Clasificarea construcțiilor

Elaborat: Zabolotnîi Elena;

Verificat: Nastas Serghei.
1.Din punct de vedere functional si al destinatiei, constructiile se impart in doua categorii:
constructii de cladiri si constructii ingineresti.

Cladirile pot fi:

– cu caracter civil (cladiri de locuit, social-culturale, administrative, comerciale etc.);
– cu caracter industrial (hale parter si etaj, magazii, depozite etc.);
– cu caracter agrozootehnic (adaposturi de animale si pasari, depozite pentru produse
agricole, sere, ateliere de intretinere si adapost al utilajelor agricole etc.).

Constructiile ingineresti cuprind: cai de comunicatii; silozuri; turnuri; rezervoare; poduri;

tuneluri; viaducte; hidrocentrale; retele de alimentare cu apa, gaze, termoficare, energie
electrica etc.

2.Dupa forma in plan a constructiei se disting: constructii sub forma dreptunghiulara, patrata,
circulara, constructii sub forma de I, T, L, U, Y.

3. Dupa tipul constructiei:

– constructii etajate – blocuri de locuinte, spitale, hoteluri;
– constructii tip hala-parter – hale industriale, sali pentru spectacole, expozitii;
– constructii speciale: recipiente pentru depozitarea materialelor si a apei;
– constructii tip turn.
4. Dupa structura de rezistenta:
– constructii cu structuri din pereti portanti realizati din zidarie, elemente din beton monolit si
prefabricat;
– constructii cu structuri din schelet portant (cadru) realizat din beton monolit, prefabricat, metal
sau lemn, constructii cu structuri speciale realizate sub forma de placi curbe subtiri, arce.

5. Dupa rigiditatea elementelor verticale de rezistenta:

– constructii flexibile – elementele de rezistenta verticale sunt constituite din stalpi care preiau si
transmit fundatiilor toate incarcarile.
– constructii rigide – elementele de rezistenta verticale sunt constituite din pereti legati intre ei
prin plansee.
– constructii semirigide – elementele de rezistenta verticale sunt constituite din stalpi si pereti.

6. Dupa modul de executie a structurii de rezistenta: monolite, prefabricate si mixte.

7. Dupa materialul din care este alcatuita structura de rezistenta: din beton, lemn, metal sau mixte
(beton cu metal, beton cu lemn).

8. Din punct de vedere al importantei lor, constructiile se incadreaza in categorii si clase de

importanta.
Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sunt:

 constructii de importanta exceptionala, categoria A;

 constructii de importanta deosebita, categoria B;
 constructii de importanta normala, categoria C;
 constructii de importanta redusa, categoria D.

Clasele de importanta a constructiilor

Clasa I – Constructii de importanta vitala pentru societate, a caror functionalitate in

timpul cutremurului si imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral:
* spitale, statii de salvare, statii de pompieri;
* cladiri pentru unitati administrative, centrale si judetene, cu rol de decizie in
organizarea masurilor de urgenta dupa cutremure;
* cladiri pentru comunicatii de interes national si judetean;
* unitati de producere a energiei electrice din sistemul national;
* cladiri care adapostesc muzee de importanta nationala.
Clasa II – Constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea
avariilor avanduse in vedere consecintele acestora:
* celelalte cladiri din domeniul ocrotirii sanatatii;
* scoli, crese, gradinite, camine pentru copii, handicapati, batrani;
* cladiri care adapostesc aglomeratii de persoane, sali de spectacole artistice
si sportive, biserici, centre comerciale importante;
* cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice deosebite;
* cladiri si instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degajari
de substante toxice;
* cladiri industriale care adapostesc echipamente de mare valoare economica;
* depozite cu produse de stricta necesitate pentru aprovizionarea de urgenta a
populatiei.

Clasa III – Constructii de importanta normala (constructii care nu fac parte

din clasele I, II sau IV)
* cladiri de locuit, hoteluri, camine (cu exceptia celor din clasa II);
* constructii industriale si agrozootehnice curente.
Clasa IV – Constructii de importanta redusa:
* constructii agrozootehnice de importanta redusa (de ex.: sere, constructii parter
diverse pentru cresterea animalelor si pasarilor etc.);
* constructii de locuit parter sau parter si etaj;
* alte constructii civile sau si industriale care adapostesc bunuri de mica valoare si in
care lucreaza un personal restrans.

Clasele de importanta ale constructiilor se stabilesc de catre proiectanti – arhitecti si

se precizeaza obligatoriu in planse si caietele de sarcini.

Cladirile civile indeplinesc diferite procese functionale, cum sunt acelea de: locuire,
invatamant, cultura, sanatate, ocrotire sociala, sport, comert si altele similare.
Datorita diversitatii mari a acestor functiuni, categoria civile se imparte in doua
clase. Criteriile de diferentiere sunt, printre altele: numarul de oameni care utilizeaza
spatiul creat, structura spatiului functional, compartimentarile interioare care rezulta
corespunzator functiunii sau destinatiei si altele.
Cladirile de locuit. O parte din cladirile categoriei civile sunt create pentru a raspunde
domeniului privat, familial raspunzand astfel functiunii de locuire. Aceasta functiune conduce
la procese functionale avand cateva note distinctive, sunt bine individualizate;

 pot fi repetabile;
 necesita spatii functionale cu dimensiuni reduse sau medii;
 sunt utilizate de un numar relativ mic de oameni.
 Cladirile social-culturale. O alta parte din cladirile categoriei civile, sunt create pentru a indeplini
o anumita functiune in domeniul social–cultural. Diversitatea sectoarelor acestui domeniu este
mare: invatamant, cult si cultura, sanatate, sport, comert si altele. Cu toate acestea, se pot distinge
unele trasaturi comune ale constructiilor care asigura baza materiala a acestor sectoare. Exemple:
 unitati de invatamant: scoli, universitati;
 ocrotire a sanatatii: spitale, sanatorii;
 cladiri de cult;
 sali de spectacol: teatre, cinematografe, filarmonici;
 sali de expozitii;
 sali de sport;
 supermagazine;
 depozite si altele.
Cladirile industriale se prezinta, la randul lor, intr-o mare diversitate de
solutii dupa tipul si natura proceselor industriale pe care le adapostesc.
Gabaritele spatiilor functionale si compartimentarile interioare sunt
determinate de mai multi factori impusi de:

 destinatia constructiei, determinata de produsul sau produsele

fabricate;
 tipul tehnologiei industriale folosite in acest scop;
 configuratia fluxurilor tehnologice specifice;
 configuratia circulatiilor interioare, atat pentru personal, cat si pentru
transportul materialelor si al produselor finite;
 instalatiile, echipamentele si utilajele folosite, ceea ce implica
gabarite obligatorii, solutii speciale si adecvate de fundare, rezemari,
prinderi, strapungeri si alte masuri constructive asigurarii functionarii.

Astfel de cladiri sunt halele, fabricile, atelierele, magaziile etc.

Cladirile agrozootehnice. Sectorul zootehnic necesita cladiri cu functionalitati
specifice, cum sunt cele destinate crescatoriilor de animale, grajdurile si
adaposturile. Sectorul agrovegetal necesita cladiri de tipul serelor, rasadnitelor,
cramelor, fabricilor de prelucrari legume si fructe, atelierelor de intretinere si
reparatii etc. Din categoria cladirilor agrozootehnice mai fac parte: silozurile,
depozitele, remizele etc.
Constructiile ingineresti sunt considerate in mod traditional urmatoarele mari
categorii:
 Constructiile hidrotehnice si energetice.

 Caile de comunicatii. In aceasta categorie includem drumuri, poduri, tuneluri,

cai ferate, piste etc.
 Retelele si liniile de transport ale energiei electrice si ale fluidelor
tehnologice.

 Constructiile pentru alimentari cu apa si canalizari.

 Constructii speciale: antene, cosuri de fum, turnuri de racire, rezervoare, etc.