Sunteți pe pagina 1din 116

PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

CUPRINS

1. DATE GENERALE...................................................................................3

2. LEGATURA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME....................................... 5

2.1. Nivel national .............................................................................. 5

2.2. Nivel regional ............................................................................ 16

2.3. Nivel judetean............................................................................18

2.4. Nivel local.................................................................................. 23

3. PREZENTAREA AMPLASAMENTULUI...................................................30

3.1. Asezare geografica, localizare, vecinatati, relief, caracteristicile


climei, retea hidrografica, sol, biodiversitate.....................................30

3.2. Istoric ....................................................................................... 44

3.3. Incadrarea terenului ................................................................. 46

3.4. Descrierea zonei, Alternativa „O” ............................................... 46

3.4.1. Intravilan, extravilan, zone functionale, bilant teritorial.............46

3.4.2. Populatie......................................................................................48

3.4.3. Economie......................................................................................50

3.4.4. Asezaminte de invatamant, culturale............................................51

3.4.5. Infrasctructura.............................................................................52

3.4.6. Transport si telecomunicatii.........................................................54

3.4.7. Turism..........................................................................................54

3.4.8. Asezaminte de invatamant, culturale...........................................56

3.4.9. Gestionarea deseurilor.................................................................60

3.4.10. Disfunctionalitati........................................................................61

4. STAREA MEDIULUI PE AMPLASAMENT................................................64

1
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

4.1. Calitatea apei.....................................................................................64

4.2. Calitatea aerului ................................................................................69

4.3. Calitatea solului ................................................................................71

4.4. Calitatea vegetatiei si a biocenozelor ................................................74

4.5. Memoriu de prezentare pentru suprafata PUG BABENI inclusa in

aria protejata ROSPA0106 Valea Oltului Inferior ................................75

4.6. Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu calitatea


factorilor de mediu..............................................................................90

5. ELEMENTE DE PROGNOZA, DESCRIEREA PUG-ului..............................91

6. CONCLUZII.......................................................................................111

2
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

PRIMA VERSIUNE

A PLANULUI URBANISTIC GENERAL

AL ORASULUI BABENI JUDETUL VALCEA

1. DATE GENERALE

Denumirea planului: Plan Urbanistic General al Orasului Babeni, Judetul Valcea.

Proiectant general : S.C. ARHISPACE S.R.L - Ramnicu Valcea, Judetul Valcea, Sef de
proiect: Arhitect Alexandru Suciu

Beneficiarul planului: Consiliul Local al Orasului Babeni, Judetul Valcea.

Localizare: Orasul Babeni este situat in judetul Valcea, respectiv regiunea Sud Vest

Oltenia, la circa 35 km de poalele Carpatilor Meridionali, pe malul raului Olt, de-a


lungul drumului DN 64, la 18 km Sud de resedinta judetului – municipiul Ramnicu
Valcea, 120 km Sud de Sibiu, 170 km de capitala tarii Bucuresti, 35 km de municipiul
Dragasani si la 60 km de municipiul Pitesti.

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European si a Consiliului care se refera la


evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului (Directiva SEA) a
intrat in vigoare la 21 iulie 2001. Aceasta directiva a fost transpusa in legislatia
romana prin HG 1076/2004 care stabileste procedura de realizare a evaluarii de
mediu pentru planurile si programele elaborate de o autoritate locala, regionala sau
nationala. Obiectivul acestei hotarari este de a asigura un nivel inalt de protectie a
mediului si de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in
pregatirea si adoptarea anumitor planuri si programe, in scopul promovarii
dezvoltarii durabile, prin efectuarea unei evaluari de mediu a planurilor si
programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Conform HG 1076/2004 se supun evaluarii de mediu toate planurile si programele


care privesc, amenajarea teritoriului si urbanism sau utilizarea terenurilor si care
stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt
prevazute in anexele la Hotararea Guvernului nr. HG 445/2009 privind stabilirea
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Conform prevederilor HG 1076/2004, trebuie identificate, descrise si evaluate


potentialele efecte semnificative asupra mediului care pot aparea prin implementarea

3
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

planului sau a programului. In acest scop procedura evaluarii de mediu cuprinde 3


etape: etapa de incadrare a planului/programului in procedura evaluarii de mediu,
etapa de definitivare a proiectului de plan/program si de realizare a raportului de
mediu si etapa de analiza a calitatii raportului de mediu.

,,Prima versiune a planului/programului "reprezinta de fapt documentatia pe baza


careia se realizeaza etapa de incadrare, adica se decide daca planul/programul
respectiv se supune sau nu procedurii SEA. Pentru a se putea parcurge in mod
corespunzator aceasta etapa si a se lua decizia in cunostinta de cauza, este necesar
ca in partea scrisa a documentatiei sa se descrie scopul si obiectivele, domeniul
de aplicare, principalele caracteristici ale acestuia, activitatile/actiunile ce se doresc a
fi intreprinse pentru realizarea sa si in partea desenata, sa se prezinte amplasarea
in spatiu a obiectivelor/proiectelor ce se doresc a se dezvolta in viitor, precum si
incadrarea fata de ariile de protectie speciala/ zone protejate/ zone cu regim special,
etc.

Prima versiune trebuie sa stabileasca/sa studieze problemele de mediu determinate


de indeplinirea obiectivelor specifice ale planului/programului, sa precizeze
obiectivele specifice ce se doresc a fi indeplinite prin realizarea lui, modul in care se
incadreaza in politica de dezvoltare economico-sociala, etc. In acest proces trebuie
sa se tina cont de obiectivele de mediu stabilite atat de legislatia in vigoare, cat si de
alte documente programatice care sunt relevante pentru planul/programul respectiv.
De asemenea, trebuie determinate starea mediului si a sanatatii populatiei din
momentul propunerii planului/programului. Un lucru esential ce trebuie realizat este
ca, pornind de la starea actuala a mediului si a sanatatii populatiei din zona in care
se presupune a fi implementat planul/programul, sa se realizeze o prognoza a starii
mediului si a sanatatii populatiei in lipsa implementarii planului/programului respectiv
asa-numita alternativa ,,0". Ea reprezinta unul din criteriile pe baza caruia se
evalueaza efectele implementarii planului, fiind punctul de plecare pentru orice
discutie privind modelarea continutului si elaborarea raportului de mediu.

Prezentul Plan Urbanistic General, bazat pe Strategia de Dezvoltare a Orasului


Babeni in perioada 2015 - 2020 - se incadreaza, conform SECTIUNII a 2-a din HG
1076/2004, in etapa initiala de analiza a problemelor semnificative de mediu, inclusiv
starea mediului si evolutia acestuia in absenta implementarii planului. Etapa de
definitivare a proiectului de plan, precum si analiza efectelor semnificative ale
planului asupra mediului se fac in cadrul unui grup de lucru alcatuit din reprezentanti
ai titularului planului, ai autoritatilor competente pentru protectia mediului si pentru
sanatate, ai altor autoritati interesate de efectele implementarii planului. Legiuitorul
a prevazut necesitatea participarii publicului la procedura de evaluare de mediu a
planurilor/programelor.

Publicul trebuie sa aiba posibilitatea de a-si exprima opiniile si comentariile in mod


efectiv, insa pentru ca aceasta participare sa fie efectiva este necesar ca aceasta

4
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

implicare sa se faca inca de la momentul declansarii procedurii, adica de la momentul


initierii planului sau programului.

Documentatia este elaborata de catre SC Bizexpert SRL Ramnicu Valcea prin ing.
Enculescu Elena Simona persoana fizica abilitata sa intocmeasca Raportul de Mediui
(RM), fiind inscrise in Registrul National MMP al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului.

2. LEGATURA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

2.1. Nivel National

Strategia Naţionala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-


2020-2030

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, ce reprezinta fundamentul Strategie


Nationale a Romaniei in domeniu, completeaza Strategia de la Lisabona si se doreste
a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaza politici publice si pentru opinia publica, in
scopul schimbarii comportamentului in societatea europeana si, respectiv, in
societatea romaneasca si implicarii active a factorilor decizionali, publici si privati,
precum si a cetatenilor in elaborarea, implementarea si monitorizarea obiectivelor
dezvoltarii durabile.

Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene si


statelor sale membre, implicand toate componentele institutionale la nivel comunitar
si national. Este subliniata, de asemenea, importanta unei stranse conlucrari cu
societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru atingerea
obiectivelor dezvoltarii durabile.

In acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:

• Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de

impactul negativ asupra mediului;

• Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale,


diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel;

• Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii

pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca


abundente si bine platite;

• Indeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor

democratice in slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor


dezvoltarii durabile pretutindeni in lume.

5
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Pentru a asigura integrarea şi corelarea echilibrata a componentelor economice,


ecologice şi socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statueaza
urmatoarele principii directoare:

• Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului;

• Solidaritatea in interiorul generaţiilor şi intre generaţii;

• Cultivarea unei societaţi deschise şi democratice;

• Informarea şi implicarea activa a cetaţenilor in procesul decizional;

• Implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali;

• Coerenţa politicilor şi calitatea guvernarii la nivel local, regional, naţional şi global;


• Integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu prin evaluari de impact şi
consultarea factorilor interesaţi;

• Utilizarea cunoştinţelor moderne pentru asigurarea eficienţei economice şi


investiţionale;

• Aplicarea principiului precauţiunii in cazul informaţiilor ştiinţifice incerte;

• Aplicarea principiului “poluatorul plateşte”.

Obiective-tinta si modalitati de actiune la orizont pentru perioada 2020, 2030


conform orientarilor strategice ale UE

 Schimbarile climatice si energia curata - Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea


schimbarilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum
si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului.

 Orizont 2020. Obiectiv national: Asigurarea functionarii eficiente si in conditii de

siguranta a sistemului energetic national, atingerea nivelului mediu actual al UE in

privinta intensitatii si eficientei energetice; indeplinirea obligatiilor asumate de

Romania in cadrul pachetului legislativ „Schimbari climatice si energie din surse

regenerabile” si la nivel international in urma adoptarii unui nou acord global in

domeniu; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la


efecteleschimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

 Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea la performantele medii ale UE privind

indicatorii energetici si de schimbari climatice; indeplinirea angajamentelor in

6
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera in concordanta cu acordurile

internationale si comunitare existente si implementarea unor masuri de adaptare


la efectele schimbarilor climatice.

 Transport durabil - Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de


transport sa satisfaca nevoile economice, sociale si de mediu ale societatii,
reducand, in acelasi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei,
societatii si mediului.

 Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta

eficientei economice, sociale si de mediu a transporturilor si realizarea unor


progrese substantiale in dezvoltarea infrastructurii de transport.

 Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la

toti parametrii de baza ai sustenabilitatii in activitatea de transporturi.

 Productie si consum durabile - Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor


practici de consum si productie sustenabile.

 Orizont 2020. Obiectiv national: Decuplarea cresterii economice de degradarea

mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse si crearea de


valoare adaugata si apropierea de indicii medii de performan_a ai UE privind
sustenabilitatea consumului si productiei.

 Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea data

de tarile membre UE din punctul de vedere al productiei si consumului durabile.

 Conservarea si gestionarea resurselor naturale - Obiectiv general SDD/UE:


Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor
excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

 Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE la

parametrii principali privind gestionarea responsabila a resurselor naturale.

o Domeniul gospodaririi apelor si apelor uzate - localitatile cu peste 2.000


locuitori vor avea asigurata aprovizionarea cu apa potabila de calitate si acces
la canalizare precum si dotarea cu statii de epurare a apelor uzate in proportie
de 100% inca din anul 2018.

o Managementul integrat al deseurilor - colectarea selectiva si valorificarea intr-


o proportie mai mare a deseurilor reciclabile, inclusiv prin transformarea
deseurilor organice in compost, si utilizarea exclusiva, pentru mediul urban, a
depozitelor ecologice.

7
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

o Imbunatatirea calitatii aerului - reabilitarea sistemelor centrale de incalzire,


ajungandu-se la incadrarea emisiilor de SO2, NOx si pulberi in limitele
prescrise de Directivele UE.

o Bbiodiversitate si patrimoniul natural - perfectionarea gestionarii ariilor


naturale protejate, inclusiv completarea retelei Natura 2000, adancirea
studiilor de specialitate pentru fundamentarea proiectelor, introducerea si
urmarirea unor noi indicatori sintetici de performanta, promovarea unor
tehnologii eco-eficiente, aplicarea reglementarilor UE privind zonele maritime
si gestionarea integrata a zonelor de litoral.

o Se va incheiaelaborarea planurilor de actiune pentru prevenirea inundatiilor si


interventiile in cazul dezastrelor naturale, inclusiv pentru reabilitarea celei mai
mari parti a zonei de litoral.

 Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea semnificativa de performantele de


mediu ale celorlalte state membre UE din acel an.

 Sanatatea publica - Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii


medicale de calitate in conditii de egalitate si imbunatatirea protectiei
impotriva amenintarilor la adresa sanatatii.

 Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea unor parametri apropiati de nivelul

mediu actual al starii de sanatate a populatiei si al calitatii serviciilor medicale din

celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sanatate si demografice


in toate politicile publice ale Romaniei.

 Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea deplina la nivelul mediu de


performanta, inclusiv sub aspectul finantarii serviciilor de sanatate, al celorlalte
state membre ale UE.

 Incluziunea sociala, demografia si migratia - Obiectiv general SDD/UE:


Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin luarea in considerare
a solidaritatii intre generatii si in interiorul lor si asigurarea cresterii calitatii
vietii cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile.

 Orizont 2020. Obiectiv national: Promovarea consecventa, in noul cadru legislativ

si institutional, a normelor si standardelor UE cu privire la incluziunea sociala,

egalitatea de sanse si sprijinirea activa a grupurilor defavorizate; punerea in


aplicare, pe etape, a Strategiei Nationale pe termen lung privind populatia si
fenomenele migratorii.

 Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea semnificativa de nivelul mediu al

celorlalte state membre ale UE in privinta coeziunii sociale si calitatii serviciilor

8
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

sociale.

 Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile - Obiectiv general SDD/UE:


Promovarea activa a dezvoltarii durabile la nivel global si asigurarea punerii de
acord a politicilor interne si externe ale Uniunii Europene cu principiile
dezvoltarii durabile si angajamentele sale in aceasta privinta.

 Orizont 2020. Obiectiv national: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a

expertizei si resurselor disponibile in Romania in slujba asistentei pentru


dezvoltare, si alocarea in acest scop a circa 0,50% din venitul national brut.

 Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea completa a Romaniei la politicile Uniunii


Europene in domeniul cooperarii pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere
al alocarilor bugetare ca procent din venitul national brut.

 Educatie si formare profesionala

 Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu de performanta al UE

in domeniul educatiei si formarii profesionale, cu exceptia serviciilor in mediul


rural si pentru grupurile dezavantajate, unde tintele sunt cele ale UE pentru 2010.

 Orizont 2030. Obiectiv national: Situarea sistemului de invatamant si formare

profesionala din Romania la nivelul performantelor superioare din UE; apropierea

semnificativa de nivelul mediu al UE in privinta serviciilor educationale oferite in

mediul rural si pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu


dizabilitati.

 Cercetarea stiin_ifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea

 Orizont 2020. Obiectiv general: Incadrarea cercetarii romanesti in fluxul principal

al evolutiilor stiin_ifice si tehnologice din UE; generalizarea activitatilor inovative;

aparitia unor centre de excelenta cu impact international.

 Orizont 2030. Obiectiv general: Statornicirea principalelor elemente ale societatii


si economiei bazate pe cunoastere; contributii esentiale ale cercetarii romanesti la
realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltarii durabile.

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Regionala 2014-2020 stabileste


prioritatile de dezvoltare ale regiunilor, precum si relatiile institutionale care sa
faciliteze corelarea cu strategiile sectoriale. Documentul strategic isi propune
continuarea si actualizarea directiilor de dezvoltare formulate in Planul National de

9
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Dezvoltare 2007-2013 si Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR). SNDR


subliniaza necesitatea sprijinirii urmatoarelor prioritati de dezvoltare:

 Dezvoltarea urbana durabila integrata;

 Imbunatatirea eficientei energetice in sectorul public si rezidential;

 Dezvoltarea infrastructurii de importanta regionala si locala;

 Promovarea incluziunii sociale si reducerea gradului de saracie;

 Imbunatatirea mediului economic de importanta regionala si locala;

 Dezvoltarea durabila a turismului;

 Imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel regional si local.

Programul Operational Regional 2014-2020

POR 2014-2020 isi propune sa asigure continuitatea viziunii strategice privind


dezvoltarea regionala in Romania, completand si dezvoltand directiile si prioritatile de
dezvoltare regionala continute in PND si CNSR 2007–2013 si implementate prin POR
2007–2013 si alte programe nationale. Aceasta abordare are la baza recomandarile
Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–2013, conform carora pe termen lung
obiectivul global al politicii de dezvoltare regionala va putea fi atins daca se urmaresc
in continuare prioritatile majore de dezvoltare din perioada 2007-2013. De
asemenea, concluziile Raportului Actualizarea evaluarii intermediare a POR 2007–
2013 confirma ca nevoile de dezvoltare identificate in perioada anterioara de
programare, nu numai ca raman actuale, dar chiar au fost amplificate de impactul
crizei financiare si economice care a afectat profund economia si societatea
romaneasca, avand implicatii majore asupra nivelului de crestere economica,
ocuparii, mediului de afaceri, sistemelor de sanatate si pensii, educatiei, turismului
si, inevitabil, asupra nivelului de trai al populatiei.

Viziunea strategica pentru POR 2014-2020 are la baza urmatoarele linii de


dezvoltare, identificate si prioritizate ca fiind cele mai relevante in contextul
stadiului actual de dezvoltare socio-economica a regiunilor Romaniei, precum si a
principalelor directii de actiune strategica mentionate in documentele strategice
nationale si europene relevante:

 Axa prioritara 1: Promovarea transferului tehnologic

 Axa prioritara 2: Imbunataţirea competitivitaţii intreprinderilor mici şi mijlocii

 Axa prioritara 3: Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de


carbon

10
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Axa prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile

 Axa prioritara 5: Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si


valorificarea durabila a patrimoniului cultural

 Axa prioritara 6: Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala

 Axa prioritara 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a


turismului

 Axa prioritara 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale

 Axa prioritara 9: Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor


defavorizate din mediul urban

 Axa prioritara 10: Imbunatatirea infrastructurii educationale

 Axa prioritara 11: Extinderea geografica a sistemului de inregistrare a


proprietaţilor in cadastru şi cartea funciara

 Axa prioritara 12: Asistenta tehnica

POR 2014-2020 asigura, in cadrul axelor prioritare propuse, corelarea consolidata


intre dezvoltarea regionala, abordarea teritoriala si interventiile specifice, prioritatile
de investitii selectate si obiectivele lor specifice concentrand investitiile propuse in
scopul maximizarii rezultatelor asteptate. Strategia POR s-a construit prin
promovarea unui mix adecvat de politici, adaptand o parte din interventiile relevante
planificate la nevoile si potentialul local si regional, si asigurand, pentru alte tipuri de
actiuni, o abordare nationala coerenta.

Inovarea este esenţiala pentru creşterea productivitaţii regionale, intrucat


competitivitatea unei economii depinde si de capacitatea de a stimula inovarea in
domeniul produselor, serviciilor, modelelor si proceselor sociale si comerciale. In
consecinta, este necesara concentrarea interventiilor pe eliminarea blocajelor aflate
in calea inovarii.

Masurile ce urmeaza a fi implementate vizeaza:

 Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice şi a inovarii


 Imbunataţirea competitivitaţii intreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului
agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii
 Sprijinirea tranziţiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in
toate sectoarele
 Protecţia mediului şi promovarea utilizarii eficiente a resurselor
 Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore
 Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile

11
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Promovarea ocuparii fortei de munca sustenabile si de calitate si sprijinirea


mobilitatii fortei de munca
 Promovarea incluziunii sociale şi combaterea saraciei
 Investiţiile in educaţie, competenţe şi invaţare pe tot parcursul vieţii
 Consolidarea capacitatii institutionale si o administratiei publica eficienta
 Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si valorificarea durabila
a patrimoniului cultural
 Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala si locala
 Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a turismului
 Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale
 Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor defavorizate din
mediul urban
 Imbunatatirea infrastructurii educationale
 Extinderea geografica a sistemului de inregistrare a proprietaţilor in cadastru
şi cartea funciara

Programul Operational Competitivitate (POC) 2014-2020 are ca obiectiv


general contributia la realizarea obiectivului global al Acordului de Parteneriat prin
susţinerea CDI si TIC pentru competitivitate si dezvoltare. POC propune soluţii
nevoilor şi provocarilor legate de nivelul redus al competitivitaţii economice la nivel
naţional, in special in ceea ce priveşte

 sprijinul insuficient pentru CDI

 infrastructura subdezvoltata de TIC şi implicit servicii slab dezvoltate.

Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020 stabileste prioritatile


de investitii, obiectivele si actiunile asumate de catre Romania in domeniul resurselor
umane, continuand investitiile realizate prin FSE in perioada 2007-2013 si
contribuind la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat 2014-2020,
acela de a reduce disparitaţile de dezvoltare economica şi sociala dintre Romania şi
Statele Membre ale UE.

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 are ca obiectiv


global Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor
la standarde europene, in vederea crearii premiselor unei creşteri economice
sustenabile, in condiţii de siguranta şi utilizare eficienta a resurselor naturale. POIM
adreseaza nevoile de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport,
protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbarile climatice,
energie şi eficienţa energetica, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere
inteligenta, durabila şi favorabila incluziunii, prin finanţarea a 4 din cele 11 obiective
tematice din Regulamentul nr. 1303/2013:

 sustinerea productiei de energie din surse regenerabile, masurilor de eficienţa


energetica, introducerea tehnologiilor de tip smart;

12
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 finanţarea masurilor de prevenire si protectie impotriva riscurilor naturale,


menite sa atenueze şi sa combata efectele schimbarilor climatice, si
consolidarea capacitaţii de intervenţie in domeniu

 promovarea investiţiilor in sistemele de apa şi apa uzata, managementul


integrat al deşeurilor, protecţia biodiversitatii şi monitorizarea calitaţii aerului

 sprijinirea investiţiilor in infrastructura pentru toate modurile de transport,


precum şi transportul de energie.

Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020 contribuie la


consolidarea capacitaţii administrative a autoritaţilor şi instituţiilor publice din
Romania şi va sprijini participarea societaţii civile şi a mediului academic la procesul
decizional din administraţia publica.

Planul National de Dezvoltare Rurala pentru perioada 2014 - 2020

Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020 este o oportunitate


pentru abordarea punctelor slabe, pe baza consolidarii punctelor tari şi utilizarea
oportunitaţilor, dar şi pe baza lecţiilor invaţate şi progreselor realizate prin PNDR
2007-2013. Au fost inregistrate progrese importante in perioada 2007- 2013, in
special cu privire la modernizarea exploatatiilor agricole si a unitatilor procesatoare
din sectorul agro-alimentar, intinerirea generaţiilor de fermieri, implementarea de
practici şi realizarea de investiţii prietenoase cu mediul, economii locale diversificate
şi infrastructura locala dar insuficinete in raport cu nevoile. PNDR 2014-2020 va
putea menţine continuarea eforturilor necesare dezvoltarii spaţiului rural, prin
abordarea strategica a urmatoarelor obiective:

 restructurarea şi creşterea viabilitaţii exploataţiilor agricole

 gestionarea durabila a resurselor naturale si combaterea schimbarilor


climatice;

 diversificarea activitaţilor economice, crearea de locuri de munca,


imbunatatirea infrastructurii şi serviciilor pentru imbunatatirea calitaţii vieţii in
zonele rurale, conform prevederilor Acordului de Parteneriat. Aceste obiective
sunt in acord cu cele definite in strategiile naţionale, in special cu Strategia de
dezvoltare a sectorului agroalimentar pe termen mediu si lung 2020-2030, cu
Politica Agricola Comuna şi cu Strategia Europa 2020.

Masurile adresate atingerii acestor obiective se subordoneaza principiilor şi


obiectivelor stabilite prin convenţiile internaţionale şi directivele europene adresate
conservarii biodiversitaţii, habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica
şi managementului durabil al resurselor naturale.

13
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Indeplinirea acestor obiective se va realiza in perioada de programare 2014-2020


prin intermediul celor sase prioritati ale Uniunii Europene stabilite in cadrul
Regulamentului de dezvoltare rurala (1305/2013):

 Incurajarea transferului de cunostinte si a inovarii in agricultura, in silvicultura


si in zonele rurale

 Cresterea viabilitatii exploatatiilor si a competitivitatii tuturor tipurilor de


agricultura in toate regiunile si promovarea tehnologiilor agricole inovative si a
gestionarii durabile a padurilor

 Promovarea organizarii lantului alimentar, inclusiv procesarea si


comercializarea produselor agricole, a bunastarii animalelor si a gestionarii
riscurilor in agricultura

 Refacerea, conservarea si consolidarea ecosistemelor care sunt legate de


agricultura si silvicultura

 Promovarea utilizarii eficiente a resurselor si sprijinirea tranzitiei catre o


economie cu emisii reduse de carbon si rezilienta la schimbarile climatice in
sectoarele agricol, alimentar si silvic

 Promovarea incluziunii sociale, reducerea saraciei şi dezvoltare economica in


zonele rurale.

Master Planul General de Transport al Romaniei (MPGT) are ca obiectiv


general asigurarea, pentru perioada 2014-2030, condiţiilor pentru a realiza un sistem
de transport eficient, durabil, flexibil, sigur, echilibrat intre modurile de transport, in
armonie cu mediul si in conectivitate cu retelele transeuropene de transport -
precondiţii esenţiale pentru dezvoltarea economica a ţarii.

Strategia de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei – Romania policentrica 2035


propune integrarea principiilor cooperarii, concentrarii si conectivitaţii, sustinuta pe
patru piloni:

 Accesibilitate si mobilitate;

 Zone funcţionale urbane

 Resurse naturale si culturale

 Cooperare teritoriala.

Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei 2030 are ca obiectiv


integrarea Romaniei in structurile teritoriale europene prin: afirmarea identitatii
regional/continentale, dezvoltarea competitivitatii, cresterea coeziunii teritoriale,
dezvoltarea teritoriala durabila. Obiectivele specifice sunt:

14
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeana şi inter-continentala a


polilor şi coridoarelor de dezvoltare;

 Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localitaţi urbane;

 Stimularea solidaritaţii funcţionale urban-rural şi dezvoltarea rurala adecvata


diferitelor categorii de teritorii;

 Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legaturi inter-regionale;

 Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural.

Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului (PATN) este suportul dezvoltarii


complexe si durabile inclusiv al dezvoltarii regionale a teritoriului si reprezinta
contribuţia specifica a ţarii noastre la dezvoltarea spaţiului european si premiza
inscrierii in dinamica dezvoltarii economicosociale europene.

Strategia Naţionala şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversitaţii


2010-2020 (SNPACB) constituie un punct de referinţa esenţial pentru dezvoltarea
durabila a ţarii noastre. Strategia iti propune urmatoarele tinte strategice generale:

- Stoparea declinului diversitaţii biologice reprezentata de resursele genetice, specii,


ecosisteme şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate pana in 2020;

- Integrarea politicilor privind conservarea biodiversitaţii in toate politicile sectoriale


pana in 2020;

- Promovarea cunostinţelor, practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale şi a


tehnologiilor curate ca masuri de sprijin pentru conservarea biodiversitaţii ca suport
al dezvoltarii durabile pana in 2020;

- Imbunataţirea comunicarii şi educarii in domeniul biodiversitaţii pana in 2020.

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor 2014-2020 propune cadrul de


masuri care sa asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe
producţie şi consum la un model bazat pe prevenirea generarii deşeurilor şi utilizarea
materiilor prime din industria de valorificare, asigurand astfel prezervarea resurselor
naturale naţionale, creand premisele reconcilierii imperativelor economice şi „de
mediu“. Scopul SNGD este de a indrepta Romania catre o „societate a reciclarii” prin:

 prioritizarea eforturilor din domeniul gestionarii deşeurilor in conformitate cu


ierarhia deşeurilor

 incurajarea prevenirii generarii deşeurilor şi reutilizarea pentru o mai mare


eficienţa a resurselor

 dezvoltarea şi extinderea sistemelor de colectare separata a deşeurilor in


vederea promovarii unei reciclari de inalta calitate

15
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalaţiilor de reciclare şi/sau


valorificarea cu randament ridicat de extragere şi utilizare a materiei prime din
deşeuri

 susţinerea recuperarii energiei din deşeuri, dupa caz, pentru deşeurile care nu
pot fi reciclate; - reducerea cantitaţilor de deşeuri eliminate prin depozitare.

Strategia Nationala privind Persoanele Varstnice si Imbatranirea Activa


2014-2020 isi propune trei mari obiective generale: prelungirea vietii active a
persoanelor varstnice, promovarea participarii sociale si a unei varste inaintate
demne si obtinerea unui grad mai ridicat de independenta si siguranta pentru
persoanele care necesita ingrijire de lunga durata

2.2. NIVEL REGIONAL

Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020

Viziunea regiunii Sud-Vest Oltenia pentru perioada de programare 2014-2020 este


aceea de a deveni un promotor al competitivitatii atat in domeniul industrial, cat si in
agricultura, dar si al economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri
performant bazat pe resurse umane competente, integrarea tehnologiilor inovative şi
promovarea dezvoltarii durabile. Obiectivul strategic global pentru perioada 2014-
2020 este dezvoltarea durabila si echilibrata a Regiunii Sud-Vest Oltenia in vederea
reducerii disparitatilor existente intre regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii
in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor.

Pentru atingerea obiectivului general al PDR 2014-2020, au fost stabilite urmatoarele


obiective specifice, corelate cu prioritatile de finantare:

 Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin


imbunatatirea infrastructurii, valorificarea potentialului agricol, a zonelor
urbane si a potentialului turistic

 Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea


infrastructurii specifice cercetarii/inovarii si calificarea resurselor umane

 Protectia si imbunatatirea mediului prin cresterea calitatii infrastructurii de


mediu si cresterea eficientei energetice.

Documentul strategic la nivel regional stabileste sase domenii prioritare pentru


dezvoltare economico-sociala a regiunii in perioada de programare 2014-2020.
Aceste sunt:

1. Cresterea competitivitatii economice a regiunii

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale

16
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

3. Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii


culturalistorice

4. Dezvoltare rurala durabila si modernizarea agriculturii si a pescuitului

5. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si a incluziunii


sociale

6. Protectia mediului si cresterea eficientei energetice

Studiul regional Strategia de Dezvoltare Teritoriala Integrata a Microregiunii


„Oltenia de sub munte” propune un set de obiective principale care vizeaza
promovarea si dezvoltarea activitatilor turistice, imbunatatirea accesibilitatii (cai
rutiere-strazi locale, judetene sau centuri ocolitoare, transport public, piste de
biciclete, etc.), dezvoltare economica, dezvoltarea sporturilor de iarna, conservarea
mediului si biodiversitatii etc.

Documentul regional „Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel


regional si impactul crizei economice asupra intreprinderilor”, stabileste 8
prioritati de dezvoltare a sectorului economic:

 Sprijin pentru valorificarea potentialului agricol

 Sprijin pentru diversificarea activitatilor economice in mediul rural

 Sustinerea IMM-urilor si firmelor mari care activeaza in sectoarele industriale


competitive

 Sprijinirea IMM-urilor din sectoare de activitate inovative

 Sprijinirea dezvoltarii sectorului serviciilor

 Atragerea de investitii straine directe (dezvoltarea infrastructurii pentru


afaceri, promovarea regiunii)

 Dezvoltarea infrastructurii de transport (rutiera, feroviara si navala) si a


sistemelor de transport intermodal in sprijinul cresterii competitivitatii

 Sprijinirea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare.

Documentul regional Strategia de dezvoltare a turismului pe termen scurt,


mediu (2020) si lung (2030) are ca obiectiv general creşterea contribuţiei
turismului la dezvoltarea durabila a regiunii SV Oltenia, prin masuri de promovare
integrata, prin asigurarea unei oferte adaptate, bazata pe valorificarea superioara a
potenţialui natural şi cultural, pe o capacitate de primire şi ospitalitate crescute din
punct de vedere cantitativ şi calitativ.

17
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Planul Regional de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) are ca


obiectiv furnizarea cadrului de planificare strategica pe termen mediu pentru
promovarea ocuparii in regiune, astfel incat Regiunea sa aiba un capital uman
dezvoltat, cu un nivel de calificare ridicat, competitiv, care sa raspunda cerinţelor
unei pieţe a muncii flexibila şi incluziva, susţinuta de parteneriate eficiente şi care sa
se poata adapta la provocarile şi schimbarile socio-economice.

Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic


(PRAI) stabileste masurile integrate de educaţie şi formare profesionala in contextul
dezvoltarii regionale, in funcţie de nevoile de dezvoltare economica şi asigurare a
coeziunii sociale.

2.3. Nivel Judetean

Strategia de dezvoltare economic-sociala a Judetului Valcea in perioada


2015 – 2022

Cele doua componente importante ale dezvoltarii (economia şi populaţia) evidenţiaza


traiectorii de dezvoltare ce pot fi influenţate prin formularea unor politici teritoriale
care sa raspunda nevoilor actuale de dezvoltare. Fie ca este vorba despre politicile
sectoriale de mediu, transport, agricultura, educaţie, sanatate sau alte domenii,
deciziile de politica publica produc efecte la nivelul teritoriului şi implicit a oamenilor.
Teritoriul genereaza imaginea globala care poate contribui semnificativ la
fundamentarea deciziilor de politica publica.

Plecand de la realitaţile teritoriale, Strategia de Dezvoltare Economico-Sociala a


Judetului Valcea reprezinta exerciţiul de planificare a dezvoltarii teritoriului pentru
orizontul de timp 2022 si furnizeaza:
 masuri şi proiecte care sa contribuie la creşterea capacitaţii teritoriului de a genera
creştere economica şi implicit de a menţine şi atrage forţa de munca inovativa
 zonele ce necesita intervenţii specifice pentru valorificarea sau protecţia capitalului
natural şi construit
 echilibrul intre politicile economice, de mediu şi culturale in vederea planificarii
coerente a procesului de dezvoltare, precum şi de a conserva identitatea teritoriului

Strategia Europa 2020 reprezinta strategia Uniunii Europene de creştere economica


pentru urmatorii zece ani, bazata pe urmatoarele trei prioritati:

 crestere inteligenta: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si


inovare;

 crestere durabila: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de


vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive;

18
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 crestere favorabila incluziunii: promovarea unei economii cu o rata ridicata a


ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala.

Comisia Europeana a propus obiective pentru statele membre, iar tintele asumate de
Romania sunt:

 Rata de ocupare a populaţiei cu varsta cuprinsa intre 20 şi 64 ani – minimum


70%;

 Nivelul investiţiilor in cercetare şi dezvoltare ca % din PIB – 2%;

 Reducerea emisiilor de CO2 cu 19%;

 Ponderea energiei din surse regenerabile sa fie de 24%;

 Eficienţa energetica – realizarea unei economii de energie primara de cca. 10


Mtep;

 Reducerea ratei de parasire timpurie a şcolii – atingerea unui procent maxim


de 11,3%;

 Creşterea ponderii populaţiei cu varsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie


terţiara –26,7%;

 Reducerea populaţiei expuse riscului saraciei sau excluziunii sociale cu


580.000 persoane.

