Sunteți pe pagina 1din 47

NCM A.01.

XX
4
REPUBLICA MOLDOVA
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII
NORMATIVE METODICO-ORGANIZATORICE
CP A.04.02:2021
Proiectarea clădirilor și construcțiilor
Proiectarea clădirilor ecologice
EDIŢIE OFICIALĂ
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI A INFRASTRUCTURII A MOLDOVEI
CHIŞINĂU 2021
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP A.04.02:2021
ICS XX.XXX
Proiectarea clădirilor și construcțiilor
Proiectarea clădirilor ecologice
Cuvinte cheie: proiectare clădirilor ecologice, clădiri „verzi”, ciclul de viață al
construcțiilor.
Preambul
1 ELABORAT de către:

Experți Internaționali:
Cristiana-Verona CROITORU, Specialist BREEAM | NZEB | PhD Universitatea Tehnică
de Construcții
București
Elena RASTEI, Specialist BREEAM |LEED |GREEN HOMES | Romania Green
Building Council
Experți naționali:
Constantin CODREANU, PhD., Proiectant | Președinte Comitete Tehnice G.01, G.02,
TC45, TC49 |
ADD Technology, Chișinău
Arh. Ion ANDRUSCEAC
2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică şi Standardizare în
Construcții
A-01 "Normative şi standarde metodico-organizatorice", procesul-verbal nr.XX din
XX.XX.2020.
3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului Economiei și a
Infrastructurii nr. XX din
XX.XX.2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. XXX, art. XXX), cu
aplicare din XX, XX
2020.
4 Elaborat pentru prima dată.
1
CP A.04.02:2021
Cuprins
Pag.
Introducere IV
1 Domeniu de aplicare 1
2 Referințe normative 2
3 Terminologie și abrevieri 2
3.1 Termeni și definiții 2
3.2 Abrevieri 4
4 Prevederi generale. 4
4.1 Obiective 4
4.2 Instrucțiuni pentru aplicarea codului practic 4
4.3 Avantaje proiectării ecologice 4
5 Principii de proiectare a clădirilor ecologice 4
5.1 Design Integrat: munca în colaborare interdisciplinară 4
5.2 Reducerea poluării în etapa de șantier 5
5.3 Infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor menajere 5
5.4 Prevederea unor spații pentru colectarea bio-deșeurilor 5
5.5 Analiza pe ciclul de viață a clădirii - LCA (Life Cycle Assessment) 5
5.6 Planificare pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări 5
5.7 Trasee pietonale 5
5.8 Amprentă parcare 5
5.9 Reducerea efectului de insulă de căldură 5
5.10 Gestionarea apelor pluviale 6
5.11 Acces la facilități 6
5.12 Acces la transport alternativ 6
5.13 Contorizarea consumului de apă 6
5.14 Optimizarea consumului de apă 7
5.15 Amenajare peisagistică sustenabilă 7
5.16 Materiale și produse certificate din punct de vedere al responsabilității față de mediu
7
5.17 Materiale naturale 7
5.18 Materiale recuperate și/sau structuri existente refolosite 7
5.19 Materiale locale 7
5.20 Materiale cu conținut reciclat 7
5.21 Materiale cu conținut redus de Compuși Organici Volatili (COV)
periculoși pentru
sănătatea umană sau zero COV
8
5.22 Materiale rezistente la foc 8
5.23 Confort acustic 8
5.24 Soluții de design interior bazate pe integrarea elementelor naturale 8
5.25 Producție proprie de hrană 8
5.26 Încălzire orășenească 8
5.27 Eficiență energetică a clădirilor 8
5.28 Eficiența energetică a instalațiilor de iluminat exterior 8
5.29 Producerea energiei din surse regenerabile 8
5.30 Idei și soluții inovatoare 8
ANEXE
Anexa A: Plan de prevenire și reducere a poluării pe șantier 10
Anexa B: Managementul deșeurilor Construcții și desființări 14
Anexa C: Ghid pentru separarea bio-deșeurilor 15
Bibliografie 17
Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă 18
2
Introducere
De-a lungul ciclului lor de viață, clădirile și construcțiile folosesc circa 36 % din energia
globală finală,
sunt responsabile pentru circa 39 % din totalul emisiilor de dioxid de carbon din
atmosferă datorate
generării energiei necesare întreținerii, precum și pentru utilizarea a peste 50 % din
resursele naturale
extrase sub formă de materiale de construcție.
Dezvoltarea de clădiri cu impact redus asupra mediului reprezintă nu doar o necesitate în
contextul
preocupărilor pentru îmbunătățirea calității vieții, ci și un impuls pentru viitoarele
investiții în domeniul
construcțiilor.
Tendința globală în ceea ce privește proiectarea clădirilor durabile, a dat un impuls
țării noastre în
alinierea reglementărilor locale și naționale la bunele practici internaționale, în
scopul îmbunătățirii
calității fondului construit și respectiv a mediul de trai pentru cetățenii săi.
Necesitatea elaborării unui cod practic care să includă principii de proiectare a clădirilor
ecologice, a
apărut în contextul dezvoltării urbane tot mai accentuate din ultimii ani.
În procesul firesc de transformare a localităților, de cele mai multe ori tendința de
creștere economică
și de dotare a populației cu cele necesare este văzută ca o strategie prioritară situată
deasupra tuturor
problemelor de mediu. În consecință, asistăm la o dezvoltare a localităților, fără a avea o
viziune clară
sau, având o viziune pe termen foarte scurt asupra mediului.
Pentru a veni în sprijinul diminuării impactului asupra mediului, prezentul
normativ oferă, viitorilor
proiectanți, o serie de instrumente reciproc avantajoase în scopul reducerii impactului
obiectivelor
proiectate asupra naturii dar și ridicării nivelului de trai al populației.
Prezentul Cod Practic conține principii generale şi cerințe privind elaborarea
documentației de proiect,
în corespundere cu actele normative în domeniul protecției mediului şi gestionării
resurselor naturale.
Necesitatea elaborării prezentului document normativ a apărut din următoarele
considerente:

- adaptarea și îmbunătățirea actelor normative naționale în proiectarea clădirilor, prin


includerea unor
cerințe de protecție a mediului;
- adaptarea actelor normative naționale, la prevederile Directivelor UE și Tratatelor
internaționale, în
domeniul protecției mediului.
- încurajarea tranziției spre sustenabilitatea mediului construit și susținea
dezvoltării sectorului de
certificare ecologică a clădirilor în Republica Moldova.
3
CP A.04.02:2021
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII
Proiectarea clădirilor ecologice
Проектирование экологических зданий
Design of ecological buildings
Data punerii în aplicare: 2021-XX-XX
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul cod practic de proiectare a clădirilor ecologice, în continuare Cod, este
conceput ca
instrument de încurajare a tranziției sectorului construcțiilor din Moldova către
sustenabilitatea de
mediu și creșterea calității vieții cetățenilor.
În procesul de elaborare au fost luate în considerare particularitățile de mediu, sociale și
economice
din țară, cu accent pe principalele probleme cu care s-a confruntat în ultimii ani
Republica Moldova,
cum ar fi:
a) exploatarea minieră în scopul dobândirii materialelor de construcție;
b) gestionarea precară a deșeurilor;
c) depozitarea ilegală a deșeurilor;
d) poluarea în etapa de șantier;
e) îmbolnăvirile cauzate de calitatea inadecvată a aerului interior.
1.2 Prezentul Cod este un standard de performanță de mediu în corespundere
cu care pot fi
îmbunătățite obiectivele în proces de proiectare. Prezentul cod va sprijini proiectanții
în elaborarea
unor proiecte cu amprentă de mediu mai redusă, respectiv construcții mai sănătoase și
mai durabile.
1.3 Prezentul Cod este destinat elaborării documentației de proiect pentru clădiri
noi, dar este
aplicabil și pentru clădiri existente, supuse reabilitării, reconstrucției și modernizării
majore.
1.4 Acest Cod este aplicabil în cazul proiectării clădirilor individuale dar și în cazul
proiectării unor
ansambluri de clădiri legate între ele, fie prin rosturi seismice, fie printr-un concept de
gestionare
unitară de tip condominiu.
1.5 Prezentul Cod include o matrice de bune practici în proiectare care se aplică tuturor
clădirilor cu
excepția celor cu statut de monument de arhitectură sau clădirilor care nu au
sistem interior de
încălzire.
1.6 Prezenta versiune a codului practic include și părerile experților din
industria națională a
construcțiilor, a autorităților competente în domeniul construcțiilor și a altor
specialiști implicați în
procesul de construcție, inclusiv societatea civilă.
2 Referințe normative
În prezentul cod practic sunt utilizate referințe la următoarele documente normative:
NCM A.08.01:2016 Organizarea construcțiilor
NCM B.01.05:2019 Urbanism. Sistematizarea și amenajarea localităților urbane si rurale
1
CP A.04.02:2021
NCM B.02.01:2006 Infrastructură socială. Parcaje.
NCM E.03.02:2014 Siguranța la incendii. Protecția împotriva incendiilor a clădirilor și
instalațiilor.
NCM E.04.02:2014 Protecția contra zgomotului
NCM M.01.01:2016 Eficiența energetică a clădirilor rezidențiale. Performanța energetică
a
clădirilor. Cerințe minime de performanță energetică a clădirilor.
CP D.02.11:2014 Recomandări privind proiectarea străzilor și drumurilor din localitățile
urbane și rurale.
NOTĂ – La utilizarea prezentului Cod Practic este oportun de a verifica valabilitatea
documentelor normative
conform Catalogului documentelor normative (DN) în construcții actualizat în fiecare an,
cu situația la 1 ianuarie a
anului curent, conform indicatorilor informativi, publicați în anul curent, precum și
valabilitatea/actualizarea sau
anularea funcționării standardului respectiv pe site-ul www.estandard.md.
Dacă documentele normative de referință au fost înlocuite (modificate), atunci la
utilizarea actualului document
normativ trebuie utilizate aceste documentele normative. Dacă documentul de
referință a fost anulat fără
înlocuire, atunci, poziția în care se face trimitere la acesta este utilizată în măsura în care
nu afectează această
referință.
3 Terminologie și abrevieri
În prezentul Cod Practic sunt utilizați termeni și definițiile acestora, abrevieri după cum
urmează:
3.1 Termeni și definiții
3.1.1
acoperiș verde
un acoperiș acoperit parțial sau complet cu vegetație și sol sau cu un alt mediu de
cultură, situat
deasupra unei membrane impermeabile. Aceste sisteme pot fi intensive sau
extinse, după cum
urmează:
a) sistemele intensive de acoperiș verde au un mediu de creștere adânc de minim
30 cm, care
permite fixarea arborilor și arbuștilor. Adâncimea mediului de cultură necesită cerințe
suplimentare de
încărcare în cadrul structurii de rezistență și necesită un sistem complex de irigație pentru
întreținere;
b) sistemele extensive de acoperiș verde au un mediu de creștere cu grosimea cuprinsă
între 10 și 30
cm. Necesită o întreținere minimă și, în general, nu necesită irigare
3.1.2
biodeșeuri
deșeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deșeuri alimentare sau
cele provenite din
bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de distribuție a produselor
(catering) sau din
magazine de vânzare cu amănuntul şi care sunt compatibile cu deșeurile
provenite de la
întreprinderile de prelucrare a produselor alimentare
3.1.3
punere în funcțiune (commissioning)
proces de testare și punere în funcțiune a instalațiilor și elementelor constructive de către
o comisie
interdisciplinară
3.1.4
etichetă a ciclului ecologic al produsului (cradle to cradle)
etichetă ecologică care implică proiectarea și fabricarea de produse în așa fel încât, la
sfârșitul vieții
lor, să poată fi reciclate sau refolosite, imitând ciclul naturii cu tot ceea ce este fie
reciclat, fie returnat
pe pământ, direct sau indirect, ca un produs complet sigur, netoxic
2

CP A.04.02:2021
3.1.5
design integrat
un proces holistic care implică o varietate de specialiști și actori implicați în procesul de
proiectare a
clădirii. Procesul utilizează abilitățile și cunoștințele tuturor participanților
pentru a îmbunătăți
rezultatele, a spori valoarea pentru proprietar, a reduce deșeurile și a maximiza eficiența
prin toate
fazele de proiectare, fabricare și construcție
3.1.6
efectul insulei de căldură
efect negativ asupra mediului construit cauzat de zone urbane precum acoperișul
clădirilor, pavaje,
parcări descoperite, alei betonate care generează temperaturi ridicate din cauza absorbție
și retenției
razelor UV în timpul zilei
3.1.7
eticheta ecologică
certificarea unor categorii de produse şi servicii dintre cele mai diverse. Aceasta
încurajează operatorii
economici să comercializeze bunuri şi servicii cu un impact redus asupra
mediului, multe dintre
măsurile ecologice aducând o valoare în plus operatorilor prin reducerea costurilor
3.1.8
etichetă a consiliului de administrare a pădurilor (FSC- forest stewardship council)
eticheta ecologică care atestă că pădurile au fost exploatate responsabil
3.1.9
indice de reflexie solară (SRI - solar reflectance index)
o măsură a capacității suprafeței construite de a rămâne rece la soare prin reflectarea
radiațiilor solare
și emiterea de radiații termice
3.1.10
parcare preferențială
punctele de parcare cele mai apropiate de intrarea principală a unei clădiri (în
afară de spațiile
destinate persoanelor cu handicap). Pentru parcarea angajaților, se referă la
punctele cele mai
apropiate de intrarea utilizată de angajați
3.1.11
pereți verzi
un perete extern acoperit total sau parțial cu vegetație. Aceste sisteme constau de obicei
într-un mediu
de cultură (sol, apă sau un substrat anorganic), cu un sistem integrat de alimentare cu apă,
dacă este
necesar, având în vedere clima și condițiile locale. Structura trebuie să fie
montată și fixată pe
peretele/pereții externi ai unei construcții. Acestea sunt cunoscute și sub numele de ziduri
vii, fațade
verzi sau grădini verticale
3.1.12
xeriscaping - amenajare peisagistică care nu necesită irigații de rutină
Xeriscaping-ul este procesul de amenajare a teritoriului sau grădinărit, care
reduce sau elimină
necesitatea irigării. Este promovat în regiunile care nu dispun de resurse accesibile,
abundente sau
fiabile de apă dulce și câștigă accept în alte regiuni, deoarece accesul la apa de irigație
devine limitat;
deși nu se limitează la astfel de climate.
3.2 Abrevieri
COV Compuși organici volatili (Volatile Organic Compound)
BMS Sistem de gestiune tehnică și control al clădirii (Building Management Systems)
FSC Etichetă a consiliului de administrare a pădurilor (Forest Stewardship Council)
HVAC Încălzire, ventilare și aer condiționat (Heating, ventilation and air conditioning)
LCA Evaluarea ciclului de viață (life cycle assessment)
PEFC Programme for the Endorsement of Forest Certification (program de certificare)
OSB Panou lemnos de așchii orientate (Oriented strand board)
3
CP A.04.02:2021
4 Prevederi generale
4.1 Obiective
Prezentul cod de proiectare ecologică își propune să transforme sectorul construcțiilor la
nivel local și
național, prin soluții și măsuri luate în calcul în stadiul elaborării documentației de
proiect, pentru a
atinge următoarele obiective:
a) îmbunătățirea sănătății și stării de bine a cetățenilor Republicii Moldova;
b) protejarea și restabilirea resurselor naturale;
c) protejarea, ameliorarea și restaurarea biodiversității și a ecosistemelor la nivel local și
național;
d) promovarea ciclurilor sustenabile și regenerative pentru resursele materiale;
e) atenuarea impactului clădirilor asupra mediului pe durata de viață a acestora;
f) proiectarea complexelor urbanistice în armonie cu mediul.
4.2 Instrucțiuni pentru aplicare
4.2.1 Prezentul cod practic enumeră o serie de principii de proiectare a clădirilor
ecologice, care
trebuie să stea la baza elaborării documentației de proiect pentru clădirile cu impact
redus asupra
mediului.
4.2.2 Aceste principii sunt expuse în cele ce urmează într-o structură multidisciplinară
bazată pe mai
multe categorii, care la rândul lor sunt divizate în criterii.
4.2.3 Fiecare criteriu încurajează implementarea unor strategii de dezvoltare durabilă în
proiectarea
ecologică a clădirilor.
4.3 Avantajele proiectării ecologice
Proiectarea ecologică a clădirilor implică beneficii precum:
a) performanță sustenabilă ridicată la un cost de execuție și operare mai redus;
b) un mediu interior mai sănătos;
c) costuri de întreținere și mentenanță reduse;
d) un impact de mediu diminuat.
5 Principii de proiectare a clădirilor ecologice
5.1 Design integrat: munca în colaborare interdisciplinară
Proiectantul va coordona elaborarea documentația de proiect în strânsă colaborare cu
beneficiarul
proiectului, proiectanții pe specialități și cu auditorul energetic. Aceasta va
contribui la optimizarea
procesului de proiectare integrată (a se vedea 3.1.5), îmbunătățirea performanței
ecologice.
5.2 Reducerea poluării în etapa de șantier
Proiectantul va include în documentația de proiect, în compartimentul OLC (Organizarea
lucrărilor de
construcție) minim 80 % dintre măsurile detaliate în Anexa A. Prevederile pot fi
introduse sub formă
scrisă (în cadrul memoriului explicativ) sau desenate (materiale grafice). A se
conforma cerințelor
normativului NCM A.08.01. Aceste măsuri vor contribui la reducerea poluării cauzate de
activitățile de
construire, recunoașterea și încurajarea unui management de șantier responsabil din punct
de vedere
social și de mediu.
5.3 Infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor menajere
Proiectantul va include în documentația de proiect o zonă accesibilă ocupanților
clădirii, dedicată
colectării și depozitării în siguranță a următoarelor tipuri de deșeuri: hârtie
și carton, sticlă,
4
CP A.04.02:2021
plastic/metale, bio-deșeuri (a se vedea 3.1.2) și mixte/reziduale, baterii, corpuri de
iluminat care conțin
mercur și electronice.
5.4 Prevederea unor spații pentru colectarea bio-deșeurilor (a se vedea 3.1.2).
Includerea în documentația de proiect a unui sistem de colectare separată a
bio-deșeurilor cu
posibilitatea tratării acestora „on site” în vederea compostării. A se vedea Anexa C.
5.5 Analiza pe ciclul de viață a clădirii (LCA)
Colaborarea cu specialiști în domeniul elaborării studiilor de LCA sau utilizarea unor
softwares utilizate
în acest domeniu. Scopul este Identificarea și încurajarea utilizării de produse
şi materiale cu
amprentă redusă de carbon pe întregul ciclu de viață al clădirii. Se vor considera cel
puțin 80% din
cantitatea de materiale pentru fiecare dintre următoarele elemente: fundație,
structură orizontală,
structură verticală și fațade, zone exterioare, echipamente și elemente interioare. Toate
elementele și
componentele acestora care constituie mai puțin de 1 % din masa totală a clădirii pot fi
excluse.
5.6 Planificare pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări
Proiectantul va include în documentația de proiect, în compartimentul OLC (Organizarea
lucrărilor de
construcție) prevederi referitoare la devierea de la gropile de gunoi și incineratoare a cel
puțin 5 tipuri
de deșeuri generate în etapa de șantier și atingerea unei rate de minim 30 % reciclare
conform Anexei
B și Tabelul B.1. Include deșeurile generate în urma demolării, desființării sau
construcției. Nu sunt
luate în considerare următoarele: pământul excavat. Se încurajează cazul în care proiectul
folosește
elemente prefabricate sau semi prefabricate.
5.7 Trasee pietonale
Încurajarea folosirii pe scară largă a traseelor pietonale care să lege toate punctele de
interes ale
cartierului. Separarea clară a traseelor pietonale de cele carosabile printr-un spațiu
de 1 metru +
perdea de copaci.
Trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) aleile pietonale sunt clar delimitate de carosabilul intens circulat;
b) aleile pietonale trebuie să se conformeze CP D.02.11. Conform acestui
normativ, lățimea unei
benzi pietonale (asigură circulația unei singure persoane) este de 1 m. Pentru aleile
pietonale lățimea
minimă este de 1,5 m;
c) aleile pietonale leagă toate punctele de interes (accesele în clădiri, locurile de recreere,
spațiile de
parcare etc.).
5.8 Amprenta parcării
Eficientizarea utilizării terenului prin amplasarea integral subterană a parcărilor.
Numărul parcărilor
trebuie specificat conform NCM B.02.01.
5.9 Reducerea efectului de insulă de căldură
5.9.1 Proiectantul va specifica materiale pentru acoperiș care au un nivel al SRI (Indice
de Reflexie
Solară, a se vedea 3.1.10) egal sau mai mare de 70.
5.9.2 Se recomandă soluțiile de mai jos:
a) acoperiș verde/vegetal: Instalarea unui acoperiș vegetal/verde;
b) acoperiș standard: folosirea unei membrane de culoare deschisă (alb-gri deschis) sau
pietriș;
c) locuiri de odihnă acoperite cu pergole și structuri pentru plante agățătoare;
d) utilizarea pentru pavaj a unui sistem cu caroiaj deschis (cel puțin 30 % să nu fie
umplut);
e) parcare integral subterană.
5
CP A.04.02:2021
5.9.3 Obiectivul acestei măsuri este eliminarea efectului insulei de căldură (a se vedea
3.1.6) prin
reducerea cantității de raze UV absorbite și înmagazinate de acoperiș, parcări
sau alte structuri
similare. Îmbunătățirea eficienței energetice și a habitatului exterior prin instalarea
de sisteme de
acoperiș verde (a se vedea 3.1.1) sau pereți vegetali, pavaje și acoperiș cu Index Solar de
Reflecție
ridicat etc.
5.10 Gestionarea apelor pluviale
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin una dintre următoarele
soluții:
a) bazin de retenție a apelor pluviale de tip închis. Apele pluviale astfel colectate pot fi
folosite integral
sau parțial, în funcție de necesități, la irigarea zonelor verzi exterioare.
b) bazin de retenție de tip deschis cu elemente vegetative și de filtrare.
5.11 Acces la facilități
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin două dintre următoarele
facilități:
a) magazin alimentar;
b) sală de fitness sau sală sport;
c) zonă de relaxare;
d) amplasarea a cel puțin un loc de reuniune a membrilor comunității (ex. loc de odihnă
în jurul unui
havuz, amfiteatru cu scenă - în cazul construirii a unui ansamblu rezidențial;
e) amplasarea băncilor de odihnă de-a lungul aleilor pietonale la cel puțin 50 m una
față de alta
acoperind toate traseele pietonale de pe teritoriu;
f) bancomat.
NOTĂ - A respecta normele și legislația în vigoare: NCM B.01.05 și [1].
5.12 Acces la transport alternativ
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin două dintre
următoarele soluții de
transport alternativ:
a) stații de încărcare pentru mașini electrice de cel puțin 5 kW, pentru cel puțin 5 % din
capacitatea
totală de parcări a clădirii, aplicabil tuturor tipurilor de clădiri;
b) spații pentru depozitare biciclete pentru cel puțin 20 % din numărul total de parcări a
clădirilor cu
excepția rezidențialelor (de exemplu, în cazul a 100 de parcări auto, e nevoie de spațiu de
depozitare
pentru 20 de biciclete);
c) spații pentru depozitare biciclete pentru cel puțin 20 % din numărul total de
apartamente, în cazul
ansamblurilor rezidențiale (ex. in cazul a 100 de apartamente, e nevoie de spațiu de
depozitare pentru
20 de biciclete);
Bicicletele trebuie păstrate într-un spațiu dedicat individual sau comun securizat,
acoperit, ferit de
umezeală/apă și cu acces direct facil. Aceste spații pot fi amplasate atât în zone
exterioare, cât și în
zone interioare precum parcarea subterană a clădirii.
5.13 Contorizarea consumului de apă
Proiectantul va include în documentația de proiect:
a) în cazul ansamblurilor rezidențiale contoare individuale standard pentru
fiecare apartament în
parte;
b) în cazul celorlalte tipologii de clădiri, acestea vor fi echipate cu contoare dotate cu
dispozitive de
citire la distanță a datelor și vor fi conectate la BMS.
A consulta normele și legislația în vigoare: NCM M.01.01, [2].
5.14 Optimizarea consumului de apă
6
CP A.04.02:2021
Proiectantul va include în documentația de proiect pentru toate tipurile de clădiri obiecte
sanitare cu
debit redus de apă, după cum urmează:
a) WC cu jet dublu de apă, maximum 4.5 l/jet (3/6).
b) baterie lavoar: maximum 5 litri/min.
c) baterie duș: maximum 9 l/min.
5.15 Amenajare peisagistică sustenabilă
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin una din următoarele strategii:
a) irigare prin picurare, cu senzori încorporați de umiditate a solului.
b) amenajarea spațiului verde conform principiilor de Xeriscaping (a se vedea
3.1.12). Strategiile
includ folosirea unor plante locale, adaptabile și exclud soluții de amenajare cu gazon și
irigarea cu
aspersoare.
5.16 Materiale și produse certificate din punct de vedere al responsabilității față de
mediu
Proiectantul va include în documentația de proiect minimum 2 produse sau
materiale care dețin
declarație de mediu (eng. Environmental Product Declaration) și/sau certificate de
sustenabilitate
recunoscute la nivel european/internațional, precum Cradle to Cradle (a se vedea
3.1.4), eticheta
ecologică (a se vedea 3.1.7), FSC/PEFC (a se vedea 3.1.8), sau alte certificări de produs
similare.
Pentru îndeplinirea acestei cerințe, vor considerare două produse (un produs per
categorie):
a) lemn (instalat definitiv în clădire, de exemplu uși, podea flotantă, OSB);
b) beton și/sau ciment;
c) oțel;
d) piatră și/sau agregate;
e) materiale realizate din lut/argilă;
f) recipiente din carton;
g) sticlă;
h) materiale din plastic, polimeri, rășini, vopseluri, alte chimicale, materiale bituminoase;
i) fibre de origine animală, fibre de celuloză;
j) izolație.
5.17 Materiale naturale
Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin un material pentru fiecare
dintre categoriile
de mai jos, cu impact de mediu redus pentru zidării și izolații precum:
a) zidărie: cărămidă, bloc de calcar, chirpici, beton de cânepă, sisteme pe
bază de fibre
agroalimentare și soluții similare;
b) izolare: vată minerală bazaltică, lână de oaie, izolație de cânepă, celuloză reciclată,
denim reciclat,
fibră lemnoasă certificată FSC, perlit, agregat de argilă expandată, ceramică tratată cu
zeolit, plută,
etc.
5.18 Materiale recuperate și/sau structuri existente refolosite
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale recuperate de pe șantierul
existent sau
de pe alte șantiere. Materialele luate în considerare includ solul excavat, molozul și
balastul, materiale
dezasamblate rezultate din alte demolări și deșeuri compactabile.
5.19 Materiale locale
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale și produse manufacturate
local pentru
susținerea economiei locale și prevenirea poluării cauzate de transportul materialelor de
la distanțe
mari. Se vor utiliza produselor și/sau materialelor care sunt produse la o distanță radială
de 400 km
dintre poarta fabricii și de șantierul în cauză.
7
CP A.04.02:2021
5.20 Materiale cu conținut reciclat
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale cu conținut reciclat precum
materialele
structurale (armături metalice), mochetă, OSB, placaj etc.
5.21 Materiale cu conținut redus de Compuși Organici Volatili (COV)
periculoși pentru
sănătatea umană sau zero COV
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale cu conținut redus de
compuși organici
volatili (VOC) – de minimum 0,1 g/l și maximum 10 g/l (se aplică tuturor vopselelor). A
se consulta [3].
5.22 Materiale rezistente la foc
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale de izolație și/sau sisteme
termice cu
clase de reacție la foc C0, C1, conform standardelor naționale: NCM E.03.02.
5.23 Confort acustic
Proiectantul va include în documentația de proiect măsuri pentru confort acustic între
etaje și între
apartamente și spații tehnice în conformitate cu indicativul acustic al normativului [4].
Pentru locuințe,
nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), măsurat în
timpul zilei, în
interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depășească 35 dB (A) și, respectiv,
curba de
zgomot Cz 30. În timpul nopții (orele 23,00-7,00), nivelul de zgomot L_AeqT nu trebuie
să depășească
30 dB și, respectiv, curba Cz 25.
NOTĂ - A se consulta normativul NCM E.04.02.
5.24 Soluții de design interior bazate pe integrarea elementelor naturale
Proiectantul va include în documentația de proiect soluții de design care includ plante
selecționate
pentru îmbunătățirea calității aerului și a mediului interior. Se vor utiliza plante, pereți
verzi (a se vedea
3.1.12), piatră, lemn și alte materiale naturale asemănătoare în amenajarea
spațiilor interioare
comune.
5.25 Producție proprie de hrană
Proiectantul va include în documentația de proiect o porțiune de teren de cel puțin
2
10 m pentru
activități de grădinărit și/sau plantarea de pomi fructiferi sau altor plante
locale ușor adaptabile
comestibile precum lavandă, cimbru, mentă, busuioc etc.
5.26 Încălzire orășenească
Proiectantul va prevedea conectarea clădirii la rețeaua de încălzire orășenească. A se
consulta [5]-[8].
5.27 Eficiență energetică a clădirilor
Proiectantul va include în documentația de proiect următorii parametri de eficiență
energetică:
Coeficientul de transfer termic pentru elementele anvelopei clădirilor proiectate:
2
a) pereții exteriori U ≤ 0.24 W/m K (± 0.02);
2
b) pereții exteriori ai soclului aferenți subsolului sau demisolului U ≤ 0.24 W/m K (±
0.02);
2
c) planșeul care separă spațiul încălzit de podul rece sau spațiul exterior U ≤ 0.20 W/m K
(± 0.02);
2
d) planșeul care separă subsolul rece de spațiul superior încălzit U ≤ 0.30 W/m K (±
0.02);
2
e) ferestrele U ≤ 1.30 W/m K;
2
f) ușile U ≤ 1.80 W/m K.
NOTĂ - În Suprafața Desfășurată Totală calculată nu vor intra clădirile monument de
arhitectură sau clădirile care
nu au sistem interior de încălzire.
8
CP A.04.02:2021
5.28 Eficiența energetică a instalațiilor de iluminat exterior
Proiectantul va include în documentația de proiect corpuri de iluminat eficiente energetic
precum cele
de tip LED. A se consulta [5].
5.29 Producerea energiei din surse regenerabile
Proiectantul va include în documentația de proiect surse de energie regenerabile
precum panouri
fotovoltaice, generatoare eoliene, colectoare solare etc. (exclus energie din deșeuri), al
căror aport
total de energie îl constituie minimum 10% din consumul mediu anual al clădirii.
A se consulta și [9]-[11].
5.30 Idei și soluții inovatoare
Proiectantul va include în documentația de proiect soluții inovatoare pentru îmbunătățirea
performanței
ecologice a clădirii precum:
2
a) asigurarea unei suprafețe de minim 20 m per în scopul practicării grădinăritului;
b) energie din surse regenerabile 50 % din necesar;
c) atingerea unui obiectiv de 70 % reciclare a deșeurilor în etapa de șantier;
d) asigurarea depozitării de lungă durata a bicicletelor, în spații protejate de factorii
externi, pentru 60
% din numărul de ocupanți ai clădirii.
9
CP A.04.02:2021
Anexa A
(informativă)
Plan de prevenire și reducere a poluării pe șantier (model)
Completați Tabelul A1 cu Da/Nu, după caz, îndrept măsurilor descrise pentru a fi
implementate în
etapa de șantier.
Tabel A.1 - Măsuri de reducere a poluării pe șantier
Categorie Măsuri Da/
Nu
I. Calitatea aerului
Obiectiv: Prevenirea poluării cu particule de praf și alte forme de poluare a aerului pe
șantier și în
comunitatea locală;
1. Ridicarea de bariere eficiente (bariere de protecție cu plasă densă, umedă, care
izolează particulele de praf generate) în jurul activităților generatoare de praf sau
împrejurul șantierului, cu înălțimea de minim 3,0 m.

2. La toate activitățile generatoare de praf se umezesc suprafețele de lucru, în


special în perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate redusă.
3. Acoperirea temporară a pământului excavat și a altor materiale generatoare de
praf. Îndepărtarea acoperirilor de protecție se face doar pe porțiuni mici în timpul
lucrărilor și nu toate în același timp.

4. Pământul rezultat din decopertare și excavații va fi preluat cu mijloace auto,


acoperite cu prelate și transportat pe amplasamente aprobate de Autoritatea
Publică Locală.
5. Instalarea monitoarelor automate, în timp real, pentru PM10, pe șantiere.
6. Activitățile care generează mult praf vor fi sistate în perioadele cu vânt puternic.
7. Utilizarea soluțiilor speciale care măresc eficiența apei în fixarea prafului (cu
această soluție se vor stropi căile de acces în șantier, zonele de descărcare
pentru materialele de construcții, respectiv de depozitare pentru deșeurile
rezultate din desființări/demolări).

8. Curățarea marginilor drumurilor și pavajelor de pe șantier, prin metode adecvate.


9. Utilizarea măsurilor de control a traficului, inclusiv scăderea vitezei, restricționare
și control a accesului vehiculelor în șantier prin închideri sau baricadări de drum.
10
CP A.04.02:2021
10. Utilizarea sistemelor fixe sau mobile de stropire cu aspersor, pentru a spăla
drumurile interne și externe cel puțin o dată pe zi.
11. Toate vehiculele vor opri motoarele - nici un vehicul nu va avea motorul pornit la
staționare.
12. Folosirea unei rampe de spălare a anvelopelor în zona de șantier, oriunde există
săpături pentru fundații sau accese auto provizorii.
13. În șantier toate traseele vor fi amenajate astfel încât să nu conducă la derapaje,
să nu se producă noroi, băltire de apă, etc.
14. Toate încărcăturile ce sunt transportate din sau în șantier vor fi acoperite prin
utilizarea de prelate sau materiale ce acoperă încărcătura corespunzător întreaga
sa suprafață. Transportul trebuie realizat într-un mod cât mai curat posibil, cu
focus pe prevenirea scurgerilor din camion, pe lateral, în spatele remorcii sau pe
la trapa de golire.

15. Obligativitatea depozitării materialului fin, sub formă de pulbere, în incinte închise
sau în containere, pe termen mediu sau lung.
16. În cazul lucrărilor de desființare/demolare: spargerea betonului se face cu utilaje
special autorizate. Se vor implementa măsurile următoare:
a) ecranarea zonelor de lucru prin instalarea de panouri protectoare și/sau plasă
densă, umedă.
b) aspirarea tuturor reziduurilor de praf și umezirea suprafețelor de lucru (exclus
măturarea acestora).

17. Materialelor depozitate în vrac, li se pot adăuga substanțe de suprimare a


prafului în cantitățile, frecvența și proporțiile recomandate de producător, cu
menținerea lor conform recomandărilor producătorului.
Depozitarea în vrac se va face doar în următoarele condiții:
a) depozitarea va avea loc în zone depărtate de receptori sensibili – cursuri de
apă;
b) evitarea depozitării sub formă de grămezi cu pantă mare a taluzelor sau cu
risc de prăbușire;

18. Nu se va arde, în aer liber, nici un fel de material sau deșeu.


19. Se va respecta legislația în vigoare, privind paza și stingerea incendiilor.
20. Mijloacele de transport ce vor prelua deșeurile în vederea evacuării vor fi
acoperite cu prelate sau meșe pentru prevenirea împrăștierii acestora.
II. Zgomot, vibrații și comunicarea cu cetățenii
Obiectiv: Minimizarea impactului produs de zgomot și vibrații asupra comunității locale
și
comunicarea eficientă cu cetățenii.
1. Impunerea unei limite de viteză corespunzătoare în jurul șantierului / sitului.
2. Adoptarea unui program de lucru flexibil, astfel încât să se asigure confortul
locatarilor în perioada de liniște din timpul zilei și pe timpul nopții;
3. Toate vehiculele vor opri motoarele - nici un vehicul nu va avea motorul pornit la
staționare.
4. Punerea la dispoziția populației a unui registru de reclamații și sesizări, ușor
accesibil și vizibil, alături de date de contact și adrese de notificare ulterior
efectuării remedierilor.

11
CP A.04.02:2021
5. Evitarea completă sau reducerea transportului în zonele dens populate.
III. Gestionarea deșeurilor
Obiectiv: Prevenirea poluării solului, apelor și aerului cauzată de gestionarea ineficientă a
deșeurilor
din construcții și desființări/demolări și protejarea resurselor naturale.
1. Existența unui registru de evidența deșeurilor pe șantier care să cuprindă
următoarele:
a) Cantități de deșeuri generate din construcții sau/și desființări;
b) Cantități de deșeuri municipale și asimilabile generate pe șantier;
c) Cantități de deșeuri sortate pentru reciclare pe tip de deșeu;
d) Tipuri de deșeuri sortate și codurile aferente;
e) Date de contact pentru operatorul de salubritate și reciclatori;
f) Măsuri de reducere a generării de deșeuri pe șantier.

2. Reutilizarea deșeurilor sortate pe șantier, acolo unde este posibil, în proporție de


minim 20% din cantitatea de deșeuri generată pe șantier.
3. Deșeurile care conțin azbest, rezultate din lucrări de desființări/demolări, trebuie
colectate separat, iar eliminarea acestora se face în instalații autorizate pentru
tratarea/eliminarea deșeurilor periculoase.

4. Asigurarea spațiilor necesare și dotarea acestora cu containere diferite pentru


colectarea separată a deșeurilor pe cel puțin patru tipuri, dintre care menționăm
următoarele în funcție de tipul de deșeuri generate pe șantier: metale, deșeuri
care pot fi concasate (beton, cărămida, BCA, ceramică etc), deșeuri de ambalaje
(carton, plastic, metal, etc.), lemn, deșeuri periculoase, deșeuri amestecate etc.
Deșeurile sortate vor fi preluate de către firme de reciclare autorizate, în vederea
reciclării materiale în proporție de cel puțin 30% din totalul deșeurilor generate pe
șantier. Este exclusă valorificarea energetică.

5. Deșeurile din excavații și prospecțiuni vor fi depozitate și transportate separat și


în nici un caz nu vor fi depozitate în recipienți destinați deșeurilor menajere.
6. Eliminarea manevrărilor prin cădere de la înălțime pentru a evita împrăștierea
materialelor, prin folosirea de jgheaburi pentru descărcare deșeuri..
8. Este interzisă incinerarea cu sau fără recuperare de energie a deșeurilor
generate pe șantier.
IV. Calitatea apei și solului
Obiectiv: Prevenirea poluării apei și solului pe șantier.
Nu se vor evacua ape uzate în apele de suprafață sau subterane, nu se vor
manipula sau depozita deșeuri, reziduuri sau substanțe chimice, fără asigurarea
condițiilor de evitare a poluării directe sau indirecte a apelor de suprafață sau
subterane.

2. Echipamentele aduse în interiorul șantierelor vor fi în condiții tehnice


corespunzătoare, nu se admite prezența utilajelor și echipamentelor la care
există scurgeri de carburant, lubrifiant sau lichid hidraulic.

3. Vor fi evitate lucrările care pot duce la degradări ale rețelelor supraterane sau
subterane existente în zonă.
4. Organizarea de șantier va prevedea toalete ecologice.
5. În cazul șantierelor de construcții care se amplasează pe terenuri industriale
dezafectate sau/și contaminate se va respecta legislația în vigoare, privind
modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului și privind

12
CP A.04.02:2021
refacerea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate.
6. Respectarea legislației în vigoare privind poluările accidentale. Fișele de
securitate a substanțelor toxice și periculoase vor fi disponibile în șantier, iar
măsurile prevăzute în aceste fișe, implementate.

7. Obligativitatea existenței unor puncte cu materiale de intervenție în cazul poluării


accidentale.
8. Gruparea și protejarea zonelor pentru manipularea substanțelor toxice și
periculoase.
9. Depozitarea stocurilor de materiale de construcții în spații special amenajate,
îngrădite, în șantier.
10. Folosirea de suprafețe impermeabile pentru alimentarea cu combustibili a
utilajelor / echipamentelor de pe șantier.
13
CP A.04.02:2021
Anexa B
(informativă)
Managementul deșeurilor construcții și desființări
„Contractorul” este responsabil de gestionarea deșeurilor rezultate pe durata construcției
după cum
urmează:
a) „Contractorul” va desemna o persoană responsabilă pentru monitorizarea
deșeurilor pe toată
durata prezentului contract;
b) „Contractorul” va sorta deșeurile rezultate din construcție și demolare în
minimum 4
pubele/containere diferite, conform tabelului de mai jos.
c) „Contractorul” va redirecta de la rampă ≥ 30 % din greutatea totală a
deșeurilor măsurată în
tone/kg, prin oricare dintre următoarele metode:
d) va refolosi resursele materiale în sit;
e) va refolosi resursele materiale în alte proiecte, în situri diferite;
f) va recupera și depozita materialele recuperate pentru refolosire;
g) va sorta deșeurile și le va preda reciclatorilor autorizați;
h) „Contractorul” va raporta destinația deșeurilor (nume, adresă, contact info
pentru operator
salubritate și/sau reciclatori).

Tabelul B.1 - Tipuri de deșeuri


Pubela/
Container
Tip deșeu
1. Cărămidă, ceramică
2. Piatră, dale pavaj, prefabricate, moloz din beton,
3. Izolație: polistiren, vată bazaltică sau orice alt tip de izolație
4. Ambalaje: cutii de vopsea, paleți, carton, cutii cabluri, benzi de împachetat, folie
polietilenă
5. Cherestea: rășinoase, lemn de esență tare, PAL, MDF
6. Metale
7. Ulei hidraulic, ulei de motor, ulei de lubrifiere
8. Rigips, ipsos, ciment, ciment fibros, mortar
14
CP A.04.02:2021
Anexa C
(informativă)
Ghid pentru separarea biodeșeurilor
C.1 Resturile alimentare se colectează în recipienți aerați amplasați în chicinete,
de regulă sub
chiuvete. Pentru a se asigura calitatea compostului, se recomandă afișarea unui
ghid privind
colectarea biodeșeurilor în proximitatea recipientelor, vizibil și accesibil.
Figura C.1 – Recipient aerat pentru resturi
Resturile alimentare vor fi scurse foarte bine de surplusul de umiditate (dacă este cazul)
și vor fi
depozitate în recipientul aerat, aflat sub chiuvetă (sau unde este cazul).
C.2 Pot fi compostate următoarele tipuri de biodeșeuri:
a) resturi alimentare (crude, fierte, prăjite și afumate);
b) resturi preparate de carne;
c) resturi de pește și oase (oasele se vor descompune);
d) fructe de mare (creveți, homari, crab etc.)
e) legume (crude și fierte);
15
CP A.04.02:2021
f) ouă și coji de ouă;
g) pâine (proaspătă, uscată sau mucegăită);
h) fructe (toate tipurile, inclusiv fructele citrice);
j) zaț de cafea și filtre;
i) hârtie (hârtie mărunțită, cu atât mai mică cu atât mai bine);
k) ambalaje din carton pentru ouă mărunțite;
l) deșeuri vegetale moarte (flori moarte, iarbă, frunze, buruieni etc.)
m) brânză și alte produse lactate (exclus laptele);
C.3 Nu introduceți în recipientul aerat următoarele:
a) țigări, mucuri de țigări și scrum;
b) gumă de mestecat;
c) oase;
d) cărbune și cenușă;
e) scutece de unică folosință;
f) iarba tratată chimic;
g) cutii de carton de lapte sau de suc tetra pak;
h) lichide de orice fel;
j) tulpini lemnoase de plante, chiar și mărunțite;
k) produse din plastic sau cauciuc;
l) saci de aspirator;
m) rumeguș de lemn tratat chimic;
n) ulei.
În cazul compostării „on site„ recomandăm două tipuri de unități de compost, cu tambur
rotativ (model
JORA Form, figura C.2, a) sau unitate fixă, figura C.2, b).
Figura C.2 – Compostor cu tambur rotativ (a) și cu tambur fix (b)
C.4 Ghid pentru utilizarea compostorului cu tambur rotativ (Figura C.2, a):
a) adăugați pungile de hârtie în care au fost sortate biodeșeuri. Acestea pot fi adăugate
zilnic
b) adăugați un borcan de peleți;
c) blocați capacul;
d) rotiți de 2-3 ori tamburul rotativ (după caz) pentru o bună aerare. Aerisirea
insuficientă cauzează
mirosuri neplăcute;
e) depozitați biodeșeuri în compartimentul 2 doar atunci când compartimentul 1 este plin.
16
CP A.04.02:2021
f) biodeșeurile astfel tratate ajung la maturare în circa 6-8 săptămâni. Verificați calitatea
compostului
și mai apoi goliți compartimentul vizat. Compostul trebuie să aibă un miros plăcut.
Acesta este un
fertilizator valoros și poate fi utilizat la afânarea solului, acolo unde este nevoie.
Resturile alimentare și alte materii organice nu generează doar un miros urât, ci și metan
și levigate în
rampele de gunoi. Studiile arată că deșeurile municipale și asimilabile constau în
proporție de peste
50% în materie organică, biodegradabilă, care poate fi valorificată prin digestie aerobă și
anaerobă.
Deșeurile biodegradabile pot fi tratate prin digestie aerobă, prin transformarea materiei
organice în
compost evitându-se utilizarea gazelor care se folosesc în mod obișnuit la producerea
fertilizatorilor
sintetici. În plus, nu mai sunt emise în atmosferă gaze cu efect de seră, responsabile
pentru încălzirea
globală.
17
CP A.04.02:2021
Bibliografie
[1] Legea nr.835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajarea
teritoriului
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1-2, art.2, publicat 02.01.1997).
[2] Hotărîrea Guvernului nr. 896 din 21.07.2016 pentru aprobarea
Regulamentului privind
procedura de certificare a performanței energetice a clădirilor şi a unităților de
clădiri
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.232-244, art.975, publicat 29.07.2016).
[3] Hotărîrea Guvernului Nr.913 din 25.07.2017 privind aprobarea Reglementării
tehnice cu
privire la cerințele minime pentru comercializarea produselor pentru construcții.
[4] Normativ privind acustica în construcții și zone urbane - Indicativ C 125 - 2013" -
Partea I -
Prevederi generale privind protecția împotriva zgomotului, indicativ C 125/1- 2013,
din
21.11.2013. (Monitorul Oficial al României nr.812 bis din 20.12.2013).
[5] Hotărîrea Guvernului Nr. 1003 din 10.12.2014 pentru aprobarea regulamentelor
privind
cerințele de etichetare energetică a unor produse cu impact energetic (Monitorul Oficial
al
Republicii Moldova, nr.386-396, art.1100, publicat 26.12.2014).
[6] Legea nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.178-184, art.415, publicat 11.07.2014).
[7] Legea nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (Monitorul
Oficial
al Republicii Moldova, nr.174-177, art.393, publicat 04.07.2014).
[8] Legea nr.LP913/2000 din 30.03.2000 Condominiului în fondul locativ (Monitorul
Oficial al
Republicii Moldova, nr.130-132, art.915, publicat 19.10.2000).
[9] Hotărîre a Guvernului Nr. 1093 din 31.12.2013 pentru aprobarea Regulamentului
privind
furnizarea serviciilor energetice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.4-8,
art.04,
publicat 10.01.2014).
[10] Hotărîre a Guvernului Nr.160 din 21.02.2018 cu privire la aprobarea
Programului de
promovare a economiei verzi în Republica Moldova pentru anii 2018-2020 și a planului
de
acțiuni pentru implementarea acestuia (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr.68-76,
art.208, publicat 02.03.2018).
[11] Legea nr.10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse
regenerabile
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.69-77, art.117, publicat 25.03.2016).
18
CP A.04.02:2021
Traducerea autentică a documentului în limba rusă
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящий практический кодекс проектирования зеленых зданий (далее
именуемый
Кодекс), разработан как инструмент, способствующий переходу строительного
сектора Молдовы
к экологической устойчивости и повышению качества жизни граждан.
В процессе разработки были учтены экологические, социальные и экономические
особенности
страны, с акцентом на основные проблемы, с которыми Республика Молдова
столкнулась в
последние годы, такие как:
a) добыча полезных ископаемых с целью приобретения строительных материалов;
b) плохое управление отходами;
c) незаконное хранение отходов;
d) загрязнение на стадии строительства;
e) заболевания, вызванные ненадлежащим качеством воздуха в помещениях.
1.2 Настоящий Кодекс является документом экологической эффективности, в
соответствии с
которым могут быть улучшены цели проектирования. Этот код поможет
проектировщикам в
разработке проектов с меньшим воздействием на окружающую среду,
соответственно более
здоровых и устойчивых конструкций.
1.3 Настоящий Кодекс предназначен для подготовки проектной
документации для новых
зданий, но также применим к существующим зданиям, подвергающимся
капитальному ремонту,
реконструкции и модернизации.
1.4 Настоящий Кодекс применим в случае проектирования отдельных зданий,
но также и в
случае проектирования существующих зданий, соединенных друг с другом либо
сейсмическими
стыками, либо концепцией управления объектами кондоминиумного типа.
1.5 Настоящий Кодекс включает в себя матрицу передовых методов
проектирования, которая
применяется ко всем зданиям, за исключением зданий, имеющих статус
памятников
архитектуры, или зданий, не имеющих внутренней системы отопления.
1.6 Данная версия Кодекса также включает мнения экспертов в национальной
строительной
отрасли, компетентных органов в области строительства и других специалистов,
участвующих в
процессе строительства, включая гражданское общество.
2 Нормативные ссылки
В данном Кодексе практики использованы ссылки на следующие нормативные
документы:
NCM A.08.01:2016 Организация строительства
NCM B.01.05:2019 Градостроительство. Планировка и застройка городских и
сельских
поселений.
NCM B.02.01:2006 Социальная инфраструктура. Стоянки автомобилей.
NCM E.03.02:2014 Пожарная безопасность. Пожарная безопасность зданий и
сооружений.
NCM E.04.02:2014 Защита от шума
NCM M.01.01:2016 Энергетическая эффективность зданий. Минимальные
требования по
энергетической эффективности зданий.
CP D.02.11:2014 Рекомендации касающиеся проектирования улиц и дорог в
городской
и сельской местности.
19
CP A.04.02:2021
ПРИМЕЧАНИЕ – При использовании данного Кодекса практики
целесообразно проверять действие
нормативных документов согласно Каталогу нормативных документов в
строительстве, обновляемому
ежегодно, с ситуацией на 1 января текущего года по информативным
показателям, опубликованным в
текущем году, а также о действии / обновлении или отмене действия
соответствующего стандарта на веб-
сайте www.estandard.md.
Если ссылочные нормативные документы заменены (изменены), то эти
нормативные документы
необходимо использовать при использовании действующего нормативного
документа. Если ссылочный
документ был отменен без замены, то используется позиция, в которой он
упоминается, поскольку это не
влияет на эту ссылку.
3 Терминология и сокращения
В настоящем Кодексе практики использованы термины и их определения,
сокращения, как
следует:
3.1 Термины и определения
3.1.1
зеленая крыша
частично или полностью покрытая крыша с растительностью и почвой или другой
питательной
средой, расположенная над водонепроницаемой мембраной. Эти системы
могут быть
интенсивными или расширенными, а именно:
а) системы интенсивных зеленых крыш имеют глубину роста не менее 30 см,
что позволяет
закреплять деревья и кустарники. Глубина культивированной среды требует
дополнительных
требований к нагрузке в пределах структуры сопротивления и требует сложной
ирригационной
системы для обслуживания.
b) экстенсивные системы зеленых крыш имеют среду выращивания толщиной от
10 до 30 см.
Требует минимального ухода и, как правило, не требует полива.
3.1.2
биологические отходы
биоразлагаемые отходы садов и парков, пищевые отходы или отходы кухонь
частных домов,
ресторанов, предприятий общественного питания, фирм по доставке и
сбыту продукции
(catering), или розничных магазинов, которые совместимы с отходами
предприятий пищевой
промышленности
3.1.3
ввод в эксплуатацию (commissioning)
процесс испытаний и ввода в эксплуатацию установок и элементов
конструкций
междисциплинарной комиссией
3.1.4
маркировка экологического жизненного цикла продукта (cradle to cradle)
эко маркировка, включающая разработку и производство продуктов таким
образом, чтобы в
конце их срока службы они могли быть переработаны или повторно
использованы, имитируя
цикл природы со всем, что-либо перерабатывается, либо возвращается на Землю,
прямо или
косвенно, как полноценный продукт, безопасный, нетоксичный
3.1.5
интегрированный дизайн
целостный процесс с участием различных специалистов и субъектов,
вовлеченных в процесс
проектирования здания. В процессе используются навыки и знания всех
участников, чтобы
улучшить результаты, повысить ценность для владельца, сократить отходы и
максимизировать
эффективность на всех этапах проектирования, производства и строительства
3.1.6
эффект теплового моста
20

CP A.04.02:2021
негативное влияние на застроенную среду, вызванное городскими
территориями, такими как
крыши зданий, тротуары, открытые автостоянки, бетонные переулки, которые
создают высокие
температуры из-за поглощения и удержания ультрафиолетовых лучей в течение
дня
3.1.7
экомаркировка
сертификация самых разных категорий товаров и услуг. Это побуждает
экономических
операторов продавать товары и услуги с низким воздействием на окружающую
среду, многие из
природоохранных мер повышают ценность для операторов за счет снижения
затрат.
3.1.8
маркировка лесного попечительского совета (FSC- forest stewardship council)
экологическая маркировка, подтверждающая ответственное использование лесов
3.1.9
индекс солнечного отражения (SRI- solar reflectance index)
мера способности искусственной поверхности оставаться холодной на
солнце, отражая
солнечное излучение и испуская тепловое излучение
3.1.10
льготная парковка
ближайшие к главному входу здания парковочные места (кроме мест для
инвалидов). Для
парковки сотрудников это относится к точкам, ближайшим к входу, используемым
сотрудниками
3.1.11
зеленая стена
внешняя стена, которая полностью или частично покрыта растительностью.
Эти системы
обычно состоят из питательной среды (почвы, воды или неорганического
субстрата) с
интегрированной системой водоснабжения, если необходимо, с учетом
местного климата и
условий. Конструкция должна быть установлена и прикреплена к внешней
стене / стенам
здания. Их также называют живыми стенами, зелеными фасадами или
вертикальными садами
3.1.12
ксерискапирование (xeriscaping) - озеленение, не требующее обычного полива.
Ксерискапирование - это процесс озеленения или озеленения, который
уменьшает или
устраняет необходимость в орошении. Он продвигается в регионах,
которые не имеют
доступных, обильных или надежных источников пресной воды, и получает
признание в других
регионах, поскольку доступ к поливной воде становится ограниченным;
хотя это не
ограничивается такими климатами.
3.2 Сокращения
COV Летучие органические соединения (Volatile Organic Compound)
BMS Система технического управления и контроля здания (Building Management
Systems)
FSC Маркировка лесного попечительского совета (Forest Stewardship Council)
HVAC Отопление, вентиляция и кондиционирование (Heating, ventilation and air
conditioning)
LCA Оценка жизненного цикла (Life Cycle Assessment)
PEFC Programme for the Endorsement of Forest Certification (программ
сертификации)
OSB Ориентированно-стружечная плита (Oriented Strand Board)
4 Основные положения
4.1 Цели
Этот кодекс экологического проектирования направлен на преобразование
строительного
сектора на местном и национальном уровне с помощью решений и мер,
принимаемых во
внимание на этапе разработки проектной документации, для достижения
следующих целей:
a) улучшение здоровья и благополучия граждан Республики Молдова;
b) охрана и восстановление природных ресурсов;
21
CP A.04.02:2021
c) защита, улучшение и восстановление биоразнообразия и экосистем на
местном и
национальном уровне;
d) содействие устойчивым циклам восстановления материальных ресурсов;
e) снижение воздействия зданий на окружающую среду в течение срока их службы;
f) проектирование городских комплексов в гармонии с окружающей средой.
4.2 Инструкции по применению Кодекса
4.2.1 В данном Кодексе практики перечислен ряд принципов проектирования
зеленых зданий,
которые должны лежать в основе разработки проектной документации для
зданий с низким
уровнем воздействия на окружающую среду.
4.2.2 Эти принципы изложены ниже в виде междисциплинарной структуры,
основанной на
нескольких категориях, которые, в свою очередь, разделены на критерии.
4.2.3 Каждый критерий способствует реализации стратегий устойчивого
развития в
экологическом проектировании зданий.
4.3 Преимущества экологического проектирования
Экологическое проектирование зданий предполагает такие преимущества, как:
a) высокая устойчивая производительность при более низких затратах на
выполнение и
эксплуатацию.
b) более здоровая среда в помещении.
c) низкие затраты на обслуживание и содержание.
d) уменьшение воздействия на окружающую среду.
5 Принципы проектирования экологических зданий
5.1 Интегрированное проектирование: сотрудничество при междисциплинарном
содержании
Проектировщик будет координировать разработку проектной документации
в тесном
сотрудничестве с бенефициаром проекта, проектировщиками по
специальностям и с
энергоаудитором. Это поможет оптимизировать интегрированный процесс
проектирования (см.
3.1.5), улучшить экологические характеристики.
5.2 Снижение загрязнения на этапе строительства
Проектировщик должен включить в проектную документацию в разделе
OCР (Организация
строительных работ) не менее 80 % мер, указанных в Приложении A «Меры
по снижению
загрязнения на стройке». Положения могут быть изложены в письменной
форме (в
пояснительной записке) или в виде рисунков (графические материалы).
Соответствует
требованиям NCM A.08.01. Эти меры помогут уменьшить загрязнение,
вызываемое
строительными работами, признать и поощрить социально и экологически
ответственное
управление участком.
5.3 Инфраструктура для раздельного сбора бытовых отходов
Проектировщик должен включить в проектную документацию зону,
доступную для жителей
здания, предназначенную для безопасного сбора и хранения следующих видов
отходов: бумага
и картон, стекло, пластик / металлы, биоотходы (см. 3.1.2) и смешанные /
остаточные, батареи,
светильники, содержащие ртуть и электронику.
5.4 Предоставление мест для сбора био-отходов (см. 3.1.2)
22
CP A.04.02:2021
Включение в проектную документацию системы раздельного сбора биоотходов с
возможностью
их переработки «на месте» для компостирования. см. Приложение C.
5.5 Анализ жизненного цикла здания - LCA (Life Cycle Assessment)
Сотрудничество со специалистами в области разработки исследований LCA или
использования
программного обеспечения, такого как Gabi, One Click LCA, Athena,
OpenLCA, Sima Pro или
аналогичного. Цель состоит в том, чтобы идентифицировать и поощрять
использование низко
углеродных продуктов и материалов на протяжении всего жизненного цикла
здания. Не менее
80 % количества материалов следует учитывать для каждого из
следующих элементов:
фундамент, горизонтальная конструкция, вертикальная конструкция и
фасады, внешние
площади, оборудование и элементы интерьера. Все элементы и их компоненты,
составляющие
менее 1 % от общей массы здания, могут быть исключены.
5.6 Планирование управления отходами строительства и сноса
Проектировщик включит в проектную документацию в раздел ОСР (Организация
строительных
работ) положения, касающиеся перенаправления со свалок и мусоросжигательных
заводов не
менее 5 видов отходов, образовавшихся на этапе строительства, и достижения
минимальной
степени утилизации 30 % в соответствии с Приложением B и таблицы B1.
Включает отходы,
образовавшиеся в результате сноса, сноса или строительства. Не
учитываются: выкопанный
грунт. Приветствуется случай, когда в проекте используются сборные или
полуфабрикаты.
5.7 Пешеходные дорожки
Поощряйте широкое использование пешеходных маршрутов, соединяющих
все
достопримечательности в окрестностях. Четкое разделение пешеходных и
автомобильных
маршрутов через пространство 1 метр + занавес из деревьев. В
совокупности должны
выполняться следующие условия:
a) пешеходные переулки четко ограничены дорогой с интенсивным движением.
b) пешеходные аллеи должны соответствовать CP D.02.11. Согласно этой
норме ширина
пешеходной полосы (обеспечивает движение одного человека) составляет 1 м. Для
пешеходных
дорожек минимальная ширина составляет 1,5 м.
c) пешеходные аллеи соединяют все достопримечательности (подъезды к
зданиям, местам
отдыха, парковочным местам и т. д.).
5.8 Влияние автомобильной парковки
Эффективность землепользования за счет полностью подземной парковки.
Количество
парковочных мест должно быть указано в соответствии с NCM B.02.01.

5.9 Снижение эффекта теплового моста


Проектировщик должен выбирать кровельные материалы с уровнем SRI
(индекс солнечного
отражения, см. 3.1.10), равным или превышающим 70.
Рекомендуются следующие решения:
a) зеленая / растительная крыша: установка растительной / зеленой кровли;
b) стандартная крыша: использование светлой мембраны (светло-бело-серой) или
щебня;
c) места отдыха, в виде беседок и конструкций для висячих растений;
d) использование для тротуара открытой решетчатой системы;
e) полностью подземный паркинг.
Целью этой меры является устранение эффекта теплового моста (см. 3.1.6) за счет
уменьшения
количества УФ-лучей, поглощаемых и сохраняемых крышей, автостоянками
или другими
подобными конструкциями. Повышение энергоэффективности и среды обитания
на открытом
воздухе путем установки систем зеленых крыш (см. 3.1.1) или зеленых стен,
тротуаров и крыш с
высоким индексом отражения солнечного света и т. д.
23
CP A.04.02:2021
5.10 Менеджмент дождевой воды
Проектировщик включит в проектную документацию как минимум одно из
следующих решений:
a) водосборник закрытого типа для дождевой воды. Собранная таким образом
дождевая вода
может использоваться полностью или частично, в зависимости от потребностей,
для орошения
открытых зеленых насаждений.
b) отстойник открытого типа с растительными и фильтрующими элементами.
5.11 Доступ к удобствам
Проектировщик должен включить в проектную документацию как минимум два из
следующих
объектов:
a) продуктовый магазин;
b) тренажерный зал или тренажерный зал;
c) зона отдыха
d) расположение хотя бы одного места встречи членов сообщества (например,
место отдыха у
фонтана, амфитеатр со сценой - в случае строительства жилого комплекса;
e) расположение скамеек для отдыха вдоль пешеходных аллей на расстоянии не
менее 50 м
друг от друга, охватывающих все пешеходные маршруты на территории;
f) банкомат.
ПРИМЕЧАНИЕ - Для соблюдения правил действующего законодательства: NCM
B.01.05 и [1].
5.12 Доступ к альтернативному транспорту
Проектировщик должен включить в проектную документацию как минимум два из
следующих
альтернативных транспортных решений:
a) зарядные станции для электромобилей мощностью не менее 5 кВт, не менее 5 %
от общей
парковочной емкости здания, применимые ко всем типам зданий;
b) места для хранения велосипедов не менее чем для 20 % от общего количества
парковочных
мест зданий, за исключением жилых (например, в случае 100 автостоянок
требуется место для
хранения 20 велосипедов);
c) места для хранения велосипедов не менее чем для 20 % от общего количества
квартир, в
случае жилых комплексов (например, в случае 100 квартир требуется место для
хранения 20
велосипедов);
d) Велосипеды хранятся в безопасном индивидуальном или общем выделенном
помещении,
крытом, защищенном от влаги/воды и с легким прямым доступом. Эти
места могут быть
расположены как снаружи, так и внутри, например, в подземном паркинге здания.

5.13 Учет расхода воды


В проектную документацию проектировщик включит:
a) в случае жилых комплексов стандартных индивидуальных счетчиков на каждую
квартиру;
b) в случае других типов зданий они будут оснащены счетчиками, оснащенными
устройствами
дистанционного считывания данных, и будут подключены к BMS.
См. действующие правила и законодательство: NCM M.01.01, [2].
5.14 Оптимизация потребления воды
Проектировщик включит в проектную документацию всех типов зданий
сантехнические приборы
с малым расходом воды, а именно:
a) Унитаз с двойным объемом слива воды, максимум 4,5 л / струя (3/6).
b) Смеситель для умывальника: максимум 5 л / мин.
c) Смеситель для душа: максимум 9 л / мин.
5.15 Устойчивое озеленение
24
CP A.04.02:2021
Проектировщик включит в проектную документацию как минимум одну из
следующих стратегий:
a) капельное орошение, со встроенными датчиками влажности почвы.
b) озеленение в соответствии с принципами Xeriscaping (см.3.1.12).
Стратегии включают
использование местных адаптируемых растений и исключение решений для
орошения газонов
и ирригации с орошением.
5.16 Материалы и продукция, сертифицированные с точки зрения экологической
ответственности
Проектировщик должен включить в проектную документацию как минимум
2 продукта или
материалов, имеющих Экологическую декларацию продукта и / или
международных признанных
сертификатов устойчивости, такие как Cradle to Cradle (см. 3.1.4), экомаркировку
(см. 7), FSC /
PEFC (см. 3.1.8) или другие аналогичные сертификаты продукции. Чтобы
выполнить это
требование, они рассмотрят два продукта (по одному продукту на категорию):
a) дерево (стационарно установлено в здании, например, двери, плавающий пол,
OSB);
b) бетон и / или цемент;
c) сталь;
d) камень и/или заполнители;
e) материалы из глины / керамзита;
f) картонная тара;
g) стекло;
h) пластмассы, полимеры, смолы, краски, другие химические вещества, битумные
материалы;
i) волокна животного происхождения, волокна целлюлозы;
j) изоляция.
5.17 Натуральные материалы
Проектировщик должен включить в проектную документацию как минимум по
одному материалу
для каждой из следующих категорий с низким воздействием на
окружающую среду для
кирпичной кладки и изоляции, например:
a) кладка - кирпич, известняковый блок, саман, конопляный бетон,
агропродовольственные
волокнистые системы и аналогичные решения.
b) изоляция - базальтовая минеральная вата, овечья шерсть, изоляция из
конопли,
переработанная целлюлоза, переработанный деним, FSC-сертифицированное
древесное
волокно, перлит, керамзит, керамика, обработанная цеолитом, пробка и т. д.
5.18 Восстановленные материалы и / или повторно используемые
существующие конструкции
Проектировщик будет включать в проектную документацию материалы,
восстановленные с
существующей стройки или с других строек. Рассматриваемые материалы
включают
выкопанный грунт, щебень и балласт, разобранные материалы от других сносов и
уплотненные
отходы.
5.19 Локальные материалы
Проектировщик включит в проектную документацию материалы и
продукцию местного
производства, чтобы поддержать местную экономику и предотвратить загрязнение,
вызванное
транспортировкой материалов на большие расстояния. Должны использоваться
продукты и /
или материалы, которые производятся на радиальном расстоянии 400 км между
заводскими
воротами и рассматриваемой площадкой.
5.20 Материалы с переработанным содержанием
25
CP A.04.02:2021
Проектировщик включит в проектную документацию материалы с
переработанным
содержанием, такие как структурированные материалы (металлическая
арматура), ковролин,
OSB, фанера и т.д.
5.21 Материалы с низким содержанием летучих органических соединений (COV),
опасных для здоровья человека или с нулевым содержанием COV
Проектировщик включит в проектную документацию материалы с низким
содержанием летучих
органических соединений (ЛОС) - минимум 0,1 г/л и максимум 10 г/л
(распространяется на все
краски). Консультируйте [3].
5.22 Огнестойкие материалы
Проектировщик должен включить в проектную документацию изоляционные
материалы и / или
термосистемы с классами пожарной реакции C0, C1 в соответствии с
национальными
стандартами: NCM E.03.02.
5.23 Акустический комфорт
В проектную документацию проектировщик внесет меры по обеспечению
акустического
комфорта между этажами, а также между квартирами и техническими
помещениями в
соответствии с акустическим кодексом стандарта [4]. Для жилых помещений
эквивалентный
уровень непрерывного звукового давления (L_AeqT), взвешенный по шкале А,
измеренный в
течение дня в помещении с закрытыми окнами, не должен превышать 35 дБ (A) и
кривая шума
Cz 30 соответственно. 23.00-7.00), уровень шума L_AeqT не должен превышать 30
дБ и кривой
25 Cz соответственно.
ПРИМЕЧАНИЕ - Смотри NCM E.04.02.
5.24 Проектные решения интерьера, основанные на интеграции природных
элементов
Проектировщик включит в проектную документацию проектные решения,
включающие
селекционные растения для улучшения качества воздуха и внутренней среды. При
устройстве
общих внутренних пространств должны использоваться растения, зеленые стены
(см. 3.1.12),
камень, дерево и другие подобные природные материалы.
5.25 Собственное производство продуктов питания
Проектировщик включит в проектную документацию земельный участок
площадью не менее 10
2
м для садоводства и / или посадки фруктовых деревьев или других
легко адаптируемых
местных съедобных растений, таких как лаванда, тимьян, мята, базилик и т. д.
5.26 Городское отопление
Проектировщиком предусмотрено подключение здания к городской тепловой сети.
см. [5] - [8].

5.27 Энергоэффективность зданий


В проектную документацию проектировщик включит следующие
параметры
энергоэффективности:
Коэффициент теплопередачи для элементов оболочки проектируемых зданий:
2
a) наружные стены U ≤ 0,24 Вт / м К (± 0,02);
b) наружные стены цоколя, соответствующие цокольному или полуподвальному
этажу, U ≤ 0,24
2
Вт / м К (± 0,02);
c) пол, отделяющий отапливаемое помещение от холодного чердака или
открытого
пространства
2
U ≤ 0,20 Вт / м К (± 0,02);
26
CP A.04.02:2021
d) пол, отделяющий холодный подвал от обогреваемого верхнего пространства U ≤
2
0,30 Вт / м К
(± 0,02);
2
e) окна 30 1,30 Вт / м К;
2
f) двери U ≤ 1,80 Вт / м К.
ПРИМЕЧАНИЕ - Архитектурные памятники или здания, не имеющие
внутренней системы отопления, не
войдут в расчетную общую развернутую площадь.
5.28 Энергоэффективность установок наружного освещения
В проектную документацию проектировщик включит энергоэффективные
осветительные
приборы, например, светодиодные. Консультировать [5].
5.29 Производство возобновляемой энергии
Проектировщик включит в проектную документацию возобновляемые источники
энергии, такие
как фотоэлектрические панели, ветряные генераторы, солнечные коллекторы и т. д.
(без учета
энергии из отходов), общая потребляемая энергия которых составляет не
менее 10% от
среднегодового потребления здания, см. также [9] - [11].
5.30 Инновационные идеи и решения
Проектировщик включит в проектную документацию инновационные решения
для улучшения
экологических показателей здания, такие как:
2
a) обеспечение территории не менее 20 м для садоводства;
b) энергия из возобновляемых источников 50 % от потребности;
c) достижение цели по переработке 70 % отходов на стадии строительства;
d) обеспечение длительного хранения велосипедов в защищенных от
внешних факторов
помещениях для 60 % от числа жителей дома.
27
CP A.04.02:2021
Приложение A
(информативное)
План предотвращения и уменьшения загрязнения площадки
Заполните Таблицу A.1, указав «Да» / «Нет», в зависимости от обстоятельств, для
описанных
мер, которые должны быть реализованы на этапе строительства.
Таблица A.1 - Меры по снижению загрязнения на строительной площадке
Категория Меры Да/
Нет
I. Качество воздуха
Цель: Предотвращение загрязнения пылевыми частицами и других форм
загрязнения воздуха на
территории и в местном сообществе;
1. Применение эффективных барьеров (защитные барьеры с плотной влажной
сеткой, которая изолирует образующиеся частицы пыли) вокруг
пылеобразующих объектов или строительной площадки с высотой не менее
3,0 м.

2. При любых пылеобразующих работах увлажняют поверхности, особенно в


периоды высоких температур и низкой влажности.
3. Временное покрытие вынутого грунта и других пылеобразующих
материалов. Снятие защитных покрытий производится небольшими
порциями во время работ, а не сразу.

4. Земля, полученная в результате раскопок, будет транспортирована на


автомобиле, покрыта брезентом и доставлена на участки, одобренные
местными государственными властями.

5. Установка автоматических мониторов в реальном времени для PM10 на


строительных площадках.
6. В периоды сильного ветра деятельность, связанная с образованием
большого количества пыли, прекращается.
7. Использование специальных решений, которые увеличивают эффективность
воды в устранении пыли (с помощью этого решения будут распылены
подъездные пути к строительной площадке, зоны разгрузки строительных
материалов и, соответственно, хранилище для отходов, образующихся в
результате сноса / сноса) .

8. Очистка обочин и тротуаров на месте соответствующими методами.


9. Использование мер управления движением, включая замедление,
ограничение и контроль въезда транспортных средств на объект путем
28
CP A.04.02:2021
перекрытия дорог или баррикад.
10. Использование стационарных или мобильных спринклерных систем для
мытья внутренних и внешних дорог не реже одного раза в день.
11. Все автомобили будут останавливать двигатели - ни у одного транспортного
средства двигатель не будет работать без остановки.
12. Использование пандуса для мойки шин на строительной площадке, везде,
где есть выемки под фундамент или временные подъезды для автомобилей.
13. На строительной площадке все маршруты будут проложены так, чтобы не
приводить к заносу, не образовывать грязь, лужи с водой и т. д.
14. Все грузы, которые транспортируются с или на строительную площадку,
будут покрыты брезентом или материалами, которые покрывают всю
нагрузку груза. Транспортировка должна осуществляться как можно более
аккуратно, уделяя особое внимание предотвращению утечки из грузовика,
сбоку, позади прицепа или через сливной люк.

15. Обязанность хранить мелкодисперсный материал в виде порошка в


закрытых помещениях или в контейнерах в среднесрочной или долгосрочной
перспективе.

16. В случае работ по разборке/ сносу: разбивание бетона производится с


помощью специально авторизованного оборудования.
Будут реализованы следующие меры:
а) экранирование рабочих зон путем установки защитных панелей и / или
плотной влажной сетки.
b) уборка пылесосом всех остатков пыли и смачивание рабочих
поверхностей (исключая их подметание).

17. Пылеподавители могут добавляться к сыпучим материалам в количествах,


частоте и пропорциях, рекомендованных производителем, поддерживая их в
соответствии с рекомендациями производителя.
Бестарное хранение будет осуществляться только при соблюдении
следующих условий:
а) хранение будет происходить в районах, удаленных от чувствительных
рецепторов - водотоков;
b) избегать складирования в виде свай с крутым уклоном или с риском
обрушения;

18. Никакие материалы или отходы не будут сжигаться на открытом воздухе.


19. Соблюдать действующее законодательство по противопожарной защите и
тушению пожаров.
20. Транспортные средства, которые будут принимать отходы на утилизацию,
будут накрыты брезентом или сеткой, чтобы предотвратить их
распространение.

II. Шум, вибрация и общение с гражданами


Цель: минимизировать воздействие шума и вибрации на местное сообщество и
эффективно
общаться с гражданами.
1. Установление соответствующего ограничения скорости вокруг стройки.
2. Принять гибкий график работы, чтобы обеспечить жильцам комфорт в
спокойный период днем и ночью;
29
CP A.04.02:2021
3. Все автомобили будут глушить двигатели - ни у одного транспортного
средства двигатель не будет работать без остановки.
4. Предоставьте общественности список жалоб и уведомлений, легко
доступный и видимый, вместе с контактными данными и адресами
уведомлений после того, как меры будут приняты.

5. Полное исключение или сокращение транспорта в густонаселенных районах.


III. Менеджмент отходов
Цель: Предотвращение загрязнения почвы, воды и воздуха, вызванного
неэффективным
управлением строительными отходами и отходами вывода из эксплуатации / сноса
и охрана
природных ресурсов.
1. Наличие реестра отходов на объекте, содержащего:
а) количество отходов, образовавшихся в результате строительства и / или
демонтажа;
b) количество бытовых и ассимилированных отходов, образующихся на
территории;
c) количество отходов, отсортированных для переработки по типу отходов;
d) типы сортируемых отходов и соответствующие коды;
e) контактные данные оператора санитарии и переработчиков;
f) меры по сокращению образования отходов на площадке.

2. Повторное использование отсортированных отходов на месте, где это


возможно, в количестве не менее 20 % от количества отходов,
образующихся на месте.

3. Асбестосодержащие отходы, образующиеся в результате работ по разборке/


сносу, необходимо собирать отдельно и утилизировать на разрешенных
предприятиях по переработке / удалению опасных отходов.

4. Обеспечение необходимых пространств и оснащение их различными


контейнерами для раздельного сбора отходов как минимум четырех типов,
из которых мы упоминаем следующие в зависимости от типа отходов,
образующихся на месте: металлы, отходы, которые можно измельчить
(бетон, кирпич, BCA, керамика и т. д.), отходы упаковки (картон, пластик,
металл и т. д.), древесина, опасные отходы, смешанные отходы и т. д.
Сортированные отходы будут переданы уполномоченным компаниям по
переработке отходов, чтобы утилизировать материал в пропорции не менее
30% от общего количества отходов, образующихся на месте. Рекуперация
энергии исключена.

5. Отходы земляных и геологоразведочных работ будут храниться и вывозиться


отдельно и ни в коем случае не будут храниться в контейнерах для бытовых
отходов.

6. Устранение маневров при падении с высоты во избежание разбрасывания


материалов за счет использования желобов для выгрузки отходов.
8. Запрещается сжигать с рекуперацией энергии или без нее отходы,
образующиеся на месте.
IV. Качество воды и почвы
Цель: Предотвращение загрязнения воды и почвы на территории.
1 Сточные воды не должны сбрасываться в поверхностные или грунтовые
воды, отходы, остатки или химические вещества не должны обрабатываться
или храниться без обеспечения условий, позволяющих избежать прямого или
косвенного загрязнения поверхностных или грунтовых вод.

30
CP A.04.02:2021
2. Вносимое на стройку оборудование будет в надлежащем техническом
состоянии, не допускается наличие машин и оборудования в местах утечки
топлива, смазки или гидравлической жидкости.

3. Работы, которые могут привести к деградации наземных или подземных


сетей, существующих на территории, будут исключены.
4. Организация строительства предоставит экологические туалеты.
5. В случае строительных площадок, расположенных на заброшенных и / или
загрязненных промышленных землях, будет соблюдаться действующее
законодательство в отношении способов исследования и оценки загрязнения
почвы и недр, а также в отношении восстановления территорий, на которых
почва, недра и наземные экосистемы были повреждены. затронутый.

6. Соблюдение действующего законодательства по аварийным загрязнениям.


Паспорта безопасности токсичных и опасных веществ будут доступны на
месте строительства, и будут реализованы меры, изложенные в этих листах
данных.

7. Обязательное наличие точек с материалами для вмешательства в случае


аварийного загрязнения.
8. Группировка и охрана участков для работы с токсичными и опасными
веществами.
9. Хранение запасов строительных материалов в специально оборудованных,
огороженных помещениях, на территории.
10. Использование водонепроницаемых поверхностей для подачи топлива к
машинам / оборудованию на площадке.
31
CP A.04.02:2021
Приложение B
(информативное)
Менеджмент отходов строительства

«Подрядчик» несет ответственность за управление образующимися


отходами во время
строительства следующим образом:
а) «Подрядчик» должен назначить лицо, ответственное за мониторинг отходов на
протяжении
всего контракта;
b) «Подрядчик» сортирует строительный мусор и мусор от сноса по крайней мере в
4 различных
бункера / контейнера в соответствии с таблицей, приведенной ниже.
c) «Подрядчик» должен перенаправить со свалки ≥ 30% от общего веса отходов,
измеряемого в
тоннах / кг, любым из следующих методов:
d) он будет повторно использовать материальные ресурсы на сайте;
e) он будет повторно использовать материальные ресурсы в других проектах, на
других сайтах;
f) он будет восстанавливать и хранить восстановленные материалы для
повторного
использования;
g) сортировать отходы и передавать их уполномоченным переработчикам;
h) «Подрядчик» сообщит место назначения отходов (имя, адрес, контактная
информация
оператора санитарии и / или переработчиков);
Таблица B.1 – Виды отходов
Контейнер Вид отхода
1. Кирпич, керамика
2. Камень, тротуарная плитка, сборные, бетонный щебень
3. Изоляция: пенополистирол, базальтовая вата или любой другой утеплитель
4. Упаковка: ящики для краски, поддоны, картон, кабельные коробки, упаковочные
ленты, полиэтиленовая пленка.
5. Древесина: хвойная древесина, лиственная древесина, ДСП, МДФ.
6. Металлы
7. Гидравлическое масло, моторное масло, смазочное масло
8. Штукатурка, гипс, цемент, фиброцемент, раствор
32
CP A.04.02:2021
Приложение C
(информативное)
Руководство по разделению биоотходов
C.1 Пищевые отходы собираются в просторных контейнерах, помещаемых
на кухоньках,
обычно под раковинами. Для обеспечения качества компоста
рекомендуется разместить
наглядное и доступное руководство по сбору био-отходов поблизости от
контейнеров.
Рисунок C.1 - Контейнер для аэрированных отходов
C.2 Пищевые отходы будут очищены от лишней влаги (при необходимости)
и храниться в
герметичном контейнере под раковиной (или, если необходимо).
C.3 Компостировать можно следующие виды биологических отходов:
а) пищевые отходы (сырые, вареные, жареные и копченые);
b) готовые мясные обрезки;
c) рыбные остатки и кости (кости разлагаются);
d) морепродукты (креветки, омары, крабы и др.)
e) овощи (сырые и вареные);
f) яйца и яичная скорлупа;
g) хлеб (свежий, сухой или заплесневелый);
h) фрукты (все виды, включая цитрусовые);
i) кофейная гуща и фильтры;
j) бумага (измельченная бумага, чем меньше, тем лучше);
k) картонная упаковка для измельченных яиц;
l) мертвые растительные отходы (мертвые цветы, трава, листья, сорняки и т. д.)
33
CP A.04.02:2021
m) сыр и другие молочные продукты (кроме молока);
Не кладите в газированный контейнер:
а) сигареты, окурки и пепел;
b) жевательная резинка;
c) кости;
d) уголь и зола;
e) одноразовые подгузники;
f) химически обработанная трава;
g) пакеты молока или сока тетрапак;
h) жидкости любого вида;
i) древесные стебли растений, даже измельченные;
j) пластмассовые или резиновые изделия;
k) мешки для пылесосов;
l) химически обработанные древесные опилки;
m) масло.
В случае компостирования «на месте» мы рекомендуем два типа
компостных блоков: с
вращающимся барабаном (модель JORA Form, рис. C.2, a) или фиксированным
блоком, рис. C2,
b).
Рисунок C.2 - Компостер с вращающимся барабаном (а) и неподвижным барабаном
(b)
C.4 Руководство по использованию роторного барабанного компостера (Рисунок
C.2, a):
а) добавить бумажные пакеты, в которых сортировались биологические
отходы. Их можно
добавлять ежедневно
b) добавить банку с гранулами;
c) закрыть крышку;
d) поверните вращающийся барабан 2-3 раза (при необходимости) для
хорошей аэрации.
Недостаточная вентиляция вызывает неприятный запах;
e) храните биологические отходы в ячейке 2 только тогда, когда ячейка 1
заполнена.
f) обработанные таким образом биологические отходы созревают примерно через
6-8 недель.
Проверьте качество компоста, а затем опорожните целевое отделение. Компост
должен иметь
приятный запах. Это ценное удобрение, которое при необходимости можно
использовать для
рыхления почвы.
Пищевые отходы и другие органические вещества не только выделяют
неприятный запах, но
также выделяют метан и вымываются на свалки. Исследования показывают, что
городские и
34
CP A.04.02:2021
аналогичные отходы состоят более чем на 50% из биоразлагаемых
органических веществ,
которые могут быть восстановлены путем аэробного и анаэробного сбраживания.
Биоразлагаемые отходы можно обрабатывать с помощью аэробного сбраживания,
превращая
органические вещества в компост, избегая использования газов, которые обычно
используются
при производстве синтетических удобрений. Кроме того, парниковые газы,
вызывающие
глобальное потепление, больше не выбрасываются в атмосферу.
Библиография
[1] Закон № 835 от 17.05.1996 о принципах урбанизма и территориального
планирования
(Официальный вестник Республики Молдова, № 1-2, статья 2,
опубликован
02.01.1997).
[2] Постановление Правительства № № 896 от 21.07.2016 на утверждение
Положения о
порядке сертификации энергоэффективности зданий и строительных единиц
(Официальный вестник Республики Молдова, № 232-244, ст. 975,
опубликовано
29.07.2016).
[3] Постановление Правительства № 913 от 25.07.2017 «Об утверждении
Технического
регламента о минимальных требованиях к реализации строительной продукции».
[4] Нормативные акты по акустике в зданиях и городских районах -
Ориентировочный C
125-2013»-Часть I- Общие положения, касающиеся защиты от шума,
Ориентировочный C 125 / 1-2013, от 21.11.2013. (Официальный вестник Румынии

812 бис от 20.12.2013 г.).
[5] Постановление Правительства № 1003 от 10.12.2014 об утверждении
правил,
касающихся требований к энергетической маркировке некоторых продуктов
с
энергетическим воздействием (Официальный вестник Республики Молдова, №
386-
396, статья 1001, опубликован 26.12.2014).
[6] Закон № 92 от 29.05.2014 по тепловой энергии и продвижению когенерации
(Официальный вестник Республики Молдова, № 178-184, статья 415,
опубликован
11.07.2014).
[7] Закон № 86 от 29.05.2014 об оценке воздействия на окружающую
среду
(Официальный вестник Республики Молдова, № 174-177, ст. 393,
опубликован
04.07.2014).
[8] Закон № LP913 / 2000 от 30.03.2000 о кондоминиуме в жилищном
фонде
(Официальный вестник Республики Молдова, № 130-132, статья 915,
опубликован
19.10.2000).
[9] Постановление Правительства № 1093 от 31.12.2013 на утверждение
Положения об
оказании энергетических услуг (Официальный вестник Республики Молдова, №
4-8,
ст. 04, опубликовано 10.01.2014).
[10] Постановление Правительства № 160 от 21.02.2018 г. об утверждении
Программы
продвижения зеленой экономики в Республике Молдова на 2018-2020 гг.
И плана
действий по ее реализации (Официальный вестник Республики Молдова, № 68 -
76,
арт. .208, опубликовано 02.03.2018 г.).
[11] Закон № 10 от 26.02.2016 о поощрении использования энергии из
возобновляемых
источников. (Официальный вестник Республики Молдова, № 69-77, статья
117,
опубликован 25.03.2016).
Конец перевода
35
CP A.04.02:2021
Содержание
Стр.
Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă 18
1 Область применения 18
2 Нормативные ссылки 19
3 Терминология и сокращения 19
3.1 Термины и определения 19
3.2 Сокращения 21
4 Основные положения 21
4.1 Цели 21
4.2 Инструкции по применению Кодекса практики 21
4.3 Преимущества экологического проектирования 21
5 Принципы проектирования экологических зданий 22
5.1 Интегрированное проектирование: сотрудничество при междисциплинарном
22

содержании
5.2 Снижения загрязнения на этапе строительства 22
5.3 Инфраструктура для раздельного сбора бытовых отходов 22
5.4 Предоставление мест для сбора биоотходов 22
5.5 Анализ жизненного цикла здания - LCA (Life Cycle Assessment) 22
5.6 Планирование управления отходами строительства и сноса 22
5.7 Пешеходные дорожки 22
5.8 Влияние автомобильной парковки 23
5.9 Снижение эффекта теплового моста 23
5.10 Менеджмент дождевой воды 23
5.11 Доступ к удобствам 23
5.12 Доступ к альтернативному транспорту 23
5.13 Учет расхода воды 24
5.14 Оптимизация потребления воды 24
5.15 Устойчивое озеленение 24
5.16 Материалы и продукция, сертифицированные с точки зрения экологической
24

ответственности
5.17 Натуральные материалы 24
5.18 Восстановленные материалы и/или повторно используемые существующие
25

конструкции
5.19 Локальные материалы 25
5.20 Материалы с переработанным содержанием 25
5.21 Материалы с низким содержанием летучих органических соединений (ЛОС),
25

опасных для здоровья человека, или с нулевым содержанием ЛОС


5.22 Огнестойкие материалы 25
5.23 Акустический комфорт 25
5.24 Проектные решения интерьера, основанные на интеграции природных
элементов 25
5.25 Собственное производство продуктов питания 25
5.26 Городское отопление 26
5.27 Энергоэффективность зданий 26
5.28 Энергоэффективность установок наружного освещения 26
36
CP A.04.02:2021
5.29 Производство возобновляемой энергии 26
5.30 Инновационные идеи и решения 26
ПРИЛОЖЕНИЯ
Приложение A: План предотвращения и уменьшения загрязнения площадки 27
Приложение Б: Менеджмент отходов строительства 31
Приложение В: Руководство по разделению биоотходов 32
Библиография 34
Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică în construcții CT-C A(01-06)
„Normative metodico-
organizatorice” care au acceptat proiectul documentului normativ:
Președinte Lupașcu Mihail Inginer constructor
Secretar Leonte Alexandru Jurist
Reprezentant al
MEI
Ministerul Economiei şi a Infrastructurii
Membri Izbînda Anatolie Doctor în științe tehnice. Conf. univ.
Cozma Diana Jurist
Verstiuc Valeriu Inginer constructor
Calestru Agafia Inginer tehnolog constructor
Croitoru Gheorghe Doctor inginer, Conf. univ.
Coropcean Ion Inginer constructor
37
CP A.04.02:2021
Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este
important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei
ediţii şi a tuturor
amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării
etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative
în construcţii, în
publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei
publice în domeniul
construcțiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii"
(www.ednc.gov.md), precum
şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul
Oficial al Republicii
Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
Amendamente după publicare:
Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate
38
CP A.04.02:2021
Ediție oficială
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCȚII
CP A.07.08:2021
„Proiectarea clădirilor și construcțiilor
39
CP A.04.02:2021
Proiectarea clădirilor ecologice”
Responsabil de ediție ing. L. Cuşnir
Tiraj 100 ex. Comanda nr. 253
Tipărit ICȘC ”INCERCOM” Î.S.
Str. Independenţei 6/1
www.incercom.md
40
Citations (0)
References (5)

S-ar putea să vă placă și