Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Instituţia Publică Centrul de Excelenţă în Construcţii

Catedra Construc’ii Civile și Industriale
Specialitatea Construcția și Exploatarea Construcțiilor și Edificiilor

Proiect de curs
La disciplina Calculul elementelor de construcții

TEMA: CONSTRUCTII INDUSTRIALE

A elaborat: Elevul gr. CECE17.09.2

Bumbac V.

A verificat: Profesor de specialitate

Ojog A.

Chişinău – 2020
 Cuprins

INTRODUCERE …………………..................................... 2-3

DATE INIŢIALE DESPRE PROIECT............................. 4

AMPLASAREA ÎN TERITORIU (P.G.)............................ 4

SISTEMATIZAREA SPAȚIALĂ ....................................... 5

SOLUȚIONAREA CONSTRUCTIVĂ ............................... 5-7

PROTECTIA CONSTRUCTIEI ………………................ 7

INSTALATII AFERTE…………………………………… 8

BIVLIOGRAFIE ................................................................ 9
 

pag
PC-ME-16-73220-2020
Mod Coala Nr.Document Semnăt Data
 INTRODUCERE

Tendinţele pozitive în dezvoltare a adus la aceia ca astăzi societatea noastră poate

să vorbească despre viitor şi să planifice. Toate planurile se adoptă real atunci cînd,
pentru se specifică un fundament rezistent în construcţie. Toate planurile sunt
iritabile logic, care la rîndul lor în 2009 s-a constatat .
Reparaţii curente şi construcţii este vederea principală de activitate a 813
companii în Republica Moldova.
În 2009 lucrările de construcţie au constatat 3,745 mlrd de lei, care depăşeşte
coeficientul constructiv din 2005- 22%, din care 75% s-a executat în mun. Chişinău.
Toate lucrările de construcţie au fost executate de firmele particulare (712) –
2,779 mlrd. lei, iar 25% şi mai mult în 2005.
În 2009 licenţa în lucrările de construcţie au primit peste 734 companii de
firme şi Societăţi cu Răspundere Limitată.
În anul 2007-2009 în sfera industriei uşoare au fost angajaţi 5000 de muncitori, în
construcţie 2197 muncitori, în sfera servicii imobiliare şi arendă 2078 persoane.
Calculul şi volumul de investiţii proprietarilor în construcţie atinge 112
mln.lei anual.
Actualmente s-a ridicat cererea la spaţiul locativ, aproximativ 10142 de
apartamente au fost date în exploatare în 2009, ceea ce constituie de 1,6 ori mai mult
decît în ani precedenti, necătînd la aceea că creşte anual costul spaţiului locativ, însă
oferta este permanentă.
Din 2001 costul la locuinţe a crescut de 6 ori, în mun. Chişinău în decurs de
un întreg an, 2006 preţul la 1m2 a crescut de la 450 -1000€.
În prezent oferta spaţiului locativ sunt la apartamentele cu o cameră, două
camere, care au decurs la micşorarea suprafeţelor mari ale apartamentelor de
construcţii.
De exemplu: cantitatea apartamentelor cu două camere a crescut cu 11%, iar
cu o cameră peste 20%, în mijlociu suprafaţa locuibilă a apartamentelor nu mai
puţin de 80 m2, se poate de spus că locuinţele sunt mult mai accesibile aşa cum ele
sunt orientate la cumpărătorul cu salariul mediu.
Sectorul de construcţii are o importanţă vitală pentru societate, realizarea
unei construcţii corespunzătoare care sa îndeplinească necesitatile unei populatii
tot mai numeroase find o reala provocare in perioada urmatoare. Pretutindeni
mediul construit constituie mai bine de jumatate din capitalul acumulat transmis
din generatie in generatie, iar activitatea de constructii reprezinta o parte
importanta a Produsului National Brut(de ex. 10-12% pentru tarile din cadrul
Uniunii Europene) In celasi timp sectorul de constructii este implicat in impactul
asupra mediului natural si asupra conditiilor de viata ale populatiei, prin:

