MODUL 9 LUCRĂRI PUBLICE

FIŞĂ DE STUDIU 1

A. Definiţie

Construcţiile sunt obiecte imobile cu dimensiuni şi forme bine determinate,realizate în

scopul asigurării unor condiţii adecvate destinaţiei lor,astfel încât să se încadreze în mod
corespuzător în mediul ambient.

B.Clasificarea construcţiilor după: destinaţie şi importanţă.

1. Clasificarea constructiilor dupa destinatie.

In raport cu destinatia lor, constructiile se impart in doua mari categorii:
A. Cladiri;
B. Constructii ingineresti.
Clase si grupe de constructii. La randul lor, fiecare dintre aceste doua categorii se imparte in
mai multe clase si grupe. Aceasta clasificare, traditionala arata diferitele tipuri de
constructii care au anumite caracteristici comune prin care se diferentiaza reciproc.
Aceste caracteristici se refera in special la destinatie sau domeniul de utilizare al
viitoarei constructii. Destinatia implica un anumit proces functional care se petrece in
interiorul spatiului creat si, intr-o zona limitata, in exteriorul acestui spatiu. Spunem ca
viitoarea constructie este conceputa cu sau pentru o anumita structura functionala a
spatiului utilizat. Acelasi inteles transmitem cand spunem ca o anumita constructie este
conceputa cu un anumit spatiu functional. Individualitatea fiecarei categorii sau clase
este bine definita. Aspectele particulare ale unei constructii apartinand unei categorii sau
clase o individualizeaza, transformand-o intr-un unicat, dar nu ii pot modifica
caracteristicile principale care o situeaza in acea clasa, neschimbandu-i astfel destinatia.
Conform schemei de clasificare prezentate in figura 1, constructiile se impart in
categorii si clase. In continuare sunt subliniate cateva caracteristici functionale proprii
fiecarei categorii si clase.

A. Cladirile pot fi: civile (A1), industriale (A2) sau agrozootehnice (A3). La randul lor
cladirile civile pot fi: de locuit (A11) sau social-culturale (A12).
 Fig. 1. Clasificarea constructiilor

(A1) Cladirile civile indeplinesc diferite procese functionale, cum sunt acelea de: locuire,
invatamant, cultura, sanatate, ocrotire sociala, sport, comert si altele similare. Datorita
diversitatii mari a acestor functiuni, categoria (A1) se imparte in doua clase. Criteriile
de diferentiere sunt, printre altele: numarul de oameni care utilizeaza spatiul creat,
structura spatiului functional, compartimentarile interioare care rezulta corespunzator
functiunii sau destinatiei si altele.
(A11) Cladirile de locuit. O parte din cladirile categoriei (A1) sunt create pentru a raspunde
domeniului privat, familial raspunzand astfel functiunii de locuire. Aceasta functiune
conduce la procese functionale avand cateva note distinctive.
Printre acestea se pot enumera: sunt bine individualizate; pot fi repetabile; necesita
spatii functionale cu dimensiuni reduse sau medii; sunt utilizate de un numar relativ mic
de oameni.
Se formeaza astfel unitati functionale de dimensiuni reduse sau medii. Pentru a crea
aceste spatii functionale, sunt necesare, mai intai, compartimentari interioare.
Cladirile corespunzatoare, care trebuie sa respecte aceste compartimentari, rezulta
adecvat, si anume avand caracteristici structurale. Acestea formeaza o clasa compacta,
(A1.1), in cadrul categoriei constructiilor civile (A1), denumita cladiri de locuit sau
locuinte.
(A12) Cladirile social-culturale. O alta parte din cladirile categoriei (A1), sunt create pentru a
indeplini o anumita functiune in domeniul social–cultural. Diversitatea sectoarelor
acestui domeniu este mare: invatamant, cult si cultura, sanatate, sport, comert si
altele. Cu toate acestea, se pot distinge unele trasaturi comune ale constructiilor care
asigura baza materiala a acestor sectoare. Astfel, prin natura proceselor lor functionale,
aceste imobile sunt destinate sa adaposteasca un numar relativ mare de oameni.
Este cazul urmatoarelor cladiri:
 unitati de invatamant: scoli, universitati;
 ocrotire a sanatatii: spitale, sanatorii;
 cladiri de cult;
 sali de spectacol: teatre, cinematografe, filarmonici;
 sali de expozitii;
 sali de sport;
 supermagazine;
 depozite si altele.
Aceste cladiri necesita spatii mari sau foarte mari, in general
necompartimentate sau cu anumite compartimentari tipice, adecvate unor functiuni cu
particularitati. Totodata necesita si alte spatii de dimensiuni mai mici, pentru functiuni
subordonate, care insa nu dau si nu afecteaza specificul acestor constructii. In categoria
cladirilor civile, (A1), aceste constructii formeaza clasa (A1.2), denumita cladiri social-
culturale.
(A2) Cladirile industriale se prezinta, la randul lor, intr-o mare diversitate de solutii dupa tipul
si natura proceselor industriale pe care le adapostesc. Gabaritele spatiilor functionale
si compartimentarile interioare sunt determinate de mai multi factori impusi de:
destinatia constructiei, determinata de produsul sau produsele fabricate;tipul tehnologiei
industriale folosite in acest scop;configuratia fluxurilor tehnologice specifice;
configuratia circulatiilor interioare, atat pentru personal, cat si pentru transportul
materialelor si al produselor finite; instalatiile, echipamentele si utilajele folosite, ceea
ce implica gabarite obligatorii, solutii speciale si adecvate de fundare, rezemari,
prinderi, strapungeri si alte masuri constructive asigurarii functionarii.
Astfel de cladiri sunt halele, fabricile, atelierele, magaziile etc.
(A3) Cladirile agrozootehnice. Sectorul zootehnic necesita cladiri cu functionalitati specifice,
cum sunt cele destinate crescatoriilor de animale, grajdurile si adaposturile. Sectorul
agrovegetal necesita cladiri de tipul serelor, rasadnitelor, cramelor, fabricilor de
prelucrari legume si fructe, atelierelor de intretinere si reparatii etc. Din categoria
cladirilor agrozootehnice mai fac parte: silozurile, depozitele, remizele etc.

B. Constructiile ingineresti sunt considerate in mod traditional urmatoarele mari categorii:

(B1) Constructiile hidrotehnice si energetice.
(B2) Caile de comunicatii. In aceasta categorie includem drumuri, poduri, tuneluri, cai ferate,
piste etc.
(B3) Retelele si liniile de transport ale energiei electrice si ale fluidelor tehnologice.
(B4) Constructiile pentru alimentari cu apa si canalizari.
(B5)  Constructii speciale: antene, cosuri de fum, turnuri de racire, rezervoare, etc.
Desi toate constructiile sunt obiecte materiale cu caracter imobil care se utilizeaza
acolo unde se construiesc, fiind legate de amplasamentul ales, in mod special cladirile
 se mai caracterizeaza printr-o nota distinctiva, in raport cu constructiile ingineresti,
aceea ca sunt constructii inchise si compartimentate la interior corespunzator
activitatilor pe care le adapostesc, fiind dotate cu instalatii si echipamente. Aceasta
compartimentare impusa de activitatile carora le este destinata cladirea definesc
functionalitatea acesteia.

2. Clasificarea constructiilor dupa importanta.

Incadrarea constructiilor in clase de importanta conduce la diferite niveluri de asigurare. In

functie de aceste niveluri de asigurare se aleg valorile actiunilor exceptionale sau
valorile exceptionale ale intensitatii actiunilor temporare, incluse in grupari speciale,
conform „Actiuni in constructii”. Totodata, incadrarea in clase de importanta poate fi
adaptata diferit pentru anumite subsisteme sau elemente ale unei constructii. In acest fel
se pot introduce criterii diferite pentru unele subsisteme sau elemente, dupa gradul
necesar de asigurare rezultat din pericolul avarierii sau ruperii acestora, colapsului
partial etc.

Factorii de importanta. Factorii care determina, in general, incadrarea in clase de importanta

sunt, corespunzator STAS 10100/0-75, urmatorii:
a.         Consecinta depasirii starilor limita pentru viata si sanatatea oamenilor. (Prin stare
limita se intelege pierderea reversibila sau ireversibila a capacitatii unei constructii de a
satisface conditiile de exploatare legate de destinatia prevazuta sau aparitia unor
pericole pentru viata sau sanatatea oamenilor, pentru bunurile materiale sau a caror
conservare depinde de constructia respectiva);
b.        Importanta economica a exploatarii continue a constructiei si consecintele, directe sau
indirecte, ale iesirii partiale sau totale, pe o perioada de timp mai lunga sau mai scurta,
din exploatare;
c.         Importanta pentru viata spirituala a colectivitatii a exploatarii continue a constructiei si
consecintele depasirii unor stari limita pentru valorile cultural-artistice;
d.        Durata prevazuta pentru exploatare.
Cuvintele /conceptele cheie pentru modulul l Lucrări publice sunt:

CIVILE
CLĂDIRI
INDUSTRIALE
CONSTRUCŢI AGRICOLE
I

CONSTRUCŢII
INGINEREŞTI

DE REZISTENŢĂ: fundaţii, pereţi

portanţi, planşee, grinzi, stâlpi,
scări, acoperişuri

DE COMPARTIMENTARE
ŞI ÎNCHIDERE :pereţi de închidere, de
ELEMENTE DE compartimentare, elemente de tâmplărie,
CONSTRUCŢII învelitori

DE FINISAJ: tencuieli, placaje, pardoseli,

zugrăveli, vopsitorii, tapete, ipsoserii

DE IZOLAŢII: hidrofuge, termice, fonice

ÎN CADRE

STRUCTURI DE CU
CONSTRUCŢII PEREŢI PORTANŢI

MIXTE

COMBINATE
ELEMENTE DE
DRUMURI LUCRĂRI PUBLICE

CĂI
FERATE

LUCRĂRI DE ARTĂ
 Obiectul cursului nostru il reprezintă căile de comunicaţii.Deplasarea bunurilor material
şi a omenilor ,de la un loc la altul,se face cu ajutorul mijloacelor de
transport:autovehicule,trenuri,vapoare,avioane etc. Aceste mijloace se deplasează pe căi special
amenajate, denumite căi de comunicaţie.

Căile de comunicaţie după situaţia lor în spaţiu se impart:

 Căi de comunicaţie terestre :rutiere şi ferate
 Căi de comunicaţie pe apă: fluvial,pe canale,maritime
 Căi de comunicaţie aeriene

CĂI RUTIERE
1.DRUMUL

Drumul este o cale de comunicație terestră, alcătuită dintr-o bandă îngustă și continuă de teren
bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat.
Istoric

Primele cărări bătătorite au fost cele făcute de animalele care migrau. Aproximativ în anii 10000
î.Hr. aceste poteci aspre au fost folosite și de vânătorii nomanzi care urmăreau aceste turme.
Pavaje ale străzilor au fost găsite la primele așezări umane în jurul anilor 4000 î.Hr.
În antichitate egiptenii au construit un drum pavat care să îi ajute să transporte materialele de
construcții pentru Marile Piramide - aproximativ în 3000 î.Hr.
În China antică s-a construit un sistem de drumuri vast, având în componență unele drumuri
pavate; acestea s-au construit începând din anii 1100 î.Hr. În anii 20 d.Hr. rețeaua de drumuri a
chinezilor avea până la 40.000 km.
Sistemul de drumuri al incașilor era format din drumuri făcute pentru curierat. Maiașii și aztecii
au avut o rețea măreață de drumuri pavate în Mexic, încă înainte ca europenii să descopere
Lumea Nouă.
În antichitate transportul pe râuri a fost mult mai ușor și rapid decât cel pe drumuri, având în
vedere costul construcției drumurilor și diferențele la capacitatea de a căra între căruțe și bărci.
Un hibrid al transportului pe drumuri și al celui pe bărci a fost barca trasă de cai, în care calul
urma o potecă pe malul râului.
Un drum pavat din orașul roman Pompeii

Din 300 î.Hr., Imperiul Roman a început construcția de drumuri din

piatră, făcând drumuri romane în toată Europa și Africa de Nord,
pentru a-și susține campaniile militare.
Construcția și întreținerea drumurilor în Marea Britanie a fost
tradițional făcută de parohiile locale. Starea proastă a drumurilor a
dus la formarea primului trust care să construiască drumuri
'TurnpikeTrusts' în 1706. În cele din urmă în Marea Britanie au ajuns
să existe aproximativ 1.100 trusturi și aproximativ 38.000 km de
drumuri făcute după metode inginerești ale acestora.
 Personalități remarcabile ale perioadei au fost inginerul francez Pierre Marie Jérôme
Trésaguet (1716-1796) în Franța și John LoudonMcAdam (1756-1836) în Anglia.
În timpul Revoluției Industriale, calea ferată s-a dezvoltat ca o soluție la problemele drumurilor.
În loc să se încerce construirea unei suprafețe de rulare puternice deasupra întregului drum,
căruțele au fost modificate așa ca să meargă fie pe șine, fie pe făgașe care puteau fi făcute din
materiale mai rezistente.
Semnele de circulație, introduse pentru a ajuta șoferii în anii 1900, nu au devenit
standardizate în Europa decât în 1968. Acest semn de circulație din România se află în Bistrița.
Astăzi drumurile sunt aproape exclusiv făcute să permită circulația automobilelor și altor
mijloace de transport cu roți. În majoritatea țărilor transportul mărfurilor pe drumuri este cel mai
des folosit. De asemenea, în majoritatea țărilor dezvoltate, drumurile sunt împărțite în benzi
paralele pentru a asigura un trafic intens, liniștit și sigur.

Condusul pe stânga sau pe dreapta

Un drum cu trafic mare cu o singură bandă în New

Delhi, Delhi.
În India, partea de condus este în stânga drumului

Deplasarea persoanelor sau a mijloacelor de transport

pe partea dreaptă sau stângă a căii de comunicație
depinde de țară. În țări unde se conduce pe dreapta
semnele de circulație sunt în majoritatea cazurilor pe
partea dreaptă a drumului, în sensurile giratorii
vehicolele merg în direcția opusă ceasului, și pietonii
care sunt pe trecere de pietoni pe un drum cu două sensuri de mers ar trebui să se uite mai întâi în
partea stângă. În țările unde traficul este pe stânga se aplică opusul acestora.

Fluxul traficului și proiectarea drumurilor în ambele cazuri sunt imagini în oglindă una celeilalte.

C.Clasificarea drumurilor

Din punct de vedere al destinației:

 drumuri publice;
 drumuri de utilitate privată.
Din punct de vedere al circulației:
 drumuri închise circulației publice;
 drumuri deschise circulației publice.
Din punct de vedere funcțional si administrativ-teritorial:
 drumuri de interes național;
 drumuri de interes județean;
 drumuri de interes local.
Drumurile de interes național sunt:
 autostrăzile;
 drumuri expres;
 drumuri naționale europene (E);
  drumuri naționale:
Drumurile de interes local sunt:
 drumuri județene;
 drumuri comunale;
 drumuri vecinale;
 străzile
Proiectarea
Proiectarea drumurilor constă din două aspecte tehnice:
 proiectarea geometrică a drumului
 proiectarea suprastructurii acestuia Vezi și:șosea
Înafară de acestea doua componente tehnice ale proiectării, mai sunt cele de mediu, cele de
planificare și cele juridice foarte importante

Clasificarea drumurilor în România

Drumurile se pot clasifica în drumuri publice sau drumuri private.
Drumurile publice
Acestea sunt drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale, străzi urbane (4 nivele) și
străzi rurale (2 nivele).
Drumurile publice în România sunt clasificate în ordinea importanței și traficului în urmatoarea
ordine:
 Autostradă ( pl. autostrăzi) - culoare: verde; prescurtare: A urmată de un număr
 Drumuri rapide (sau drum expres) - culoare: roșie; prescurtare: DN urmată de unul sau
doua numere opțional și litere
 Drum național (pl. drumuri naționale) - culoare: roșie; prescurtare: DN urmată de unu
sau doua numere opțional și litere
 Drum județean (pl. drumuri județene) - culoare: albastră; prescurtare: DJ urmată de trei
numere opțional și litere; numere unice pentru fiecare județ
 Drum comunal (pl. drumuri comunale) - culoare: galbenă; prescurtare: DC urmată de un
număr opțional și litere; număr unic pentru fiecare județ
Drumurile private
Private (sau de exploatare) sunt drumuri agricole, forestiere, miniere, etc.
Dupa suprafața de rulare
 Drumuri de pământ (amenajate sau neamenajate)
 Drumuri de pământ ameliorat
 Drumuri pietruite
 Drumuri cu îmbracăminți semipermanenete
 Drumuri cu îmbracăminți permanente.
Drumuri urbane după categorie (cf. STAS 10144)
Dimenisunile elemententelor
străzii, în m,

în funcție de număr pietoni pe oră

pentru trotuare amplasate:

Numărul
Categoria Lățimea părții Elementele Lângă locuințe:
benzilor de
străzii carosabile (m) străzii
circulație
până la 800 | 1600 | 2100 | 3200 |
4000 | 4800

Lângă magazine:

până la 700 | 1400 | 2100 | 2800 |

3500 | 4200
Trotuar 1,00 | 1,50 | 2,25 | 3,00 | 4,00 | 5,00

I 6 21,00 Fâșie liberă 2,00 | 2,00 | 2,00 | 2,00 | 2,00 | 2,00

Lățime totală 27,0 | 28,0 | 29,5 | 31,0 | 33,0 | 35,0

Trotuar 1,00 | 1,50 | 2,25 | 3,00 | 4,00 | -

II 4 14,00 Fâșie liberă 1,50 | 1,50 | 1,50 | 1,50 | 1,50 | -

Lățime totală 19,0 | 20,0 | 21,5 | 23,0 | 25,0 | -

Trotuar 1,00 | 1,50 | 2,00 | 3,00 | - | -

III 2 7,00 Fâșie liberă 1,50 | 1,50 | 1,50 | 1,50 | - | -

Lățime totală 12,0 | 13,0 | 14,0 | 16,0 | - | -

Trotuar 1,00 | 1,50 | 2,00 | 3,00 | - | -

III 2 7,00 Fâșie liberă -|-|-|-|-|-

Lățime totală 9,00 | 10,0 | 11,0 | 13,0 | - | -

Trotuar 1,00 | 1,50 | 2,00 | 3,00 | - | -

III 2 6,00 Fâșie liberă 1,50 | 1,50 | 1,50 | 1,50 | - | -

Lățime totală 11,0 | 12,0 | 13,0 | 15,0 | - | -

III 2 6,00 Trotuar 1,00 | 1,50 | 2,00 | 3,00 | - | -
 Fâșie liberă -|-|-|-|-|-

Lățime totală 8,00 | 9,00 | 10,0 | 12,0 | - | -

Trotuar 1,00 | - | - | - | - | -

IV 1 3,50 Fâșie liberă -|-|-|-|-|-

Lățime totală 5,50 | - | - | - | - | -

Trotuar 1,00 | - | - | - | - | -

IV 1 3,00 Fâșie liberă -|-|-|-|-|-

Lățime totală 5,00 | - | - | - | - | -

D.Clasificare .Prezentare generală

Importanța tipurilor de drum

Tipurile de drum sunt importante atât pentru rutare cât și pentru afișarea hărții:
1. Când planificați un traseu, drumurile majore vor avea întotdeauna prioritate față de drumurile
mai mici.
 Pentru rutele mai lungi, unele tipuri de drum inferioare vor fi adesea ignorate direct în
favoarea drumurilor de tip mai înalt.
 Întrucât autostrăzile primesc cea mai mare prioritate dintre toate, nu putem neglija faptul
că alte drumuri de tip înalt sunt necesare pentru a oferi alternative viabile serverului de
rutare în cazul în care autostrăzile au traficul blocat.
2. Când vizualizați harta, drumurile importante trebuie să vă apară și la nivelurile de zoom în
depărtate.
3. Anumite tipuri de drum derivate generează penalități de tranziție atunci când un traseu
folosește acest tip de drum (de exemplu: neasfaltat, 4x4).
.
Drumurile publice
Drumurile publice sunt cele pe care poate fi conduce oricine. Desigur, acestea sunt de
departe cele mai importante drumuri de pe harta Waze. Drumurile sunt căi de comunicație
terestră special amenajate pentru circulația vehiculelor și a pietonilor.
Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile,
construcțiile de apărare și consolidare, trotuarele, pistele pentru cicliști, locurile de parcare,
oprire și staționare, indicatoarele de semnalizare rutieră și alte dotări pentru siguranța circulației,
terenurile și plantațiile care fac parte din zona drumului, mai puțin zonele de protecție.
Tipurile de drumuri Autostrăzi și Rampe au fiecare propriile lor reguli speciale. Tipurile
de magistrală majoră, magistrală minoră și stradă principală sunt desemnate folosind un set
de criterii minime, așa cum este explicat mai jos.
Drumurile publice sunt desemnate după o serie de criterii minime.
Dacă un drum îndeplinește orice criteriu pentru un anumit tip, atunci acesta trebuie să fie cel
puțin de acest tip.

Sistemul de drumuri
Din punct de vedere Funcțional și Administrativ-teritorial, în ordinea importanței, drumurile
publice se împart în următoarele categorii:
 drumuri de interes național
 drumuri de interes județean
 drumuri de interes local.
Încadrarea în aceste categorii se face de către Ministerul Transporturilor, cu excepția
drumurilor naționale europene, a căror încadrare se stabilește potrivit acordurilor și convențiilor
internaționale la care România este parte.
Propunerile de clasificare a drumurilor naționale în categoria drumurilor naționale europene (E)
se fac de către Ministerul Transporturilor.
Clasificare funcțională
Din punct de vedere al destinației drumurile se împart în:
1. drumuri publice - drumuri de utilitate publică și/sau de interes public destinate
circulației rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport ale
economiei, ale populației și de apărare a țării - acestea sunt proprietate publică și sunt
întreținute din fonduri publice, precum și din alte surse legal constituite;
2. drumuri de utilitate privată - drumuri destinate satisfacerii cerințelor proprii de
transport rutier și pietonal spre obiective economice, forestiere, petroliere, miniere,
agricole, energetice, industriale și altele asemenea, de acces în incinte, ca și cele din
interiorul acestora, precum și cele pentru organizările de șantier - ele sunt administrate de
persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare. 
Din punct de vedere al circulației drumurile se împart în:
 drumuri deschise circulației publice, care cuprind toate drumurile publice și acele
drumuri deutilitate privată care asigură, de regulă, accesul nediscriminatoriu al
vehiculelor și pietonilor;
 drumuri închise circulației publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care
servesc obiectivelor la care publicul nu are acces, precum și acele drumuri de utilitate
publică închise temporar circulației publice. 
Din punct de vedere Funcțional și Administrativ-teritorial, în ordinea importanței, drumurile
publice se împart în următoarele categorii:
 drumuri de interes național
o autostrăzi
o drumuri expres
o drumuri naționale "E"
o drumuri naționale principale
o drumuri naționale secundare;
 drumuri de interes județean ;
 drumuri de interes local.

Străzile sunt cuprinse în categoria drumurilor locale.

Străzile din orașe se împart în  patru categorii: magistrale, de legătură, colectoare și de folosință
locală.
Străzile din zonele rurale pot fi străzi principale sau străzi secundare.
Din punct de vedere al capacității portante, drumurile se clasifică astfel:
Drumuri tip R = drumuri reabilitate
Drumuri tip NR = drumuri nereabilitate
Drumuri tip M = drumuri modernizate
Drumuri tip P = drumuri pietruite
Sistemele de autostrăzi
Sistemul de autostrăzi este o rețea națională de autostrăzi administrate de CNAIR. Sistemul
facilitează deplasarea de mare viteză în toată țara (bineînțeles acolo unde avem autostrăzi în
România).
Drumuri principale
Drumurile rutiere sunt coloana vertebrală a rețelei de trafic. Ele au un dublu scop:
 să conducă traficul pe distanțe lungi, de la un oraș la altul și
 pentru a transporta traficul de pe drumurile colectoare către autostrăzi, unde este cazul.
Definiția lui Waze de drumuri principale include autostrăzi, drumuri naționale dar include și
toate celelalte drumuri care sunt clasificate drept drumuri principale în listele de clasificare
funcțională, menținute de autoritățile de stat.
Clasificarea funcțională a drumurilor este determinată mai mult de modul în care sunt
utilizate drumurile decât de modul în care sunt construite, iar criteriile sunt ușor diferite între
zonele urbane și cele rurale. Din această cauză, unele drumuri urbane pot fi clasificate drept
artere și au tipuri de autostrăzi în Waze, chiar dacă apar foarte asemănătoare cu alte drumuri care
nu sunt autostrăzi. În utilizarea clasificării funcționale și a sistemelor de autostrăzi numerotate,
decizia pe care drumurile ar trebui clasificate drept autostrăzi revine în cele din urmă guvernelor
care construiesc și întrețin drumurile.
Waze distinge trei clase de drumuri principale: Autostrada, Magistrala Majoră și Magistrala
Minoră.

Autostrada

Autostrăzile sunt drumuri publice de interes naţional, rezervate exclusiv circulaţiei

autovehiculelor, care nu deservesc proprietăţile riverane, prevăzute cu două căi unidirecţionale
(separate printr-o zonă mediană), având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi o bandă de
staţionare de urgenţă, cu intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea
autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate
Autostrada este cea mai înaltă clasă funcțională de drum.
Drumurile aflate în clasificarea funcțională a CNAIR ca Autostrăzi au următoarele caracteristici:
 Nu există intersecții cu alte drumuri.
 Fără acces direct la proprietate.
 Fără semne de oprire.
 Intrare numai prin rampe, de obicei cu zone de accelerare.
 Ieșire numai prin rampe, de obicei cu zone de decelerație.
Pe harta Waze autostrăzile for fi trecute drumuri de tip ”Autostradă”
Drum național
Drumurile naționale sunt principalele rute de călătorie în întreaga țară, de la un oraș la altul, pe
distanțe lungi.
În România există două tipuri de Drumuri naționale:
 drumuri naţionale principale:

drumuri publice de interes naţional care asigură legătura capitalei ţării cu oraşele reşedinţă de
judeţ, legăturile dintre acestea, precum şi cu punctele de control pentru trecerea frontierei de stat
a României (ex. DN1, DN2, DN3, etc);
 drumuri naţionale secundare:

restul drumurilor naţionale, care fac legătura între drumurile naționale principale și alte orașe și
puncte de interes din țară (ex: DN24; DN15, etc).
Pe harta Waze drumurile naționale for fi trecute drumuri de tip ”Magistrală majoră”

Drum județean

Drumurile de interes județean fac parte din proprietatea publică a județului și cuprind drumurile
județene, care asigură legătura între:
 reședințele de județ cu municipiile, cu orașele, cu reședințele de comună, cu stațiunile
balneoclimaterice și turistice, cu porturile și aeroporturile, cu obiectivele importante,
legate de apărarea țării, și cu obiectivele istorice importante;
 orașe și municipii;
 reședințe de comună.
Pe harta Waze drumurile județene for fi trecute drumuri de tip ”Magistrală minoră”

Drum de interes local

Drumurile de interes local aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia
se află și cuprind:
a) drumurile comunale, care asigura legăturile:

- între reședința de comună cu satele componente sau cu alte sate;

- între orașul cu satele care îi aparțin, precum și cu alte sate;
- între sate;
Pe harta Waze drumurile de interes local for fi trecute drumuri de tip ”Stradă principală”
b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele
acestora;
c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire:
 strada
 bulevard
 cale
 chei
 splai
 șosea
 alee
 fundătură
 uliță

Alte tipuri de drumuri

Rampe

Următoarele drumuri sunt clasificate ca rampe:

 Drumuri care leagă drumurile de alte drumuri ca parte a unei intersecții. Aceasta include
toate ieșirile și intrările de pe autostradă.
 Drumurile care leagă autostrăzile de alte autostrăzi, cu zonele de odihnă, cu zonele de
parcare și locurile de servicii (de exemplu, „la zona de service”).

Următoarele nu sunt clasificate ca rampe:

  Conectori de drumuri (de grad), cu excepția cazului în care se încadrează într-una dintre
excepții (a se vedea articolul).
 Benzile de viraj
Numele rampelor nu apar pe harta aplicațiilor client, dar apar în text pentru indicații de rutare.
Rampele de intrare și ieșire conțin adesea o mulțime de texte care este duplicat pentru drumurile
care există deja în zonă, astfel încât acest text este suprimat până când utilizatorul are nevoie de
el - textul este necesar pentru instrucțiuni de navigație eficiente.
Informații despre modul de a pune rampe și de a seta unghiurile corespunzătoare de pe drumul
principal pot fi găsite în Ghidul stilului de joncțiune.
Străzi
Străzile sunt destinate călătoriilor locale și pe distanțe scurte. Tipurile de stradă sunt utilizate la
începutul și la sfârșitul rutelor lungi.

Stradă principală
Colectoarele sunt drumuri utilizate cu densități de trafic medii-mici, care sunt utilizate pentru a
aduce trafic de pe străzile locale în artere și invers. Drumurile colectoare sunt clasificate în Waze
ca străzile principale. Acestea pot fi bulevarde sau străzi principale din orașe dar le folosi m și la
crearea drumurilor comunale care sunt asfaltate.

Stradă
Orice drum pentru transportul public care nu îndeplinește criteriile pentru alt tip este clasificat ca
stradă.
Excepții
Dacă un drum are un tip mai mare sau mai mic decât ceea ce este specificat în aceste reguli,
poate exista un motiv pentru aceasta. Reguli speciale sunt utilizate pentru a determina tipurile de
drumuri de tip sens giratoriu sau conectori de grad.

Continuitatea
Un motiv obișnuit pentru stabilirea unui tip de drum la un nivel mai mare este acela de a menține
continuitatea între două drumuri de tip superior. Promovarea continuității este indicată de obicei
prin semnalizare: Un anumit drum mai puțin important este semnat ca modalitatea de a ajunge
între două drumuri diferite mai importante.
De exemplu, un drum județean care face legătura între două drumuri naționale importante și care
poate fi o cale de a scurta distanța până la destinație. Acest lucru poate fi prevenit fie prin
alocarea directă a tipului Magistrală Majoră, fie prin atribuirea tipului Magistrală Minoră cu un
tip de rutare +1, ceea ce ar face ca acesta să fie tratat ca o Magistrală Majoră pentru trasee pe
distanțe lungi.
Anumite situații pot necesita upgrade-uri de continuitate chiar și fără semnalizare pentru a le
susține. Exemplele includ, dar nu se limitează la:
 Zonele slab populate conectate de drumuri lungi cu clasă funcțională inferioară
 Rute alternative utilizate ca ocoluri pentru autostrăzile principale supuse închiderilor
frecvente sau pe termen lung
 Conectarea drumurilor care pot fi prea scurte pentru a fi observate în timpul alocării
clasei funcționale
 Când se promovează continuitatea, tipul de drum eficient al drumului de legătură trebuie să
se potrivească cu partea inferioară a celor două drumuri pe care le leagă, similar cu selecția de tip
pentru conectori de grad, până la autostrada principală. Întrucât Magistrala Majoră nu este
niciodată tăiată, nu este necesar să se promoveze ceva către Autostrada cu tip de drum rutier
numai din motive de continuitate, iar tipul rutier nominal al Autostrăzii trebuie utilizat doar
pentru autostrăzi cu acces controlat care îndeplinesc criteriile de mai sus.

Drumuri neasfaltate (cu bifă de neasfaltat)

Caseta de selectare este un atribut care poate fi aplicat oricărui tip de

drum. Acesta indică faptul că un drum nu este asfaltat cu asfalt sau beton. Atributul neasfaltat
afectează rutarea pe tipuri de drum condus; nu afectează cu adevărat tipurile de drumuri care nu
pot fi conduse, deoarece clientul nu le folosește pentru rutare.

Alte categorii de drumuri

Drumuri 4x4/Noroi

Drumurile 4x4/noroi sunt de obicei drumuri care au șanțuri adâncite pe calea de rulare și
cu noroi gros, roci cu formă neregulată, copaci căzuți, ramuri și pâraie adânci, pârâuri sau treceri
de râu. O mașină obișnuită cu garda mai joasă, s-ar bloca sau chiar ar putea rupe o osie încercând
să traverseze aceste tipuri de segmente rutiere. Marea majoritate a vehiculelor nu ar circula pe
aceste drumuri. Acest tip de segment trebuie utilizat strict de un tip de vehicul special pentru
teren dur.

Drumuri parcare

Parcările, împreună cu alte drumuri accesibile publicului, cum ar fi aleile nu ar trebui utilizate
pentru rutarea traficului decât în mod direct la punctul de început sau de sfârșit al unei rute.

Drumuri private

Drumurile private sunt utile pentru următoarele situații:

 Comunități închise cu acces controlat

 Școli și universități (porți / pază)
 Întreprinderi cu acces controlat (porți / pază)
 Campinguri sau parcuri de remorci (proiectate pentru oaspeții de scurtă durată)

Drumuri pe care nu se poate circula

Trasee de mers pe jos

Pentru informații suplimentare despre cartografierea Traseu de mers pe jos (cunoscut sub numele
de traseu pietonal rutabil în engleza americană), Calea pentru pietoni (cunoscută sub denumirea
de drum pietonal care nu poate fi dirijat în limba engleză din SUA) mai multe informații pentru
editarea acestor tipuri de drum găsiți în pagina Căile pietonale.

Elementele geometrice ale drumului public

În plan transversal:
  drum în rambleu – este drumul public a cărui parte carosabilă şi acostamente sunt mai
înalte decât marginile ei;
 drum în debleu – este drumul public a cărui parte carosabilă şi acostamente sunt mai
joase decât marginile lui;
 drum cu profil mixt – este drumul public la care una din părţi este în rambleu şi cealaltă
în debleu.
În plan longitudinal:
 drum în aliniament – este drumul public fără curbe;
 drum în curbă – este cotitura drumului public în formă de arc de cerc care uneşte două
segmente de drum în aliniament;
 drum în palier – este drumul public care nici nu urcă şi nici nu coboară;
 drum cu declivitati – este drumul public care urcă şi coboară. Urcarea se numeşte
RAMPĂ, iar coborârea se numeşte PANTĂ
Zona drumului public are:
 ampriza drumului – este suprafaţa ocupată de elementele constructive ale drumului
public (partea carosabilă, acostament, şanţ);
 zona de siguranță– este zona situată de o parte şi de alta a amprizei drumului, fiind
destinată pentru semnalizare rutieră, plantaţii rutiere, suprafaţa menţinerii vizibilităţii în
locurile lipsite de vizibilitate precum şi pentru lucrările de consolidare a infrastructurii şi
suprastructurii drumului;
 zona de protecție – suprafaţa necesară dezvoltării în viitor a drumului fiind situată după
zona de siguranţă;
În localităţi zona străzilor cuprinde ampriza drumului precum şi suprafeţele de parcare.

Prof.Iulia Anicăi