Clasificarea constructiilor : Criterii de clasificare, clasificari uzuale

1.Din punct de vedere functional si al destinatiei, constructiile se impart

in doua categorii: constructii de cladiri si constructii ingineresti.
Cladirile pot fi:
– cu caracter civil (cladiri de locuit, social-culturale, administrative, comerciale
etc.);
– cu caracter industrial (hale parter si etaj, magazii, depozite etc.);
– cu caracter agrozootehnic (adaposturi de animale si pasari, depozite pentru
produse agricole, sere, ateliere de intretinere si adapost al utilajelor agricole etc.).
Constructiile ingineresti cuprind: cai de comunicatii; silozuri; turnuri;
rezervoare; poduri; tuneluri; viaducte; hidrocentrale; retele de alimentare cu apa,
gaze, termoficare, energie electrica etc.
2.Dupa forma in plan a constructiei se disting: constructii sub forma
dreptunghiulara, patrata, circulara, constructii sub forma de I, T, L, U, Y.
3. Dupa tipul constructiei:
– constructii etajate – blocuri de locuinte, spitale, hoteluri;
– constructii tip hala-parter – hale industriale, sali pentru spectacole,
expozitii;
– constructii speciale: recipiente pentru depozitarea materialelor si a apei;
– constructii tip turn.
4. Dupa structura de rezistenta:

– constructii cu structuri din pereti portanti realizati din zidarie, elemente din beton
monolit si prefabricat;
– constructii cu structuri din schelet portant (cadru) realizat din beton
monolit, prefabricat, metal sau lemn, constructii cu structuri speciale realizate sub
forma de placi curbe subtiri, arce.
 5. Dupa rigiditatea elementelor verticale de rezistenta:
– constructii flexibile – elementele de rezistenta verticale sunt constituite din
stalpi care preiau si transmit fundatiilor toate incarcarile.
– constructii rigide – elementele de rezistenta verticale sunt constituite din pereti
legati intre ei prin plansee.
– constructii semirigide – elementele de rezistenta verticale sunt constituite din
stalpi si pereti.
6. Dupa modul de executie a structurii de rezistenta: monolite,
prefabricate si mixte.
7. Dupa materialul din care este alcatuita structura de rezistenta: din
beton, lemn, metal sau mixte (beton cu metal, beton cu lemn).
8. Din punct de vedere al importantei lor, constructiile se incadreaza in
categorii si clase de importanta.
Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sunt:
 constructii de importanta exceptionala, categoria A;
 constructii de importanta deosebita, categoria B;
 constructii de importanta normala, categoria C;
 constructii de importanta redusa, categoria D.
Clasele de importanta a constructiilor
Clasa I – Constructii de importanta vitala pentru societate, a caror
functionalitate in timpul cutremurului si imediat dupa cutremur trebuie sa se
asigure integral:
* spitale, statii de salvare, statii de pompieri;
* cladiri pentru unitati administrative, centrale si judetene, cu rol de decizie
in organizarea masurilor de urgenta dupa cutremure;
* cladiri pentru comunicatii de interes national si judetean;
* unitati de producere a energiei electrice din sistemul national;
 * cladiri care adapostesc muzee de importanta nationala.
Clasa II – Constructii de importanta deosebita la care se impune
limitarea avariilor avanduse in vedere consecintele acestora:
* celelalte cladiri din domeniul ocrotirii sanatatii;
* scoli, crese, gradinite, camine pentru copii, handicapati, batrani;
* cladiri care adapostesc aglomeratii de persoane, sali de spectacole artistice
si sportive, biserici, centre comerciale importante;
* cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice deosebite;
* cladiri si instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degajari
de substante toxice;
* cladiri industriale care adapostesc echipamente de mare valoare
economica;
* depozite cu produse de stricta necesitate pentru aprovizionarea de urgenta a
populatiei.
Clasa III – Constructii de importanta normala (constructii care nu fac
parte din clasele I, II sau IV)
* cladiri de locuit, hoteluri, camine (cu exceptia celor din clasa II);
* constructii industriale si agrozootehnice curente.
Clasa IV – Constructii de importanta redusa:
* constructii agrozootehnice de importanta redusa (de ex.: sere, constructii
parter diverse pentru cresterea animalelor si pasarilor etc.);
* constructii de locuit parter sau parter si etaj;
* alte constructii civile sau si industriale care adapostesc bunuri de mica
valoare si in care lucreaza un personal restrans.
Clasele de importanta ale constructiilor se stabilesc de catre proiectanti –
arhitecti si se precizeaza obligatoriu in planse si caietele de sarcini.
 Stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;

Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în

categorii de importanța a construcțiilor, în scopul aplicarii diferentiate a sistemului
calității, conform legii.
Articolul 2
Constructiile reprezinta lucrarile concepute și executate pentru indeplinirea
unor functii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regula, în
raport cu necesitatea de adaptare la condițiile locale de teren și de mediu, cu durata
mare de utilizare, cu volumul important de muncă și de materiale inglobate.
Articolul 3
Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcțiilor noi sau
existente.
Articolul 4
Constructiile se încadrează, după importanța lor, în urmatoarele categorii:
a) de importanța globală, denumite categorii de importanța, care privesc
întreaga construcție, sub toate aspectele;
b) de importanța specifice, denumite clase de importanța, care privesc
întreaga construcție sau părți ale acesteia, sub anumite aspecte.

Capitolul II Categorii de importanța

Articolul 5
Categoriile de importanța a construcțiilor se stabilesc în conformitate cu
metodologia aprobata de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Locuințelor, pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de respectarea
cerințelor, precum și pentru delimitarea obligațiilor care revin persoanelor juridice
și fizice implicate, în condițiile legii, ținând seama de urmatoarele aspecte:
a) implicarea vitala a construcțiilor în societate și în natura - gradul de risc
sub aspectul sigurantei și al sănătății;
b) implicarea functionala a construcțiilor în domeniul socioeconomic, în
mediul construit și în natura - destinația, modul de utilizare etc.;
c) caracteristici proprii construcțiilor - complexitatea și considerentele
economice.
Art. 5 a fost modificat de art. II din HOTĂRÂREA nr. 1.231 din 1
octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 10 octombrie
2008, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării
Teritoriului" cu denumirea "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Locuințelor".
Articolul 6
Categoriile de importanța care se stabilesc pentru constructii
sunt:– constructii de importanța excepționala (A);– constructii de importanța
deosebită (B);– constructii de importanța normala (C);– constructii de importanța
redusa (D).
Articolul 7
Categoria de importanța se stabileste de către proiectant, la cererea
investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul
construcțiilor existente, atunci când este necesar, pentru lucrari de investitii sau în
alte cazuri.Pentru fiecare construcție se stabileste o singura categorie de importanța
și aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția: autorizatia
de construire, proiectul de execuție, cartea tehnica a construcției, documentele de
asigurare.Clase de importanța
 Articolul 8

Clasele de importanța se stabilesc prin reglementari tehnice și au la baza

criterii specifice.

Articolul 9
Clasele de importanța se coreleaza cu categoriile de importanța de către
proiectant, la constructiile noi și/sau de către expertul tehnic atestat, la constructiile
existente, în scopul stabilirii condițiilor de aplicare a componentelor sistemului
calității.

Capitolul III Dispozitii finale;

Articolul 10
Categoria și clasa de importanța stabilite pentru o construcție nu se vor
modifica decat la schimbarea destinatiei sau în alte condiții care impun aceasta,
prin documentații motivate.
Articolul 11
Investitorii sau proprietarii pot sa prevada prin clauze contractuale cu
proiectantii cerințe superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de
importanța a construcției.
 Categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau
autorizării privind securitatea la incendiu;

I. Clădiri:
a) încadrate conform legii în categoriile de importanţă excepţională şi deosebită,
indiferent de aria construită, regimul de înălţime sau destinaţie;
b) definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la
incendiu ca „înalte” sau „foarte înalte”, indiferent de aria construită ori de
destinaţie;
c) în care sunt amplasate încăperi sau grupuri de încăperi, definite conform
reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la incendiu ca „săli
aglomerate”, indiferent de aria construită, regimul de înălţime ori destinaţie;
d) de locuit colective, noi sau existente, cu mai mult de patru niveluri supraterane,
la care se realizează sau amenajează mansarde;
e) pentru sedii ale autorităţilor publice locale şi centrale, cu aria desfăşurată mai
mare sau egală cu 600 mp;
f) pentru lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile publicului, cu aria
desfăşurată mai mare de 200 mp, cu excepţia caselor parohiale, clădirilor destinate
locuirii personalului monahal, clopotniţelor, lumânărarelor şi capelelor;
g) agrozootehnice sau agroindustriale, închise, cu aria construită mai mare sau
egală cu 600 mp, cu excepţia silozurilor metalice, depozitelor de furaje fibroase,
serelor, solarelor, răsadniţelor şi ciupercăriilor;
h) de depozitare a buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune, cu excepţia GPL, de capacitate medie sau mare.
II. Clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de:

a) comerţ, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, sau dacă spaţiul este
amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu
200 mp;
b) alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp;
c) birouri, financiar-bancară, de asigurări şi burse, cu aria desfăşurată mai mare sau
egală cu 600 mp;
d) îngrijire a sănătăţii, cu spitalizare continuă, indiferent de suprafaţă, sau
dispensare şi policlinici, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
e) învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire a copiilor preşcolari,
elevilor, studenţilor, bătrânilor, persoanelor cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, cu
aria desfăşurată mai mare sau egală cu 150 mp;
f) gară, autogară şi aerogară, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp,
precum şi staţii de metrou, indiferent de aria desfăşurată;
g) cultură, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
h) parcaj, cu peste 10 autoturisme;
i) centru de agrement, cu piscine interioare, servicii de relaxare şi întreţinere
corporală, cu masaj, hidromasaj, împachetări, băi de plante, saună uscată, cabine
cromo-aromo-terapii şi baie turcească, terenuri de squash, săli de aerobic, fitness,
biliard, tenis de masă şi fotbal mecanic, terenuri de tenis, minifotbal şi fotbal cu
vestiarele aferente şi altele similare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600
mp, sau dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu suprafaţa mai
mare sau egală cu 200 mp;
j) primire turistică, cu mai mult de 8 camere şi/sau 16 locuri, pentru cazare de tipul:
hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile turistice,
bungalouri, cabane turistice, de vânătoare, de pescuit, sate de vacanţă, popasuri
turistice, căsuţe tip camping, pensiuni turistice urbane şi rurale, inclusiv unităţile
de alimentaţie din incinta acestora;
k) producţie sau depozitare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, sau
dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfăşurată mai
mare sau egală cu 200 mp.

III. Clădiri civile subterane sau spaţii publice amenajate la subsolul, demisolul, în
podul, ori pe acoperişul tip terasă al clădirilor civile, cu aria desfăşurată mai mare
sau egală 100 mp

IV. Construcţii ori sisteme sau instalaţii pentru:

a) staţii publice de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule cu capacitatea de
stocare de maximum 300 mc pentru lichide petroliere ori staţii mixte;
b) staţii de depozitare şi distribuţie a gazelor naturale comprimate utilizate drept
combustibil pentru vehicule (GNCV);
c) alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor la platforme şi parcuri
industriale;
d) lucrări noi şi de modificare a instalaţiilor de stingere, detectare, semnalizare şi
alarmare la incendiu la clădiri existente ce intră sub incidenţa prezentei hotărâri. V.
Construcţii sau amenajări sportive, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de
locuri pe scaune în interior ori mai mare sau egală cu 1.000 de locuri pe scaune în
aer liber.