Potrivit documentelor programatice nationale si europene, Strategia Judetului Valcea


are in vedere:
 zonele rurale, cu agricultura ca funcţiune de baza.
 zonele urbane ce contribuie cel mai mult la dezvoltare si prezinta de obicei
probleme de control al creşterii.
 zonele montane importante datorita funcţiunilor ecologice, economice, sociale,
culturale si agricole pe care le indeplinesc şi a valorii lor ca depozite de resurse
naturale si de numeroasele constrangeri la care sunt supuse.
 regiunile cu deficienţe de structura in care condiţiile de viaţa şi munca au progresat
puţin, mai ales din motive istorice, sau care au ramas in urma datorita schimbarii
bazei lor economice
 politici specifice in favoarea localitatilor in care activitatea economica a fost
puternic incetinita de restructurarea industriala;
 promovarea şi incurajarea dezvoltarii generate de funcţiunile urbane şi de
imbunataţirea relaţiilor dintre oraşe şi sate;
 promovarea unor condiţii echilibrate de accesibilitate la educatie, sanatate si
cultura;
 facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere;
 reducerea degradarii mediului;
 valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;
 valorificarea patrimoniului natural ca factor de dezvoltare;

19
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 dezvoltarea resurselor energetice in menţinerea securitaţii;


 promovarea unui turism de calitate şi durabil;
 limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale;
 crestere inteligenta - dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
 crestere durabila - promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive;
 crestere favorabila incluziunii - promovarea unei economii cu o rata ridicata a
ocuparii fortei de munca, in masura sa asigure coeziunea economica, sociala si
teritoriala;
 asigurarea competitivitaţii globale a regiunilor pe baza economiilor locale puternice;
 imbunataţirea conexiunilor teritoriale pentru indivizi, comunitaţi si intreprinderi;
 gestionarea si conectarea valorilor ecologice, peisagistice si culturale.

In strategia Judetului Valcea, Orasul Babeni este caracterizat ca: Poli locali: oraşele
Brezoi, Horezu, Babeni, Berbeşti, Balceşti, Ocnele Mari – rangul III – oraşe de
importanţa judeţeana sau zonala cu rol de servire in spaţiul rural.

Prin PATJ Valcea au fost propuse 7 centre de polarizare principale, carora le


corespund 7 arii de influenta, stabilite in raport de potentialul economic si
demografic, cu nivelul de dotare si echipare, cu pozitia in teritoriu si accesibilitatea
acestora. In acest cadru, Babeni este centru coordonator pentru comunele: Danicei,
Franceşti, Galicea, Ioneşti, Nicolae Balcescu, Olanu, Stoileşti, Şirineasa. In PATJ
Valcea, Orasul Babeni este propus pentru dezvoltarea activitaţilor industriale şi de
servicii, al nivelului de dotare şi echipare corespunz ator noului statut urban.

In urma analizei diagnostic a judetului Valcea au fost elaborate directiile strategice


de dezvoltare aferente celor 5 domenii strategice de dezvoltare:
 Domeniu strategic de dezvoltare 1: Competitivitate economica, cercetare-
dezvoltare-inovare
 Directii strategice de dezvoltare:
 Cresterea atractivitatii conditiilor pentru dezvoltarea competitiva a afacerilor
 Cresterea contributiei la progresul cunoasterii de frontiera
 Transformarea sectorului CDI intr-un factor al creşterii economice
 Domeniu strategic de dezvoltare 2: Resurse umane, educatie, sanatate,
servicii sociale si administratie
 Resurse Umane
 Cresterea gradului de ocupare pe piata fortei de munca prin masuri active de
ocupare
 Promovarea incluziunii sociale, combaterea saraciei si a oricarei forme de
discriminare
 Educatie
 Cresterea calitatii si eficientei sistemelor de educatie si instruire
 Facilitarea accesului la educatie si instruire pentru toti cetatenii

20
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Sprijin pentru infrastructura educationala si dezvoltarea resurselor in scolile


primare si gimnaziale, licee tehnologice, infrastructura TVET, indeosebi cele
din zonele dezavantajate
 Sanatate
 Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel judetean si local in vederea
reducerii inechitatii accesului la servicii de sanatate
 Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
 Servicii sociale
 Creşterea calitaţii serviciilor sociale
 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale
 Administratie
 Implementarea unui management performant in administratia publica
 Reducerea birocratiei si simplificarea procedurilor
 Consolidarea capacitatii administratiei publice pentru asigurarea unor servicii
publice de calitate
 Domeniu strategic de dezvoltare 3: Infrastructura, dezvoltare urbana si mediu
 Infrastructura
 Dezvoltarea si promovarea unui sistem de transport durabil si inteligent la
nivel judetean
 Cresterea calitatii vietii prin modernizarea si extinderea infrastructurii edilitare
de baza si a mediului construit
 Dezvoltare urbana
 Dezvoltarea urbana durabila prin reabilitarea zonelor urbane
 Dezvoltarea unui sistem urban echilibrat si policentric si a unei noi relatii oras-
sat
 Mediu
 Imbunatatirea managementului sistemului de gestionare a deseurilor
 Prevenire si reducerea efectelor negative asupra mediului ale activitatilor
industriale, agricole, edilitare, activitatilor de transport s.a.
 Protejarea mediului prin cresterea productiei de energie din surse regenerabile
 Mentinerea speciilor si habitatelor din ariile naturale protejate intr-un stadiu
favorabil de conservare
 Domeniu strategic de dezvoltare 4: Turism, cultura si sport
 Turism
 Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea durabila a Judetului Valcea,
prin masuri de promovare integrata, prin asigurarea unei oferte adaptate,
bazata pe valorificarea superioara a potenţialui natural şi antropic
 Crearea unei oferte turistice diversificate, integrate şi competitive prin
susţinerea dezvoltarii investiţiilor locale, care sa conduca la creşterea
volumului activitaţii şi a circulaţiei turistice; crearea de noi locuri de munca,
imbunataţirea condiţiilor de viaţa, prin diversificarea serviciilor turistice,
ameliorarea calitaţii mediului, infrumuseţarea localitaţilor, oferirea unor noi
posibilitaţi de agrement şi refacere pentru locuitorii judetului Valcea şi pentru
turişti.

21
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Cultura
 Cresterea participarii cetatenilor la o viata culturala atractiva, dinamica si
conectata la valorile culturale nationale si internationale
 Sprijinirea dezvoltarii tuturor actorilor culturali, care sa asigure o oferta
culturala diversificata si de calitate
 Pastrarea si valorificarea bogatiei patrimoniului cultural local
 Sport
 Participarea activa a populatiei de toate varstele la activitati sportive in scopul
ameliorarii indicatorilor de sanatate a populatiei
 Creşterea numarului practicantilor, cu precadere in randul copiilor şi tinerilor,
in scopul integrarii, participarii şi coeziunii sociale, a formarii şi dezvoltarii ca
cetateni activi, educati şi responsabili
 Sustinerea sportului de performanta in vederea creşterii calitative şi
cantitative, a performantelor interne şi internationale
 Domeniu strategic de dezvoltare 5: Agricultura si dezvoltarea rurala
 Directii strategice de actiune (prioritati
 Cresterea competitivitatii sectorului agricol din judet prin modernizarea si
integrarea pietei
 Asigurarea gestionarii durabile a resurselor naturale
 Imbunatatirea nivelului de trai in mediul rural.

Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor in Judetul Valcea


Stabilirea obiectivelor şi ţintelor pentru judetul Valcea precum şi strategia judeţului in
domeniul gestionarii deşeurilor se va realiza pe baza situaţiei actuale din judeţ, a
prevederilor legislative şi a prevederilor urmatoarelor documente de planificare:

 Strategia Naţionala de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de


Gestionarea Deşeurilor;
 Programul Operaţional Sectorial de Mediu;
 Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 4 SUD - VEST
OLTENIA

Orasul Babeni este lipsita de un sistem propriu de stocare, preluare si distrugere a


resturilor menajere.

Orasul Babeni este membru al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara


pentru Serviciul de Salubrizare a Localitaţilor din Judeţul Valcea, constituita
in scopul infiinţarii, organizarii, reglementarii, finanţarii, exploatarii, monitorizarii şi
gestionarii in comun a Serviciului de salubrizare a localitaţilor pe raza de competenţa
a unitaţilor administrativ-teritoriale asociate, precum şi pentru realizarea in comun a
unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional, destinate infiinţarii,
modernizarii şi/sau dezvoltarii, dupa caz, a sistemelor de utilitaţi publice aferente
Serviciului pe baza strategiilor de dezvoltare a acestuia.

22
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

2.4. NIVEL LOCAL

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ECONOMICO-SOCIALA A ORASULUI BABENI IN PERIOADA 2015 -


2020

Obiectivele de dezvoltare se pot realiza numai in conditiile unei strategii care sa


stabileasca cu claritate alternativele de dezvoltare ale orasului.

Strategiile pe termen lung trebuie evaluate cu atentie mai ales cu privire la viitoarele
rezultate. Trebuie avut in vedere si faptul ca rezultatul real nu poate fi prevazut
deoarece situatiile neprevazute pot si ele sa exercite o influenta importanta asupra
lor.

Principiile strategiei de dezvoltare durabila:

o durabilitate - conditii mai bune de trai pentru populatia defavorizata precum si un


minim de conditii necesare pentru un trai decent, sanatatea si bunastarea
tuturor;

o competitivitate - dezvoltarea economiei proprii in context regional, national si


chiar international, promovarea unui sector privat productiv si competitiv;

o sprijin financiar - facilitarea accesului la o varietate de surse financiare pentru a


satisface nevoile de investitii si dezvoltare;

o buna administrare - reactia eficienta si efectiva la problemele comunitatii prin


responsabilizarea autoritatilor locale si parteneriatul cu societatea civila.

Obiectivele strategiei de dezvoltare durabila:

o sa directioneze orasul spre dezvoltare economica cu scopul de a crea mai multe


locuri de munca;

o sa dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritatile


comunitatii, strategia si actiunile sale;

o sa sprijine autoritatile publice locale in prezentarea strategiilor financiare si de


investitii;

o sa determine eficientizarea managementului

Strategia de dezvoltare durabila este caracterizata de cel putin sapte trasaturi care
se recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu. Cele sapte
caracteristi ale strategiei sunt: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate,
activitate, create pentru actiune, orientate spre schimbare, orientate spre castig
viabil.

23
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Strategia de dezvoltare economico-sociala a orasului Babeni– judeţul Valcea işi


propune sa valorifice potenţialul, oportunitaţile si realele disponibilitaţi pentru
dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ si competitiv, menit a
atrage investiţii private importante din ţara si strainatate.

Tinte, directii

Principalele direcţii strategice propuse de autoritatea publica locala sunt:

 Creşterea rolului economic şi social al oraşului - prin crearea unui mediu


economic competitiv şi atractiv investiţiilor autohtone şi straine, gestionarea
eficienta a dezvoltarii economice locale şi promovarea turismului;

 Imbunataţirea accesibilitaţii in zona - atragand in circuitul economic zone cu o


dezvoltare structurala deficitara; reţelele de drumuri vor contribui, pe termen
mediu, la creşterea fluxurilor de capital, a mobilitaţii forţei de munca, a
accesibilitaţii zonale, determinand o dezvoltare durabila a acesteia şi evident,
crearea de noi oportunitaţi de munca;

 Creşterea calitaţii infrastructurii sociale prin infiinţarea de noi centre sociale,


crearea şi modernizarea facilitaţilor de acces pentru persoane cu dizabilitaţi,
dotarea cu echipamente adaptate nevoilor beneficiarilor de servicii oferite de
centrele sociale, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilitaţi;

 Creşterea competitivitaţii oraşului ca locaţie pentru afaceri prin construirea sau


modernizarea de cladiri şi anexe aferente, exclusiv pentru activitaţi de
producţie şi servicii pentru firme; construirea sau extinderea infrastructurii
rutiere din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces; crearea şi
modernizarea utilitaţilor de baza din interiorul structurii de afaceri; conectarea
la reţele broadband (Internet); cablarea cladirilor; dotarea cu echipamente a
structurilor de afaceri; activitaţi de promovare a structurii de sprijinire a
afacerii; dezvoltarea microintreprinderilor.

 Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea zonei prin restaurarea,


consolidarea, protecţia şi conservarea cladirilor de patrimoniu, lucrari şi dotari
pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior, a iluminatului de siguranţa
precum şi a celui decorativ, dotari interioare (instalaţii, echipamente şi dotari pentru
asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţa la foc, antiefracţie); modernizarea
utilitaţilor aferente obiectivului turistic de patrimoniu (energie electrica, alimentare
cu apa, canalizare), dotari pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural
mobil şi imobil.

 Dezvoltarea urbana presupune racordarea la cai majore de transport;


modernizarea infrastructurii edilitare; valorificarea potenţialului turistic;
prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi;
implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor;

24
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

reglementarea regimului construcţiilor bazat pe nevoile de dezvoltare;


stabilirea unei strategii integrate in domeniul dezvoltarii urbane.

 Dezvoltarea resurselor umane – prin sporirea atractivitaţii ca piaţa de munca


şi profilarea formarii şi pregatirii profesionale a resursei umane pe necesitaţile
locale.

 Dezvoltare comunitara care cuprinde politicile legate de tineret, sport, cultura,


servicii sociale, sanatate şi asistenţa medicala şi organizaţii neguvernamentale
-nonprofit.

 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale


preuniversitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua.

Prin strategia propusa, Babeni va deveni un centru regional al inovaţiei şi


oportunitaţilor, o destinaţie turistica atractiva, un loc placut in care sa traieşti, sa
munceşti şi sa studiezi; un oraş cu autoritaţi locale responsabile şi deschise, cu
cetaţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamica şi implicata.

Obiective Specifice

• Creşterea atractivitaţii şi competitivitaţii zonelor urbane promovand modernizarea


infrastructurii din mediul urban, conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea
patrimoniului istoric şi cultural si imbunatatirea calitatii mediului in zonele urbane.

• Imbunataţirea accesibilitaţii, mobilitaţii şi conectivitaţii in regiune, prin crearea unui


sistem multimodal de transporturi bazat pe principiile durabilitaţii, inovarii şi
securitaţii, capabil sa asigure legaturi rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale,
valorificand poziţia geo-strategica deosebita a regiunii, cu accent deosebit pentru
racordarea optima a regiuni la sistemele teritoriale invecinate pentru fluidizarea
maxima a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi informaţiilor, asigurand un standard
european al infrastructurilor.

• Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparitaţilor


economice şi sociale intra şi interregionale prin stimularea dezvoltarii intreprinderilor
şi productivitaţii intreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative,
crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi intarirea
potenţialului celor existente prin dezvoltarea serviciilor de calitate destinate
intreprinderilor, sprijinirea creşterii economice a sectoarelor cu valoare adaugata
ridicata, precum şi prin creşterea ratei de ocupare a forţei de munca.

• Cresterea atractivitatii regiunii ca destinatie turistica prin promovarea turismului


regional integrat, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice si cresterea
calitatii serviciilor turistice oferite.

Valorificarea eficienta şi durabila a patrimoniului natural prin crearea/modernizarea


infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor masuri de protecţie a

25
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

mediului şi de prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de noi oportunitaţi de


creştere economica durabila şi de creştere a calitaţii vieţii.

• Crearea condiţiilor pentru o regiune eficienta in utilizarea resurselor, prin creşterea


eficienţei energetice si exploatarea potentialului regional pentru productia de energie
din surse regenerabile.

• Creşterea ratei participarii populaţiei in sistemul de invaţamant şi de formare


profesionala asigurand o calitate crescuta a serviciilor de educaţie şi de formare
profesionala, adaptate la noile cerinţe ale pieţei muncii, precum şi o infrastructura şi
dotari imbunataţite. Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei prin
creşterea calitaţii serviciilor sociale, de sanatate si susţinerea activitaţilor specifice
economiei sociale şi imbunataţirea infrastructurii şi dotarilor.

• Modernizarea sectorului agricol şi piscicol si diversificarea activitaţilor rurale cu


activitati complementare agriculturii si pisciculturii, pentru cresterea calitatii vietii in
zonele rurale prin dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala.

• Intarirea capacitaţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane in


administraţia publica, prin imbunataţirea serviciilor publice şi prin promovarea

Orasul Babeni face parte din Zona Metropolitana Ramnicu Valcea, infiintata in
anul 2013 din dorinta autoritatilor locale de a aborda in parteneriat dezvoltarea
municipiului Ramnicu Valcea si a zonei dimprejur ce cuprinde urmatoarele unitati
administrative: orasele Babeni, Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Ocnele
Mari si comunele Berislavesti, Bujoreni, Bunesti, Daesti, Francesti, Mihaesti,
Muereasca, Pausesti Maglasi, Runcu, Salatrucel, Sirineasa, Vladesti. Scopul principal
al Asociatiei il reprezinta promovarea unor proiecte comune de dezvoltare integrata a
zonei şi de atenuare a discrepantelor de dezvoltare dintre localitaţi, fiind un facilitator
in atragerea investiţiilor şi a Fondurilor Structurale.

Populaţia stabila totala a Zonei Metropolitane numara, conform datelor preliminare


ale Recensamantului din 2011, peste 155.000 locuitori. Printre obiectivele propuse
pentru Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitara ”Zona Metropolitana
Ramnicu Valcea” se numara:

 dezvoltarea durabila şi in interdependenţa a intregii zone metropolitane şi a


fiecarei unitaţi administrativ-teritoriale din componenţa Asociaţiei;

 elaborarea de strategii şi programe de dezvoltare integrata a localitaţilor care


compun Zona Metropolitana;

 imbunataţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi


energie a unitaţilor administrativ teritoriale care compun Asociaţia şi a intregii
zone metropolitane;

 dezvoltarea, modernizarea şi imbunataţirea serviciilor publice;

26
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 dezvoltarea economica integrata, exploatarea şi valorificarea eficienta a


resurselor specifice fiecarei localitaţi componente ale Zonei Metropolitane;

 administrarea eficienta şi integrata a potenţialului turistic de care dispune


zona, dezvoltand, cu predilecţie, turismul balnear şi cel monahal;

 atragerea de noi investiţii şi creşterea accesului la resurse;

 atragerea zonala a fondurilor europene;

 promovarea investiţiilor private şi publice, in vederea dezvoltarii

 durabile a zonei metropolitane şi a unitaţilor administrativ-teritoriale

 care o compun;

 promovarea in comun a unor proiecte culturale de anvergura.

Orasul Babeni este membru al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara


“APA VALCEA”. In baza Hotararii Consiliului Judetean Valcea nr. 201 din
19.12.2007 si a hotararilor a 36 de consilii locale de la nivelul judetului Valcea a fost
infiintata Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara “APA VALCEA”, in scopul realizarii
in comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor de
alimentare cu apa si de canalizare si de furnizare in comun a acestor servicii publice.
Pe baza Hotararii Consiliului Judetean Valcea si a unitatilor – administrativ teritoriale,
membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “APA VALCEA”, in anul 2008 a

fost infiintat operatorul regional S.C. APAVIL S.A. VALCEA, avand ca actionari

toate unitatile administrativ – teritoriale semnatare.

Operatorul are ca obiect principal de activitate furnizarea serviciilor de alimentare cu


apa si de canalizare pentru Autoritatile Locale membre ADI, iar ca obiect secundar –
producerea energiei electrice in cadrul microcentralei aflate pe conducta de aductiune
Bradisor, in cadrul Statiei de tratare Valea lui Stan. In cadrul Axei Prioritare 1 a POS
Mediu “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”, S.C. APAVIL S.A.
VALCEA deruleaza Proiectul ”Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa
uzata in judetul Valcea”, conform Contractului de Finanţare nr. 122765 din
24.10.2011, semnat intre Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice, in calitate de
Autoritate de Management pentru POS Mediu şi SC Apavil SA, in calitate de
Beneficiar. Proiectul se deruleaza in perioada 2011 - 2015 si presupune investitii
pentru imbunatatirea proceselor de captare, tratare si distributie a apei potabile si
pentru colectarea si epurarea apelor uzate in zonele acoperite de operatorul regional
Apavil Valcea, in conformitate cu Directivele Uniunii Europene in sectorul de apa si
apa uzata. Valoarea totala a Proiectului este de 395.637.618 lei, din care, valoarea
eligibila, conform POS Mediu, este de 362.177.357 lei.

27
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Obiectivul general de dezvoltare a orasului Babeni in perioada 2015 – 2020 este


dezvoltarea economico-sociala intr-un cadru de cercetare, dezvoltare si inovarea
pentru cea mai buna utilizare a resurselor naturale şi umane in vederea valorificarii
oportunitatilor create de statutul Romaniei de membru al UE.

Pentru atingerea obiectivului general, se propun urmatoarele directii de dezvoltare a


orasului Babeni:

1. Dezvoltarea infrastructurii

a) Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport

b) Reabilitarea cladirilor sedii de institutii publice,

invatamant si sanatate

c) Reabilitarea cladirilor si a obiectivelor cu valoare de

patrimoniu, ceea ce ar determina creşterea atractivitatii

localitatii şi valorificarea arhitecturii traditionale.

d) Perfectionarea Planului de urbanism al orasului Babeni

2. Creşterea competitivitatii economiei locale

a) Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a initiativelor private

b) Promovarea sectorului industrial si agricol pe piata nationala si europeana

c) Dotarea cu utilaje performante a operatorilor industriali si agricoli

3. Protectia mediului

a) Realizarea unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apelor uzate;


Pe aceasta caleva creşte atractivitatea zonei in sensul atragerii de investitii şi
de protejare a populatiei şi a mediului inconjurator impotriva efectelor oricarui
tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata şi
sanogena.

b) Imbunatatirea si dotarea sistemului de colectare selectiva a deşeurilor si


depozitare temporara a acestora pana la depunerea lor in deponia finala in
vederea creşterii atractivitatii zonei inconjuratoare si reabilitarii mediului
inconjurator prin stoparea eliminarii necontrolate a deşeurilor in contextul
inchiderii actualelor facilitati neconforme destinate depozitarii deşeurilor.

c) Initierea realizarii unor lucrarari de imbunatatiri funciare şi a unui sistem


local de irigatii, conducand la imbunatatirea calitatii vietii prin incurajarea
dezvoltarii durabile.

28
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

d) Diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora (emisii,


deversari) existente sau care vor aparea din diverse cauze.

e) Conservarea patrimoniului natural si construit, prin delimitarea orientativa a


zonelor de protectie.

f) Stabilirea zonelor propuse pentru refacere peisagistica si reabilitare urbana.

4. Intarirea coeziunii sociale

a) Modernizarea spatiilor destinate activitatilor socioculturale si sportive, care


sa creeze conditii optime de recreere a locuitorilor zonei.

b) Dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala a persoanelor aflate in dificultate


in vedereapromovarii incluziunii sociale, sprijinirii grupurilor sociale
marginalizate şi dezavantajate şi insertiei pe piata muncii a persoanelor
dezavantajate.

c) Imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala. Acest demers vizeaza


dezvoltarea unui sistem de prevenire si tratare modern, performant, accesibil
tuturor categoriilor de persoane afectate, precum şi a unui sistem eficient de
servicii de urgenta. Infrastructura acestor servicii se situeaza mult sub
standardele europene, iar lipsa unui management adecvat si a investitiilor a

condus la un proces continuu de deteriorare.

d) Dinamizarea vietii culturale a orasului şi a modalitatilor de petrecere a


timpului liber

5. Promovarea si dezvoltarea turismului

a) Amenajarea zonelor de agrement turistic, ceea ce va contribui la creşterea


atractivitatii regiunilor pentru turişti, pentru investitori dar si pentru locuitorii
zonei.

b) Crearea infrastructurii turistice necesare, care sa creeze premisele unei


infrastructuri turistice moderne, cladita pe principiile dezvoltarii durabile iar
rezultatele sale vor avea un impact pozitiv si de durata la nivel local, regional
şi national.

c) Promovarea si valorificarea potentialului turistic al zonei la nivel local,


regional şi national.

Planul de Actiuni
Planul Local de Actiuni pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare
Durabila a Orasului Babeni, reprezinta un pachet de masuri si proiecte necesare

29
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

schimbarii comunitatii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societatii


moderne, astfel ca durabilitatea sa devina punctul forte al acesteia.

Dimensiunile dezvoltarii actuale economice, sociale, de mediu si tehnologice au fost


analizate in cadrul procesului de analiza-diagnostic din cadrul strategie de
dezvoltare, iar tintele-obiective strategice au fost creionate, fixandu-se cateva repere
ca referinte pentru dezvoltarile ulterioare.

"Planul Local de Actiune", prezinta principalele masuri si proiecte necesare fazei de


planificare si implementare a dezvoltarii durabile, astfel: in procesul de dezvoltare sa
poata fi evaluat continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu-
tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabila (dimensiuni ale durabilitatii)
selectionati ca relevanti pentru Orasul Babeni.

Opreocupare principala a primariei Orasului Babeni a fost de armonizare a


procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene. In ceea ce priveste relatia
cu cetateanul, primaria orasului a demarat un amplu proces de consultare a opiniei
cetetenilor, cu privire la obiectivele strategice din perioada 2015-2020.

3. PREZENTAREA AMPLASAMENTULUI

3.1. ASEZAREA GEOGRAFICA, LOCALIZARE, VECINATATI, RELIEF, CARACTERISTICILE CLIMEI,


RETEA HIDROGRAFICA, SOL, BIODIVERSITATE (FLORA, FAUNA)

3.1.1. Asezare geografica, localizare, vecinatati:

Judetul Valcea se afla situat in jumatatea sudica a tarii, de o parte si de alta a Raului
Olt. Populatia judetului este de 431.132 locuitori, cu o densitate de 75,6 loc./km2
Judetul Valcea dispune de un numar de 2 municipii, 9 orase.

Suprafata totala a judetului este de 5705 Km2, din care :

- 291.268 HA PADURI SI ALTE TERENURI CU VEGETATIE FORESTIERA


- 246.321 HA TERENURI CU FOLOSINTA AGRICOLA
- 12.193 HA CURSURI DE APA SI LACURI
- 6.920 HA TRANSPORT
- 11.383 HA CONSTRUCTII
- 5.326 HA TERENURI NEFOLOSITE SAU CU ALTE CATEGORII DE FOLOSINTA

Suprafata totala a Orasului Babenii este de 3688,79 ha, dintre care intravilan 663,15
ha si extravilan 3025,64 ha.

30
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Orasul Babeni este situat in partea central-sudica a Romaniei, in zona centrala a


Judetului Valcea, de-a lungul Raului Olt, pe partea dreapta a acestuia in asa-zisa
Lunca a Oltului.
Orasul este situat la circa 35 km de poalele Carpatilor Meridionali, de-a lungul
drumului DN 64, la 18 km Sud de resedinta judetului – municipiul Ramnicu Valcea,
120 km Sud de Sibiu, 170 km Vest de capitala tarii Bucuresti, 35 km Nord de
Municipiul Dragasani si la 60 km vest de Municipiul Pitesti.

Din punct de vedere geografic oraşul se situeaza la 24.30’ longitudine Estica si


45.00’ latitudine Nordica si se incadreaza in Subcarpatii Valcii care se inscriu in zona
morfostructurala a Podisului Getic.

Orasul Babeni este amplasat intre Ramnicu Valcea si Dragasani, pe axa nord – sud
ce este formata de drumul national DN 64 Craiova – Dragasani - Ramnicu Valcea pe
directia de deplasare spre Dragasani si este legat printr-o retea de drumuri judetene
si comunale de localitatile din imediata vecinatate. Orasul este strabatut si de calea
ferata ce leaga sudul tarii de centrul ei prin defileul Oltului.

Vecinatati

Orasul Babeni se invecineaza: la Vest cu comuna Sirineasa, la Sud cu comuna


Ionesti, la Est cu riul Olt, respectiv comuna Galicea, la Nord cu comuna Mihaesti.
Teritoriul orasului Babeni se afla din punct de vedere geomorfologic in zona Podisului
Oltet.

Administratie

Orasul Babeni cuprinde in prezent 7 localitati componente: Babeni, Capu Dealului,


Tatarani, Valea Mare, Bonciu, Romani, Paduretu.

Modelul de locuire in oraşul Babeni este preponderent unul de tip tradiţional, rural.
Intravilanul, ramas constant in perioada studiata, reprezinta doar 23% din suprafaţa
totala a localitaţii.

Ca tip de imobile cu funcţiunea de locuinţa, in Babeni intalnim:


o imobile cu funcţiune mixta, locuinţa şi spaţii cu destinaţie comerciala
specifice zonei centrale
o locuinţe şi gospodarii care pastreaza importante caracteristici de tip rural,
cu atat mai pronunţate cu cat sunt mai departate de zona centrala
o locuinţe vechi modernizate
o locuinţe noi şi vile rezidenţiale
o locuinţe colective (blocuri).

Localitatea componenta Babeni, localitatea centrala, cea mai urbanizata, are specific
romanesc. Specificul rural spre urban traditional este pastrat in mare parte.

31
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Actualul oras Babeni are un trecut indepartat, atestare demonstrata pe baza dinarilor
de argint romani ce s-au gasit pe teritoriul sau. Localitatea Babeni (ca sat) este
atestata documentar la 16 martie 1494 cand Barbu, Banul Craiovei arata satele si
salasele de tigani pe care le-a daruit Manastirii Bistrita, printre care si satul Babeni.
La inceputul secolului al XVI-lea asezarea Babeni apartinea in continuare Manastirii
Bistrita, conform daniilor domnitorilor Radu cel Mare, si Neagoe Basarab. La
jumatatea secolului al XVI-lea, prin contributia Manastirii Bistrita s-a construit iazul
de la Moara Neda din Babeni, pe apa Bistritei, moara care a fost daramata in anul
1965. In secolul al XVII-lea, la 1676, este pomenita mosia Babeni ce apartine
Manastirii Bistrita, asa cum rezulta din documente.

Numele satului Babeni apare in documente incepand cu secolul al XV-lea. Numarul


locuitorilor satului este mentionat la 1573 ca fiind de 1460, dintre care 795 de
barbati, 611 femei, 20 de familii de tigani; 290 capi de familie locuiesc in 279 de
case si 4 bordeie. Din unele informatii reiese ca numele de Babeni ar proveni de la
familia Babeanu, care a avut o intinsa mosie pe valea Bistritei, mosie donata ulterior
M-rii Bistrita. Alaturi de mosia Babenilor de pe Bistrita se mai aflau mosiile Bonciu,
Carada si Lahovary pe care s-au format satele de clacasi Bonciu si Valea Mare.

Localitatea componenta Romani, asezata la nord, sud si vest fata de Babeni este
dominata de constructii de locuinte si anexe gospodaresti cu regim mic de inaltime.
Se presupune ca cel mai vechi dintre satele orasului este satul Romani, sat format
din clacasii de pe mosia Manastirii Bistrita, care mosie a existat cu mult inainte ca
mosia Babenilor sa fie donata sfantului locas de cult. El s-a format pe platoul Dealului
Babeni catre hotarul mosiilor Ciorasca si Valea Imparatului (comuna Sirineasa). Ca si
satele Valea Mare si Bonciu care erau asezate pe dealurile sudice pana in apa
Luncavatului si care erau inconjurate de paduri, satul Romani avea un singur drum
care il lega de drumul manastirii aflat pe malul raului Bistrita. Acest sat, conform
Dictionarului Geografic, la 1898 facea parte din plasa Oltul de Sus si se numea
Romani spre a se deosebi de Ungureni, sat populat de romanii veniti din Transilvania.
Satul Romani avea atunci 500 de suflete din care 270 barbati si 230 femei.

Localitatea componenta Valea Mare este asezata in sudul orasului, de-a lungul
soselei ce leaga municipiul Ramnicu Valcea cu Dragasani; aici au trait aurari, apoi
rudarii veniti din Galicea; locuintele sunt in majoritate confortabile si moderne.
Denumirea satului provine de la valea care il strabate, vale care coboara din gruiul
cunoscut sub numele de Deju si capata caracter de vale torentiala. asezata in sudul
orasului, de-a lungul soselei ce leaga Mun. Rm. Valcea cu Dragasani.

Marele Dictionar Geografic al Romaniei ofera informatii referitoare la satul Valea


Mare: „Satul Valea Mare, component al comunei Babeni, plasa Oltul de Sus, judetul
Valcea, la 1902 avea 200 de locuitori, o biserica fondata la 1821 si este situat la 3
km de catunul Ungureni, unde este si scoala.”

32
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Localitatea componenta Capu Dealului situata in nordul orasului, s-a format din
familii venite pentru a lucra pamantul fertil din luncile Oltului si Bistritei. Constructiile
edificate sunt functionale si moderne. Satul Capu Dealului este asezat la poalele
Gruiului Gulerat, fiind despartit de satul Babeni prin raul Bistrita. Satul se desfasoara
de-a lungul unui drum ce lega odinioara via Travana cu Manastirea Dintr-un lemn,
spre Horezu. Cu timpul, drumul mentionat isi pierde importanta datorita construirii
soselei Babeni-Bistrita- Horezu. Asezarea s-a format din familii venite pentru a lucra
pamantul fertil din luncile Oltului si Bistritei. Denumirea satului deriva probabil de la
Cap de Deal, denumire atribuita mai intai ultimei terminatii a Dealului Gulerati si care
s-a extins asupra intregului teritoriu ocupat de locuitorii actualului sat Capu Dealului.

Localitatea componenta Tatarani situata de-a lungul DN 64 are o populatie ocupata


in principal cu legumicultura, numele derivand de la mosia boierului Tatareanu.
Datorita dezvoltarii legumiculturii, o parte din familiile venite in zona s-au stabilit mai
aproape de lunca Oltului, de-a lungul drumului National si astfel s-au pus bazele
satului Tatarani. Existenta unui han in aceasta zona care apartinea unui
oarecareTatareanu, cat si a mosiei acestuia, a dus la denumirea punctului „La
Tataranu”, apoi „La Tatarani” si in cele din urma la „Tatarani”.

Localitatea componenta Paduretu situata in nord-vestul orasului, la limita


administrativa cu comunele Francesti si Popesti, este considerata cea mai veche
asezare de pe raza fostei comune Babeni, numele derivand de la padurea Dealul
Barlogului situata intre Bistrita si Luncavat. Satul Paduretu este considerat cea mai
veche asezare de pe raza orasului. Aici s-au descoperit monede de argint datand din
anii 68- 69, precum si unele bordeie intr-o vale. Satul apartinea comunei Francesti si
in anul 1948 a trecut in administratia comunei Babeni, trecere determinata de factori
economici, sociali, demografici, culturali si ca urmare a legaturilor locuitorilor din cele
doua asezari, mai ales dupa construirea fabricii de cherestea in 1950 si a infiintarii
schelei petroliere.