pag
PC-ME-16-73220-2020
Mod Coala Nr.Document Semnăt Data
 -cresterea mediului artificial in care oamenii isi petrec 70-80 din timp;
-cupararea unor mari suprafete de teren, sustrase altor destinatii(de ex.
agriculturii)
-consumul de energie pentru extractia, fabricarea, transportul si punerea in
opera a materialelor de constructii, exploatarea si mentinerea constructiilor in
conditii de confort;
-consumul unor materii prime importante (lemn, agregate , combustibil);
-poluarea atmosferii prin emisii de bioxid de carbon , oxizi de sulf, si de
azot etc.;
Dupa cum estimeaza H.Levin(1997),contributia constructiilor la impactul
total asupra mediului are o pondere variind intre 12-48% pentru urmatoarele
categoriimajore de impact de mediu :folosirea materialelor prime (30%),
energie(42%), apa(24%), teren (12%);emisii atmosferice (40%), ape
uzuate(20%), deseuri solide(25%).
La nivelul UE se aprecieaza ca in constructii se consuma circa 40% din
totalul de energie produsa si se genereaza in jur de 40% din totalul deseurilor.
Diverse aspecte au fost evidentiate in ultimii ani prin activitate de
cercetare stiintifica: emanatiile de gaz radioactivale unor materiale de
constructii, de apa si de teren ; influenta cimpurilor electromagnetice si a
microundelor asupra ocupantilor cladirii; nocivitate vitrajelor care impiedica
patrunderea unei parti din spectrul radiatiei solare ; dezvoltarea unor organisme
cu efect alergen; prezentarea unor materiale care contin supstante nocive(azbest)
In acest context , preocuparile privind problemele de mediu si dezvoltare
durabila au capatat o pondere crescinda referitor la secrorul de constructii
multe organizatii internationale si regionale intensificindu-si eforturile in
aceasta directie.
Primul obstacol cu care se confrunta o abordare globala a problemei este
insasi definirea termenului de dezvoltare durabile in constructii. Astfel se
remarca abordari variate ale conceptului in diferite tari,evidentiindu-se diferente
marcante intre economiile de piata dezvoltate, economiile de tranzitie si
economiile dedezvoltare. Economiile mature au disponibilitatea de a acorda o
atentie mai mare crearii unor constructii durabile prin modernizare, dezvoltare
,inventare si folosire de noi tehnologii, in timp ce economiile in curs de
dezvoltare se se concentreaza mai mult asupra echitatii sociale si durabilitatii
economice. Este , deasemenea , evident faptul ca prioritatile fiecarei tari variaza
nu doar in functie de situatia economica , ci si de nivelul urbanizarii, contextul
istoric si cultural, conditiile climatice si politicile nationale.
Pentru intelegerea conceptului de dezvoltare durabila in constructii de
poate considera ca punct de plecare definitia formulatade Charles Khilbert cu
ocazia primei Conferinei Internationale privind Dezvoltarea Ddurabila a
Consructiilor si anume :,,Crearea si managementul responsabilal unui madiu
construit sanatos, bazat pe utilizarea eficienta a resurselor si pe principii
ecologice’’

pag
PC-ME-16-73220-2020
Mod Coala Nr.Document Semnăt Data
 DATE INIŢIALE DESPRE PROIECT

Tema proiectului de curs . Hală industriala

Locul constructiei. Raionul Cantemir.
Raionul climateric - IIIБ
Temperatura aerului exterior de -21°C.
Seismicitatea raionului – 7 grade
Conform SNIP-6-74,,Incarcaturii si actiunii,,
Incarcarea zapezii- 100 kg/m²
Presiunea vintului- 38 kg/m²
Adincimea de inchet- 800mm

Hala proiectatâ are:

-Grad de rezistenta la foc -II
-Grad de durabilitate -II
- Clasa de calitate -II
- Categoria de inflamabilitate – B
- Caracteristica sanitară a procesului de producere – II

AMPLASAREA ÎN TERITORIU (P.G.)

Pentru intocmirea planului general a fost folosita scara 1 -1000. In cadrul

acestui plan sunt reprezentate constructii existente cu diferit regim de inaltimi ,
drum local, etc. Aspectele halelor si volumetria sunt influențate de direcția axelor
principale de compozitie ale cadrului urbanistic, si de materiale de finisaj folosite si
de solutia de acoperire a halelor alese. Halele industriale sunt integrate in
compozitia urbanistica a ansamblului. Deplasarea autovehiculelor se efectuata pe
carusabile interne ale organizatiei, tot pe aceleasi carosabile se deplaseaza si
pietonii. Pe teritoriul dat sunt prevazute parcari pentru automobilele personale a
muncitorilor. I.T.E. a planului general sunt reprezentate pe coala.

pag
PC-ME-16-73220-2020
Mod Coala Nr.Document Semnăt Data
 SISTEMATIZAREA SPAȚIALĂ

Hala este proiectata in conformitate cu nivelul actual de confort. Relieful

lotului de pământ pentru constructia halei industriale este linistit. Hala1 are 2
intrări separate, 1 deschidere de 24.0 m cu lumgimea de 36.0 m. Hala 2 are
deschiderea de 12 m și lungimea de 30.0 m.Traveea stălpilor marginali -6.0 m,
Înălțimea halei H1= 9.6 m. H2=5.4 m. Hala 1 este înzestrată cu pod rulant Q= 20t.
Suprafața halei.H1= 24x36 =864 m2;
H2 = 12x30=360 m2
Volumul constructiv :H1 = 8295 m³
H2= 1944 m³

SOLUȚIONAREA CONSTRUCTIVĂ.

Proiectul in cauza este elaborat in conformitate cu normativele in viguare

ale republicii Moldova. La elaborarea acestuia sa ținut cont de relieful terenului,care
este linistit, cota apelor freatice, gradul de seismicitate 7grade . In scopul asigurarii
unei insolații in decurs de 2-3ore, halele industriale sunt strict amplasate fața de
punctele cardinale. La proiectarea complexelor industrial indiferent de ramura
tehnologică se efectuiază in baza sistemului unic modular. Pentru asigurarea trecerii
mașinii de stingere a incendiilor , in cadrul proiectului au fost respectate normele
antiincendiare. Distantele privind asigurarea trecerii masinii de stingere a incendiilor
sunt prezentate in planul general.
In hala industriala sunt prevazute urmatoarele elemente constructive:
-Fundatii turnate monolit de tip pahar.
-Grinzi de fundare prefabricate.
-Pereti-executati din panouri prefabricate.
-Stilpi din beton armat prefabricati.
-Grinzi prefabricate.
-Ferme pentru acoperis
-Acoperis de tip terasa.

Fundatii -reprezinta partea subterana a halei care preea toate incarcarile

provenite de la constructie si le transmite terenului bun de fundare. La halele date
fundatiile sunt executate monolit si reprezinta niste talpi in formâ de trepte cu un
cuib denumit ,,pahar,, situat la partea superioara pentru amplasarea coloanelor. Deci

pag
PC-ME-16-73220-2020
Mod Coala Nr.Document Semnăt Data
 muchia talpii de fundare se amplaseaza mai jos de cota pardoselei fata de colanele
prefabricate din beton armat.

Grinzi de fundare. Grinzile de fundare se executa din beton armat cu sectiunea

trapezoidala avind inalțime de la 300mm pina la 600mm cu armare pretensionata.
La hala data s-a folosit grinzi de fundare cu lungimi de 4450 si 4750 mm, latimea de
partea superioara de 260 si la partea inferioara de 200mm, si inaltime de 450mm.

Stilpii. Sunt executati din beton armat cu marca M-200 si M-400. Hala
industriala este prevazuta cu pod rulant cu capacitatea de ridicare de 20 t . Stilpii
cladirii cu pod rulant au partea superioarâ subțire care preau incarcatura de la
acoperis si o transmit fundatiei, sarcina de la grinzile de rulare, greutatea proprie si
actiunea altor sarcini. Pentru rezemarea grinzilor de rulare la coloane se prevad
niste console sau iesituri. Pentru imbinarea stilpilor cu alte elemente prefabricate ale
scheletului si elementelor de inchidere, in stilp se prevad piese inglobate, suruburi
ancorate. Imbinarea rigida a stilpului cu talpa de fundare se efectuiaza prin
amplasarea stilpului in pahar la o anumita adincime cu monolitizarea rosturilor cu
beton si gravii. In proiectul dat au fost folositi stilpi cu console.

Grinzi de rulare sunt executate din beton armat utilizate intr-un regim usor sau
mediu de lucru al macaralei cu capacitate de ridicare de 20t. Marginile superioare
ale grinzilor rulare sunt largite in conformitate cu exigentele statice si functionale
pentru preluarea fortelor transversale-orizontale de la frinarea dispozitivului care
ruleaza de-a lungul grinzii rulante. Grinda de rulare se amplaseaza pe stilp in
buloane de montare, dupa care se sudeaza de piesele inglobate ale stilpilor.

Panouri de perete. Peretii halei industrial sunt construite din panouri

prefabricate de diferite dimensiuni, imbinati cu zidarie din caramida cu grosimea de
380. Dimensiunile blocurilor sunt indicate in tabel. Sarcinile preluate de catre peretii
exteriori si interiori ai halei de regula sunt transmise fundatiilor prin intermediul
unor elemente special denumite grinzi de fundare.

Acoperisul. Sub ansamblul constructiv al cladiirii amplasat la partea

superioara, care impreuna cu peretii exteriori alcatuiesc infrastructura de inchidere.
In proiectul dat s-a adoptat acoperis care este executat cu termoizolatie,pentru
evitarea pericolului de izbucnire a incendiului se adopta urmatoarele masuri:
-Pentru protejarea stratului de carton bituminous se aplica un strat de pietris de 20
mm .
-Umplerea golurilor panoului cu material antiincendiar in locurile de contact cu
rosturile de deformare,coama acoperisului. Instalarea unei bare pe acoperis pentru

pag
PC-ME-16-73220-2020
Mod Coala Nr.Document Semnăt Data
 impiedicarea raspindirii incendiului. Aceasta bariera reprezinta un briu cu latimea de
cel putin 0.5m
din material termoizolant ignifug.

Portile. In proiectul dat am folosit patru porti cu dimensiunile de 3.6m pe

3.6m. Banda acestor tipuri de porti reprezinta in sine o carcasa metalica captusita cu
foaie subtire de otel cu termoizolare eficienta intre captuseala. Golul de poarta se va
efectua cu ancadrament din beton armat si ingradirile alaturate,in functie de
constructia portilor, am prevazut urmatoarele instalatii. Un tipar orizontal deasupra
golului pentru agatarea portilor. Usa exterioara a halei este compusa din cube si
pinze. Fixarea lor este analogică celor civile.
Pentru a asigura intrarea in hala sunt proiectate porti cu rama din beton armat
cu deschidere exterioara manuala. Astfel iesirea pentru oameni este comasata cu
trecerea pentru transportul fara senile. Luând in considerare transportul care va intra
in hala portile au fost proiectate cu cel putin 200mm mai inalte si cu 600mm mai
lateral decit transportul. Pentru asigurarea trecerii de la cota 0.00 la cota pamintului
din jurul halei
-0.150 a fost executat un pereu din beton cu lungimea de 2500mm. Pentru
completarea locului dintre rama portii si panoul de perete s-a executat zidarie din
caramida, iar deasupra ramei portii se instaleaza o grinda de legatura.

Ferestrele. Ferestrele reprezinta niste constructii de inchidere translucida

destinate pentru iluminarea si aierisirea incaperilor. La hala data am utlizat doua
tipuri de ferestre. Ele sunt proiectate sub forma de goluri de ferestre. Dimensiunile
si amplasarea golurilor sunt determinate prin calcul de iluminare tehnic,corectat
conform exigentelor compozitiei arhitecturale. Imbinarile intre elemente de sticla se
completeaza cu spuma expandata.

Protecţia construcției

Pentru asigurarea durabilităţii necesare, toate elementele metalice neacoperite cu

beton se vor vopsi cu lac de protecţie anticorozivă . Toate lucrările se vor executa
conform СНи П-23-78.
Hidroizolaţia orizontală a pereţilor se va îndeplini dintr-un strat de mortar de ciment
în proporţie 1:2 şi grosimea 20 mm.
Hidroizolaţia verticală a pereţilor subsolului se va îndeplini prin ungere de două ori
cu bitum la cald sau rece.

pag
PC-ME-16-73220-2020
Mod Coala Nr.Document Semnăt Data
 Instalatii aferente

Alimentarea cu apa. Alimentarea cu apa se va executa de la reteaua

exterioara.Reteaua interioara-retea de alimentare cu apa menagera-potabila.Reteaua
de alimentare cu apa potabila se va monta din tevi de otel galvanizat cu diametrul
15....20mm. Alimentarea cu apa calda se va face cu ajutorul instalatiei autonome tip
AOFB-T. Alimentarea cu apa este realizata de catre ,,S.A. APA CANAL
CHISINAU,,
Hala este conectata la reteaua de apa prin tevi cu diametre mai mari de cit tevile din
interiorul cladirii, care conduc apa la obiectele sanitaro tehnice. Ele vor fi instalate
de o echipa de tehnicieni calificati si experimentati.

Canalizarea. Apele menagere se vor evacua in reteaua de canalizare

exterioara. Reteaua interioara de canalizare se va monta din tevi de fonta cu
diametrul 150mm.

Instalatie de curenti slabi. Radioficarea cladirii proiectate se va face de la

reteaua de radioficare locala. Telefonizarea cladirii se va indeplini conform
proiectelor individuale.

Echipament electric. Aceasta hala este alimentata cu curent electric furnizat

de compania ,,UNION FENOSA,, Firele care transporta curentul la destinatii sunt
amplasate in cladire conform proiectului si masinilor de lucru principale. Ele vor fi
instalate de o echipa de electricieni calificati si cu experienta. Alimentarea cu
energie electrica se va face de la reteaua exterioara 380/220V. Distributia energiei
electrice se va face de la panoul de distributie de tip PA. Capacitatea de calcul
6.03.....7.2kw.

Incalzirea. Incalzirea se face cu ajutorul radiatoarelor de marca M140-

AO.

Ventilatia. Ventilatia incaperilor se va face prin intermediul ferestrilor si

iluminatoarelor amplasate pe acoperis. Ventilatia incaperilor sanitaro igienice se va
asigura prin cana lele de ventilare prevazute ante rior si sunt executate din table
zincata.

pag
PC-ME-16-73220-2020
Mod Coala Nr.Document Semnăt Data
 Bibliografie

1.Gutu A.,,Desen tehnic de constructii si insta-

latii,, Chisinau 1997.
2.,,Teritorialinii catalog tom1.Tentralinii insti-
tut tipovova proiectirovania promislenih con-
structii ,, Chiev 1983.
3.,,Teritorialinii catalog tom 3.Tentralinii insti-
tut tipovova proiectirovania promislenih con-
structii,, Chiev 1983.
4.Seresevschii I.A ,,Constructii industriale,,
5.Trepenenco ,,Constructii industriale,,

pag
PC-ME-16-73220-2020
Mod Coala Nr.Document Semnăt Data