P. 1
Referat cuplaje

Referat cuplaje

|Views: 3,959|Likes:
Published by Ruxandra Caramelea

More info:

Published by: Ruxandra Caramelea on Nov 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2013

pdf

text

original

Referat

Nume: Zamfir Prenume: Marian Clasa: a XI-a D Grup Scolar “Mihai Viteazul”, Pitesti. CUPLAJE

Cuplajele sunt organe de masaini care asigura legatura permanenta sau intermintenta pentru transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul. Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarii organelor de masini antrenate , sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite de viteze. In functie de legatura dintre arbori , cuplajele sunt : - cuplaje permanente , la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin demontarea elementelor de asamblare a cuplajului. Aceste cuplaje pot fi fixe si mobile. -cuplaje intermitente , la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau intrerupta, atat in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara fara a demonta cuplajul. Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE. Cuplajele permanente. Cuplajele fixe leaga capetele arborilor fara joc.Din acasta categorie fac parte: cuplajele cu manson dintat si cu flansa.

Cuplajele cu manson dintr-o bucata se moteaza pe capetele arborilor intre care urmeaza sa se transmita miscarea.Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o pana longitudinala sau stifturi. Cuplajele cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson pe arbore cu ajutorul suruburilor. Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii sau alte materiale cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor. Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu manson din doua bucati sunt supuse la intindere. Cuplajele cu flanse pot fi din aceeasi bucata cu arborele sau separat, legatura lor cu arborele facandu-se prin pene longitudinale. In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt solicitate la forfecare, atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere, cand suruburile sunt cuprinse in gauri cu joc. Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare ale arborilor . Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt: Cuplaje de frictiune, cuplaje cu gheare, cuplaje elastice, cuplaje flexibile. Elementele elastice sunt executate din piele , cauciuc sau panza cauciucata, ele avand rolul de a micsora efectul socurilor provocate de variatiile bruste ale momentului motor. Cuplajele elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume: -socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care se cupleaza brusc; -socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina motoare asupra celei antrenate. Materialele utilizate pentru executarea cuplajelor sunt otelurile si fontele. Cuplajele intermitente (ambreiajele). Tipurile de cuplaje intermitente sunt: - cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii; -cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii ( permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus.).

Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin . radial. Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: fonta pe fonta. otel sau fonta pe mase plastice. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. la frecare si al actiunea chimica a lubrifiantului. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. fonta pe otel. Cuplaje cu arcuri dispuse axial: a. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. se asigura si izolarea electrica a arborilor. A. otel calit pe otel calit. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. otel sau fonta pe textolit. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. B. la uzare. cat si la mecanismele torpedo ale bicicletelor. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Cuplajele intermitente rigide se utilizeaza la masini unelte. Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui cuplaj intermitent (ambreiaj). Cuplajul cu arc serpuit: . Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. fara socuri. Cuplaje permanente mobile elastic Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc. otel sau fonta pe ferodo. Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trebuie sa reziste la temperaturi ridicate. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. autovehicule.

Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. volum minim si calitati de izolare electrica. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. b. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. In functie de caracteristica cuplajelor. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. forfecare sau torsiune.83).Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. c. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. Cuplajele elastice In conformitate cu standardele in aceasta categorie se cunosc urmatoarele tipuri: • cuplaj elastic cu rozeta STAS 5982/2-80 . Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. amortizare superioara. capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie.

imposibilitatea unei centrari perfecte a arborilor datorita modului de actiune a penelor. Cuplaje cu flanse: Acest tip de cuplaj este constituit din doua flanse. Acest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante: cuplaje permanente fixe si cuplaje permanente mobile. Cuplajul permanent fix cu flanse este construit in doua variante: .tip A. canelurilor sau prin asamblari presate pe con. a) Cuplaje permanente fixe cu manson monobloc. pentru diametre pana la 125mm. socurile si vibratiile se transmit de la un arbore la celalalt. prin sudare. se impune folosirea unor arbori si a unor lagare cu rigiditate marita si se recomanda asezarea cuplajelor in apropierea lagarelor. Cuplaje permanente fixe: Cuplajele permanente fixe realizeaza asamblarea permanenta. Fata de avantajul formei simple. prevazut cu prag de centrare (prezinta dezavantajul obligativititatii existentei deplasarii axiale a unuia dintre arbori).• cuplaj elastic cu prisme STAS 5982/3-80 • cuplaj elastic cu disc frontal STAS 5982/4-81 • cuplaj elastic cu lamele STAS 5982/5-81 • cuplaj elastic cu bolturi STAS 5982/6-81 Cuplajele permanente: Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arbori cu axele in prelungire sau in unghi. asemenea cuplaje prezinta urmatoarele dezavantaje: gabarit mare de lungime. . asemenea cuplaje se construiesc in doua variante: cu manson monobloc si cu manson din doua bucati. rigida. Avantajele utilizarii cuplajelor permanente fixe consta in simplitatea si costul lor scazut. cate una montata pe capatul fiecarui arbore. deoarece dezaxarea sau inclinarea axelor celor doi arbori produce. alcatuite din doua semicuple fixate pe capetele arborilor care urmeaza a fi cuplati cu ajutorul inelelor de strangere sau cu suruburi. Cuplajele manson monobloc sunt utilizate rar. alcatuite dintr-o bucsa montata pe capetele arborilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor. fiind necesara deplasarea axiala a unuia dintre arbori. intr-o imbinare cu strangere sau fac corp comun cu arborele. penelor. b) Cuplaje permanente fixe cu manson din doua bucati. Pentru micsorarea efectelor dezavantajoase enumerate. atat in cuplaj cat mai ales in lagare. Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu suruburi. la turatii mici. A. legatura care poate fi facuta sau desfacuta numai cand arborii se gasesc in stare de repaus. dintr-o bucata sau doua bucati. eforturi suplimentare ce pot provoca defectiuni in fuctionarea lagarelor sau intregului ansamblu sau chear ruperea elementelor de imbinare. . cu inel de distantare. Datorita inexistentei elementelor elastice. Cuplaje manson: In functie de posibilitatile de montaj. dificultati de montaj. 1. a doi arbori ce trebuie sa fie perfect coaxiali.tip B. Montarea unor astfel de cuplaje trebuie facuta cu mare precizie. 2.

acesta capata o miscare de surub cu pasul mic . Rotind mansonul spre dreapta. Peste role este trecut mansonul. Prin acest cuplaj se realizeaza o asamblare solida. se asigura si izolarea electrica a arborilor. B. mentinute echidistante de colivia. avand suprafata interioara conica. Pe periferia conica a mansonului. Cuplaje cu dinti frontali: Cuplajele cu dinti frontali pot transmite momente mari de torsiune in ambele sensuri. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica. sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Ele sunt utilizate pentru asamblarea rotilor dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua roti dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua dintate sau discuri intre ele. 3. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri. Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi. necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. radial. Rolele au o pozitie inclinata cu unghiul γ fata de axa arborelui. materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. prin rostogolirea rolelor intre cele doua suprafete conice si datorita inclinatiei lor.fara a aluneca axial. pachete de arcuri lamelare si dispuse radial. 4. in repaus. dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila. Cuplaje permanente mobile elastic: Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire. Capatul arborelui patrunde in mansonul care constituie prelungirea flansei. Dantura serveste totodata si ca mijloc de centrare. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice: Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva. . inclinata cu unghiul α. Ca urmare se exercita o presiune puternica a mansonului asupra capatului arborelui. care permit totusi o cuplare si decuplare foarte rapida a arborilor. semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri. Cuplaje cu role: Cuplajele cu role sunt cuplaje permanente fixe. cu cel mai redus gabarit dintre toate cuplajele permanente fixe.Cuplajele cu flanse permit si asamblarea arborilor cu diametre diferite. sunt asezate rolele cilindrice. Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori. axial sau tangential in raport cu semicuplajele. fixata de piesa de asamblat cu acest arbore. cu aceeasi inclinatie ca si mansonul. deoarece unghiul α este inferior unghiului de frecare. • Cuplaje cu arcuri dispuse radial: Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc.

-modificarea frecvenţelor proprii ale agregatului din care fac parte (cuplaje cu elemente elastice). capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie. Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat. se compune din semicuplaje montate pe capetele de arbori.• Cuplaje cu arcuri dispuse axial. Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. . forfecare sau torsiune. -cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului şi sub sarcină (cuplaje intermitente = ambreiaje). volum minim si calitati de izolare electrica. Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. C. Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. Obiectivele utilizării cuplajelor: -cuplarea arborilor chiar în cazul existenţei unor abateri de la coaxilitate (radiale. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet. -micşorarea efectului solicitărilor dinamice prin înmagazinarea unei energii potenţiale la apariţia supraîncărcărilor (cuplaje elastice) . In functie de caracteristica cuplajelor. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune. unghiulare) sau în cazul existenţei deplasărilor axiale.83).Cuplajul cu arc serpuit: Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8. elementul elastic si carcasa care serveste si ca rezervor de lubrifiant. B. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit. A. amortizare superioara. Cuplajul cu arcuri stift (Frost): Din punct de vedere constructiv. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit. Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor.Cuplajul cu arcuri multilamelare: Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice.

abateri unghiulare .abateri axiale . care realizeaza legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul transmiterii . intermitente (ambreiaje) .abateri combinate .după modul de transmitere a momentelor de torsiune .cu elemente intermediare rigide .siguranţă.centrifuge (ω ) .direcţionale (sens) .după caracteristicile funcţionale . Într-un cuplaj acţionează următoarele sarcini : .dinţate .sarcini dinamice care se manifestă în timpul regimului tranzitoriu.automate .momentul de torsiune util care trebuie transmis.metalice .comandate .cu comandă hidrostatică . . RECONDITIONAREA CUPLAJELOR Consideratii generale asupra cuplajelor: Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia.cu comandă electromagnetică . permanente .cu elemente intermediare elastice .cu flanşe . -construcţia maşinii antrenate şi regimului de lucru.hidraulice .cu bucşe .cu comandă mecanică .abateri radiale .electromagnetice .sarcini datorate şocurilor şi vibraţiilor. Marimea acestor sarcini depinde de : -tipul motorului de antrenare şi al caracteristicilor sale mecanice.nemetalice 2. .cu manşon .mecanice .mobile (compensatoare).Clasificare: 1.fixe (rigide): .

rigide .automate . un cuplaj este format din partea conducatoare.fixe . cotele de gabarit si de legatura. element de transmitere a momentului si partea condusa. fluide. si elemente de legatura manson-capete de arbori( stifturi crestate.de siguranta . permanente . Cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . campuri magnetice etc. fara a modifica legea de miscare In general. -Electromagnetice. se prezinta criteriile de clasificare a cuplajelor: A.mobile .elastice b.momentului de torsiune si a miscarii de rotatie. masa si momentul de inertie masic. B.Mecanice. caneluri). socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. cuprinzand capetele si arborii. Cuplaje permanente fixe: Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. In conformitate cu STAS 8072-84. viteza unghiulara limita. pene disc. conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). intermitente . .de sens unic Parametrii caracteristici ai unei tipodimensiuni de cuplaj sunt: • • • • momentul de torsiune – indicat in standarde sau in documentatia tehnica a firmei producatoare – corespunde valorilor maxime care pot fi preluate de cuplaj in regimul stationar de functionare. Cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson. Deplasarile relative in directia axiala a mansonului trebuie blocate( surub). Dupa natura legaturii: a.comandate . Dupa tip: . Pentru montarea si demontarea cuplajului este necesara deplasarea axiala a unui arbore. Ca urmare. Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare.centrifugale . Elementele de transmitere a momentului pot fi corpuri solide in contact direct (fara sau cu frictiune).Hidrodinamice.asincron . pene paralele.

.. Cuplajul cu role de blocare (Stieber): Acest cuplaj este utilizat in transmisii mecanice. in constructia masinilor unelte.1.250] mm.018. si penele paralele. aparatoare de protectie. mecanica fina etc. Observatie: Dezavantajul cuplajului cu dantura frontala il constituie costul ridicat al prelucrarii danturii.250] rad/s (v. suruburi cu fixare. Cuplajul cu dantura frontala (Hirth): Se utilizeaza pentru cuplarea precisa (bataia radiala ≤ 0. saibe elastice. Variantele de mai sus asigura centrarea semicuplajelor prin prag sau inel sectionat dinametral (valianta ce permite demontarea fara a deplasa axial unul din arbori). Pentru functionarea corespunzatoare este necesara o coaxialitate riguroasa a arborilor.. Semicuplajele se fixeaza pe capetele de arbori prin pene paralele sau caneluri.). . imbinare prin suruburile montate fara joc (pasuite) sau cu joc. Cuplajul este alcatuit din doua elemente pe a caror suprafete frontale sunt taiati prin frezare dintii radiali simetrici sau asimetrici cu flancurile plane si care se intrepatrund cu joc la fund. radiale (∆r).03mm) a organelor de masini pe arbori asigurand o asamblare solida si un gabarit radial mic. Pentru dimensiuni mari ale arborilor flansele se forjeaza dintr-o bucata cu acestia. unghiulare (∆β) sau combinatii ale acestora. -prin cuplarea arborilor verticali (CMV). Cuplajul consta din doua semicuple identice al caror butuci sunt prevazuti cu flanse frontale.-prin cuplarea arborilor orizontali (CMO).. STAS 769-73 SUSP. deoarece defectele de aliniere au drept consecinta supratensionarea suruburilor de fixare. Cuplajul cu flanse: Este destinat cuplarii a doua capete de arbori coaxiali cu parametrii: d є [18. Mtc є [0... Dupa destinatia lor se executa in doua tipuri constructive: -pentru cuplare directa a arborilor orizontali (CFO). -pentru cuplare directa a arborilor verticali (CFV). Observatii: • • In cazul cuplajelor care functioneaza cu viteze periferice v > 25m/s este obligatorie echilibrarea dinamica. Pentru cuplarea si decuplarea rapida a partii motoare de partea condusa. piulite. Din punct de vedere constructiv se compune din: semicuplaje montate pe capetele de arbori.22] mNm si ω є [90. Cuplajele permanente mobile: Cuplajele permanente mobile rigide preiau si transmit integral parametrii miscarii compensand abaterile: axiale (∆a). Aceste tipuri de cuplaje se prefera in exploatare deoarece nu impun centrarea perfecta a arborilor ce se cupleaza si au costuri si siguranta in exploatare.

Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare combinata: A. astfel elementul intermediar executa o miscare planetara mentinand legatura neintrerupta dintre cele doua semicuplaje. Capetele de arbore. care dau posibilitatea elementului intermediar sa-si modifice pozitia in timpul rotirii cuplajului – in functie de pozitia arborilor. etc. mobilitatea relativa se obtine prin tipuri de legaturi structural distincte: culisanta (telescopica – axiala ∆a). Varianta CDDA – cuplaj dintat dublu cu arbore interior. Cuplajul cu disc intermediar mobil (Oldham): Cuplajul Oldham. frontala (∆r) si oscilanta(cardanica . mansoanele cu dantura interioara. A. Verificarea ghearelor se face la solicitarea de strivire si incovoiere in acceptiunea ca sarcina este concentrata pe varful ghearei. montati pe capete de arbori. Cuplaj cardanic (Hooke): Domeniul de utilizare a cuplajelor cardanice in componenta transmisiilor este foarte frecventa deoarece asigura legatura intre arbori a caror axe se intersecteaza sub unghiul ce poate sa se modifice in timpul functionarii. Aceste cuplaje se compun din doua semicuplaje si elementul intermediar. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare radial: A. Cuplajele permanente mobile rigide cu compensare axiala Cuplajul cu gheara frontala in arbore: Din punct de vedere constructiv este simplu. Cuplaje permanente mobile rigide cu compensare unghiulara: A. intr-o mare diversitate de variante constructive. Prin forma lor constructiva. Varianta CDD – cuplaj dintat dublu.∆β ≡ β) ce pot fi utilizate independent sau combinat. Cuplaje dintate (STAS 6589/1-84. Cuplajul cu nervuri sau craboti: Pentru incercari mari solutia consta din doua semicuplaje identice confectionate prin turnare din fonta si prevazute cu un numar impar de gheare frontale. Cea mai mare raspandire au obtinut-o cuplajele Oldham cu element intermediar cilindric. Varianta CDDT – cuplaj dintat dublu cu tronson intermediar. cuple. discurile. prezentandu-se in mai multe variante prezentate mai jos. STAS 6589/3-82) sunt prevazute in patru variante constructive: • • • • Varianta CD – cuplaj dintat simplu. cele trei elemente formeaza doua cuple de translatie. sunt ghidate coaxial prin inelul de centrare.Cuplaje permanente mobile rigide: In cuplajele permanente mobile rigide. imbinate cu semicuplajele prin pene paralele. STAS 6589/2-81. Cuplajul dintat: In componenta cuplajului intra butucii cu dantura exterioara. . gheara frezata pe arborele intra intr-o crestatura din arbore si sunt centrate catre manson. cu element intermediar prismatic din textolid si cu element intermediar prismatic. denumit si cuplaj cu disc intermediar mobil sau cu cruce flotanta este un mecanism homocinetic utilizat in constructia de masini. inel pentru centrarea mansoanelor. Astfel.

posibilitatea de a compensa. socurile si vibratiile se transit fara atenuare intre elementul conductor si condus. B. deplasari relativ sensibile ale arborilor in sens axial.capacitate mare de transmitere a cuplului pentru un gabarit dat. ele permitand o montare nepretentioasa. .prin cuplarea arborilor verticali (CMV). conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste cu mult rigiditatea elementelor cuplate). cu joc marit la baza dintelui si intre flancuri.prin cuplarea arborilor orizontali (CMO). Din punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si robustete. Aceste caracteristici au asigurat larga raspandire a diverselor variante ale cuplajelor dintate. In vederea obtinerii unui joc marit.Fiecare din aceste variante se pot utiliza atat in pozitie orizontala (N) cat si in pozitie verticala (V). executiei si montajului mai putin pretentioase. cuprinzand capetele si arborii. fara incarcari sensibile in arbori si lagare. pene disc . . totodata fiind insensibile la deplasarile arborilor in exploatare.raport de transmitere constant. Datorita simplicitatii constructiei. Avantajele principale ale cuplajelor dintate sunt: . suprafata exterioara a danturii se strunjeste sferic. . . iar dintii au forma de butoias. montate pe capetele de arbore si un lant care leaga rotile de lant pe cincumferinta acestora. caneluri ). Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson sectionat: Cuplajul cu manson sectionat (STAS 870-73*) se executa prin turnare din fonta (Fc 200 STAS 568-82) in doua variante constructive: . Din punct de vedere constructiv. Pentru a asigura compensarea unor abateri combinate.Cuplaj cu lant: Frecvent in constructia masinilor agricole se utilizeaza cuplajul cu lant. Reconditionarea cuplajelor si cuplajul cu manson nedivizat: Cuplajul cu manson nedivizat (monobloc) reprezinta cea mai simpla solutie constructiva de cuplaj fiind construit din: manson. fie scurtarea capului dintelui sculei pentru prelucrarea mansonului. acesta consta din doua roti de lant. intre flancuri se prescrie fie o deplasare specifica diferita pentru butuc si manson. Dantura elementelor cuplajului se executa cu profil evolventic. unghiular si radial. cuplajul cu lant cunoaste o raspandire tot mai larga in constructia de masini. Acestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale) deoarece imperfectiunile de executie si montaj au ca efect suprasolicitari in arbori si lagare. pene paralele. intretinerii ieftine si usoare precum si sigurantei in exploatare. Ca urmare. si elemente de legatura manson-capete de arbori (stifturi crestate.

prin nituire .prin sudare 1.prin presare Asamblari: . in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse. intr-o succesiune bine determinata. Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente.prin filet . Nedemontabile: .prin lipire .cu pene .Asamblari si organe de asamblare Asamblarea este operatia de reuniune. a elementelor constituente ale unui sistem tehnic. Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare. se pot defini urmatoarele grupe de asamblari: .

Demontabile: . Penele longitudinale pot fi: a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1). 2. La asamblarile prin presare. forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice.cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. asamblarea este demontabila.2.canelate .      Pene inclinate cu nas Pene fara nas (a) Pene plate (b) Pene concave (c) Pene tangentiale (d) Figura 1 . Daca apar si deformatii plastice.

b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.Drepte (Figura 3) Figura 3 .Obisnuite (Figura 9) Figura 2 . Pene paralele: .

Se calculeaza la fel ca penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale. Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene. Pene disc (Figura 4) Figura 4 Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in Fig.1. montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade.Penele paralele au fetele opuse paralele.3)d. Lungimea “ l ” se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare . Lungimea aproximativa a penei este de (1.1…. Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara efect de impanare. 11.

Ca urmare a montarii prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. Asamblari prin pene longitudinale 4. volantilor. semicuplajelor. ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE Figura 5 Penele longitudinale – organe de asamblare demontabile care transmit momente de torsiune – se folosesc la fixarea pe arbori a rotilor dintate. deoarece – prin batere – se produce o dezaxare a pieselor asamblate. Se folosesc numai la turatii mici si medii. 3. Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere.Penele transversale pot fi :     Cu o fata inclinata Cu doua fete inclinate Cu sectiune rotunjita Cu sectiune dreptunghiulara 2. . rotilor de curea sau de lant. intre fetele laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri. etc. La penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara – inclinata cu 1:100 – si fata inferioara. cand nu se impun conditii severe de coaxialitate. fac exceptie penele tangentiale.

canalul din arbore are forma si dimensiunile penei.  concave (figura 6c).La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a).  tangentiale (figura 6d). montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului. . Figura 6 Pot fi cu sau fara calcai (nas). calcaiul usurand montarea si demontarea.Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:  inalte. . sunt standardizate. denumite si inclinate (figura 6a).  plate (figura 6b).

montajul se poate realiza prin baterea penei in lungul canalului.Figura 7a La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b). .

φ = unghiul de frecare. la sarcini dinamice mari (figura 7). Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d). in special. Asamblarile cu pene concave – transmitand momente de torsiune mai mici comparativ cu asamblarile prin pene inalte sau plate – se folosesc pentru arbori cu d≤150 mm. Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate – care se folosesc in cazul arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pana inalta.Figura 7b Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere. La momente mari de torsiune se pot folosi doua pene montate la 1200. F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei. penele cu calcai permitand forte de batere mai mari. α = unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere. folosindu-se in constructia de masini grele si. . Q = F [tg (α +ϕ) + tg ϕ] Q= marimea fortei de batere . Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune. α = unghiul la varf al conului. se intrebuinteaza si in cazurile in care – din motive de rezistenta – nu se admite executarea canalului de pana in arbore.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->