplaje intermitente sunt: - cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii; -cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii ( permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus.).

la frecare si al actiunea chimica a lubrifiantului. A. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. otel sau fonta pe ferodo. cat si la mecanismele torpedo ale bicicletelor. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. se asigura si izolarea electrica a arborilor. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. Cuplaje permanente mobile elastic Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. B.Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin . Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trebuie sa reziste la temperaturi ridicate. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: fonta pe fonta. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. fonta pe otel. Cuplajul cu arc serpuit: . dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. fara socuri. Cuplaje cu arcuri dispuse axial: a. Cuplajele intermitente rigide se utilizeaza la masini unelte. radial. otel sau fonta pe textolit. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. autovehicule. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. la uzare. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. otel sau fonta pe mase plastice. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui cuplaj intermitent (ambreiaj). otel calit pe otel calit. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica.

Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. In functie de caracteristica cuplajelor. c. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat.Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. Cuplajele elastice In conformitate cu standardele in aceasta categorie se cunosc urmatoarele tipuri: • cuplaj elastic cu rozeta STAS 5982/2-80 . Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. b. volum minim si calitati de izolare electrica. amortizare superioara. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. forfecare sau torsiune. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv.83). Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate.

. deoarece dezaxarea sau inclinarea axelor celor doi arbori produce. 1. cate una montata pe capatul fiecarui arbore. se impune folosirea unor arbori si a unor lagare cu rigiditate marita si se recomanda asezarea cuplajelor in apropierea lagarelor. eforturi suplimentare ce pot provoca defectiuni in fuctionarea lagarelor sau intregului ansamblu sau chear ruperea elementelor de imbinare. rigida. a doi arbori ce trebuie sa fie perfect coaxiali. Datorita inexistentei elementelor elastice. canelurilor sau prin asamblari presate pe con. . Avantajele utilizarii cuplajelor permanente fixe consta in simplitatea si costul lor scazut. Acest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante: cuplaje permanente fixe si cuplaje permanente mobile. pentru diametre pana la 125mm. asemenea cuplaje se construiesc in doua variante: cu manson monobloc si cu manson din doua bucati. Montarea unor astfel de cuplaje trebuie facuta cu mare precizie. A. alcatuite din doua semicuple fixate pe capetele arborilor care urmeaza a fi cuplati cu ajutorul inelelor de strangere sau cu suruburi. prin sudare. a) Cuplaje permanente fixe cu manson monobloc. Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu suruburi. socurile si vibratiile se transmit de la un arbore la celalalt. dificultati de montaj.• cuplaj elastic cu prisme STAS 5982/3-80 • cuplaj elastic cu disc frontal STAS 5982/4-81 • cuplaj elastic cu lamele STAS 5982/5-81 • cuplaj elastic cu bolturi STAS 5982/6-81 Cuplajele permanente: Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arbori cu axele in prelungire sau in unghi. atat in cuplaj cat mai ales in lagare. dintr-o bucata sau doua bucati. cu inel de distantare.tip B. Cuplaje permanente fixe: Cuplajele permanente fixe realizeaza asamblarea permanenta. legatura care poate fi facuta sau desfacuta numai cand arborii se gasesc in stare de repaus. Fata de avantajul formei simple. asemenea cuplaje prezinta urmatoarele dezavantaje: gabarit mare de lungime. Cuplajul permanent fix cu flanse este construit in doua variante: . Cuplajele manson monobloc sunt utilizate rar. Cuplaje cu flanse: Acest tip de cuplaj este constituit din doua flanse. penelor. la turatii mici. Cuplaje manson: In functie de posibilitatile de montaj. fiind necesara deplasarea axiala a unuia dintre arbori.tip A. alcatuite dintr-o bucsa montata pe capetele arborilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor. 2. Pentru micsorarea efectelor dezavantajoase enumerate. b) Cuplaje permanente fixe cu manson din doua bucati. prevazut cu prag de centrare (prezinta dezavantajul obligativititatii existentei deplasarii axiale a unuia dintre arbori). intr-o imbinare cu strangere sau fac corp comun cu arborele. imposibilitatea unei centrari perfecte a arborilor datorita modului de actiune a penelor.

Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. Ele sunt utilizate pentru asamblarea rotilor dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua roti dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua dintate sau discuri intre ele. acesta capata o miscare de surub cu pasul mic . necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. Capatul arborelui patrunde in mansonul care constituie prelungirea flansei. Rolele au o pozitie inclinata cu unghiul γ fata de axa arborelui. deoarece unghiul α este inferior unghiului de frecare. mentinute echidistante de colivia. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. 4. Peste role este trecut mansonul. in repaus. B. Dantura serveste totodata si ca mijloc de centrare. care permit totusi o cuplare si decuplare foarte rapida a arborilor. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. avand suprafata interioara conica. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice.fara a aluneca axial. Cuplaje permanente mobile elastic: Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. inclinata cu unghiul α. sunt asezate rolele cilindrice. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice: Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. . Pe periferia conica a mansonului. Cuplaje cu role: Cuplajele cu role sunt cuplaje permanente fixe. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. Cuplaje cu dinti frontali: Cuplajele cu dinti frontali pot transmite momente mari de torsiune in ambele sensuri. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. • Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. Prin acest cuplaj se realizeaza o asamblare solida. Ca urmare se exercita o presiune puternica a mansonului asupra capatului arborelui. se asigura si izolarea electrica a arborilor. fixata de piesa de asamblat cu acest arbore. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. cu aceeasi inclinatie ca si mansonul. cu cel mai redus gabarit dintre toate cuplajele permanente fixe. 3. radial. prin rostogolirea rolelor intre cele doua suprafete conice si datorita inclinatiei lor.Cuplajele cu flanse permit si asamblarea arborilor cu diametre diferite. Rotind mansonul spre dreapta.

A. -modificarea frecvenţelor proprii ale agregatului din care fac parte (cuplaje cu elemente elastice). Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. C. -cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului şi sub sarcină (cuplaje intermitente = ambreiaje). Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. In functie de caracteristica cuplajelor. -micşorarea efectului solicitărilor dinamice prin înmagazinarea unei energii potenţiale la apariţia supraîncărcărilor (cuplaje elastice) . capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. .Cuplajul cu arc serpuit: Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. forfecare sau torsiune. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. volum minim si calitati de izolare electrica.• Cuplaje cu arcuri dispuse axial. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8.83). Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. amortizare superioara. unghiulare) sau în cazul existenţei deplasărilor axiale. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. Obiectivele utilizării cuplajelor: -cuplarea arborilor chiar în cazul existenţei unor abateri de la coaxilitate (radiale. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic.Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. B.

siguranţă.cu manşon .comandate .cu elemente intermediare rigide . .sarcini dinamice care se manifestă în timpul regimului tranzitoriu.fixe (rigide): .cu comandă mecanică . Marimea acestor sarcini depinde de : -tipul motorului de antrenare şi al caracteristicilor sale mecanice.cu comandă hidrostatică .metalice .nemetalice 2.abateri axiale .după modul de transmitere a momentelor de torsiune .automate . -construcţia maşinii antrenate şi regimului de lucru. intermitente (ambreiaje) .cu flanşe .abateri combinate .abateri unghiulare .cu bucşe .centrifuge (ω ) .după caracteristicile funcţionale .direcţionale (sens) .cu elemente intermediare elastice .mecanice .sarcini datorate şocurilor şi vibraţiilor. permanente .dinţate .cu comandă electromagnetică .abateri radiale . RECONDITIONAREA CUPLAJELOR Consideratii generale asupra cuplajelor: Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia. care realizeaza legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul transmiterii .electromagnetice .momentul de torsiune util care trebuie transmis.mobile (compensatoare).hidraulice . .Clasificare: 1. Într-un cuplaj acţionează următoarele sarcini : .

fixe . conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). permanente .de sens unic Parametrii caracteristici ai unei tipodimensiuni de cuplaj sunt: • • • • momentul de torsiune – indicat in standarde sau in documentatia tehnica a firmei producatoare – corespunde valorilor maxime care pot fi preluate de cuplaj in regimul stationar de functionare. Dupa natura legaturii: a.momentului de torsiune si a miscarii de rotatie.de siguranta .Mecanice. socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus.rigide .comandate . Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. cuprinzand capetele si arborii. se prezinta criteriile de clasificare a cuplajelor: A. cotele de gabarit si de legatura. B. fluide. pene disc.centrifugale . Cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson.Hidrodinamice. element de transmitere a momentului si partea condusa.mobile .asincron . Cuplaje permanente fixe: Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. Deplasarile relative in directia axiala a mansonului trebuie blocate( surub).automate . Elementele de transmitere a momentului pot fi corpuri solide in contact direct (fara sau cu frictiune). Ca urmare. fara a modifica legea de miscare In general. masa si momentul de inertie masic. In conformitate cu STAS 8072-84. caneluri). . campuri magnetice etc. Pentru montarea si demontarea cuplajului este necesara deplasarea axiala a unui arbore. intermitente . si elemente de legatura manson-capete de arbori( stifturi crestate. Cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . un cuplaj este format din partea conducatoare. -Electromagnetice. viteza unghiulara limita.elastice b. Dupa tip: . pene paralele.

mecanica fina etc. Cuplajele permanente mobile: Cuplajele permanente mobile rigide preiau si transmit integral parametrii miscarii compensand abaterile: axiale (∆a). -pentru cuplare directa a arborilor verticali (CFV). Observatii: • • In cazul cuplajelor care functioneaza cu viteze periferice v > 25m/s este obligatorie echilibrarea dinamica. Variantele de mai sus asigura centrarea semicuplajelor prin prag sau inel sectionat dinametral (valianta ce permite demontarea fara a deplasa axial unul din arbori).). Cuplajul consta din doua semicuple identice al caror butuci sunt prevazuti cu flanse frontale. -prin cuplarea arborilor verticali (CMV). suruburi cu fixare. Cuplajul cu flanse: Este destinat cuplarii a doua capete de arbori coaxiali cu parametrii: d є [18. deoarece defectele de aliniere au drept consecinta supratensionarea suruburilor de fixare.. Aceste tipuri de cuplaje se prefera in exploatare deoarece nu impun centrarea perfecta a arborilor ce se cupleaza si au costuri si siguranta in exploatare. aparatoare de protectie. Observatie: Dezavantajul cuplajului cu dantura frontala il constituie costul ridicat al prelucrarii danturii. radiale (∆r)..018. in constructia masinilor unelte. si penele paralele. saibe elastice.1... Mtc є [0.250] rad/s (v. STAS 769-73 SUSP. Pentru dimensiuni mari ale arborilor flansele se forjeaza dintr-o bucata cu acestia. unghiulare (∆β) sau combinatii ale acestora.-prin cuplarea arborilor orizontali (CMO). Cuplajul cu dantura frontala (Hirth): Se utilizeaza pentru cuplarea precisa (bataia radiala ≤ 0. imbinare prin suruburile montate fara joc (pasuite) sau cu joc.. Pentru cuplarea si decuplarea rapida a partii motoare de partea condusa. Pentru functionarea corespunzatoare este necesara o coaxialitate riguroasa a arborilor. Cuplajul cu role de blocare (Stieber): Acest cuplaj este utilizat in transmisii mecanice.03mm) a organelor de masini pe arbori asigurand o asamblare solida si un gabarit radial mic.250] mm.22] mNm si ω є [90. . Dupa destinatia lor se executa in doua tipuri constructive: -pentru cuplare directa a arborilor orizontali (CFO). Semicuplajele se fixeaza pe capetele de arbori prin pene paralele sau caneluri. piulite.. Cuplajul este alcatuit din doua elemente pe a caror suprafete frontale sunt taiati prin frezare dintii radiali simetrici sau asimetrici cu flancurile plane si care se intrepatrund cu joc la fund. Din punct de vedere constructiv se compune din: semicuplaje montate pe capetele de arbori.

discurile. A. inel pentru centrarea mansoanelor. astfel elementul intermediar executa o miscare planetara mentinand legatura neintrerupta dintre cele doua semicuplaje. Cuplajele permanente mobile rigide cu compensare axiala Cuplajul cu gheara frontala in arbore: Din punct de vedere constructiv este simplu. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare radial: A. intr-o mare diversitate de variante constructive. Astfel. etc. Aceste cuplaje se compun din doua semicuplaje si elementul intermediar. mansoanele cu dantura interioara. cele trei elemente formeaza doua cuple de translatie. cu element intermediar prismatic din textolid si cu element intermediar prismatic. Varianta CDDA – cuplaj dintat dublu cu arbore interior. imbinate cu semicuplajele prin pene paralele. care dau posibilitatea elementului intermediar sa-si modifice pozitia in timpul rotirii cuplajului – in functie de pozitia arborilor. Cea mai mare raspandire au obtinut-o cuplajele Oldham cu element intermediar cilindric. denumit si cuplaj cu disc intermediar mobil sau cu cruce flotanta este un mecanism homocinetic utilizat in constructia de masini. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare unghiulara: A. Varianta CDD – cuplaj dintat dublu. Cuplajul cu nervuri sau craboti: Pentru incercari mari solutia consta din doua semicuplaje identice confectionate prin turnare din fonta si prevazute cu un numar impar de gheare frontale. Varianta CDDT – cuplaj dintat dublu cu tronson intermediar. Capetele de arbore. frontala (∆r) si oscilanta(cardanica . Cuplaj cardanic (Hooke): Domeniul de utilizare a cuplajelor cardanice in componenta transmisiilor este foarte frecventa deoarece asigura legatura intre arbori a caror axe se intersecteaza sub unghiul ce poate sa se modifice in timpul functionarii. Cuplajul cu disc intermediar mobil (Oldham): Cuplajul Oldham.∆β ≡ β) ce pot fi utilizate independent sau combinat. mobilitatea relativa se obtine prin tipuri de legaturi structural distincte: culisanta (telescopica – axiala ∆a). montati pe capete de arbori. Cuplajul dintat: In componenta cuplajului intra butucii cu dantura exterioara.Cuplaje permanente mobile rigide: In cuplajele permanente mobile rigide. Verificarea ghearelor se face la solicitarea de strivire si incovoiere in acceptiunea ca sarcina este concentrata pe varful ghearei. Prin forma lor constructiva. STAS 6589/3-82) sunt prevazute in patru variante constructive: • • • • Varianta CD – cuplaj dintat simplu. prezentandu-se in mai multe variante prezentate mai jos. gheara frezata pe arborele intra intr-o crestatura din arbore si sunt centrate catre manson. STAS 6589/2-81. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare combinata: A. sunt ghidate coaxial prin inelul de centrare. Cuplaje dintate (STAS 6589/1-84. . cuple.

pene disc . unghiular si radial. montate pe capetele de arbore si un lant care leaga rotile de lant pe cincumferinta acestora. deplasari relativ sensibile ale arborilor in sens axial. fie scurtarea capului dintelui sculei pentru prelucrarea mansonului. Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat (STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . . In vederea obtinerii unui joc marit. Dantura elementelor cuplajului se executa cu profil evolventic. Pentru a asigura compensarea unor abateri combinate. cuprinzand capetele si arborii. pene paralele.prin cuplarea arborilor orizontali (CMO).Cuplaj cu lant: Frecvent in constructia masinilor agricole se utilizeaza cuplajul cu lant. . Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. intre flancuri se prescrie fie o deplasare specifica diferita pentru butuc si manson. . iar dintii au forma de butoias. caneluri ). Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson. totodata fiind insensibile la deplasarile arborilor in exploatare. Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete.posibilitatea de a compensa. acesta consta din doua roti de lant.capacitate mare de transmitere a cuplului pentru un gabarit dat. Din punct de vedere constructiv. si elemente de legatura manson-capete de arbori (stifturi crestate.raport de transmitere constant. cu joc marit la baza dintelui si intre flancuri. B. fara incarcari sensibile in arbori si lagare. suprafata exterioara a danturii se strunjeste sferic. Ca urmare. . intretinerii ieftine si usoare precum si sigurantei in exploatare.prin cuplarea arborilor verticali (CMV). conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). Datorita simplicitatii constructiei. executiei si montajului mai putin pretentioase. ele permitand o montare nepretentioasa.Fiecare din aceste variante se pot utiliza atat in pozitie orizontala (N) cat si in pozitie verticala (V). Aceste caracteristici au asigurat larga raspandire a diverselor variante ale cuplajelor dintate. socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. cuplajul cu lant cunoaste o raspandire tot mai larga in constructia de masini. Avantajele principale ale cuplajelor dintate sunt: .

