Referat

Nume: Zamfir Prenume: Marian Clasa: a XI-a D Grup Scolar “Mihai Viteazul”, Pitesti. CUPLAJE

Cuplajele sunt organe de masaini care asigura legatura permanenta sau intermintenta pentru transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul. Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarii organelor de masini antrenate , sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite de viteze. In functie de legatura dintre arbori , cuplajele sunt : - cuplaje permanente , la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin demontarea elementelor de asamblare a cuplajului. Aceste cuplaje pot fi fixe si mobile. -cuplaje intermitente , la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau intrerupta, atat in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara fara a demonta cuplajul. Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE. Cuplajele permanente. Cuplajele fixe leaga capetele arborilor fara joc.Din acasta categorie fac parte: cuplajele cu manson dintat si cu flansa.

Cuplajele cu manson dintr-o bucata se moteaza pe capetele arborilor intre care urmeaza sa se transmita miscarea.Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o pana longitudinala sau stifturi. Cuplajele cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson pe arbore cu ajutorul suruburilor. Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii sau alte materiale cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor. Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu manson din doua bucati sunt supuse la intindere. Cuplajele cu flanse pot fi din aceeasi bucata cu arborele sau separat, legatura lor cu arborele facandu-se prin pene longitudinale. In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt solicitate la forfecare, atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere, cand suruburile sunt cuprinse in gauri cu joc. Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor . Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt: Cuplaje de frictiune, cuplaje cu gheare, cuplaje elastice, cuplaje flexibile. Elementele elastice sunt executate din piele , cauciuc sau panza cauciucata, ele avand rolul de a micsora efectul socurilor provocate de variatiile bruste ale momentului motor. Cuplajele elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume: -socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care se cupleaza brusc; -socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina motoare asupra celei antrenate. Materialele utilizate pentru executarea cuplajelor sunt otelurile si fontele. Cuplajele intermitente (ambreiajele). Tipurile de cuplaje intermitente sunt: - cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii; -cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii ( permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus.).

B. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. fara socuri. A. otel calit pe otel calit. Cuplajele intermitente rigide se utilizeaza la masini unelte. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri.Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin . radial. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. la uzare. Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trebuie sa reziste la temperaturi ridicate. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. otel sau fonta pe mase plastice. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: fonta pe fonta. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. otel sau fonta pe ferodo. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui cuplaj intermitent (ambreiaj). Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. se asigura si izolarea electrica a arborilor. Cuplaje cu arcuri dispuse axial: a. Cuplaje permanente mobile elastic Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. fonta pe otel. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. autovehicule. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. la frecare si al actiunea chimica a lubrifiantului. cat si la mecanismele torpedo ale bicicletelor. otel sau fonta pe textolit. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Cuplajul cu arc serpuit: .

Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. forfecare sau torsiune.83). Cuplajele elastice In conformitate cu standardele in aceasta categorie se cunosc urmatoarele tipuri: • cuplaj elastic cu rozeta STAS 5982/2-80 . elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. volum minim si calitati de izolare electrica. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. c. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie.Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. amortizare superioara. In functie de caracteristica cuplajelor. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. b. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate.

