PLAM Tulcea 2011 PDF

PLAN LOCAL DE ACIUNE
PENTRU MEDIU
JUDEUL TULCEA
Revizuit
2011
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

Judeul TULCEA
CUPRINS
CAPITOLUL I INTRODUCERE N NOIUNEA DE PLAM
1.1. Ce este un PLAM?
1.2. Scopul unui PLAM
1.3. Cadrul legislativ n domeniul Proteciei Mediului
1.4. Istoricul PLAM pentru judeul Tulcea
1.5. Revizuire
CAPITOLUL II STAREA INITIALA A JUDEULUI TULCEA

2.1. Caracteristici geografice, geologice i demografice
2.2. Resurse naturale ale judetului Ttulcea
2.3. Activiti economice principale
2.4. Infrastructura
CAPITOLUL III STAREA CALITII MEDIULUI N JUDEUL TULCEA IN PERIOADA

2005-2007
3.1. Calitatea aerului
3.2. Calitatea apelor
3.3. Calitatea solului
3.4. Situaia radioactivitii mediului
3.5. Calitatea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice. Arii protejate
3.6. Biosecuritatea
3.7. Calitatea pdurilor
3.8. Mediul urban
3.9. Deseurile
CAPITOLUL IV PROBLEME PRIORITARE PRIVIND PROTECIA MEDIULUI N

JUDEUL TULCEA
4.1. Metodologia utilizata in evaluarea problemelor de mediu.
4.2. Identificarea, descrierea, analizarea i evaluarea problemelor/aspectelor de mediu
CAPITOLUL V ACIUNI STRATEGICE PRIVIND PROTECIA MEDIULUI

NCONJURTOR N JUDEUL TULCEA
5.1. Stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor de mediu
5.2 Recomandri cadru pentru protejarea componentelor de mediu
5.3 Identificarea actiunilor prioritare
5.4. Matricile Plan de Actiune

Judeul TULCEA
CAPITOLUL I INTRODUCERE N NOIUNEA DE PLAM

1.1.
Ce este un PLAM?
Un Plan Local de Aciune pentru Mediu (PLAM) sau LEAP - Local Environmental
Action Plan reprezint strategia pe termen scurt, mediu i lung necesar soluionrii
problemelor de mediu locale, prin abordarea principiilor dezvoltrii durabile i n deplin
concordan cu planurile, strategiile i alte documente legislative specifice, existente la nivel
local, regional i naional.
Aceast strategie de abordare planificat a problemelor de mediu a fost stabilit n
cadrul Conferinei Ministeriale Un mediu pentru Europa desfurat n 1993 la Lucerna,
Elveia i a fost concretizat prin convenia cunoscut sub numele Programul de Aciune
pentru Mediu pentru Europa Central i de Est . Acest document cadru constituie "o baz
pentru aciunea guvernelor i administraiilor locale, a Comisiei Comunitilor Europene i a
organizaiilor internaionale, instituiilor financiare i a investitorilor privai n regiune"
(paragraf 6 - Declaraia Ministerial 30 aprilie 1993).
Un PLAM trebuie sa fie n deplin concordan cu Planul Naional de Aciune pentru
Protecia Mediului (PNAPM) iar principiile generale i obiectivele prioritare ale acestuia
trebuie s se regseasc n Strategia Proteciei Mediului n Romnia. De asemenea, n
elaborarea sa, trebuie luate n considerare toate standardele i reglementrile de mediu
naionale relevante precum i programul de adoptare a Acquis-ului Comunitar. Obiectivul
general al PNAM este de a mbunti calitatea mediului n Romnia.
Pentru a atinge acest scop trebuie luate n considerare urmtoarele principii i strategii:
principiul precauiei n luarea deciziei;
principiul integrarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale;
principiul retinerii poluantilor la sursa;
principiul prevenirii riscurilor ecologice;
principiul conservrii biodiversitii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic
natural;
principiul poluatorul pltete;
utilizarea durabila a resurselor naturale;
acordarea unei prioriti sporite poluanilor care duneaz sntii populaiei;
reconstrucia ecologic a zonelor degradate;
informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie in
problemele de mediu.
1.2. Scopul unui PLAM
Scopul planificrii locale este de a dezvolta un plan cuprinztor de aciuni concrete pentru
mbuntirea
calitii
mediului,
pe
ct
posibil
cu
resursele
disponibile.
PLAM-ul poate de asemenea servi ca argument adiional n obinerea de resurse financiare,
n special a celor oferite de Uniunea European. Fiecare proiect propus pentru a fi finanat
de ctre programele de asisten financiar ale Uniunii Europene trebuie nu doar s fac
parte dintr-un plan, dar totodat trebuie s aib la baz un larg consens al publicului din
zona creia i se adreseaz. PLAM-urile elaborate n Europa Central i de Est au avut, in
general, urmtoarele obiective:
s mbunteasc condiiile de mediu;
s identifice, s evalueze i s stabileasc prioriti de aciune;
s promoveze contientizarea publicului;

Judeul TULCEA
s ntreasc capacitatea att a autoritii locale ct i a ONG pentru a coordona i

realiza programe de mediu;
s promoveze parteneriatul ntre actorii implicai n procesul decizional de mediu;
s respecte cerinele legislative naionale de elaborare PAM.
Stabilirea obiectivelor, indicatorilor, aciunilor i a termenelor pentru atingerea acestora
trebuie s in seama de obligaiile ce revin Romniei n vederea conformrii cu cerinele
Uniunii Europene n domeniul proteciei mediului, astfel nct la revizuirea PLAM-ului se va
putea obine o evaluare a programului de aplicare a Acquis-ului Comunitar la nivel local.
Principalele aspecte abordate prin realizarea unui PLAM sunt resursele limitate disponibile
pentru soluionarea tuturor problemelor de mediu i dreptul publicului de a avea acces la
informaia de mediu i de a participa la procesul de luare a deciziei de mediu.
PLAM este unic datorit circumstanelor particulare date de condiiile de mediu ale fiecrui
jude.
Primul pas n elaborarea acestui document l constituie stabilirea metodologiei, care implic
stabilirea scopurilor, a obiectivelor si intelor PLAM, dar si a indicatorilor de mediu care
trebuie luai in considerare pentru stabilirea aciunilor.
Se continu cu stabilirea si ierarhizarea problemelor innd cont de impactul acestora n
raport cu sntatea populaiei, a mediului dar si de costurile pe care le implic.
In vederea elaborrii Planului Local de Aciune pentru Mediu, pentru fiecare problema de
mediu se stabilesc :
Scopul pentru mediu, care reprezint elementul de ndrumare strategica a eforturilor pe
termen lung pentru rezolvarea problemei;
Obiectivele pentru mediu, sunt angajamentele msurabile care trebuiesc atinse intr-un
interval de timp pentru atingerea scopului stabilit;
intele pentru mediu, reprezentnd cuantificarea a ceea ce se dorete a se realiza intr-un
interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului;
Indicatorii de mediu, care sunt elementele de referin pentru cuantificarea si evaluarea
rezultatelor aciunilor.
Pe baza celor stabilite se identific aciuni posibile pentru atingerea acestora.
Cerinele principale ale unui PLAM sunt ca acesta s fie realist, implementabil i
rezultatele s fie msurabile, iar pentru a ndeplini aceste cerine, programul trebuie:
s implice toi cetenii comunitii locale pentru a fi siguri c problemele abordate n plan
sunt importante pentru acetia;
s cuprind obiective bine definite cu indicatori msurabili, care s permit comunitii
locale s evalueze reuita programului;
s cuprind activiti pentru care sunt alocate resurse corespunztoare sau activiti noi
pentru care pot fi gsite fonduri suplimentare reale.
1.3. CADRUL LEGISLATIV N DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI
Pentru Romnia, transpunerea obiectivelor dezvoltarii durabile a implicat un proces complex
de evaluare prealabila a legislatiei adoptate pna n prezent si de stabilire a unui calendar
legislativ, lund n considerare att obligativitatea adoptarii acquis-ului comunitar,
respectarea conventiilor si acordurilor privind protectia mediului, posibilitatile financiare ale
Romniei, ct si necesitatea restabilirii unor coordonate ntre perspectivele cresterii
economice si calitatea vietii.
Cadrul legislativ n domeniul protectiei mediului a fost asigurat prin transpunerea directivelor
Uniunii Europene ntr-o serie de acte normative (legi, hotarri de guvern, ordine ale
diverselor ministere etc.). n acest sens, s-au avut n vedere angajamentele asumate prin

Judeul TULCEA
Documentul de pozitie pentru aderarea la Uniunea Europeana - Capitolul 22 - Protectia

mediului nconjurator, prin care Romnia a acceptat acquis-ul comunitar.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin
Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste principalele directii
de actiune n domeniul protectiei mediului. n baza acesteia sunt emise acte normative care
reglementeaza problemele de mediu din Romnia si care sunt ntr-o continua dinamica,
ncercnd a satisface exigentele si criteriile Uniunii Europene.
Alinierea standardelor nationale la cele europene pune probleme mai ales n ceea ce
priveste metodele, conceptiile, relatiile si structurile institutionale. Conformarea cu
standardele europene este, n conditiile actuale, problema cheie n ceea ce priveste protectia
mediului.
1.4. Istoricul PLAM pentru judeul Tulcea
n cursul lunii martie 2005, APM Tulcea a ncheiat activitatea de elaborare a
Planului Local de Aciune pentru Mediu n judeul Tulcea prin validarea acestuia de ctre
Comitetul de Coordonare al PLAM n cadrul edinei din data de 17.03.2005.
Prin aprobarea acestuia prin Ordinul Prefectului Judeului Tulcea nr. 149/04.04.2005
s-a realizat institutionalizarea documentului PLAM Tulcea. De asemenea, PLAM pentru
judeul Tulcea a fost aprobat de ctre Consiliul Judeean Tulcea prin Hotrrea nr.107 /
14.10.2005.
In anul 2008, in conformitate cu prevederile ghidului metodologic, PLAM judetul
Tulcea a fost revizuit.
Forma final a documentului PLAM pentru judeul Tulcea a fost distribuit pe suport
magnetic tuturor instituiilor cu responsabiliti n protecia mediului din jude. Informarea
publicului s-a realizat prin actualizarea periodica pe site-ul institutiei cu raportarea stadiului
realizarii masurilor.
Monitorizarea i evaluarea rezultatelor implementarii PLAM pentru judeul Tulcea s-a
desfaurat pe ntreaga perioad de implementare a aciunilor . Raportul privind evaluarea
problemelor de mediu din judeul Tulcea ofer o list exhaustiv a celor mai importante
probleme de mediu cu care se confrunt judeul, mpreun cu evalurile pentru fiecare
problem individual.
Evaluarea problemelor de mediu se bazeaz pe date i informaii concrete i
reprezint un document esenial pentru cunoaterea strii actuale a mediului n judeul
Tulcea, a cauzelor care au generat probleme de mediu.
PLAM Tulcea a inclus include 179 de masuri de mbuntire a calitatii mediului n judeul
Tulcea. Dintre acestea 60 au avut ca termen de realizare perioada 2009-2010, i 76 au fost
preconizate a se realiza in perioada 2011-2018.
In tabelul urmator, este reprezentat repartiia msurilor pe probleme de mediu i
perioade de realizare:
Problema de mediu
PM 01- Managementul deseurilor
PM 02- Calitatea apei potabile
PM 03- Poluarea atmosferei
PM 04- Poluarea apelor de suprafata
PM 05- Poluarea solului
PM 06- Arii naturale protejate
PM 07-Amenintari,date de accidente
majore
PM
08ntarirea
capacitatii
Total
masuri
22
27
13
26
20
10
Termen 2010
6
17
6
4
9
1
Termen >2010
10
6
3
17
6
5
Permanente
6
4
4
5
5
4
6
4
0
1
6
1
0
2
pe

Judeul TULCEA
Administratiei publice locale

PM 09- Educatia ecologica
PM 10- Turism si agrement
PM 11- Urbanizarea si mediul
PM 12- capacitatea APM
PM 13- Sanatatea populatiei
Total:
6
22
17
3
3
179
0
9
5
2
0
60
0
13
7
0
2
76
6
0
5
1
1
43
Sintetic, modul de rezolvare pe probleme este urmatorul:

Termen de
realizare
Numr
aciuni
realizate
Permanente
2010
Numr
aciuni n
curs de
realizare
Numr
aciuni
nerealizate
Numr
aciuni
amnate
Numr
aciuni
anulate
43
25
> 2010
Total
Numr
aciuni
realizate
n avans
34
113
aciuni
43
70
25
Total
34
60
76
179
1.4. Revizuire
Revizuirea PLAM a fost efectuata pe baza rezultatelor procesului de evaluare a
obiectivelor i a aciunilor in raport cu prevederile PLAM . De asemenea, pentru revizuirea
PLAM au fost luate n considerare modificrile aprute n starea mediului, n situaia
economico-social, n legislaia pentru protecia mediului, n tehnologiile de producie i de
protecie a mediului.
ETAPE ALE PROCESULUI DE ELABORARE A PLAM

Procesul de elaborare a Planului Local de Aciune pentru Mediu al judeului a cuprins mai
multe etape :
ntiinarea instituiilor, agenilor economici i a organizaiilor neguvernamentale despre
intenia de realizare a Planului Local de Aciune pentru Mediu n judeul Tulcea
Solicitare instituionalizrii PLAM - Ordinul Prefectului nr. 383/15.07.2010 privind
actualizarea structurii organizatorice constituite la nivel judeean pentru revizuirea
Planului Local de aciune pentru mediu al judeului Tulcea
Instituionalizarea PLAM este deosebit de important pentru desfurarea ntregului proces,
marcnd pe de o parte, angajamentul celor implicai de a face toate eforturile pentru
elaborare i implementare, iar pe de alt parte, oficializarea unui proces n beneficiul
comunitii, cu implicarea autoritii n luarea deciziilor.
Coordonator PLAM
Viorica Bsc - Director executiv - Agenia pentru Protecia Mediului Tulcea
Comitet de Coordonare
1. D-na Daniela Petroschi- consilier compartimentul Afaceri Europene-Instituia Prefectului
Judetului Tulcea
2. D-na Elena Cojoac-Expert Superior- Direcia de Urbanism i Amenajarea Teritoriului -

Judeul TULCEA
Consiliul Judetean Tulcea

3. D-na Maria Zaharia- Consilier Compartiment Mediu- Primaria Tulcea
4. D-na Cornelia Benea- ef Serviciu Reglementare, Autorizare, Dezvoltare
-Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
5. D-na Drgua Tincua- comisar-Garda Naional de Mediu- Comisariatul Judeean Tulcea
6. D-ra Maria Giorgiana Ghigu-Direcia de Sanatate Publica Tulcea
7. D-na
Vasilica
SbrceaInstitutul
National
de
Cercetare
si
Dezvoltare Delta Dunrii Tulcea
8. D-naTeodora Costea- ef Birou Gestiunea Resurselor de ApSistemul de Gospodrire a Apelor Tulcea
9. Dl. Emil Ghinea Director tehnic- Directia Silvica Tulcea
10. Dl Vasile Mladin- Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Tulcea
11. Dl. Valeriu Ajdev+ expert economist+ departamentul Planificare i Monitorizare Regional+
Agenia pentru Dezvoltare Regional Sud-Est
12. Dl. Rusu Cristian subcomisar- Inspectoratul de Politie al Judeului Tulcea
13. Dl. Nichifor Tulceanu- Directia Judeean de Statistica Tulcea
14. Dl. Condrat Sever- AJVPS Tulcea
15. DL. Nicolae Topoleanu- Viceprimar- Primaria Macin
16. Dl. Petre Ilie- Primar- Primaria Isaccea
17. Dl. Ilie tefan- Primar- Primria Luncavia
18. Dl. Neacu Boant- inspector principal- Primaria Turcoaia
19. Dl. Nicolae Mocanu- viceprimar- Primaria Greci
20. Dl. Ion Bodorin- viceprimar -Primaria Cerna
21. D-na Carmen Mitan- Director Prevenire i Protecie-SC FERAL SRL
22. Dl. Firsa Ivan- Director Resurse Umane-SC AKER SA
23. Dl. Marian Ilie- Organizaia Neguvernamental Natura zmbete

Grup de Lucru:
Mirela Ghenu - Agenia pentru Protecia Mediului Tulcea
Florentin Bibic- Instituia Prefectului Judeului Tulcea
Mihaela Giorgiana Pintilie - Consiliul Judeean Tulcea
Maria Zaharia - Primria Tulcea
Gabriela Bucur- ARBDD Tulcea
Gina Tranulea Autoritatea de Sntate Public Tulcea
Costel Cotoi- Primria Macin
Viorel Drajgu- Primria Isaccea
Teodora Costea- Sistemul de Gospodarire a Apelor Tulcea
Gianina Doaga- Agentia pentru Dezvoltare Regional Sud- ESt
Anton Daniel Suciu- Direcia Silvic Tulcea
Simion Milian Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Tulcea
Drgua Tincua Garda Naional de Mediu Comisariatul Judeean Tulcea
D-na Carmen Mitan- Director Prevenire i Protecie-SC FERAL SRL

Judeul TULCEA
CAPITOLUL II STAREA INIIAL A JUDEULUI TULCEA

2.1 Caracteristici georgrafice, geologice, demografice
Cadrul natural. Caracteristici fizice i geografice
Aezarea geografic
Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei insemnatate
vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45grd latitudine nordica taie
judetul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29grd 41'24" longitudine vestica strabate
orasul Sulina, extremitatea estica a Romaniei. Inconjurat din trei parti de apa, se invecineaza
la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granite naturale-Dunarea, la est cu
Marea Neagra, avand hotar terestru doar la sud, cu judetul Constanta.
Suprafaa i structura administrativ

Jude
TULCEA
Suprafaa
ha
849900
Structura administrativ
2
km
8499,00
municipii
1
orae
4
comune
46
sate
133
Date demografice
Suprafaa judeului Tulcea este de 849880 ha iar populaia total este de 248367 locuitori.
Populatia judetului a scazut cu 5.4% intre 1992 si 2002, cele mai recente recensaminte ale
populatiei, si este in continua scadere.
Populaia stabil dup domiciliu pe municipii, orae, comune i sexe la 1 ianuarie 2009
Sursa: Directia de Statistica Tulcea
1
2
3
4
5
1
2
3
Jude/mediu/localitate
Judeul Tulcea
Mediu Urban
Municipiul Tulcea
Oras Babadag
Ora Isaccea
Oras Macin
Oras Sulina
Mediu Rural
Baia
Beidaud
Bestepe
Total
248367
1219969
91067
10273
5320
10936
4400
126371
4775
1591
1967
Masculin
123289
59359
44023
5160
2678
5258
2240
63930
2427
831
981
Feminin
125078
62637
47044
5113
2642
5678
2160
62441
2348
760
986
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
CA Rosetti
Carcaliu
Casimcea
Ceamurlia de Jos
Ceatalchioi
Cerna
Chilia Veche
Ciucurova
Crisan
Deni
Dorobantu
Frecatei
Greci
Grindu
Hamcearca
Horia
IC Bratianu
Izvoarele
Jijila
Jurilovca
Luncavita
Mahmudia
Maliuc
Mihai Bravu
M. Koglniceanu
Murighiol
Nalbant
Niculitel
Nufaru
Ostrov
Pardina
Peceneaga
Sarichioi
Sfantu Gheorghe
Slava Cercheza
Smrdan
Somova
Stejaru
Topolog
Turcoaia
Vacareni
Valea Nucarilor
Valea Teilor

Judeul TULCEA
935
492
3141
1471
3007
1502
2392
1206
778
462
4009
2039
2455
1260
2194
1101
1303
664
2219
1137
1569
794
3697
1796
5487
2655
1544
797
1502
749
1486
746
1241
615
2112
1071
5771
2901
4850
2394
4483
2286
2812
1444
992
530
2507
1308
3246
1642
3550
1842
2883
1454
4474
2239
2510
1282
2039
1099
631
371
1906
961
7110
3620
857
449
2528
1248
1138
574
4618
2323
2012
1053
4853
2473
3566
1743
2374
1199
3746
19013
1511
786
9
443
1670
1505
1186
316
1970
1195
1093
639
1082
775
1901
2832
747
753
740
626
1041
2870
2456
2197
1368
462
1199
1604
1708
1429
2235
1228
940
260
945
3490
408
1280
564
2295
959
2380
1823
1175
1833
725
Judeul Tulcea are cea mai mic densitate, de 30,4 locuitori/kmp, de circa 3 ori mai mic
dect media pe ar de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorndu-se n special suprafeei mari
acoperit de ape .
Judeul Tulcea
( ha )
Zona urban
( ha )
Intravilan
% zona urban din

suprafata judeului
849880
76770
3269,74
9,033 %
Densitatea
populaiei n zona
urban
29,4 locuitori /
ha
Relieful
O caracteristic important a judeului o reprezint prezena unei varieti mari de
forme de relief ce i confer o distincie aparte ntre celelalte judee ale rii: cele mai vechi
formaiuni geologice ale Europei (muni, podisuri si dealuri, formaiuni de vrst
precambrian din lanul Munilor Hercinici, ntrerupte de depresiuni), alturi de cele mai noi
formaiuni geomorfologice (Delta Dunrii si Complexul Razim Sinoie)

Judeul TULCEA
10
La est de Lunca Dunrii se gsete Podiul Dobrogei, mprit n dou mari diviziuni: Masivul
Dobrogei de Nord i Podiul Dobrogei de Sud.
Masivul Dobrogei de Nord este alctuit din mai multe subdiviziuni:
Munii Mcinului, un masiv hercinic, cu aspecte montane, alctuit din roci dure (granit), cu
altitudini ce depesc 400m (vf. Greci-467m);
Dealurile Tulcei, cu altitudini mai reduse (n jurul a 100-200m);
Depresiunea Nalbant;
Podiul Babadag, ocup partea central a Masivului Dobrogei de Nord, altitudinea putnd
ajunge la 400m;
Podiul Casimcei, spre contactul cu Podiul Dobrogei de Sud, aici se gsesc isturi verzi.
La vrsarea Dunrii n Marea Neagr s-a format Delta Dunrii, suprafaa acesteia fiind de
aproximativ 580000 ha. Rezervaia Biosferei Delta Dunrii este situat la interfaa dintre
gurile Dunrii i Marea Neagr. Aceasta cuprinde delta propriu-zis, Lunca Dunrii n amonte
de Tulcea pn la Cotul Pisicii, complexul lagunar Razim Sinoe i apele litorale ale Mrii
Negre, pn la izobata de 20 m. n rezervaia Biosferei Delta Dunrii se disting patru diviziuni
geomorfologice:
delta fluvial- este compus din reeaua de canale dintre cele trei brae (Sulina, Sf.
Gheorghe i Chilia), n poriunea lor vestic, mrginite pe alocuri de grinduri longitudinale
rezultate prin depunerea de sedimente transportate de Dunre
delta fluvio-maritim- este caracterizat prin grindurile maritime, respectiv depozitele
de aluviuni i nisip lsate de apa dulce a fluviului la contactul cu marea. Cele mai
importante grinduri sunt: Chilia, tipoc, Letea, Caraorman, Crasnicol. La gura braului Sf.
Gheorghe se afl Insula Sacalin, a crei form se schimb mereu sub aciunea apelor
mrii. Grindurile Letea i Caraorman au un relief surprinztor de variat, unde dune
prelungi alterneaz cu fii de vegetaie lemnoas aa numitele hamacuri sau pduri
cu vegetaie luxuriant
Lunca Dunrii
complexul lagunar Razim-Sinoe
Clima
Teritoriul judeului Tulcea aparine sectorului cu clim continental. Regimul climatic se
caracterizeaz n partea continental prin veri fierbini cu precipitaii slabe i ierni nu prea
reci dar n care uneori apar viscole puternice dar i cu frecvente intervale de nclzire care
ntrerup continuitatea n timp a stratului de zpad. Zona maritim a judeului este

Judeul TULCEA
11
caracterizat prin veri a cror cldur este atenuat de briza mrii. Iernile se caracterizeaz
prin temperaturi nu prea coborte dar marcate de vnturi puternice, reci, din direcia mrii.
Circulaia general a atmosferei se caracterizeaz, n semestrul cald, prin predominarea
curentilor lenti de aer temperat-oceanic din V, iar n semestrul rece, prin masele de aer din
NE cu caracteristici arctic-continental i prin advecia din SV a aerului mediteranean, cald i
umed.
Temperatura aerului este slab difereniat pe teritoriul judeului: mediile anuale sunt n jur
de 11,1 C; mediile lunii celei mai calde, iulie, urc pn la 23,2 C; mediile lunii celei mai reci,
ianuarie, coboar pn la 1,8 C. Numrul mediu al zilelor de nghe este de 84,2 la Sulina
i de aproximativ 100 n partea continental a judeului.
Precipitaiile atmosferice nregistreaz valori mai reduse dect n celelalte judee ale rii.
Cantitile medii anuale sunt mai mici de 400 mm n regiunea Deltei Dunrii i a complexului
lacustru Razelm. Stratul de zpad are caracter episodic i grosimi nensemnate, cu durata
medie anual 30 zile.
2.2. RESURSELE NATURALE ALE JUDEUlUI TULCEA
2.2.1. Resurse naturale de materii prime neregenerabile

Resursele naturale de materii prime neregenerabile sunt surse generatoare de
energie, alctuite, ndeosebi din combustibilii fosili, ai cror reprezentani tipici sunt n
principal hidrocarburile. Alte resurse neregenerabile sunt: crbunele, calcarul, nisipurile
cuaroase, diatomita, argila, pietriurile i nisipurile, plcile de gresie, sarea, chihlimbarul.
Resursele naturale au fost i sunt nc exploatate cu tehnologii care au impact semnificativ
asupra unor zone ale judeului i afecteaz imaginea peisagistic.
Resursele subsolului : rocile de constructii i alte substante minerale utile exploatate
timp ndelungat sunt departe de a fi epuizate constituind perspective de exploatare
interesante.
Rocile de construcii reprezentate de roci vulcanice de natur porfiric i granite sunt
prelucrate n vederea obtinerii de cribluri i nisip .Sunt exploatate porfirele din dealul Consul,
Crjelari i Camena ;granitele din zona Mcin ,Turcoaia , Cerna . Calcarele sunt exploatate
ca roci de construcii n carierele Zebil, Bididia ,Trei Fntni, Malcoci Sud. Calcarele
dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex Galai.
Ca roci ornamentale se exploateaz calcare grezoase de la Bachioi, calcare dolomitice de
la Mahmudia, Crjelari i Codru Babadag.
Din zona Colinele Niculiel se exploateaz roci bazice, utilizate n lucrri de construcie de
drumuri i ci ferate ;
La sud de localitatea Revrsarea s-au deschis noi fronturi de carier, pentru
exploatarea diabazului
Pentru nevoile locale mai sunt exploatate multe alte categorii de roci din perimetrele
consiliilor locale de pe teritoriul judeului : Nalbant ,Ciucurova,Baia.
n perimetrul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii au fost identificate diferite resurse naturale
neregenerabile: nisip cuarifer pentru siderurgie, minereuri de metale grele n nisipurile
grindurilor litorale, turb, etc.
Nisipurile din grindurile fluvio-marine au constituit obiect de exploatare, cele din grindul
Caraorman (nisip cuaros 90,8 % SiO) pentru a fi folosite la fabricarea sticlei si n procesul
tehnologic la Combinatul Siderurgic de la Galai. Dup declararea Deltei Dunrii, rezervaie a
biosferei, au fost stopate lucrrile de realizare a exploatrii si au fost abandonate instalaiile
si construciile neterminate care, n prezent, nu se integreaz n peisajul deltei.
Nisipurile din cordoanele litorale au fost exploatate pentru extragerea unor metale grele.
Acivitatea de extragere si prelucrare industrial a metalelor grele din nisipurile grindului

Judeul TULCEA
12
Chituc, a fost oprit n anii 90 datorit incompatibilitii acestor activiti cu statutul de

rezervaie.
2.2.2 Resurse naturale regenerabile
Sunt diversificate, dar limitate. Dintre acestea, cele mai importante sunt : resursele de
apa, solul , padurile, fauna si flora, energia eoliana ;
Resursa de ap
Este cea mai important dintre resurse. Resursele de ap poteniale si tehnic utilizabile de
pe teritoriul judeului Tulcea sunt reprezentate de cele subterane, insuficient explorate si
exploatate si cele de suprafa dominate n mare msur de prezena fluviului Dunrea care
mrgineste judeul Tulcea pe latura vestic si nordic, avnd o lungime de circa 276 km.
Celelalte ape curgtoare din jude sunt de importan mic, tributare Dunrii, puine ca
numr si cu debit redus sau tributare Mrii Negre cu lungimi si debite mai mari. Toate apele
curgtoare din jude sunt grefate de viiturile pluviale n judeul Tulcea apele sunt grupate n
dou bazine hidrografice - Dunre i Litoral, care ocup 71% respectiv 29% din suprafaa
judeului.
Nr.
Denumire
Izvor
Lungime
Telita
M-tii Macinului
48 km
Debit
mediu
Mc/s
0,06
Taita
M-tii Macinului
57 km
0,33
Tabana
Pod.Babadagului
9 km
0,5
Topolog
Pod. Casimcei
L=26
50)
Hamangia
Pod. Casimcei
33
0,02
6
7
8
Ciucurova
Slava
Valea Tulcei
Pod. Casimcei
Pod.Casimcei
dealurile Tulcei
24 km
38
14 km
0,01
0,01
0,01
km
(din
0,33
Dunarea 267 Km din 1075 km pe teritoriul Romaniei)

bratul Chilia 120 km,
bratul Sulina (fluvio maritim) 63 km
bratul Sf Gheorghe 69.7 km fara bucla Murighiol
Principalele lacuri din judeul Tulcea sunt lagunele maritime
Denumire
Razim
Sinoe
Zmeica
Siutghiol
Suprafa ( ha )
41500
17150
5460
1900
iar din Delta Dunarii cele mai importante lacuri sunt

Denumire
Dranov
Lacul Rou
Gorgova
Merhei
Furtuna
Matia
Resursa de sol
Suprafa ( ha )
2170
1445
1377
1057
977
652
anual
Bazin hidrografic
BH Litoral ( Lacul
Razelm)
BH Litoral ( Lacul
Razelm)
BH Litoral ( Lacul
Razelm)
n BH Litoral lac
Hazarlac(jud.
Constanta)
BH Litoral -lac
Ceamurlia
raul Slava
lacul Ceamurlia
n lac Razelm

Judeul TULCEA
13
Solurile din regiune sunt caracteristice ca profil i factori de fertilitate fiind n

dependen de factorii meteo-climatici, decisivi n pedogeneza i de roca mam .
Grosimea acestor soluri variaz ntre 2,0 si 3,5 m , iar din punct de vedere al aciditaii ,
solurile din zona au un pH n general neutru cuprins intre 6,5 - 7. Aceste soluri s-au format pe
produsele dezagregate i alterate a diferitelor formaiuni cristaline, roci magmatice i roci
sedimentare .
Principalele tipuri de soluri din judeul Tulcea sunt:
Cernoziomurile, se gsesc n majoritatea terenurilor din Podisul Nord Dobrogean. n
Delta Dunrii, aceste soluri sunt puin rspndite, n partea de sud a zonei Chilia, unde se
sfrseste cmpia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit n principal
la psunat; doar o mic parte este folosit la fermele piscicole.
Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice n principal Luncii Dunrii si
grindurilor din partea fluvial (vestic) a deltei, care n mod regulat primesc aluviuni
proaspete. Aproximativ 35.000 ha de zone cu soluri aluviale din Delta Dunrii sunt ndiguite
si cultivate. n condiiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o
gam larg de tipuri de culturi pentru teren uscat, dar, din cauza climei uscate fr irigaii,
produciile sunt mici si foarte mici.
Limnosolurile, includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. Aceste
sedimente sunt n marea lor majoritate alctuite din suspensii minerale aduse de apele
Dunrii si cele provenite n urma proceselor chimice si biologice care au loc la nivelul masei
de ap si sedimentelor.
Gleisolurile, reprezint principalul component al nvelisului de sol caracteristic formelor
de relief cuprinse ntre 0,0 si 0,5mrMN. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale, dar cteva
dintre ele sau format si pe depozite de loess (Cmpia Chiliei). Dac nu sunt drenate si
cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant, cu stufrisuri, ppurisuri si rogozuri. Pe
grindurile fluviale acestea se gsesc sub pduri de Salix alba, Salix fragilis si pajisti cu
Agrostis stolonifera si Carex sp.
Psamosolurile si nisipurile, sunt asociate cu grindurile si dunele de nisip din delta
maritim si din Complexul lagunar Razim-Sinoie. Psamosolurile sunt definite prin textura lor
nisipoas si de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor
este foarte sczut. Sunt folosite n special pentru psuni si plantaii de plop. Numai pe
poriuni de teren foarte mici, n curile caselor si pe lng sate, sunt cultivate cu porumb,
cartofi, secar, orz.
Solonceacurile includ toate tipurile de sol, care au limita superioar a orizontului salic n
primii 20cm de la suprafaa solului. Solonceacurile suport un covor vegetal srac, care
const din pajisti halofile de calitate foarte sczut pentru vite. Prin natura lor, acestea au o
biodiversitate sczut. Pentru agricultur (exceptnd psunatul extensiv) este imposibil a fi
folosite fr un drenaj artificial si splarea srurilor.
Soluri blane, sunt caracteristice, prin definiie, stepelor cu climat continental uscat, sunt
singurele soluri zonale din Delta Dunrii. Cu toate c solurile blane sunt bune din punct de
vedere fizic, ele au un nivel de fertilitate moderat din cauza coninutului relativ redus de
materie organic, N si P. Dar principala cauz a obinerii de recolte sczute este lipsa
umiditii din sol
Histosolurile constituie principala component nivelului pedologic al RBDD. n stare
natural, histosolurile sunt suport de baz pentru ecosistemele umede: stufrisuri, vegetaia
acvatic, submers. Suprafee mari sunt utilizate pentru agricultur n incinte amenajate.
Antroposolurile si non-solurile sunt rezultatul diferitelor activiti umane. Sunt n
principal reprezentate de grmezi de pmnt sau alte materiale rezultate din sparea de
canale, pentru desecare n incintele agricole, pentru deschiderea unor ci navigabile (ex.
Caraorman si Mila 23) si canalelor pentru mbuntirea circulaiei apei n prile mai izolate
ale deltei. Antroposolurile sunt constituite n principal din depozite aluviale, uneori
amestecate cu materii organice. Suprafee mici - circa 500 ha - sunt folosite de locuitori

Judeul TULCEA
14
pentru cultura legumelor, pepeni si alte culturi de subzisten. Suprafee mai mari ce s-au
nierbat natural sunt folosite ca psune.
Pdurile Pdurea este un ecosistem terestru tridimensional, cel mai complex i
cuprinztor dintre toate ecosistemele, cu legi proprii de dezvoltare, n care se desfoar
cele mai intense schimburi de substan, energie, informaie i cele mai mari procese
biologice .Pdurile au importan economic, social i ecologic. Lor li se datoreaz n cel
mai nalt grad stabilitatea i calitatea factorilor fundamentali ai mediului (aerul, apa i solul).
SUPRAFAA FONDULUI FORESTIER PE CATEGORII DE TERENURI SI SPECII DE PADURI
specii de
paduri
Total
Suprafaa
padurilor
Rasinoase
Foioase
Alte terenuri
2000
2001
2002 2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
102,2 102,2
103
92,9
92,9
91,2
UM: Mii hectare

103 103,3 103,8 104,2 91,073 90,825 90,885
91,073 90,825 90,885
92
90,8 91,1 91,8
1,1
91,8
9,3
1,1
91,9
9,3
1
90,2
11,7
1
91
11
1
89,8
12,5
1
90,1
12,7
1,0
90,8
12,4
0,993
90,08
0,999 0,995
89,826 89,890
Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Tulcea, editia 2008; Starea mediului in judetul Tulcea- 2009
Distribuia pdurilor dup principalele forme de relief

Distribuia pdurilor din judeul Tulcea, administrate de Direcia Silvic Tulcea, pe formele de
relief este prezentat n tabelul urmtor
% din suprafaa %
din
mpdurit
a suprafaa
judeului
judeului
Dealuri,coline
70976
78.1
8.4
Lunca si Delta Dunarii
19909
21.9
2.3
Total
90885
100
10.7
Sursa:Starea mediului in judetul Tulcea in anul 2009
Funcia economic principal a pdurilor este aceea de a furniza masa lemnoas
pentru industrializare (construcii, mobilier, celuloz) i lemn pentru nclzirea locuinelor.
Printre alte funcii economice ale pdurilor menionm valorificarea superioar a produselor
accesorii ale pdurii: plante medicinale, fructe de pdure, ciuperci comestibile, vnat, rchit.
Forma de relief principal
Suprafaa (ha)
Funcia economic a fondului forestier al judeului Tulcea- Sursa: Starea mediului in judetul
Tulcea-anul 2009
Suprafee (ha)
asigurare geno-fond
-
exclusiv
protecie
de
43140
de
producie
protecie
47745
exclusiv
producie
de
Masa lemnoas pus n circuitul economic

Masa lemnoas pus n circuitul economic n judeul Tulcea ( UM= mii mc)
Nr.
Rin
Alte
Alte
Locul de recoltare
Fag
Stejar
crt
Anul
oase
specii specii
Total

Judeul TULCEA
1.
Pduri proprietate public a

statului
15
tari
moi
2006
0.1
16.8
40.2
160.2
217.3
2007
0.2
17.4
35.7
198.2
251.5
2008
0.3
15.9
38.9
182.1
237,2
2009
0.6
17.1
30.2
102.8 150.7
Creterea suprafeei pdurilor pe seama terenurilor degradate, inapte folosinelor agricole,
realizarea de perdele forestiere de protecie n zona terenurilor agricole, ntreinerea i
exploatarea raional a pdurilor, constituie obiective permanente ale Strategiei proteciei
mediului.
Specii din flora i fauna slbatic valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice
O mare varietate de specii de flora i faun din Romnia prezint o importan economic
i social deosebit, avnd multiple utilizri n diverse sectoare. n ultimii ani, presiunea
asupra acestor resurse a crescut considerabil, fiind foarte solicitate, n special pe piaa
extern.
Pentru evitarea supraexploatrii, ncepand din anul 1997, a fost reglementat regimul de
desfurare a activitatilor de recoltare/capturare i achizitie a plantelor i animalelor din flora
i fauna salbatic i a altor bunuri ale patrimoniului natural, n scopul comercializarii pe piaa
intern i la export. Aceste reglementri au fost mbuntite n anul 2008 prin apariia
Ordinului 410/2008 pentru aprobarea procedurii de autoarizare a activitatilor de recoltare,
capturarea si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor
de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a
plantelor si animalelor din flora si respectiv fauna salbatica si a importului acestora, care
transpune legislaia specific existent la nivelul Uniunii Europene i pe plan international.
Astfel se pun n aplicare prevederile Regulamentul CE nr.1497/2003 referitor la protecia
speciilor de faun i flor slbatice prin reglementarea comerului cu acestea i
Regulamentul (CE) nr.349/2003 privind suspendarea introducerii n Comunitatea
European a anumitor specii de faun i flor slbatic.
In anul 2010, APM Tulcea a analizat si eliberat autorizatii de mediu la solicitarea persoanelor
fizice si juridice pentru desfasurarea activitatilor de recoltare , capturare i/sau achiziie i
comercializare specii din flora i fauna slbatic in baza Ordinului 410/2008 , astfel : 10
autorizatii de vanatoare pentru persoane juridice si o autorizatie pentru recoltare plante din
flora spontana pentru persoana juridica .
Numrul speciilor de animale valorificate economic n judeul Tulcea este de 36.
Efectivele de vnat evaluate n ultimii ani sunt relativ constante, neexistnd fluctuaii mari de
efective la nici una din speciile principale de vnat. Aceast stare a fost realizat, n principal,
prin buna gospodrire a fondurilor de vntoare. Gestionarii fondurilor de vntoare au
aplicat msuri preventive (campanie de vaccinare antirabic n primvar i toamn) sau
masuri drastice n situaii de criz ( sistarea sezonului de vntoarea in 2005 din cauza gripei
aviare) dar i msuri obinuite ca: selecia artificial la speciile de vnat purttoare de trofee
cinegetice, reglarea corespunzatoare a raportului dintre sexe (cervide), asigurarea hranei
suplimentare n perioada de iarn, reducerea efectivelor de rapitoare pn la un nivel
acceptabil pentru meninerea echilibrului ecologic, paza fondurilor de vntoare i lupta
mpotriva braconajului.

Judeul TULCEA
16
La nivelul judeului Tulcea exist 54 de fonduri de vntoare care sunt gestionate de

AJVPS Tulcea( 24), Direcia Silvic Tulcea (12), AVPS Diana (3), AVPS Dacia Braila(3),
AVPS Delta Club (1), AVPS Jderul (1), AVPS Egreta (2), AVPS Diana de Callatis (1), AVPS
Bendis (1) AVPS Mistreul (1), AVPS Cmpulung Muscel (1) i AVPS Abies (1), AVPS
Corado (1), Asociatia 3 Stejari (1), AVPS Crangul (1)/
Cotele de recolt autorizate pentru sezonul de vntoare 2009-2010 au fost stabilite
la nivelul fiecarui fond de vntoare prin prin Ordinul MAPDR nr.287/2009.
Dintre specii autorizate pe sezon de vntoare enumerm: Capreolus capreolus
(caprior);.Sus scrofa (mistre); Lepus europaeus (iepure); Phasianus colchicus (fazan);
Perdix perdix (potrniche); Vulpes vulpes (vulpe); Canis aureus (sacal); Nyctereutes
procyonoides (caine enot); Ondatra zibethica (bizam); Columba palumbus (porumbei
slbatici); Streptopelia turtur (turturica); Streptopelia decaocto (gugutiuc); Coturnix coturnix
(prepelia); Sturnus sp.(Graur); Alauda arvensis (Ciocrlia de cmp); Anser sp. (gasca
mare); Anser albifrons ( Grlia mare); Anas platyrhynchos (Raa mare); Turdus pilaris
(sturz); Scolopax rusticola (sitar de padure); Fulica atra (lisita); i Gallinago gallinago
(becatina comuna).
Resursa piscicol care susine activitatea de pescuit i piscicultur este asigurat de
un numr mai redus de specii de peti. Ihtiofauna RBDD cuprinde circa 133 de specii,
aparinnd unui numr de 43 de familii, majoritatea fiind specii de ap dulce dar i specii
eurihaline sau migratoare. Din numrul total al speciilor de peti inventariate n RBDD circa
30 de specii de peti, dulcicole, eurihaline i marine fac obiectul pescuitului comercial.
Energia eoliana
Avand in vedere ca Dobrogea a fost identificata ca fiind o zona cu un potenial energetic
eolian ridicat , fapt care contribuie semnificativ la realizarea obligatiilor Romaniei in domeniul
energiilor regenerabile si in domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, dar in
acelasi timp sunt instituite arii protejate pe ~ 82% din suprafata judetului, sunt necesare
precizari clare cu privire la reglementarea activitatilor economice .
APM Tulcea a solicitat MM i ANPM sprijin att pentru parcurgerea etapelor procedurale, ct
i pentru definirea concret a unor termeni precum:
parc eolian (capacitatea unui parc eolian i numrul maxim de instalaii eoliene incluse
n acest parc i care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului)
amplasament (zonele n care se pot sau nu amplasa centrale eoliene, distanele minime
fa de localiti, arii protejate, cursuri de ape, drumuri naionale etc.)
condiii constructive (centrale noi / second-hand, parametrii de funcionare etc)
condiii privind amplasarea unor turbine eoliene n arii protejate.
n prezent produc energie electrica 13 turbine eoliene amplasate pe teritoriul
administrativ al oraului Mcin (1 buc -SC ELECTRIC PROD SRL Bistrita) al comunelor Baia
(3 buc -SC HOLROM RENEWABLE ENERGY SRL Satu Mare), Valea Nucarilor (8 buc -SC
BLUE LINE IMPEX SRL Bistrita Nasaud), Topolog (1 buc -SC ECOPROD ENERGY SRL
Ploiesti); punerea n funciune a acestor turbine a nceput n ultimele luni ale anului 2006.
2.3 ELEMENTE PRIVIND STAREA ECONOMIC ACTUAL A JUDEULUI

TULCEA
Economia judeului Tulcea, este afectat acum de schimbrile structurale necesare
dup aderarea Romniei la Uniunea European.
Ramurile industriale reprezentate de uniti-mamut, energofage, poluante si cu
productivitate sczut, tind s fie nlocuite de IMM-uri flexibile, implicate n activitatea de
producie sau n servicii, care utilizeaz eficient resursele regenerabile si fora de munc

Judeul TULCEA
17
locale, n special n domeniul prelucrrii produselor agricole si piscicole, a punerii n valoare

a potenialului turistic, n construcii, servicii bancare si transporturi.
La nivelul judetului, populaia ocupat reprezint 17,30% din total, cea mai mare
pondere este ocupat n servicii (54,3%), industrie i construcii 41,3%) i agricultur (4,4%) .
Fenomene specifice tranziiei ca: omajul, privatizarea, mecanismele economiei de pia au
determinat modificari ale structurii resurselor umane din regiune, tendina general fiind
scderea numrului de salariai.
Alocarea forei de munc din judetul Tulcea pe sectoare economice (Buletin statistic lunar)
Total judet
Agricultura, vntoare i servicii anexe
Silvicultura si Piscicultura
Industrie i construcii
Servicii i alte activitati
Decembrie 2007
Iunie 2008
50593
3442
51749
3520
Martie
2010
42987
4,4%
21606
25545
22100
26129
41,3%
54,3%
Numrul omerilor nregistrai la sfritul lunii august in perioada 2000-2010 este prezentat in
tabelul urmtor:
Numar
someri
in
judetul
Tulcea
Din
care:
femei
Rata
somajului in
judetul
Tulcea (%)
Rata
somajului
total
tara
(%)
2000
2001
2002 2003
2004 2005
2006 2007 2008(30.04.2008) 2010
11991
9459
9208
8530
5181
5448
4340
3461
3364
8267
5716
4106
3992
3375
2151
2155
1622
1497
1491
3577
11,5
9,2
9,6
8,7
5,6
6,0
4,7
3,8
3,6
9,1%
10,5
8,8
8,1
7,2
4,6
5,9
5,2
4,1
3,9
8,4%
Sursa: Breviarul statistic al judetului Tulcea, Mai 2008; Buletin Statistic lunar judetul Tulcea- Martie 2010
INDUSTRIA
Producia industrial realizat n judeul Tulcea n luna martie a anului 2010 a
crescut cu 38,9% fa de productia lunii martie a anului precedent, ca urmare a relurii
produciei n activitile industriei metalurgice.
Agenti economici aflati sub incidenta DIRECTIVEI 96/61/CE PRIVIND PREVENIREA
SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII ( IPPC)
n judeul Tulcea sub incidena Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii ( IPPC) transpusa prin OUG nr.152/2005 se afl 8 ageni economici
detinatori a 10 instalaii IPPC n urmtoarele ramuri industriale: metalurgic feroas si
neferoas, construcii nave, industria alimentar, agricultur (creterea porcilor), tratarea si
eliminarea deseurilor nepericuloase.
Activitile industriale din judeul Tulcea care se supun prevederilor directivei privind
prevenirea i controlul polurii industriale sunt urmatoarele:
1.1 instalaii de combustie >50 MW(SC Alum SA i SC Energoterm SA)
2.5 producia de metale neferoase brute din minereuri, prin procese metalurgice( SC
Feral SRL)
4.2.instalaii pentru producerea compui chimici anorganici de baz(SC Alum SA)

Judeul TULCEA
18
6. 4 abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi(

SC Tabco-Campofrio SA)
6.6 instalaii pentru creterea porcilor(SC Pigcom SA si SC Carniprod SRL)
6.7 tratarea suprafeelor (SC AKER SA)
Din cei 8 ageni economici, 3 ageni i anume :SC Alum SA- activitatea de obtinere a
aluminei calcinate , STX RO Offshore Tulcea SA si SC Energoterm SA , nu au beneficiat
de perioada de tranzitie data de conformare fiind 31.10.2007; celelalte instalaii beneficiaz
de perioada de tranziie respectiv: SC ALUM SA -2011 pentru CET ; SC Tabco-Campofrio
SA 2012, SC Pigcom SA 2010, SC Carniprod SRL- 2010 , SC Feral SRL 2014.
Pn n prezent au fost emise toate autorizatiile integrate.

SC ENERGOTERM SA a obtinut autorizaia integrat de mediu nr.28/06.12.2006
revizuita n data de 23.10.2007,cu termen de valabilitate pn n 23.10.2017.Societatea
deine o instalaie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 1.1 instalaii de combustie >50
MW si este amplasat in incinta SC Alum SA .Obiectul de activitate este de producerea,
transportul i distribuia energiei termice i a apei calde menajere.

SC ALUM SA, functioneaza in domeniul Industriei metalurgice neferoase,
productoare de alumin calcinat. Obiectivul deine doua instalaii IPPC incadrate
conform OUG nr.152 din 2005 la punctele 1.1 instalaii de combustie >50 MW si la 4.2
instalaii chimice pentru producerea de substante chimice de baz, nemetale, oxizi metalici
ori ali compui anorganici. Unitatea a obtinut autorizaia integrat de mediu nr.9/05.02.2007
reactualizat n data de 30.10.2007,cu termen de valabilitate pn n 29.10.2017.
Societatea este amplasat n vecintatea de Vest a oraului Tulcea , la cca 3,5 km de
centru i la aprozimativ 5 km de Dunre.
Activitatea de baz este producerea de alumin calcinat cu o producie de circa. 600 mii
tone pe an. Materia prim pentru industria aluminiului este bauxita din import. Instalaia de
producere a aluminei folosete procedeul Bayer, care const n principal din dizolvarea
coninutului de oxid de aluminiu din bauxit, prin procedeul alcalin umed, cu leie de sod
fierbinte, eliminarea sterilului rezultat din procesarea materiei prime (lam rou), separarea si
descompunerea soluiei de aluminat purificate, cu precipitarea hidroxidului de aluminiu, faze
urmate de separarea, splarea i calcinarea hidratului pentru obinerea produsului finit
alumin.
Un potenial poluator al mediului l reprezint instalaia de obinere a aluminei calcinate
prin emisii in atmosfer de pulberi, oxizi de sulf si oxizi de azot, care sunt antrenate de vnt
si pot produce poluarea solului, apei si aerului pe suprafee mari. Halda de lam rou, parte
component a fluxului de obinere a aluminei calcinate, situata la 3 km de orasul Tulcea a
determinat scoaterea din circuitul economic a 79,4 ha, iar afectarea solului poate fi produs
prin eventualele exfiltraii ale apei din hald precum i prin infiltrarea apei de lam n sol n
cazul unor accidente (spargeri la suprapresiune, la nghe sau din cauza nfundrii
conductelor de transport). De asemenea, depunerea pe sol a suspensiilor antrenate de vnt
de pe plajele formate la cozile de lac sau malurile haldei poate constitui un factor de afectare
a solului, iar prezena n aceste suspensii a unor metale cu eventuale aciuni toxice asupra
microorganismelor de care depinde fertilitatea solului poate avea ca efect reducerea
recoltelor.
In perioada 2007-2009 societatea SC ALUM SA a fost nchisa pentru retehnologizare,
pentru a se conforma din punctul de vedere al proteciei mediului la cerinele reglementarilor
Uniunii Europene.

SC FERAL SRL functioneaza in domeniul Industriei metalurgice feroas
producatoare de feroaliaje si detine autorizaia integrat de mediu nr.23/06.08.2007,
revizuita 15.09.2008 cu termen de valabilitate 01.06.2013.Societatea este amplasat n zona
industrial a oraului Platforma Tulcea Vest , strada Taberei nr.2. Obiectivul deine o
instalaie IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 2.5a :producia de metale neferoase

Judeul TULCEA
19
brute din minereuri, prin procese metalurgice. prin seciile de elaborare FERO I i FERO II
avnd capacitate de producie medie anual de cca. 240.000 t aliaje, 2400 t brichete din
pulberi/zguri. Aceast industrie produce i comercializeaz: feroaliaje (silicomangan,
feromangan), pulberi i zguri srace n oxid de mangan.Din producia unitii cca 99% este
destinat exportului. Principalele utilizri ale feroaliajelor elaborate fiind n industria
metalurgic pentru obinerea oelurilor, folosindu-se ca dezoxidant i / sau material de aliere.
Materia prim de baz o constituie: minereu de mangan, minereu de mangan concentrat,
minereu de mangan, cocs, cuarit, calcar, under, zgur manganoas
Principalul factor de mediu afectat este aerul prin emisii rezultate din: pregtirea
materiei prime (concasare, sortare, dozare) prelucrarea final a produselor (concasare,
sortare) transportul i depozitarea materiei prime i a produselor.
Halda de zgur este o surs antropomorf fix, cu emisii periodice de poluani sub
form de particule a cror frecven i intensitate depinde de condiiile meteorologice.
Factorii care favorizeaz migrarea poluanilor ctre receptori sunt vnturile puternice i
precipitaiile (cantitate medie cea mai mare n luna iunie).

SC TABCO-CAMPOFRIO SA autorizaia integrat de mediu nr. 09/14.12.2009 cu
termen de valabilitate 14.12.2019. Societatea este amplasat n zona industrial de est a
municipiului Tulcea, strada Prislav nr.177. Obiectivul deine o instalaie IPPC conform OUG
152 din 2005 punctul 6. 4 abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale
mai mare de 50 t/zi.Obiectul de activitate este industrializarea si comercializarea crnii i a
produselor din carne. Aceste tip de activitate poate avea impact asupra mediului prin emisii
de noxe n atmosfer, emisii de amoniac ( de la centrale frigorifice), prin evacuare de ape
uzate tehnologice cu ncrcare organic mare, producerea de deeuri solide specifice .
2 unitati ( SC CARNIPROD SA, SC PIGCOM SA)au obtinut autorizatii integrate pentru
creterea intensiv a porcilor, cu capaciti de producie mai mari de 2000 de capete .
Aceste tipuri de activitati pot avea impact asupra mediului prin evacuare de ape
uzate tehnologice cu ncrcare organic mare, producerea de deeuri solide specifice
acestor tipuri de activitate.

SC CARNIPROD SRL este in procedura de revizuire a autorizaiei integrate de mediu
nr.06/29.01.2007 cu termen de valabilitate 30.09.2010. Obiectivul este amplasat n
municipiul Tulcea pe oseaua Tulcea Murighiol la km 4.Activitatea principal este creterea
si industrializarea porcilor cu o capacitate actual de 35 000 capete porcine pe an.

SC PIGCOM SA este in procedura de revizuire a autorizaiei integrate de mediu
nr.27/19.10.2007 cu termen de valabilitate 31.10.2010.Obiectivul este amplasat n judeul
Tulcea, localitatea Satu Nou , comuna Mihai Bravu pe DN 22 Tulcea la cca 800 km de nodul
rutier Tulcea- Babadag i Canton Zebil.Societatea deine o instalaie IPPC conform OUG 152
din 2005 punctul 6.6 instalaii pentru creterea porcilor.Activitatea principal este de cretere
i ingrare a porcilor n vederea comercializrii.

Un caz de succes n industria grea tulcean este reprezentat de STX RO OFFSHORE
TULCEA SA ( fostul S.C. AKER BRAATVAAG S.A. Tulcea ) santierul naval, cu capital
norvegian- si din februarie 2008, cu capital majoritar coreean. Activitatea const n
construcia i reparaia navelor fluviale i maritime.
Acest tip de activitate poate avea impact asupra mediului prin emisii de pulberi n atmosfer
( praf sablare, pulberi de grit uzat, COV solveni), generare deeuri ( ambalaje de vopseluri,
zgur i resturi de electrozi din sudur, lam galvanic, cenu zinc, ulei uzat).
STX RO OFFSHORE TULCEA SA a obtinut autorizaia integrat de mediu nr.10/05.02.2007
Autorizaia integrat de mediu a fost reactualizata n data de 25.10.2007,cu termen de
valabilitate pn n 25.10.2017.Societatea este amplasata la cca 2 km de zona rezidenial a
oraului si detine doua instalaii IPPC conform OUG 152 din 2005 punctul 6.7 tratarea
suprafeelor.
SC ECOREC SA TULCEA- a obtinut autorizatia integrata de mediu numarul 8/23.10.2008
cu termen de valabilitate 22.10.2018, pentru activitatea: Depozit de deseuri nepericuloase

Judeul TULCEA
20
care primeste mai mult de 10 tone /zi, sau avand o capacitate mai mare de 25000 tone
deseuri.
Alte ramuri industriale :
Industria materialelor de constructii reprezentata prin SC TREMAG SA, produce si
comercializeaz produse refractare bazice, mase si mortare, execut reparaii la utilaje
specifice si prestri de servicii n domeniul asistenei de specialitate, precum si activiti
colaterale. Societatea funcioneaz n prezent la cca 17 % din capacitatea proiectat.
Materiile prime principale sunt: magnezita sinterizat, cromita, alumina calcinat, spinel,
rebuturi si deeuri refractare magnezitice, cromo-magnezitice si silico-aluminoase, soluie de
sulfat de magneziu, argil, amot, aditivi. Ca materii prime sunt utilizate n procesul de
producie att deeurile refractare rezultate din producia proprie, ct si deeuri refractare
aduse din exterior. Prin natura acestei activiti, factorul de mediu afectat in cea mai mare
msura este aerul din cauza emisiilor de pulberi i gaze de ardere de la sursele dirijate i
nedirijate.
Industria extractiv
Potenialul ridicat al rezervelor geologice, existena forei de munc calificate i tradiia
n domeniul rocilor utile au condus la dezvoltarea accentuat a acestei ramuri.
30 de agenti economici sunt autorizati pentru activitatea de exploatare a rezervelor
geologice, pe raza judetului Tulcea. si exista noi proiecte de deschidere de cariere. Dintre
acestea, unele sunt exploatari manuale care continua traditia comunitatilor locale de utilizare
a materialului pentru construcii. Acest lucru, coroborat cu prezenta a numeroare ochiuri de
cariera fara situatia juridica clarificata, a impus solicitarea realizarii unei Strategii privind
utilizarea durabila a resurselor naturale a judetului.
Activitatea de exploatare are impact semnificativ asupra mediului, prin schimbarea
topografiei zonei, prin ocuparea unor suprafee de teren cu material steril, inducnd n
acelai timp modificri asupra biodiversitaii i imaginii peisagistice.
Din extracia i prelucrarea minereurilor neferoase s-au inregistrat poluri istorice n
trei zone ale judeului, zone care au fost incluse n programul naional de nchidere i
ecologizare. Sectorul Minier Somova si Exploatarea Minier Altn Tepe a cror nchidere i
ecologizare s-a finalizat. Sectorul minier Iulia urmeaz a fi prins n Programul de nchidere i
ecologizare, aprobat prin HG nr.720/02.09.1999.
Agricultura
La nivelul judeului Tulcea, fa de anul 1999, suprafaa total agricol si suprafaa arabil au
crescut. Suprafaa agricola a judeului Tulcea ( la nivelul anului 2009) era de 362514 ha.
Repartiia terenurilor agricole pe tipuri de folosine, in perioada 1996-2009 este redat in
urmtorul tabel.
Evolutia utilizarii solului in agricultura in perioada 1999-2007
Tipul de
folosinta
Total
agricol
Arabil
Pasuni
Fanete
Vii
Livezi
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Ha
%
361681
Ha
%
363217
Ha
%
361723
Ha
%
362602
Ha
%
362810
Ha
%
362199
Ha
%
362496
Ha
%
362491
Ha
%
362514
Ha
%
363941
Ha
%
363941
288737
79,8
61006
16,87
57
0,01
10233
2,83
1648
0,46
290233
79,9
60721
16,71
57
0,01
10557
2,9
1649
0,45
289159
79,93
60484
16,72
61
0,01
10388
2,87
1631
0,45
290748
80,18
60408
16,65
61
0,01
9754
2,69
1631
0,44
290839
80,16
60690
16,74
61
0,01
9612
2,65
1608
0,44
291665
80,53
60453
16,69
61
0,01
8386
2,32
1634
0,45
292094
80,57
60504
16,69
61
0,01
8203
2,26
1634
0,45
292090
80,57
60504
16,69
60
0,01
8203
2,26
1634
0,45
291251
80,34
61437
16,95
61
0,02
8154
2,24
1451
0,4
291923
294039
62806
60688
8202
8202
1010
1012

Judeul TULCEA
21
n judeul Tulcea, se practic o agricultur bazat pe cultura cerealelor si plantelor tehnice,

principalele culturi fiind urmtoarele: gru, orz si orzoaic,porumb,floarea soarelui, alte plante
oleaginoase .
Productivitatea agricol n jude este limitat de regimul pluviometric sczut al zonei,
cunoscut ca una dintre cele mai aride din Romnia, ceea ce impune o crestere a suprafeei
irigate.
n urma aplicrii prevederilor legii fondului funciar, a rezultat o parcelare excesiv a solelor,
ce presupune practicarea unei agriculturi de subzisten. Pentru o mai bun utilizare a
terenurilor si eficientizarea activitii agricole se impune crearea unor asociaii de proprietari
de pmnt pentru crearea unor sole de dimensiuni optime pentru aplicarea tehnologiilor
moderne.
Judeul Tulcea este cunoscut ca un mare productor de vinuri, podgoriile Sarica Niculiel si
Babadag reprezentnd brand-uri de renume printre cunosctori. Din cele 8202 ha cultivate
cu vi de vie, cel mai mare procent este reprezentat de soiuri nobile, si in procente mai mici
sunt intalnite viile hibride si pepinierele viticole.
2.3.2 Creterea animalelor
Zootehnia, ca ramur a agriculturii este slab reprezentat n jude, actualmente funcionnd
n judeul Tulcea un numar de 11 operatori privai si 2 de stat in domeniul creterii bovinelor
si un numr de 7 operatori privai si 2 de stat in cel al creterii porcinelor.
Judeul are un efectiv de circa 389951 ovine, n proprietatea unor familii de oieri autohtoni,
majoritatea aromni, dar si a unora din zona Sibiului, care si-au stabilit stnele pe psunile
din amenajrile agricole tulcene. n acest mod, judeul se plaseaz pe locuri fruntase la
numrul de ovine si producia de ln.
Complexe de cretere animale :
- complex zootehnic porcine SC Carniprod SRL, 25.000 capete
- complex zootehnic porcine SC Pigcom SA Satu Nou , 15.000 capete
Activitatea de cretere animale (porcine) desfaurat poate avea un impact
semnificativ asupra mediului prin poluarea solului, apelor de suprafa, apelor subterane prin
evacuare de ape uzate tehnologice cu incrcare organic mare si producere de cantiti mari
de dejecii organice.
Dinamica eptelului pe perioada 1999-2009, n funcie de tipul de ferm i speciile de
animale crescute este redat n tabelul de mai jos :
Dinamica eptelui n perioada 1999 2009 n judeul Tulcea
Categorii
de
animale
Efective (numr de capete)

1999
Bovine
total
Vaci lapte
Alte
bovine
(bubaline)
Ovine
total
Caprine
Porcine
Psri
total
Gini
outoare
Cabaline
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
30265
30173
13802
10272
21
20
360375
389951
51642
60492
77324
79326
35589
35392
35182
37456
36784
36666
38909
35212
29258
14235
14273
14310
14623
14685
14714
14956
14936
14183
48
46
45
45
44
44
25
25
20
314728
337638
263977
293583
304011
268904
325573
204425
312427
33960
34253
35610
45710
48560
52135
58586
48041
45640
104080
96401
91591
108577
107763
108100
118025
111989
91547
1024579
1229568
1237892
1215550
1166526
1197486
1147737
969740
703522
809329
608725
785320
810317
805785
796533
720673
735226
710387
560320
460600
603122
594000
15171
16150
15572
16896
18834
19593
19991
19249
17224
15518
608725

Judeul TULCEA
Animale
blan
25
28
20
20
20
70
70
22
20
250
Agricultura ecologica
Una dintre directiile de orientare a agriculturii Uniunii Europene in contextul promovarii noului
model european de agricultura , este promovarea agriculturii durabile bazata pe o productie
intensiva de produse competitive avand raporturi armonioase cu mediul inconjurator.
Agricultura durabila semnifica utilizarea stiintifica, armonioasa, a tuturor componentelor
tehnologice:lucrarile solului, rotatia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor si
daunatorilor inclusiv prin metode biologice , cresterea animalelor, stocarea, prelucrarea si
utilizarea reziduurilor rezultate din activitatile agricole,pentru realizarea unor productii ridicate
si stabile.
Sistemul de agricultur ecologic se bazeaz pe respectarea unor reguli i
principii de producie stricte n conformitate cu legislaia comunitar i legislaia naional n
vigoare de implementare a legislaiei comunitare.
nregistrarea productorilor n agricultura ecologic, este obligatorie n fiecare an i se
face prin completarea Fielor de nregistrare n agricultura ecologic, disponibile la direciile
de agricultur i dezvoltare rural judeene, care apoi sunt trimise la MADR pentru aprobare.
n Romnia, controlul i certificarea produselor obinute din agricultura ecologic este
asigurat n prezent de organisme de inspecie i certificare private, acreditate de Ministerul
Agriculturii i Dezvoltrii Rurale.
Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural. Tulcea a nregistrat n anul 2009 un
numr de 221 de operatori care practic agricultura ecologic n cretere cu 84% fa de
anul 2008, din care pe domenii de activitate:
183 operatori care practic agricultura ecologic pe o suprafaa agricol de 37923 ha;
2 operatori pentru creterea bovinelor;
29 operatori care dein un numr de 5380 familii de albine;
3 operatori n domeniu import-export i comercializare produse ecologice;
4 operatori n domeniu de procesare al produselor ecologice.
Turismul
Judeul Tulcea este prin excelen o zon turistic. Acest teritoriu a fost druit de
natur cu un potenial peisagistic neasemuit, reprezentat att de surprinztoarele forme de
relief ct i de bogia componentelor floristice, faunistice i ecosistemice. Alturi de
frumuseea i diversitatea peisajului, bogia i varietatea vestigiilor arheologice i a
monumentelor istorice dau unicitate judeului.
Turismul este orientat pe trei mari direcii :
turism tiinific n Delta Dunrii pentru cei care doresc s culeag informaii n vederea
utilizrii lor n scopuri tiinifice ;
turism orientat spre partea istoric pentru cei care doresc s viziteze siturile
arheologice ;
turism pentru grupuri organizate pentru cei care doresc s admire frumuseea acestei
regiuni.
Din frumosul irag de perle al ariilor protejate de pe raza judeului, se detaeaz ca
strlucire i suprafa, Delta Dunrii i Parcul Naional Munii Mcinului, fiecare un sanctuar
al biodiversitii.
Turismul n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii.
Statutul de Rezervatie a Biosferei Deltei Dunrii a
determinat un proces de reorganizare a activitii de turism,
n sensul desfurrii acesteia n contextul valorificrii

Judeul TULCEA
23
durabile a resurselor naturale i n special a resursei peisagistice. Dezvoltarea durabil a

turismului i ecoturismului sunt concepte, preluate i adaptate condiiilor din R.B.D.D., ce au
stat la baza definirii obiectivelor de management privind organizarea i controlul activitii
turistice n aceast zon. n acest context, Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii
(A.R.B.D.D.) a stabilit 24 de trasee turistice (din care 15 trasee turistice pe cai navigabile i 9
trasee turistice pe uscat), unde este permis desfaurarea activitilor de turism organizat
sau individual.
Potenialul turistic considerabil al Deltei, generat de valorile naturale i culturale ale
zonei, precum i de condiiile climatice, poate fi valorificat printr-o gam larg de forme de
practicare a turismului: sejur pentru odihn; itinerant; turism specializat-tiinific; programe
speciale pentru tineret; turism rural; turism pentru practicarea sporturilor nautice; turism de
pescuit; cura helio-marina; foto-safari. n momentul de fa, oferta de cazare n Rezervaie
este de 4.500 locuri n hoteluri, hoteluri plutitoare, pensiuni urbane i rurale, csue, popasuri
turistice sau campinguri. n ultimii ani, s-a constatat o tendin de dezvoltare a structurilor de
primire turistice, att cantitativ ct i calitativ. n vederea sprijinirii activitii de turism,
Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii a efectuat lucrri de refacere i mbuntire
a sistemului de marcare a traseelor turistice, precum i lucrri pentru refacerea reelei de
canale n vederea mbuntirii circulaiei apei. Centrele de informare - Centrul de Informare
i Educaie Ecologic Tulcea, Centrul de Documentare i Educaie Ecologic Crian, Centrul
de Informare Sulina- pregtesc nceperea fiecrui sezon turistic cu actualizarea i
mbuntirea tematicii, dar i prin actualizarea i dezvoltarea bazei de date cuprinznd toate
informaiile de interes turistic i local.
Turismul n Parcul Naional Munii Mcinului
Peisaje din Parcul
National
Muntii
Macinului
Parcul Naional
Munii Mcinului
reprezint
singura zon din Europa n care ecosistemele caracteristice stepei pontico-balcanice,
pdurilor submediteraneene i balcanice, mpreun cu numeroase specii ameninate cu
dispariia, se dezvolt pe cei mai vechi muni din Romnia - munii hercinici i unii dintre
primii formai pe continent.
Obiectivele turistice,uor accesibile de pe traseele marcate sau de pe drumuri, sunt
formate din elemente ale potenialului turistic natural (peisaj,rezervatii naturale,monumente
ale naturii), precum i de elemente ale potenialului turistic antropic (monumente istorice i
de arhitectur,obiective culturale i de art popular).
Potentialul turistic natural este reprezentat prin urmtoarele
obiective:
Vrful uuiatu (467 m);
Vrful Cpua (433 m) i zona nvecinat;
Vrful Moroianu (434 m);
Vrful Priopcea (410 m);
Vrful Sulucu mare (370 m) i Culmea Pricopanului ;
Punctul fosilifer Dealul Bujoarele rezervaie natural geologic;
Pdurea Valea Fagilor (rezervaie natural botanic) ;
Lacul Srat ;
n Parcul Naional Munii Mcinului pot fi admirate componente peisagistice unice, cu
numeroase specii floristice i faunistice ameninate cu dispariia.

Judeul TULCEA
24
Din zestrea floristic enumerm: Campanula romanica (clopotelul), Galanthus plicatus

(ghiocelul cu frunze ndoite), Moehringia grisebachii (merinana), Silene compacta (militeaua),
Alyssum saxatile (ciucusoara de stnca), etc. Este singurul loc din lume unde este ntlnit i
protejat asociaia vegetal Gimnospermino altaice - Celtetum glabratae (specii foarte rare
de mcri i smbovina).
Componenta faunistic este la fel de surprinztoare, predominnd
varietatea speciilor de fluturi, de mare importan tiinific. La fel de
bine reprezentate sunt populaiile speciilor de balaur dobrogean Elaphe quatorlineata , broasca estoas de uscat - Testudo graeca
ibera, oprlia de frunzar - Ablepharus kitaibelli, a speciilor de psri
rare care i-au gsit locuri tainice de cuibrit pe crestele abrupte ale
munilor, inaccesibile turitilor - acvile, erpari, hoitari, orecari, oimi,
etc. Unicitatea peisagistic, este conferit n special de formaiunile granitice megalitice adevrate
arhive informaionale peste ani i sinteze ale principalelor perioade geologice, ca i de contrastul
ntre vegetaia forestier, ce se dezvolt n condiii normale de umiditate i temperatura i pajitile
stepice ce se dezvolt n condiii extreme cu temperaturi ridicate i regim pluvial deficitar.
Potenialul turistic antropic, este reprezentat prin urmtoarele obiective:
Castrul roman Arrubium, de lng Mcin (sec.I e.n.);
Cetile romane de la Troesmis, lng Turcoaia (sec.III-IV e.n);
Cetatea Romano - bizantina Dinogetia, de lnga Garvn (sec.IV e.n.);
Hanul vechi i geamia din Mcin (sec.XVIII);
Casa memorial "Panait Cerna" , din localitatea Cerna;
Dotrile turistice lipsesc pe munte ,iar cele existente , sunt localizate n
oraul Mcin sau pe oseaua naional de la poalele munilor.
n oraul Mcin exist un hotel modern, iar pe oseaua naional
Tulcea-Macin, sunt dou popasuri turistice care au posibiliti de cazare
n csue,respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lng Lacul
Srat, la 5 km de Mcin i popasul turistic Cprioara, n apropierea
Pasului Carapelit, la 35 km de Mcin. Pe valea Luncavia (Cetuia) n locul numit "La
Scapeti"
funcioneaz
localul
turistic
Valea
Fagilor.
n afara limitei, la 9 km de localitatea Nifon se afl mnstirea Coco, monument de
arhitectur,
aezat
ntr-un
cadru
natural
deosebit
de
pitoresc.
Accesul ctre toate obiectivele din parc este facil , putnd fi fcut cu autoturismele , fapt ce
favorizeaza turismul de tranzit.Aceast situaie este cauzat i de faptul c posibilitile de
cazare sunt insuficiente i nu dispun de toate facilitile necesare.Activitile turistului se
axeaz n general pe vizitarea punctelor de interes, dar i prin turismul de week-end sau cel
de vacan,cu camparea n zonele pitoreti din parc ( Culmea Pricopanului, Creasta
principal, rezervaia Valea Fagilor, valea Luncavia n zona "La Scapeti.
Locaiile arheologice deschise vizitrii n judeul Tulcea sunt urmtoarele :
CETI GRECO-ROMANE
Cetatea Orgame / Argamum - com. Jurilovca
Cetatea Troesmis - Turcoaia, punct Iglita
Cetatea Arrubium Macin
Cetatea Beroe - Ostrov, punctul Piatra Frecei
Cetatea Dinogetia - Garvan, com. Jijila