Localitatea componenta Bonciu este situata la vestul orasului si este traversata de


strada Coloniei si strada Bonciu. Satul Bonciu reprezinta o grupare mai mica,
desprinsa din satul Romani. Se afla asezat la poalele dealului Sirineasa, pe terasa
superioara a Oltului (izlazul Braia). Conform Dictionarului Geografic al Romaniei:
„Satul Bonciu face parte din comuna rurala Babeni, plasa Otasaul, judetul Valcea, cu
o populatie de 70 de locuitori, din care 38 de barbati si 32 de femei. Satul se afla la 1
km de satul Ungureni unde este si resedinta primariei si scoala”. Astazi satul este
bine populat, casele sunt frumos construite si prin sat trece soseaua asfaltata care
duce la uzina mecanica situata la extremitatea acestuia.

3.1.2. RELIEF
Intreaga zona studiata se afla amplasata in zona central sudica a tarii, in partea de
nord est a Olteniei, in cadrul Podisului Getic si anume in unitatea Muscelelor
Argesului si Valcii, in partea centrala a acesteia, la altitudinea medie de 220-250 m,

33
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

intr-o zona cu paduri de foioase, alcatuite in special din quercinee, in mare parte
inlocuite insa cu livezi, paduri amestecate, pajisti si terenuri agricole.

Din punct de vedere morfologic, zona studiata face parte din treapta podisului
piemontan ce cuprinde sectorul dealurilor si vailor de la sud de relieful subcarpatic,
parte componenta a Podisului Getic. Valea Oltului traverseaza acest sector
observandu-se o largire evidenta la Babeni de circa 4-6 km, iar la Dragasani de 8-12
km, ceea ce permite patrunderea aerului pe directia dominanta nord-sud si sud-nord.

Relieful se prezinta ca o individualitate justificata si bine exprimata prin caracterul


actual, rezultat al unei indelungate evolutii comune, in cadrul bazinului hidrografic al
Oltului. Privit in ansamblu teritoriul creeaza imaginea unui relief de dealuri (a caror
inaltime scade treptat de la 300-400 m, spre piemontul din sud) printre care se
insinueaza mici depresiuni si culoare largi de vale. Piemontul Getic constituie in
prezent cea mai mare unitate piemontala din ţara, pastrata in relieful actual şi
reprezinta cea mai intinsa macrounitate piemontana, molasica, fluvio-lacustra -
aparţine din punct de vedere geografic Podişului Getic, mai precis unei depresiuni
subcarpatice marginita la est de Muscelele Valcii şi la vest de Dealurile Olteţului.

In formarea reliefului eroziunea a avut un rol insemnat fiind activata de nivelul local
coborat al Oltului. Din cauza coborarii nivelului de baza local intreaga morfologie a
sectorului dintre Topolog si Bistrita a suferit modificari insemnate, sistemul de cueste
si depresiuni subsecvente cu directie longitudinala, a fost segmentat de vaile afluente
care se recurbeaza dendritic spre valea principala, creand culmi orientate piezis de
vaile numeroaselor rauri (Bistrita, Luncavat).

Terasele sunt aluviale, cu nisipuri si petrisuri marunte predominant provenite din


formatiunile piemontane. Luncile sunt bine dezvoltate, avand latimi mari, racordul cu
versantii sau fruntile de terase facandu-se prin acumulari coluvio-proluviale.

Relieful structural se remarca prin aparitia in aceasta zona a cuestelor, aparand


detasarea interfluviilor asimetrice in sectorul nordic. In sectorul subcarpatic, Oltul
prezinta 7-8 terase (Badea - 1981, 1983) etajate intre 210-240 m si 2-4 m. Terasa
reper este de 240 - 210 m, fiind foarte bine dezvoltata pe ambele parti ale Oltului si
aratand larga desfasurare a culoarului la acest nivel (2-4 km). Sub nivelul de 210-
240 m din cuaternarul mediu si pana in prezent s-a format intregul sistem de terase.

Din culoarul Oltului se prelungesc in lungul afluentilor culoare din ce in ce mai reduse
ca dimensiuni, pana in depresiunea de sub munte. Aceasta situatie e consecinta
influentei directe exercitate de depresiunea structurala Ramnicu Valcea-Babeni in
care se resimt tendintele de usoara afundare tectonica, mai accentuate in sectorul
Babeni-Slavitesti.

Prin amenajarile hidrotehnice lunca si terasele inferioare sunt acoperite de Lacul de


Acumulare Babeni.

34
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Hipsometria - se remarca 3 nivele: 100-200 m, in lungul culoarului Oltului; 200-300


m si 300-500 m, specific culmilor interfluviale la vest de Olt, in sectorul analizat.
Densitatea fragmentarii reliefului are, in cea mai mare parte, valori de 0-2 km/km2 si
2-4 km/km2 in luncile raurilor principale. Adancimea fragmentarii reliefului are valori
reduse in cadrul culoarului Oltului, de 0-50 m.

Modelarea actuala a reliefului este una activa, unde exista energie de relief mare,
producandu-se si sub impactul uman alunecari, procese de torentialitate si siroire.
Albiile au si ele o stabilitate redusa.

Orasul Babeni are un relief predominant deluros, in Nord – Vest ridicandu-se dealuri
aflate in cadrul platformei Oltului, cu inaltimi pana la 297 m; campia este prezenta in
partea de sud, de-a lungul cursurilor Oltului si Bistritei. Zona este favorabila
desfasurarii oricaror activitati, de la amplasarea localitatilor si a cailor de
comunicatie, pana la agricultura intr-un grad avansat de dotare tehnica.

3.1.3. Caracteristicile climei

Teritoriul se desfasoara in zona climatului temperat continental, iar prin pozitia


geografica intr-un climat al dealurilor si podisurilor de la exteriorul Carpatilor.

Orasul Babeni are o clima temperat-continentala de tranzitie, moderata, fara


schimbari bruste de temperatura, umeda şi racoroasa, cu precipitaţii normale pentru
depresiunile subcarpatice, vanturi moderate şi de mica intensitate şi temperaturi
uşor scazute in zonele joase. Pe timpul verii, clima este mai secetoasa.

Clima temperat continentala, moderata, este influentata de pozitia Subcarpatilor la


adapostul Carpatilor Meridionali, de larga deschidere spre sud, de desfasurarea
reliefului pe o diferenta de nivel de 300-500 m si de existenta Culoarului Oltului pe
directia Nord-Sud. Toate aceste conditii fac ca in timpul anului sa fie intalnite
influente ale maselor de aer din sud si sud-vest mai ales la vest de Olt. In sezonul
rece o parte din precipitatii cad sub forma solida. Data medie de aparitie a primei
zapezi se situeaza in luna decembrie, iar cea a ultimei ninsori la inceputul lunii
martie.

In zona studiata, aflata langa Raul Olt, aproape si de Podisul Cotmeana, dar si spre
partea nordica a piemontului getic, deci foarte aproape si de Subcarpatii Getici,
apare o situatie de tranzitie, de la influentele submediteraneene la cele de ariditate.
In anii cu predominarea advectiilor calde din sud si sud-vest, temperaturile medii
lunare si anuale sunt mai ridicate, iar cand predomina advectiile polare,
temperaturile medii sunt mai coborate. Altitudinea impune o etajare a parametrilor
climatici, valorile temperaturii aerului cresc dinspre apa spre fruntea dinspre terasa
de lunca si prima terasa. De mentionat ca diferentele termice apar nu numai intre
regiunile nordice si cele sudice, ci si intre culoarele de vara si podurile interfluviale,

35
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

lucru reflectat si de modul de folosinta al terenului. Aceste diferente termice pot


atinge valori de 1-1,50 C.

Data fiind, precum spuneam, si legatura cu Subcarpatii Getici, nu putem omite


caracterul de adapost creat de Carpatii Meridionali, dar in acelasi timp trecerea spre
zonele mai joase, cu altitudine in continua scadere creaza premizele ce impun si alte
directii ale vantului, simtindu-se nu numai influentele legate de orientarea culoarului
Oltului, si anume in general nord-sud, ci si cele legate de apropierea de zona de
campie, mai ales ca incepe si sistemul de platouri ce au o altitudine mai joasa (200-
300 m) si nu se pot constitui in paravane in calea maselor de aer vestice si estice.

Radiatia solara constituie sursa energetica primara a dezvoltarii proceselor geofizice


si biologice. Radiatia globala a regiunii este apreciata intre 110 si 122 kcal/cmp, iar
durata de stralucire a Soarelui este de 2100- 2200 ore in aceasta regiune
subcarpatica (2047 de ore la Ramnicu Valcea). Intre aceste valori radiatia globala
variaza in raport cu particularitatile morfologice, gradul de inclinare a versantilor si
de fragmentare a reliefului.

Temperaturile medii anuale cresc dinspre Nord (altitudini mai ridicate) spre sud, dar
un rol foarte important il are culoarul larg al Oltului care face posibila insinuarea
izotermei de 1000C (caracteristica celei mai mari parti a Campiei Romane) pana la
Nord de Ramnicu Valcea. Expunerea catre Sud si adapostul oferit de catre munti
conduce la incalziri mai ridicate decat in celelalte regiuni in depresiunile dintre
dealuri. In general, se observa o crestere a maximelor absolute in raport cu scaderea
altitudinii reliefului si cu particularitatile locale ale acestuia.

Data de aparitie a primului inghet: valoare medie – 3 octombrie, cel mai timpuriu – 8
septembrie, cel mai tarziu – 3 noiembrie;
Data de aparitie a ultimului inghet: valoare medie – 26 aprilie, cel mai timpuriu – 9
aprilie, cel mai tarziu – 24 mai.

Regimul precipitatiilor se caracterizeaza printr-o repartitie neuniforma, atat temporar


cat si spatial, fiind dependente de frecventa diferitelor mase de aer si de specificul
local al circulatiei acestora (descendente brusce insotite de disiparea norilor sau
ascendentei favorabile convectiei). Cantitatea media anuala a precipatiilor in
dealurile subcarpatice are valori cuprinse intre 600-800 mm, astfel media
multianuala inregistrata la statia cea mai apropiata de Babeni, respectiv Ramnicu
Valcea a fost de 611,4 mm. Legat de precipitatii, deducem ca in aceasta zona
influentele mediteraneene se mai resimt, desi nu au amploare resimtita in vestul
unitatii geografice, dovada fiind precipitatiile de la finele toamnei urmate de o
crestere a debitelor raului. Ninsorile au durata de circa 20 de zile.

36
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

3.1.4. Reteaua hidrografica

Apele de suprafata

Raul Olt, reprezinta axul hidrografic principal al judetului pe care il strabate de la


nord la sud pe o lungime de 135 km. Orasul Babeni este asezat de-a lungul Raului
Olt. Afluentii Oltului de pe teritoriul Orasului Babeni sunt Raurile Luncavat si Bistrita
si Paraiele Iazul Mortilor, Focsa (Arsanca), Valea Bonciu si Valea Mare.

Regimul scurgerii este dependent de alimentarea pluvio-nivala, alimentarea din


subteran fiind extrem de mica si avand importanta numai dupa perioadele bogate in
precipitatii.

In Planul de Amenajare Teritoriala al Judetului Valcea (2009) se propun lucrari de


aparare impotriva inundaţiilor pe urmatoarele cursuri de apa, lucrari pentru care
exista deja studii de fezabilitate elaborate: Bistriţa, sectorul Costeşti – Babeni
cuprinzand reprofilare albie pe 15km, consolidari de mal pe 1,15km, diguri pe
0,45km, dig de dirijare pe 1km si Iazul Morilor, in localitatea Babeni cuprinzand
reprofilare albie pe 3km, consolidare mal pe 3km.

Raul Bistrita, cu o lungime totala de 50 km, izvoraste din Muntii Capatanii, de la cota
1905 si se varsa la cota 198 in Acumularea Babeni. Suprafata totala a bazinului
hidrografic Bistrita este de 355 kmp. Raul Bistrita, la confluenta cu Acumularea
Babeni este amenajat impotriva inundatiilor prin lucrarile de diguri de remuu.

Raul Luncavat, cu o lungime totala de 60 km, izvoraste din Muntii Capatanii, de la


cota 1800 si se varsa la cota 187 in Acumularea Ionesti aval CHE Babeni. Panta
medie a raului Luncavat este de 27‰ iar suprafata bazinului hidrografic este de 274
kmp.

Paraul Iazul Mortilor, cu o lungime totala de 7 km, izvoraste de sub creasta dealului
Sirineasa, de la cota 319, traverseaza Orasul Babeni si se varsa in Acumularea
Babeni la cota 198.

Paraul Focsa (Arsanca), cu o lungime totala de 9 km, izvoraste de la cota 375 si se


varsa la cota 198, delimitand localitatile Capu Dealului si Tatarani.

Paraul Valea Bonciu, acumuleaza panza de apa de sub terasa suspendata si apele de
suprafata de pe platou.

Paraul Valea Mare, izvoraste de sub Dealul Sirineasa.

Fenomenul de secare este caracteristic in general pentru cursurile amintite tributare


Raului Olt. Datorita prezentei rocilor friabile, la apele mici se observa pierderi de apa
prin infiltratii, ceea ce duce la secarea raului. Acest lucru implica si valori mici ale
scurgerii, fata de zonele montane, scurgerea medie specifica fiind de 3-5 l/s/km2.
Gheata apare spre sfarsitul lunii decembrie, topirea acesteia putand forma zapoare.

37
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Scurgerea solida este de 10-15 t/ha/an, debitul solid mediu al Oltului fiind
aproximativ de 234 kg/s.

Lacurile - predomina amenajarile de pe Raul Olt, intreaga salba de hidrocentrale,


inclusiv cea de la Babeni punandu-si amprenta asupra regimului scurgerii si
modificand si sistemul de infiltratii. Apar fenomene de eroziune, materialele erodate
ducand la colmatarea lacurilor prin eroziuni in adancime si superficiale.

Raul Olt a fost amenajat hidrotehnic, astfel ca pe teritoriul Orasului Babeni, a fost
construita o hidrocentrala CHE Babeni. Orasul Babeni este situat pe partea dreapta a
Lacului de Acumulare Babeni cu un volum de 78,3 mil.mc apa. Barajul şi lacul de
acumulare Babeni fac parte din amenajarea Olt Mijlociu. Barajul este amplasat pe
raul Olt, cod cadastral VIII.1, amonte de acumularea Ionesti, aval de acumularea
Govora, pe raza localitatilor Babeni si Marcea. Debitul minim necesar a fi asigurat in
albie, in aval de baraj, pentru satisfacerea cerintelor de scurgere salubra, protectia
faunei acvatice, adapatul animalelor si morfologia albiei este de 39,0 mc/s.
Producerea energiei electrice este principala folosinta a acumularii - debit instalat 2x
165 mc/s.

Baraje (diguri laterale) - pentru asigurarea retentiei in lacul Babeni sunt executate
diguri pe malul stang şi drept pentru protectia terenurilor adiacente. Priza energetica
face parte din circuitul hidraulic propriu fiecarui hidroagregat.

Apele subterane

Din punct de vedere hidrogeologic se intalnesc doua tipuri de acvifere: acvifere


freatice si acvifere de adancime.

Acvifere freatice:

Apele subterane se afla la adancimi diferite, in depozite de pietris si nisip aflate


deasupra unor nivele de argila cu desfasurare discontinua. Cele mai importante
panze freatice, ce sunt folosite si pentru a alimenta populatia, se afla in cantonate in
depozitele de lunca si terasa ale Oltului.

Apa din orizontul freatic are nivel liber, local avand un caracter ascensional situat la
adancimi cuprinse intre 1,5 m si 7,5 m, directia de curgere a apelor este dinspre
versanti spre rau si de la nord la sud, avand un gradient hidraulic i= 4,5- 30 %

Apa subterana in zona Babeni este intalnita la diverse adancimi, astfel:

 Apa din terasele joase se afla la nivelul raurilor Bistrita si Olt -2 la – 3 m;

 In terasa inalta, apa subterana se afla la adancimea de 15 m cu nivel variabil


in timp. Apa iese la baza mediana a taluzului dintre cele doua terase.

Acvifere de adancime

Acviferele de adancime sunt cantonate in formatiuni geologice de varsta cuaternara,


romaniana si daciana. Au fost executate foraje dupa cum urmeaza:

38
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

- Forajul Babeni in anul 1984 la adancimea de 364 m: stratele acvifere


interceptate sunt cantonate in formatiuni geologice de varsta cuaternara,
romaniana si daciana si au fost captate in doua complexe. Pomparea generala
a evidentiat debite cuprinse intre 8 si 15 l/s pentru denivelari cuprinse intre
6,2 si respectiv 11,3 m: forajul se afla in exploatare de 20 de ani, apa
incadrandu-se in conditiile de potabilitate.

- Forajul Dragoesti executat in anul 1989 la adancimea de 200 m a interceptat


strate acvifere cantonate in formatiuni geologice de varsta cuaternara si
romaniana. Debitul forajului la curgere libera este de 3,0 l/s, apa se
incadreaza in conditiile de potabilitate.

- Forajul Ionesti executat pe locul fostei unitati zootehnice INDACOM la


adancimea de 350 m: stratele acvifere interceptate sunt cantonate in
formatiuni geologice de varsta cuaternara, romaniana si daciana. Pomparea
prin cele doua trepte de pompare, la denivelari ce variaza intre 10,04 si 14,32
m a evidentiat debite de 4,2 l/s, respectiv 5,98 l/s, apa se incadreaza in
conditiile de potabilitate .

3.1.5. Solul

Conditii geologice, structura geologica si tectonica

Formatiunile geologice din teritoriul analizat cuprind o intreaga succesiune geologica


a depozitelor de la Eocen la Cuaternar si au in profunzime o dispozitie cutata. Aceste
formatiuni sunt reprezentate de urmatoarele:

Romanianul: cuprinde depozitele romaniene ce se afla in versantul drept al Oltului in


bazinele inferioare ale vailor Oltet, Cerna, Pesceana, Scundu, Gusoianca. Grosimea
lor variaza intre 150 si 200 m, iar in alcatuirea lor intra incepand din baza, marne
cenusii si argile patate cu intercalatii de nisipuri fine, galbene si carbuni in care se
recunosc urme de unionide. Peste acestea urmeaza un orizont psamo-pelitic,
constituit din argile in alternanta cu pachete de nisipuri care contin si lentile de
pietrisuri marunte (strate de Candesti).

Cuaternarul:este reprezentata prin depozitele Pleistocenului si Holocenului.

Pleistocenul inferior: este constituit din doua orizonturi, unul inferior psamo-pelitic
alcatuit din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin si lentile de
pietrisuri marunte si altul superior, psamo-psefitic in care apar in totalitate nisipuri
grosiere, pietrisuri, bolovanisuri. In cadrul acestor formatiuni sunt intercalate 4-6
strate de lignit cu grosimea in general redusa, unele dintre ele avand o dezvoltare
lenticulara. La Bugiulesti in unele aflorimente din baza Pleistocenului inferior
predominant nisipoase in alternanta cu argile s-a constatat o bogata fauna de
mamifere fosile.

39
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Pleistocenul mediu: este constituit din depozite prafoase-nisipoase, uneori cu


continut mai ridicat de argila considerate ca depozite loessoide, de culoare galbui-
roscata sau uneori cenusiu-galbuie cu pete brun roscate. In masa depozitelor
loessoide s-au intalnit si depozite de nisipuri mediu-grosiere si nisipuri marunte,
indicand originea lor deluvial-proluviala cu grosimi de la 5 la 20 m. Acestei varste
apartin depozitele terasei vechi a Oltului care cuprinde nisipuri grosiere, pietrisuri si
bolovanisuri cu o grosime de 3 pana la 6 m.

Pleistocenul superior: este alcatuit din proluviile terasei vechi, acumularile aluvionare
aleterasei inalte, proluviile de pe terasa inalta, acumularile aluvionare si proluviile
terasei superioare si depozitele aluvionarea ale terasei inferioare a Oltului. Depozitele
loessoide sunt alcatuite din prafuri nisipoase, nisipuri argiloase galbui-roscate,
necoezive cu concretiuni calcaroase. Acumularile aluvionare sunt constituite din
nisipuri, pietrisuri sibolovanisuri. Aceste depozite ce formeaza terasa inalta,
superioara si inferioara au fost atribuitecelor trei niveluri ale Pleistocenului superior
si au grosimi cuprinse intre 3 si 8 m.

Holocenul inferior: cuprinde acumularile aluvionare ale terasei joase, dezvoltate pe


majoritatea raurilor care brazdeaza teritoriul. Depozitele sunt constituite din nisipuri,
pietrisuri, bolovanisuri si au o grosime de 5-8 m. Depozitele loessoide ale terasei
inferioare sunt alcatuite din nisipuri si argile de tip loessoid cu concretiuni calcaroase.

Holocenul superior: cuprinde depozite loessoide ale luncilor si depozitele de mlastina


si sunt alcatuite din pietrisuri, bolovanisuri si maluri nisipoase avand grosimi ce pot
ajunge pana la 8-10 m

Miscarile seismice: intreaga zona este afectata de doua categorii de cutremure:

- in prima categorie sunt grupate cutremurele de pamant legate de zona labila


Vrancea, care sunt cutremure intermediar profunde, cu focarul situat sub scorta, in
mantaua superioara, la circa 80÷180 km adancime care elibereaza o cantitate
enorma de energie, fiind cutremure destul de frecvente, dar care, aproape periodic,
genereaza un cutremur distrugator la circa 50 de ani.

- in a doua categorie sunt grupate cutremurele legate de structura faliata a Platformei


Valahe, cu focarul situat in scoarta, la adancimi de 5÷30 km, eliberand energii mult
mai mici, nefiind cutremure importante din punctul de vedere al intensitatii, fiind
totusi de remarcat faptul ca acestea se pot constituii ca replici ale cutremurelor
vrancene, eliberarea si acumularea tensiunilor pe aceste linii de faliere fiind
influentata si de aceste seisme.

Din punct de vedere geologic, orasul Babeni se afla in zona neogena a Depresiunii
Getice, cu formatiuni de varsta Neogena si Cuaternara, reprezentate prin depozite
aluviale ale luncii si terasele Oltului si afluentilor acestuia, Luncavat, Bistrita,
Arsanca, Iazul Morilor, din zona cu intercalatii si lentile de nisipuri, nisipuri cu
pietrisuri, dispuse peste straturi de argila, argila nisipoasa, slab marnoasa, ce
alterneaza cu nisipuri fine prafoase, argile marnoase.

40
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Elemente de pedologie

Ca urmare a conditiilor foarte variate de relief, clima si roca, pe teritoriul judetului


Valcea se intalneste o gama diversificata de soluri. Astfel, in regiunea in care este
amplasata unitatea se intalnesc urmatoarele tipuri de sol:

- soluri brune (eu-mezobazice)

- soluri aluviale si aluviuni

- soluri erodate si regosoluri (soluri neevoluate)

Argiluvisolurile sunt caracteristice partilor mai joase si teraselor, avand rezistenta


neuniforma la eroziune, fiind slab structurate. In lunci apar solurile aluvionare slab
evoluate, cu textura nisipoasa, ce permite infiltrarea apelor de suprafata.

In conditii cu exces de umiditate, datorita nivelului freatic ridicat, drenajului intern si


extern slab se formeaza soluri hidromorfe.

Solurile cu continut ridicat de argila, favorizeaza formarea crapaturilor largi in


perioadele secetoase, fiind soluri slab evoluate structural.

Regosolurile apar datorita eroziunii in suprafata, profilul fiind incomplet dezvoltat.

Pe teritoriul Orasului Babeni principalele tipuri de sol sunt:

 Luvisoluri albice pseudogleizate, cu o textura lutonisipoasa, pe o suprafata de


30 ha;

 Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale) frecvent gleizate, cu o textura


lutonisipoasa – lutoasa, pe o suprafata de 93 ha;

 Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale) frecvent gleizate, cu o textura


variata, pe o suprafata de 885 ha;

 Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale), cu o textura lutonisipoasa –


lutoasa, pe o suprafata de 565 ha;

 Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale), cu o textura variata, pe o


suprafata de 210 ha;

 Soluri brune eu-mezobazice (cu pietris la mica adancime) pedepozite fluviatile


si fluvio-lacustre recente, cu o textura variata, pe o suprafata de 17 ha;

 Soluri brune eu-mezobazice pe depozite fluviatile si fluviolacustre recente, cu


o textura lutonisipoasa-lutoasa, pe o suprafata de 398 ha;

 Soluri brune eu-mezobazice tipice, soluri brune eumezobazice erodate, soluri


brune argiloiluviale tipice si soluri brune argiloiluviale erodate, cu o textura
lutonisipoasa – lutoasa, pe o suprafata de 222 ha;

41
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Soluri brune luvice pseudogleizate, melanice, cu o textura lutonisipoasa –


lutoasa, pe o suprafata de 636 ha;

 Soluri brune luvice tipice si soluri brune luvice, erodate, cu o textura


lutonisipoasa – lutoasa, pe o suprafata de 439 ha.

3.1.6. Biodiversitate

Flora

Diversitatea conditiilor fizico-geografice determina o mare varietate a covorului


vegetal. Astfel, obiectivul studiat se incadreaza intr-o zona caracterizata prin paduri
de foioase, fiind alcatuita in special din quercinee cantonate in zona colinara a
judetului Valcea, in mare parte inlocuite cu livezi, fageto-gorunete, paduri de fag,
paduri amestecate.

Specifice sunt padurile de gorun (Quercus Petraea), alaturi de care intalnim si alte
specii de foioase, cm ar fi: carpenul (Karpenus Betulus), frasinul (Fraxinus Excelsior),
ulmul (Ulmus Scabra), precum si diferiti arbusti: cornul (Cornus Mas) si socul
(Sambucus Nigra).

Arboretele de quercinee din zona sunt formate in marea lor majoritate majoritate din
stejar brumariu, alaturi de care mai apar cerul, garnita, stejarul pedunculat si
gorunul. Aceste paduri nu prezinta arborete pure de stejar ci apar in amestec cu
specii codominante si dominate ca fagul, carpenul, mojdreanul, ulmul, teiul, frasinul,
jugastrul.

De asemenea pe versantii umbrosi si mai reci (cu expunere nordica si nord-vestica)


apar palcuri pure de fag uneori chiar si pin si mesteacan, formand amestecuri
diseminate sau palcuri inchise, individualizate.

Etajul subarboretului este format din puieti si arbori tineri din speciile mentionate
anterior, alaturi de care mai apar specii specifice pentru subarborete: paducelul,
sangerul, macesul, socul, scorusul, murul, etc. Parterul acestor paduri este constituit
din asociatii vegetale specifice in care dominante sunt gramineele din genurile
Festuca si Poa, insotite de alte plante ierboase cum sunt: breiul, floarea-pastelui,
untisorul, brebeneii, trifolienele, dobrita, sovirful, ghizdeiul, clocoticii, clopoteii,
omagul galben, iarba ciutei, odoleanul, crucea voinicului, spinzul, ciubotica cucului,
etc.

In lunca Oltului si de-a lungul afluentilor apare o vegetatie specifica formata din
salcii, rachite si plopi.

Zona analizata se remarca de asemenea printr-o antropizare medie, ecosistemele


naturale fiind inlocuite cu agroecosisteme. Tot ceea ce inseamna vegetatie, cursul
actual al evolutiei acesteia, este o ingemanare a ceea ce inseamna interferenta
dintre conditiile climatice - relief si activitatea umana, activitate ce a avut un cuvant
greu de spus, mai ales in ultimele 2 secole. Pe versantii cu sol scheletic, padurea are

42
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

consistenta scazuta, iar in partea superioara a versantului, datorita insolatiei


puternice si spalarii substantelor nutritive, apar adesea specii xerofile sau
acidofile.Terenul arabil ocupa o pondere insemnata, remarcandu-se si prezenta
livezilor cu pomi fructiferi.

FAUNA

IN PADURI SUNT PREZENTE SPECII CU VALOARE CINEGETICA DEOSEBITA, CA: CERB,


CAPRIOR, MISTRET, VEVERITA, LUP, URS, VULPE, PARS, IEPURE, JDER, ETC.

De asemenea, exista o serie de pasari cantatoare specifice padurii de stejar cum


sunt: privigetoarea, dumbraveanca, silvia cu capul sur, pitigoii, ticleanul, precum si o
importanta avifauna de ciocanitori, ulii si corbi.

Vertebratele mai sunt reprezentate de batracieni si reptile cum sunt gusterul, sarpele
comun, soparla de camp, sarpele de frunze, brotacelul de copac, sarpele orb, etc.

Entomofauna este deosebit de diversa fiind reprezentata de carabidae, colembole,


lepidoptere, ortoptere, coleoptere, efemeridae, apidae, himenopterae, trichopterae,
etc. Tot ca nevertebrate mai sunt semnalate reprezentantii urmatoarelor grupe:
gasteropode, acarieni, anelide, miriapode, izopode, pseudoscorpioni si araneidae,
etc.

Aceasta imagine asupra faunei, corespunde fondului natural faunistic si apare


integral doar in cadrul ecosistemelor putin antropizate din vecinatatea obiectivului
analizat, dar situate la o oarecare departare de acesta. In mediul rural si in
ecosistemele antropizate din stricta vecinatate, spectrul faunistic si vegetal este
modificat de prezenta umana si se caracterizeaza in special prin specii oportuniste si
ubicvitare.

In ceea ce priveste fauna acvatica din raul Olt si afluentii acestuia, aceste cursuri de
apa ar trebui sa fie populate cu specii din asociatia zoocenotica specifica zonei
mreanei si cleanului. Este de mentionat afectarea profunda a faunei acvatice datorita
deversarilor din aval de Platforma Chimica Sudica a Municipiului Ramnicu Valcea,
fapt ce face ca pe sectorul analizat cursul raului Olt sa fie aproape nepopulat.

Zooplanctonul si fitoplanctonul se incadreaza perfect in zona specifica de rauri


Subcarpatice, avind o dinamica specifica atat in spatiu cat si in timp. De asemenea
este de mentionat faptul ca datorita interventiei antropice, acest ecosistem a evoluat
spre un ecosistem acvatic antropizat.

Aria protejata ROSPA0106 Valea Oltului Inferior

Pe teritoriul administrativ al Orasului Babeni este instituit un regim de arie naturala


protejata ca parte a retelei ecologice europene ,,Natura 2000’’ - Valea Oltului inferior
ce cuprinde Lacul Babeni, granita de vest a localitatii, care impreuna cu alte 6 lacuri
constituie situl. Cele 7 lacuri - Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti,

43
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Zavideni si Dragasani. Categoriile de valori naturale incluse in aria protejata sunt de


natura avifaunistica.

Informatiile referitoare la aria protejata ROSPA0106 Valea Oltului Inferior sunt


prezentate detaliat la cap. 4.5 pag 75.

3.2. ISTORIC

16 martie 1491 - Localitatea Babeni este atestata documentar intr-un inscris al


Banului Barbu Craiovescu, prin care se doneaza satul Babeni, Manastirii Bistrita.

1720 – 1722 - In Registrul tuturor localitaţilor ce insoţeşte harta facuta de topograful


austriac Friedrich Schwantz in timpul stapanirii austriece in Oltenia, satul Babeni
apare ca sat parasit de locuitori.

1760 - in timpul imparatesei Maria Tereza, are loc o migraţie a „ungurenilor” din
Transilvania, iar o parte dintre aceştia se stabilesc pe teritoriul comunei Babeni

1831 - La recensamantul localitaţilor şi al populaţiei efectuat in scop fiscal in timpul


Regulamentelor Organice ale Valahiei şi Moldovei este menţionata localitatea Babeni,
ca aparţinand de Plasa Otasaului, fiind formata din moşia Babeni a Manastirii Bistriţa,
a casei postelnicului Gheorghe Bonciu şi din moşia Raioasa a Manastirii Dintr-un
Lemn, cu un numar de 235 de familii şi 60 de feciori N. Danes, Enciclopedia
judetului Valcea, coordonator Ion Soare, Editura Fortuna, Ramnicu Valceam 2010, p.
2752

1864 - In anexele Legii comunale din comuna Babeni, aparţinand de Plasa Otasau,
avea 261 de familii şi era formata din Babeni, Valea-Mare, catun Babeni romani şi
Ungureni

1874 – Conform Legii comunale, Comuna Babeni, arondata Plasei Otasau avea satele
Babeni-Romani, Babeni – Ungureni, Cioraşti, Sirineasa, Slaviteşti, Valea-Mare

1892 – In Legea pentru fixarea circumscripţiilor administrative, Plasa Oltul de Sus işi
avea reşedinţa in comuna Babeni (catun Babeni), care fiind compusa din satele
Babeni, Romini, Valea Mare şi totaliza un numar de 1400 de locuitori.

20 februarie 1896 – Legea numarul 262 a modificat legea pentru organizarea


autoritatilor administrative, ramanand 5 plasi in judet, comuna Babeni fiind
subordonata comunei urbane Ocnele Mari.

1899 - Primul recensamant care utilizeaza o tehnica adecvata de inregistrare a


datelor de natura demografica mentioneaza localitatea Babeni, formata din şase
catune cu 1660 de locuitori şi aparţinand de Plasa Ocolu – Otasau.

44
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

1908 - Prin Legea privind Modificarea legii de organizare a comunelor rurale, care
stabilea reguli precise referitoare la organizarea administrativ – teritoriala, comuna
Babeni-Bistriţa devine reşedinţa a Plasei i Bistriţa care cuprindea comunele Daeşti,
Franceşti, Manastireni, Şirineasa, Mihaeşti, Marcea si avea 2193 de locuitori din care
1041 barbati si 1502 femei .

In perioada interbelica, denumirea localitaţii ramane cea de Babeni – Bistriţa.

Iunie 1925 - Prin Decretul Regal nr. 1972/4, comuna Babeni-Bistriţa avea statutul
de comuna rurala şi se compunea din: Bonciu-Raioasa,

Iulie 1929 - Prin Legea pentru Organizarea Administraţiunii Locale, promulgata prin
decretul regal nr. 2712/29, Babeni-Bistriţa este declarata comuna de centru avand in
subordinea sa: Babeni-Bistriţa, Daeşti, Franceşti, Genuneni, Marcea, Manastireni,
Mihaeşti, Surpatele, Şerbaneşti, Sirineasa.

1937 - Comuna Babeni – Bistriţa facea parte din plasa Cozia.

1940 - Comuna este mentionata in Anuarul Mitropoliei Olteniei ca fiind alcatuita din
satele: Ungureni, cu 1028 locuitori; Raioasa, cu 155 de suflete; Valea Mare, cu 277
de suflete; Romani, cu 993 de suflete si Bonciu, cu 330 de suflete. Fiecare din satele
amintite avea biserici, si anume: biserica din Ungureni cu hramul Bunavestire(1864);
biserica din Valea Mare, cu hramul Sf. Dimitrie(1935) si biserica din Romani, cu
hramul Sf. Nicolae(1925). Aceasta din urma avea si o cantina care hranea zilnic 30
de elevi.

25 ianuarie 1948 - La Recensamantul din perioada postbelica, intre cele 8 plaşi din
judeţul Valcea apare Plasa Babeni-Bistriţa cu 14 comune,

1950 - prin Legea 5 comuna Babeni-Bistriţa aparţinea de Raioanul Ramnicu-Valcea,


cu satele componente: Bonciu, Capul Dealului, Romani, Tatarani, Ungureni (centru
de comuna), Valea Mare.

27 sept. 1952 - Legea 5/1950 a fost modificata prin Decretul nr. 331, si prin
desfiinţarea Regiunii Valcea, raionul Babeni-Bistriţa trece la Regiunea Piteşti,
devenita ulterior Regiunea Argeş. (in 1960).

22 – 24 dec. 1960 - Prin Legea pentru imbunataţirea imparţirii administrative a


teritoriului R. S. Romine, comuna Babeni-Bistriţa, alaturi de Brezoi şi Raureni a fost
inclusa in mediul urban.

1968 - Adoptarea Legii 2 privind organizarea administrativa a teritoriului R. S.


Romania aduce din nou modificari in componenţa şi denumirea comunei Babeni.
Dispare din denumire Bistriţa, iar localitaţile componente sunt urmatoarele: Babeni,
Bonciu, Capu Dealului, Padureţu, Romani, Tatarani, Valea Mare.

27 iunie 2002 - In baza Legii nr. 429 comuna Babeni este declarata oraş de care
aparţin satele: Bonciu, Capu Dealului, Padureţu, Romani, Tatarani şi Valea Mare.

45
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

3.3. INCADRAREA AMPLASAMENTULUI

In conformitate cu STAS-ul 11100/93 Orasul Babeni se afla in zona gradului 71


macroseismic dupa scara Richter.
 Normativul P100/92, referitor la zonarea teritoriului Romaniei dupa valorile
coeficienţilor seismici de colţ Ks şi Tc include orasul Babeni in zona careia ii
corespund ca valoare Ks = 0,16 şi Tc = 0,7 sec. STAS - ul 6054/77 indica
adancimea de ingheţ = 0,60-0,70.
 Relieful prezinta, din punct de vedere al condiţionarilor de ordin tehnic,
potenţial de construibilitate.

3.4. DESCRIEREA ZONEI, ALTERNATIVA „O”

3.4.1. Intravilan, extravilan, zone functionale, bilant teritorial

Orasul Babeni are o suprafata totala de 3688,79 ha dintre care intravilanul existent
este de 663,15 ha si extravilanul este de 3025,64 ha. ha.

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in limita teritoriului administrativ

Repartizarea terenurilor pe categorii de folosinta este urmatoarea:

Destinatie Tatarani Capul Babeni Romani Paduretu Bonciu Valea Total


teren (ha) Dealului Mare

Teren
6,27 0,20 2,14 5,16 1,06 0,00 2,55 17,38
forestier

Teren CF 0,35 0,25 7,64 0,00 0,00 0,00 1,70 9,94

Teren ape 0,00 0,00 4,20 0,30 0,00 0,00 1,10 5,60

Teren agricol 73,75 10,01 86,37 73,75 11,70 3,95 76,66 359,20

Curti
8,60 8,63 86,37 96,76 6,26 3,36 109,83 319,81
constructii

Institutii/
0,20 1,20 12,95 0,66 0,04 0,00 2,23 17,28
servicii

Industrie 0,44 0,00 40,87 72,37 0,00 0,00 0,00 113,68

Unitati
0,00 2,10 0,00 0,57 0,00 0,00 5,46 8,13
agr/depozite

46
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Gospodarie
0,00 0,00 0,47 0,24 0,00 0,00 0,42 1,13
comunala

Drumuri 4,12 2,32 25,37 12,15 2,30 0,86 18,50 65,62

Sport/
0,00 0,00 0,84 0,00 21,36 0,00 0,00 22,20
agrement

TOTAL 31,98 23,90 242,39 188,03 21,28 8,14 148,08 663,15

Zonele functionale majore sunt constituite astfel:

 zona centrala a localitatii cu dotari administrative de educatie, cultura, ocrotirea sanatatii si


comert;

 zona de locuit, situata in intravilanul fiecarei localitati componente ale orasului.

 zona industriala situata in satul Romani si localitatea de centru

 zone cu unitati agricole.

Zona centrala a localitatii cu dotari administrative de educatie, cultura, ocrotirea sanatatii si


comert; are o suprafata de 17,28 ha si este dezvoltata in special in localitatea Babeni unde
se afla si central administrativ al orasului.

Zona de locuit este situata in intravilanul fiecarei localitati componente ale orasului si are o
suprafata totala de 318,81 ha; este zona functionala dominanta a Orasului Babeni,
fiind mai dezvoltata in localitatile Babeni, Romani si Valea Mare. Caracterul zonei
este acela de zona rezidentiala de tip rural, locuintele fiind de mica inaltime, in
general P, P+1 sau P+2, amplasata pe latura de est a DN 64, cu inserii de mici zone
functionale de tip “institutii publice si servicii”. In zona centrala exista si cateva
locuinte collective cu nivel de inaltime maxim P+4.

Zona industriala ocupa 113,68 ha si s-a dezvoltat in localitatile Romani si Babeni, pe


latura de vest a D.N. si a C.F. Aici functioneaza societati private in domeniul
industriei lemnului, mobila, unitatea speciala, etc.

Zona de unitati agricole si depozitare ocupa 8,13 ha fiind dezvoltata in special in


localitatea Valea Mare. Suprafata agricola este 359,20 ha; nu exista unitati agricole
ci numai suprafete individuale mici, pamantul fiind parcelat in proprietati individuale;
nu sunt infiintate exploatatii agricole si nu exista societati de prestari de servicii
pentru agricultura.

Cai de comunicatie si transport rutier si feroviar ocupa 75,56 ha din total

Zone de spatii verzi, sport, agrement, ocupa 22,20 ha din total.

47
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Zona de constructii tehnico- edilitare ocupa 0,74 ha din total

Zona de gospodarie comunala, ocupa 1,13 ha din total

Zona de cursuri si oglinzi de apa – ocupa 5,60 ha.

Zona cu paduri ocupa 17,38 ha din total intravilan

Zone cu riscuri naturale

Prezenta rocilor nisipoase si cu structura friabila, care stau pe marne a condus


preponderent la formarea unor alunecari de tip plastic in malurile inalte ale raurilor.
Procesele de eroziune pe paraiele afluenti ai raului Olt au fost posibile ca urmare a
cantitatilor mari de apa in albiile raurilor la viituri, care au avut loc dupa anul 2004
cand au cazut in zona cantitati mari de precipitatii.

Paraiele din Babeni, Stancalau, Bonciu si Valea Mare, in apropiere de Olt in zona
terasei joase, unde pantele de scurgere se micsoreaza, produc inundatii. Zonele cu
risc mare de inumdabilitate sunt in zona de est a satului Valea Mare, in apropiarea
paraului Stancalau si zone in lungul caii ferate. Aceste zone devin inundabile la ploi
cu cantitati de apa exceptionale

Degradarile terenurilor, marcate in piesele desenate, sunt de natura eroziunilor (2-3


ha) si a alunecarilor de teren (2-3 ha), precum si degradari termporare provocate de
inundatii, suprafetele variind intre 2 si 10 ha, functie de gravitatea si amploarea
fenomenului natural.

In evidentele ISU al Judetului Valcea se regasesc date despre o alunecare de teren in


perioada 2005 – 2012 si anume pe Strada Valea Mare, alunecare de teren ce a pus
in pericol o locuinţa şi anexele gospodareşti ale acesteia. In Situaţia Alunecarilor De
Teren Reactivate In Anul 2013 din evidentele ISU Valcea nu se regasesc
amplasamente din Orasul Babeni.

3.4.2. Populatie

Localitatea Babeni, prin cuantumul populatiei sale, ocupa in judetul Valcea al treilea
loc, dupa municipiile Rm.Valcea si Dragasani. Marja in care se inscrie numarul de
locuitori din Babeni este de 9800±100 de persoane. In perioada 2001-2013, numarul
de locuitori a variat de la 9661 in anul 2001 pana la 9928 locuitori in anul 2013.
Observam o crestere a numarului de locuitori data atat de sporul natural in general
pozitiv cat si de soldul migrator in special in anii 2001 si 2010. De altfel incepand cu
anul 2006 cresterea numarului de locuitori a fost constanta, exceptie facnd anul
2010.

48
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Structura populatiei pe principalele grupe de varsta:

Grupa de varsta Numar locuitori 9928 100,00 %

Pana la 14 ani 1428 14,38 %

Intre 15 si 59 de ani 6750 68,0 %

Peste 60 ani 1750 17,62 %

Referitor la structura in functie de sex a populatiei Orasului Babeni, nota


caracteristica este data de echilibrul intre numarul de femei si numarul de barbati,
de-a lungul intregii perioade analizate (4949 femei fata de 4949 barbati la 1 iulie
2013).

Locuri de munca

Populatia activa a localitatii este de circa 6750 persoane. Dintr-un total de 9928
locuitori la 1 ianuarie 2013, in Orasul Babeni un numar de 2955, respectiv 30%, il
reprezinta totalul salariatilor. Luand in calcul faptul ca populatia activa (categoria de
varsta cuprinsa intre 15-59 de ani) reprezinta cca 68% din totalul populatiei stabile,
gradul de ocupare a acesteia variaza intre 44-48%.

Ponderea majora in structura populatiei dupa participarea la activitatea economica o


reprezinta salariatii din industrie – cca 83%. Constructiile detin o pondere de 4%,
comerţul şi administraţia publica, domenii importante din sectorul terţiar - 2,3%,
respectiv 2,8% din totalul populaţiei ocupate, iar educaţia, sanatatea si asistenta
sociala -cca 5%.

Din datele furnizate de Institutul National de Statistica, in anul 2013 ponderea


populatiei de varsta activa in totalul populatiei orasului Babeni era de 68%. Raportul
de dependenta este de 46%, ceea ce inseamna ca la 100 de persoane aflate in
intervalul de varsta activa (intre 15 si 59 de ani) revin 46 de persoane inactive
reprezentand copiii sub 15 ani si adultii de peste 60 de ani. Raportul de dependenta
demografica nu se confunda cu cel de dependenta economica, in cazul celui din
urma fiind necesare abordari complexe de natura economica si sociala.

In prezent in Orasul Babeni sunt 2947 salariati, dintre care:

 45 salariati in agricultura si silvicultura

 2394 salariati in industria prelucratoare

 60 salariati in sectorul utilitati - energie, gaze, apa, salubritate

 111 salariati in constructii

49
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 59 salariati in comert

 12 salariati in transport, posta

 14 salariati finante, banci

 10 salariati hoteluri si restaurante

 84 salariati administratie publica

 125 salariati in invatamant

 21 salariati in sanatate, asistenta sociala.

In anul 2013 in Orasul Babeni se inregistrau 180 someri, dintre care 72 femei si 108
barbati.

3.4.3. Economia

Activitati de tip industrial si de constructii cu capital de stat sau privat

In Orasul Babeni exista in prezent un numar de aproximativ 300 agenti economici


(cf.site Primaria Babeni), care desfasoara activitati in domeniile exploatarii de
produse petroliere, a prelucrarii lemnului, a prelucrarii produselor metalice, a
industriei moraritului si a panificatiei, comert si alimentatie publica.

Unitatile actuale cu activitaţi de tip industrial sunt :


 Uzina Mecanica Rm.Valcea a luat fiinta in anul 1981 avand ca obiect de
activitate principal realizarea de confectii metalice. Prin investitiile continue in
tehnologii si echipamente moderne am reusit sa ne impunem ca una din cele
mai importante companii din acest domeniu

 Petrom S.A. - cu activitate in extractia petrolului. Pe raza localitatii, societatea


are un numar insemnat de sonde si depozite specifice activitatii si functioneaza
Schela Babeni si depozite OMV

 Industia de prelucrare a lemnului reprezentata de mai mule unitati dintre care


amintim SC Ciresul SRL, SC Elvila SRL filiala Carpatina, etc

Zona industriala a localitatii Babeni este situata in apropierea garii si triajului Babeni,
legaturile acesteia cu reteaua de transport feroviara fiind asigurate lesnicios

Ca meşteşuguri locale se mai practica tamplarie, dulgherie, zidarie, tinichigerie,


croitorie, etc. In ultimul timp se pune un accent deosebit pe dezvoltarea industriei
mici şi artizanale producandu-se ţesaturi şi cusaturi populare, obiecte sculptate in
lemn. O mare parte dintre cei care activeaza in industria artizanala sunt familii de
romi care pastreaza profesiile tradiţionale.

50
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Activitati agricole si zootehnice

O buna parte din populatie se ocupa cu agricultura, care este orientata spre
cresterea animalelor (zona Babeni prin traditie este recunoscuta ca o zona cu multi
crescatori de animale) si cultura plantelor, unde o pondere importanta o detine
cultura porumbului si a graului. Alaturi de aceste culturi apar culturi de legume, vita
de vie si pomi fructiferi. Cultura plantelor de nutret, lucerna, trifoi, ghizdei ca si
fanetele si pasunile naturale contribuie la cresterea animalelor.

Transporturi

Unitati din domeniul public sau al serviciilor

Institutiile publice existente pe teritoriul orasului sunt: primaria, politia, scoli (cu
clasele I-VIII) si gradinite cu program normal, dispensar uman si veterinar,
magazine, brutarie, posta, farmacie, gara, han turistic.

Una dintre problemele majore cu care se confrunta Orasul Babeni, ca de altfel


majoritatea localitaţilor rurale ale Romaniei, o reprezinta inexistenţa unei
infrastructuri adecvate furnizarii de servicii sociale destinate persoanelor
varstnice şi celor aflate in situaţii economico-sociale deosebite. Astfel, locuitorii
orasului Babeni(cu precadere persoanele varstnice) care se confrunta cu situaţii de
dificultate sau vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala şi
care, prin urmare, ar avea nevoie de susţinere pentru asigurarea funcţionalitaţii
sociale in mediul propriu de viaţa, familial şi comunitar nu beneficiau pana in
prezent, de susţinere din partea unui furnizor acreditat de servicii sociale.

3.4.4. Institutii, asezaminte de invatamant, culturale

Institutiile administrative de pe teritoriul Orasului Babeni sunt Primaria si Politia.



Institutiile de invatamant: in prezent orasul Babeni are 1 liceu – Liceul George
Tarnea, 4 scoli primare si gimnaziale, 1 scoala primara si gimnaziala speciala-
Centru Şcolar pentru Educatie Incluziva, care asigura servicii specializate de
educaie speciala şi specializata, compensare prin terapii specifice pentru copii/elevi
cu dizabilitai avand diagnostice moderate, care frecventeaza invaamantul preşcolar
(gradinita – 2 grupe de 4-5 copii), primar şi gimnazial (clase de 6-10 elevi) si 1
gradinita – Gradinita Romani.

Biblioteci: la nivelul orasului exista 3 biblioteci, dintre care una publica, fondul de
carte totalizand27.119 volume, cu un numar mediu de 1850 de cititori activi.

Casa de Cultura „Dragoş Vranceanu” desfasoara activitati de promovare a traditiilor


locale, pastoreşti, organizand Festivalului folcloric „La Izvorul Dorului”,.

51
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

3.4.5. Infrastructura

Pe raza Orasului Babeni se disting doua tipuri majore de infrastructura de transport:

1. Transportul feroviar

Teritoriul administrativ al Orasului Babeni este strabatut trei trasee de cale ferata
neelectrificata

 linia C.F. 201 Piatra Olt - Podul Olt cu statie C.F.R. in localitatea Babeni
orientata de la sud la nord este dezvoltat pe infrastructura caii ferate Piatra-
Olt – Dragasani – Ramnicu Vilcea - Sibiu, cu gara in Orasul Babeni. Aceasta
infrastructura este deservita de C.N. CF "CFR" SA - Sucursala Regionala CF
Craiova - Sectia L3 Ramnicu Valcea..

 linia C.F 205 Babeni Alunu situata in zona de sud - vest a teritoriului
administrativ

 linia C.F. Proprietate S.C. Govora S.A. spre cariera Bistrita, situata in zona de
nord a localitatii

Pe relatia Babeni – Govora exista treceri la nivel cu calea ferata care nu dispun de
instalaţii automate de semnalizare rutiera, fara bariere şi nu sunt pazite, amplasate
pe Strada Principala, DJ 647, DC123A si pe drum agricol.

2. Transportul auto avand ca infrastructura reteauna de drumuri, national, judetene


si comunale, este reprezentat de:

- transportul de calatori ce permite navetistilor si in general, populatiei, o legatura


rapida si civilizata cu localitatile din imediata apropiere

- transportul de marfa care este doar de tranzit

Din analizele efectuate asupra configuratiei retelei de strazi si a traseelor utilizate de


autovehicule pentru a traversa orasul Babeni s-a constatat ca cea mai mare parte din
traficul de tranzit si de penetratie utilizeaza traseul drumului national DN 64, trecand
prin zona centrala, Calea lui Traian, cu legaturi spre drumurile judetene cu care se
intersecteaza.
In anul 2013 lungimea strazilor din Orasul Babenieste de 63 km. Raportul strazilor
modernizate, prin raportare la lungimea totala a strazilor existente, este de 62%, ca
urmare a lucrarilor realizate pentru modernizarea drumurilor orasenesti.
Actualul PUG al orasului Babeni a fost elaborat in anul 2001, propunerile privind
circulatia din respectiva lucrare fiind partial realizate sau in curs de realizare. Ca
urmare a cresterii gradului de motorizare si implicit al traficului dinamic si stationar
in perioada scursa de la elaborarea ultimului studiu, mutatiile care s-au produs in
structura parametrilor socio-economici generatori de trafic, circulatia se desfasoara
cu dificultati din ce in ce mai mari. Nici reglementarile existente ale circulatiei nu mai
sunt adecvate necesitatilor actuale.
Studiul de circulatie, elaborat in faza de fundamentare pentru elaborarea PUG-ului,
de catre S.C.ART SRL prin proiectantul de specialitate S.C.LACUDAS SRL, si anexat

52
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

prezentei documentatii – ofera solutii pe termen scurt pentru realizarea unui salt
calitativ in fluenta si siguranta circulatiei, iar pe termen lung solutii de dezvoltare a
retelei stradale care sa asigure conditii pentru dezvoltarea durabila a orasului. Aceste
solutii au fost preluate si integrate in prezentul P.U.G.

Drumuri nationale principale

 D.N. 64 Caracal – Baile Olanesti cu clasa tehnica III, parcurge localitatea


Babeni de la sud la nord, intravilanul desfasurandu-se pe toata lungimea
Drumului National intre limitele administrative ale orasului Babeni, pe o
lungime de 7288 km. Strabate localitatile Valea Mare, Babeni, Tatarani; pe
raza localitatii Babeni are caracter de strada - Calea lui Traian. Drumul
naţional este modernizat si are o stare tehnica considerata ca fiind buna.

Drumuri judetene - fac legatura cu localitati situate la est si vest de drumul national

 D.J. 677F Popesti - Galicea, strabate Satul Valea Mare pe o distanta de 884 m,
avand o lungime totala pe teritoriul localitatii Babeni de 1234 m – face
legatura cu 65C.

 D.J. 646, strabate orasul de centru (Babeni) fiind suport pentru Strada
Bistritei, Strada Dragos Vranceanu si Strada Petrolului; are o lungime totala
pe teritoriul administrativ de 5802 m si face legatura cu DN67

 D.J. 647, strabate Satul Capul Dealului, avand caracter de Strada Tatarani si
Satul Tatarani, cu aceeasi denumire de strada. Lungimea totala a drumului pe
teritoriul administrativ al localitatii este de 833 m.

Drumuri comunale

 D.C.129 - in lungime de 5684 m, strabate Satul Paduretu cu denumire de


Strada Paduretu, Satul Romani, cu denumire de Strada Romani si Orasul
Babeni, cu denumire de Strada Ungureni

 D.C.121 - in lungime de 1074 m, strabate Satul Valea Mare cu denumire


Strada Lahovari.

Strazi urbane si strazi rurale

Reteaua de circulatie rutiera este completata de reteaua de strazi, aceasta fiind cea
mai importanta ca suport pentru tesutul urban al localitatii si este compusa din:

 Strazi principale, de categoria a III-a (colectoare) - cu doua benzi de circulatie

 Strazi secundare, strazi de categoria a III-a (colectoare) si a IV-a (de interes


local)

 Strazi peste care se suprapun drumuri nationale, judetene si comunale

53
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Drumuri de tarla

Pe teritoriul localitatii exista o importanta retea de drumuri de tarla si de intretinere.

3.4.6. Transport si telecomunicatii

In perioada campaniilor agricole apare o intensificare a traficului de utilaje si


mijloace specifice de transport agricol (tractoare, unelte agricole), dar si circulatia
vehiculelor cu tractiune animala. In restul anului, traficul greu se rezuma la
transportul utilajelor de interventie petroliere, transport carbune din zonele miniere
si transport de produse agricole.

Traficul usor este intens in perioada vacantelor si a concediilor, fiind reprezentat in


special de traficul de tranzit pe axa nord-sud a retelei stradale principale.

3.4.7. Turism

Monumentele istorice ce se gasesc pe teritoriul Orasului Babeni, potrivit Legii nr.


422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, sunt clasate in grupa B, fiind
reprezentative pentru patrimoniul cultural local. O parte dintre acestea se regasesec
in cele 96 de monumente si situri arheologice inscrise in „Lista monumentelor istorice
din Judetul Valcea”.

Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Valcea face
o impatire a monumentelor istorice din judetul nostru in trei mari grupe: monumente
si situri arheologice, monumente apartinand cultelor religioase, monumente civile.

 Monumente arheologice – situri arheologice

1. AŞEZARE DACICA, Cod: Lista 1991 – 1992: 39A0008; Lista 2004: VL-I-s-B-
09512.

Localizare: Oraş BABENI, „Dealul Rumanilor”, in spatele Garii Babeni, la est de


Fabrica de cherestea, pe terasa inalta a raului Olt, la 800 de metri de deal.

Datare: Latène, Cultura dacica, sec. II – I i. Hr.

Nota : In fişa sitului, d-na Mariana Iosifaru dateaza situl in perioada Hallstatt.
Este o revenire asupra datarii anterioare consemnata in Lista monumentelor,
unde verificarea siturilor arheologice ii aparţine tot doamnei Iosifaru. In Fisa
minimala a sitului se consemneaza: Aşezare hallstattiana, cu val şi şanţ de aparare,
se intinde pe cca 10 – 12 ha. La suprafaţa se vad urmele fortificaţiior.

2. AŞEZARE - EPOCA ROMANA, Cod: Lista 1991 – 1992: 39A0061; Lista 2004: Vl-I-
s-B-09560.

Localizare: sat aparţinator localitatii Paduretu, Oraş BABENI, la SV de sat, la limita


cu Comuna Şirineasa.

54
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Datare: Epoca romana, sec. II – III d. Hr.

3. AŞEZARE GETO-DACICA, Cod: Lista 1991 – 1992: 39A0090; Lista 2004: VL-I-s-
B-09590

Localizare: Sat aparţinator Valea Mare, Oras Babeni, intre Valea Dunavaţului şi DJ
677 A.

Datare: Latène, Cultura geto – dacica, sec. II – I i. Hr.

 Monumente apartinand cultelor religioase

1. BISERICA “Sfinţii Voievozi”- monument de arhitectura


 Cod: Lista 1955: -; Lista 1991 - 1992: 39B0311; Lista 2004:VL-II-m-B-
09916.
 Localizare: oras Babeni, sat Slaviteşti, str. Luceafarului; Datare: 1750,
septembrie 30.
2. BISERICA DE LEMN “Cuvioasa Paraschiva” -monument de arhitectura
 Cod: Lista 1955: -; Lista 1991 - 1992: 39B0089; Lista 2004: VL-II-m-B-
09639.
 Localizare: oras Babeni, fostul sat Capu Dealului, str. Capul dealului; Datare:
1799
 Categorie valorica B. Biserica a fost refacuta in anul 1948 pe ruinele
bisericii “Cirezarilor”.
3. BISERICA “Sfantul Dumitru”-monument de arhitectura
 Cod: Lista 1955: -; Lista 1991 - 1992: 39B0358; Lista 2004: VL-II-m-B-
09638.
 Localizare: oras Babeni, fostul sat Valea Mare, str. Calea lui Traian,
nr.647. Datare: 1849. Categorie valorica B. Ctitor: Marele Clucer Ioan
Lahovari.

Ministerul Culturii si Cultelor este gestionarul conservarii si protejarii patrimoniului


cultural imobil. Ministerul Culturii si Cultelor elaboreaza cadrul legal si acorda
sprijinul sau metodologic pentru toate actiunile privind conservarea integrata a
patrimoniului imobil. In actualul context al responsabilizarii autoritatilor locale,
principalele masuri care trebuie aplicate sunt cele prevazute de legislatia in vigoare
ca atributii specifice ale autoritatilor locale si judetene.

 Monumente civile

CONAC- monument de arhitectura

 Cod: Lista 1955: -; Lista 1991 - 1992: 39B0034; Lista 2004: VL-II-m-B-09637
 Localizare: Oras Babeni, Strada Dragoş Vranceanu, nr. 3 (langa gara,
peste calea ferata); Datare inceput secol XX. Categorie valorica B.

55
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

3.4.8. Echiparea edilitara

 Alimentarea cu apa

Gospodarirea apelor

Exista doua surse de apa pentru Orasul Babeni, ambele situate in zona de nord-est a
orasului:

a. 5 puturi cu adancimea de 10 m, D = 300 mm, debitul 2,7 l/s/put si si dren, L =


50 m, H = 6,5 m, debitul 0,5 l /s/m. Capacitatea totala instalata este de 126,7
mc/h – 35,2 l/s iar capacitatea exploatata de 16,7 mc/h – 4,6l/s. Toate cele 5
puturi sunt active.
Daca debitul este mare si genereaza turbiditate ridicata, captarea apei din dren este
intrerupta. Apa este pompata la un rezervor, de unde distributia apei potabile se face
prin cadere libera.

Statia de tratare este amplasata pe malul drept al Paraului Bistrita (Francesti), pusa
in functiune in anul 1978. Clorinarea se face in rezervorul de stocare de 50 mc,
inainte de pomparea apei catre consumatori. Sistemul de clorinare a fost reabilitat in
2003 iar din 2012 este asigurata instalatie de clorinat de rezerva. Apa subterana
respecta Standardul Roman privind calitatea apei potabile. Continutul de clor rezidual
este de 0,5 mg/l.

Conductele de transport apa bruta de 150 ml si apa potabila de 3500 ml de la sursa


la rezervorul de inmagazinare au lungimea de 3650 ml din otel. Capacitatea de
inmagazinare este un rezervor de 750 mc semingropat, din beton armat amplasat in
satul Romani.

b. In plus fata de sistemul principal, pentru asezarile Tatarani si Capul Dealului este
prevazut un sistem de alimentare cu apa din sursa societatii SC OLTCHIM SA prin
intermediul sistemului lor privat de alimentare cu apa. Acesta consta in puturi la
mica adancime si drenuri in albia paraului Bistrita. Zonele de protectie sanitara cu
regim sever sunt respectate, captarile fiind imprejmuite.
Analizele cu privire la continutul de clor se fac permanent la statiile de pompare.de la
sursa. Monitorizarea de control este efectuata saptamanal de Laboratorul calitate apa
potabila Valea lui Stan iar monitorizarea de audit de catre Directia de Sanatate
Publica Valcea.

Alimentarea cu apa

Oraşul Babeni dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa care deserveşte


toate localitatile din Babeni, gradul de racordare a locuitorilor, acolo unde exista
retele, fiind de 100%.

De la rezervor apa este transportata gravitaţional in reţeaua de distribuţie ce a fost


pusa in functiune in anul 1985. Reţeaua de distribuţie este de tip mixt, inelar-
arborescent, şi este executata din conducte de oţel şi din polietilena de inalta
densitate, avand o lungime totala de cca 33500 m cu diametre cuprinse intre 50 mm
şi 200 mm. Circa 16500 m sunt conducte din oţel, 14200 m sunt conducte din
polietilena, iar cu vechime de peste 30 ani sunt cca 15000 ml.

56
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Reţeaua de distribuţie este monitorizata din punct de vedere al presiunii apei,


existand o statie de pompare cu debitul de 35 l/s/5,8l/s si presiunea de lucru de 6
bar.

 Canalizarea

In Orasul Babeni, reteaua de canalizare cu o lungime de aproximativ 8 km este


exploatata de SC APAVIL SA. Sistemul de colectare a apei uzate deserveste
aproximativ 2000 de locuitori ai orasului, acoperind astfel circa 20 % din populatia
totala. Reteaua de canalizare deserveste numai centrul Orasului Babeni, colectand
apa uzata de la nord la sud. Colectorul principal, cu un diametru de 400/500 mm,
transporta apa uzata spre sud, catre statia existenta de tratare a apei uzate. Nu sunt
necesare statii de pompare, deoarece intregul sistem este conceput prin cadere
libera, gravitational.

Conductele de canalizare sunt fabricate din beton cu diametre intre 250mm si 300
mm si, in ultimul timp, si din plastic intarit cu fibra de sticla-tip HOBAS. Lungimea
totala este de cca 5 km, pe care sunt amplasate 54 camine de record si 68 camine
de vizitare - control.

Executia retelei a inceput in anul 1978, iar sistemul este inca in stare relative buna,
intrucat apa uzata este colectata si transportata in mod adecvat, insa anumite parti
ale sistemului trebuie reabilitate sau inlocuite cum ar fi statia de epurare existenta,
cu capacitatea de 126 mc/h -35l/s, este depasita tehnic si moral.

Platformele industriale care produc un debit considerabil de apa uzata cu incarcare


importanta sunt :

 S.C. Uzina Mecanica Babeni SA, dotata cu instalatii de tratare mecanica si


biologica a apei uzate, deverseaza apa uzata direct in Raul Olt.

 S.C. Cozia Forest S.A. si-a redus activitatea foarte mult

 SC Avicarvil SA Suinprod Babeni deverseaza direct in Raul Olt, prin instalatii


proprii.

 Alimentarea cu energie electrica

In prezent, in localitatea Babeni, alimentarea cu energie electrica pentru consumul


casnic si industrial se face din reteaua electrica de distributie apartinand CEZ
Distributie S.A. prin intermediul liniilor electrice aeriene de 20 kV alimentate din
Statia 110/20 kV Marcea, linii care alimenteaza posturile de transformare aeriene
20/0,4kV si PTAB 20/0,4 kV .

Liniile electrice aeriene de medie tensiune care alimenteaza localitatea Babeni sunt:

 LEA 20 kV Babeni – din statia 110/20 kV Cazanesti.

 LEA 20 kV PAL Babeni - din statia 110/20 kV Cazanesti;

 LEA 20 kV Compresoare Babeni- din statia 110/20 kV Marcea;

 LEA 20 kV UFET Babeni - din statia 110/20 kV Marcea.

57
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Necesarul de consum electric este asigurat prin montarea de posturi de transformare


aeriene echipate cu transformatori 20/0,4 kv cu puteri cuprinse intre 63 si 250 kVA.

Toti consumatorii existenti sunt racordati de la posturile de transformare aeriene


montate in special in zona cu locuinte tip casa a fiecarei localitati (Oras Babeni, Sat
Valea Mare, Sat Romani, Sat Paduretu, Sat Bonciu, Sat Tatarani, Sat Capul Dealului)
prin retele aeriene de 0,4 kv, sunt racordati. Posturile de transformare existente au
capacitatea de preluare a consumatorilor existenti si viitori pentru urmatorii ani,
incarcarea actual fiind sub 50%.

Liniile electrice de joasa tensiune racordate in posturile de transformare sunt


montate aerian pe stalpi de beton in lungul drumurilor, de la care tot aerian sunt
racordati consumatorii. De la aceasta fac execeptie obiectivele mai importante unde
racordarea poate fi facuta si subteran.

In zona de locuinte tip bloc, alimentarea consumatorilor casnici si privati se face din
cateva postruri de transformare tip anvelopa de beton. In Orasul Babeni exista un PA
(punct de alimentare) la tensiune a de 20 kV care este alimentat aerian si apoi in
linie electrica subterana de 20 kV din LEA 20 kV Babeni din statia Marcea. Din acest
PA de 20 kV sunt alimentate cateva transformatoare 20/0.4 kV cu puterea de 250
kVA (Bloc 1 si PTAB Ungureni 2).

Retele de transport energie electrica

In prezent, pe raza Unitatii Administrative a localitatii Babeni, CNTEE Transelectrica


SA-Sucursala de transport Pitesti are amplasata o linie electrica aeriana (LEA ) 400
kV Tantareni-Bradu care strabate teritoriul intre bornele 383-411, insumand un
numar de 29 stalpi si o lungime de 9,3 km.

 Alimentare cu caldura

In orasul Babeni a existat o centrala termica de cartier in zona blocurilor, echipata cu


cazane cu functionare gaze naturale ce asigura energia termica pentru incalzire si
preparare apa calda menajera si pentru Grupul Scolar George Tarnea, dar in prezent
locuitorii apartamentelor sunt debransati de la sistemul centralizat, asigurandu-si
incalzirea apartamentelor si prepararea apei calde menajere in sistem local cu sobe
teracota cu gaze sau combustibil solid, aeroterme electrice boilere electrice.
Inconvenientul acestei solutii de moment pe langa dezavantajul creat prin realizarea
pe fatade a cosurilor individuale pentru evacuarea fumului, acestea afecteaza mediul.

Incalzirea locuin\elor individuale precum si a obiectivelor industriale, administrative,


social culturale si agricole se face in sistem local cu sobe sau centrale termice
alimentate cu combustibil gaze naturale, solid, lemn sau carbune, sau cu energie
electrica.

In cladirile social-culturale si administrative de pe teritoriul comunei spatiile sunt


incalzite cu agent termic produs in centralele termice proprii cu functionare pe lemne
sau gaze naturale. De asemenea casele de locuit recent construite ca si unele
societati comerciale sunt prevazute cu centrale termice proprii.

 Alimentare cu gaze naturale

Reteaua de gaze naturale de inalta presiune

58
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

In prezent pe teritoriul Orasului Babeni exista:

 retea de transport gaze naturale dinspre Dragasani spre Govora - Rm Valcea,


Dn 400

 colector gaz PM Popesti – Lapusata, Dn 300

 statie de reglare - masurare alimentare Oras Babeni, prin racord Dn 200.

Reteaua de gaze naturale redusa presiune

Reteaua de gaze naturale de distributie redusa presiune este in lungime de cca 50


km. fiind racordate 2016 familii si 52 de abonati colectivi prin bransamente
individuale cu masurare individuala. Retele de distributie gaze naturale sunt in
sistem centralizat. Gazele naturale sunt utilizate pentru producere de energie termica
pentru incalzire, preparare apa calda menajera si pentru prepararea hranei.

 Telecomunicatiile

Telefonie

Reteaua telefonica este modernizata, construita pe stalpi de lemn apartinand


Romtelecom si stalpi de beton ai retelei electrice aeriene de 0,4 kV existand centrala
telefonica digitala la care sunt racordati abonatii din Orasul Babeni. Linia este
construita aerian si subteran cu cablu urban de telefonie. Abonatii sunt racordati la
sistem prin intermediul cutiilor de racord, amplasate pe stalpi.

Fibra optica

Trasee de fibra optica transmit semnalul de la POP spre nodurile optice ce sunt
montate pe stalpi, in cutii speciale. De la nodurile optice se pleaca cu cablu coaxial
numit F11 catre amplificatorii de semnal montati din 6 in 6 stalpi. Acoperirea retelei
este pe intraga suprafata Orasului Babeni.

 Organizarea serviciului pentru situatii de urgenta

In Babeni functioneaza Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta si Serviciul


Voluntar pentru Situatii de Urgenta, coordonat de Inspectoratul pentru Situatii de
Urgenta “General Magheru”al judetului Valcea, fiind aprobata schema de organizare
si functionare a acestui serviciu, precum si planul de masuri organizatorice, de
functionare si de crestere a bazei materiale (mijloace, echipamente, aparatura).

Instiintarea si avertizarea despre iminenta producerii sau despre producerea unor


situatii de urgenta si/sau conflict militar se realizeaza prin mesaje (scrise sau
vocale), transmise pe baza unui protocol clar definit, conform schemei de instiintare.

 Spatii verzi

Pe teritoriul localitatii, spatiile verzi sunt reprezentate de paduri, padure de


agrement, plantatii de aliniament, parcuri si terenuri de sport, dar acestea nu sunt
inscrise in registrul spatiilor verzi.

59
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Conform HCL al Orasului Babeni nr. 76/2006, totalul spatiilor verzi inventariate in
domeniul public este de 30462.00 mp, in aceasta suprafata fiind incluse numai spatii
verzi din categoriile parcuri, alei si terenuri de sport.

Potrivit datelor APM Valcea din Raportul privind Starea Mediului in Judetul Valcea in
anul 2013, pe teritoriul Orasului Babeni se afla Parcul Mic=1254 mp si Parcul Mare =
9801.99 mp. Un lucru pozitiv realizat de Oraşul Babeni este reamenajarea gropii de
gunoi vechi a oraşului, in suprafaţa de 6600 mp si redarea ei in circuit ca spaţiu
verde. Suprafata de sptii verzi/nr. locuitori este de 1,972ha/8451 loc.

3.4.9. Gestionarea deseurilor

In Judetul Valcea problema deseurilor a fost o preocupare permanenta, atat la nivelul


autoritatii publice locale, cat si la nivelul agentiei de protectie a mediului, data fiind
amploarea prejudiciilor aduse mediului de catre poluare. Incepand cu anul 2007,
odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, toate obiectivele acesteia trebuie
atinse si de tara noastra.

Orasul Babeni nu are sistem propriu de stocare, preluare si distrugere a resturilor


menajere. Serviciile de gospodarie comunala functioneaza in baza unor contracte cu
firme specializate si autorizate.

Gestionarea deseurilor menajere si asimilabile

In prezent zona centrala a Orasului Babeni este dotata cu containere si cosuri


stradale pentru colectarea gunoiului menajer

Gestionarea deseurilor de productie periculoase

Pe amplasamentul unor agenti economici (Uzina Mecanica SA, Petrom, Statii PECO,
etc) se pot manipula substante periculoase. In conformitate cu H.G. nr. 856/2002,
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase, agentii economici generatori de deseuri au obligatia sa
tina evidenta deseurilor si sa raporteze Agentiei pentru Protectia Mediului Valcea
conform obligatiilor din autorizatia de mediu.

Gestionare deseurilor din productie

Din aceasta categorie fac parte: deseuri de hartie, deseuri PET, deseuri de mase
plastice (PE,PP, PVC), rumegus si alte deseuri de lemn, anvelope uzate, deseuri de
baterii si acumulatori uzati, uleiuri uzate, deseuri de echipamente electrice si
electronice, vehicule scoase din uz, materiale provenite din demolari. Aceste deseuri
sunt in responsabilitatea agentilor economici care le produc si trebuie eliminate de pe
amplasament in conformitate cu legislatia de protectia mediului.

Se stie ca Romania a adoptat Directiva UE privind DEEE la legislatia nationala.


Directiva DEEE conduce la prevenirea aparitiei deseurilor provenite din
echipamentele electrice si electronice si promovarea reutilizarii, reciclarii si a altor

60
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

forme de recuperare pentru reducerea marii majoritati a cantitatii de deseuri si


imbunatatirea performantelor de mediu ale operatorilor implicati in ciclul de viata al
echipamentului electric si electronic (producatori, distribuitori si consumatori) si
agenti economici direct implicati in tratarea deseurilor provenite din echipament
electric si electronic. Toate acestea se vor realiza prin crearea unui sistem care sa
permita agentilor economicii, populatiei si distribuitorilor sa depuna DEEE la
punctele de colectare.

Dupa cum s-a precizat deja, in scopul imbunatatirii substantiale a calitatii mediului si
aplicarii normelor europene in acest domeniu, pentru solutionarea colectarii
centralizate a deseurilor, in PLAM-ul judetului este propus pentru finantare prin
Programul PHARE 2006 Coeziune Economica si Sociala „Schema de
investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele
prioritare de mediu” implementarea in localitatile din judetul nostru a proiectului
Sistem integrat de colectare a deseurilor si depozitare temporara.

3.4.10. Disfunctionalitati

Din prezentarea situatiei existente pe amplasament, se constata urmatoarele


disfunctionalitati:

Circulatie rutiera:. Situatia drumurilor si a strazilor din oras este in parte proasta,
cu platforme degradate, cu denivelari in carosabil datorita lipsei dispozitivelor de
scurgere si evacuare a apelor pluviale. Traseul este degradat si expus efectului de
erodare din cauza precipitatiilor. Datorita lipsei sau a colmatarii santurilor si a
podetelor existente, se creeaza fagase pe platforma drumurilor facand greoi accesul
cu mijloace auto.

Exista drumuri locale partial neintretinute pentru interconectarea dintre zone si


imbunatatirea legaturilor intre localitatile componente, lipsa unor drumuri de acces
agricole pentru usurarea accesului locuitorilor la terenurile proprii, lipsa poduri si
podete.

Deficiente:

 Numarul redus de traversari ale DN si ale cailor ferate Rm. Valcea – Piatra -
Olt si Rm. Valcea Berbesti, organizarea si starea necorespunzatoare a acestora

 Pasaj feroviar agabartitic (strada Parcului la subtraversarea c.f.)

 Pod agabaritic degradat (str. Parcului)

 linexistenta unor drumuri de acces si a parcajelor in zona centrala

 Circulatia dificila in intersectii

 Lipsa unei legaturi (strazi) intre strazile Ariei si Scolii

61
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Lipsa infrastructurii destinate circulatiei bicicletelor

 Retelele de circulatie rutiera ale localitatii sunt suficiente din punct de vedere
cantitativ, dar nu sunt corespunzatoare din punct de vedere calitativ.

 Infrastructura edilitara acopera aproape in totalitate nevoile populatiei, dar


reteaua de strazi secundare necesita inca lucrari de supralargire, santuri,
trotuare si strat de uzura carosabil.

Circulatie feroviara:

 Treceri la nivel degradate si semnalizate insufucient

 Zonele construite cu destinatie complementara functiunii de circulatie


ferovoara aflate intr-o puternica stare de degradare.

Zonarea teritoriului pe folosinte: nu exista disfunctiuni. De asemenea nu exista


aspecte de incompatibilitate si incomodare in relatiile dintre diverse zone functionale.

Starea fondului construit existent: exista un numar important de locuinte


realizate fara autorizatie de construire, in afara perimetrului intravilan aprobat si in
zone cu risc de inundabilitate, fiind necesara introducerea lor in intravilan si
restrictionarea zonei pana la eliminarea riscurilor de inundabilitate.

Asigurarea cantitativa si calitativa cu locuinte: majoritatea locuintelor existente


necesita imbunatatirea performantelor energetice.

Spatii plantate, agrement sport: zona de sport si agrement este slab


reprezentata, iar zona de spatii verzi amenajate ca scuaruri sau parcuri este
insuficienta.

Echipamente edilitare: infrastructura edilitara acopera aproape in totalitate nevoile


populatiei, dar reteaua de strazi secundare necesita inca lucrari de supralargire,
santuri, trotuare si strat de uzura carosabil. In privinta retelei de alimentare cu
energie electrica este necesara refacerea iluminatului public si extinderea acestuia in
zonele limitrofe localitatii si a soselelor de legatura dintre acestea, unde densitatea
de locuitori este redusa.

Infrastructura de mediu: statia de epurare existenta este uzata si depasita tehnic;


lipsa lucrarilor de amenajare si administrare teritoriala si de valorificare a
potentialului natural al orasului si lipsa delimitarii zonelor protejate si cu interdictie
de construire, lipsa perimetrelor de protectie, (neprotejarea unor zone cu potential
natural, situri, rezervatii de arhitectura, arheologie.

Datorita specificului activitatilor ce se desfasoara pe teritoriul localitatii, nu exista


practic surse majore de poluare care sa pericliteze echilibrul ecologic al zonei, dar
exista potentiale surse de poluare cu substante petroliere foarte greu de combatut si
mai ales de indepartat in cazul deversarii lor. Prioritate de interventie - eliminarea
riscurilor de poluare cu produse petroliere prin retehnologizarea echipamentelor
existente.

Deseurile constituie potentiale surse de poluare in conditiile in care nu se iau masuri

62
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

de colectare, transport si depozitare organizata.

Riscuri naturale

Alunecari de teren

Alunecari de tip plastic in malurile inalte ale raurilor, datorita prezentei rocilor
nisipoase si cu structura friabila, care stau pe marne. Alunecarile pe taluzul dintre
terasa suspendata si cea joasa au arie restransa, insa pot sa se extinda in cazul in
care nu se iau masuri de stopare a acestora. Masurile vor fi definite in proiecte
intocmite in baza unei analize amanuntite a situatiei din teren.

Zone inundabile

 Zona inundabila Raul Bistrita si Luncavat, generata de depasirea debitului cu


asigurarea de calcul de 1%

 Suprafete inundate in urma precipitatiilor din anul 2005, cauzate de


incapacitatea de preluare a apelor pluviale de catre reteaua de canalizare a
orasului Babeni. Aceste zone sunt situate in intravilanul orasului Babeni de-a
lungul strazii Calea lui Traian (din dreptul S.C. Avicarvil) pana la intersectia
acesteia cu strada Rovine, precum si in zonele extrem-estice ale intravilanului
localitatii.

Emisii radioactive nu au fost detectate pana acum.

Prioritati in interventie:

 identificarea si restrictionarea la construire a zonelor cu risc de alunecari de


teren

 identificarea zonelor construite cu risc de inundabilitate si restrictionarea la


construire a acestora, pana la eliminarea cauzelor

 realizarea de regularizari si indiguiri a portiunilor de rauri care genereaza


inundatii.

Turism: nu exista suficiente amenajari cu caracter turistic, desi zona are potential
local de dezvoltare cu caracter istoric si cultural, dat fiind existenta unor monumente
istorice.

Protejarea zonelor: nu sunt stabilite perimetre de protectie a zonelor cu valoare de


patrimoniu si nu exista reglementari specifice, delimitari ale zonelor de protectie
functie de cauze generatoare de risc; nu exista reglementari urbanistice pentru
aceste zone. De asemenea nu este facuta delimitarea zonelor de protectie pe baza
normelor de sanatate si igiena a populatiei, fata de constructii, ale zonelor cu
destinatie speciala si ale zonelor poluate. Pe raza localitatii exista monumente si
situri din clasa B de importanta, fiind necesara instituirea unor zone de protectie a
acestora, in vederea conservarii si protejarii lor.

63
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Educatie si cultura: insuficienta spatiilor in gradinite pentru copii - necesitatea


realizarii unei gradinite noi.

Sanatate: - lipsa punctelor medicale cu minima dotare si personal in satele


componente.

Dezechilibre in dezvoltarea economica: infrastructura de industrie este


supradimensionata fata de nivelul actual al activitatii economice, iar forta de munca
in activitate este mult sub potentialul localitatii, fenomen general la nivelul intregii
economii romanesti. Numarul redus de locuri de munca genereaza somaj intr-o
proportie semnificativa in cadrul populatiei active a localitatii, cu repercusiuni
serioase asupra nivelului veniturilor si a nivelului de trai al locuitorilor.

4. STAREA MEDIULUI PE AMPLASAMENT

Evaluarea factorlor de mediu pe amplasamentul Orasului Babeni s-a facut pe baza


observatiilor din teren si a datelor din Raportul anual privind starea mediului in
Judetul Valcea intocmit de APM Valcea pentru anul 2013.

Mentionam ca avand in vedere amplasamentul si prezenta redusa a activitatilor


agro-industriale, nu s-a considerat necesara efectuarea de masuratori ale
indicatorilor fizico chimici pe factorii de mediu pentru evaluarea poluarii.

4.1. Calitatea apelor

Promovarea utilizarii durabile a apelor in totalitatea lor (subterane si de suprafata) a


impus elaborarea unor masuri unitare comune, care s-a concretizat la nivelul Uniunii
Europene prin adoptarea Directivei 60/2000/EC referitoare la stabilirea unui cadru de
actiune comunitar in domeniul politicii apei. Inovatia pe care o aduce acest document
este ca resursa de apa sa fie gestionata pe intregul bazin hidrografic, privit ca
unitate naturala geografica si hidrologica, cu caracteristici bine definite si cu trasaturi
specifice.

Judetul Valcea este strabatut de o retea hidrografica relativ densa si are intreaga
suprafata cuprinsa in bazinul hidrografic Olt. Resursele de apa ale judetului sunt
constituite:
- din ape de suprafata (rauri interioare, lacuri naturale si artificiale)

- ape subterane.

Ape de suprafata
Evaluarea calitatii apelor de suprafata se face raportand rezultatele periodice ale
monitorizarii la prevederile Ordinului M.M.G.A nr. 161/2006 pentru aprobarea

64
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii


ecologice a corpurilor de apa. Monitorizarea calitatii apelor de suprafata, din judetul
Valcea, s-a realizat prin analize fizico-chimice si biologice, efectuate pe probe de apa
prelevate din 12 sectiuni de control. S-au luat in considerare sectiuni de control
aflate pe ape de suprafata, rauri si lacuri ce se afla in zona orasului sau in
vecinatate.
Recoltarile de probe de apa pentru analizele fizico-chimice se efectueaza o data la
trei luni la urmatoarele sectiuni situate cel mai aproape de teritoriul analizat: Olt la
Dragasani si afluenti ai Oltului care traverseaza teritoriul analizat sau trec prin
vecinatate: Luncavat la Marcea, Bistrita la Babeni, Govora aval pod DN 64.
Evaluarea incadrarii pe cele 5 clase de calitate in scopul stabilirii calitatii apei s-a
realizat conform Ordinului M.M.G.A nr. 161/2006 in cadrul a 6 grupe principale,
respectiv:
 C.1 – regimul termic si acidifiere

 C.2 – regimul oxigenului

 C.3 – nutrienti

 C.4 – salinitate ,

 C.5 – Poluanti toxici specifici de origine naturala

 C.6 – Alti indicatori chimici relevanti

- Govora aval pod DN 64 – Micropoluantii organici, si grupele de ioni


generali incadreaza sectiunea respectiva in clasa a III-a (in amonte se evacueaza
apele din statia de epurare biologica a S.C OLTCHIM S.A puternic mineralizate).
Indicele saprob cu o valoare de 2,11 indica o stare ecologica moderata.
- Bistrita la Babeni – La toate grupele de indicatori apa monitorizata in
aceasta sectiune se incadreaza in clasa de calitate I, iar indicele saprob de 2,17
confirma starea ecologica buna.
- Luncavat la Sirineasa – Sectiunea de monitorizare se situeaza in amonte
de confluenta cu raul Topolog. Cu un indice saprob de 2,0 si tinand cont de ceilalti
indicatori de calitate (metale, nutrienti si micropoluanti organici) sectiunea se
incadreaza in clasa a II-a de calitate cu o stare ecologica buna.
Calitatea principalelor lacuri aflate in vecinatatea Orasului Babeni in raport
cu chimismul apei
Interpretarea rezultatelor s-a facut pe baza datelor gestionate prin programul
WatQual, conform Ordinului 161/2006. Rezultatele incadrarii corpurilor de apa
(monitorizate şi nemonitorizate) in starile ecologice şi chimice corespunzatoare sunt
prezentate mai jos:

ROLW8.1_B10 ac. Ioneşti, stare ecologica buna/ buna.

65
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

ROLW8.1_B9 aval ac. Babeni stare ecologica moderata (fitoplancton,


nutrienţi NO3-, PO42-)/buna

Evaluarea potenţialului ecologic şi starii chimice a corpurilor de apa monitorizate, cu


detaliere pe fiecare corp de apa, astfel:

ROLW8.1_B10 ac. Ioneşti, tipologie ROLA02, puternic modificat,

ROLW8.1_B9 OLT aval ac. Babeni, tipologie ROLA10, puternic modificat

Evaluarea potenţialului ecologic a corpului de apa / lacului dpdv al:

a) Elementelor biologice

ROLW8.1_B10 ac. Ioneşti, stare buna

ROLW8.1_B9 Olt aval ac. Babeni stare moderata FP

b) Elementelor fizico-chimice

ROLW8.1_B10 ac. Ioneşti stare buna

ROLW8.1_B9, Raureni, Govora şi aval ac. Babeni stare moderata Nutrienţi NO3-,
PO42-

c) Poluanţilor specifici

ROLW8.1_B10 ac. Ioneşti, potenţial ecologic bun

ROLW8.1_B9 Raureni, Govora şi aval ac. Babeni potenţial ecologic bun

d) Evaluarea starii chimice a corpului de apa

ROLW8.1_B10 ac. Ioneşti stare buna

ROLW8.1_B9 Raureni, Govora şi aval ac. Babeni stare buna

Apa potabila

Orasul Babeni beneficiaza de alimentare cu apa in sistem centralizat, existand doua


surse de apa, ambele situate in zona de nord-est a orasului:

a. 5 puturi cu adancimea de 10 m, D = 300 mm, debitul 2,7 l/s/put si si dren, L


= 50 m, H = 6,5 m, debitul 0,5 l /s/m. Capacitatea totala instalata este de
126,7 mc/h – 35,2 l/s iar capacitatea exploatata de 16,7 mc/h – 4,6l/s. Toate
cele 5 puturi sunt active.
b. In plus fata de sistemul principal, pentru asezarile Tatarani si Capul Dealului
este prevazut un sistem de alimentare cu apa din sursa societatii SC OLTCHIM
SA prin intermediul sistemului lor privat de alimentare cu apa. Acesta consta
in puturi la mica adancime si drenuri in albia paraului Bistrita. Zonele de
protectie sanitara cu regim sever sunt respectate, captarile fiind imprejmuite.

66
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Monitorizarea calitaţii apei potabile distribuita prin sisteme centraliate nu a evidenţiat


episoade de poluare microbiologica sau chimica, neconformitaţile parametrilor
indicatori din Legea 458/2002, legea calitaţii apei potabile, sunt datorate unor
deficienţe, incidente sau accidente in exploatarea sistemelor de aprovizionare cu apa
potabila, cu impact redus asupra calitaţii apei, care s-au remediat in termen scurt
(defecţiuni pompe dozatoare dezinfectant, expirare substanţe dezinfectante tip
hipoclorit de sodiu). Probele de apa analizate au aratat 100 % conformare fata de
parametrii microbiologici, chimici si parametrii indicatori.

Apele freatice

Apele subterane se afla la adancimi diferite, in depozite de pietris si nisip aflate


deasupra unor nivele de argila cu desfasurare discontinua. Cele mai importante
panze freatice, ce sunt folosite si pentru a alimenta populatia se afla in cantonate in
depozitele de lunca si terasa ale Oltului.

Apa din orizontul freatic are nivel liber, local avand un caracter ascensional situat la
adancimi cuprinse intre 1,5 m si 7,5 m, directia de curgere a apelor este dinspre
versanti spre rau si de la nord la sud, avand un gradient hidraulic i= 4,5- 30 %. Din
punct de vedere calitativ, aceste ape nu corespund totdeauna conditiilor de
potabilitate fiind potential amenintate de impurificare din diverse surse: depozitarea
la intamplare a deseurilor menajere si a celor provenite din activitatea de zootehnie,
deversarea direct pe sol a apelor uzate menajere.

Se mentioneaza ca apele industriale provenite de la unitatile industriale existente


sunt colectate si preepurate local sau sunt vidanjate in conditii de protectie a
factorilor de mediu de catre fiecare societate in parte.

Ape subterane de adancime

Dupa cum s-a aratat anterior, acviferele de adancime sunt cantonate in formatiuni
geologice de varsta cuaternara, romaniana si daciana. Din punct de vedere calitativ,
aceste ape corespund conditiilor de potabilitate.

Ape uzate

Apele uzate rezultate pe amplasamentele din Orasul Babeni sunt consituite din ape
uzate fecaloid-menajere si asimilabile, rezultate din gospodariile populatiei si din
activitatea de comert si prestari servicii – alimentatie publica precum si din ape uzate
provenite din activitatile desfasurate in agricultura - zootehnie.

Reteaua de canalizare deserveste aproximativ 2000 locuitori aflati in centrul orasului


Babeni, colectand apa uzata de la nord la sud in sistem de cadere libera,
gravitational, catre statia existenta de tratare a apei uzate. Reteaua de canalizare cu
o lungime de aproximativ 8 km este exploatata de SC APAVIL SA.

Executia retelei a inceput in anul 1978, iar sistemul este inca in stare relative buna,
intrucat apa uzata este colectata si transportata in mod adecvat, insa anumite parti
ale sistemului trebuie reabilitate sau inlocuite cum ar fi statia de epurare existenta,
cu capacitatea de 126 mc/h -35l/s, este depasita tehnic si moral.

67
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Platformele industriale care produc un debit considerabil de apa uzata cu incarcare


importanta sunt:

 S.C. Uzina Mecanica Babeni SA, dotata cu instalatii de tratare mecanica si


biologica a apei uzate, deverseaza apa uzata direct in Raul Olt.

 S.C. Cozia Forest S.A. si-a redus activitatea foarte mult

 SC Avicarvil SA Suinprod Babeni deverseaza direct in Raul Olt, prin instalatii


proprii.

Obiective si masuri privind aspectul poluarii apei


Monitorizarea calitatii apelor se face de catre mai multe institutii ce au atributii in
acest sens. Astfel:
 apele de suprafata si apele subterane sunt supravegheate de catre A.N "Apele
Romane", Directia Apelor Olt prin Sistemul de exploatare si gospodarire a
apelor (SGA) Valcea
 apele uzate sunt monitorizate de A.N "Apele Romane", Directia Apelor Olt si
A.P.M Valcea
 apele potabile (din surse de suprafata si subterane) sunt monitorizate de
Directia de Sanatate Publica Valcea.
Data fiind concentrarea atributiilor de monitorizare a calitatii apelor in sarcina
Autoritatii Nationale „Apele Romane” cu structurile sale teritoriale, APM Valcea
urmareste cu precadere calitatea apelor uzate la emisie, precum si stipularea in
autorizatiile de mediu a obligatiilor privind conformarea cu cerintele legislatiei in
vigoare.
Din Raportul de Mediu pentru Judetul valcea pentru anul 2013, intocmit de APM
Valcea se evidentiaza unele situatii de neconformitate pe teritoriul administrativ al
Orasului Babeni privind managementul durabil al resurselor de apa.
In conformitate cu Directiva Cadru in Domeniul Apei, se considera presiuni
semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru
corpul de apa studiat. Aplicarea setului de criterii definit de diractiva, a condus la
identificarea presiunilor semnificative punctiforme, avand in vedere
evacuarile de ape epurate sau neepurate in resursele de apa de suprafata:
 Aglomerarile umane - Aglomerarea Babeni, (identificata in conformitate cu
cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC),
ce au peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor
uzate cu sau fara statii de epurare si care evacueaza in resursele de apa; de
asemenea, aglomerarile <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative
punctiforme daca au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt
considerate surse semnificative de poluare, aglomerarile umane cu sistem de
canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta si epura amestecul de ape
uzate si ape pluviale in perioadele cu ploi intense;

68
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Industria: alte unitati care evacueaza in resursele de apa si care nu se


conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa: UZINA
MECANICA Babeni

 Agricultura: - alte unitati agricole cu evacuare punctiforma si care nu se


conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa: SC AVICARVIL
SRL Francesti - Suind Prod Babeni

Categoriile principale de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:

 Aglomerarile umane/localitatile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau


sisteme corespunzatoare de colectare si eliminare a namolului din statiile de epurare,
precum si localitatile care au depozite de deseuri menajere neconforme.

 Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzatoare de


stocare/utilizare a dejectiilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, unitati care utilizeaza
pesticide si nu se conformeaza legislatiei in vigoare, alte unitati/activitati agricole
care pot care pot conduce la emisii difuze semnificative.Pe langa presiunile
punctiforme exercitate, activitatile agricole pot conduce la poluarea difuza a
resurselor de apa. Caile prin care poluantii (in special nutrientii si pesticidele, dar si
alti poluanti) ajung in corpurile de apa sunt diverse (scurgere la suprafata, percolare,
etc.). Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de: stocarea si utilizarea
ingraşamintelor organice si chimice, cresterea animalelor domestice si utilizarea
pesticidelor pentru combaterea daunatorilor.

 Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de


deseuri neconforme, unitati ce produc poluari accidentale difuze, situri industriale
abandonate.

4.2. Calitatea aerului

Sursele principale de impurificare a atmosferei existente in zona sunt legate de


urmatoarele activitati:

 Activitati industriale ce sunt grupate in zonele industriale situate in centru si


partea de vest a orasului.

 Incalzirea locuintelor cu sisteme proprii (sobe), utilizand drept combustibil lemnul


si carbunele inferior

 Cresterea animalelor si pasarilor in sistem domestic

 Deseurile menajere si cele provenite din zootehnie

 Traficul rutier de tranzit si local de intensitate medie si chiar ridicata sezonier si in


anumite perioade ale zilei (localitatea este strabatuta de DN 64, drumuri
comunale si judetene)

69
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Activitatile industriale sunt surse ce emit in general in sistem controlat, activitatea


firmelor existente pe teritoriul orasului fiind reglementata prin autorizatii de mediu
care impun conditii de limitare a emisiilor si imisiilor la incinta industriala. Obiectivele
dispun de sisteme de protectie si de filtrare intretinute corespunzator, iar noxele
emise ce sunt de tipul particule in suspensie si COV sunt urmarite prin programe de
automonitoring. Activitatea se desfasoara in general in program de 8 sau 16 ore/zi,
iar emisiile sunt limitate in timp.
Poluari accidentale: in data de 18.02.2013 la S.C. PETROM S.A. - Sector 06 Babeni,
la linia de pompare de Φ 4’’ dintre Parcul Stoilesti si Parcul 2 Tatarani s-a corodat
conducta, fapt ce a dus la pierderea a cca. 30 l de titei, in rigola DJ 678 H Stoilesti –
Galicea, avand ca urmare afectarea a circa 3 m, sol. Imediat s-a oprit pomparea, s-a
montat sarniera, s-a recuperat intreaga cantitate de produs petrolier si s-a actionat
cu material absorbant.

Incalzirea locuintelor cu sisteme proprii utilizand drept combustibil gazele naturale,


lemnul si carbunele inferior in sobe sau centrale termice, sunt surse ce emit, cum
este firesc, numai in sezonul rece al anului. Combustia si piroliza lemnului in sobe
produce emisii de particule, CO, NOx, compusi organici, reziduuri minerale si, in
cantitati mai mici, SOx. Cantitatile si tipurile de emisii sunt puternic variabile,
depinzand de o serie de factori, dintre care foarte important este stadiul ciclului de
combustie. Ratele de emisie pe durata acestui stadiu sunt ciclice, caracterizate prin
perioade relativ lungi cu emisii mici si episoade scurte cu varfuri de emisie.

Cresterea animalelor (porci, vaci, oi, capre si cai) si a pasarilor in sistem domestic
are drept consecinta aparitia unor surse de poluanti atmosferici constituite, pe de o
parte de fermentatia enterica a hranei, iar pe de alta parte de descompunerea
dejectiilor. Poluantii specifici sunt metanul, generat de fermentatia enterica si de
descompunerea dejectiilor si amoniacul, generat de descompunerea dejectiilor.

Deseurile menajere si cele provenite din zootehnie: aceste deseuri constituie


potentiale surse de poluare in conditiile in care nu se iau masuri de colectare,
transport si depozitare. Actualmente aceste deseuri se depoziteaza dezorganizat fara
sa existe locuri special amenajate.

Traficul rutier constituie o sursa de poluanti specifici arderii produselor petroliere in


motoare cu ardere interna si anume: NOx, CO, compusi organici volatili nonmetanici
(COVnm), CH4, N2O, SO2, particule cu continut de metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni,
Se, Zn).

Receptorii poluarii atmosferice din zona sunt: populatia, fauna, vegetatia si


constructiile.

Prin comparatie cu datele obtinute in studii similare, cu aceleasi surse potential


poluante, se apreciaza ca starea calitatii atmosferei nu este afectata semnificativ de
sursele de poluare existente si ca valorile NOx, SOx, NH3 se situeaza mult sub limita
admisa de STAS 12574-87, singurul parametru ce poate avea o valoare

70
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

seminificativa in raport cu prevederile acestuia este cel referitor la pulberi in


suspensie, in zilele cu turbulenta atmosferica.

4.3. Calitatea solului

Prin studiul intensitatilor limitarilor de sol, reliefului si al drenajelor din punct de


vedere al pretabilitatii terenurilor au fost cartate unitati de sol apartinand tuturor
claselor de calitate. Suprafata agricola in Judetul Valcea a fost cartata din punct de
vedere pedologic, rezultand urmatoarele suprafete repartizate claselor de calitatea
solului (sursa DADR Valcea):

Nr. Specificare Clase de bonitare a solurilor (ha)


crt.
I II III IV V Total (ha)

1 Arabil 1521 15367 32244 31502 6236 86870

2 Pajisti 4631 22653 61346 45472 5322 139425

3 Vii 47 715 1638 1112 110 3622

4 Livezi 347 2593 5214 4305 480 12939

5 Total 6546 41328 100442 82391 12148 242856

Intre folosinta terenului si categoria solului trebuie sa existe o relatie directa. Pe


teritoriul Orasului Babeni se intalnesc urmatoarele tipuri de sol:

- soluri brune (eu-mezobazice)

- soluri aluviale si aluviuni

- soluri erodate si regosoluri (soluri neevoluate).

Argiluvisolurile sunt caracteristice partilor mai joase si teraselor, avand rezistenta


neuniforma la eroziune, fiind slab structurate. In lunci apar solurile aluvionare slab
evoluate, cu textura nisipoasa, ce permite infiltrarea apelor de suprafata.

In conditii cu exces de umiditate, datorita nivelului freatic ridicat, drenajului intern si


extern slab se formeaza soluri hidromorfe.

Solurile cu continut ridicat de argila, favorizeaza formarea crapaturilor largi in


perioadele secetoase, fiind soluri slab evoluate structural. Regosolurile apar datorita
eroziunii in suprafata, profilul fiind incomplet dezvoltat.

Conform notei de evaluare nr. 160/13.07.2000 intocmita de OSPA Valcea solul de pe


amplasamentul analizat se incadreaza in clasa a III de fertilitate.

71
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Surse potentiale de poluare a solului si a subsolului:

 Depozitarea deseurilor menajere si a celor provenite de la cresterea animalelor


direct pe sol, pe spatii destinate de conducerea locala sau pe terenuri
neamenajate publice sau private

 Folosirea haotica a ingrasamintelor chimice pe baza de N+P2O5+K2O

 Folosirea haotica a produselor fitosanitare: ierbicide, fungicide, insecticide si


acaricide

 Deversarea pe sol sau in sapatura de pamant a apelor uzate menajere din


gospodarii.

In aceste conditii, se apreciaza ca este necesar sa se intervina in scopul combaterii


efectelor negative ale proceselor de degradare a solurilor.

Deseurile menajere si cele provenite din zootehnie: aceste deseuri constituie


potentiale surse de poluare in conditiile in care nu se iau masuri de colectare,
transport si depozitare. Actualmente aceste deseuri se depoziteaza dezorganizat iar
distrugerea deseurilor se face prin degradare biologica in masura posibilitatilor
materiilor componente de a se degrada biologic, restul cantitatilor fiind mai mult sau
mai putin asimilate sau inglobate de sol.

In conditiile actuale, procesul natural de degradare naturala sau asimilare de catre


sol este perfect posibil datorita suprafetei mari de dispersie a locurilor de depozitare
si a naturii materiilor componente a deseurilor.

Datorita aparitiei materialelor de plastic greu sau practice nedegradabile, situatia


poate capata o nuanta de ingrijorare care se poate transforma in cativa ani in
certitudinea ca poluarea devine o problema majora a localitatii.

Principalele restrictii ale calitatii solului


Trebuie specificat inca de la inceput ca restrictiile de folosinta sunt datorate mai ales
calitatii solurilor. Principalele restrictii ale calitatii solurilor in judetul Valcea sunt date
de: stagnarea apelor la suprafata indiferent de provenienta lor, excesul de apa
freatica, acidifierea, compactarea, rezerva scazuta de humus.
Multe din degradarile identificate la nivelul solurilor din judetul Valcea se intalnesc de
regula asociat si anume: eroziunea este insotita de alunecari de teren, iar reactia
acida este favorizata de stagnari, compactari si texturi fine.
Poluari accidentale. Accidente majore de mediu
In data de 4.11.2013, la S.C. OMV Petrom S.A. - Zona de productie 3 Muntenia Vest
- Sectorul 06 Babeni - Linie de etalonare Modul Parc 4 la Parc 1 Babeni – jud. Valcea
a avut loc s-a spart conductei de 4’’ a Liniei de etalonare datorita coroziunii. Ca
urmare s-a deversat cca. 200 l titei si apa sarata (20 l titei si 180 l apa sarata) ce au
afectat circa 50 mp sol, la circa 500 m de Parcul 1 Babeni. S-au luat imediat masurile

72
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

necesare, s-a izolat P1 si P4 prin inchiderea ventilelor si s-a remediat conducta


sparta. S-a vidanjat titeiul scurs si s-a decopertat suprafata afectata.
Eroziunea de suprafata, alunecarile de teren, riscuri naturale: inventarul
alunecarilor de teren la nivelul anului 2009 (Sursa: PATJ Valcea, noiembrie
2009)

Zone cu alunecari de teren: in Orasul Babeni nu sunt mentionate zone cu alunecari


de teren ca zone active de riscuri naturale.
Ca zone inundabile sunt mentionate Bistriţa, sectorul Costeşti – Babeni si Iazul
Morilor in Orasul Babeni. Masurile propuse pentru Bistrita sunt reprofilare albie pe
15km, consolidari de mal pe 1,15 km, diguri pe 0,45 km, dig de dirijare pe 1 km, iar
masurile pentru Iazul Morilor cuprind reprofilare albie pe 3km, consolidare mal pe
3km. Aceste riscuri sunt prezente pe cursuri de apa si nu pe vai de torenti.
Riscul de cutremur: Orasul Babeni se afla in zona de intensitatea seismica (MSK) VII.
Conform studiului “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure,
alunecari de teren şi inundaţii). Harţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean.
Regiunea 4 - (Sud-Vest, Oltenia): judeţele Valcea, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi. Judeţul
Valcea” – IPTANA 2008 - riscul seismic poate fi redus doar daca vulnerabilitatea
construcţiilor poate fi redusa, hazardul seismic si expunerea fondului construit
neputand fi modificate de oameni. In aceste conditii, masurile menite sa reduca
semnificativ riscul seismic pe care il reprezinta constructiile expuse hazardului
seismic prin operatiuni de consolidare seismica sunt de o importanta cruciala, situatia
actuala putind genera, in viitorul apropiat, aspecte sociale si economice de o
amploare dramatica.
Riscuri tehnologice: Obiectivul decurge din Strategia Naţionala de Protecţia Mediului
– 2004-2025 si consta in ”reducerea efectelor negative ale activitaţilor industriale
asupra mediului”. Acesta este susţinut de urmatoarele obiective specifice: -
reducerea semnificativa a impactului negativ al activitaţii industriale asupra calitaţii
mediului şi a populaţiei; - redarea in circuitul economic a terenurilor degradate şi
protejarea siturilor construite; - monitorizarea permanenta a zonelor care prezinta
risc tehnologic.
In scopul atingerii obiectivelor specifice, sunt necesare urmatoarele direcţii de
acţiune:
o retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante şi asanarea zonelor
degradate prin activitaţi industriale;
o indeplinirea sarcinilor acceptate prin acorduri şi tratate internaţionale privind
reducerea poluarii solurilor;
o reabilitarea zonelor degradate şi contaminate şi redarea lor in circuitul
economic; - evitarea poluarilor accidentale cu saramura, ţiţei si produse
chimice.

73
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Referitor la Orasul Babeni, masurile vizeaza si managementul adecvat al


construcţiilor hidrotehnice, retehnologizarea lor in vederea reducerii potenţialului de
accident tehnologic (lacurile de acumulare de la Rm. Valcea, Raureni, Govora,
Babeni, Ioneşti).

4. 4. Calitatea vegetatiei si a biocenozelor

Datorita specificului activitatilor ce se desfasoara pe teritoriul localitatii, nu exista


surse majore de poluare care sa pericliteze echilibrul ecologic al zonei. Se apreciaza
ca nivelul actual al poluarii este scazut, aflandu-se sub limitele admise.

Pentru evaluarea calitatii vegetatiei si faunei terestre este necesara raportarea la asa
numitele limite sau norme de protectie ale fiecarui ecosistem. Aceste limite (norme)
reprezinta concentratiile maxime de poluanti asociate unui timp de mediere
(expunere) si unui factor de mediu sub care nu apar efecte nocive si care asigura
deci integritatea acelui factor de mediu.

Datele de monitoring oferite de Agentia de Protectia Mediului Valcea referitor la


calitatea atmosferei indica incadrarea valorilor acestor parametri in limitele
prevazute de legislatia in vigoare, ceea ce presupune protectia sanatatii populatiei,
protectia vegetatiei si faunei si a ecosistemelor in general.

Din observarea pe teren a vegetatiei si biocenozelor nu au fost semnalate fenomene


care sa indice afectarea functionalitatii sau troficitatii cenozelor. De asemenea nu s-
au observat nici:

 desfolieri ale vegetatiei din cadrul amplasamentului

 urme cianotice care sa tradeze aparitia unor valuri de poluare mari de NOx si
SOx

 ingalbeniri ale epidermei sau modificari ale tesuturilor vegetale in ansamblu

Flora

Diversitatea conditiilor fizico-geografice determina o mare varietate a covorului


vegetal. Astfel, obiectivul studiat se incadreaza intr-o zona caracterizata prin paduri
de foioase, specifice sunt padurile de gorun (Quercus Petraea), alaturi de care
intalnim si alte specii de foioase, cm ar fi: carpenul (Karpenus Betulus), frasinul
(Fraxinus Excelsior), ulmul (Ulmus Scabra), precum si diferiti arbusti: cornul (Cornus
Mas) si socul (Sambucus Nigra).

In lunca Oltului si de-a lungul afluentilor apare o vegetatie specifica formata din
salcii, rachite si plopi.

Zona analizata se remarca de asemenea printr-o antropizare medie, ecosistemele


naturale fiind inlocuite cu agroecosisteme.

74
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Terenul arabil ocupa o pondere insemnata, remarcandu-se si prezenta livezilor cu


pomi fructiferi.

FAUNA

IN PADURI SUNT PREZENTE SPECII CU VALOARE CINEGETICA DEOSEBITA, CA: CERB,


CAPRIOR, MISTRET, VEVERITA, LUP, URS, VULPE, PARS, IEPURE, JDER, ETC.

De asemenea, exista o serie de pasari cantatoare specifice padurii de stejar cum


sunt: privigetoarea, dumbraveanca, silvia cu capul sur, pitigoii, ticleanul, precum si o
importanta avifauna de ciocanitori, ulii si corbi.

Vertebratele mai sunt reprezentate de batracieni si reptile cum sunt gusterul, sarpele
comun, soparla de camp, sarpele de frunze, brotacelul de copac, sarpele orb, etc.

In ceea ce priveste fauna acvatica din raul Olt si afluentii acestuia, aceste cursuri de
apa ar trebui sa fie populate cu specii din asociatia zoocenotica specifica zonei
mreanei si cleanului. Este de mentionat afectarea profunda a faunei acvatice datorita
deversarilor din aval de Platforma Chimica Sudica a Municipiului Ramnicu Valcea,
fapt ce face ca pe sectorul analizat cursul raului Olt sa fie aproape nepopulat.

Zooplanctonul si fitoplanctonul se incadreaza perfect in zona specifica de rauri


Subcarpatice, avind o dinamica specifica atat in spatiu cat si in timp. De asemenea
este de mentionat faptul ca datorita interventiei antropice, acest ecosistem a evoluat
spre un ecosistem acvatic antropizat.

4.5. Memoriu de prezentare pentru suprafata PUG Babeni inclusa in aria


protejata ROSPA0106 Valea Oltului Inferior

Potrivit HG nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de


protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania este declarat arie de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0106 Valea Oltului Inferior. Limitele Situl Natura 2000
Valea Oltului Inferior au fost modificate prin Hotararea de Guvern
nr.971/2011.

Memoriul de prezentare este intocmit in conformitate cu punctul 2.1 din Ghidul


Metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin
Ordinul Ministrului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 19/2010.

Conform acestul ghid, memoriul de prezentare cuprinde:

1) descrierea succinta a planului si amplasarea acestuia in raport cu aria naturala


protejata de interes comunitar, cu precizarea coordonatelor geografice (STEREO 70)
ale amplasamentului PUG Babeni.

75
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

2) prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes


comunitar in zona planului;

3) justificarea daca PUG propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar
pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar;

4) estimarea impactului potential al PUG asupra speciilor si habitatelor din aria


naturala protejata de interes comunitar.

4.5.1. Descrierea succinta a PP si amplasarea acestuia in raport cu aria


naturala protejata de interes comunitar, cu precizarea coordonatelor
geografice (STEREO 70) ale amplasamentului PUG Babeni

PUG Oras Babeni realizeaza actualizarea PUG-ului preliminar si a Regulamentului


Local de Urbanism, cu eliminarea tuturor inadvertentelor si inexactitatilor din
documentatia anterioara, astfel ca noua documentatie de urbanism sa raspunda
imperativelor actuale in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, potrivit
legislatiei specifice si legislatiei din domenii conexe. Totodata PUG integreaza
obiectivele strategiei de dezvoltare a localitatii pentru perioada 2015 – 2020.

Descrierea PUG este prezentata in capitolul 5. Suprafata totala din unitatea


administrativ teritoriala Babeni inclusa in sit este de 1071 ha (1210,16 ha), adica 30
% din UAT, dintre care 529,08 ha luciu de apa; suprafata de intravilan existent
inclusa in sit este de 1,35 ha, iar suprafata de intravilan propusa a fi introdusa prin
implementarea PUG este de 11,22 ha, deci totalul suprafetei de teren intravilan din
sit devine 12,57 ha.

Aria protejata Valea Oltului inferior cuprinde 7 lacuri aflate pe cursul inferior al
Oltului: Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni si Dragasani.
Categoriile de valori naturale incluse in aria protejata sunt de natura avifaunistica.
Lacul Babeni formeaza granita de est a localitatii. Zona este marginita in general de
terenuri agricole.

Situl are suprafata de 52.786 ha, face parte din regiunea biogeografica continentala,
se intinde pe teritoriul a trei judete: Olt, Valcea si Teleorman.
Din suprafata totala a sitului, 17 % se afla in Judetul Valcea, adica 8973,6 ha ce se
intind pe teritoriul localitatilor: Babeni (30% din teritoriul localitatii), Budesti
(12%), Dragasani (11%), Dragoesti (20%), Galicea (24%), Ionesti (25%), Mihaesti
(2%), Olanu (14%), Orlesti (19%), Prundeni (14%), Ramnicu Valcea (10%), Voicesti
(35%).

Localizarea sitului:

Situl are o suprafaţa de 52.786 ha, este localizat in sudul Romaniei şi se intinde in
lungul raului Olt de la sudul municipiului Ramnicu Valcea pana in dreptul localitaţii
Izbiceni (coordonate N 44º 27' 44 E 24º 18' 40''). Din punct de vedere administrativ

76
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

este localizat in judeţele Valcea, Olt şi Teleorman. Are o altitudine medie de 96 m


(21m altitudine minima şi 288m altitudine maxima).

Situl se afla in custodia SC Compania de Consultanta si Servicii SA care a realizat


Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior in
cadrul proiectului naţional “SINCRON – Sistem Integrat de Management şi
Conştientizare in Romania a Reţelei Natura 2000” de catre S.C. TeamNet
International S.A., iar beneficiarul proiectul este Agenţia Naţionala pentru Protecţia
Mediului (ANPM). Totodata a fost elaborat si Regulamentul de Organizare si
Functionare al ariei naturale protejate ROSPA 0106.

In cadrul sitului Valea Oltului Inferior se pot identifica doua sectoare distincte in ceea
ce priveşte unitatile de relief şi anume:

- Sectorul Ramnicu Valcea-Slatina, in cadrul caruia Oltul strabate aria subcarpatica si


piemontana este reprezentata prin dealurile Olteţului şi Cotmenei – din care face
parte si zona auditata.

- Sectorul Slatina-Izbiceni, in care Oltul intra in Campia Romana propriu-zisa, unde


valea se largeşte foarte mult si se accentueaza gradul de meandrare.

Altitudine: min 21 m, max 286 m, med 95 m.

Regiunea biogeografica: continentala

Regiunile administrative:

NUTS % Numele judetului

RO044 66 Olt

RO037 17 Teleorman

RO045 17 Valcea

Pe teritoriul Orasului Babeni, aria protejata de interes comunitar ROSPA 0106 Valea
Oltului Inferior se desfasoara pe firul Raului Olt de-a lungul intregului oras.

Coordonatele geografice (STEREO 70) ale amplasamentului PUG Babeni in


raport cu aria naturala protejata de interes comunitar sunt prezentate in
tabelul atasat.

Descrierea sitului, caracteristici generale

Clase de habitate: plaje de nisip (5 %), rauri, lacuri (25 %), culturi (teren arabil 33
%), pasuni (12%), alte terenuri arabile (4 %), alte terenuri arabile (6%), paduri de
foioase (16%), habitate de paduri (paduri in tranzitie 3 %).

Alte caracteristici ale sitului: in sit sunt incluse un numar de 7 lacuri de acumulare de
pe raul Olt: Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani.

77
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Urmare instalarii in acest bazin hidrografic a unor conditii favorabile cuibaritului si


hranei multor specii de pasari de apa s-a putut observa de la an la an o crestere
semnificativa de pasari atat ca diversitate cat si ca numar de indivizi in perioada de
vara si de iarna.

Calitate si importanta: SOR - Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii


elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Acest sit gazduieste efective
importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 14

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor


migratoare (Bonn): 81

c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

In perioada de migratie situl este important pentru speciile: Aytya nyroca, Ciconia
ciconia, Ixobrichus minutus, Burhinus oedicnemus, Coracias garrulous, Mergus
albellus, Cygnus Cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax.

Pentru iernat, situl este important pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus,
Mergus albellus, Cygnus Cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Anser albifrons, toate
speciile de rate. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de
exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

Vulnerabilitate: activitatile care pot avea impact asupra populatiilor de pasari pe raza
Judetului Valcea sunt:

 tratarea culturilor agricole de pe terenurile agricole invecinate sitului si in


interiorul acestuia cu diferite substante fitosanitare, ar putea afecta populatiile de
pasari;

 zone care au un impact negativ asupra mediului datorita impurificarii cu poluanti


a apei, solului si panzei freatice:

o Batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase provenite de la S.C,


Oltchim S.A. si U.S.G. S.A. (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in
apropierea cursului de apa), deversarile de ape reziduale cu incarcare de
poluanti anorganici si organici;

o Depozitul de cenusa al S.C. CET S.A. (stanga tehnic al Raului Olt, zona
Bercioiu -Cremenari).

Tip de proprietate: Forma de proprietate pentru acest sit este in proportie de 45%
proprietate publica si 55% proprietate privata

78
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

Activitati si consecinte in interiorul sitului:cultivare (30 %), pasunatul (20 %),


managementul forestier general (10 %), cresterea animalelor (50 %), pescuit
profesionist (industrial) 30 %, pescuit sportiv (10 %), vanatoare (100 %), extragere
de nisip si pietris (20 %), drumuri, drumuri auto (10 %), linii electrice (10 %),
diguri, indiguiri, plaje artificiale (30 %), fabrici (1 %), descarcari (1 %), depozitarea
deseurilor industriale (1 %), depozitarea deseurilor menajere (10 %), stocuri de
materiale (0 %).

Activitati si consecinte in jurul sitului: cultivare (80 %), pasunatul (30 %),
managementul forestier general (2 %), fabrici (0 %), drumuri, drumuri auto (1 %).

4.5.2. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de


interes comunitar in zona PUG Babeni

Conform Formularului Standard pentru situl Valea Oltului Inferior, in sit sunt
inventariate un numar de 13 specii de pasari protejate la nivel european enumerate
in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, dupa cum urmeaza:

1. Botaurus stellaris (buhai de balta), Familia Ardeidae

Generalitati: Buhaiul de balta (Botaurus stellaris) este o pasare acvatica care


traieste ascunsa in stufarisul baltilor. Face parte din familia starcilor (Ardeidae.
Pasare solitara ce cuibareste in stufarisuri intinse, fiind foarte rar vazuta de catre
om. Partial diurn, buhaiul de balta poate fi observat in general dimineata si seara in
drumul sau catre locurile de pescuit. Strigatul nocturn foarte sonor al masculului se
poate auzi toata primavara, chiar pana in iunie, mai des in amurg si inainte de
rasaritul soarelui, pe distante mari, facandu-si astfel cunoscuta prezenta. In caz de
pericol isi intinde ciocul indreptat in sus, intr-o postura rigida, fiind greu de observat,
deoarece dungile verticale de pe corp imita perfect tulpinile stufarisului intre care se
afla.

Descriere: Pasarea este ceva mai mare decat o gaina domestica, atingand 76 cm
lungime si o greutate de 1,35 kg. Are corpul voluminous, picioare relative scurte,
gatul gros, ciocul drept, ascutit si puternic. Buhaiul de balta are picioare verzui,
ciocul de culoarea galbuie iar penajul de colorit general galbui-roscat, cu striatii fine
negricioase ca si pozitia corpului ii asigura un camuflaj perfect. Culoarea sa si corpul
masiv il fac semene cu o bufnita. In zbor isi tine gatul tras spre spate, cu batai de
aripi rapide si regulate. Cantecul teritorial al masculului este caracteristic, de buhai si
poate fi perceput mai ales primavara in intinderile de stuf unde traieste, uneori de la
distante mari: 2-4 km. Intai se aude de aproape o aspiratie, apoi sunetul inabusit de
buhai. Are obiceiul de a ramane nemiscat camuflat in stufaris, confundandu-se cu
acesta. Se hraneste cu diverse organisme acvatice pe care le pescuieste din
vegetatie. Este o pasare de balta ce prefera pentru cuibarit stufarisul compact de
mari intinderi, fiind destul de rar si punctiform intalnit in tara.

79
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

La apropierea primejdiei, ia o pozitie imobila, complet verticala, cu ciocul in sus, fiind


greu de observat, deoarece dungile verticale de pe corp imita perfect tulpinile
stufarisului intre care se afla. Chiar la bataia vantului, pasarea se leagana odata cu
miscarea stufului. Datorita traiului permanent in stuf este foarte rar vazut de catre
om. Doar cunoscutul sau sunet patrunzator, ca un muget prelung, in special din
epoca reproducerii, ii tradeaza prezenta

Reproducerea: Masculul, dupa imprejurari se comporta si ca pasare poligama, posibil


sa aiba mai multe femele. Sezonul de reproducere incepe devreme, in zona nordica
chiar inainte de dezghet. In luna mai, femela depune 4 -6 oua, brun-maslinii, pe care
le cloceste singura, timp de circa 24 - 25 de zile. Cuibareste izolat pe plaur ori la
marginea apei, in stufarisuri dese.

Habitat: Primavara se gaseste in multe balti cu stufarisuri din tara, Delta Dunarii
fiind locul preferat. In migratie apare si in zone cu stufaris unde nu cuibareste.
Prefera stufarisurile dense, cu un nivel scazut de apa (aprox. 30cm) cu fluctuatii
reduse in nivelul apei, si cu un mixt de zone cu stuf nou si stuf uscat. Cuibareste in
perechi izolate in stuf, insa in zone favorabile ocazional formeaza colonii razlete de
cateva perechi. de multe ori asociat cu alte specii de starci. Se hraneste cu pesti,
insecte, amfibieni, reptile, pasari, etc.

Toamna, migreaza in tinuturile nordice, de est si centrale ale Africii si in sud-vestul


Asiei, unde ierneaza. In unele ierni blande, ramin si la noi unele exemplare.

Distributie: Este prezent in apropierea baltilor si raurilor de ses in habitate cu


stufarisuri intinse (peste 20 de hectare). Cuibareste in numar mare in Delta Dunarii
si in habitatele propice in zonele umede de ses.

Populatia din Romania: Specie cu o distributie globala imensa, cuibarind intr-o zona
de aproximativ 10 milioane de km2, cu o populatie globala situata intre 110.000-
340.000 de exemplare. Populatia din Europa fiind situat intre 34-54.000 de perechi
este important pe plan global. Populatia din Romania cu cei 1.500-2.000 de perechi
nu este foarte semnificativa pe plan European (insa este probabil subapreciat) si este
concentrat in Delta Dunarii.

2. Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului)

Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului) are circa 40 cm. Este bruna cu aripile partial
negre, iar picioarele sunt galbene. Are un cap mai deosebit, cu ochii foarte mari. La
noi este oaspete de vara care cuibareste mai ales in Dobrogea, in zone de stepa,
nisipuri, etc. Este o specie destul de rara cu efectivul in scadere. Activitatea acestei
pasari este crepusculara şi nocturna si traieste se gaseşte in zonele uscate
impadurite şi deschise, se hraneste cu insecte, viermisori si larve.

80
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

3. Ciconia ciconia (barza alba)

Barza alba – Ciconia ciconia soseste la noi in tara primavara. In general, perechea
foloseste un singur cuib mai multi ani la rand. Pasari mari, cu picioare inalte, gatul
lung si ciocul lung, drept, in forma de con, de culoare rosie. Penele corpului sunt
albe, iar remigele negre. Picioarele au culoarea rosie la adult. Barza alba se hraneste
cu animale mici, broaste, pesti, pe care le vaneaza in locuri deschise, unde exista
umiditate. Zborul berzei albe, este relativ lent, planat si static, in timpul caruia isi
tine gatul drept, intins catre inainte. Cuibul este construit din crengi, trestie, iarba,
bete, radacini, pamant si multe altele. El este amplasat pe un loc inalt, in copaci,
stalpi de electrificare, cosuri de case etc, fiind folosit si intretinut de aceeasi pereche
ani de-a randul. Femela depune 3- 5 oua de culoare alba, ce sunt clocite pe timpul
zilei alternativ de ambii parteneri. Dupa aproximativ 33 de zile are loc treptat
eclozarea, puii ramanand in cuib inca 2 luni, parasindu-l pe sfarsitul lunii iulie. Pe
langa mlastini sau pe marginea baltilor, evita zonele impadurite intinse. Toamna
migreaza spre sud, in Africa.

Habitat: Sociabila, s-a adaptat la convietuirea in apropiere de om. Cuibareste


aproape in exclusivitate in zone antropizate - pe sura, case, cosuri, claie, pomi, ruine
sau pe stanci. In ultimele 4 decenii au inceput sa-si construiasca cuibul pe stalpi de
joasa tensiune. Supravietuirea pe termen lung a speciei depinde de mentinerea in
stare cat mai naturala a locurilor de hranit preferate de berze – fanete, pasune, zone
umede in apropierea locurilor de cuibarit.

Distributie: Este raspandita in toata tara, dar populatii mai insemnate are in partea
de vest a tarii (judetele Satu-Mare, Timis, etc.) respectiv in sud-estul Transilvaniei
(judetele Sibiu, Brasov, Harghita).

Populatia din Romania: Conform ultimului recensamant sunt cca. 5500 perechi in
tara. In Romania, datorita mai ales desecarii excesive a zonelor umede in multe parti
ale tarii populatia a suferit o diminuarea accentuata.

4. Circus cyaneus (erete vanat)

Eretii vineti (Circys cyaneus) traiesc in partea de nord a Europei ( Marea Britanie)
fiind vanati pana in pragul extinctiei de catre paznicii de vanatoare care sunt convinsi
ca prin acesta masura extrema vor proteja gainusele de balta, o specie de pasari
foarte cautata de vanatorii britanici.

Conform estimarilor specialistilor, propietarii mlastinilor, impreuna cu paznicii de


vanatoare, ameninta direct supravietuirea eretilor vineti. Activitatile distructive ale
acestora se concretizeaza prin furtul ilegal al oualelor eretilor si arderea cuiburilor
astfel incat putine perechi de ereti vineti reusesc sa cuibareasca si sa creasca cu
succes o noua generatie de pui. Cu toate ca acesta specie de pasari rapitoare

81
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

beneficiaza in prezent de conditii de cuibarit si prazi suficiente pentru a-si mari


efectivele, persecutia intalnita din partea oamenilor este principalul obstacol in calea
salvarii de la disparitie. Eretele vanat este o pasare de prada diurna specializata in
vanatoarea de soareci, insecte mari si pui de pasari. In prezent, mai traiesc in Mare
Britanie doar 800 de perechi, majoritatea acestora intalnindu-se in Scotia, unde in
decursul anului trecut au fost numarate 630 de perechi.

Habitat: Specia cuibareste in nordul Europei, fiind oaspete de iarna in Romania.


Ierneaza in zone deschise, preferand habitate bogate in rozatoare zone mlastinoase,
intinse, cu vegetatie ierboasa inalta.

Distributie: distributia speciei nu este uniforma, preferand anumite zone traditionale


de iernat, in numar redus insa poate sa apara in orice zona a tarii cu exceptia
zonelor muntoase inalte.

Populatia din Romania: Nu exista informatii bine fundamentate cu privire la efectivele


care ierneaza in Romania.

5. Coracias garrulous (dumbraveanca)

Coracias garrulus (dumbrãveanca). Este cam de mãrimea prigoriei (cca. 30 cm).


Capul si burta sunt albastrui, spatele si o parte din aripi brune. Ciocul este negru,
puternic. Pe partea inferioarã a aripii, varful penelor (remigelor) este albastru-violet.
La noi este oaspete de varã care se intalneste mai ales in zona de campie. In ultimii
ani efectivele au inregistrat o scadere simtitoare.

Destul de rara - raspandita in sudul si estul Europei, in regiuni deschise cu copaci


mari, scorburosi. Cuibareste in scorburi, uneori pe darapanaturi, etc. Albastrul pal de
pe corp si aripi are un anumit luciu, astfel ca la lumina puternica a soarelui pare
albastru ultramarin, iar seara albastru verzui. Spate maro castaniu deschis, cotul
aripii si partea inferioara a tectricelor alare de un albastru-violet intens. Juv. are un
colorit mai sters si mai maro, gatul si pieptul fiind slab dungate cu maro-cenusiu. Se
observa stand frecvent pe sarme telegrafice sau pe crengi sau cioturi de copaci,
zboara in jos spre sol si prinde insecte mari comportandu-se ca sfranciocul rosiatic.
Zbor asemanator cu cel al stancutei, dar mai rapid, cu batai mai viguroase de aripi.
Zborul nuptial consta dintr-o plonjare pe durata careia se inclina dintr-o parte in alta
(rotiri pe jumatate), ca nagatul. Strigate: „cioc-cioc“ (ca cele de cotofana si
stancuta), alaturi de: „rrac, rrac“ (ca cele produse de gaita).

6. Cygnus Cygnus (lebada de iarna)

Generalitati: O pasare foarte sfioasa si retrasa.


Descriere: (145 cm). Dimensini corporale asemanatoare cu lebada de vara, cu
penajul complet alb. Ciocul este galben cu varful negru, fara protuberanta bazala
neagra, caracteristica lebedei de vara. Pozitia gatului este verticala si nu in forma de

82
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

S, pozitie caracteristica lebedei de vara. Coada este scurta si bontata. In zbor, emite
un strigat caracteristic ce consta intr-o succesiune rapida de trei clo-clo-clo.

Reproducerea: Cuibareste in extremitatea nordica a Europei, in tundra Siberiei pe


lacuri si in mlastini.

Habitat: Ierneaza mai ales in tinuturile din Delta Dunarii si din zona complexului
lacustru Razem, odata cu sosirea primaverii se reintoarce spre locurile nordice ale
Europei unde cuibareste in tundra pe lacuri cu vegetatie acvatica densa si mlastini.
Prefera lacurile inconjurate cu stuf sau padure, dar poate cuibari si pe rauri, lagune,
estuare. In timpul migratiei urmareste coastele maritime, retele fluviale, sau retele
de lacuri. Pentru iernat prefera habitatele umede, deseori se hraneste pe terenuri
arabile.

Distributie: In Romania este oaspete destul de rara in timpul iernii, poate fi intalnita
pe lacuri naturale sau artificiale putin deranjate aflate stare semi-naturala, in numar
mai mare in Delta Dunarii.

Populatia din Romania: Efectivul populatiei care ierneaza la noi este apreciata intre
2000 – 4500 de individuali. Populatia care ierneaza in Europa este stabila, insa in
tara noastra este in declin.

7. Egretta alba (egreta alba)

Generalitati: Specie protejata, in prezent fiind imputinata datorita vanarii in trecut


pentru penele ei ornamentale dar si in urma modificarilor habituale facute de catre
om.

Descriere: are o lungime de 90 cm. Penajul este alb uniform, cioc alungit de culoare
galben-portocaliu.

Reproducerea: femela depune in lunile aprilie-mai, 3-4 oua albastru-verzui deschis, a


caror clocit este asigurat de ambii parteneri. Puii ies dupa o incubatie de 25-27 de
zile.

Habitat: Se intalneste in anotimpul cald indeosebi in Delta Dunarii in stufarisurile


intinse si intacte, mlastini si pe sisteme de elestee mari. Prefera, daca in stufarisi
sunt si cativa copaci (salcie, arin). Toamna se retrage pentru iernare inspre Marea
Mediterana, unele exemplare ramanand in zona apelor neinghetate in regiunea estica
a Deltei Dunarii, in iernile blande.

Distributie: Cuibareste in numar mare in Delta Dunarii. Din cauza lipsei stufarisurilor
mari si nederanjate, nu prea cuibareste in alte regiuni ai tarii. In afara perioadei de
inmultire poate fi intalnit pe lacurile mari cu apa putin adanca, pe malurile raurilor

83
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

sau pe terenurile agricole invecinate marilor corpuri de apa. Toamna pleaca pentru
iernare in tarile din jurul Marii Mediterane. In iernile blande unele exemplare raman
in zona apelor neinghetate in regiunea estica a Deltei.

Desi ocrotita intens in ultimele decenii, egreta mare este rara, datorita
comportamentului sau specific, anume de a se acomoda greu cu prezenta omului in
mediul sau de viata

Populatia din Romania: Populatia europeana este mica (11000-24000 perechi) dar in
crestere masiva. Numarul egretelor mari creste si in Romania, in prezent cuibaresc
900-1000 de perechi.

8. Ixobrychus minutus (Starcul pitic)

Generalitati: oaspete de vara la noi in tara, greu de observat, datorita modului de


viata retras in stufarisuri.

Descriere: Penajul aripilor este de culoare ruginiu - inchis. Crestetul, ceafa si spatele
la adulti au o culoare mai inchisa aproape de negru cu reflexii verzui, iar la
exemplarele tinere culoarea rosie. Pieptul si abdomenul au culoarea ruginiu – inchis,
la exemplarele tinere prezentand culori mai deschise, patate cu roscat si cafeniu. Gat
scurt, cioc galben cu partea dorsala neagra, picioare galben-verzui. Cromatica
penajului se incadreaza perfect cu mediul de viata..

Aripa la mascul 145 - 159 mm, la femela 140 - 150 mm; coada 51 - 55 mm; tarsul
45 - 48 mm; ciocul 47 - 50 mm.

Crestetul, ceafa, spatele si umerii sunt negrii - verzui. Aripile si abdomenul sunt
ruginii. Remigele si rectricele sunt negre. Laturile pieptului cu puncte negre. Pielita
ochiului galbena. Ciocul este galben deschis, cu creasta dorsala cafenie. Picioarele
sunt galbene - verzi. La femele, partile intunecate sunt cafenii negre

Tinerii au crestetul si ceafa rosii, cu pete longitudinale, intunecate. Pieptul patat


longitudinal cu brun - roscat si cafeniu, abdomenul si tectricele inferioare ale cozii
albe.

Raspandit in sudul si centrul Europei, in Romania, subspecia Ixobrychus minutus este


oaspete de vara, din aprilie pana in septembrie, dar si de pasaj (aprilie, mai si
septembrie) in toate baltile din interiorul tarii si in delta. Pasare de amurg; ziua sta
ascunsa in desisul stufului, prezentand o homocromie aproape perfecta.

Reproducerea: Pasare monogama, ce-si stabileste cuibul in colonii mici, pe un teren


cu paie, stuf, frunze, in desisul stufului pentru a proteja puii de animalele de prada.
Femela depune 2-5 oua de culoare alb - albastrui.

84
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Habitat: Din primavara pana in septembrie il regasim in majoritatea baltilor cu


stufaris de la noi din tara greu de observat, datorita modului de viata retras in
stufarisuri., cu predilectie in Delta Dunarii. Prefera stufarisurile dense, cu un nivel
scazut de apa si cu tufisuri/copaci de salcii sau arin in habitat. Ocazional ocupa si
tufarisuri dense de pe marginea raurilor sau lacurilor. Cuibareste in perechi izolate in
stuf sau tufisuri. Se hraneste cu pesti, insecte, amfibieni, etc. Toamna migreaza.

Distributie: Este prezent in apropierea baltilor si raurilor de ses in habitate cu


stufarisui de diferite dimensiuni. Cuibareste in numar mare in Delta Dunarii si in
habitatele propice in zonele umede de ses dar in numar mai redus si in habitatele
propice din zonele colinare.

Populatia din Romania: Specie cu o distributie globala imensa, cuibarind intr-o zona
de aproximativ 10 milioane de km2, cu o populatie putin cunoscuta situata intre
82.000-590.000 de exemplare. Populatia din Europa fiind situat intre 60-120.000 de
perechi este important pe plan global. Populatia din Romania este de 8.500-10.000
de perechi si este unul dintre cele mai importante populatii pe plan European (cel
mai important din UE) si este concentrat (din punct de vedere numeric) in Delta
Dunarii.

9. Ferestras mic – Mergus albellus

Habitat: Cuibareste in taigaua nordica in paduri badtrane si nederanjate in scorburi


de copaci, langa ape mici si mijlocii statatoare sau lin curgatoare. Evita apele repezi.
Iarna pe bazine de acumulare, lacuri, ocazional in golfuri. Ierneaza pe rauri si lacuri,
prefera apa dulce, dar poate fi intalnita si pe mare. Pescuieste in zonele mai putin
adanci.

Distributie: In Romania este oaspete de iarna rara cu o distributie relativ uniforma.


Poate fi intalnita oriunde in tara pe elestee sau rauri. In numar mai mare ierneaza pe
Dunare si Olt.

Populatia din Romania: La noi ierneaza aproximativ 1400-2600 de exemplare,


aceasta populatie este in usoara crestere. Aceasta populatie este foarte importanta,
fiindca in majoritatea tarilor europene ierneaza efective mult mai mici, si populatia
din Rusia este in declin puternic.

10. Lanius minor (vanturel rosu)

Lungime 20 cm. Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri. Deseori


sta pe fire de telegraf. Se deosebeste de sfranciocul mare prin dimensiunile mai mici,
coada proportional mai mica, o tinuta mai dreapta si fruntea neagra, pata alba de pe
aripa scurta. Juvenilul nu are negru pe frunte, iar partea superioara a corpului este
cafeniu-dungata. Glas ca un fluierat. Cantec asemanator cu cel al sfranciocului cu
cap rosu, dar cu o intonatie mai puternica si un tempo mai lent.

85
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Habitat: Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri. De cele mai multe
ori il intalnim pe terenuri agricole si pasuni, unde cuibareste in grupuri mici de
copaci. De multe ori il intalnim pe plopurile de pe marginea soselelor. Favorizeaza
zonele calde, de ses.

Distributie: Se distribuie uniform in tara datorita faptului, ca locul favorit de cuibarit


sunt plopii de pe marginea drumurilor, pe care le intanim peste tot in tara. Niciunde
nu este abundent, dar este mai frecvent in Muntenia si Dobrogea, fiindca prefera
zonele de ses mai calde.

Populatia din Romania: Populatia din Romaia este estimata intre 364000 – 857000
de perechi cuibaritoare, dar foarte probabil acest numar este rezultatul unei
supraevaluari semnificative. Populatia din tara este aparent stabila.

11. Larus minutus (pescarus mic)

Larus minutus (pescarusul mic). Are marimea sub 30 cm, fiind un fel de pescarus cu
cap negru in miniatura. Pe langa talie, se mai deosebeste de acesta prin partea
inferioara a aripii care este neagra. Tinerii au pe aripa niste dungi negre. La noi este
specie oaspete de vara sau de pasaj, intalnindu-se mai rar iarna. Cuibareste in
colonii de cateva perechi sau iin coloniile speciei Larus ridibundus (pescarus razator).
Cuibareste rar si punctiform in Dobrogea, dar apare relativ frecvent in perioadele de
migratie.

12. Philomachus pugnax (batausul)

Habitat: Este o specie comuna in Europa. Cuibareste in mlastinile si baltile cu


vegetatie scunda din zonele muntoase, colinare si de ses, in numar mai mare in
tundra nordica. De multe ori cuibareste si pe pajisti umede in apropierea lacurilor.

Distributie: In timpul migratiei poate fi intalnit peste tot in tara langa corpurile mai
mari de apa. Migreaza in numar mare si prin Delta Dunare si pe litoral.

Populatia din Romania: Populatia europeana este estimata la 200.000-510.000 de


perechi si sufera un declin puternic. Aceasta specie nu cuibareste in Romania, este in
pasaj in tara noastra in numar mare numai in timpul migratiei. Nu sunt cunoscute
date exacte.

13. Recurvirostra avosetta (cioc-intors).

Recurvirostra avosetta (ciocintorsul) are circa 43 cm si se recunoaste imediat dupã


ciocul lung curbat in sus. Este mai mult alb, avand negru pe cap si la aripi.
Cuibãreste in colonii mici mai ales in sud-estul tarii, populatia avand densitatea
maxima in partea sudica a complexului Razelm-Sinoie. Prefera portiunile maloase si
tarmurile.

86
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Din Planul de Management al ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior reiese ca in zona
Orasului Babeni se intalnesc urmatoarele specii: Ciconia Ciconia, Cygnus Cygnus,
Egreta Alba, Ixobrychus minutes, Lanius Minor, Larus Minutus, Mergellus albellus,
Philomachus pugnax.

4.5.3. Justificarea daca PUG BABENI nu are legatura directa cu sau nu este
necesar pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de
interes comunitar

Asa cum am mentionat, ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior se afla in custodia SC
Compania de Servicii si Consultanta SA Bucuresti care a elaborat Planul de
Management cu obiective de conservare bine definite si Regulamentul de Organizare
si Functionare a ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior.

Din Planul de Management al ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior reies urmatoarele:

 zona Orasului Babeni prezinta risc antropic potential accentuat, rezultat al


calcularii unui indice de risc demografic potential ca medie aritmetica intre
densitatea demografica la nivelul UAT Babeni, densitatea demografica la
nivelul suprafetei sitului aferent UAT Babeni si variatia demografica in
perioada 2008 – 2011

 din total suprafata de 3570 ha a UAT Babeni, 2466 ha o reprezinta teren


agricol, format din: 1721 ha teren arabil, 640 ha pasuni, 5 ha vii si 25 ha livezi

 exploatarea necontrolata si ilegala a resurselor forestiere a fost identificata


ca factor antropic la nivelul UAT Babeni

 existenta in sit sau in vecinatate a caii ferate care trverseaza UAT Babeni
reprezinta un factor de presiune pentru speciile de pasari

 managementul nivelului apei din Lacul Babeni afecteaza o serie de specii.

Cu toate acestea, analizand conditiile impuse pentru suprafata de 7,66 ha ce a fost


rezervata pentru dezvoltarea unor activitati industriale nepoluante si care se afla in
interiorul ariei protejate, in partea marginala, consideram ca activitatea economica
ce se va desfasura pe o suprafata bine definita si intr-o maniera deloc invaziva sau
destructiva, la distanta de zona umeda si de luciul de apa nu poate sa contravina
obiectivelor de conservare ale ariei naturale sau a planuluii de management

Suprafata totala propusa a fi introdusa in intravilan si a fi ocupata cu constructii este


de 11,22 ha, ceea ce reprezinta 0,02 % din intregul sit (52785 ha). Terenul in cauza
este teren arabil, tip care prezinta cea mai mare reprezentare in sit, ocupand 33 %
din suprafata.

87
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Prin cele prezentate consideram justificata concluzia ca PUG Orasul Babeni


nu are legatura directa cu managementul ariei naturale protejate de interes
comunitar.

4.5.4. Estimarea impactului potential al PP asupra speciilor si habitatelor din


aria naturala protejata de interes comunitar.

Teritoriul in care este amplasat intravilanul Orasului Babeni ce face obiectul PUG,
este situat partial in sit (12,57 ha) si anume o parte din localitatile Tatarani, Babeni
si Valea Mare. Din aceasta, o suprafata de 11,22 ha ce urmeaza a fi introdusa in
intravilan, este destinata in parte (3,65 ha) corectarii limitelor intravilanului prin
cuprinderea curtilor constructiilor existente pana la o limita de 50 m fata de
aliniamentul domeniului public si in parte, (7,66 ha), utilizarii economice. Zona de
extindere afla in stanga drumului national partea marginala vestica a sitului si este
actualmente ocupata cu curti constructii si teren agricol (arabil si pasune), nefiind
populata cu specii de interes comunitar care se gasesc in zona imediata a firului
Oltului si Lacului Babeni, situate la distanta de circa 1700 – 1800 m fata de
amplasamentele in cauza.

In zona de intravilan existent inclusa in sit se afla actualmente in general locuinte


individuale, situate pe partea stanga a drumului national, pe directia Ramnicu Valcea
- Dragasani.

In PUG se propune rezervarea unei zone de 7,66 ha pentru dezvoltarea industriala.


Terenul se afla in localitatea Tatarani, fiind descris la captolul de propuneri PUG.

Acest teren nou introdus in intravilan cu suprafata de 7,66 ha este inclus in zona
periferica a ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior, astfel incat suprafata totala de
intravilan inclusa in sit devine 12,57 ha (1,35 ha existent+3,56 ha corectie curti
constructii + 7,66 ha teren cu destinatie de parc industrial pentru industrie
nepoluanta), reprezentand 0,02 % din intregul sit.

Reglementarile PUG pentru zona industriala propusa cuprinsa in sit Valea Oltului
Inferior sunt urmatoarele:

Utilizari admise:

 dezvoltare de activitati industriale si servicii nepoluante, ex: mici unitati


productive manufacturiere si de depozitare mic-gros de produse alimentare
preambalate si nealimentare (aparatura electronica si de uz casnic, materiale de
constructii preambalate, etc), depozitare semifabricate si produse finite din lemn
si metal

 profil de industrie usoara, ex: confectii textile, confectii incaltaminte etc, domenii
in care poate fi angrenata forta de munca calificata si necalificata, din localitatile
orasului.

88
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Utilizari interzise:

 depozitare de substante chimice toxice, produse petroliere, depozitare de deseuri


menajere si industriale care contravin normelor de protectie a mediului sau care
ar putea provoca degradarea solului si a infrastructurii rutiere, depozitarea pentru
vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice, depozitari
necorespunzatoare de materiale

 orice activitati care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura
activitatii sau prin deseurile rezultate si prin transporturile pe care le genereaza
(ex.: gatere, incineratoare, fabricare de produse chimice, fabricare diluanti, lacuri
si vopsele, fabrici de sapun, fabricare caramizi, ciment, var, ipsos, turnatorii de
metale feroase si neferoase, tratarea si acoperirea metalelor, statii de betoane,
autobaze, ferme avicole si zootehnice - nu se admit constructii anexa cu
destinatia cresterii animalelor sau care produc orice fel de poluare).

Populatia de pasari pentru care a fost declarat ROSPA Valea Oltului Inferior nu este
rezidenta in sit, conform Formularului standard fiind cateva perechi care cuibaresc,
unele specii care ierneaza iar cea mai numeroasa populatie este in pasaj. In ceea ce
piveste marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu
populatiile prezente pe teritoriul national, observam ca este in general cotata cu
litera D – populatie nesemnificativa. Conservarea populatiei in sit este notata
majoritar cu C - conservare medie sau redusa, izolarea este si ea notata in totalitate
cu C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa, iar clasificarea globala
este notata peste tot cu litera C - valoare considerabila, mai putin pentru cygnus
cygnuss notata cu litera B – valoare buna.

Activitatile care se desfasoara in intravilanul actual si cel propus in cadrul sitului nu


sunt dintre cele nominalizate la vulnerabilitati nici la cele cu consecinte in jurul
sitului. Prin rezervarea zonei pentru activitati de industrie usoara nepoluanta si
servicii nu se vor face modificari fizice asupra ariei protejate, nu se va fragmenta
arealul nici unei specii si nu va fi afectata starea actuala de conservare a ariei
naturale protejate de interes comunitar, inclusiv prin evolutii/schimbari care se pot
produce in viitor, cu conditia respectarii reglementarilor din Regulamentul Local PUG
si a introducerii zonei de intravilan ca Zona de dezvoltare durabila in viitorul plan de
management.

Se fac urmatoarele recomandari cu privire la unele masuri suplimentare pentru


protectia mediului care trebuie luate in considerare de catre autoritatile
administratiei locale la implementarea prevederilor Planului Urbanistic General al
Orasului Babeni in zona industriala inclusa in situl Natura 2000:

 Dezvoltarea numai a tipurilor de activitate industriala nepoluanta specificata


 Respectarea prevederilor PUG cu privire la zona de protectie si zona spatiilor
plantate in cadrul tuturor proiectelor de dezvoltare a diferitelor activitati.

89
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea


corespunzatoare a acestora
 Elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare a activitatilor productive in
conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de
operare si respectarea prevederilor PUG cu privire la distantele si perimetrele de
protectie conform cu legislatia in vigoare. Proiectele vor trebui sa includa solutii
viabile cu privire la colectarea si epurarea apelor uzate tehnologice
 Realizarea obiectivelor industriale numai dupa obtinerea acordurilor si avizelor
impuse prin certificatele de urbanism si respectarea conditiilor impuse de avizatori
 Monitorizarea zonei de catre Primaria Babeni atat in perioada de construire cat si
in cea de functionare pentru respectarea conditiilor din avizele, acordurile si
autorizatiile emise
 Realizarea drumurilor de acces si realizarea infrastructurii edilitare inainte de
demararea proiectelor.
 Realizarea de perimetre de protectie la retelele de alimentare cu apa si
canalizare, etc
 Realizarea de perdele de protectie in zona pe latura de est, pe conturul dintre
suprafata propusa pentru dezvoltare industriala si restul sitului
 Decopertarea stratului fertil cu respectarea legislatiei si utilizarea sa pentru
imbunatatirea calitatii solurilor saracite, dupa care ecosistemele vor reusi o
adaptare fireasca, astfel: flora se va regenera in zona unde va fi relocat stratul
fertil, iar fauna mica se va retrage pe portiunea de izlaz ramasa neafectata
 Prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate care ar conduce la afectarea SPA
Valea Oltului Inferior
 Monitorizarea calitatii apelor uzate posibil necesar a fi epurate local inainte de
deversarea in reteaua de canalizare centralizata a Orasului Babeni pentru
incadrarea in prevederile NTPA 002/2005
In concluzie, se apreciaza ca activitatile care vor fi desfasurate pe terenul
nou introdus in intravilan si rezervat pentru dezvoltare industriala ca
rezultat al implementarii PUG Babeni nu va genera nici un efect asupra
populatiilor de pasari din sit si nu va prezenta impact asupra integritatii
sitului natura 2000, nici asupra speciilor si habitatelor.

4.6. Starea de confort si sanatate a populatiei in raport cu calitatea


factorilor de mediu

Starea de sanatate a locuitorilor din Orasul Babeni ar putea fi afectata de poluarea


potentiala a factorilor de mediu pe amplasament, astfel:

 Poluarea apei

 Poluarea aerului

 Poluarea solului.

90
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Influenta directa a poluarii apei asupra sanatatii populatiei

In oras exista sistem centralizat de alimentare cu apa potabila dar si fantani si


cismele publice si chiar fantani particulare unde este posibil sa apara fenomene de
afectare a starii de sanatate a a locuitorilor prin consumarea apei din aceste fantani
si cismele fara monitorizare, cunoscuta fiind actiunea acestei ape potential poluate in
special asupra copiilor cu varsta pana la 1 an, putand aparea “intoxicatie cu nitriti
prin consum de apa de fantana cu continut de nitriti”.

Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in modificarile


ce apar in organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti
poluanti atmosferici, de cele mai multe ori ca rezultanta a interactiunii mai multor
poluanti prezenti concomitent in atmosfera si numai arareori actiunea unui singur
poluant. Orasul Babeni se intinde de-a lungul DN64 cu trafic destul de intens, dar
efectul de vale creat de Raul Olt asigura dispersia poluantilor de trafic, astfel ca este
de presupus o poluare nesemnificativa, fara efect asupra sanatatii populatiei. De
asemenea distanta la care sunt situate obiectivele industriale (grupate in cele doua
zone industriale) fata de zona locuita asigura concentrarea poluantilor numai la
incinta industriala.

Poluarea solului provine in special din slaba gestionare a deseurilor si din faptul ca
sistemul centralizat de canalizare pentru eliminarea apelor uzate din gospodarii
deserveste doar centrul orasului, circa 2000 locuitori, adica doar 20 % din total
populatie. In restul zonelor, deseurile si apele uzate menajere pot fi deversate direct
pe terenurile din jurul locuintelor generand modificari de peisaj si disconfort olfactiv
si vizual, poluarea aerului, poluarea apelor de suprafata, modificari ale fertilitatii
solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. Folosirea
ingrasamintelor chimice si a substantelor fitosanitare contribuie de asemenea la
poluarea factorilor de mediu apa si sol.

Nu exista date de monitoring referitor la starea de confort si sanatate a populatiei


din Orasul Babeni, dar din auditarea amplasamentului nu s-a evidentiat afectarea
starii de sanatate a populatiei ca urmare a eventualei poluari a factorilor de mediu.

5. ELEMENTE DE PROGNOZA, DESCRIEREA PUG-ului

ELEMENTE DE PROGNOZA:
Dezvoltarea unei asezari fie ea urbana sau rurala este determinata semnificativ de
schimbarile care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei si in
cultura comunitara. Ea este in mod substantial influentata de aplicarea unui
management adecvat, care trebuie sa fie axat pe patru tinte principale:

 Dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la aceasta infrastructura

91
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Asigurarea accesului la locuinta

 Protectia mediului ambiant

 Diminuarea saraciei.

Urbanizarea prezinta o tendinta generala de crestere in prezent, mai accentuata in


tarile dezvoltate, fiind un fenomen care se manifesta in ultimul timp si in Romania.
Dezvoltarea unui sistem trebuie sa tina seama de caracterul limitat al resurselor,
urmarind alocarea echilibrata a acestora. Conceptul de dezvoltare de tip urban a unei
localitati trebuie sa ia in considerare valorile arhitectonice clasice, specifice zonei, dar
cu infrastructura de tip urban, care va asigura dezvoltarea economica si cresterea
nivelului de trai. Orasul Babeni prezinta potential de dezvoltare cu conditia realizarii
obiectivelor strategice prevazute pentru perioada 2015 – 2020 si ulterior pana in
anul 2030.

Principalele direcţii strategice propuse de autoritatea publica locala pe perioada


2015-2020, sunt:

 Creşterea rolului economic şi social al oraşului - prin crearea unui mediu


economic competitiv şi atractiv investiţiilor autohtone şi straine, gestionarea
eficienta a dezvoltarii economice locale şi promovarea turismului;

 Imbunataţirea accesibilitaţii in zona - atragand in circuitul economic zone cu o


dezvoltare structurala deficitara; reţelele de drumuri vor contribui, pe termen
mediu, la creşterea fluxurilor de capital, a mobilitaţii forţei de munca, a
accesibilitaţii zonale, determinand o dezvoltare durabila a acesteia şi evident,
crearea de noi oportunitaţi de munca;

 Creşterea calitaţii infrastructurii sociale prin infiinţarea de noi centre sociale,


crearea şi modernizarea facilitaţilor de acces pentru persoane cu dizabilitaţi,
dotarea cu echipamente adaptate nevoilor beneficiarilor de servicii oferite de
centrele sociale, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilitaţi;

 Creşterea competitivitaţii oraşului ca locaţie pentru afaceri prin construirea sau


modernizarea de cladiri şi anexe aferente, exclusiv pentru activitaţi de
producţie şi servicii pentru firme; construirea sau extinderea infrastructurii
rutiere din interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces; crearea şi
modernizarea utilitaţilor de baza din interiorul structurii de afaceri; conectarea
la reţele broadband (Internet); cablarea cladirilor; dotarea cu echipamente a
structurilor de afaceri; activitaţi de promovare a structurii de sprijinire a
afacerii dezvoltarea microintreprinderilor.

 Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea zonei prin restaurarea,


consolidarea, protecţia şi conservarea cladirilor de patrimoniu, lucrari şi dotari
pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior, a iluminatului de siguranţa
precum şi a celui decorativ, dotari interioare (instalaţii, echipamente şi dotari

92
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţa la foc, antiefracţie);


modernizarea utilitaţilor aferente obiectivului turistic de patrimoniu (energie
electrica, alimentare cu apa, canalizare), dotari pentru expunerea şi protecţia
patrimoniului cultural mobil şi imobil.

 Dezvoltarea urbana presupune racordarea la cai majore de transport;


modernizarea infrastructurii edilitare; valorificarea potenţialului turistic;
prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi;
implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor;
reglementarea regimului construcţiilor bazat pe nevoile de dezvoltare;
stabilirea unei strategii integrate in domeniul dezvoltarii urbane.

 Dezvoltarea resurselor umane – prin sporirea atractivitaţii ca piaţa de munca


şi profilarea formarii şi pregatirii profesionale a resursei umane pe necesitaţile
locale.

 Dezvoltare comunitara care cuprinde politicile legate de tineret, sport, cultura,


servicii sociale, sanatate şi asistenţa medicala şi organizaţii neguvernamentale
-nonprofit.

 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale


preuniversitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua.

 Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala prin


implementarea strategiilor de dezvoltare locala.

 MASURI PREVIZIONATE PENTRU PERIOADA 2020-2030: CONTINUAREA PROCESULUI


DE FORMARE PROFESIONALA, INFORMARE SI DIFUZARE DE CUNOSTINTE,
MODERNIZAREA UNITATILOR ECONOMICE SI A EXPLOATATIILOR AGRICOLE PRIN
DOTAREA CU UTILAJE SI ECHIPAMENTE PERFORMANTE, INTRODUCEREA SI
DEZVOLTAREA DE TEHNOLOGII SI PROCEDEE PENTRU OBTINEREA DE PRODUSE
COMPETITIVE, PROMOVAREA INVESTITIILOR PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE
REGENERABILE, ORGANIZAREA SI IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL
CALITATII SI DE SIGURANTA ALIMENTARA, CREAREA DE INTREPRINDERI SI
MICROINTREPRINDERI PENTRU SERVICII CATRE POPULATIE SI DEZVOLTAREA UNOR
ACTIVITATI NON-AGRICOLE CU SPECIFIC LOCAL.

Consiliul Local al Orasului Babeni a elaborat o strategie de dezvoltare durabila a


localitatii pentru perioada 2015 – 2020 si are in vedere elaborarea de proiecte si
atragerea de fonduri comunitare nerambursabile sau fonduri de la institutii financiare
internationale, finantari de la bugetul de stat sau bugetul local, imprumuturi externe
proprii pe termen scurt, mediu sau lung, finantari din domeniul privat sau in
parteneriat public-privat cu actori romani sau straini, pentru:

 Dezvoltarea infrastructurii

 Creşterea competitivitatii economiei locale

93
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Protectia mediului

 Intarirea coeziunii sociale

 Promovarea si dezvoltarea turismului

La elaborarea Planului Urbanistic General se va tine seama de masurile prevazute in


Strategia de Dezvoltare a Orasului Babeni, coroborata cu Planul Local de Actiune
pentru Mediu al Judetului Valcea si cu Planul de Amenajare Teritoriala a Judetului
Valcea, de celalte planuri si programe elaborate in spiritul directivelor comunitare.
Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa evalueze permanent necesitatea
realizarii unor investitii, nu doar in raport cu resursele financiare existente, dar si cu
cele viitoare si cu optiunile cetatenilor, asa incat sa incurajeze responsabilitatea
civica comunitara si individuala si parteneriatul in realizarea proiectelor de dezvoltare
locala.

Descrierea PUG-ului

Documentatia s-a intocmit astfel incat sa permita integrarea fazelor succesive de


proiectare avand in vedere relatia spatiala si pe cea temporara, sa permita intoarceri
intre categoriile de documentatii de urbanism. Metodologiile, criteriile utilizate,
indicatorii folositi, trebuie sa fie compatibili astfel incat diferitele modificari sa poata fi
preluate in toate categoriile.

Trebuie sa mai fie posibila deasemenea corectia elementelor ce au suferit


transformari fata de faza elaborarii. Astfel, obiectivele si strategia de atingere a
acestora trebuie sa poata suporta corectiile corespunzatoare, la un moment dat
(flexibilitate). In acest fel se permite integrarea si asimilarea disciplinelor si
domeniilor implicate in dezvoltarea teritoriului. Rezultatele sintezelor studiilor de
specialitate, precum si concluziile si propunerile acestora trebuie sa genereze un
sistem unitar si omogen de reglementari. Se realizeaza astfel corelarea etapelor de
elaborare cu cele de consultare a populatiei, a specialistilor, investitorilor (daca este
cazul) si a factorilor de decizie.

Un rol foarte important il are problema terenurilor, in sensul cunoasterii necesarului


de teren si a determinarii modului de gestionare, ocupare si utilizare a acestuia,
precum si stabilirea cu precizie a regimului juridic al acestora. Avand in vedere faptul
ca resursele de teren liber construibil sunt limitate, s-a procedat impreuna cu
organele locale, la o estimare a nevoilor de teren pornind de la bilantul teritorial
existent, corectat ca ponderi si valori absolute ale zonelor functionale, tinand cont
de:

- prognoza economica;

- prognoza demografica si politica locuirii;

- prognoza de trafic si cresterea indicelui de motorizare,

94
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

toate acestea estimate prin comparatie si asimilare cu evolutia anilor anteriori in


lipsa unor studii fundamentate stiintific.

Intravilan propus. Zonificarea functionala – bilant teritorial

Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare a Orasului Babeni, prezentate in “Analiza


situatiei existente”, precum si baza concluziilor studiilor efectuate de catre
proiectant, a anchetelor sociale si a hotararii organelor de conducere a localitatii, s-a
modificat intravilanul conform planselor desenate. La baza modificarilor operate, au
stat in primul rand necesitatile populatiei privind constructiile, necesitati exprimate la
adresa Consiliului Local, a primarului, etc, precum si previziunile elaborate de catre
conducerea orasului.

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul propus: suprafata


intravilan – propusa 728,51 ha.

Destinatie Babeni Capul Tatarani Romani Paduretu Bonciu Valea Total


teren (ha) Dealului Mare

Zona de
148,37 11,31 18,26 123,69 20,41 21,67 123,42 467,12
locuinte mici

Zona de
4,69 - - - - - - 4,69
locuinte P+4

Zona
circulatie 28,15 0,53 4,95 14,37 2,45 1,12 18,29 68,86
rutiera

Zona CF 9,98 0,11 0,73 - - - 1,87 12,69

Teren sport - - - 1,62 - - 0,98 2,60

Padure
- - 6,43 - - - - 6,43
agrement

Padure 2,72 0,10 - 2,90 0,51 - 2,55 8,78

Spatii verzi 8,54 0,77 - 5,85 1,01 0,38 7,34 23,89

Parcuri 1,12 - - - - - - 1,12

Zona servicii 16,73 0,77 0,22 0,72 0,04 - 1,81 20,29

Zona
44,81 - 7,76 72,30 - - - 124,86
industrie

Unitati
- - - 1,9 - - 6,29 7,29
agricole

95
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Gospodarie
- - - - - - 1,18 1,18
comunala

Cimitire 0,37
0,47 - - 0,24 - - 1,50
0,42

TOTAL 728,51

Prin implemantarea PUG Orasul Babeni, zonele functionale majore sunt


constituite astfel:

 zona centrala a localitatii cu dotari administrative de educatie, cultura, ocrotirea sanatatii si


comert;

 zona de locuit, situata in intravilanul fiecarei localitati componente ale orasului.

 zona industriala situata in satul Romani, in localitatea de centru si aparitia unei zone noi
rezervata dezvoltarii viitoare, in satul Tatarani

 zone cu unitati agricole in Romani si Valea Mare.

Zona de locuinte mici este situata in intravilanul fiecarei localitati componente ale orasului si
are o suprafata totala de 467,12 ha, reprezentand 64,12 % din total intravilan; este
zona functionala dominanta a Orasului Babeni, fiind mai dezvoltata in localitatile
Babeni, Romani si Valea Mare. Caracterul zonei este acela de zona rezidentiala de tip
rural, locuintele fiind de mica inaltime, in general P, P+1 sau P+2, amplasata pe
latura de est a DN 64, cu inseriti de mici zone functionale de tip “institutii publice si
servicii”. Aceasta zona, impreuna cu zona de locuinte P+4 formeaza zona de locuit si
prin PUG se propune o crestere a zonei cu circa 150 ha (de la 319,8 ha pana la 467,
78 ha)

Zona de locuinte P+4 este situate in localitatea Babeni, are suprafata de 4,69 ha si
reprezinta 0,66 % din suprafata intravilanului.

Zona de circulatie rutiera cuprinde 68,86 ha, adica 9,59 % din total intravilan,
repartizata in toate localitatile component. Fata de PUG actual, in PUG propus zona
are alocate in plus circa 3 ha teren (de la 65,62 ha, pana la 68,86 ha), pentru
deservirea suprafetelor nou introduse in intravilan.

Zona CF ocupa prin PUG propus o suprafata de 12,69 ha, adica 1,74 % din
intravilan, suferind o crestere de 2,65 ha prin introducerea de noi terenuri in
intravilan.

Zona de spatii verzi, formata din padure agreement, teren sport, spatii verzi si
parcuri ocupa o suprafata totala de 34 ha, reprezentand 4,67 % din intravilan.

96
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Zona de padure in intravilan cuprinde 8,78 ha, adica 1,20 % din intravilan; se
observa o reducere a zonei forestiere in intravilan de aproape 9 ha (de la 17,38 ha).

Zona de servicii cuprinde 20,29 ha, adica 2,79 %, propunandu-se o crestere de 3 ha


fata de situatia actual (17,28 ha).

Zona industriala prezinta o crestere de la 113,68 ha pana la 124,86 ha, reprezentand


17,14 % din intravilan; zona pastreaza unitatile existente in localitatile Romani si
Babeni, pe latura de vest a D.N. si a C.F. si propune o zona de dezvoltare viitoare in
localitatea Tatarani, in zona de est a DN si CF.

Zona de unitati agricole si depozitare urmeaza sa ocupe 7,29 ha in PUG propus,


prezentand o scadere cu circa 1 ha fata de situatia prezenta (8,13 ha); zona va fi
dezvoltata in special in localitatea Valea Mare si mai putin in Romani.

Zona de gospodarie comunala ocupa 1,18 ha, adica 0,16 % din total intravilan,
ramanand aproape neschimbata fata de situatia actuala (1,13 ha)

Zone nou introduse in PUG

Zona de cimitire, ocupa 1,50 ha din total intravilan, reprezentand 0,21 % din total.

Zone care nu se regasesc in PUG propus

Zona terenurilor agricole, zona de cursuri si oglinzi de apa si zona de constructii


tehnico- edilitare au fost scoase in afara intravilanului prin propunerile PUG.

Reglementari Urbanstice

In PUG-ul Orasului Babeni s-au materializat urmatoarele:

- destinatia tuturor terenurilor si zonele functionale rezultate

- delimitarea zonei centrale, categoriile de interventii admise si caracterul acestora

- s-au delimitat zonele de protectie, limitele acestora si s-au definit categoriile de


interventie admise in interiorul acestora;

- s-au stabilit valorile POT si CUT

- s-au materializat interdictiile temporare de construire

- s-au stabilit zonele de interdictie definitiva de construire.

Dezvoltarea locuintelor si functiunilor complementare

Prezentul PUG analizeaza oportunitatile introducerii in intravilan a unor zone pentru


constructia de locuinte datorita solicitarilor de constructii de case din partea
cetatenilor pe terenuri situate in extravilan. La baza modificarilor operate, au stat in

97
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

primul rand necesitatile populatiei privind constructiile, necesitati exprimate la


adresa Consiliului Local, a primarului, etc., precum si previziunile elaborate de catre
conducerea localitatii.
Dezvoltarea activitatilor economice

Activitati industriale, de depozitare si de constructii

Dezvoltarea activitatilor industriale nu are o perspectiva imediata datorita regresului


economiei nationale a Romaniei.

In momentul actual in care se pune problema restructurarilor unor intreprinderi din


centrele industriale, punctele de lucru din domeniul industrial de pe teritoriul
localitatii nu au reale perspective de dezvoltare imediata, fiind considerata ca o sansa
faptul ca ele raman in functiune in aceasta perioada de austeritate si restructurare
economica.

Din punct de vedere al constructiilor situatia se prezinta total diferit prin prisma
faptului ca investitiile preconizate a se realiza in oras vor aduce un plus de vitalitate
acestui gen de activitate, desi intreprinderile constructoare nu vor fi din cele cu
sediul in localitate. Vor exista insa posibilitati de angajare a fortei de munca locale,
de modernizare a fondului locuibil, etc. Dezvoltarea ramurii constructiilor va atrage
dupa sine si o dezvoltare a sferei serviciilor, a atelierelor mestesugaresti si
artizanale, etc.

In PUG se propune rezervarea unei zone pentru dezvoltarea industriala, in localitatea


Tatarani, in partea de est a DN si CF. Zona industriala propusa va fi zona de industrii
si servicii nepoluante, va ocupa o suprafata de 7,76 ha, inconjurata de terenuri
agricole.

Acest teren cu suprafata de 7,76 ha este inclus in zona periferica a sitului ROSPA
0106 Valea Oltului Inferior, astfel incat suprafata totala de intravilan inclusa in sit
devine 12,57 ha.

Reglementarile PUG pentru zona industriala propusa cuprinsa in sit Valea Oltului
Inferior sunt urmatoarele:

Utilizari admise:

 dezvoltare de activitati industriale si servicii nepoluante, ex: mici unitati


productive manufacturiere si de depozitare mic-gros de produse alimentare
preambalate si nealimentare (aparatura electronica si de uz casnic, materiale de
constructii preambalate, etc), depozitare semifabricate si produse finite din lemn
si metal

 profil de industrie usoara, ex: confectii textile, confectii incaltaminte etc, domenii
in care poate fi angrenata forta de munca calificata si necalificata, din localitatile
orasului.

98
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Utilizari interzise:

 depozitare de substante chimice toxice, produse petroliere, depozitare de deseuri


menajere si industriale care contravin normelor de protectie a mediului sau care
ar putea provoca degradarea solului si a infrastructurii rutiere, depozitarea pentru
vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice, depozitari
necorespunzatoare de materiale

 orice activitati care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura
activitatii sau prin deseurile rezultate si prin transporturile pe care le genereaza
(ex.: gatere, incineratoare, fabricare de produse chimice, fabricare diluanti, lacuri
si vopsele, fabrici de sapun, fabricare caramizi, ciment, var, ipsos, turnatorii de
metale feroase si neferoase, tratarea si acoperirea metalelor, statii de betoane,
autobaze, ferme avicole si zootehnice - nu se admit constructii anexa cu
destinatia cresterii animalelor sau care produc orice fel de poluare).

La autorizarea construirii obiectivelor industriale ce pot produce disconfort si unele


riscuri sanitare se vor respecta distantele minime de protectie sau/si zonele de
protectie sanitara pentru sanatatea populatiei si mediului inconjurator, ca forma,
marime si mobilare, recomandate in articolul 11 din Ordinul MS nr.536/1997 pentru
aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei, sau cele prevazute in studiile de impact ce se vor realiza la
implementarea proiectelor de investitii.

Alegerea terenului rezervat pentru dezvoltarea zonei industriale s-a facut tinand cont
de urmatoarele aspecte:

- concentrarea zonei industriale la distante suficiente fata de zona locuita situata


peste axul DN 64

- apropierea de infrastructura de transport si edilitara

- disponibilitatea terenurilor, tinand cont ca toata partea dreapta a DN 64 pe sensul


de mers Ramnicu Valcea – Dragasani este ocupat de constructii

- desi terenul propus este situat in ROSPA 0106, el se afla in zona sa periferica, la
peste 1750 m fata de firul Oltului si a Lacului Babeni

- activitatile permise a se dezvolta nu sunt poluante (activitati industriale si servicii


nepoluante si profil de industrie usoara)

- implementarea proiectelor se va face cu respectarea conditiilor impuse de


avizatori.

Agricultura

Agricultura fiind domeniul prioritar economic in localitate se preconizeaza o evolutie


ascendenta a acesteia, directiile pe care trebuie insistat pentru ca acest lucru sa

99
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

devina real fiind lucrarea pamantului folosind o mecanizare adecvata, material


seminal valoros, irigatii si lucrari de imbunatatiri funciare, toate acestea fiind strict
necesare unor productii mari si totodata benefice din punct de vedere financiar
pentru intreprinzatori. Aceste deziderate odata realizate se preconizeaza si o evolutie
pozitiva a locurilor de munca in domeniu, inclusive in preluarea, prelucrarea primara
si in cea secundara a produselor agricole.

Institutii si servicii de interes public

Singurele domenii care pot capata o reala curba ascendenta sunt, pe baza celor
aratate mai sus, industria mica, micile ateliere mestesugaresti si sfera serviciilor ce
se vor dezvolta conform strategiei locale.

Dezvoltarea activitatilor turistice si de agrement

Modernizarea infrastructurii inclusive a celei de transport este de natura sa


impulsioneze activitatile turistice si de agreement.

Estimarea evolutiei populatiei

Calculand rata de crestere anuala a populatiei stabile, fenomenul caracteristic pentru


evolutia populatiei din Babeni in perioada analizata este stagnarea, variatiile in jurul
valorii zero fiind nesemnificative. Miscarea naturala a populatiei, asa cum o reflecta
raportul dintre nasteri si decese, nu particularizeaza localitatea Babeni, dimpotriva,
ratele de natalitate si mortalitate sunt apropiate de cele inregistrate la nivel national
in aceeasi perioada. Variatia numarului de locuitori, nesemnificativa de altfel, se
datoreaza in principal miscarii migratorii. Indicatorul cel mai relevant este constituit
de plecarile cu domiciliul, care a inregistrat o cota semnificativa in anii anteriori,
atingand un maxim de 200 in anul 2010; fenomenul poate fi pus atat pe seama
intrarii Romaniei in UE, cat si pe seama efectelor crizei economice.
Estimarea resurselor de munca

Agricultura este sursa prioritara in crearea locurilor de munca, prin activitatile direct
productive pe teren sau prin cele implicite, bazate pe colectare, prelucrare primara
sau finala a produselor agricole. In industrie nu se intrevad posibilitati reale de
evolutie pozitiva a locurilor de munca in perioada imediat urmatoare; ramura
constructiilor are o evidenta posibilitate de evolutie pozitiva, dar si aceasta este
conditionata de aprobarea investitiilor propuse.

Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun

Prin „studiul de circulatie” realizat si aprobat, s-au fixat urmatoarele obiective


 dezvoltarea si amenajarea infrastructurii rutiere

 Echiparea tehnica necesara dirijarii circulatiei

 Organizarea desfasurarii traficului.

100
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Obiective rezultate din PATJ:


o Modernizarea infrastructurii rutiere pe reţeaua majora prin lucrari de
reabilitare, consolidare şi drenare pe traseul drumului naţional DN 64 Caracal
– Olaneşti (et XI)

Masuri propuse
1. Continuarea modernizarii si reabilitarii structurii existente
2. Refacerea strazilor modernizate a caror imbracaminte asfaltica s-a degradat
3. Reabilitare podurilor si a podetelor, inclusiv lucrari de amenajare a albiei si
protectie de maluri in zona podurilor
4. Uniformizarea elementelor geometrice in plan ale strazilor conform claselor in
care sunt incadrate
5. introducerea restrictiilor de viteza in zona scolilor si gradinitelor
6. Crearea si marcarea unor zone de coridor scolar
7. instalarea de limitatoare de viteza in zonele de treceri de pietoni
8. Instalarea de semafoare/semnalizatoare lumini intermitente, la treceri de
pietoni
9. Limitarea tonajului admis pentru autovehicule in zone de drumuri ce
traverseaza zonele rezidentiale

Etapa 1
 Amenajarea corespunzatoare a trecerilor la nivel peste calea ferata existenta
in orasul Babeni, in special in zona centrala, pe strazile Bistritei si Petrolului si
pe DJ 677F

 Amenajarea intersectiilor cu Calea lui Traian (DN64) a strazilor laterale (str.


Parcului, Bistritei, Dragos Vranceanu, Lahovari, Luncavatului, Targului), in
vederea optimizarii virajului la stanga de pe aceste strazi.

 Impunerea de restrictii de viraj la stanga de pe strazile laterale drumului


national, situate pe partea dreapta

 Supralargirea si corectarea gabaritului de libera trecere pe sub podul feroviar


existent peste strada Parcului

 Modernizarea si reabilitare pod peste Paraul Valea Stancalaului de pe Strada


Parcului

 Amenajarea de parcaje noi si reabilitarea celor existente

101
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Modernizarea accesului auto si amenajarea spatiilor de parcare necesare in


zona statiei CFR Babeni

 Modificarea intersectiei intre strazile Calea lui Traian si Bistritei in vederea


asigurarii unei mai bune fluente a traficului

 Amenajarea unui sens giratoriu la intersectia dintre strazile Petrolului si


Dragos Vranceanu cu str. Ungureni

 Realizarea unor trasee pentru piste pentru biciclete

a) traseul 1 – Statia CFR Babeni – str. Dragos Vranceanu - str. Parc – zona
centrala (2,12 km.)
b) traseul 2 – str. Unirii de la intersectia cu str. Vranceanu – str. Uzinei – incinta
Uzinei Mecanice (L = 2,49 km.)
c) traseul 3 str. Serafimesti de la intersectia cu str. Unirii – str. Ungureni – str.
Romani – pana la limita cu localitatea Paduretu (L=4,00 km.)
Etapa 2
 Realizarea unor strazi noi in zona de extindere a zonei centrale (dupa
aprobarea PUZ Zona Centrala)

 Realizarea unei strazi de legatura intre Strada Ariei si Strada Scolii si a unui
pod peste paraul Valea Imparatului

 Reealizarea unei subtraversari sau supratraversari la intersectia DJ677F si


calea ferata Rm. Valcea – Piatra - Olt

Consiliul local al orasului Babeni a aprobat documentatiile tehnico-economice, faza


Studiu de Fezabilitate pentru urmatoarele obiective:
 “Modernizare si asfaltare DC 104 Marcea-Corbeanca si drumuri satesti” prin
Hotararea nr.3 din 29 ianuarie 2009,
 “Modernizare si asfaltare DC 104 Marcea-Corbeanca si a strazilor
principale”, prin Hotararea nr.29 din 19 mai 2009
 “Modernizare drum Bucsani-Guguianca” prin Hotararea nr. 38 din 25 iunie
2009.
Transport in comun
Nu exista trasee de transport in comun in interiorul localitatii. Nevoile de deplasare
ale catatenilor pe trasee scurte sunt acoperite de traseele de transport in comun
interorasenesti si interjudetene.
Trasee pe directia nord – sud: Rm. Valcea - Babeni - Dragasani si Rm. Valcea -
Babeni - Sirineasa.
Traseu pe reletia vest: Rm. Valcea - Babeni - Francesti - Tomsani

102
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Traseu pe relatia – est: Rm. Valcea - Babeni - Galicea, Stoilesti.


Numarul statiilor de autobuz de pe raza localitatii este de 28 din care 14
modernizate. Se propune ca intraga retea de statii de autobuz sa fie modernizata in
conformitate cu prevederile Legii transportului public local nr. 92/2007, modificata si
completata.
Organizarea circulatiei pietonale

Odata cu modernizarea, asfaltarea, pietruirea si lucrarile complementare acestora, se

propune si realizarea de trotuare pentru ca circulatia pietonala sa devina facila fara a


mai comporta riscuri. Se recomanda realizarea unor trotuare cat mai mici, dar utile,
chiar daca vor exista costuri mari.

Organizarea circulatiei feroviare

Prin PUG propus pentru Orasul Babeni se propune modernizarea infrastructurii


feroviare si a transportului de persoane si marfuri.
Obiective propuse
 Modernizarea infrastructurii feroviare si a dotarilor aferente acesteia
 Echiparea tehnica necesara dirijarii circulatiei
 Organizarea desfasurarii traficului
Masuri propuse
o Continuarea modernizarii si reabilitarii infrastructurii existente - amenajarea
trecerilor la nivel cu calea ferata
o Reabilitare podurilor existente
o Modernizarea statiei de calatori
o Amenajarea unui spatiu pentru parcare pentru autovehicole in zona garii
o Realizarea unui scuar verde in zona garii
o Asigurarea protecţiei cailor ferate prin respectarea urmatoarelor normative: H.G.
525/1996, O.U.G. 12/1998, H.G. 581/1998
o Rspectarea zonelor de protectie a caii ferate si dotarilor aferente acestora (zona
de siguranta a infrastructurii feroviare este de 20 m - este fasia de teren in limita
de 20 m de o parte si de alta a axului caii ferate)
o Depozitele şi anexele C.F. vor respecta masurile şi normele admisibile de poluare
şi de asigurare impotriva riscurilor de incendiu şi explozie;
o La emiterea Certificatului de urbanism pentru terenuri/imobile situate in zona de
protectie a caii ferate se va solicita avizul S.N.C.F.R. Cf. Legislatiei in vigoasre
L50/91 (actualizata si modificaa), HG 581/1998 (actualizata si modificata), si
OUG 12/1998 (actualizata si modificata).

103
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Organizarea spatiilor verzi

Administrarea spatiilor verzi este reglementata de Legea nr. 24 din 2007. Potrivit
acestei legi, spatiile verzi se compun din urmatoarele tipuri de terenuri din zonele
urbane:

a) parcuri;

b) scuaruri;

c) aliniamente plantate in lungul bulevardelor si strazilor;

d) terenuri libere, neproductive din intravilan: mlastini, stancarii, pante, terenuri


afectate de alunecari, saraturi care pot fi amenajate cu plantatii.

In OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a


Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului se mentioneaza ca „Autoritatile
administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o
suprafata de spatiu verde de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie
2013”.

Propunerile de dezvoltare cuprinse in PUG Oras Babeni vizeaza realizarea de spatii


verzi publice cu acces nelimitat – parcuri, scuaruri si fasii plantate, astfel:

parc Babeni 1,12 ha

terenuri sport 2,60 ha

paduri de agrement 6,43 ha

paduri 8,78 ha

spatii verzi, culoare de protectie fata

de infrastructura tehnica, scuaruri, etc__ 23,89 ha

Total spatii verzi 42,82 ha

Avand in vedere populatia orasului de 9928 locuitori, rezulta 43,13 mp spatiu


verde/cap de locuitor, ceea ce se incadreaza in prevederile legislative privind spatiile
verzi (OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, Art. II, alin 1).

Masuri in zone cu riscuri naturale

Terenurile degradate, marcate in piesele desenate, sunt de natura eroziunilor (2-3


ha) si a alunecarilor de teren (2-3 ha), precum si degradari termporare provocate de

104
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

inundatii, suprafetele variind intre 2 si 10 ha, functie de gravitatea si amploarea


fenomenului natural.

Terenurilor cu risc de inundabilitate, situate in intravilan, nu se vor emita autorizatii


de construire decat dupa realizarea studiilor de teren adecvate si cu numai cu avizul
Inspectoratului de Stat in Constructii – Valcea

Pe terenurile cu risc de alunecari sau de inundabilitate situate in extravilan se vor


realiza impaduriri sau plantatii care pot stabiliza solul, iar apele puviale vor fi
directionate spre canale colectoate in vederea eliminarii baltirilor pe terenuri.

Protectia mediului
Asa cum reiese din PLAM Judetul Valcea 2010-2014, zone critice pe teritoriul
localitatii Babeni sub aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului sunt:
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata

 Raul Bistriţa – Zona Babeni – Franceşti, aval de evacuarea prin


canal deschis a apelor uzate provenite de la Avicola Babeni
 Paraul Ranga – Zona Babeni aval de instalaţia de reţinere a ţiţeiului
şi a iazului de reţinere produse petroliere
Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane

 Acviferul din zona extracţiilor petroliere de la Babeni


Zone critice sub aspectul deteriorarii solului

 Perimetrele de extracţie a ţiţeiului de la schelele petroliere Babeni


Zone de poluare potentiala sunt perimetrele din zona conductelor de transport a
titeiului.

Un lucru pozitiv realizat de Oraşul Babeni este reamenajarea gropii de gunoi vechi a
oraşului, in suprafaţa de 6600 mp si redarea ei in circuit ca spaţiu verde in anul
2013.

Dezvoltarea echiparii edilitare

Dezvoltarea echiparii edilitare are in vedere modernizarea/extinderea retelelor de


utilitati (apa curenta, canalizare, gaze si realizarea studiilor de fezabilitate si a
proiectelor propriu-zise.

Gospodarirea apelor

Sursele existente de alimentare cu apa potabila a Orasului Babeni nu satisfac


cererea, iar calitatea apei este inadecvata; tinand cont si de costurile necesare
exploatarii si intretinerii acestora, s-a determinat ca ar fi indicat ca alimentarea cu
apa a Orasului Babeni sa se faca prin racordarea la Magistrala Judeteana Principala
de Transport Bradisor. Decizia este sustinuta si de faptul ca Strategia Regionala de

105
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Alimentare presupune extinderea Magistralei Principale de Transport Bradisor pana la


Dragasani, in partea de sud a judetului. Alimentarea pentru Babeni implica
extinderea Magistralei Principale de Transport Bradisor, care in prezent se termina la
Barajul Govora. Extinderea magistralei principale de transport de la Valea lui Stan
este finantata pe POS Mediu si implica o extindere de 10.830 m, cu conducta Dn
250, Pn 16 care este in curs de finalizare.

In aceasta situatie, ca sursa locala de de alimentare cu apa va ramane numai sursa


SC Oltchim SA ce alimenteaza localitatile Tatarani si Capul Dealului prin intermediul
sistemului lor privat de alimentare cu apa. Societatea SC OLTCHIM SA va asigura
zonele de protectie sanitara cu regim sever pentru, captarile constand in puturile
forate si drenuri pe care le detine in proprietate.

Sursa existenta in nord-estul orasului, precum si statia de tratare amplasata pe


malul drept al paraului Bistrita (Francesti) vor ramane in conservare prin grija
operatorului de sistem SC APAVIL SA. La rezervorul de 750 mc se vor realiza numai
lucrari de intretinere. Se vor pastra zonele de protectie sanitara conform normelor in
vigoare.

In perimetrele de protectie hidrogeologica masurile de protectie au drept scop


pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural. Pe
aceste terenuri sunt interzise:

a) amplasarea de abatoare, triaje de cale ferata, baze auto;

b) amplasarea de bazine neetanse pentru ape reziduale, puturi absorbante,


haznale cu groapa simpla;

c) amplasarea de locuinte, spitale, aeroporturi, unitati militare, daca nu dispun


de un sistem de canalizare care sa transporte apele reziduale si pluviale, in
conditii de deplina siguranta, in afara zonei de protectie sanitara cu regim de
restrictie;

d) amplasarea de cimitire umane si de animale, cimitire de masini, containere


de deseuri;

e) vidanjarea si spalarea cisternelor care transporta ape fecaloid-menajere;

f) infiltrarea sau injectarea de ape de zacamant si/sau de racire;

g) efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatari de


turba, cariere de piatra, executia lucrarilor de drenaj sau a oricaror alte lucrari
prin care se diminueaza stratul acoperitor, protector al acviferului;

h) executarea de constructii pentru activitati industriale si agricole, precum:


grajduri, silozuri, depozite de ingrasaminte si de substante fitosanitare,
depozite de carburanti, lubrifianti, combustibili solizi;

106
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

i) amplasarea de campinguri si de stranduri, daca nu dispun de un sistem de


canalizare care sa transporte apele reziduale si pluviale, in conditii de deplina
siguranta, in afara zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie;

j) spalarea masinilor si efectuarea schimburilor de ulei;

k) transportul pe conducte al substantelor poluante de orice fel, cu exceptia


conductelor de canalizare a obiectivelor situate in interiorul zonei de protectie
sanitara cu regim de restrictie, pentru care trebuie prevazute masuri stricte de
asigurare a etanseitatii.

Alimentare cu apa

In privinta retelelor de distributie, investitiile planificate pentru Orasul Babeni sunt


limitate la extinderea retelelor existente de distributie a apei. Sunt propuse un total
de 8100 m de extinderi ale retelei, toate cu diametrul de DN 110 mm, din PEHD si
redimensionarea pe o lungime 2200m tot cu conducte din PEHD, acestea inlocuind
conductele din otel subdimensionate sau din alt material depasit tehnic. Deoarece
reteaua de distributie existenta in forma actuala acopera majoritatea orasului,
extinderile necesare sunt in principal punctuale, iar optiunile tehnice pentru
extinderea retelei nu presupun altceva decat selectarea materialelor pentru
conducte.

Pentru a atinge cota de racordare prevazuta, de 100%, retelele vor trebui extinse in
zonele unde s-a identificat necesitatea de a furniza servicii unor consumatori noi in
zone cu o densitate suficient de mare a populatiei, astfel incat sa se castige un
numar maxim de clienti cu investitii minime.

Presiunile existente din sistemele de distributie in punctele unde se vor face racorduri
noi sunt adecvate (minim 2 bari) pentru a deservi gravitational extinderile si nu este
nevoie de cresterea presiunii cu ajutorul pompelor pentru sistemele existente.

Dimensionarea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru retelele de


distributie se face cu respectarea limitelor minime de 3 m pentru retelele de
distributie.

Canalizare

Pentru canalizare, localitatea Babeni are in derulare Extinderea retelei de canalizare


cu 6,2 km si 3,2 km si reabilitare a unei statii de pompare pentru zonele de
extindere - canalizare noua.

In prezent este in curs de executie o statie noua de epurare - WWTP Babeni,


finantata din fonduri POS Mediu; dat fiind faptul ca multe asezari vor fi racordate
dupa 2015, statia este dimensionata, intr-o prima faza, pentru 9000 p.e.
Amplasamentul staţiei de epurare este situat in partea de sud a localitaţii, spre
Dragasani la cca. 400 m distanţa faţa de ultimele cladiri, pe amplasamentul celei
vechi.

107
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Apa epurata va fi evacuata in raul Olt prin intermediul unei guri de varsare. Statia de
epurare noua poate deserve o populatie de cca.10.000 locuitori din Oraşul Babeni si
localitatile component.

Debitele de dimensionare ale statiei de epurare orasenesti sunt

Quz zi med =19 l/s

Quz zi max =27.74 l/s si

Q uz orar max =46.23l/s=166,44mc/h.

Statia de epurare cuprinde

 Tratare mecanica – etapa in care are loc indepartarea materiilor solide prin
sitare, indepartarea uleiului, grasimilor şi nisipului prin decantare

 Epurarea biologica – etapa in care au loc procese de nitrificare şi denitrificare


cu stabilizarea namolului, decantare secundara, extragere apa tratata

 Tratare namol – namolurilel in exces sunt ingrosate in instalatii compacte, apoi


stocate temporar pe paturile de namol de unde vor fi depuse in halda de gunoi
orasenesc.

Namolul care rezulta din procesul de aerare extinsa este deja stabilizat si poate fi
evacuat dupa deshidratarea mecanica. S-a optat pentru deshidratarea mecanica
deoarece paturile de uscare a namolului necesare ar ocupa mult spatiu, data fiind si
perioada de depozitare a namolului de 6 luni.

Se va acorda atentie apelor uzate ce sunt deversate necontrolat direct in factorii de


mediu, contribuind in mod negativ la starea de confort şi de sanatate a populatiei si
animalelor. In special, se remarca poluarea panzei freatice de medie şi mica
adancime, care este accesata şi exploatata prin fantanile din gospodariile particulare.

Pentru asigurarea şi respectarea igienei sanataţii oamenilor, se vor respecta normele


de dotare tehnico – edilitara .

Apele epurate in statia de epurare trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in


NTPA 001/2005, aprobate cu H.G. 188/ 20.03.2002 privind condiile de descarcare in
mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata prin H.G. 352/11.05.2005.
Limitele indicatorilor de calitate ale apelor folosite la irigat culturile trebuie sa
indeplineasca pe langa conditiile din HG 188/2002 si pe cele ale standardului
9450/83.

In conformitate cu ordinul ministrului sanatatii nr. 536/23 iunie 1997, pentru


aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei, modificat in 2008, in cazul in care prin studiile de impact nu s-au stabilit
alte distante, distantele minime de protectie sanitara, recomandate intre zonele
protejate si o serie de unitati care produc unele riscuri sanitare - ex modulele de
epurare, sunt de 300 m.

108
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Alimentarea cu caldura

Pentru alimentarea cu energie termica a locuitorilor, obiectivelor social culturale si


administrative se propun centrale termice proprii cu functionare pe gaze naturale,
combustibil solid – lemn, combustibil lichid, sisteme noi -“energie verde” pompe de
caldura in combinatie cu panouri solare. Prin grija autoritatilor publice locale ar trebui
sa fie reabilitat sistemul centralizat de alimentare cu energie termica a zonei de
blocuri; totodata ar trebui ca si blocurile sa fie reabilitate conform L372/2005
reactualizata din punct de vedere al performantei energetice

Alimentarea cu gaze natural

Reteaua de alimentare cu gaze natural de inalta presiune

Nu sunt propuse dezvoltari viitoare ale retelei

Reteaua de alimentare cu gaze natural de redusa presiune

Deoarece conform Legii energiei 123/2012 ,investitiile extinderilor de retele de gaze


se vor realiza numai prin grija operatorului de sistem SC DISTRIGAZ SUD RETELE
SA, dezvoltari viitoare vor fi punctuale si numai in zonele extinderilor intravilanului
pentru constructia de locuinte - zone rezidentiale.

Zona de protectie a unei conducte de gaze naturale din reteaua de distributie se


intinde la suprafata solului, de ambele parti ale conductei, se masoara in proiectie
orizontala de la generatoarea exterioara a conductei si este de 0,5 m.

In vederea asigurarii functionarii normale a retelelor de distributie gaze naturale si


evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului, in zona de protectie
se impun tertilor restrictii si interdictii prevazute de legislatia in vigoare.

Amplasarea de obiective noi, constructii noi si lucrari de orice natura, in zona de


protectie a retelelor existente se realizeaza cu respectarea prevederilor normelor
tehnice in vigoare.

Distante de securitate

Distantele de securitate intre retelele de distributie sau instalatiile de utilizare


subterane a gazelor naturale si diferite constructii sau instalatii invecinate sunt fata
de linii de cale ferata, exclusiv cele din statii, triaje si incinte industriale:

- in rambleu - pj 1,5 m; pr 1,5 m; pm 1,5 m

- in debleu, la nivelul terenului - pj 3,0 m; pr 3,0 m; pm 3,0 m

- fata de cladiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi


construite - pj 1 m; pr 1 m; pm 2 m.

109
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

Distanta minima intre retelele de distributie din otel supraterane si caile ferate
electrificate este de 20 m, masurata in proiectie orizontala de la sina cea mai
apropiata la generatoarea exterioara a conductei de gaze naturale.

Pentru conductele de gaze de transport distanta de siguranta intre conductele de


gaze, inclusiv instalatiile aferente si diferite obiective invecinate este de:

- 20 m fata locuinte individuale

- 30 m fata de constructii sociale, administrative si industriale

- 20 m fata de paralelism cu drumuri, nationale

- 50 m paralelism cu cai ferate

- 6 m fata de diguri de protectie de-a lungul apelor.

Zona de protectie a conductelor de transport are latimea de 20 m.

Alimentarea cu energie electrica

Strategia CEZ Distributie de dezvoltare RED in Orasul Babeni

Referitor la intentiile CEZ Distributie legate de dezvoltarea modernizarea RED din


Orasul Babeni, acestea sunt conditionate de posibilitatile de constituire legala a
fondurilor de investitii necesare. Sunt in analiza urmatoarele categorii de lucrari:

 Dezvoltarea unui circuit 20 kV dealungul DN 64, DJ 646 Babeni Francesti, DJ


677F Babeni Sirineasa

 Realizarea circuitelor stradale pe ambele parti ale DN 64, DJ 646 Babeni


Francesti, DJ 677F Babeni Sirineasa precum si pe strazile principale din Babeni cu
densitate mare de bransamente

 Sistematizarea traseelor LEA/LES 20 kV cu scoaterea lor in domeniul public

 Indesirea posturilor de transformare dedicate zonelor rezidentiale astfel incat


lungimea circuitelor jt sa fie limitata la cca 500-800 m. Noile posturi de transformare
de regula vor fi de de tip anvelopa de beton/metal PTAb/PTAm

 Modernizarea bransamentelor cu scoaterea BMP la limita de proprietate

 Modernizarea RED 20 kV prin imbunatatirea izolatiei si marirea sectiunii

 Montarea de BMPIp-uri de regula cu scoaterea acestora in domeniul public

 Incurajarea dezvoltarii circuitelor dedicate de iluminat public pe stalpii LEA jt si


a circuitelor dedicate iluminatului public

110
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Modernizarea posturilor de transformare existente si adaptarea continua a


puterii transformatoarelor la puterea necesara consumatorilor in scopul reducerii
pierderilor tehnologice

Telefonie, CATV

Reteau de CATV este realizata in intregime in intreaga localitate prin intermediul


retelelor de fibra optica si cabluri CATV tip RG. Numarul de programe difuzate este in
continua crestere datorita noilor tehnologii. Prin intermediul retelei de fibra optica s-a
facut si conectarea la reteaua de internet. Pentru viitor se va continua dezvoltarea
retelelor de telecomunicatii pe teritoriul localitatii.

Gospodarirea comunala

Deseurile menajere si asimilate din unitatea administrativ teritoriala Babeni sunt


colectate in sistem centralizat de catre SC Urban SA, prestator autorizat, specializata
in acest domeniu, care are incheiate contracte atat cu primaria cat si cu institutiile
publice si cu asociatiile de locatari si cu proprietarii de gospodarii individuale, iar
eliminarea acestor deseuri se face in controlat, depozitul de deşeuri autorizat fiind
depozitul ecologic de la Feţeni. Cantitatea de deşeuri municipale colectata in anul
2013 (tone) in Orasul Babeni a fost de 1966 tone.

SC URBAN SA Rm. Valcea deţine o staţie de sortare a deşeurilor la Raureni, al carei


scop este recuperarea materialelor reciclabile sortate, al comercializarii acestora şi al
diminuarii cantitaţilor de deşeuri depozitate in rampa de la Feteni.

Reziduurile animaliere vor fi colectate individual de fiecare gospodar şi se vor folosi


in continuare pentru ingraşarea terenurilor agricole.

6. CONCLUZII

Asa cum s-a specificat in prezenta documentatie, Orasul Babeni face parte din
Zona Metropolitana Ramnicu Valcea, infiintata in anul 2013 din dorinta
autoritatilor locale de a aborda in parteneriat dezvoltarea municipiului Ramnicu
Valcea si a zonei dimprejur ce cuprinde urmatoarele unitati administrative: orasele
Babeni, Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Ocnele Mari si comunele
Berislavesti, Bujoreni, Bunesti, Daesti, Francesti, Mihaesti, Muereasca, Pausesti
Maglasi, Runcu, Salatrucel, Sirineasa, Vladesti. Scopul principal al Asociatiei il
reprezinta promovarea unor proiecte comune de dezvoltare integrata a zonei şi de
atenuare a discrepantelor de dezvoltare dintre localitaţi, fiind un facilitator in
atragerea investiţiilor şi a Fondurilor Structurale.

Populaţia stabila totala a Zonei Metropolitane numara, conform datelor preliminare


ale Recensamantului din 2011, peste 155.000 locuitori. Printre obiectivele propuse
pentru Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitara ”Zona Metropolitana
Ramnicu Valcea” se numara:

111
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 dezvoltarea durabila şi in interdependenţa a intregii zone metropolitane şi a


fiecarei unitaţi administrativ-teritoriale din componenţa Asociaţiei;

 elaborarea de strategii şi programe de dezvoltare integrata a localitaţilor care


compun Zona Metropolitana;

 imbunataţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi


energie a unitaţilor administrativ teritoriale care compun Asociaţia şi a intregii
zone metropolitane;

 dezvoltarea, modernizarea şi imbunataţirea serviciilor publice;

 dezvoltarea economica integrata, exploatarea şi valorificarea eficienta a


resurselor specifice fiecarei localitaţi componente ale Zonei Metropolitane;

 administrarea eficienta şi integrata a potenţialului turistic de care dispune


zona, dezvoltand, cu predilecţie, turismul balnear şi cel monahal;

 atragerea de noi investiţii şi creşterea accesului la resurse;

 atragerea zonala a fondurilor europene;

 promovarea investiţiilor private şi publice, in vederea dezvoltarii

 durabile a zonei metropolitane şi a unitaţilor administrativ-teritoriale

 care o compun;

 promovarea in comun a unor proiecte culturale de anvergura.

Planul Local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Valcea reprezinta strategia
pe termen scurt, mediu si lung necesara solutionarii problemelor de mediu locale,
prin abordarea pe principiile dezvoltarii durabile si in deplina concordanta cu
planurile, strategiile si alte documente legislative specifice, existente la nivel local,
regional si national.

La realizarea PLAM la nivelul judetului Valcea s-a tinut cont de Strategia Protectiei
Mediului in Romania si s-au luat in considerare toate standardele si reglementarile de
mediu nationale relevante precum si programul de masuri pentru implementarea
acquis-ului comunitar de mediu.

Elaborarea Planului Urbanistic General care cuprinde obiectivele generale si specifice


dezvoltarii Orasului Babeni trebuie sa se faca cu realizarea unor actiuni care sa
rezolve problemele de mediu existente si cele ce ar putea sa apara pe fiecare
componenta de mediu in parte: sol, apa, aer, biodiversitate si managementul
deseurilor.

112
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

In ceea ce priveste existenta pe teritoriul orasului a sitului ROSPA 0106 Valea Oltului
Inferior, nu anticipam nici un efect asupra populatiilor de pasari din sit prin
implementarea prezentului PUG.

Componenta Apa

- Realizarea retelei de alimentare cu apa si canalizare in oras si asigurarea


functionarii lor la parametrii proiectati pentru reducerea impactului negativ
generat de situatia actuala asupra calitatii apelor subterane si de suprafata

- Monitorizarea parametrilor apei distribuite prin reteaua de alimentare pentru


incadrarea din punct de vedere al potabilitatii in prevederile Legii 311/2004 si
asigurarea impactului pozitiv asupra calitatii vietii si sanatatii populatiei

- In zona locuita si in zonele nou introduse in intravilan vor fi amplasate recipiente


stradale de colectare a deseurilor menajere si asimilate si se vor crea puncte de
colectare selectiva in conformitate cu programul convenit cu APM Valcea

- Conditionarea eliberarii autorizatiilor de construire de respectarea cerintelor


impuse de avizatori privind componenta “apa”

- In zona propusa pentru dezvoltare industriala, retelele edilitare se vor realiza


corelat cu infrastructura de transport si inainte de demararea construirii
obiectivelor industriale, pentru a evita sapaturile multiple si reparatii repetate

- Respectarea zonelor protejate si perimetrelor de protectie ale obiectivelor


sensibile de gospodarire a apelor

Componenta Aer

- Reducerea impactului provocat de traficul rutier asupra sanatatii populatiei,


calitatii vietii si mediului prin modernizarea drumurilor de acces si utilizarea de
materiale inerte, nepoluante la finisajul acestora

- Reducerea impactului asupra mediului prin limitarea poluarii din surse individuale

- In zona propusa pentru dezvoltare industriala, retelele edilitare se vor realiza


corelat cu infrastructura de transport si inainte de demararea construirii
obiectivelor industriale, pentru a evita sapaturile multiple si reparatii repetate

- Realizarea unei plantatii formata dintr-un singur rand de arbori, cu conditia ca


acestia sa realizeze un ecran vertical neintrerupt si egal, perimetral zonei de
dezvoltare industriala propusa, pentru filtrarea gazelor de esapament din trafic si
utilizarea de materiale de finisaj fonoabsorbante la realizarea constructiilor din
acest perimetru

- La realizarea constructiilor si in amenajarea urbana se va evita utilizarea


materialelor reflectorizante si inchise la culoare

113
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

- In zona locuita si in zonele nou create vor fi amplasate recipiente stradale de


colectare a deseurilor menajere si asimilate si puncte de colectare selectiva

Componenta Sol

- Respectarea zonelor protejate si perimetrelor de protectie ale obiectivelor


sensibile

- Realizarea retelelor edilitare corelat cu realizarea drumurilor pentru a evita


sapaturile multiple si reparatii repetate

- Reducerea impactului negativ asupra solului produs de fenomenele de inundatie si


baltire si de alunecari de terenuri

- Reducerea impactului rezultat din depozitarea animalelor moarte si a deseurilor


menajere in zonele cu activitati agricole

- Reducerea fenomenului de eroziune a solului la nivelul localitatii

- Reducerea impactului asupra calitatii solului (acidifiere) rezultat prin utilizarea


necorespunzatoare a ingrasamintelor chimice si a altor substante fito-sanitare

- La realizarea constructiilor noi se va decoperta stratul fertil si se va depozita


separat pentru a fi folosit la lucrarile de realizare parcuri si spatii verzi.

- In zona locuita si in zonele nou create vor fi amplasate recipiente stradale de


colectare a deseurilor menajere si asimilate si puncte de colectare selectiva.

Componenta Biodiversitate :

- Imbunatatirea si regenerarea fondului forestier

- Constientizarea locuitorilor asupra existentei sitului ROSPA106 Valea Oltului


Inferior pe teritoriul orasului si in special a celor care detin terenuri aflate in acest
sit; informarea asupra vulnerabilitatii acestei arii (ex: tratarea culturilor agricole
de pe terenurile agricole in vecinate sitului si in interiorul acestuia cu diferite
substante fitosanitare ce ar putea afecta populatiile de pasari)

- Eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafata provenite din folosirea


ingrasamintelor chimice si substantelor fitosanitare, din activitatile industriale,
din lipsa retelei de canalizare si lipsa unui sistem de colectare a deseurilor
menajere si asimilabile; aceste fenomene de poluare au efect direct asupra faunei
din situl Valea Oltului Inferior

- Monitorizarea permanenta a parametrilor apelor epurate inainte de deversarea in


emisar pentru incadrarea lor in prevederile normativelor in vigoare

114
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

- Respectarea recomandarilor din prezentul studiu si a reglementarilor din


memoriul PUG referitoare la dezvoltarea zonei industriale in zona periferica a
sitului Valea Oltului Inferior.

- Respectarea ariei protejate si perimetrelor de protectie ale obiectivelor sensibile

- Realizarea unei plantatii formata dintr-un singur rand de arbori, cu conditia ca


acestia sa realizeze un ecran vertical neintrerupt si egal, perimetral zonei
industriale propuse in localitatea Tatarani, pentru filtrarea gazelor de esapament
din trafic si utilizarea de materiale de finisaj fonoabsorbante la realizarea
constructiilor industriale viitoare.

Aria naturala ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior

PUG Orasul Babeni nu are legatura directa cu managementul ariei naturale protejate
de interes comunitar, iar activitatile care vor fi desfasurate pe terenurile nou
introduse in intravilan si rezervate pentru dezvoltare industriala ca rezultat al
implementarii PUG Babeni nu vor genera efecte asupra populatiilor de pasari din sit
si nu vor prezenta impact asupra integritatii sitului natura 2000, nici asupra speciilor
si habitatelor.

Prin implementarea PUG Babeni nu se vor face modificari fizice asupra ariei
protejate, nu se fragmenteaza arealul nici unei specii si nu este afectata starea
actuala de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv prin
evolutii/schimbari care se pot produce in viitor, cu conditia respectarii
reglementarilor din Regulamentul General de Urbanism al PUG si a cuprinderii zonei
de intravilan din sit ca Zona de dezvoltare durabila in planul de management al ariei
naturale protejate.

Se fac urmatoarele recomandari cu privire la unele masuri suplimentare pentru


protectia mediului care trebuie luate in considerare de catre autoritatile
administratiei locale la implementarea prevederilor Planului Urbanistic General al
Orasului Babeni, zona inclusa si/sau aflata in vecinatatea sitului Natura 2000 ROSPA
0106 Valea Oltului Inferior:

 Dezvoltarea numai a tipurilor de activitate industriala nepoluanta specificata


 Respectarea prevederilor PUG cu privire la zona de protectie si zona spatiilor
plantate in cadrul tuturor proiectelor de dezvoltare a diferitelor activitati.
Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea
corespunzatoare a acestora
 Elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare a activitatilor productive in
conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de
operare si respectarea prevederilor PUG cu privire la distantele si perimetrele de
protectie conform cu legislatia in vigoare. Proiectele vor trebui sa includa solutii
viabile cu privire la colectarea si epurarea apelor uzate tehnologice

115
PRIMA VERSIUNE PUG ORAS BABENI – JUDETUL VALCEA

 Realizarea obiectivelor industriale numai dupa obtinerea acordurilor si avizelor


impuse prin certificatele de urbanism si respectarea conditiilor impuse de avizatori
 Monitorizarea zonei de catre Primaria Babeni atat in perioada de construire cat si
in cea de functionare pentru respectarea conditiilor din avizele, acordurile si
autorizatiile emise
 Realizarea drumurilor de acces si realizarea infrastructurii edilitare inainte de
demararea proiectelor.
 Realizarea de perimetre de protectie la retelele de alimentare cu apa si
canalizare, etc
 Realizarea de perdele de protectie cel putin pe latura de est a zonei (preferabil
perimetral intregii suprafete de 7,66 ha), pe conturul dintre suprafata analizata si
zona sitului
 Decopertarea stratului fertil cu respectarea legislatiei si utilizarea sa pentru
imbunatatirea calitatii solurilor saracite, dupa care ecosistemele vor reusi o
adaptare fireasca, astfel: flora se va regenera in zona unde va fi relocat stratul
fertil, iar fauna mica se va retrage in zonele neafectate.
 Prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate care ar conduce la afectarea SPA
Valea Oltului Inferior
 Monitorizarea calitatii apelor uzate posibil necesar a fi epurate local inainte de
deversarea in reteaua de canalizare centralizata a Orasului Babeni pentru
incadrarea in prevederile NTPA 002/2005

SC BIZEXPERT SRL

Ing. Simona Enculescu

116