imposibilitatea unei centrari perfecte a arborilor datorita modului de actiune a penelor. dificultati de montaj. Cuplajul permanent fix cu flanse este construit in doua variante: . prin sudare. dintr-o bucata sau doua bucati. cu inel de distantare. alcatuite din doua semicuple fixate pe capetele arborilor care urmeaza a fi cuplati cu ajutorul inelelor de strangere sau cu suruburi. Datorita inexistentei elementelor elastice. canelurilor sau prin asamblari presate pe con. fiind necesara deplasarea axiala a unuia dintre arbori. A. socurile si vibratiile se transmit de la un arbore la celalalt. a doi arbori ce trebuie sa fie perfect coaxiali. penelor. cate una montata pe capatul fiecarui arbore. Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu suruburi. rigida. Avantajele utilizarii cuplajelor permanente fixe consta in simplitatea si costul lor scazut. . la turatii mici. Cuplaje cu flanse: Acest tip de cuplaj este constituit din doua flanse. Fata de avantajul formei simple. . pentru diametre pana la 125mm.• cuplaj elastic cu prisme STAS 5982/3-80 • cuplaj elastic cu disc frontal STAS 5982/4-81 • cuplaj elastic cu lamele STAS 5982/5-81 • cuplaj elastic cu bolturi STAS 5982/6-81 Cuplajele permanente: Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arbori cu axele in prelungire sau in unghi. Cuplaje manson: In functie de posibilitatile de montaj. Pentru micsorarea efectelor dezavantajoase enumerate. legatura care poate fi facuta sau desfacuta numai cand arborii se gasesc in stare de repaus. 1. Montarea unor astfel de cuplaje trebuie facuta cu mare precizie. 2. a) Cuplaje permanente fixe cu manson monobloc. asemenea cuplaje se construiesc in doua variante: cu manson monobloc si cu manson din doua bucati. asemenea cuplaje prezinta urmatoarele dezavantaje: gabarit mare de lungime. alcatuite dintr-o bucsa montata pe capetele arborilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor.tip B. intr-o imbinare cu strangere sau fac corp comun cu arborele. Cuplaje permanente fixe: Cuplajele permanente fixe realizeaza asamblarea permanenta. deoarece dezaxarea sau inclinarea axelor celor doi arbori produce. se impune folosirea unor arbori si a unor lagare cu rigiditate marita si se recomanda asezarea cuplajelor in apropierea lagarelor. b) Cuplaje permanente fixe cu manson din doua bucati. eforturi suplimentare ce pot provoca defectiuni in fuctionarea lagarelor sau intregului ansamblu sau chear ruperea elementelor de imbinare. atat in cuplaj cat mai ales in lagare. prevazut cu prag de centrare (prezinta dezavantajul obligativititatii existentei deplasarii axiale a unuia dintre arbori). Cuplajele manson monobloc sunt utilizate rar.tip A. Acest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante: cuplaje permanente fixe si cuplaje permanente mobile.

• Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc.Cuplajele cu flanse permit si asamblarea arborilor cu diametre diferite. care permit totusi o cuplare si decuplare foarte rapida a arborilor. B. se asigura si izolarea electrica a arborilor. Cuplaje cu role: Cuplajele cu role sunt cuplaje permanente fixe. Cuplaje cu dinti frontali: Cuplajele cu dinti frontali pot transmite momente mari de torsiune in ambele sensuri. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. in repaus. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice: Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. acesta capata o miscare de surub cu pasul mic . Cuplaje permanente mobile elastic: Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. Ele sunt utilizate pentru asamblarea rotilor dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua roti dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua dintate sau discuri intre ele. radial. avand suprafata interioara conica. sunt asezate rolele cilindrice. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. Rotind mansonul spre dreapta. mentinute echidistante de colivia. Rolele au o pozitie inclinata cu unghiul γ fata de axa arborelui. deoarece unghiul α este inferior unghiului de frecare. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila.fara a aluneca axial. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. Capatul arborelui patrunde in mansonul care constituie prelungirea flansei. 3. cu aceeasi inclinatie ca si mansonul. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Prin acest cuplaj se realizeaza o asamblare solida. Ca urmare se exercita o presiune puternica a mansonului asupra capatului arborelui. Dantura serveste totodata si ca mijloc de centrare. Peste role este trecut mansonul. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. inclinata cu unghiul α. 4. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. . dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Pe periferia conica a mansonului. cu cel mai redus gabarit dintre toate cuplajele permanente fixe. fixata de piesa de asamblat cu acest arbore. prin rostogolirea rolelor intre cele doua suprafete conice si datorita inclinatiei lor.

Cuplajul cu arc serpuit: Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. A. . capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. -micşorarea efectului solicitărilor dinamice prin înmagazinarea unei energii potenţiale la apariţia supraîncărcărilor (cuplaje elastice) . Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit.• Cuplaje cu arcuri dispuse axial. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. unghiulare) sau în cazul existenţei deplasărilor axiale. B. amortizare superioara. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. -cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului şi sub sarcină (cuplaje intermitente = ambreiaje). forfecare sau torsiune. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. -modificarea frecvenţelor proprii ale agregatului din care fac parte (cuplaje cu elemente elastice). Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. In functie de caracteristica cuplajelor. volum minim si calitati de izolare electrica. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. C. Obiectivele utilizării cuplajelor: -cuplarea arborilor chiar în cazul existenţei unor abateri de la coaxilitate (radiale. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori.Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice.83). Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune.