Asamblari si organe de asamblare Asamblarea este operatia de reuniune. se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: .cu pene .prin sudare 1. in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse. intr-o succesiune bine determinata. a elementelor constituente ale unui sistem tehnic. Nedemontabile: . Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.prin presare Asamblari: . Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente.prin lipire .prin filet .prin nituire .

2. Daca apar si deformatii plastice. La asamblarile prin presare. Demontabile: . Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice.canelate . asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile. forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. asamblarea este demontabila.      Pene inclinate cu nas Pene fara nas (a) Pene plate (b) Pene concave (c) Pene tangentiale (d) Figura 1 .2. Penele longitudinale pot fi: a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1).cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii.

Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.Drepte (Figura 3) Figura 3 . Pene paralele: .Obisnuite (Figura 9) Figura 2 . b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).

Penele paralele au fetele opuse paralele. Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene. Se calculeaza la fel ca penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale. Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Lungimea aproximativa a penei este de (1.3)d. Pene disc (Figura 4) Figura 4 Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in Fig.1.1…. 11. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de impanare. montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade. Lungimea “ l ” se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare .

. 3. etc. rotilor de curea sau de lant. deoarece – prin batere – se produce o dezaxare a pieselor asamblate.Penele transversale pot fi :     Cu o fata inclinata Cu doua fete inclinate Cu sectiune rotunjita Cu sectiune dreptunghiulara 2. Se folosesc numai la turatii mici si medii. fac exceptie penele tangentiale. Asamblari prin pene longitudinale 4. Ca urmare a montarii prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. intre fetele laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri. La penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara – inclinata cu 1:100 – si fata inferioara. ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE Figura 5 Penele longitudinale – organe de asamblare demontabile care transmit momente de torsiune – se folosesc la fixarea pe arbori a rotilor dintate. cand nu se impun conditii severe de coaxialitate. semicuplajelor. Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere. volantilor.

denumite si inclinate (figura 6a). calcaiul usurand montarea si demontarea. .La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a). montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului. Figura 6 Pot fi cu sau fara calcai (nas). sunt standardizate.  plate (figura 6b).  tangentiale (figura 6d). canalul din arbore are forma si dimensiunile penei. .Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:  inalte.  concave (figura 6c).

. montajul se poate realiza prin baterea penei in lungul canalului.Figura 7a La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b).

Q = F [tg (α +ϕ) + tg ϕ] Q= marimea fortei de batere . Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d). La momente mari de torsiune se pot folosi doua pene montate la 1200. α = unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere. φ = unghiul de frecare. in special. α = unghiul la varf al conului. Asamblarile cu pene concave – transmitand momente de torsiune mai mici comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate – se folosesc pentru arbori cu d≤150 mm.Figura 7b Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere. penele cu calcai permitand forte de batere mai mari. . folosindu-se in constructia de masini grele si. se intrebuinteaza si in cazurile in care – din motive de rezistenta – nu se admite executarea canalului de pana in arbore. la sarcini dinamice mari (figura 7). Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate – care se folosesc in cazul arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pana inalta. F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei. Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune.