Sunteți pe pagina 1din 126
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE
PENTRU MEDIU
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE
PENTRU MEDIU
AL
JUDEŢULUI BOTOŞANI
AL JUDEŢULUI BOTOŞANI

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

-2013 -

- CUPRINS -

ABREVIERI ŞI ACRONIME

 

5

REZUMAT EXECUTIV

6

Capitolul I INTRODUCERE

8

I.1

Conceptul de dezvoltare durabilă

8

I.2

Planificarea de mediu în România: PNAPM/PRAM/PLAM

9

I.3

Ce este un Plan Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul său în judeţul Botoşani

11

I.4

Istoricul şi necesitatea revizuirii PLAM Botoşani

14

I.4.1

Evaluarea rezultatelor primei versiuni a PLAM Botoşani

14

I.5

Structura organizatorică şi metodologia utilizată pentru revizuirea PLAM

15

I.5.1

Metodologia utilizată pentru revizuirea PLAM

15

I.5.2

Structura organizatorică

16

I.6

Participarea publicului în procesul de revizuire a PLAM

18

Capitolul II PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI

19

II.1

Analiza SWOT

 

19

II.2

Starea mediului în judeţul Botoşani

 

19

II.2.1

Informaţii generale despre judeţul Botoşani

19

 

II.2.1.1

Date geografice şi climatice

19

II.2.1.2

Relieful

20

II.2.1.3

Clima

20

II.2.1.4

Hidrografia

20

II.2.1.5

Demografia

21

II.2.1.6

Organizarea administrativ-teritorială

22

II.2.1.7

Activităţi industriale şi agricole

23

II.2.1.8

Valori istorice şi culturale

23

 

II.2.2

Calitatea mediului în judeţul Botoşani

27

 

II.2.2.1

Calitatea aerului

27

 

II.2.2.1.1

Emisii de poluanţi atmosferici

28

II.2.2.1.2

Monitorizarea calităţii aerului

29

 

II.2.2.2

Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane

31

 

II.2.2.2.1

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile, pentru anul 2012

31

II.2.2.2.2

Starea ecologică a cursurilor de apă

33

II.2.2.2.3

Calitatea apei lacurilor din judeţul Botoşani

33

II.2.2.2.4

Calitatea apelor subterane

34

 

II.2.2.3

Calitatea apei potabile

35

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

 

II.2.2.4

Apele uzate şi reţelele de canalizare

36

II.2.2.5

Radioactivitatea mediului

37

II.2.2.6

Poluarea fonicǎ

38

II.2.2.7

Calitatea solului

39

 

II.2.2.7.1

Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă

39

II.2.2.7.2

Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

40

II.2.2.7.3

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

40

II.2.2.7.4

Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

41

 

II.2.2.8

Starea pădurilor în judeţul Botoşani

41

II.2.2.9

Biodiversitatea judeţului Botoşani

42

 

II.2.2.9.1

Habitate naturale de interes naţional

42

II.2.2.9.2

Habitate naturale de interes comunitar

42

II.2.2.9.3

Flora şi fauna sălbatică

43

II.2.2.9.4

Arii naturale protejate de interes naţional/judeţean

45

II.2.2.9.5

Arii naturale protejate de interes comunitar

46

II.2.2.9.6

Iniţiative pe plan local

47

 

II.2.2.10

Managementul deşeurilor

47

 

II.

2.2.10.1

Deşeuri municipale

47

II.

2.2.10.2

Deşeuri industriale

50

II.

2.2.10.3

Deşeuri generate de activităţi medicale

51

II.2.2.10.4

Fluxuri de deşeuri

51

II.2.2.10.5

Colectarea selectiva a deşeurilor

56

II.3

II.4

II.5

Identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu

60

Ierarhizarea problemelor de mediu

61

Stabilirea ţintelor şi indicatorilor de mediu

64

II.5.1 Introducere

65

II.5.2 Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor

65

II.6

Identificarea acţiunilor de mediu

 

67

Capitolul III PROGRAMUL DE ACŢIUNE

70

Matricea plan pentru problema de mediu PM 01 CALITATEA ŞI CANTITATEA

71

NECORESPUNZĂTOARE A APEI Matricea plan pentru problema de mediu PM 02 POLUAREA APELOR DE

75

SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE Matricea plan pentru problema de mediu PM 03 PERICOLE GENERATE DE

78

CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE Matricea plan pentru problema de mediu PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI

82

Matricea plan pentru problema de mediu PM 05 POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR

86

SUBTERANE Matricea plan pentru problema de mediu PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI

89

Matricea plan pentru problema de mediu PM 07 GESTIONAREA

96

NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR Matricea plan pentru problema de mediu PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI

102

NATURAL ŞI CONSTRUIT Matricea plan pentru problema de mediu PM 09 EDUCAŢIE ECOLOGICĂ

106

Matricea plan pentru problema de mediu PM 10 TURISM

109

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Capitolul IV MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

112

IV.1

Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu

112

IV.2.

Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune

119

IV.3.

pentru Mediu al judeţului Botoşani Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani 119

ANEXE

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

- ABREVIERI ŞI ACRONIME -

ADS= Administraţia Domeniilor Statului ANAP= Agenţia Naţională de Arii Protejate ANPM= Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului APM Botoşani= Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani DSP Botoşani = Direcţia de Sănătate Publică Botoşani CC= Comitet de Coordonare CJ Botoşani= Consiliul Judeţean Botoşani CBO5= Consum Biochimic de Oxigen la 5 zile DA Botoşani= Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani DEEE= Deşeuri de echipamente electrice şi electronice DRDP= Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri DS Botoşani= Direcţia Silvică Botoşani GL= Grupul de lucru HCJ= Hotărâre a Consiliului Judeţean HCL= Hotărâre a Consiliului Local IPJ Botoşani= Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani ISU (IJSU)= Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ITRSV Suceava= Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava MTS= Materii totale în suspensie OS= Ocolul silvic OSPA= Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice PJGD= Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor PLAM= Planul Local de Acţiune pentru Mediu PLGD= Plan Local de Gestiune a Deşeurilor PNAPM= Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu POR= Program Operaţional Regional POS= Program Operaţional Sectorial PRAM= Planul Regional de Acţiune pentru Mediu PRGD= Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor SWOT= Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi şi Ameninţări )

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

- REZUMAT EXECUTIV -

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Botoşani a fost realizat în perioada 2004 2005 prin intermediul unui parteneriat activ între APM Botoşani, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice deconcentrate, agenţi economici şi societatea civilă. Aprobarea oficială a documentului PLAM s-a făcut prin Hotărârea Consiliului Judeţean Botoşani 19/22.02.2006, dată de la care a început şi implementarea lui. Având în vedere dinamica acţiunilor întreprinse în domeniul protecţiei mediului şi noile cerinţe determinate de angajamentele asumate de ţara noastră în procesul de negociere al Capitolului 22 Mediu, precum şi etapele parcurse din calendarul PLAM, a fost necesară revizuirea acestuia. În conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile ce revin autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului, iniţierea procesului de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani a fost realizată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani.

În demersul de revizuire al PLAM-ului au fost luate în considerare toate documentele strategice de dezvoltare şi planificare existente, începând de la nivel naţional până la nivel local. Acestea sunt:

- Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; versiunea actualizată 2007 aprobată prin Decizia 1/07.11.2008 a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării Domeniului Protecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional;

- Planul Regional de Actiune pentru Mediu (PRAM) pentru Regiunea 1 Nord-Est, adoptat prin Hotărârea nr. 12/30 iunie 2006 a Consiliului de Dezvoltare Regională;

- Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 2007 2020, elaborată de Consiliul Judeţean Botoşani şi aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 140/27.11.2008.

- Strategia de Dezvoltare Locală a municipiului Botoşani 2008 – 2015, elaborată de Primăria municipiului Botoşani şi aprobată prin HCL nr. 57/27.02.2009;

Pentru revizuirea PLAM Botoşani a fost utilizată metodologia cuprinsă în „Ghidul practic al planificării de mediu” (http://www.anpm.ro/ghidul_practic_al_panificarii_de_mediu-525), elaborat de un grup de experţi în cadrul proiectului de twinning RO 2006/IB/EN/09 „Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis at National Level and Coordination of the 8 Regional Twinning Projects”. În cadrul organizării procesului de planificare pentru realizarea PLAM-ului revizuit al judeţului Botoşani a fost emise următoarele acte decizionale:

- Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 243/21.09.2009 privind reactualizarea componenţei Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru necesar revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani;

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

- Decizia nr. 427/24.06.2010 a preşedintelui ANPM referitoare la numirea directorilor executivi ai

agenţiilor regionale şi locale pentru protecţia mediului drept coordonatori ai planurilor regionale

şi locale de acţiune pentru mediu.

- Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 195/07.12.2011 privind reactualizarea componenţelor Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru în vederea revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Botoşani.

- Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 190/23.09.2013 privind reactualizarea componenţelor Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru în vederea revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Botoşani.

În cadrul procesului complex de revizuire a PLAM Botoşani au fost implicaţi:

Autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale

Instituţii publice deconcentrate

Operatori economici

Specialişti în domeniul mediului

ONG-uri

Instituţii de învăţământ şi alte instituţii educaţionale.

Pe baza rapoartelor de monitorizare a PLAM Botoşani - varianta 2006, a rapoartelor privind starea factorilor de mediu elaborate de APM Botoşani, a consultării publice au fost identificate 10 probleme de mediu generale pentru judeţul Botoşani. Pentru toate categoriile de probleme identificate şi ierarhizate au fost stabilite obiectivele generale şi specifice, ţintele şi indicatorii adecvaţi. Obiectivele strategice reprezintă ameliorarea, îmbunătăţirea situaţiei constatate la care dorim să ajungem prin rezolvarea problemei. Aceste obiective vor orienta strategic eforturile de rezolvare a problemelor pe termen lung. Ţintele reprezintă angajamente măsurabile ce trebuie să fie realizate într-o perioadă de timp stabilită. Pentru un singur obiectiv general au fost definite mai multe ţinte. Pentru monitorizarea atingerii ţintelor au fost stabiliţi indicatorii. Un indicator este un instrument simplu care permite observarea periodică a evoluţiilor unui fenomen, în raport cu obiectivele fixate. El reprezintă prin urmare, un instrument de măsurare În etapa următoare s-a trecut la elaborarea programului de acţiuni prin trecerea la stabilirea obiectivelor strategice şi a acţiunilor prioritare. Ca şi în cazul PLAM-ului iniţial, acţiunile preconizate cuprind atât măsuri tehnice/tehnologice, acţiuni de informare şi educare, cât şi măsuri economice, legislative, organizatorice sau de conformare. Planul de acţiune cuprinde portofoliul de acţiuni/activităţi/proiecte preconizate pentru orientarea eforturilor financiare şi accesarea surselor de finanţare pentru rezolvarea problemelor de mediu.

Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în PLAM implică un efort substanţial atât din punct de vedere financiar cât şi în privinţa conlucrării între toţi factorii decizionali, agenţi economici, organizaţii nonguvernamentale şi cetăţeni. Odată finalizat şi adoptat PLAM-ul judeţului Botoşani în versiunea revizuită vom dispune de un instrument strategic esenţial pentru a parcurge împreună cu succes paşii identificaţi care trebuie să conducă la o îmbunătăţire a calităţii mediului şi vieţii în judeţul Botoşani.

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

- CAPITOLUL I INTRODUCERE -

I.1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio- economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice şi potenţialul natural.

Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este aceea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCEF) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de "Raportul Bruntland" (1986): "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".

La nivel global, evenimentul care a consacrat asumarea politică de către state a rolului fundamental al politicilor de mediu, în cadrul politicilor generale de dezvoltare socio-economică, a fost Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, 1992).

Pentru atingerea obiectivelor stabilite la Conferinţa de la Rio este necesară o reconsiderare şi restructurare a proceselor actuale, a procedurilor şi aranjamentelor instituţionale după propriile nevoi, priorităţi şi resurse. Important în acest sens este acordul asupra principiilor de bază ale unei planificări strategice, precum şi utilizarea unui set comun de mecanisme în măsură să asigure implementarea obiectivelor stabilite.

21,

dezvoltarea durabilă a devenit opţiune strategică globală.

Agenda 21 introduce noi concepţii despre modul de abordare a numeroaselor probleme cu care se confruntă umanitatea, promovează şi caută să stabilească un echilibru sensibil între creşterea economică, echitatea socială şi protecţia mediului.

Prin

acordul

internaţional

exprimat

în

Declaraţia

de

la

Rio

şi

adoptarea

Agendei

"Oamenii au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura; naţiunile au dreptul suveran de a exploata resursele proprii, fără însă a cauza distrugeri ale mediului în afara graniţelor proprii." (Declaraţia de la Rio)

Agenda Locală 21 a preluat scopurile generale ale Agendei 21 şi le-a transpus în planuri şi acţiuni concrete pentru comunitatea locală. In cadrul acestui proces, autorităţile locale colaborează cu celelalte sectoare ale comunităţii, implicând populaţia într-un amplu proces de consultare publică, pentru a întocmi planuri de acţiune concrete, care stau la baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă.

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

In cadrul celui de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene – „Către Durabilitate”- se recunoaşte faptul că autorităţile locale deţin un rol cheie în asigurarea durabilităţii dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor statutare de către autorităţi competente faţă de multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităţii”.

Conform acestuia, autorităţile locale trebuie:

să se informeze de la comunitatea locală, civică, de afaceri, industrială, despre priorităţile, valorile acesteia, precum şi despre soluţiile propuse pentru rezolvarea problemelor;

să dobândească informaţia necesară pentru formularea celor mai bune strategii de acţiune şi să introducă politicile şi legislaţia adecvată, să permită avansarea spre o dezvoltare durabilă a comunităţii respective;

să elaboreze planuri de acţiune pentru dezvoltarea durabilă, în cooperare cu toţi cetăţenii.

Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale României sunt fundamentate pe baza principiilor dezvoltării durabile ale unei comunităţi, într-un areal şi un timp bine definite, având în vedere atât stadiul actual al progreselor înregistrate de România, cât şi aplicarea unor măsuri concrete în baza unei planificări strategice la nivel local, regional şi naţional.

I.2 PLANIFICAREA DE MEDIU ÎN ROMÂNIA: PNAPM/PRAM/PLAM

Planificarea strategică de mediu este un proces permanent care stabileşte direcţia şi obiectivele necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecţie a mediului. Etapele elaborării şi realizării unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul sistemului de monitorizare, evaluare şi actualizare pe baza mecanismului parteneriatului strategic. La baza acestuia se află colaborarea între instituţii, agenţi economici, organizaţii neguvernamentale, comunitate locală, toate având un interes comun în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor de mediu.

Programele de acţiune pentru protecţia mediului elaborate în ţările Europei Centrale şi de Est au avut, printre altele, următoarele obiective:

îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii, prin implementarea strategiilor de acţiune eficiente din punct de vedere al costurilor;

conştientizarea publicului privind responsabilităţile în domeniul protecţiei mediului şi creşterea sprijinului acordat de public pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunilor de protecţie a mediului;

întărirea capacităţii instituţionale locale şi a ONG-urilor privind managementul programelor pentru protecţia mediului şi promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţi locale, ONG-uri, comunităţi ştiinţifice şi mediul de afaceri;

identificarea şi evaluarea priorităţilor de mediu pe baza datelor ştiinţifice şi a resurselor comunităţii;

elaborarea unui plan de acţiune pentru mediu, care să identifice acţiunile specifice necesare soluţionării problemelor şi promovării viziunii comunităţii;

dezvoltarea abilităţilor autorităţilor implicate în identificarea surselor de finanţare naţionale şi internaţionale;

conformarea cu legislaţia naţională de mediu.

Ca urmare a Programului General de Protecţie pentru Mediu din ţările Europei Centrale şi de Est, în România a fost elaborat Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, care reprezintă

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

o abordare a problemelor de protecţie a mediului, specifică ţării noastre, o concretizare a politicii româneşti în domeniul mediului, în strânsă corelaţie cu obiectivele dezvoltării durabile.

Incepând cu noiembrie 2008, România are o nouă Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Orizonturi 2013-2020-2030, elementul definitoriu al acesteia fiind alinierea deplină a ţării noastre la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile. Strategia recomandă mecanisme specifice, atât la nivelul acţiunii autorităţilor centrale şi locale, dar şi la nivelul societăţii civile pentru monitorizarea obiectivelor stabilite. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) stabileşte drept obiectiv global reducerea

cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economica dintre Romania şi celelalte state membre ale Uniunii Europene şi detaliază obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcţii prioritare care integreaza direct şi/sau indirect cerinţele dezvoltarii durabile pe termen scurt şi mediu. Dintre aceste direcţii prioritare protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului prevede îmbunatăţirea standardelor de viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi publice în special în ceea ce priveşte gestionarea apei şi deşeurilor; îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu; conservarea biodiversităţii; reconstrucţia ecologică; prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamitati naturale. Tratatul de Aderare România Uniunea Europeană, semnat la 25 aprilie 2005, şi protocoalele anexate, cuprind angajamentele concrete ale României de transpunere în practică a întregului acquis comunitar şi stabilesc termenele de implementare ale unor obligaţii de mediu (până

în 2015 pentru instalaţiile industriale cu grad ridicat de poluare, 2016 pentru depozitele municipale de

deşeuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de colectare şi tratare a apelor uzate).

Cadrul Strategic National de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană

la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul

European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) şi face legătura între priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE: Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. CNSR prezintă situaţia socio-economica a României la momentul aderării, analiza punctelor tari şi slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor (SWOT), viziunea strategică şi sinteza Programelor Operaţionale Sectoriale (POS) şi Programului Operaţional Regional (POR) . În cadrul eforturilor de realizare a obiectivelor de convergenţă au fost elaborate şi aprobate 6 Programe Operaţionale Sectoriale (POS) şi un Program Operational Regional (POR) acoperind perioada actualului exerciţiu bugetar al UE (2007-2013) în domenii prioritare: transporturi, mediu, creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea regiunilor, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea capacităţii administrative, asistenţa tehnică. POS Mediu este cel mai important program de finanţare a infrastructurii municipale de mediu şi continuă investiţiile din perioada de pre-aderare (PHARE, ISPA şi SAPARD). POS Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României cât şi interesele specifice naţionale.

Planificarea de mediu se desfăşoară în România la următoarele niveluri:

naţional (Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului -PNAPM)

regional (Planul Regional de Acţiune pentru Mediu -PRAM)

local (Planul Local de Acţiune pentru Mediu-PLAM).

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este un instrument de implementare a politicilor din domeniul mediului, prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării legislaţiei în vigoare. El este conceput ca document naţional şi reprezintă o corelare între problemele de mediu şi cele ale sectoarelor economico-sociale. Versiunea actualizată 2007 a Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu a fost aprobată prin Decizia 1/07.11.2008 a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării Domeniului Protecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional. În anul 2010, prin Decizia nr. 639/02.09.2010, a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, s-a demarat procesul de revizuire al PNAPM. La nivel regional, pentru Regiunea de Dezvoltare 1 Nord Est, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă un instrument sectorial care trebuie să creeze suportul dezvoltării durabile a regiunii, în concordanţă cu diminuarea impactului poluării asupra mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale existente. PRAM 1 Nord Est a fost finalizat în luna aprilie 2006 şi a fost adoptat prin Hotărârea nr. 12 / 30 iunie 2006 a Consiliului de Dezvoltare Regională. La nivel local Planul Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani a fost realizat în perioada 2004-2005 şi a fost adoptat prin HCJ Botoşani nr. 19/22.02.2006. Procesul de revizuire al PLAM-ului Botoşani a fost iniţiat de APM Botoşani în anul 2009, cu sprijinul Instituţiei Prefectului – judeţul Botoşani.

I.3 CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI

Planurile de acţiune pentru mediu reprezintă un instrument de sprijin al comunităţii în stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte problemele de mediu şi soluţionarea acestora la nivel judeţean/regional/naţional. Acestea presupun dezvoltarea unei viziuni colective, prin evaluarea calităţii mediului la un moment dat, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea acestora şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă la o îmbunătăţire reală a calităţii mediului şi a sănătăţii publice.

Planurile de acţiune pentru mediu sunt strâns corelate cu alte activităţi, cum ar fi: programele de dezvoltare durabilă, Agenda Locală 21, sistemele de management al mediului, strategiile şi planurile de implementare ale acquis-ului comunitar etc.

Atât planurile de acţiune pentru mediu, cât şi Agenda Locală 21 implică participarea unui spectru larg de actori, autorităţi publice, experţi consultanţi, organizaţii nonguvernamentale, operatori economici, instituţii publice, publicul interesat etc.

Planul de Acţiune pentru Mediu oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de mediu reprezentând un plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu. Planul de Acţiune pentru Mediu este un document strategic complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor centrale şi locale.

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Planurile de acţiune pentru mediu contribuie la dezvoltarea în ansamblu a comunităţilor şi determină o îmbunătăţire a calităţii mediului. Elaborarea şi implementarea acestora reprezintă o cerinţă indispensabilă a conceptului de dezvoltare durabilă pentru fiecare comunitate.

Principiile şi elementele strategice care stau la baza elaborării planurilor de acţiune pentru mediu sunt:

principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

principiul precauţiei în luarea deciziei;

principiul acţiunii preventive;

principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

principiul "poluatorul plăteşte";

principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

utilizarea durabilă a resurselor naturale;

informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;

dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Mediu constă în:

prezentarea unui set de acţiuni care să stea la baza implementării proiectelor de îmbunătăţirea calităţii mediului;

stimularea iniţiativelor de realizare a proiectelor de mediu care vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi reducerea impactului negativ al activităţilor antropice asupra sănătaţii populaţiei;

asigurarea armonizării proiectelor cu strategiile sectoriale de mediu;

asigurarea complementarităţii surselor de finanţare (fiecare acţiune propusă pentru a fi finanţată prin programele naţionale sau internaţionale trebuie să aibă la bază consensul publicului din zona căreia i se adresează).

Cerinţele principale ale unui PLAM sunt ca acesta să fie realist şi uşor de implementat, iar rezultatele să fie cuantificabile. Pentru aceasta planul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

să implice toţi cetăţenii comunităţii pentru a fi siguri că problemele abordate sunt cele mai importante;

să cuprindă obiective clar definite cu indicatori măsurabili, care să permită comunităţii evaluarea reuşitei programului;

să cuprindă activităţi pentru care sunt alocate resurse financiare corespunzătoare sau activităţi noi pentru care pot fi găsite fonduri suplimentare reale.

De ce este necesar un Plan de Acţiune pentru Mediu?

reale. De ce este necesar un Plan de Acţiune pentru Mediu? Considerente economice Considerente legislative
Considerente economice
Considerente
economice
Considerente legislative
Considerente
legislative
Considerente sociale
Considerente
sociale

12

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Planificarea acţiunilor de mediu la nivel naţional/regional/judeţean trebuie să fie complementară planurilor/strategiilor de dezvoltare. Relaţia dintre cele două tipuri de planuri poate fi exprimată prin următoarele elemente:

Planul de dezvoltare stabileşte priorităţile de dezvoltare ale unei regiuni/judeţ.

Priorităţile de dezvoltare impun luarea în considerare a problemelor de mediu şi, mai ales, reducerea impactului asupra mediului a proiectelor de dezvoltare.

Măsurile conţinute de un plan de dezvoltare vor genera presiuni asupra mediului.

Planurile de acţiune pentru mediu ar trebui sa cuprindă (dar nu neapărat să se limiteze) măsurile necesare pentru reducerea impactului planurilor de dezvoltare asupra mediului.

Planurile de acţiune pentru mediu nu sunt nici subordonate şi nici separate faţă de planurile de dezvoltare. Acest fapt ilustrează faptul că Planul de Acţiune pentru Mediu trebuie armonizat cu planurile şi programele din alte sectoare orizontale

Trebuie:

să ia în considerare măsurile stabilite în planurile şi programele din alte sectoare.

să contribuie la definirea condiţiilor care limitează planurile şi programele din alte sectoare.

PLAM în judeţul Botoşani reprezintă:

un instrument deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la nivel local;

una dintre căile cele mai eficiente de participare a publicului în procesul de decizie al autorităţilor locale;

prin instituţionalizarea sa, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în asigurarea unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi a unei dezvoltări durabile pentru generaţiile actuale şi viitoare.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Botoşani:

reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ prin abordarea principiilor dezvoltării durabile şi în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi cu Programele de Dezvoltare locale, judeţene şi regionale.

promovează ideea parteneriatului şi a unor mecanisme economice pentru dezvoltarea unei finanţări durabile pe termen lung pentru soluţionarea problemelor de mediu în corelaţie cu dezvoltarea socială şi economică.

este elaborat în viziunea unei dezvoltări durabile a comunităţilor din judeţul Botoşani şi a judeţului în ansamblu, vizând nu numai toţi factorii de mediu, ci şi aspectele specifice privind sănătatea şi calitatea vieţii populaţiei, legislaţia, educaţia ecologică.

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

I.4 ISTORICUL ŞI NECESITATEA REVIZUIRII PLAM BOTOŞANI

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Botoşani, a fost elaborat, pentru prima dată, în perioada 2004 - 2005, prin intermediul unui parteneriat activ între APM Botoşani, autorităţi locale, instituţii publice, agenţi economici, ONG-uri. PLAM Botoşani a fost dezbătut în şedinţa publică a Consiliului Judeţean Botoşani şi a fost adoptat prin Hotărârea CJ Botoşani nr. 19/22.02.2006. Implementarea PLAM a început în anul 2006. După analiza stadiului de implementare a acţiunilor din PLAM, evaluarea problemelor de mediu identificate şi a evoluţiei calităţii mediului, Grupul de monitorizare şi evaluare PLAM a considerat că se impune revizuirea PLAM în cursul anului 2009. Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului Botoşani s-a impus în scopul punerii lui în concordanţă cu situaţia actuală, cu angajamentele asumate de Guvernul României în procesul de negociere cu Uniunea Europeanǎ, Capitolul 22 – Protecţia Mediului şi a obiectivelor stabilite în „Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2025”, astfel încât să se asigure dezvoltarea durabila a societăţii româneşti, în conformitate cu Strategia Uniunii Europene şi al 6-lea Plan–Cadru de Acţiune al Uniunii Europene .

I.4.1 Evaluarea rezultatelor primei versiuni a PLAM Botoşani

Conform raportului de monitorizare întocmit în primul semestru al anului 2013, din totalul de 179 acţiuni cuprinse în PLAM – varianta 2006, inclusiv acţiunile permanente, au fost realizate 71 acţiuni (39,66%), sunt în curs de realizare 36 acţiuni (20,11%), sunt nerealizate 17 acţiuni (9,4%), amânate 40 (33,34%), iar anulate 15 (8,37%).

Actiuni total PLAM (%)

actiuni anulate

8.37

actiuni realizate actiuni amanate 39.66 33.34 actiuni nerealizate actiuni in curs de 9.4 realizare
actiuni realizate
actiuni amanate
39.66
33.34
actiuni nerealizate
actiuni in curs de
9.4
realizare

20.11

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Cauzele existenţei unor măsuri anulate sau amânate o constituie: lipsa fondurilor financiare, închiderea unor obiective economice, schimbările legislative, modificări ale contextului socio-economic.

Deşi nu s-au realizat integral toate acţiunile prevăzute în PLAM în perioada supusă analizei, s-au evidenţiat o serie de aspecte pozitive privind rezolvarea unor probleme de mediu identificate, printre care:

• îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu şi ameliorarea calităţii vieţii. Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în perioada monitorizată este pusă în evidenţă de rapoartele privind starea factorilor de mediu;

• implementarea proiectului ISPA al operatorului de apă, precum şi a altor proiecte vizând

realizarea/reabilitarea reţelelor de canalizare, precum şi realizarea/modernizarea unor staţii de epurare, a contribuit la limitarea poluării apelor de suprafaţă, iar realizarea/reabilitarea reţelelor de alimentare, precum şi realizarea/modernizarea staţiilor de tratare au contribuit la îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii apei potabile funizate populaţiei, cu impact pozitiv asupra sănătăţii acesteia;

în limita resurselor financiare existente, s-au realizat progrese în rezolvarea unor probleme de mediu

identificate în judeţ. Acţiunile amânate, unele acţiuni aflate în curs de realizare, dar care nu au putut respecta termenul de implementare, au avut drept cauze, în principal, lipsa fondurilor necesare realizării investiţiilor programate; • în urma închiderii depozitelor de deşeuri din mediul rural s-a constatat, la nivelul administraţiilor publice locale, un interes major în contractarea de servicii de salubrizare specializate, precum şi în

realizarea unei reţele de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile la nivel de comune.

• progrese importante se observă si în soluţionarea problemelor legate de calitate a aerului prin

reducerea surselor de poluare industrială. S-a constatat, de asemenea, tendinţa de înlocuire a surselor

de energie convenţională cu surse de energie regenerabilă;

• în ceea ce priveşte protecţia naturii şi conservarea biodiversităţii este important de menţionat

extinderea reţelei Natura 2000 . În general, calitatea mediului s-a îmbunătăţit, dar pentru a avea rezultatele aşteptate în toate domeniile vizate, sunt încă necesare acţiuni ample de conştientizare, în scopul creşterii gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului.

I.5 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REVIZUIREA PLAM

Procesul de revizuire al PLAM a presupus desfăşurarea a patru etape:

Actualizarea celor 11 probleme de mediu, etapă care a presupus eliminarea problemelor care au fost rezolvate şi adăugarea, eventual, a unor noi probleme generate de contextul socio- economic actual;

Ierarhizarea şi prioritizarea problemelor actuale;

Redefinirea obiectivelor strategice, ţintelor, actualizarea indicatorilor;

Elaborarea unui nou plan de acţiune;

Actualizarea procesului de implementare/monitorizare/evaluare.

I.5.1 METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REVIZUIREA PLAM

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

În conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile ce revin autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului actualizarea PLAM Botoşani a fost iniţiată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani. Directorul coordonator al APM Botoşani are funcţia de coordonator al PLAM conform Deciziei preşedintelui ANPM nr. 391/21.04.2008, modificată prin Decizia preşedintelui ANPM nr. 427/24.06.2010 (anexa I).

APM Botoşani a informat publicul despre iniţierea procesului de actualizare a PLAM Botoşani prin postarea informaţiilor pe site-ul propriu şi publicarea unui comunicat de presă în mass-media locală.

Pentru organizarea procesului, cât şi pentru actualizarea şi implementarea planului, sunt necesare coordonarea şi sprijinul autorităţilor administraţiei publice, acestea având responsabilităţi directe în implementarea acţiunilor care rezultă din procesul de actualizare al planului de acţiune pentru mediu.

Pentru demararea procesului de revizuire al PLAM Botoşani s-a realizat reactualizarea componenţei Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru, componenţa care a fost aprobată prin Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 243/21.09.2009 privind reactualizarea componenţei Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru necesar revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani.

I.5.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Structura organizatorică necesară procesului de revizuire a PLAM cuprinde următoarele componente:

structura decizională şi structura operaţională

Structura decizională cuprinde:

Comitetul de Coordonare (CC) care reprezintă componenta de decizie a structurii organizatorice PLAM, căreia îi revin ca principale responsabilităţi: coordonarea activităţilor, analiza şi aprobarea activităţilor şi a documentelor PLAM. Este format din reprezentanţi cu putere de decizie ai autorităţilor administraţiei publice judeţene, ai instituţiilor deconcentrate ale statului, ai marilor unităţi poluatoare, ai unităţilor de învăţământ şi de cercetare, ONG-uri etc.

Coordonatorul PLAM care este directorul executiv al APM Botoşani (conform Deciziei Preşedintelui ANPM nr. 391/21.04.2008, actualizată prin Decizia nr. 427/24.06.2010).

Structura operaţională pentru revizuirea PLAM este reprezentată de Grupul de Lucru (GL) care reprezintă principala componentă cu responsabilităţi privind activităţile cu caracter tehnic implicate de procesul PLAM. Principala activitate a persoanelor selectate în Grupul de Lucru este focalizată pe aspectele tehnice implicate de procesul PLAM.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Planului Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani – revizuit, conform Ordinului Prefectului nr. 190/23.09.2013 (anexa 2), este următoarea:

Comitetul de Coordonare

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Instituţia

Numele

Funcţia

Instituţia Prefectului – judeţul Botoşani

Costică Macaleţi

prefect

Consiliul Judeţean Botoşani

Florin Ţurcanu

preşedinte

APM Botoşani

Eugen Mateciuc

director executiv

DSP Botoşani

Silvana Cornelia Tudorache

director executiv

ISU Botoşani

Radu Anton

inspector şef

SGA Botoşani

Mihai Aroşoaie

director

DA Botoşani

Cristian Delibaş

director executiv

DSVSA Botoşani

Minodora Vasiliu

director executiv

ISJ Botoşani

Mihaela Huncă

Inspector şcolar

general

DJS Botoşani

Valentin Popa

director executiv

Direcţia Silvică Botoşani

Sorin Corduneanu

director executiv

Primăria municipiului Botoşani

Ovidiu Portariuc

primar

Primăria municipiului Dorohoi

Dorin Alexandrescu

primar

Primăria oraşului Săveni

Relu Târzioru

primar

Primăria oraşului Darabani

Corneliu Aroşoiae

primar

Asociaţia de Dezvoltare Durabiă OPTIM Botoşani

Constantin Corduneanu

preşedinte

SC NOVA APA SERV SA Botoşani

Gabriel Cârlan

director executiv

SC MODERN CALOR SA Botoşani

Florin Sandu

director executiv

SC URBAN SERV SA Botoşani

Simion Drelciuc

director executiv

Grupul de lucru

Instituţia

Numele

 

Funcţia

APM Botoşani

Narcisa Dumitriu

Consilier

responsabil Grup

de Lucru

APM Botoşani

Olga Unţanu

Şef serviciu

APM Botoşani

Corina Rotundu

Consilier

APM Botoşani

Rocsana Gafencu

consilier

APM Botoşani

Lidia Ioan

consilier

APM Botoşani

Camelia Musteaţă

Consilier

APM Botoşani

Constantin Onofrei

Consilier

Instituţia Prefectului judeţul Botoşani

Ana Săvescu

Consilier

Consiliul Judeţean Botoşani

Teodora Boicu

consilier

DSP Botoşani

Felicia Beleca

consilier

DADR Botoşani

Constantin Bărbieru

consilier

SGA Botoşani

Ludmila Bulgariu

consilier

Direcţia Silvică Botoşani

Gabriel Cardaş

inginer

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

DJS Botoşani

Voichiţa Ostafie

consilier

Primăria municipiului Botoşani

Paul Vieru

consilier

Primăria municipiului Dorohoi

Lili Sulugiuc

consilier

Responsabilul Grupului de Lucru este consilier Narcisa Maria Dumitriu – Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani. Secretarul PLAM este consilier Maura Neagu – Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani.

I.6 PARTICIPAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL DE REVIZUIRE A PLAM

Participarea publicului este un element esenţial al PLAM. Publicul nu trebuie doar informat despre proces şi despre rezultatele acestuia, dar şi implicat în diferitele etape ale PLAM. Membrii comunităţii vor fi implicaţi în identificarea problemelor/aspectelor de mediu, în formarea viziunii comunităţii referitoare la condiţiile de mediu pentru generaţiile actuale şi viitoare, în participarea la luarea deciziilor privind planificarea de mediu. Implicarea publicului încă de la începutul procesului va asigura sprijinul şi implicarea acestuia în etapele ulterioare.

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

CAPITOLUL II PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI

II.1 ANALIZA SWOT

Una dintre metodele pentru evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii privind elaborarea şi implementarea PLAM este analiza SWOT. Punctele tari şi punctele slabe sunt în general considerate internecomunităţii, în timp ce oportunităţile şi ameninţările sunt considerate externe. Pentru elaborarea unui plan de acţiune realist, care să aibă cele mai mari şanse de reuşită (în special pentru acţiunile pe termen scurt şi mediu, precum şi pentru cele cu costuri reduse) este deosebit de important să fie evaluate atât forţele interne punctele tari şi punctele slabe, cât şi forţele externe care influenţează comunitatea judeţului. Analiza SWOT pentru judeţul Botoşani este prezentată în anexa 3.

II.2 STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI

II.2.1 Informaţii generale despre judeţul Botoşani

II.2.1.1 Date geografice şi climatice

Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României, având ca vecini Ucraina şi, respectiv, Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la vest şi Prut la est, cel de-al doilea formând graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două judeţe ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi. Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică formată din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (Stânca Costeşti). Cuprinzând între limitele sale un teritoriu de 4986 km 2 ce aparţine părţii de nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%.

19
19

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Este cel mai nordic judeţ al ţării, cu cel mai nordic oraş – Darabani şi cea mai nordică localitate – Horodiştea.

Coordonate geografice:

- paralela 47 0 24 16” N (Prăjeni);

- paralela 48 0 16 06” N (Horodiştea);

- meridianul 27 0 2402E (Dersca);

- meridianul 27 0 2432” E (Pleşani-Călăraşi)

II.2.1.2 Relieful

Relieful judeţului Botoşani prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse, de la 587 m, punctul culminant în Dealu Mare – Tudora la limita cu judeţul Iaşi, la 57 m pe valea Prutului la Santa Mare. Cu toată amplitudinea de peste 500 m, relieful este în cea mai mare parte a judeţului puţin proeminent, prezentând văi largi, interfluvii netede şi pante reduse. Câmpia Moldovei, care ocupă cea mai mare parte a teritoriului, cu altitudini ce nu depaşesc 150 metri şi Dealurile Siretului, localizate în partea vestică, cu înălţimi medii de 400 metri.

II.2.1.3 Clima

Sub aspect climatic, judeţul Botoşani se încadrează în zona de climă temperat continental. Conform datelor furnizate de Centrul Meteorologic Zonal Moldova, în anul 2012, la Staţiile meteo din judeţul Botoşani s-au înregistrat următoarele date:

Temperatura ambientală, precipitaţii atmosferice în anul 2012

Judeţ

Temperatura ambientală ( o C)

Precipitaţii atmosferice

Botoşani

Media anuală

Maxima anuală

Minima anuală

Suma anuală (l/m 2 )

Botoşani

10,1

40,9/07.08.2012

-28,5/02.02.2012

492,6

Stânca

       

Ştefăneşti

10,4

40,0/25.08.2012

-31,5/12.02.2012

426,7

Darabani

9,3

38,1/25.08.2012

-25,8/02.02.2012

415,1

II.2.1.4 Hidrografia

Apele subterane. Caracteristicile litologice ale teritoriului au favorizat acumulări de ape subterane la diverse adâncimi şi cu debite variate, putând fi deosebite două mari categorii: ape subterane captive (sau de adâncime) şi ape subterane libere.

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate de râuri şi lacuri şi aparţin a două mari bazine hidrografice: Siret şi Prut. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă astfel: B.H. Prut 4382 km2, B.H. Siret – 603 km2. Lungimea reţelei hidrografice codificate este 2054 km. Siretul formează limita de vest a judeţului pe o lungime de 107 km şi primeşte pe stânga o serie de afluenţi mici ce nu depăşesc 15 km în lungime: Molniţa, Valea Huţanilor, Bahna, Vorona, ş.a.

Râul Prut formează limita de nord şi est a teritoriului pe o distanţă de 194 Km, pornind pe dreapta afluenţii: Ghireni (21 Km), Volovăţ (45 Km), Başeu (106 Km), Corogea (29 Km), Jijia (121 Km, pe teritoriul judeţului). Dintre afluenţii de ordinul II ai Prutului, respectiv de ordinul I ai Başeului şi Jijiei, menţionăm: Podriga (36 Km), Bodeasa (26 Km), Sărata (15 Km), Buhaiu (17 Km), Ibăneasa (42 Km), Sitna (65 Km), Miletinul (51 Km în teritoriul judeţului).

Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Pe teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi.

În privinţa zonării hidrografice, judeţul Botoşani se încadrează în două mari zone: cu umiditate moderată corespunzătoare Podişului Sucevei şi cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei Moldovei.

II.2.1.5 Demografia

Conform Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 iulie 2012, judeţul Botosani avea o populaţie de 440968 locuitori:

Date demografice

Judeţ

Botosani

Suprafata (km 2 )

4985,69

Populatie (1 iulie 2012)

440968

Densitate locuitori/km 2

88,45

Populaţia pe categorii de localităţi la 1 iulie 2012

Judeţ

Botoşani

Număr locuitori 2012

Număr locuitori 2012

urban

183964

Rural

257004

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

II.2.1.6 Organizarea administrativ-teritoria

2013 II.2.1.6 Organizarea administrativ-teritoria lă Reţeaua de localităţi Judeţ Suprafaţa totală (km 2

Reţeaua de localităţi

Judeţ

Suprafaţa totală(km 2 )

Nr.oraşe

Nr.municipii

Nr.comune

Nr. Sate

 

Botosani

 

4986

5

2

 

71

 

333

Unitate

 

Nr.locuitori mediu urban/Populaţia totală(%)

 

administrativ

2006

2007

 

2008

2009

2010

2011

(1

teritorială

   

ian)

Total judeţ

456765

454167

451199

448423

447107

444804

Botoşani

 

Urban

190609

189389

187834

186806

186857

186375

Botoşani

 

Botosani-%*)

41,73

41,70

 

41,63

41,66

41,79

41,90

*)Notă:Date provizorii

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

II.2.1.7 Activităţi industriale şi agricole

În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul populaţiei şi este distribuită, în principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate. În judeţ sunt înregistrate 6.544 companii, din care 5.615 sunt societăţi comerciale, 19 regii autonome, 1.162 asociaţii familiale; 14 societăţi cu capital integral străin etc. Industria În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%). Agricultura Agricultura este o ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. De asemenea, judeţul este bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha). Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară. De asemenea, există un număr mare de porci şi vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat. Comerţ Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie cu alte sectoare. În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerţ. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin şi s-au format 68 de societăţi mixte. Vânatul şi pescuitul Ca ramuri complementare ale economiei judeţului, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes cinegetic. Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practică o piscicultură sistematică. De altfel, pescuitul are tradiţii vechi în această parte a ţării.

II.2.1.8 Valori istorice şi culturale

Judeţul Botoşani se înscrie pe harta turistică a României cu un potenţial turistic deosebit. Botoşaniul păstrează o personalitate arhitectonică specifică, multe monumente de arhitectură au rămas intacte şi în contextul noilor cartiere, ele conferă oraşului distincţie şi un farmec particular. Patrimoniul turistic, de ordin istoric este alcătuit din muzee, case memoriale, biserici intrate în patrimoniul naţional, mănăstiri. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului ( la Cucuteni ) confirmă faptul că în această zonă au fost prezente aşezări omeneşti încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Monumente ecleziastice Mănăstirea Sf. Nicolae Popăuţi – Botoşani, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost construită în anul 1496. Pictura interioară de mare valoare datează din sec. Al XV-lea, păstrându-se parţial. Biserica a fost amplasată într-o poziţie strategică, determinată de numeroase năvăliri ale duşmanilor, atraşi de bogăţiile oraşului. În prezent, vechiul zid ca înconjoară mănăstirea a fost reconstruit pe vechea fundaţie, conferindu-i acestui lăcaş sfânt, măreţia de odinioară.

-i acestui lăcaş sfânt, măreţia de odinioară. Biserica Sf. Nicolae – Dorohoi, ctitorie a lui Ştefan
-i acestui lăcaş sfânt, măreţia de odinioară. Biserica Sf. Nicolae – Dorohoi, ctitorie a lui Ştefan

Biserica Sf. Nicolae Dorohoi, ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, din anul 1495, construită în stil moldovenesc şi având o decoraţie exterioară bogată, presărată cu elemente bizantine;

Mănăstirea Coşula, construită în anul 1532 în timpul domniei lui Petru Rareş, mai păstrează şi azi fresce originale de mare valoare ( pictură murală ) realizate între anii 1537- 1681; Biserica Armenească municipiul Botoşani (1535); Biserica Sf. Gheorghe – Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş, datează din anul 1551; Biserica Uspenia – Botoşani, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena Rareş, având pictura interioară refăcută complet. În curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu. De altfel, poetul a fost botezat în această biserică, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet; Mănăstirea Agafton – si tuată în comuna Curteşti,la 4 km sud-vest de municipiul Botoşani, datează din secolul al XVI-lea; Mănăstirea Vorona, este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 23 km sud-est de municipiul Botoşani. Începuturile mănăstirii datează din jurul anului 1600, când nişte călugări veniţi din Rusia au construit o bisericuţă din lemn. În anul 1835 se construieşte pe locul acesteia, o biserică

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

de zid cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”. Alături de această biserică se află o altă biserică, ridicată în anul 1793, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Cea de a treia biserică a mănăstirii, a fost ctitorită în anul 1835 şi se remarcă prin catapeteasma sa cu stâlpi sculptaţi în spirală de sus până jos, ca şi prin pictura sa deosebit de îngrijită. La Mănăstirea Vorona se află şi un muzeu cu obiecte de cult şi cărţi bisericeşti cu ferecături din secolul al XIX-lea, unic în ţară. În apropiere, la doar 3 km, se află Mănăstirea Sihăstria Voronei. Biserica aşezământului a fost construită între anii 1830-1866.

a fost construită între anii 1830-1866. La toate acestea, se adaugă Mănăstirea Gorovei (1742),

La toate acestea, se adaugă Mănăstirea Gorovei (1742), Schitul Frumuşica (Balş), Biserica “Sf. Ilie”- Botoşani (1778), Biserica Romano-Catolică din Botoşani, construită la mijlocul sec. Al XIX-lea, în manieră neogotică, Biserica Lipovenească – Botoşani.

Edificii culturale Casa memorială „Mihai Eminescu” – Ipoteşti ( la 8 km de municipiul Botoşani ), casa în care a copilărit Luceafărul poeziei româneşti, genialul Mihai Eminescu, care a dat culturii româneşti şi universale o operă de mare valoare artistică;

şi universale o operă de mare valoare artistică; Casa memorială “Mihai Eminescu” Ipoteşti Lacul cu

Casa memorială “Mihai Eminescu” Ipoteşti

o operă de mare valoare artistică; Casa memorială “Mihai Eminescu” Ipoteşti Lacul cu nuferi, Ipoteşti 25

Lacul cu nuferi, Ipoteşti

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Casa memorială „George Enescu” – Liveni, casa natală a marelui compozitor, dirijor, pianist şi violonist George Enescu – reface atmosfera primilor ani ai copilăriei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele desene, creaţii muzicale, cu cărţile şi manualele anilor copilăriei şi a primelor sale studii, alături de pianina celor dintâi compoziţii; Casa memorială „Nicolae Iorga” – Botoşani, casa în care s-a născut şi a copilărit marele istoric. Aici sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga şi este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziţionată în ultimii ani; Muzeul Judeţean Botoşani fost Palat al Prefecturii, cladirea in care se afla muzeul a fost ridicata in perioada premergatoare primului razboi mondial, dupa proiectul arh. Petre Antonescu. Expoziţiile permanente ale muzeului cuprind:

arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc, Crasnaleuca; vase cucuteniene de la Trusesti, Draguseni; podoabe dacice de la Stanceni, Strahotin; si din secolele IV V de la Mihalaseni, Tocileni); numismatica (monede romane, tezaure monetare); istorie (documente, harti, arme, piese de harnasament, peceti, obiecte de podoaba din aur şi argint, precum si documente, costume de epoca, instrumente de masura, fotografii originale, costume de epoca şi obiecte apartinand unor personalitati botosenene din epoca moderna si contemporana).

personalitati botosenene din epoca moderna si contemporana). Muzeul Judeţean ( Secţia de etnografie ) – Botoşani.

Muzeul Judeţean ( Secţia de etnografie ) – Botoşani. Muzeul valorifică cele mai importante elemente ale civilizaţiei rurale a Botoşanilor: principalele ocupaţii, meşteşugurile tradiţionale (torsul, cusutul, cojocăritul, olăritul), costumul popular, datinile şi obiceiurile specifice acestei zone. Ceramica de Cucuteni, ouăle încondeiate, covoarele tradiţionale, măştile populare sunt bine reprezentate în acest muzeu; Muzeul memorial „George Enescu” – Dorohoi, oferă turistului, un bogat material documentar enescian; Muzeul de Arheologie Săveni – înfiinţat în 1964, prezintă vestigii arheologice descoperite în aşezările şi necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Drăguşeni, Hăneşti şi Săveni din epoca paleoliticului şi până în aceea a marilor migraţii; Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoşănean, patrimoniu ce cuprinde lucrările artiştilor plastici Ştefan Luchian, Octav Băncilă, precum şi a numeroşi artişti plastici contemporani;

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Teatrul de Stat “Mihai Eminescu” – Botoşani. Clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi refăcută în 1958. În faţa teatrului este instalat un bust al marelui poet Mihai Eminescu.

este i nstalat un bust al marelui poet Mihai Eminescu. Construcţii cu valoare arhitectonică Centrul Vechi

Construcţii cu valoare arhitectonică Centrul Vechi – Botoşani este partea cea mai veche a municipiului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri. Faţadele au forme arhitecturale de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiţionale. Alte construcţii cu valoare arhitectonică: Casa Antipa, Casa Balfosu, Casa Silion, Casa Ventura, Casa Sofian, clădirea Primăriei municipiului Botoşani, construită la sfârşitul sec. al XVIII-lea, în stil eclectic de influenţă germană.

II.2.2 CALITATEA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI

II.2.2.1 Calitatea aerului

Aerul este componenta mediului cu rolul cel mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece asigură transportul rapid al acestora pe distanţe mari, astfel încât supravegherea calităţii atmosferei este pe primul loc în activitatea de monitoring. Poluarea aerului determină efecte pe termen scurt, mediu şi lung asupra mediului înconjurător. Efectele pe termen scurt şi mediu sunt de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze ecosistemelor, să provoace pagube economice. Poluarea pe termen lung afectează mediul înconjurător prin: efectul gazelor de seră, distrugerea stratului de ozon, ploile acide, prezenţa micropoluanţilor şi a particulelor în suspensie. Pentru aprecierea gradului de poluare a atmosferei, la nivel local se calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului înconjurător. Emisiile de gaze se determina pe baza programului CORINVENT, în mod unitar, iar supravegherea calităţii aerului se realizează în staţii de supraveghere. Prin emiterea Ordinului 592/2002, care aprobă Normativul privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, Nox, a pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5) , a plumbului, a benzenului, CO şi O3 în aerul înconjurător, se poate considera ca transpunerea pe plan legislativ, naţional a Directivelor UE privind activitatea de evaluare şi gestionare a calităţii aerului înconjurător este realizată.

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

II.2.2.1.1 Emisii de poluanţi atmosferici

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO 2 ) - tone/an

Dioxidul de sulf este unul din poluanţii caracteristici zonelor urbane şi limitrofe, rezultând, în principal, în timpul proceselor de ardere a combustie a combustibililor. O altă sursă de SO2 o reprezintă tratarea şi depozitarea deşeurilor.

Judeţul

2007

2008

2009

2010

2011

Botoşani

1256

585,12

733,53

1017,33

196,128

Emisii anuale de monooxid şi dioxid de azot (NO x ) - tone/an

Principalele surse de oxizii de azot sunt: procesele biologice naturale şi activităţile antropice (procesele de combustie, traficul rutier, activităţile industriale).

Judeţul

2007

2008

2009

2010

2011

Botoşani

3356

3442,16

4357,56

3057,90

1022,20

Emisii anuale de amoniac (NH 3 ) tone/an

Agricultura reprezintă cea mai important sursă de producere a amoniacului prin sectorul zootehnic şi aplicarea îngrăşămintelor azotoase.

Judeţul

2007

2008

2009

2010

2011

Botoşani

5492

6980

3944,84

4524,87

5994,129

Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)

Compuşii organici volatili nemetanici rezultă în special din: activităţi ce folosesc solvenţi organici şi din depozitarea deşeurilor menajere.

Judeţul

2007

2008

2009

2010

2011

Botoşani

8531

9812

13254,83

10947,35

7875,70

Emisii de metale grele (mercur şi cadmiu) tone/an

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Emisiile de metale grele în judeţul Botoşani rezultă, în special, din arderea combustibililor, procese de producţie şi din traficul rutier.

Judeţul

Poluant

2007

2008

2009

2010

2011

Botoşani

Hg

0.00428

0.0005

-

0.00032

0.00043

Cd

0.0112

0.0027

0.0022

0.00045

0.00102

Emisii de plumb tone/an

Emisiile de plumb în judeţul Botoşani rezultă, în special, din arderea combustibililor, procese de producţie şi din traficul rutier.

Judeţul

2007

2008

2009

2010

2011

Botoşani

0.0197

0.0081

0.0047

0.0069

0.0034

II.2.2.1.2 Monitorizarea calităţii aerului

La nivelul anului 2012, monitorizarea calităţii aerului s-a realizat astfel:

- prin măsurători continue ale statiei automate de fond urban, pentru următorii poluanţi: SO 2, NO, NO 2, NO x, CO, O 3 , COV-BTEX şi PM 10 - măsurători gravimetrice – pentru pulberi în suspensie (PM 10 şi PM 2,5 ). - calitatea precipitaţiilor – poluanţii monitorizaţi sunt: pH, conductivitate, alcalinitate/aciditate,duritate, SO 4 2- , NO 2 - , NO 3 , NH 4 - , Cl - , Ca 2+ şi Mg 2+ .

, NH 4 - , Cl - , Ca 2 + şi Mg 2 + .

Staţia automată de măsurare a calităţii aerului BT 1

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Calitatea aerului ambiental în anul 2012

 

Staţie /

 

Număr măsurări

Concentraţia

Frecvenţa

Captura

Judeţ

Tipul

Tip poluant

zilnice

orare

Max.

Medie

UM

depăşirii

VL sau

de date

staţiei

Zilnică

anuală

CMA (%)

(%)

   

NO2

329

7651

99,45

21,36

μg/m 3

0

87,1

NO

329

7651

58,62

9,18

μg/m 3

0

87,1

Staţia

Nox

329

7651

189,34

34,95

μg/m 3

0

87,1

automată

 

332

7839

45,44

15,20

μg/m 3

0

89,2

BT

fond

SO2

urban

CO

 

Analizor defect

 

Ozon

348

8076

93,63

47,93

μg/m 3

0

91,9

Benzen

334

8016

11,92

1,78

μg/m 3

0

91,2

Toluen

336

8066

16,84

2,74

μg/m 3

0

91,8

Etilbenzen

327

7865

1,98

0,56

μg/m 3

0

89,5

p- xilen

325

7799

5,78

0,52

μg/m 3

0

88,7

m-xilen

330

7940

11,78

1,38

μg/m 3

0

90,3

o-xilen

317

7675

2,63

0,61

μg/m 3

0

87,3

PM 2,5 grav.

300

7200

122,21

23,05

μg/m 3

0

81,9

PM 10 aut.

200

4800

168,90

38,53

μg/m 3

18,5

54,6

PM 10 grav.

352

8448

139,40

31,38

μg/m 3

9,37

96,4

Informarea cetăţenilor din municipiul Botoşani cu privire la calitatea aerului se realizează prin afişarea orară automată a indicelui general pe panoul exterior situat în zona centrală a municipiului Botoşani şi pe panoul interior de la sediul APM Botoşani.

De asemenea, se calculează zilnic indicele general de calitatea aerului pentru ziua anterioară şi se publică sub forma unui buletin informativ pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

În tabelul urmǎtor este redatǎ: Evoluţia indicelui general de calitate a aerului la Staţia Automată de Monitorizare a Calităţii Aerului – Fond Urban BT-1

   

Indice general de calitatea aerului zilnic

   

An

 

2

     

6

Lipsă indice

1

FOARTE

3

4

5

FOARTE

general*

 

EXCELENT

BUN

BUN

MEDIU

RĂU

RĂU

2012

37 zile

200 zile

98 zile

2 zile

-

-

29 zile

*Obs.: nu a putut fi calculat indicele general deoarece nu au fost disponibili cel puţin 3 indici specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Indicele general de calitatea aerului a avut o evoluţie între calificativele „excelent” şi „bun” (1-3) în peste 90% din zile. Calificativul „mediu” (4) a fost determinat de valorile înregistrate pentru indicatorii: „dioxid de azot” (valori determinate de staţionarea autovehiculelor cu motoarele pornite în imediata vecinătate a staţiei de monitorizare) şi „ozon” (valori crescute datorate radiaţiei solare). Indicele specific „rău” (5), a fost determinat de valorile înregistrate la indicatorul „pulberi în suspensie”(metoda nefelometrică), valori determinate, în anotimpul rece, de funcţionarea centralelor termoelectrice, de condiţiile de calm atmosferic şi ceaţă – care au favorizat reţinerea poluanţilor aproape de sol, iar în anotimpul cald – de lucrările de modernizare precum şi de traficul rutier.

II.2.2.2 Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane

Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750 milioane mc. de apă). Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,41km/kmp. Alimentarea râurilor se face în proporţie de 86% din ploi şi zăpezi şi numai 14% din surse subterane.

II.2.2.2.1 Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile, pentru anul 2012

Resursele de apă sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri şi ape subterane.

Sursa de apă Indicator de caracterizare

BH Prut

BH Siret

Total judeţ (mii m³)

(mii m³)

(mii m³)

A.

Râuri interioare

     

1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice

1.

2.395.000,000

1.

10.000,000

2.

1. 10.000,000

2.395.000,000

3. 69.608,393

3. -

3. 69.608,393

3. Cerinţa de apă a folosinţelor,

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune

     
   

1.

 

1.

23.000,000

1.

23.000,000

-

-

-

 

B. Subteran

-

-

-

 

2. 40.000,000

2.

2. 40.000,000

3. 1.384,197

3.

3. 16.384,197

15.000,000

Total resurse 1. Resursa teoretică

     

1.

1.

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice

2.435.000,000

33.000,000

2.

1. 33.000,000

2.435.000,000

3. Cerinţa de apă a folosinţelor,

 

16. 70.992,590

 

16. 70.992,590

potrivit capacităţilor de captare

 

16.

aflate în funcţiune

4.

40.119,800

 

4.

40.119,800

4.

Cerinţa de apă pentru protecţia

4.

-

ecologică

     

Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret

Raportul cerinţă de apă/prelevare pentru resursele de apă

 

Cerinţă de apă

Prelevări de apă

Gradul de

utilizare

 

Valoarea

 

Valoarea

 

Activitatea

(milioane m 3 )

Activitatea

(milioane m 3 )

%

BH Prut

Populaţie

1,929

Populaţie

1,897

98

Industrie

0,977

Industrie

1,068

109

Agricultură

35,194

Agricultură

68,028

193

Total

38,100

Total

70,993

186

BH Siret

Populaţie

19,759

Populaţie

19,242

97

Industrie

-

Industrie

-

-

Agricultură

-

Agricultură

-

-

Total

19,759

Total

19,242

97

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

Total

Populaţie

21,688

Populaţie

21,139

97

judeţ

Industrie

0,977

Industrie

0,977

109

Agricultură

35,194

Agricultură

68,028

193

Total

57,859

Total

90,235

156

Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret

II.2.2.2.2 Starea ecologică a cursurilor de apă

Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2012

       

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice

Nr.

Tota

Nr.

 

stării ecologice

 

l cor

Corpu

   
             

Nr.

Crt.

B.H.

puri

de

ri

monit

FOARTE

BUNĂ

BUNĂ

MODER

ATĂ

SLABĂ

PROAST

Ă

BUNĂ

PROASTĂ

apă

o

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

rizate

total

total

total

total

total

total

total

 

corpur

corp

corp

corp

corpu

corpu

corp

i

uri

uri

uri

ri

ri

uri

 

1 Prut

48

4

   

1

25

3

75

0

0

       

4

100

 

2 Siret

7

0

   

0

0

0

             

0

0

Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret

II.2.2.2.3 Calitatea apei lacurilor din judeţul Botoşani

Repartiţia corpurilor de apă – lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2012

Nr.

 

Nr.

Nr.

Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice

Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării

B.H.

lacuri

lacuri

natura

monit

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

crt.

 

le

orizate

   

chimice

 

FOARTE

BUNĂ

MODERA

SLABĂ

PROAST

BUNĂ

PROAST

BUNĂ

Ă

Ă

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

total

total

total

total

total

corpuri

corpuri

total

corpuri

total

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

1

Siret

2

2

0

 

0

 

2

100

0

0

0

 

2

100

0

 

Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret

Repartiţia corpurilor de apă – lacurilor de acumulare conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2012

     

Nr.

 

Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării chimice

Lacuri

Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice

 

Nr.

de

lacuri

acumu

   

Nr

B.H.

de

acumu

lare

FOARTE

BUNĂ

BUNĂ

MODERAT

Ă

SLABĂ

PROAST

Ă

BUNĂ

PROASTĂ

crt.

lare

moni

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr. total

%

Nr.

%

to

total

total

total

total

total

corpuri

total

rizate

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

1

Prut

18

4

0

0

1

25

3

75

0

0

0

0

4

100

0

0

Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret

II.2.2.2.4 Calitatea apelor subterane

În judeţul Botoşani au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 3 corpuri de ape subterane:

1. Lunca râului Prut superior în lunca râului Prut, pe porţiunea nordică a teritoriului ţării (zona Oroftiana – Rădăuţi Prut). Suprafaţa corpului este de 43 kmp. Corpul de apă ROPR01 se încadrează în stare chimică bună, valorile înregistrate pentru indicatorii monitorizaţi nedepăşind valorile de prag, respectiv standardele de caliate. 2. Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţii săi – localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilor săi, este de tip poros permeabil. Corpul de apă se întinde pe o suprafaţă de 2133

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI

2013

kmp. S-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 17 puncte din cele 32 monitorizate. 3. Câmpia Moldovei - corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros permabil, ce se dezvoltă pe teritoriul judeţelor Botoşani şi Iaşi. Suprafaţa corpului de apă este de 5221 kmp. S-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 10 puncte de monitorizare dintr-un total de 18 puncte.

II.2.2.3 Calitatea apei potabile

Date privind secţiunile de potabilizare monitorizate

     

Debit mediu

Populaţie

Categoria

Nr.

Crt.

Nume secţiune de prelevare/priză

Sursa

de apă

prelevat in

deservita

de

2012(l/s)

(nr. Locuitori)

calitate*

1.

Priza mal drept acumulare Negreni

Baseu

11,384

6810

A3

2.

Baraj acumulare Stanca

Prut

45,537

6960

A1-A2

* conform NTPA 013/2002 H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G. nr. 567/2004 şi H.G. nr. 662/2005

Evoluţia reţelei de alimentare cu apă potabilă în perioada 2008-2012