Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
XX
4
REPUBLICA MOLDOVA
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII
NORMATIVE METODICO-ORGANIZATORICE
CP A.04.02:2021
Proiectarea clădirilor și construcțiilor
Proiectarea clădirilor ecologice
EDIŢIE OFICIALĂ
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI A INFRASTRUCTURII A MOLDOVEI
CHIŞINĂU 2021
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP A.04.02:2021
ICS XX.XXX
Proiectarea clădirilor și construcțiilor
Proiectarea clădirilor ecologice
Cuvinte cheie: proiectare clădirilor ecologice, clădiri „verzi”, ciclul de viață al
construcțiilor.
Preambul
1 ELABORAT de către:
Experți Internaționali:
Cristiana-Verona CROITORU, Specialist BREEAM | NZEB | PhD Universitatea Tehnică
de Construcții
București
Elena RASTEI, Specialist BREEAM |LEED |GREEN HOMES | Romania Green
Building Council
Experți naționali:
Constantin CODREANU, PhD., Proiectant | Președinte Comitete Tehnice G.01, G.02,
TC45, TC49 |
ADD Technology, Chișinău
Arh. Ion ANDRUSCEAC
2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică şi Standardizare în
Construcții
A-01 "Normative şi standarde metodico-organizatorice", procesul-verbal nr.XX din
XX.XX.2020.
3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului Economiei și a
Infrastructurii nr. XX din
XX.XX.2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. XXX, art. XXX), cu
aplicare din XX, XX
2020.
4 Elaborat pentru prima dată.
1
CP A.04.02:2021
Cuprins
Pag.
Introducere IV
1 Domeniu de aplicare 1
2 Referințe normative 2
3 Terminologie și abrevieri 2
3.1 Termeni și definiții 2
3.2 Abrevieri 4
4 Prevederi generale. 4
4.1 Obiective 4
4.2 Instrucțiuni pentru aplicarea codului practic 4
4.3 Avantaje proiectării ecologice 4
5 Principii de proiectare a clădirilor ecologice 4
5.1 Design Integrat: munca în colaborare interdisciplinară 4
5.2 Reducerea poluării în etapa de șantier 5
5.3 Infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor menajere 5
5.4 Prevederea unor spații pentru colectarea bio-deșeurilor 5
5.5 Analiza pe ciclul de viață a clădirii - LCA (Life Cycle Assessment) 5
5.6 Planificare pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări 5
5.7 Trasee pietonale 5
5.8 Amprentă parcare 5
5.9 Reducerea efectului de insulă de căldură 5
5.10 Gestionarea apelor pluviale 6
5.11 Acces la facilități 6
5.12 Acces la transport alternativ 6
5.13 Contorizarea consumului de apă 6
5.14 Optimizarea consumului de apă 7
5.15 Amenajare peisagistică sustenabilă 7
5.16 Materiale și produse certificate din punct de vedere al responsabilității față de mediu
7
5.17 Materiale naturale 7
5.18 Materiale recuperate și/sau structuri existente refolosite 7
5.19 Materiale locale 7
5.20 Materiale cu conținut reciclat 7
5.21 Materiale cu conținut redus de Compuși Organici Volatili (COV)
periculoși pentru
sănătatea umană sau zero COV
8
5.22 Materiale rezistente la foc 8
5.23 Confort acustic 8
5.24 Soluții de design interior bazate pe integrarea elementelor naturale 8
5.25 Producție proprie de hrană 8
5.26 Încălzire orășenească 8
5.27 Eficiență energetică a clădirilor 8
5.28 Eficiența energetică a instalațiilor de iluminat exterior 8
5.29 Producerea energiei din surse regenerabile 8
5.30 Idei și soluții inovatoare 8
ANEXE
Anexa A: Plan de prevenire și reducere a poluării pe șantier 10
Anexa B: Managementul deșeurilor Construcții și desființări 14
Anexa C: Ghid pentru separarea bio-deșeurilor 15
Bibliografie 17
Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă 18
2
Introducere
De-a lungul ciclului lor de viață, clădirile și construcțiile folosesc circa 36 % din energia
globală finală,
sunt responsabile pentru circa 39 % din totalul emisiilor de dioxid de carbon din
atmosferă datorate
generării energiei necesare întreținerii, precum și pentru utilizarea a peste 50 % din
resursele naturale
extrase sub formă de materiale de construcție.
Dezvoltarea de clădiri cu impact redus asupra mediului reprezintă nu doar o necesitate în
contextul
preocupărilor pentru îmbunătățirea calității vieții, ci și un impuls pentru viitoarele
investiții în domeniul
construcțiilor.
Tendința globală în ceea ce privește proiectarea clădirilor durabile, a dat un impuls
țării noastre în
alinierea reglementărilor locale și naționale la bunele practici internaționale, în
scopul îmbunătățirii
calității fondului construit și respectiv a mediul de trai pentru cetățenii săi.
Necesitatea elaborării unui cod practic care să includă principii de proiectare a clădirilor
ecologice, a
apărut în contextul dezvoltării urbane tot mai accentuate din ultimii ani.
În procesul firesc de transformare a localităților, de cele mai multe ori tendința de
creștere economică
și de dotare a populației cu cele necesare este văzută ca o strategie prioritară situată
deasupra tuturor
problemelor de mediu. În consecință, asistăm la o dezvoltare a localităților, fără a avea o
viziune clară
sau, având o viziune pe termen foarte scurt asupra mediului.
Pentru a veni în sprijinul diminuării impactului asupra mediului, prezentul
normativ oferă, viitorilor
proiectanți, o serie de instrumente reciproc avantajoase în scopul reducerii impactului
obiectivelor
proiectate asupra naturii dar și ridicării nivelului de trai al populației.
Prezentul Cod Practic conține principii generale şi cerințe privind elaborarea
documentației de proiect,
în corespundere cu actele normative în domeniul protecției mediului şi gestionării
resurselor naturale.
Necesitatea elaborării prezentului document normativ a apărut din următoarele
considerente:
CP A.04.02:2021
3.1.5
design integrat
un proces holistic care implică o varietate de specialiști și actori implicați în procesul de
proiectare a
clădirii. Procesul utilizează abilitățile și cunoștințele tuturor participanților
pentru a îmbunătăți
rezultatele, a spori valoarea pentru proprietar, a reduce deșeurile și a maximiza eficiența
prin toate
fazele de proiectare, fabricare și construcție
3.1.6
efectul insulei de căldură
efect negativ asupra mediului construit cauzat de zone urbane precum acoperișul
clădirilor, pavaje,
parcări descoperite, alei betonate care generează temperaturi ridicate din cauza absorbție
și retenției
razelor UV în timpul zilei
3.1.7
eticheta ecologică
certificarea unor categorii de produse şi servicii dintre cele mai diverse. Aceasta
încurajează operatorii
economici să comercializeze bunuri şi servicii cu un impact redus asupra
mediului, multe dintre
măsurile ecologice aducând o valoare în plus operatorilor prin reducerea costurilor
3.1.8
etichetă a consiliului de administrare a pădurilor (FSC- forest stewardship council)
eticheta ecologică care atestă că pădurile au fost exploatate responsabil
3.1.9
indice de reflexie solară (SRI - solar reflectance index)
o măsură a capacității suprafeței construite de a rămâne rece la soare prin reflectarea
radiațiilor solare
și emiterea de radiații termice
3.1.10
parcare preferențială
punctele de parcare cele mai apropiate de intrarea principală a unei clădiri (în
afară de spațiile
destinate persoanelor cu handicap). Pentru parcarea angajaților, se referă la
punctele cele mai
apropiate de intrarea utilizată de angajați
3.1.11
pereți verzi
un perete extern acoperit total sau parțial cu vegetație. Aceste sisteme constau de obicei
într-un mediu
de cultură (sol, apă sau un substrat anorganic), cu un sistem integrat de alimentare cu apă,
dacă este
necesar, având în vedere clima și condițiile locale. Structura trebuie să fie
montată și fixată pe
peretele/pereții externi ai unei construcții. Acestea sunt cunoscute și sub numele de ziduri
vii, fațade
verzi sau grădini verticale
3.1.12
xeriscaping - amenajare peisagistică care nu necesită irigații de rutină
Xeriscaping-ul este procesul de amenajare a teritoriului sau grădinărit, care
reduce sau elimină
necesitatea irigării. Este promovat în regiunile care nu dispun de resurse accesibile,
abundente sau
fiabile de apă dulce și câștigă accept în alte regiuni, deoarece accesul la apa de irigație
devine limitat;
deși nu se limitează la astfel de climate.
3.2 Abrevieri
COV Compuși organici volatili (Volatile Organic Compound)
BMS Sistem de gestiune tehnică și control al clădirii (Building Management Systems)
FSC Etichetă a consiliului de administrare a pădurilor (Forest Stewardship Council)
HVAC Încălzire, ventilare și aer condiționat (Heating, ventilation and air conditioning)
LCA Evaluarea ciclului de viață (life cycle assessment)
PEFC Programme for the Endorsement of Forest Certification (program de certificare)
OSB Panou lemnos de așchii orientate (Oriented strand board)
3
CP A.04.02:2021
4 Prevederi generale
4.1 Obiective
Prezentul cod de proiectare ecologică își propune să transforme sectorul construcțiilor la
nivel local și
național, prin soluții și măsuri luate în calcul în stadiul elaborării documentației de
proiect, pentru a
atinge următoarele obiective:
a) îmbunătățirea sănătății și stării de bine a cetățenilor Republicii Moldova;
b) protejarea și restabilirea resurselor naturale;
c) protejarea, ameliorarea și restaurarea biodiversității și a ecosistemelor la nivel local și
național;
d) promovarea ciclurilor sustenabile și regenerative pentru resursele materiale;
e) atenuarea impactului clădirilor asupra mediului pe durata de viață a acestora;
f) proiectarea complexelor urbanistice în armonie cu mediul.
4.2 Instrucțiuni pentru aplicare
4.2.1 Prezentul cod practic enumeră o serie de principii de proiectare a clădirilor
ecologice, care
trebuie să stea la baza elaborării documentației de proiect pentru clădirile cu impact
redus asupra
mediului.
4.2.2 Aceste principii sunt expuse în cele ce urmează într-o structură multidisciplinară
bazată pe mai
multe categorii, care la rândul lor sunt divizate în criterii.
4.2.3 Fiecare criteriu încurajează implementarea unor strategii de dezvoltare durabilă în
proiectarea
ecologică a clădirilor.
4.3 Avantajele proiectării ecologice
Proiectarea ecologică a clădirilor implică beneficii precum:
a) performanță sustenabilă ridicată la un cost de execuție și operare mai redus;
b) un mediu interior mai sănătos;
c) costuri de întreținere și mentenanță reduse;
d) un impact de mediu diminuat.
5 Principii de proiectare a clădirilor ecologice
5.1 Design integrat: munca în colaborare interdisciplinară
Proiectantul va coordona elaborarea documentația de proiect în strânsă colaborare cu
beneficiarul
proiectului, proiectanții pe specialități și cu auditorul energetic. Aceasta va
contribui la optimizarea
procesului de proiectare integrată (a se vedea 3.1.5), îmbunătățirea performanței
ecologice.
5.2 Reducerea poluării în etapa de șantier
Proiectantul va include în documentația de proiect, în compartimentul OLC (Organizarea
lucrărilor de
construcție) minim 80 % dintre măsurile detaliate în Anexa A. Prevederile pot fi
introduse sub formă
scrisă (în cadrul memoriului explicativ) sau desenate (materiale grafice). A se
conforma cerințelor
normativului NCM A.08.01. Aceste măsuri vor contribui la reducerea poluării cauzate de
activitățile de
construire, recunoașterea și încurajarea unui management de șantier responsabil din punct
de vedere
social și de mediu.
5.3 Infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor menajere
Proiectantul va include în documentația de proiect o zonă accesibilă ocupanților
clădirii, dedicată
colectării și depozitării în siguranță a următoarelor tipuri de deșeuri: hârtie
și carton, sticlă,
4
CP A.04.02:2021
plastic/metale, bio-deșeuri (a se vedea 3.1.2) și mixte/reziduale, baterii, corpuri de
iluminat care conțin
mercur și electronice.
5.4 Prevederea unor spații pentru colectarea bio-deșeurilor (a se vedea 3.1.2).
Includerea în documentația de proiect a unui sistem de colectare separată a
bio-deșeurilor cu
posibilitatea tratării acestora „on site” în vederea compostării. A se vedea Anexa C.
5.5 Analiza pe ciclul de viață a clădirii (LCA)
Colaborarea cu specialiști în domeniul elaborării studiilor de LCA sau utilizarea unor
softwares utilizate
în acest domeniu. Scopul este Identificarea și încurajarea utilizării de produse
şi materiale cu
amprentă redusă de carbon pe întregul ciclu de viață al clădirii. Se vor considera cel
puțin 80% din
cantitatea de materiale pentru fiecare dintre următoarele elemente: fundație,
structură orizontală,
structură verticală și fațade, zone exterioare, echipamente și elemente interioare. Toate
elementele și
componentele acestora care constituie mai puțin de 1 % din masa totală a clădirii pot fi
excluse.
5.6 Planificare pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări
Proiectantul va include în documentația de proiect, în compartimentul OLC (Organizarea
lucrărilor de
construcție) prevederi referitoare la devierea de la gropile de gunoi și incineratoare a cel
puțin 5 tipuri
de deșeuri generate în etapa de șantier și atingerea unei rate de minim 30 % reciclare
conform Anexei
B și Tabelul B.1. Include deșeurile generate în urma demolării, desființării sau
construcției. Nu sunt
luate în considerare următoarele: pământul excavat. Se încurajează cazul în care proiectul
folosește
elemente prefabricate sau semi prefabricate.
5.7 Trasee pietonale
Încurajarea folosirii pe scară largă a traseelor pietonale care să lege toate punctele de
interes ale
cartierului. Separarea clară a traseelor pietonale de cele carosabile printr-un spațiu
de 1 metru +
perdea de copaci.
Trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) aleile pietonale sunt clar delimitate de carosabilul intens circulat;
b) aleile pietonale trebuie să se conformeze CP D.02.11. Conform acestui
normativ, lățimea unei
benzi pietonale (asigură circulația unei singure persoane) este de 1 m. Pentru aleile
pietonale lățimea
minimă este de 1,5 m;
c) aleile pietonale leagă toate punctele de interes (accesele în clădiri, locurile de recreere,
spațiile de
parcare etc.).
5.8 Amprenta parcării
Eficientizarea utilizării terenului prin amplasarea integral subterană a parcărilor.
Numărul parcărilor
trebuie specificat conform NCM B.02.01.
5.9 Reducerea efectului de insulă de căldură
5.9.1 Proiectantul va specifica materiale pentru acoperiș care au un nivel al SRI (Indice
de Reflexie
Solară, a se vedea 3.1.10) egal sau mai mare de 70.
5.9.2 Se recomandă soluțiile de mai jos:
a) acoperiș verde/vegetal: Instalarea unui acoperiș vegetal/verde;
b) acoperiș standard: folosirea unei membrane de culoare deschisă (alb-gri deschis) sau
pietriș;
c) locuiri de odihnă acoperite cu pergole și structuri pentru plante agățătoare;
d) utilizarea pentru pavaj a unui sistem cu caroiaj deschis (cel puțin 30 % să nu fie
umplut);
e) parcare integral subterană.
5
CP A.04.02:2021
5.9.3 Obiectivul acestei măsuri este eliminarea efectului insulei de căldură (a se vedea
3.1.6) prin
reducerea cantității de raze UV absorbite și înmagazinate de acoperiș, parcări
sau alte structuri
similare. Îmbunătățirea eficienței energetice și a habitatului exterior prin instalarea
de sisteme de
acoperiș verde (a se vedea 3.1.1) sau pereți vegetali, pavaje și acoperiș cu Index Solar de
Reflecție
ridicat etc.
5.10 Gestionarea apelor pluviale
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin una dintre următoarele
soluții:
a) bazin de retenție a apelor pluviale de tip închis. Apele pluviale astfel colectate pot fi
folosite integral
sau parțial, în funcție de necesități, la irigarea zonelor verzi exterioare.
b) bazin de retenție de tip deschis cu elemente vegetative și de filtrare.
5.11 Acces la facilități
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin două dintre următoarele
facilități:
a) magazin alimentar;
b) sală de fitness sau sală sport;
c) zonă de relaxare;
d) amplasarea a cel puțin un loc de reuniune a membrilor comunității (ex. loc de odihnă
în jurul unui
havuz, amfiteatru cu scenă - în cazul construirii a unui ansamblu rezidențial;
e) amplasarea băncilor de odihnă de-a lungul aleilor pietonale la cel puțin 50 m una
față de alta
acoperind toate traseele pietonale de pe teritoriu;
f) bancomat.
NOTĂ - A respecta normele și legislația în vigoare: NCM B.01.05 și [1].
5.12 Acces la transport alternativ
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin două dintre
următoarele soluții de
transport alternativ:
a) stații de încărcare pentru mașini electrice de cel puțin 5 kW, pentru cel puțin 5 % din
capacitatea
totală de parcări a clădirii, aplicabil tuturor tipurilor de clădiri;
b) spații pentru depozitare biciclete pentru cel puțin 20 % din numărul total de parcări a
clădirilor cu
excepția rezidențialelor (de exemplu, în cazul a 100 de parcări auto, e nevoie de spațiu de
depozitare
pentru 20 de biciclete);
c) spații pentru depozitare biciclete pentru cel puțin 20 % din numărul total de
apartamente, în cazul
ansamblurilor rezidențiale (ex. in cazul a 100 de apartamente, e nevoie de spațiu de
depozitare pentru
20 de biciclete);
Bicicletele trebuie păstrate într-un spațiu dedicat individual sau comun securizat,
acoperit, ferit de
umezeală/apă și cu acces direct facil. Aceste spații pot fi amplasate atât în zone
exterioare, cât și în
zone interioare precum parcarea subterană a clădirii.
5.13 Contorizarea consumului de apă
Proiectantul va include în documentația de proiect:
a) în cazul ansamblurilor rezidențiale contoare individuale standard pentru
fiecare apartament în
parte;
b) în cazul celorlalte tipologii de clădiri, acestea vor fi echipate cu contoare dotate cu
dispozitive de
citire la distanță a datelor și vor fi conectate la BMS.
A consulta normele și legislația în vigoare: NCM M.01.01, [2].
5.14 Optimizarea consumului de apă
6
CP A.04.02:2021
Proiectantul va include în documentația de proiect pentru toate tipurile de clădiri obiecte
sanitare cu
debit redus de apă, după cum urmează:
a) WC cu jet dublu de apă, maximum 4.5 l/jet (3/6).
b) baterie lavoar: maximum 5 litri/min.
c) baterie duș: maximum 9 l/min.
5.15 Amenajare peisagistică sustenabilă
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin una din următoarele strategii:
a) irigare prin picurare, cu senzori încorporați de umiditate a solului.
b) amenajarea spațiului verde conform principiilor de Xeriscaping (a se vedea
3.1.12). Strategiile
includ folosirea unor plante locale, adaptabile și exclud soluții de amenajare cu gazon și
irigarea cu
aspersoare.
5.16 Materiale și produse certificate din punct de vedere al responsabilității față de
mediu
Proiectantul va include în documentația de proiect minimum 2 produse sau
materiale care dețin
declarație de mediu (eng. Environmental Product Declaration) și/sau certificate de
sustenabilitate
recunoscute la nivel european/internațional, precum Cradle to Cradle (a se vedea
3.1.4), eticheta
ecologică (a se vedea 3.1.7), FSC/PEFC (a se vedea 3.1.8), sau alte certificări de produs
similare.
Pentru îndeplinirea acestei cerințe, vor considerare două produse (un produs per
categorie):
a) lemn (instalat definitiv în clădire, de exemplu uși, podea flotantă, OSB);
b) beton și/sau ciment;
c) oțel;
d) piatră și/sau agregate;
e) materiale realizate din lut/argilă;
f) recipiente din carton;
g) sticlă;
h) materiale din plastic, polimeri, rășini, vopseluri, alte chimicale, materiale bituminoase;
i) fibre de origine animală, fibre de celuloză;
j) izolație.
5.17 Materiale naturale
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin un material pentru fiecare
dintre categoriile
de mai jos, cu impact de mediu redus pentru zidării și izolații precum:
a) zidărie: cărămidă, bloc de calcar, chirpici, beton de cânepă, sisteme pe
bază de fibre
agroalimentare și soluții similare;
b) izolare: vată minerală bazaltică, lână de oaie, izolație de cânepă, celuloză reciclată,
denim reciclat,
fibră lemnoasă certificată FSC, perlit, agregat de argilă expandată, ceramică tratată cu
zeolit, plută,
etc.
5.18 Materiale recuperate și/sau structuri existente refolosite
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale recuperate de pe șantierul
existent sau
de pe alte șantiere. Materialele luate în considerare includ solul excavat, molozul și
balastul, materiale
dezasamblate rezultate din alte demolări și deșeuri compactabile.
5.19 Materiale locale
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale și produse manufacturate
local pentru
susținerea economiei locale și prevenirea poluării cauzate de transportul materialelor de
la distanțe
mari. Se vor utiliza produselor și/sau materialelor care sunt produse la o distanță radială
de 400 km
dintre poarta fabricii și de șantierul în cauză.
7
CP A.04.02:2021
5.20 Materiale cu conținut reciclat
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale cu conținut reciclat precum
materialele
structurale (armături metalice), mochetă, OSB, placaj etc.
5.21 Materiale cu conținut redus de Compuși Organici Volatili (COV)
periculoși pentru
sănătatea umană sau zero COV
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale cu conținut redus de
compuși organici
volatili (VOC) – de minimum 0,1 g/l și maximum 10 g/l (se aplică tuturor vopselelor). A
se consulta [3].
5.22 Materiale rezistente la foc
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale de izolație și/sau sisteme
termice cu
clase de reacție la foc C0, C1, conform standardelor naționale: NCM E.03.02.
5.23 Confort acustic
Proiectantul va include în documentația de proiect măsuri pentru confort acustic între
etaje și între
apartamente și spații tehnice în conformitate cu indicativul acustic al normativului [4].
Pentru locuințe,
nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), măsurat în
timpul zilei, în
interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depășească 35 dB (A) și, respectiv,
curba de
zgomot Cz 30. În timpul nopții (orele 23,00-7,00), nivelul de zgomot L_AeqT nu trebuie
să depășească
30 dB și, respectiv, curba Cz 25.
NOTĂ - A se consulta normativul NCM E.04.02.
5.24 Soluții de design interior bazate pe integrarea elementelor naturale
Proiectantul va include în documentația de proiect soluții de design care includ plante
selecționate
pentru îmbunătățirea calității aerului și a mediului interior. Se vor utiliza plante, pereți
verzi (a se vedea
3.1.12), piatră, lemn și alte materiale naturale asemănătoare în amenajarea
spațiilor interioare
comune.
5.25 Producție proprie de hrană
Proiectantul va include în documentația de proiect o porțiune de teren de cel puțin
2
10 m pentru
activități de grădinărit și/sau plantarea de pomi fructiferi sau altor plante
locale ușor adaptabile
comestibile precum lavandă, cimbru, mentă, busuioc etc.
5.26 Încălzire orășenească
Proiectantul va prevedea conectarea clădirii la rețeaua de încălzire orășenească. A se
consulta [5]-[8].
5.27 Eficiență energetică a clădirilor
Proiectantul va include în documentația de proiect următorii parametri de eficiență
energetică:
Coeficientul de transfer termic pentru elementele anvelopei clădirilor proiectate:
2
a) pereții exteriori U ≤ 0.24 W/m K (± 0.02);
2
b) pereții exteriori ai soclului aferenți subsolului sau demisolului U ≤ 0.24 W/m K (±
0.02);
2
c) planșeul care separă spațiul încălzit de podul rece sau spațiul exterior U ≤ 0.20 W/m K
(± 0.02);
2
d) planșeul care separă subsolul rece de spațiul superior încălzit U ≤ 0.30 W/m K (±
0.02);
2
e) ferestrele U ≤ 1.30 W/m K;
2
f) ușile U ≤ 1.80 W/m K.
NOTĂ - În Suprafața Desfășurată Totală calculată nu vor intra clădirile monument de
arhitectură sau clădirile care
nu au sistem interior de încălzire.
8
CP A.04.02:2021
5.28 Eficiența energetică a instalațiilor de iluminat exterior
Proiectantul va include în documentația de proiect corpuri de iluminat eficiente energetic
precum cele
de tip LED. A se consulta [5].
5.29 Producerea energiei din surse regenerabile
Proiectantul va include în documentația de proiect surse de energie regenerabile
precum panouri
fotovoltaice, generatoare eoliene, colectoare solare etc. (exclus energie din deșeuri), al
căror aport
total de energie îl constituie minimum 10% din consumul mediu anual al clădirii.
A se consulta și [9]-[11].
5.30 Idei și soluții inovatoare
Proiectantul va include în documentația de proiect soluții inovatoare pentru îmbunătățirea
performanței
ecologice a clădirii precum:
2
a) asigurarea unei suprafețe de minim 20 m per în scopul practicării grădinăritului;
b) energie din surse regenerabile 50 % din necesar;
c) atingerea unui obiectiv de 70 % reciclare a deșeurilor în etapa de șantier;
d) asigurarea depozitării de lungă durata a bicicletelor, în spații protejate de factorii
externi, pentru 60
% din numărul de ocupanți ai clădirii.
9
CP A.04.02:2021
Anexa A
(informativă)
Plan de prevenire și reducere a poluării pe șantier (model)
Completați Tabelul A1 cu Da/Nu, după caz, îndrept măsurilor descrise pentru a fi
implementate în
etapa de șantier.
Tabel A.1 - Măsuri de reducere a poluării pe șantier
Categorie Măsuri Da/
Nu
I. Calitatea aerului
Obiectiv: Prevenirea poluării cu particule de praf și alte forme de poluare a aerului pe
șantier și în
comunitatea locală;
1. Ridicarea de bariere eficiente (bariere de protecție cu plasă densă, umedă, care
izolează particulele de praf generate) în jurul activităților generatoare de praf sau
împrejurul șantierului, cu înălțimea de minim 3,0 m.
15. Obligativitatea depozitării materialului fin, sub formă de pulbere, în incinte închise
sau în containere, pe termen mediu sau lung.
16. În cazul lucrărilor de desființare/demolare: spargerea betonului se face cu utilaje
special autorizate. Se vor implementa măsurile următoare:
a) ecranarea zonelor de lucru prin instalarea de panouri protectoare și/sau plasă
densă, umedă.
b) aspirarea tuturor reziduurilor de praf și umezirea suprafețelor de lucru (exclus
măturarea acestora).
11
CP A.04.02:2021
5. Evitarea completă sau reducerea transportului în zonele dens populate.
III. Gestionarea deșeurilor
Obiectiv: Prevenirea poluării solului, apelor și aerului cauzată de gestionarea ineficientă a
deșeurilor
din construcții și desființări/demolări și protejarea resurselor naturale.
1. Existența unui registru de evidența deșeurilor pe șantier care să cuprindă
următoarele:
a) Cantități de deșeuri generate din construcții sau/și desființări;
b) Cantități de deșeuri municipale și asimilabile generate pe șantier;
c) Cantități de deșeuri sortate pentru reciclare pe tip de deșeu;
d) Tipuri de deșeuri sortate și codurile aferente;
e) Date de contact pentru operatorul de salubritate și reciclatori;
f) Măsuri de reducere a generării de deșeuri pe șantier.
3. Vor fi evitate lucrările care pot duce la degradări ale rețelelor supraterane sau
subterane existente în zonă.
4. Organizarea de șantier va prevedea toalete ecologice.
5. În cazul șantierelor de construcții care se amplasează pe terenuri industriale
dezafectate sau/și contaminate se va respecta legislația în vigoare, privind
modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului și privind
12
CP A.04.02:2021
refacerea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate.
6. Respectarea legislației în vigoare privind poluările accidentale. Fișele de
securitate a substanțelor toxice și periculoase vor fi disponibile în șantier, iar
măsurile prevăzute în aceste fișe, implementate.
CP A.04.02:2021
негативное влияние на застроенную среду, вызванное городскими
территориями, такими как
крыши зданий, тротуары, открытые автостоянки, бетонные переулки, которые
создают высокие
температуры из-за поглощения и удержания ультрафиолетовых лучей в течение
дня
3.1.7
экомаркировка
сертификация самых разных категорий товаров и услуг. Это побуждает
экономических
операторов продавать товары и услуги с низким воздействием на окружающую
среду, многие из
природоохранных мер повышают ценность для операторов за счет снижения
затрат.
3.1.8
маркировка лесного попечительского совета (FSC- forest stewardship council)
экологическая маркировка, подтверждающая ответственное использование лесов
3.1.9
индекс солнечного отражения (SRI- solar reflectance index)
мера способности искусственной поверхности оставаться холодной на
солнце, отражая
солнечное излучение и испуская тепловое излучение
3.1.10
льготная парковка
ближайшие к главному входу здания парковочные места (кроме мест для
инвалидов). Для
парковки сотрудников это относится к точкам, ближайшим к входу, используемым
сотрудниками
3.1.11
зеленая стена
внешняя стена, которая полностью или частично покрыта растительностью.
Эти системы
обычно состоят из питательной среды (почвы, воды или неорганического
субстрата) с
интегрированной системой водоснабжения, если необходимо, с учетом
местного климата и
условий. Конструкция должна быть установлена и прикреплена к внешней
стене / стенам
здания. Их также называют живыми стенами, зелеными фасадами или
вертикальными садами
3.1.12
ксерискапирование (xeriscaping) - озеленение, не требующее обычного полива.
Ксерискапирование - это процесс озеленения или озеленения, который
уменьшает или
устраняет необходимость в орошении. Он продвигается в регионах,
которые не имеют
доступных, обильных или надежных источников пресной воды, и получает
признание в других
регионах, поскольку доступ к поливной воде становится ограниченным;
хотя это не
ограничивается такими климатами.
3.2 Сокращения
COV Летучие органические соединения (Volatile Organic Compound)
BMS Система технического управления и контроля здания (Building Management
Systems)
FSC Маркировка лесного попечительского совета (Forest Stewardship Council)
HVAC Отопление, вентиляция и кондиционирование (Heating, ventilation and air
conditioning)
LCA Оценка жизненного цикла (Life Cycle Assessment)
PEFC Programme for the Endorsement of Forest Certification (программ
сертификации)
OSB Ориентированно-стружечная плита (Oriented Strand Board)
4 Основные положения
4.1 Цели
Этот кодекс экологического проектирования направлен на преобразование
строительного
сектора на местном и национальном уровне с помощью решений и мер,
принимаемых во
внимание на этапе разработки проектной документации, для достижения
следующих целей:
a) улучшение здоровья и благополучия граждан Республики Молдова;
b) охрана и восстановление природных ресурсов;
21
CP A.04.02:2021
c) защита, улучшение и восстановление биоразнообразия и экосистем на
местном и
национальном уровне;
d) содействие устойчивым циклам восстановления материальных ресурсов;
e) снижение воздействия зданий на окружающую среду в течение срока их службы;
f) проектирование городских комплексов в гармонии с окружающей средой.
4.2 Инструкции по применению Кодекса
4.2.1 В данном Кодексе практики перечислен ряд принципов проектирования
зеленых зданий,
которые должны лежать в основе разработки проектной документации для
зданий с низким
уровнем воздействия на окружающую среду.
4.2.2 Эти принципы изложены ниже в виде междисциплинарной структуры,
основанной на
нескольких категориях, которые, в свою очередь, разделены на критерии.
4.2.3 Каждый критерий способствует реализации стратегий устойчивого
развития в
экологическом проектировании зданий.
4.3 Преимущества экологического проектирования
Экологическое проектирование зданий предполагает такие преимущества, как:
a) высокая устойчивая производительность при более низких затратах на
выполнение и
эксплуатацию.
b) более здоровая среда в помещении.
c) низкие затраты на обслуживание и содержание.
d) уменьшение воздействия на окружающую среду.
5 Принципы проектирования экологических зданий
5.1 Интегрированное проектирование: сотрудничество при междисциплинарном
содержании
Проектировщик будет координировать разработку проектной документации
в тесном
сотрудничестве с бенефициаром проекта, проектировщиками по
специальностям и с
энергоаудитором. Это поможет оптимизировать интегрированный процесс
проектирования (см.
3.1.5), улучшить экологические характеристики.
5.2 Снижение загрязнения на этапе строительства
Проектировщик должен включить в проектную документацию в разделе
OCР (Организация
строительных работ) не менее 80 % мер, указанных в Приложении A «Меры
по снижению
загрязнения на стройке». Положения могут быть изложены в письменной
форме (в
пояснительной записке) или в виде рисунков (графические материалы).
Соответствует
требованиям NCM A.08.01. Эти меры помогут уменьшить загрязнение,
вызываемое
строительными работами, признать и поощрить социально и экологически
ответственное
управление участком.
5.3 Инфраструктура для раздельного сбора бытовых отходов
Проектировщик должен включить в проектную документацию зону,
доступную для жителей
здания, предназначенную для безопасного сбора и хранения следующих видов
отходов: бумага
и картон, стекло, пластик / металлы, биоотходы (см. 3.1.2) и смешанные /
остаточные, батареи,
светильники, содержащие ртуть и электронику.
5.4 Предоставление мест для сбора био-отходов (см. 3.1.2)
22
CP A.04.02:2021
Включение в проектную документацию системы раздельного сбора биоотходов с
возможностью
их переработки «на месте» для компостирования. см. Приложение C.
5.5 Анализ жизненного цикла здания - LCA (Life Cycle Assessment)
Сотрудничество со специалистами в области разработки исследований LCA или
использования
программного обеспечения, такого как Gabi, One Click LCA, Athena,
OpenLCA, Sima Pro или
аналогичного. Цель состоит в том, чтобы идентифицировать и поощрять
использование низко
углеродных продуктов и материалов на протяжении всего жизненного цикла
здания. Не менее
80 % количества материалов следует учитывать для каждого из
следующих элементов:
фундамент, горизонтальная конструкция, вертикальная конструкция и
фасады, внешние
площади, оборудование и элементы интерьера. Все элементы и их компоненты,
составляющие
менее 1 % от общей массы здания, могут быть исключены.
5.6 Планирование управления отходами строительства и сноса
Проектировщик включит в проектную документацию в раздел ОСР (Организация
строительных
работ) положения, касающиеся перенаправления со свалок и мусоросжигательных
заводов не
менее 5 видов отходов, образовавшихся на этапе строительства, и достижения
минимальной
степени утилизации 30 % в соответствии с Приложением B и таблицы B1.
Включает отходы,
образовавшиеся в результате сноса, сноса или строительства. Не
учитываются: выкопанный
грунт. Приветствуется случай, когда в проекте используются сборные или
полуфабрикаты.
5.7 Пешеходные дорожки
Поощряйте широкое использование пешеходных маршрутов, соединяющих
все
достопримечательности в окрестностях. Четкое разделение пешеходных и
автомобильных
маршрутов через пространство 1 метр + занавес из деревьев. В
совокупности должны
выполняться следующие условия:
a) пешеходные переулки четко ограничены дорогой с интенсивным движением.
b) пешеходные аллеи должны соответствовать CP D.02.11. Согласно этой
норме ширина
пешеходной полосы (обеспечивает движение одного человека) составляет 1 м. Для
пешеходных
дорожек минимальная ширина составляет 1,5 м.
c) пешеходные аллеи соединяют все достопримечательности (подъезды к
зданиям, местам
отдыха, парковочным местам и т. д.).
5.8 Влияние автомобильной парковки
Эффективность землепользования за счет полностью подземной парковки.
Количество
парковочных мест должно быть указано в соответствии с NCM B.02.01.
30
CP A.04.02:2021
2. Вносимое на стройку оборудование будет в надлежащем техническом
состоянии, не допускается наличие машин и оборудования в местах утечки
топлива, смазки или гидравлической жидкости.
содержании
5.2 Снижения загрязнения на этапе строительства 22
5.3 Инфраструктура для раздельного сбора бытовых отходов 22
5.4 Предоставление мест для сбора биоотходов 22
5.5 Анализ жизненного цикла здания - LCA (Life Cycle Assessment) 22
5.6 Планирование управления отходами строительства и сноса 22
5.7 Пешеходные дорожки 22
5.8 Влияние автомобильной парковки 23
5.9 Снижение эффекта теплового моста 23
5.10 Менеджмент дождевой воды 23
5.11 Доступ к удобствам 23
5.12 Доступ к альтернативному транспорту 23
5.13 Учет расхода воды 24
5.14 Оптимизация потребления воды 24
5.15 Устойчивое озеленение 24
5.16 Материалы и продукция, сертифицированные с точки зрения экологической
24
ответственности
5.17 Натуральные материалы 24
5.18 Восстановленные материалы и/или повторно используемые существующие
25
конструкции
5.19 Локальные материалы 25
5.20 Материалы с переработанным содержанием 25
5.21 Материалы с низким содержанием летучих органических соединений (ЛОС),
25