R E P U B L I C A M O L D O V A

A.04.02
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII

NORMATIVE METODICO-ORGANIZATORICE

CPA.04.02:2020

Proiectarea clădirilor și construcțiilor

Proiectarea clădirilor ecologice

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI AL INFRASTRUCTURII AL MOLDOVEI

CHIŞINĂU 2020
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP A.04.02:2020
ICS XX.XXX

Proiectarea clădirilor și construcțiilor

Proiectarea clădirilor ecologice
Cuvinte cheie: proiectare clădirilor ecologice, clădiri „verzi”, ciclul de viață al construcțiilor.

Preambul

1 ELABORAT de către:

Experți Internaționali:
Cristiana-Verona CROITORU, UNDP Moldova
Elena RASTEI, Romania Green Building Council

Experți naționali:
Constantin CODREANU, UNDP Moldova
Arh. Ion ANDRUSCEAC, UNDP Moldova

2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică şi Standardizare în Construcții

A-01 „Normative şi standarde metodico-organizatorice”, procesul-verbal nr. XX din XX.XX.2020.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului Economiei și aL Infrastructurii nr. XX din
XX.XX.2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. XXX, art. XXX), cu aplicare din XX,
XX 2020.

4 Elaborat pentru prima dată. Document elaborat în cadrul proiectului „Orașe Verzi Durabile pentru
Moldova” finanțat de Facilitatea Globală de Mediu și implementat de Programul Națiunilor Unite
pentru Dezvoltare.

MEI, 2020 EDIŢIE OFICIALĂ

I
 CP A.07.08:2020

Cuprins
Introducere IV
1 Domeniu de aplicare 1
2 Referințe normative 2
3 Terminologie și abrevieri 2
3.1 Termeni și definiții 2
3.2 Abrevieri 4
4 Prevederi generale. 4
4.1 Obiective 4
4.2 Instrucțiuni pentru aplicarea codului practic 4
4.3 Avantajele proiectării ecologice 4
5 Principii de proiectare a clădirilor ecologice 4
5.1 Design Integrat: munca în colaborare interdisciplinară 4
5.2 Reducerea poluării în etapa de șantier 5
5.3 Infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor menajere 5
5.4 Prevederea unor spații pentru colectarea bio-deșeurilor 5
5.5 Analiza pe ciclul de viață a clădirii - LCA (Life CycleAssessment) 5
5.6 Planificare pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări 5
5.7 Trasee pietonale 5
5.8 Amprentă parcare 5
5.9 Reducerea efectului de insulă de căldură 5
5.10 Gestionarea apelor pluviale 6
5.11 Acces la facilități 6
5.12 Acces la transport alternativ 6
5.13 Contorizarea consumului de apă 6
5.14 Optimizarea consumului de apă 7
5.15 Amenajare peisagistică sustenabilă 7
5.16 Materiale și produse certificate din punct de vedere al responsabilității față de mediu 7
5.17 Materiale naturale 7
5.18 Materiale recuperate și/sau structuri existente refolosite 7
5.19 Materiale locale 7
5.20 Materiale cu conținut reciclat 7
5.21 Materiale cu conținut redus de Compuși Organici Volatili (COV) periculoși pentru 8
sănătatea umană sau zero COV
5.22 Materiale rezistente la foc 8
5.23 Confort acustic 8
5.24 Soluții de design interior bazate pe integrarea elementelor naturale 8
5.25 Producție proprie de hrană 8
5.26 Încălzire orășenească 8
5.27 Eficiența energetică a clădirilor 8
5.28 Eficiența energetică a instalațiilor de iluminat exterior 8
5.29 Producerea energiei din surse regenerabile 8
5.30 Idei și soluții inovatoare 8
ANEXE
Anexa A: Plan de prevenire și reducere a poluării pe șantier 10
Anexa B: Managementul deșeurilor Construcții și desființări 14
Anexa C: Ghid pentru separarea bio-deșeurilor 15
Bibliografie 17
Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă 18

II
Introducere

Clădirile folosesc de-a lungul ciclului lor de viață circa 36% din energia globală finală. Acestea sunt
responsabile pentru circa 39% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă, generate de
consumul energiei necesare întreținerii, precum și pentru utilizarea a peste 50% din resursele naturale
primare exploatate sub formă de materiale de construcție.

Dezvoltarea de clădiri cu impact redus asupra mediului reprezintă nu doar o necesitate în contextul
preocupărilor pentru îmbunătățirea calității vieții, ci și un impuls pentru viitoarele investiții în domeniul
construcțiilor.

Tendința globală în ceea ce privește proiectarea clădirilor durabile impulsionează alinierea Republicii
Moldova, în ceea ce privește reglementările locale și naționale, la bunele practici internaționale, în scopul
îmbunătățirii calității fondului construit, a mediului înconjurător și a condițiilor de trai pentru cetățeni.

Necesitatea elaborării unui cod practic care să includă principii de proiectare a clădirilor ecologice a
apărut în contextul dezvoltării urbane tot mai accentuate din ultimii ani. În procesul firesc de transformare
a localităților, de cele mai multe ori, tendința de creștere economică și de dotare a populației cu cele
necesare este văzută ca o strategie prioritară situată deasupra tuturor problemelor de mediu. În
consecință, asistăm la o dezvoltare haotică a localităților, fără a lua în considerare măsuri pentru protecția
mediului.

Pentru a veni în sprijinul diminuării impactului asupra mediului, prezentul normativ oferă proiectanților o
serie de soluții și măsuri menite să reducă impactul obiectivelor proiectate asupra mediului înconjurător,
dar și ridicării nivelului de bunăstare și sănătate al populației.

Prezentul Cod Practic conține principii generale şi cerințe privind elaborarea documentației de proiect în
corespundere cu actele normative în domeniul protecției mediului şi gestionării resurselor naturale.

Scopul prezentului cod practic este încurajarea tranziției spre sustenabilitatea mediului construit în
Republica Moldova.

III
 CP A.07.08:2020

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII

Proiectarea clădirilor ecologice

Проектирование экологических зданий

Design of ecological buildings

Data punerii în aplicare: 2020-XX-XX

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezentul cod practic de proiectare a clădirilor ecologice, denumit în continuare Cod, este conceput
ca instrument de încurajare a tranziției sectorului construcțiilor din Moldova către sustenabilitatea de
mediu și creșterea calității vieții cetățenilor.

În procesul de elaborare au fost luate în considerare particularitățile de mediu, sociale și economice din
țară, cu accent pe principalele probleme cu care s-a confruntat în ultimii ani Republica Moldova, cum ar fi:
a) exploatarea minieră în scopul dobândirii materialelor de construcție;

b) gestionarea precară a deșeurilor;

c) depozitarea ilegală a deșeurilor;

d) poluarea mediului în etapa de șantier;

e) îmbolnăvirile cauzate de calitatea inadecvată a mediului interior.

1.2 Prezentul Cod este un standard de performanță de mediu în corespundere cu care pot fi îmbunătățite
obiectivele în procesul de proiectare. Prezentul cod va sprijini proiectanții în elaborarea unor proiecte cu
amprentă de mediu mai redusă, respectiv construcții mai sănătoase și mai durabile.

1.3 Prezentul Cod este destinat elaborării documentației de proiect pentru clădiri noi, dar este aplicabil și
pentru clădiri existente, supuse reabilitării, reconstrucției și modernizării majore.

1.4 Acest Cod este aplicabil în cazul proiectării clădirilor individuale, dar și în cazul proiectării unor
ansambluri de clădiri legate între ele, fie prin rosturi seismice, fie printr-un concept de gestionare unitară
de tip condominiu.

1.5 Prezentul Cod include o matrice de bune practici în proiectare care se aplică tuturor clădirilor, cu
excepția celor cu statut de monument de arhitectură sau clădirilor care nu au sistem interior de încălzire.

1.6 Prezenta versiune a codului practic include și recomandările experților din industria națională a
construcțiilor, a autorităților competente în domeniul construcțiilor și a altor specialiști implicați în procesul
de construcție, inclusiv societatea civilă colectate în etapa de consultare.

1
 CP A.07.08:2020

2 Referințe normative

În prezentul cod practic sunt utilizate referințe la următoarele documente normative:

NCM A.08.01:2016 Organizarea construcțiilor

NCM B.01.05:2019
NCM B.02.01:2006
NCM E.03.02:2014
NCM E.04.02:2014
NCM M.01.01:2016
CP D.02.11:2014
Urbanism. Sistematizarea și amenajarea localităților urbane și rurale
Infrastructură socială. Parcaje.
Siguranța la incendii. Protecția împotriva incendiilor a clădirilor și
instalațiilor.
Protecția contra zgomotului
Eficiența energetică a clădirilor rezidențiale. Performanța energetică a
clădirilor. Cerințe minime de performanță energetică a clădirilor.
Recomandări privind proiectarea străzilor și drumurilor din localitățile
urbane și rurale.

NOTĂ – La utilizarea prezentului Cod Practic este oportun de a verifica valabilitatea documentelor normative conform
Catalogului documentelor normative (DN) în construcții actualizat în fiecare an, cu situația la 1 ianuarie a anului
curent, conform indicatorilor informativi, publicați în anul curent, precum și valabilitatea/actualizarea sau anularea
funcționării standardului respectiv pe site-ul www.estandard.md.
Dacă documentele normative de referință au fost înlocuite (modificate), atunci la utilizarea actualului document
normativ trebuie utilizate aceste documentele normative. Dacă documentul de referință a fost anulat fără înlocuire,
atunci poziția în care se face trimitere la acesta este utilizată în măsura în care nu afectează această referință.

3 Terminologie și abrevieri

În prezentul Cod Practic sunt utilizați termeni și definițiile acestora, abrevieri după cum urmează:

3.1 Termeni și definiții

3.1.1
acoperiș verde
un acoperiș acoperit parțial sau complet cu vegetație și sol sau cu un alt mediu de cultură, situat
deasupra unei membrane impermeabile. Aceste sisteme pot fi intensive sau extinse, după cum urmează:

a) sistemele intensive de acoperiș verde au un mediu de creștere adânc de minim 30 cm, care permite
fixarea arborilor și arbuștilor. Adâncimea mediului de cultură necesită cerințe suplimentare de încărcare
în cadrul structurii de rezistență și necesită un sistem complex de irigație pentru întreținere

b) sistemele extensive de acoperiș verde au un mediu de creștere cu grosimea cuprinsă între 10 și 30

cm. Necesită o întreținere minimă și, în general, nu necesită irigare

3.1.2
biodeșeuri
deșeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deșeuri alimentare sau cele provenite din
bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de vânzare cu
amănuntul şi care sunt compatibile cu deșeurile provenite de la întreprinderile de prelucrare a produselor
alimentare

3.1.3
commissioning
proces de testare și punere în funcțiune a instalațiilor și elementelor constructive de către o comisie
interdisciplinară

2
 CP A.07.08:2020

3.1.4
cradle to cradle
etichetă ecologică care implică proiectarea și fabricarea de produse în așa fel încât, la sfârșitul vieții lor,
să poată fi reciclate sau refolosite, imitând ciclul naturii cu tot ceea ce este fie reciclat, fie returnat pe
pământ, direct sau indirect, ca un produs complet sigur, netoxic

3.1.5
design integrat
un proces holistic care implică o varietate de specialiști și actori implicați în procesul de proiectare a
clădirii. Procesul utilizează abilitățile și cunoștințele tuturor participanților pentru a îmbunătăți rezultatele,
a spori valoarea pentru proprietar, a reduce deșeurile și a maximiza eficiența prin toate fazele de
proiectare, fabricare și construcție

3.1.6
efectul insulei de căldură
efect negativ asupra mediului construit cauzat de zone urbane precum acoperișul clădirilor, pavaje,
parcări descoperite, alei betonate care generează temperaturi ridicate din cauza absorbției și retenției
razelor UV în timpul zilei

3.1.7
eticheta ecologică
certificarea unor categorii de produse şi servicii dintre cele mai diverse. Aceasta încurajează operatorii
economici să comercializeze bunuri şi servicii cu un impact redus asupra mediului, multe dintre măsurile
ecologice aducând o valoare în plus operatorilor prin reducerea costurilor

3.1.8
forest stewardship council (FSC)
eticheta ecologică care atestă că pădurile au fost exploatate responsabil

3.1.9
indice de reflexie solară (SRI)
o măsură a capacității suprafeței construite de a rămâne rece la soare prin reflectarea radiațiilor solare și
emiterea de radiații termice

3.1.10
parcare preferențială
punctele de parcare cele mai apropiate de intrarea principală a unei clădiri (în afară de spațiile destinate
persoanelor cu handicap. În cazul parcării angajaților, se referă la punctele cele mai apropiate de intrarea
utilizată de angajați

3.1.11
pereți vegetali
un perete extern acoperit total sau parțial cu vegetație. Aceste sisteme constau de obicei într-un mediu
de cultură (sol, apă sau un substrat anorganic), cu un sistem integrat de alimentare cu apă, dacă este
necesar, având în vedere clima și condițiile locale. Structura trebuie să fie montată și fixată pe
peretele/pereții externi ai unei construcții. Acestea sunt cunoscute și sub numele de ziduri vii, fațade verzi
sau grădini verticale

3.1.12
xeriscaping
amenajare peisagistică care nu necesită irigații de rutină

3
 CP A.07.08:2020

3.2 Abrevieri

COV Compuși organici volatili

BMS Building Management Systems - Sistemul de gestiune tehnică și control al clădirii
FSC Forest Stewardship Council (organism de certificare)
HVAC Încălzire, ventilare și aer condiționat
LCA Evaluarea ciclului de viață
PEFC Programme for the Endorsement of Forest Certification (sistem de certificare)
OSB Oriented strand board

4 Prevederi generale

4.1 Obiective

Prezentul cod de proiectare ecologică își propune să încurajeze îmbunătățirea sectorului construcțiilor la
nivel local și național, prin soluții și măsuri luate în calcul în stadiul elaborării documentației de proiect,
pentru a atinge următoarele obiective:
a) Îmbunătățirea sănătății și stării de bine a cetățenilor Republicii Moldova;
b) Protejarea și restabilirea resurselor naturale;
c) Protejarea, ameliorarea și restaurarea biodiversității și a ecosistemelor la nivel local și național;
d) Promovarea ciclurilor sustenabile și regenerative pentru resursele materiale;
e) Atenuarea impactului clădirilor asupra mediului pe durata de viață a acestora;
f) Proiectarea complexelor urbanistice în armonie cu mediul.

4.2 Instrucțiuni pentru aplicarea codului practic

4.2.1 Prezentul cod practic enumeră o serie de principii de proiectare a clădirilor ecologice, care stau la
baza elaborării documentației de proiect pentru clădirile cu impact redus asupra mediului.

4.2.2 Măsurile și soluțiile detaliate în acest cod pot fi implementate parțial sau integral. Pentru o
performanță de mediu superioară recomandăm considerarea integrală a acestora.

4.3 Avantajele proiectării ecologice

Proiectarea ecologică a clădirilor implică beneficii precum:

- Performanță sustenabilă superioară la un cost de execuție și operare similar sau mai redus decât cel
standard.
- Un mediu interior mai sănătos.
- Costuri de întreținere și mentenanță reduse.
- Un impact de mediu diminuat.

5. Principii de proiectare a clădirilor ecologice

5.1 Design integrat: munca în colaborare interdisciplinară

Proiectantul va coordona elaborarea documentației de proiect în strânsă colaborare cu beneficiarul
proiectului, proiectanții pe specialități și cu auditorul energetic. Aceasta va contribui la optimizarea
procesului de proiectare integrată (a se vedea 3.1.5), îmbunătățirea performanței ecologice.

4
 CP A.07.08:2020

5.2 Reducerea poluării în etapa de șantier

Proiectantul va include în documentația de proiect, în compartimentul OLC (Organizarea lucrărilor de
construcție), minim 80% dintre măsurile detaliate în Anexa A - „Măsuri de reducere a poluării pe șantier”.
Prevederile pot fi introduse sub formă scrisă (în cadrul memoriului explicativ) sau desenate (materiale
grafice). A se conforma cerințelor normativului NCM A.08.01. Aceste măsuri vor contribui la reducerea
poluării cauzate de activitățile de construire, recunoașterea și încurajarea unui management de șantier
responsabil din punct de vedere social și de mediu.

5.3 Infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor menajere

Proiectantul va include în documentația de proiect o zonă accesibilă ocupanților clădirii, dedicată
colectării și depozitării în siguranță a următoarelor tipuri de deșeuri: hârtie și carton, sticlă, plastic și
metale, bio-deșeuri (a se vedea 3.1.2) și mixte/reziduale, baterii, corpuri de iluminat care conțin mercur și
electronice.

5.4 Prevederea unor spații pentru colectarea bio-deșeurilor (a se vedea 3.1.2).

Includerea în documentația de proiect a unui sistem de colectare separată a bio-deșeurilor cu
posibilitatea tratării acestora în imediata proximitate, în vederea compostării.

5.5 Analiza pe ciclul de viață a clădirii - LCA (Life CycleAssessment)

Colaborarea cu specialiști în domeniul elaborării studiilor de LCA sau utilizarea unor produse soft precum
Gabi, One Click LCA, Athena, OpenLCA, Sima Pro sau similare. Scopul este Identificarea și încurajarea
utilizării de produse şi materiale cu amprentă redusă de carbon pe întregul ciclu de viață al clădirii. Se vor
considera cel puțin 80% din cantitatea de materiale pentru fiecare dintre următoarele elemente: fundație,
structură orizontală, structură verticală și fațade, zone exterioare, echipamente și elemente interioare.
Toate elementele și componentele acestora care constituie mai puțin de 1% din masa totală a clădirii pot
fi excluse.

5.6 Planificare pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări

Proiectantul va include în documentația de proiect, în compartimentul OLC (Organizarea lucrărilor de
construcție) prevederi referitoare la devierea de la gropile de gunoi și incineratoare a cel puțin 5 tipuri de
deșeuri generate în etapa de șantier și atingerea unei rate de minim 30% reciclare, conform anexei B și
tabelului B1. Include deșeurile generate în urma demolării, desființării sau construcției. Nu sunt luate în
considerare următoarele: pământul excavat. Se încurajează cazul în care proiectul folosește elemente
prefabricate sau semi prefabricate.

5.7 Trasee pietonale

Încurajarea folosirii pe scară largă a traseelor pietonale care să lege toate punctele de interes ale
cartierului. Separarea clară a traseelor pietonale de cele carosabile printr-un spațiu de 1 metru + perdea
de copaci. Trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1) aleile pietonale sunt clar delimitate de carosabilul intens circulat.
2) aleile pietonale trebuie să se conformeze codului practic CP D.02.11. Conform acestui normativ,
lățimea unei benzi pietonale (asigură circulația unei singure persoane) este de 1 m. Pentru aleile
pietonale lățimea minimă este de 1,5 m.
3) aleile pietonale leagă toate punctele de interes (accesele în clădiri, locurile de recreere, spațiile de
parcare etc.).

5.8 Amprenta parcării

Eficientizarea utilizării terenului prin amplasarea integral subterană a parcărilor.
Numărul parcărilor trebuie specificat conform NCM B.02.01.

5.9 Reducerea efectului de insulă de căldură

5
 CP A.07.08:2020

Proiectantul va specifica materiale pentru acoperiș care au un nivel al SRI (Indice de Reflexie Solară, a
se vedea 3.1.10) egal sau mai mare de 70.
Se recomandă soluțiile de mai jos:
1) acoperiș verde/vegetal: Instalarea unui acoperiș vegetal/verde;
2) acoperiș standard: folosirea unei membrane de culoare deschisă (alb-gri deschis) sau pietriș;
3) locuri de odihnă acoperite cu pergole și structuri pentru plante agățătoare;
4) utilizarea pentru pavaj a unui sistem cu caroiaj deschis (cel puțin 30% să nu fie umplut);
5) parcare integral subterană.
Obiectivul acestei măsuri este eliminarea efectului insulei de căldură (a se vedea 3.1.6) prin reducerea
cantității de raze UV absorbite și înmagazinate de acoperiș, parcări sau alte structuri similare.
Îmbunătățirea eficienței energetice și a habitatului exterior prin instalarea de sisteme de acoperiș verde (a
se vedea 3.1.1) sau pereți vegetali, pavaje și acoperiș cu Index Solar de Reflecție ridicat, etc.

5.10 Gestionarea apelor pluviale

Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin una dintre următoarele soluții:
1) bazin de retenție a apelor pluviale de tip închis. Apele pluviale astfel colectate pot fi folosite integral
sau parțial, în funcție de necesități, la irigarea zonelor verzi exterioare.
2) bazin de retenție de tip deschis cu elemente vegetative și de filtrare.

5.11 Acces la facilități

Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin două dintre următoarele facilități:
1) magazin alimentar;
2) sală de fitness sau sală sport;
3) zonă de relaxare
4) amplasarea a cel puțin un loc de reuniune a membrilor comunității (ex. loc de odihnă în jurul unui
havuz, amfiteatru cu scenă) în cazul construirii a unui ansamblu rezidențial;
5) amplasarea băncilor de odihnă de-a lungul aleilor pietonale la cel puțin 50 m una față de alta,
acoperind toate traseele pietonale de pe teritoriu;
6) bancomat.
Notă: A respecta normele în Legislația în vigoare: NCM B.01.05 și [1].

5.12 Acces la transport alternativ

Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin două dintre următoarele soluții de transport
alternativ:
1) stații de încărcare pentru mașini electrice de cel puțin 5 kW, pentru cel puțin 5% din capacitatea totală
de parcări a clădirii, aplicabil tuturor tipurilor de clădiri;
2) spații pentru depozitare biciclete pentru cel puțin 20% din numărul total de parcări a clădirilor cu
excepția rezidențialelor (ex. în cazul a 100 de parcări auto, e nevoie de spațiu de depozitare pentru 20 de
biciclete);
3) spații pentru depozitare biciclete pentru cel puțin 20% din numărul total de apartamente, în cazul
ansamblurilor rezidențiale (ex. în cazul a 100 de apartamente, e nevoie de spațiu de depozitare pentru 20
de biciclete);
4) Bicicletele sunt păstrate într-un spațiu dedicat, individual sau comun, securizat, acoperit, ferit de
umezeală/apă și cu acces direct facil. Aceste spații pot fi amplasate atât în zone exterioare, cât și în zone
interioare precum parcarea subterană a clădirii.

5.13 Contorizarea consumului de apă

Proiectantul va include în documentația de proiect:
1) în cazul ansamblurilor rezidențiale: contoare individuale standard pentru fiecare apartament în parte;
2) în cazul celorlalte tipologii de clădiri, acestea vor fi echipate cu contoare dotate cu dispozitive de citire
la distanță a datelor și vor fi conectate la BMS.
A consulta normele și Legislația în vigoare: NCM M.01.01, [2].

6
 CP A.07.08:2020

5.14 Optimizarea consumului de apă

Proiectantul va include în documentația de proiect pentru toate tipurile de clădiri obiecte sanitare cu debit
redus de apă, cu cel puțin următorii coeficienți:
1) WC cu jet dublu de apă, maximum 4,5 l/jet (3/6).
2) Baterie lavoar: maximum 5 litri/min.
3) Baterie duș: maximum 9 l/min.

5.15 Amenajare peisagistică sustenabilă

Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin una din următoarele strategii:
1) irigare prin picurare, cu senzori încorporați de umiditate a solului.
2) amenajarea spațiului verde conform principiilor de Xeriscaping (a se vedea 3.1.13). Strategiile includ
folosirea unor plante locale, adaptabile și exclud soluții de amenajare cu gazon și irigarea cu aspersoare.

5.16 Materiale și produse certificate din punct de vedere al responsabilității față de mediu
Proiectantul va include în documentația de proiect minimum 2 produse sau materiale care dețin declarație
de mediu (ex. Environmental Product Declaration) și/sau certificate de sustenabilitate recunoscute la nivel
european/internațional, precum Cradle to Cradle (a se vedea 3.1.4), eticheta ecologică (a se vedea
3.1.7), FSC/PEFC (a se vedea 3.1.8), sau alte certificări de produs similare. Pentru îndeplinirea acestei
cerințe, vor fi luate în considerare două produse (un produs per categorie):
1) lemn (instalat definitiv în clădire, de exemplu uși, podea flotantă, OSB);
2) beton și/sau ciment;
3) oțel;
4) piatră și/sau agregate;
5) materiale realizate din lut/argilă;
6) recipiente din carton;
7) sticlă;
8) materiale din plastic, polimeri, rășini, vopseluri, alte chimicale, materiale bituminoase;
9) fibre de origine animală, fibre de celuloză;
10) izolație.

5.17 Materiale naturale

Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin un material pentru fiecare dintre categoriile de
mai jos, cu impact de mediu redus, pentru zidării și izolații precum:
1) Zidărie: cărămidă, bloc de calcar, chirpici, beton de cânepă, sisteme pe bază de fibre agroalimentare
și soluții similare.
2) Izolare: vată minerală bazaltică, lână de oaie, izolație de cânepă, celuloză reciclată, denim reciclat,
fibră lemnoasă certificată FSC, perlit, agregat de argilă expandată, ceramică tratată cu zeolit, plută, etc.

5.18 Materiale recuperate și/sau structuri existente refolosite

Proiectantul va include în documentația de proiect materiale recuperate de pe șantierul existent sau de
pe alte șantiere. Materialele luate în considerare includ solul excavat, molozul și balastul, materiale
dezasamblate rezultate din alte demolări și deșeuri compactabile.

5.19 Materiale locale

Proiectantul va include în documentația de proiect materiale și produse manufacturate local pentru
susținerea economiei locale și prevenirea poluării cauzate de transportul materialelor de la distanțe mari.
Se vor utiliza produse și/sau materiale care sunt produse la o distanță radială de 400 km între poarta
fabricii și șantierul în cauză.

5.20 Materiale cu conținut reciclat

Proiectantul va include în documentația de proiect materiale cu conținut reciclat pre și/sau post consum,
precum materialele structurale (armături metalice), mochetă, OSB, placaj, etc.

7
 CP A.07.08:2020

5.21 Materiale cu conținut redus de Compuși Organici Volatili (COV) periculoși pentru sănătatea
umană sau zero COV
Proiectantul va include în documentația de proiect materiale cu conținut redus de compuși organici volatili
(VOC) – de minimum 0,1 g/l și maximum 10 g/l (se aplică tuturor vopselelor). A se consulta [3].

5.22 Materiale rezistente la foc

Proiectantul va include în documentația de proiect materiale de izolație și/sau termosisteme cu clase de
reacție la foc C0, C1, conform standardelor naționale NCM E.03.02.

5.23 Confort acustic

Proiectantul va include în documentația de proiect măsuri pentru confort acustic între etaje și între
apartamente și spații tehnice, în conformitate cu indicativul acustic al normativului [4]. Pentru locuințe,
nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L_AeqT), măsurat în timpul zilei, în interiorul
camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depășească 35 dB (A) și, respectiv, curba de zgomot Cz 30.
În timpul nopții (orele 23,00-7,00), nivelul de zgomot L_AeqT nu trebuie să depășească 30 dB și,
respectiv, curba Cz 25.
Notă: A consulta normativul NCM E.04.02.

5.24 Soluții de design interior bazate pe integrarea elementelor naturale

Proiectantul va include în documentația de proiect soluții de design care includ plante selecționate pentru
îmbunătățirea calității aerului și a mediului interior. Se vor utiliza plante, pereți verzi (a se vedea 3.1.12),
piatră, lemn și alte materiale naturale asemănătoare în amenajarea spațiilor interioare comune.

5.25 Producție proprie de hrană

Proiectantul va include în documentația de proiect o porțiune de teren de cel puțin 10 m2 pentru activități
de grădinărit și/sau plantarea de pomi fructiferi sau altor plante locale ușor adaptabile comestibile,
precum lavandă, cimbru, mentă, busuioc, etc.

5.26 Încălzire orășenească

Proiectantul va prevedea conectarea clădirii la rețeaua de încălzire orășenească. A se consulta [5]-[8].

5.27 Eficiență energetică a clădirilor

Proiectantul va include în documentația de proiect cel puțin următorii parametri de eficiență energetică:

Coeficientul de transfer termic, după corectarea generată de punțile termice pentru elementele anvelopei
clădirilor proiectate:
- Pereții exteriori U ≤ 0.24 W/m2K (± 0.02);
- Pereții exteriori ai soclului aferenți subsolului sau demisolului U ≤ 0.24 W/m2K (± 0.02);
- Planșeul care separă spațiul încălzit de podul rece sau spațiul exterior U ≤ 0.20 W/m2K (± 0.02);
- Planșeul care separă subsolul rece de spațiul superior încălzit U ≤ 0.30 W/m2K (± 0.02);
- Ferestrele U ≤ 1.30 W/m2K;
- Ușile U ≤ 1.80 W/m2K.

Notă: În Suprafața Desfășurată Totală calculată nu vor intra clădirile monument de arhitectură sau
clădirile care nu au sistem interior de încălzire.

5.28 Eficiența energetică a instalațiilor de iluminat exterior

Proiectantul va include în documentația de proiect corpuri de iluminat eficiente energetic, precum cele de
tip LED. A se consulta [5].

5.29 Producerea energiei din surse regenerabile

8
 CP A.07.08:2020

Proiectantul va include în documentația de proiect surse de energie regenerabile, precum panouri

fotovoltaice, generatoare eoliene, colectoare solare etc. (exclus energie din deșeuri), al căror aport total
de energie îl constituie minimum 10% din consumul mediu anual al clădirii.
A se consulta și [9]-[11].

5.30 Idei și soluții inovatoare

Proiectantul va include în documentația de proiect soluții inovatoare pentru îmbunătățirea performanței
ecologice a clădirii precum:
1) Asigurarea unei suprafețe de minim 20 m2 per în scopul practicării grădinăritului;
2) Energie din surse regenerabile 50% din necesar;
3) Atingerea unui obiectiv de 70% reciclare a deșeurilor în etapa de șantier;
4) Asigurarea depozitării de lungă durata a bicicletelor, în spații protejate de factorii externi, pentru 60%
din numărul de ocupanți ai clădirii.

9
 CP A.07.08:2020

ANEXA A
(informativă)

Plan de prevenire și reducere a poluării pe șantier

Completați Tabelul A1 cu Da/Nu, după caz, în dreptul măsurilor descrise pentru a fi implementate în
etapa de șantier.

Tabel A1 - Măsuri de reducere a poluării pe șantier

Categorie Măsuri Da/

Nu

I. Calitatea aerului
Obiectiv: Prevenirea poluării cu particule de praf și alte forme de poluare a aerului pe șantier și în
comunitatea locală;

1. Ridicarea de bariere eficiente (bariere de protecție cu plasă densă, umedă, care

izolează particulele de praf generate) în jurul activităților generatoare de praf sau
împrejurul șantierului, cu înălțimea de minimum 3,0 m.

2. La toate activitățile generatoare de praf se umezesc suprafețele de lucru, în special

în perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate redusă.

3. Acoperirea temporară a pământului excavat și a altor materiale generatoare de praf.

Îndepărtarea acoperirilor de protecție se face doar pe porțiuni mici în timpul
lucrărilor, și nu toate în același timp.

4. Pământul rezultat din decopertare și excavații va fi preluat cu mijloace auto,

acoperite cu prelate și transportat pe amplasamente aprobate de Autoritatea
Publică Locală.

5. Instalarea monitoarelor automate, în timp real, pentru PM10, pe șantiere.

6. Activitățile care generează mult praf vor fi sistate în perioadele cu vânt puternic.

7. Utilizarea soluțiilor speciale care măresc eficiența apei în fixarea prafului (cu
această soluție se vor stropi căile de acces în șantier, zonele de descărcare pentru
materialele de construcții, respectiv de depozitare pentru deșeurile rezultate din
desființări/demolări).

8. Curățarea marginilor drumurilor și pavajelor de pe șantier, prin metode adecvate.

9. Utilizarea măsurilor de control a traficului, inclusiv scăderea vitezei, restricționare și

control a accesului vehiculelor în șantier prin închideri sau baricadări de drum.

10. Utilizarea sistemelor fixe sau mobile de stropire cu aspersor, pentru a spăla
drumurile interne și externe cel puțin o dată pe zi.

11. Toate vehiculele vor opri motoarele - nici un vehicul nu va avea motorul pornit la
staționare.

12. Folosirea unei rampe de spălare a anvelopelor în zona de șantier, oriunde există
săpături pentru fundații sau accese auto provizorii.

13. În șantier toate traseele vor fi amenajate astfel încât să nu conducă la derapaje, să
nu se producă noroi, băltire de apă, etc.

10
 CP A.07.08:2020

14. Toate încărcăturile ce sunt transportate din sau în șantier vor fi acoperite prin
utilizarea de prelate sau materiale ce acoperă încărcătura corespunzător pe
întreaga sa suprafață. Transportul trebuie realizat într-un mod cât mai curat posibil,
cu focus pe prevenirea scurgerilor din camion, pe lateral, în spatele remorcii sau pe
la trapa de golire.

15. Obligativitatea depozitării materialului fin, sub formă de pulbere, în incinte închise
sau în containere, pe termen mediu sau lung.

16. În cazul lucrărilor de desființare/demolare: spargerea betonului se face cu utilaje

special autorizate. Se vor implementa măsurile următoare:
a) ecranarea zonelor de lucru prin instalarea de panouri protectoare și/sau plasă
densă, umedă.
b) aspirarea tuturor reziduurilor de praf și umezirea suprafețelor de lucru (exclus
măturarea acestora).

17. Materialelor depozitate în vrac li se pot adăuga substanțe de suprimare a prafului în

cantitățile, frecvența și proporțiile recomandate de producător, cu menținerea lor
conform recomandărilor producătorului.
Depozitarea în vrac se va face doar în următoarele condiții:
a) depozitarea va avea loc în zone depărtate de receptori sensibili – cursuri de apă;
b) evitarea depozitării sub formă de grămezi cu pantă mare a taluzelor sau cu risc
de prăbușire;

18. Utilajele tehnologice vor respecta prevederile HG 332/2007 privind stabilirea

procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe mașini
mobile nerutiere și a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de
persoane sau marfă și stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase și de
particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecției atmosferei.

19. Nu se va arde, în aer liber, nici un fel de material sau deșeu.

20. Se va respecta legislația în vigoare, privind paza și stingerea incendiilor.

21. Mijloacele de transport ce vor prelua deșeurile în vederea evacuării vor fi acoperite
cu prelate sau meșe pentru prevenirea împrăștierii acestora.

II. Zgomot, vibrații și comunicarea cu cetățenii

Obiectiv: Minimizarea impactului produs de zgomot și vibrații asupra comunității locale și comunicarea
eficientă cu cetățenii.

1. Impunerea unei limite de viteză corespunzătoare în jurul șantierului / sitului.

2. Adoptarea unui program de lucru flexibil, astfel încât să se asigure confortul

locatarilor în perioada de liniște din timpul zilei și pe timpul nopții;

3. Toate vehiculele vor opri motoarele - nici un vehicul nu va avea motorul pornit la
staționare.

4. Punerea la dispoziția populației a unui registru de reclamații și sesizări, ușor

accesibil și vizibil, alături de date de contact și adrese de notificare ulterior efectuării
remedierilor.

5. Evitarea completă sau reducerea transportului în zonele dens populate.

III. Gestionarea deșeurilor

Obiectiv: Prevenirea poluării solului, apelor și aerului cauzată de gestionarea ineficientă a deșeurilor
din construcții și desființări/demolări și protejarea resurselor naturale.

11
 CP A.07.08:2020

1. Existența unui registru de evidență a deșeurilor pe șantier care să cuprindă

următoarele:
a) Cantități de deșeuri generate din construcții sau/și desființări;
b) Cantități de deșeuri municipale și asimilabile generate pe șantier;
c) Cantități de deșeuri sortate pentru reciclare pe tip de deșeu;
d) Tipuri de deșeuri sortate și codurile aferente;
e) Date de contact pentru operatorul de salubritate și reciclatori;
f) Măsuri de reducere a generării de deșeuri pe șantier.

2. Reutilizarea deșeurilor sortate pe șantier, acolo unde este posibil, în proporție de

minimum 20% din cantitatea de deșeuri generată pe șantier.

3. Deșeurile care conțin azbest, rezultate din lucrări de desființări/demolări, trebuie

colectate separat, iar eliminarea acestora se face în instalații autorizate pentru
tratarea/eliminarea deșeurilor periculoase.

4. Asigurarea spațiilor necesare și dotarea acestora cu containere diferite pentru

colectarea separată a deșeurilor pe cel puțin patru tipuri, dintre care menționăm
următoarele în funcție de tipul de deșeuri generate pe șantier: metale, deșeuri care
pot fi concasate (beton, cărămida, BCA, ceramică etc), deșeuri de ambalaje (carton,
plastic, metal, etc.), lemn, deșeuri periculoase, deșeuri amestecate etc.
Deșeurile sortate vor fi preluate de către firme de reciclare autorizate, în vederea
reciclării materiale în proporție de cel puțin 30% din totalul deșeurilor generate pe
șantier. Este exclusă valorificarea energetică.

5. Deșeurile din excavații și prospecțiuni vor fi depozitate și transportate separat și în

nici un caz nu vor fi depozitate în recipienți destinați deșeurilor menajere.

6. Eliminarea manevrărilor prin cădere de la înălțime, pentru a evita împrăștierea

materialelor, prin folosirea de jgheaburi pentru descărcare deșeuri.

8. Este interzisă incinerarea cu sau fără recuperare de energie a deșeurilor generate

pe șantier.

IV. Calitatea apei și solului

Obiectiv: Prevenirea poluării apei și solului pe șantier.

Nu se vor evacua ape uzate în apele de suprafață sau subterane, nu se vor

manipula sau depozita deșeuri, reziduuri sau substanțe chimice, fără asigurarea
condițiilor de evitare a poluării directe sau indirecte a apelor de suprafață sau
subterane.

2. Echipamentele aduse în interiorul șantierelor vor fi în condiții tehnice

corespunzătoare, nu se admite prezența utilajelor și echipamentelor la care există
scurgeri de carburant, lubrifiant sau lichid hidraulic.

3. Vor fi evitate lucrările care pot duce la degradări ale rețelelor supraterane sau
subterane existente în zonă.

4. Organizarea de șantier va prevedea toalete ecologice.

5. În cazul șantierelor de construcții care se amplasează pe terenuri industriale

dezafectate sau/și contaminate se va respecta legislația în vigoare, privind
modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului și privind
refacerea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate.

6. Respectarea legislației în vigoare privind poluările accidentale. Fișele de securitate

a substanțelor toxice și periculoase vor fi disponibile în șantier, iar măsurile
prevăzute în aceste fișe - implementate.

12
 CP A.07.08:2020

7. Obligativitatea existenței unor puncte cu materiale de intervenție în cazul poluării

accidentale.

8. Gruparea și protejarea zonelor pentru manipularea substanțelor toxice și

periculoase.

9. Depozitarea stocurilor de materiale de construcții în spații special amenajate,

îngrădite, în șantier.

10. Folosirea de suprafețe impermeabile pentru alimentarea cu combustibili a utilajelor /

echipamentelor de pe șantier.

13
 CP A.07.08:2020

ANEXA B
(informativă)

Managementul deșeurilor din construcții și desființări

„Contractorul” este responsabil de gestionarea deșeurilor rezultate pe durata construcției după cum
urmează:
a) „Contractorul” va desemna o persoană responsabilă pentru monitorizarea deșeurilor pe toată durata
prezentului contract;
b) „Contractorul” va sorta deșeurile rezultate din construcție și demolare în minimum 4 pubele/containere
diferite, conform tabelului de mai jos.
c) „Contractorul” va redirecționa de la rampă ≥ 30% din greutatea totală a deșeurilor măsurată în
tone/kg, prin oricare dintre următoarele metode:
d) Va refolosi resursele materiale în sit;
e) Va refolosi resursele materiale în alte proiecte, în situri diferite;
f) Va recupera și depozita materialele recuperate pentru refolosire;
g) Va sorta deșeurile și le va preda reciclatorilor autorizați;
h) „Contractorul” va raporta destinația deșeurilor (nume, adresă, contact info pentru operator salubritate
și/sau reciclatori);

Tabelul B1 - Tipuri de deșeuri

Pubela/ Tip deșeu

Container

1. Cărămidă, ceramică

2. Piatră, dale pavaj, prefabricate, moloz din beton,

3. Izolație: polistiren, vată bazaltică sau orice alt tip de izolație

4. Ambalaje: cutii de vopsea, paleți, carton, cutii cabluri, benzi de împachetat, folie
polietilenă

5. Cherestea: rășinoase, lemn de esență tare, PAL, MDF

6. Metale

7. Ulei hidraulic, ulei de motor, ulei de lubrifiere

8. Rigips, ipsos, ciment, ciment fibros, mortar

14
 CP A.07.08:2020

Bibliografie

[1] Legea nr. 835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajarea teritoriului
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1-2, art. 2, publicat 02.01.1997).
[2] Hotărîrea Guvernului nr. 896 din 21.07.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedura de certificare a performanței energetice a clădirilor şi a unităților de clădiri
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 232-244, art. 975, publicat 29.07.2016).
[3] Hotărîrea Guvernului Nr. 913 din 25.07.2017 privind aprobarea Reglementării tehnice cu
privire la cerințele minime pentru comercializarea produselor pentru construcții.
[4] Normativ privind acustica în construcții și zone urbane - Indicativ C 125 - 2013" - Partea I -
Prevederi generale privind protecția împotriva zgomotului, indicativ C 125/1- 2013, din
21.11.2013. (Monitorul Oficial al României nr. 812 bis din 20.12.2013).
[5] Hotărîrea Guvernului Nr. 1003 din 10.12.2014 pentru aprobarea regulamentelor privind
cerințele de etichetare energetică a unor produse cu impact energetic (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 386-396, art. 1100, publicat 26.12.2014).
[6] Legea nr. 92 din 29.05.2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 178-184, art. 415, publicat 11.07.2014).
[7] Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 174-177, art. 393, publicat 04.07.2014).
[8] Legea nr. LP913/2000 din 30.03.2000 Condominiului în fondul locativ (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 130-132, art. 915, publicat 19.10.2000).
[9] Hotărîre a Guvernului Nr. 1093 din 31.12.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind
furnizarea serviciilor energetice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 4-8, art. 04,
publicat 10.01.2014).
[10] Hotărîre a Guvernului Nr. 160 din 21.02.2018 cu privire la aprobarea Programului de
promovare a economiei verzi în Republica Moldova pentru anii 2018-2020 și a planului de
acțiuni pentru implementarea acestuia (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 68-76,
art. 208, publicat 02.03.2018).
[11] Legea nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 69-77, art. 117, publicat 25.03.2016).

15
 CP A.07.08:2020

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii G01-02 "Instalaţii
electrice, de automatizare, semnalizare şitele comunicaţii" care au acceptat proiectul documentului
normativ:

Președinte dr. ing. Constantin Codreanu ADD Technology

Secretar Ministerul Economiei și a Infrastructurii

Reprezentant al Ministerul Economiei şi a Infrastructurii

MEI

Membri Institutul de proiectare „Energoproiect”,

Institutul de proiectare „Energoproiect”,

Serviciul Protecției Civile şi Situațiilor

Excepționale, Direcția salvatori şi pompieri

Serviciul de Stat privind Verificarea şi

Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor

16
 CP A.07.08:2020

Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.

Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate în
"Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în publicaţii
periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, pe
Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md), precum şi în alte publicaţii
periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu prezentarea
referinţelor la acesta).

Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

17
 CP A.07.08:2020

Ediție oficială

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCȚII

CP A.07.08:2020
”Proiectarea clădirilor ecologice”
Responsabil de ediție ing. L. Cuşnir

Tiraj 100 ex. Comanda nr. 253

Tipărit ICȘC ”INCERCOM” Î.S.

Str. Independenţei 6/1
www.incercom.md

18

View publication stats