sarcini datorate şocurilor şi vibraţiilor.mecanice .abateri unghiulare .după caracteristicile funcţionale .electromagnetice .centrifuge (ω ) .cu bucşe .nemetalice 2.metalice .comandate .Clasificare: 1.dinţate .cu flanşe .mobile (compensatoare).fixe (rigide): . -construcţia maşinii antrenate şi regimului de lucru. Marimea acestor sarcini depinde de : -tipul motorului de antrenare şi al caracteristicilor sale mecanice.direcţionale (sens) .hidraulice . RECONDITIONAREA CUPLAJELOR Consideratii generale asupra cuplajelor: Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia.automate .cu manşon .cu comandă hidrostatică . .cu elemente intermediare elastice .siguranţă.sarcini dinamice care se manifestă în timpul regimului tranzitoriu. care realizeaza legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul transmiterii .cu comandă electromagnetică . intermitente (ambreiaje) .cu comandă mecanică . .după modul de transmitere a momentelor de torsiune .momentul de torsiune util care trebuie transmis. permanente .abateri axiale .cu elemente intermediare rigide . Într-un cuplaj acţionează următoarele sarcini : .abateri combinate .abateri radiale .

permanente . caneluri). . masa si momentul de inertie masic. fara a modifica legea de miscare In general.centrifugale . Dupa natura legaturii: a.mobile . socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus.comandate .momentului de torsiune si a miscarii de rotatie.automate . Cuplaje permanente fixe: Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. -Electromagnetice. cotele de gabarit si de legatura.Mecanice.rigide . campuri magnetice etc. Deplasarile relative in directia axiala a mansonului trebuie blocate( surub). Cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson. intermitente . Pentru montarea si demontarea cuplajului este necesara deplasarea axiala a unui arbore. Ca urmare. fluide. element de transmitere a momentului si partea condusa. pene disc.Hidrodinamice.de siguranta . Elementele de transmitere a momentului pot fi corpuri solide in contact direct (fara sau cu frictiune).fixe . pene paralele. B. Dupa tip: . si elemente de legatura manson-capete de arbori( stifturi crestate.elastice b. In conformitate cu STAS 8072-84. viteza unghiulara limita.asincron . cuprinzand capetele si arborii. Cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . un cuplaj este format din partea conducatoare. se prezinta criteriile de clasificare a cuplajelor: A.de sens unic Parametrii caracteristici ai unei tipodimensiuni de cuplaj sunt: • • • • momentul de torsiune – indicat in standarde sau in documentatia tehnica a firmei producatoare – corespunde valorilor maxime care pot fi preluate de cuplaj in regimul stationar de functionare.

-pentru cuplare directa a arborilor verticali (CFV). Pentru dimensiuni mari ale arborilor flansele se forjeaza dintr-o bucata cu acestia. imbinare prin suruburile montate fara joc (pasuite) sau cu joc. Cuplajul consta din doua semicuple identice al caror butuci sunt prevazuti cu flanse frontale.250] rad/s (v. Semicuplajele se fixeaza pe capetele de arbori prin pene paralele sau caneluri. Cuplajul cu flanse: Este destinat cuplarii a doua capete de arbori coaxiali cu parametrii: d є [18. mecanica fina etc. Dupa destinatia lor se executa in doua tipuri constructive: -pentru cuplare directa a arborilor orizontali (CFO).018. si penele paralele.. Cuplajul cu role de blocare (Stieber): Acest cuplaj este utilizat in transmisii mecanice... . Din punct de vedere constructiv se compune din: semicuplaje montate pe capetele de arbori. piulite. Observatii: • • In cazul cuplajelor care functioneaza cu viteze periferice v > 25m/s este obligatorie echilibrarea dinamica. Cuplajul cu dantura frontala (Hirth): Se utilizeaza pentru cuplarea precisa (bataia radiala ≤ 0. Mtc є [0. suruburi cu fixare. Aceste tipuri de cuplaje se prefera in exploatare deoarece nu impun centrarea perfecta a arborilor ce se cupleaza si au costuri si siguranta in exploatare. Cuplajul este alcatuit din doua elemente pe a caror suprafete frontale sunt taiati prin frezare dintii radiali simetrici sau asimetrici cu flancurile plane si care se intrepatrund cu joc la fund. STAS 769-73 SUSP. Observatie: Dezavantajul cuplajului cu dantura frontala il constituie costul ridicat al prelucrarii danturii.03mm) a organelor de masini pe arbori asigurand o asamblare solida si un gabarit radial mic. Pentru functionarea corespunzatoare este necesara o coaxialitate riguroasa a arborilor. deoarece defectele de aliniere au drept consecinta supratensionarea suruburilor de fixare. Cuplajele permanente mobile: Cuplajele permanente mobile rigide preiau si transmit integral parametrii miscarii compensand abaterile: axiale (∆a).).-prin cuplarea arborilor orizontali (CMO).22] mNm si ω є [90.. unghiulare (∆β) sau combinatii ale acestora. aparatoare de protectie..250] mm.1. Variantele de mai sus asigura centrarea semicuplajelor prin prag sau inel sectionat dinametral (valianta ce permite demontarea fara a deplasa axial unul din arbori).. Pentru cuplarea si decuplarea rapida a partii motoare de partea condusa. saibe elastice. in constructia masinilor unelte. radiale (∆r). -prin cuplarea arborilor verticali (CMV).

Cuplajul dintat: In componenta cuplajului intra butucii cu dantura exterioara. astfel elementul intermediar executa o miscare planetara mentinand legatura neintrerupta dintre cele doua semicuplaje. Verificarea ghearelor se face la solicitarea de strivire si incovoiere in acceptiunea ca sarcina este concentrata pe varful ghearei. etc. discurile. Aceste cuplaje se compun din doua semicuplaje si elementul intermediar. Cuplajele permanente mobile rigide cu compensare axiala Cuplajul cu gheara frontala in arbore: Din punct de vedere constructiv este simplu. Cuplajul cu disc intermediar mobil (Oldham): Cuplajul Oldham. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare combinata: A. Prin forma lor constructiva. cu element intermediar prismatic din textolid si cu element intermediar prismatic. Cuplajul cu nervuri sau craboti: Pentru incercari mari solutia consta din doua semicuplaje identice confectionate prin turnare din fonta si prevazute cu un numar impar de gheare frontale. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare unghiulara: A. Varianta CDDT – cuplaj dintat dublu cu tronson intermediar. . inel pentru centrarea mansoanelor. Astfel. montati pe capete de arbori. prezentandu-se in mai multe variante prezentate mai jos. gheara frezata pe arborele intra intr-o crestatura din arbore si sunt centrate catre manson. cele trei elemente formeaza doua cuple de translatie. Capetele de arbore. denumit si cuplaj cu disc intermediar mobil sau cu cruce flotanta este un mecanism homocinetic utilizat in constructia de masini. Varianta CDDA – cuplaj dintat dublu cu arbore interior. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare radial: A. cuple. care dau posibilitatea elementului intermediar sa-si modifice pozitia in timpul rotirii cuplajului – in functie de pozitia arborilor. mansoanele cu dantura interioara. imbinate cu semicuplajele prin pene paralele. Cuplaj cardanic (Hooke): Domeniul de utilizare a cuplajelor cardanice in componenta transmisiilor este foarte frecventa deoarece asigura legatura intre arbori a caror axe se intersecteaza sub unghiul ce poate sa se modifice in timpul functionarii. Cuplaje dintate (STAS 6589/1-84. Varianta CDD – cuplaj dintat dublu. A. frontala (∆r) si oscilanta(cardanica . STAS 6589/3-82) sunt prevazute in patru variante constructive: • • • • Varianta CD – cuplaj dintat simplu. sunt ghidate coaxial prin inelul de centrare. Cea mai mare raspandire au obtinut-o cuplajele Oldham cu element intermediar cilindric. mobilitatea relativa se obtine prin tipuri de legaturi structural distincte: culisanta (telescopica – axiala ∆a).Cuplaje permanente mobile rigide: In cuplajele permanente mobile rigide. STAS 6589/2-81.∆β ≡ β) ce pot fi utilizate independent sau combinat. intr-o mare diversitate de variante constructive.

Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat (STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . si elemente de legatura manson-capete de arbori (stifturi crestate. caneluri ).Cuplaj cu lant: Frecvent in constructia masinilor agricole se utilizeaza cuplajul cu lant. unghiular si radial.raport de transmitere constant. fie scurtarea capului dintelui sculei pentru prelucrarea mansonului. cuplajul cu lant cunoaste o raspandire tot mai larga in constructia de masini. socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus.prin cuplarea arborilor verticali (CMV). pene paralele. . . . In vederea obtinerii unui joc marit. intre flancuri se prescrie fie o deplasare specifica diferita pentru butuc si manson. montate pe capetele de arbore si un lant care leaga rotile de lant pe cincumferinta acestora. . totodata fiind insensibile la deplasarile arborilor in exploatare. Pentru a asigura compensarea unor abateri combinate.Fiecare din aceste variante se pot utiliza atat in pozitie orizontala (N) cat si in pozitie verticala (V). Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. pene disc . executiei si montajului mai putin pretentioase. intretinerii ieftine si usoare precum si sigurantei in exploatare. deplasari relativ sensibile ale arborilor in sens axial. Avantajele principale ale cuplajelor dintate sunt: . B.prin cuplarea arborilor orizontali (CMO). acesta consta din doua roti de lant. Ca urmare. Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson. fara incarcari sensibile in arbori si lagare. cu joc marit la baza dintelui si intre flancuri. iar dintii au forma de butoias. Datorita simplicitatii constructiei. ele permitand o montare nepretentioasa. Aceste caracteristici au asigurat larga raspandire a diverselor variante ale cuplajelor dintate. Dantura elementelor cuplajului se executa cu profil evolventic. suprafata exterioara a danturii se strunjeste sferic. cuprinzand capetele si arborii.posibilitatea de a compensa. conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). Din punct de vedere constructiv. Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare.capacitate mare de transmitere a cuplului pentru un gabarit dat.

prin sudare 1.prin lipire . Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare. Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente.prin presare Asamblari: .prin nituire . in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.prin filet . se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: . Nedemontabile: .cu pene . intr-o succesiune bine determinata.Asamblari si organe de asamblare Asamblarea este operatia de reuniune. a elementelor constituente ale unui sistem tehnic.

Daca apar si deformatii plastice.      Pene inclinate cu nas Pene fara nas (a) Pene plate (b) Pene concave (c) Pene tangentiale (d) Figura 1 .2. asamblarea este demontabila. 2. La asamblarile prin presare. Penele longitudinale pot fi: a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1).cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. Demontabile: . asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile.canelate . Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice.

Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase. Pene paralele: . b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).Obisnuite (Figura 9) Figura 2 .Drepte (Figura 3) Figura 3 .

3)d. Lungimea “ l ” se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare . Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene.Penele paralele au fetele opuse paralele. Se calculeaza la fel ca penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.1. Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de impanare. montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade.1…. 11. Lungimea aproximativa a penei este de (1. Pene disc (Figura 4) Figura 4 Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in Fig.

La penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara – inclinata cu 1:100 – si fata inferioara. . Se folosesc numai la turatii mici si medii. semicuplajelor. volantilor. 3.Penele transversale pot fi :     Cu o fata inclinata Cu doua fete inclinate Cu sectiune rotunjita Cu sectiune dreptunghiulara 2. Ca urmare a montarii prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. intre fetele laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri. etc. cand nu se impun conditii severe de coaxialitate. fac exceptie penele tangentiale. Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere. rotilor de curea sau de lant. ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE Figura 5 Penele longitudinale – organe de asamblare demontabile care transmit momente de torsiune – se folosesc la fixarea pe arbori a rotilor dintate. deoarece – prin batere – se produce o dezaxare a pieselor asamblate. Asamblari prin pene longitudinale 4.

 plate (figura 6b). denumite si inclinate (figura 6a). sunt standardizate. montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului.La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a). calcaiul usurand montarea si demontarea.  tangentiale (figura 6d).  concave (figura 6c).Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:  inalte. . Figura 6 Pot fi cu sau fara calcai (nas). canalul din arbore are forma si dimensiunile penei. .

.Figura 7a La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b). montajul se poate realiza prin baterea penei in lungul canalului.

. α = unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere. se intrebuinteaza si in cazurile in care – din motive de rezistenta – nu se admite executarea canalului de pana in arbore. folosindu-se in constructia de masini grele si. α = unghiul la varf al conului. Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate – care se folosesc in cazul arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pana inalta. Asamblarile cu pene concave – transmitand momente de torsiune mai mici comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate – se folosesc pentru arbori cu d≤150 mm. in special. Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune. F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei. Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d). φ = unghiul de frecare. la sarcini dinamice mari (figura 7).Figura 7b Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere. Q = F [tg (α +ϕ) + tg ϕ] Q= marimea fortei de batere . La momente mari de torsiune se pot folosi doua pene montate la 1200. penele cu calcai permitand forte de batere mai mari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful