------- 2-------Cladirile civile indeplinesc diferite procese functionale, cum sunt acelea de:

locuire, invatamant, cultura, sanatate, ocrotire sociala, sport, comert

si altele similare. Datorita diversitatii mari a acestor functiuni,
categoria (A1) se imparte in doua clase. Criteriile de diferentiere
sunt, printre altele: numarul de oameni care utilizeaza spatiul creat,
structura spatiului functional, compartimentarile interioare care
rezulta corespunzator functiunii sau destinatiei si altele.
(A11)

Cladirile de locuit. O parte din cladirile categoriei (A1) sunt

create pentru a raspundedomeniului privat, familial raspunzand
astfel functiunii de locuire. Aceasta functiune conduce la procese
functionale avand cateva note distinctive. Printre acestea se pot
enumera:

sunt bine individualizate;

pot fi repetabile;

necesita spatii functionale cu dimensiuni reduse sau medii;

sunt utilizate de un numar relativ mic de oameni.

Se formeaza astfel unitati functionale de dimensiuni reduse sau
medii. Pentru a crea aceste spatii functionale, sunt necesare, mai
intai, compartimentari interioare. Cladirile corespunzatoare, care
trebuie sa respecte aceste compartimentari, rezulta adecvat, si
anume avand caracteristici structurale. Acestea formeaza o clasa
compacta, (A1.1), in cadrul categoriei constructiilor civile (A1),
denumita cladiri de locuit sau locuinte.

(A12)

Cladirile social-culturale. O alta parte din cladirile

categoriei (A1), sunt create pentru a indeplini o anumita functiune in
domeniul socialcultural. Diversitatea sectoarelor acestui domeniu
este mare: invatamant, cult si cultura, sanatate, sport,
comert si altele. Este cazul urmatoarelor cladiri:

unitati de invatamant: scoli, universitati;

ocrotire a sanatatii: spitale, sanatorii;

cladiri de cult;

sali de spectacol: teatre, cinematografe, filarmonici;

sali de expozitii;

sali de sport;

supermagazine;

depozite si altele.
Aceste cladiri necesita spatii mari sau foarte mari, in general
necompartimentate sau cu anumite compartimentari tipice, adecvate
unor functiuni cu particularitati. Totodata necesita si alte spatii de
dimensiuni mai mici, pentru functiuni subordonate, care insa nu dau si
nu afecteaza specificul acestor constructii. In categoria cladirilor
civile, (A1), aceste constructii formeaza clasa (A1.2),
denumita cladiri social-culturale.

(A2)

Cladirile industriale sunt halele, fabricile, atelierele, magaziile

etc.

(A3)

Cladirile agrozootehnice. Sectorul zootehnic necesita cladiri cu

functionalitati specifice, cum sunt cele destinate crescatoriilor de
animale, grajdurile si adaposturile. Sectorul agrovegetal necesita
cladiri de tipul serelor, rasadnitelor, cramelor, fabricilor de prelucrari
legume si fructe, atelierelor de intretinere si reparatii etc. Din
categoria cladirilor agrozootehnice mai fac parte: silozurile,
depozitele, remizele etc.
B. Constructiile ingineresti sunt considerate in mod traditional
urmatoarele mari categorii:

(B1)

Constructiile hidrotehnice si energetice.

(B2)

Caile de comunicatii. In aceasta categorie includem drumuri,

poduri, tuneluri, cai ferate, piste etc.

(B3)

Retelele si liniile de transport ale energiei electrice si ale

fluidelor tehnologice.

(B4)

Constructiile pentru alimentari cu apa si canalizari.

(B5)

Constructii speciale: antene, cosuri de fum, turnuri de racire,

rezervoare, etc.

------------ 3---------------Ramura construciilor are un rol central n dezvoltarea economic a Republicii

Moldova, deinnd peste jumtate din formarea de capital fix n 2008, n timp
ce media mondial este de circa 1/3 . O serie de studii internaionale au
demonstrat, pe baza modelelor de echilibru economic general,
interdependena major dintre ramura respectiv i restul sectoarelor
economice. Aceasta nseamn c exist un grad nalt de complementaritate
dintre agenii economici din ramura construciilor i cei din restul sectoarelor,
inclusiv i cel guvernamental. Prin urmare, formarea i dezvoltarea ntregii
infrastructuri, att economice, ct i sociale, care sunt cruciale pentru

dezvoltarea durabil a rii, depind n mod direct de ramura construciilor.

Astfel, calitatea infrastructurii actuale, precum i eficiena investiiilor n
capital fix sunt influenate de nivelul de performan a acestei ramuri,
evoluia creia depinde de tendinele generale din economie.

------------ 4---------------Odat cu relansarea economic nceput n 2000 i pn n 2007 ramura

construciilor a cunoscut o cretere pronunat, urmat apoi de un declin care
continu i n prezent. Aceast tendin a fost relevat de evoluia volumului
lucrrilor n antrepriz executate de organizaiile de construcii-montaj (graficul 1).
Astfel, n decursul a 7 ani acest indicator a crescut de 6,3 ori exprimat n preuri
constante din 2000, cea mai proeminent cretere revenind lucrrilor de construcii
noi, volumul crora a crescut de 7,1 ori n aceeai perioad. Aceasta se datoreaz n
special boom-ului imobiliar din perioada 2003-2007.
Pe fondul atractivitii sporite a ramurii respective pentru investitorii privai,
numrul companiilor de construcii cu capital privat a crescut de 2,5 ori, iar
ponderea acestora n totalul companiilor de construcii a crescut de la 79,3% n
2000 la 90,4% n 2008. Prin urmare, aceasta a permis crearea de noi locuri de
munc n economie, precum i mbuntirea relativ a situaiei financiare a
angajailor din aceast ramur
Creterea att de pronunat a sectorului construciilor a fost condiionat de 4
catalizatori fundamentali care au influenat, n masuri diferite, evoluiile din ramura
respective :

Remitentele .Carburantul esenial al creterii economice din ultimii ani a

servit i la impulsionarea dezvoltrii sectorului construciilor. Astfel, creterea
puterii de cumprare a populaiei, alimentat de creterea veniturilor remise
de peste hotare (de peste 10 ori din 2000 pn n 2008), a stimulat creterea
volumului lucrrilor efectuate de companiile de construcii
Investiiile n capital fix. Lund n consideraie faptul c peste jumtate din
formarea brut de capital fix revine activitilor de construcii-montaj,
creterea cererii pentru investiii pe parcursul anilor 2000-2007 a servit ca un
catalizator adiional dezvoltrii sectorului construciilor.
Creditele pentru construcii i imobil. Creterea volumului creditrii
proiectelor imobiliare a influenat, dei n msur mai mic, dezvoltarea
ramurii construciilor. Influena catalizatorului respectiv crete semnificativ
ncepnd cu anul 2006, odat cu lansarea de ctre bncile comerciale a unor
produse ipotecare mai atractive. n rezultat, volumul creditelor pentru imobil
s-a dublat n 2006 fa de anul precedent (n preuri constante, 2000=100%),
iar ponderea acestora n total portofoliul de credite a sistemului bancar a
crescut de la 7%, n 2005 la 10,9%, n 2006, la finele primului semestru 2009
aceasta constituind 12,8%. Creterea proeminent a volumului de credite
pentru imobil n 2006 este explicat i de iniierea a circa 50 de complexe
rezideniale n acelai an.
Ateptrile populaiei i a agenilor economici au devenit o adevrat
for motrice a dezvoltrii sectorului imobiliar anume n 2005 cnd a fost
nregistrat o cretere record a preurilor la apartamente (30-35%). Prin

urmare, au fost alimentate ateptrile att din partea populaiei, fapt ce a

determinat creterea puternic a cererii pentru apartamente, ct i din partea
investitorilor, cele mai multe proiecte rezideniale fiind demarate anume
ncepnd cu 2005-2006.

-----------------7-----------Conform graficului putem observa ca nr de salariati in constructii este mai mai

decit pe total salariati. Aceasta se justifica prin faptul ca in constructii nu exista
cerinte mai aspre referitor la studii, experienta in domeniu sau cunoasterea altor
limbi straine, astfel acest sector este cu mult mai accesibil decit celelalte .
Respectiv din aceasta cauza multe personae fara perspectiva de cariera se
angajeaza in constructii .

------------------8---------------Si la capitolul salariilor medii pute observa ca in constrcutii salaiile medii sunt
mai mari decit in sectorul national. Aceasta ar constitui iarasi un factor de
motivare a angajarii populatiei in acest domeniu. Insa pe linga aceasta sa nu
uitam ca nivelul mai ridicat al salariilor in constructii este determinat de
existenta riscurilor inalte a accidentelor la locurile de muncac si a unei securitati
minime in ceea ce priveste protectia salaiatilor din punct de vedere al sanatatii
si a vietii lor.

---------------------10------------Deseurile periculoase asociate sunt: deseurile contaminate; materialele

izolante cu continut de azbest; azbocimentul; materialele de constructie pe
baza de gips contaminate cu substante periculoase; pamanturile si pietrele,
resturi de balast cu continut de substante periculoase; lacurile, vopselele,
adezivii; deseurile de la constructii si demolari cu continut de mercur deseurile de la constructii si demolari cu continut de PCB (de exemplu: cleiuri cu
continut de PCB, dusumele pe baza de rasini cu continut de PCB, elemente cu
cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu continut de PCB)
Stiati ca ....dintr-o cladire de marime medie cu un volum de 1 000 m3 ,
poate rezulta o cantitate de deseuri de 10-50 m3 sau un cost de
colectare si eliminare de 3 000-4 000 euro (arie de 200 m2 , cost de
constructie de 2 000 euro/m2 )?

--------------11------------Managementul deseurilor provenind din constructii si demolari trebuie sa

reflecte practicile recomandate la nivel general, respectiv:
prevenirea producerii de deseuri
minimizarea
reutilizare

reciclare- reciclarea deseurilor de pe santiere inseamna reducerea poluarii si a

cheltuielilor
incinerare (ardere )
depozitare
1. Reutilarea si reciclarea- Este indicat ca deseurile/materialele rezultate in

timpul demolarilor si constructiilor sa fie reutilizate pe santier sau pastrate

pentru utilizare ulterioara, depozitarea la groapa de gunoi fiind ultima solutie.
Intr-o prima faza, deseurile trebuie colectate in containere separate, in
functie de tipul lor, de nivelul de contaminare. 10 Acestea pot fi apoi
reutilizate direct, fara reciclare prealabila sau in urma reciclarii. In vederea
recuperarii, deseurile trebuie supuse tratarii mecanice, macinarii si trierii (ex.
materiale inerte, metale, cabluri, materiale plastice). Deseurile minerale care
contin poluanti, ca zidariile imbibate cu ulei sau tencuiala, trebuie sa fie
tratate in instalatii concepute pentru tratarea deseurilor toxice;
2. Incinerarea si depozitarea deseurilordin constructii si demolari
reprezinta masurile ultime, care ar trebui adoptate doar atunci cand deseurile
nu mai pot fi recuperate: incinerare in uzine destinate incinerarii deseurilor
toxice si eliminare (de ex. lemnul de constructie tratat si, deci, poluat cu
produsi chimici, trebuie in mod absolut trimis la o uzina de incinerare a
deseurilor toxice); valorificarea energetica a lemnului de constructie si a
altor deseuri din constructii prin incinerare. Recuperarea sub aspect termic
are loc prin utilizarea aburului sau a apei calde obtinute in instalatiile
recuperatoare de caldura pentru alimentarea cu caldura a proceselor:
tehnologice, de incalzire, ventilatie, climatizare, alimentarea cu apa calda
menajera a consumatorilor urbani. materialele ca azbocimentul trebuie
colectionate separat si eliminate, astfel incat sa nu afecteze mediul
inconjurator. In nici un caz, acestea nu trebuie sa ajunga in instalatiile de
tratare a deseurilor incomode.
3. SANTIER ECOLOGIC - reducerea volumului de deseuri la sursa cu 20% fara costuri
suplimentare si, in consecinta, un coeficient superior de incarcare a benelor si un numar mai
mic de bene pentru transport;- o mare parte a deseurilor este recuperata: 15% (lemn,
plastic, cartoane); 35% sunt valorificabile;
- 50% din deseuri sunt depozitate in situri clasa II, moloz si
ramblee de santier.
4. Eco-constructia cuprinde productia de echipamente, tehnologii, materiale specifice,
proiectarea, instalarea, managementul sau furnizarea de alte servicii pentru reducerea
impactului negativ asupra mediului a cladirilor, activitatilor de constructie si renovare,
alegerea materialelor, nivelului de consum, a emisiilor, managementului deseurilor din
constructii si demolari etc.

Ecoconstructia presupune utilizarea unor material natural cum ar fi argila, chirpici, de baloi
de paie, case de pmnt bttorit sau din lut, din paiant, saci umplui, buteni tiai i multe
altele. Varietatea este mare, preul este mic iar confortul promis de locuinele ecologice este de
natur s conving oamenii s schimbe cu totul modul de via. In plus, energia necesara
functionarii sale va fi asigurata pe baza unor sisteme solare si eoliene.

----------------------13--------------

Piaa imobiliar a intrat cu stngul n acest an, motiv pentru care volumul
vnzrilor de locuine continu s scad, n comparaie cu anul trecut. Mai
mult, preurile apartamentelor din Chiinu urmeaza trendul de scdere
uoar, opineaz Ion Hanganu, specialist n cadrul Ageniei imobiliare Lara.
Unul dintre motivele stagnrii vnzrilor pe piaa imobiliar este criza i
instabilitatea politic din Ucraina, care, indirect, ne afecteaz ntr-o oarecare
msur,
n rest, criza de pe piaa imobiliar are la baz aceleai motive ca i anii
precedeni, i anume, migraia moldovenilor i stabilirea cu traiul peste
hotare, micorarea veniturilor oamenilor, dar i preurile mari pentru
apartamente n comparaie cu salariile lor. De asemenea, o parte a
populaiei, dei are sursele financiare necesare pentru cumprarea unui
apartament, ateapt momentul potrivit pentru a face acest pas, n sperana
c, eventual, vor scdea mai mult preurile la locuine, a precizat expertul
imobiliar.
------------------------16---------------BRITe program- USAID- acest program presupuneredresarea situaiei n
domeniul construciilor , diversificarea i nsprirea penalitilor existente pentru
abaterile nregistrate i de a asigura calitatea proiectrii, construciei i exploatrii
obiectivelor n construcii , asigurarea controlului calitii executrii lucrrilor de
construcie i materialelor de construcie utilizate.
GIZ - Pe parcursul anilor 2007-2009 i 2010-2013 Camera Meteugarilor din Koblenz a
implementat proiectul Promovarea instruirii i perfecionrii profesionale, finanarea fiind
oferit de ctre Guvernul german i Fundaia Robert-Bosch.
Scopul parteneriatului este mbuntirea pregtirii profesionale a specialitilor pentru
domeniul prelucrrii lemnului, metalului i domeniul construciilor precum i suport agenilor
economici n asigurarea necesarului de for de munc calificat. n cadrul proiectului snt
oferite servicii de consultan, traininguri, cltorii de studii, donaii de echipament, snt
organizate asistri la ore.
n prezent, GIZ implementeaz 2 proiecte n parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale i
Construciilor din Republica Moldova.
-

Modernizarea serviciilor publice locale n Republica Moldova" i proiectul Dezvoltarea

capacitilor regionale i cooperarea transfrontalier - finanat de GIZ, pentru implementarea a 5

proiecte de dezvoltare regional n cele 3 regiuni de dezvoltare;
-

Dezvoltarea capacitilor pentru dezvoltare regional i cooperare transfrontalier n Republica

Moldova" - finanat de GIZ i implementat n Regiunea de dezvoltare Nord n parteneriat cu ADR Nord;