Judeul TULCEA
25
Cetatea Noviodunum Isaccea
Cetatea Aegyssus Tulcea

Cetatea Halmyris - com. Murighiol
Cetatea Ibida - sat Slava Rusa, com. Slava Cercheza

CETI MEDIEVALE
Cetatea Enisala - sat Enisala, com. Sarichioi
Cetatea Proslavita - com. Nufaru
COMPLEXUL PALEOCRETIN NICULIEL
n oraul Tulcea sunt deschise spre vizitare urmtoarele muzee :

Muzeul de tiinte ale Naturii;
Muzeul de Istorie i Arheologie;
Muzeul de Art Plastic;
Muzeul de Art Popular.
Agroturism
n judeul Tulcea se poate practica agroturismul n diferite zone turistice, iar gradul de
confort este la alegerea fiecruia. Exist o serie de pensiuni care ofer turitilor pe lng
comfortul de calitate, o atmosfer familial, precum i o participare activ a acestora la viaa

Judeul TULCEA
26
tradiional a satului. Toate pensiunile sunt clasificate pe margarete i pot dispune de

faciliti precum: grup sanitar cu ap cald i rece n permanen, T.V. n familie, buctrie
separat pentru turiti, frigider i congelator la dispoziia acestora. Se poate asigura
pensiune complet, cu meniu tradiional, stabilit de comun acord de gazd i turiti.
Locuri de cazare turistic din jude i tipuri de structuri de primire turistic cu funciuni
de cazare turistic existente la 31 iulie 2009, conform datelor deinute de la Direcia de
Judeean de Statistic Tulcea.
Tipuri de structuri de primire
Popasuri turistice
Pensiuni turistice rurale
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Hanuri
Csue turistice
Vile tuiristice
Caban turistic
Tabr de elevi i precolari
Pensiuni turistce urbane
Sat vacan
Spaii de cazare pe nave
Campinguri
Total jude
2.4.
Unitti
2
19
18
1
1
1
2
84
1
3
7
2
3
1
145
Locuri
855
436
1571
170
24
20
148
462
8
300
175
109
46
730
5054
Infrastructura n Judeul Tulcea
2.4.11 Coridoarele naionale i internaionale
Reeaua de drumuri publice a judeului Tulcea destinat circulaiei rutiere este constituit din:
325,657 km drumuri naionale,
480,561 km judeene
511,225 km comunale.
Din cei 325,657 km drumuri naionale, 152,744 km sunt de drum european E87-DN 22
Km 86+356-239+100 (Smrdan-Mcin-Isaccea, Tulcea-Babadag - limit jude), diferena
fiind drumuri principale si secundare. Toate drumurile naionale sunt din mbrcminte
asfaltic si prezint o stare de viabilitate n general bun.
Din 480,561 km de drumuri judeene, 12,000 km (2%) sunt drumuri modernizate,
416,132 km (87 %) drumuri cu mbrcminte asfaltic usoar, 36,329 km (8 %) drumuri
pietruite si 16,100 km (3 %) drumuri de pmnt. Numai 16,3 % din drumurile judeene se afl
ntr-o stare de viabilitate bun, 39,2 % ntr-o stare de viabilitate medie si 44,5 % ntr-o stare
de viabilitate rea si foarte rea.
Situaia drumurilor publice din judeul Tulcea

Judeul TULCEA
TULCEA
27
Drumuri
publice total
Din care
modernizate
Cu mbrcmini
uoare rutiere
Densitatea drumurilor
publice pe 100 km2 de
teritoriu
1.318
327
448
15,5
La nivelul judetului problemele ntmpinate referitor la reeaua de drumuri sunt: calitatea

slab a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare i marcare stradal. Situaia drumurilor n
mediul rural este critic, majoritatea localitilor rurale neavnd drumuri pietruite sau
asfaltate.
In perioada 2009- 2010 au fost receptionate 26 KM lucrari de drumuri, respectiv:
DC 65- traseu Baia ( DN22-Ceamurlia de Jos (DJ 222)- 4 km- in valoare de 4065493 lei
DJ 229P- traseu Cetatea Argamum- 7,1 Km, in valoare de 2333662 lei
DJ 229 N- Cetatea Heracleea- 2 km, in valoare de 1422.650
In octombrie 2010 a fost finalizat proiectul Modernizarea infrastructurii de acces ctre
zona turistic Murighiol-Uzlina-Dunav-Lacul Razim: proiectul a fost naintat spre
finanare in 2008 prin Programul Operaional Regional 2007- 2013. Solicitantul : CJ
Tulcea, parteneri: CL al Municipiului Tulcea, CL al Comunei Nufru, CL al comunei
Betepe, CL al comunei Mahmudia, CL al Comunei Murighiol. Lucrrile efectuate au
constat n realizarea a 13 km de drum nou, reabilitarea a 37 km de drum existent,
reabilitarea a 7 poduri, reabilitarea si realizarea a 47 de podete, realizarea a 50.232 mp
de trotuare n localitti, realizarea a 49 km de santuri protejate (cu beton) si neprotejate
(din pmnt), precum si amenajarea unui sens giratoriu n Mahmudia si a unei benzi
accelerare
decelerare.
Valoarea total a proiectului a fost de 80.850.726,42 lei, din care 65.514.223,39 lei
asistent financiar nerambursabil, diferenta reprezentnd co-finantarea Consiliului
Judetean Tulcea.
Au fost initiate 15 noi proiecte privind reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere a retelei
de drumuri judetene. Investitii le privesc 257 km de drumuri judetene cu valoarea de
35000000 lei.
Reeaua de ci ferate
Reeaua de ci ferate din Romnia are 10.948 km de linii n exploatare, din care 108 km n
judeul Tulcea, conform tabelului de mai jos:
TULCEA
TOTAL
DIN CARE
ELECTRIFICATE
108
DENSITATEA
LINIILOR PE 1.000
KM2
12,7
Principalele probleme care afecteaz cile ferate din regiune sunt legate de condiiile proaste
n care se gsesc elementele rulante din punct de vedere tehnic ct i a condiiilor de confort
relativ sczut al vagoanelor de transport persoane.
Transportul public
In perioada 2009-2010, s-a initiat modernizarea mijloacelor de transport auto in judetul
Tulcea. In acest sens, Primaria Tulcea a achizitionat in anul 2010, 10 autobuze pe GPL
Euro2 si au fost scoase din uz a 13 autobuze cu motor noneuro. Valoarea investitiei 250000
-Buget local
Transportul aerian
Transportul aerian este asigurat de aeroportul Delta Dunrii, localizat la aproximativ 14 km
de municipiul Tulcea, pe drumul spre Constana si aflat n administrarea Consiliului Judeean

Judeul TULCEA
28
Tulcea. Deocamdat, pe acest aeroport nu se efectueaz curse aeriene regulate, ci doar

curse charter.
n ultima perioad Aeroportul Delta Dunrii Tulcea a trecut printr-un amplu proces de
modernizare a infrastructurii i dotare cu mijloace de deservire a aeronavelor la sol, dup
cum urmeaz:
depozit de carburani (JET A1 i AV GASS 100 LL)
ILS direcie i pant cat. II,
fir director, balizaj luminos, PAPI cat II,
terminal plecri cu 2 fluxuri (inclusiv check in i benzi cu cntar pentru bagajele de cal)
i 4 aparate control bagaje (pentru a scurta la maximum timpul de control),
terminal separat pentru sosiri,
faciliti pentru pasageri wirelles, bar, panouri de afiaj, sisteme TV audio etc., sli de
pasageri moderne, grupuri sanitare moderne inclusiv pentru persoanele cu dizabiliti,
personal instruit pentru asistena persoanelor cu dizabiliti, rampe pentru persoane cu
dizabiliti n toate zonele de acces, toat gama de utilaje de platform,
scri pasageri, band bagaje, tanc de ap, vidanj, crucioare, tractor de tractat
aeronav, furc tractare, air starter, ground power: 28 V, 115 Hz C.C.i 115 V, 400 Hz
C.A. aer condiionat, degivror aeronave, cat. VII de lupt cu focul, asisten sanitar,
depozit de carburani (JET A1 i AV GASS 100 LL).
Aeroportul Delta Dunrii Tulcea este singurul aeroport din ar care deine propriul depozit
de carburani.
Aceste dotri i investiii au fcut ca numrul aeronavelor ce au utilizat facilitile Aeroportului
Delta Dunrii Tulcea sa creasc i s ajung, n anul 2010, la 3411 micri de aeronave
comerciale.
Pentru prima dat de la nfiinare , n anul 1973, pe aeroport au aterizat i au fost deservite
aeronave de tip Boeing 737 i Airbus 320, aeronave ce au n jur de 180 de pasageri la bord.
Aeroportul Tulcea a fost autorizat de Autoritatea Aeronautica Civil Romn pentru
efectuarea de servicii handling conform IATA Airport Handling Manual, AHM 810.
Strategia de dezvoltare pe termen scurt i mediu a Regiei Autonome Aeroportul Delta
Dunrii Tulcea include transformarea aeroportului n aeroport internaional, reprezentnd
unul din punctele importante cu implicaii deosebite:
relansarea activitii de transporturi aeriene la nivelul Regiei Autonome Aeroportul

Delta Dunrii Tulcea;
rentabilizarea Regiei Autonome Aeroportul Delta Dunrii Tulcea;
crearea de noi locuri de munc ;
relansarea turismului.
n baza Hotrrii nr. 1027 din 09.09.2009 privind deschiderea punctului de trecere a frontierei
de stat i a biroului vamal pentru traficul internaional de cltori i de mrfuri pe Aeroportul
Delta Dunrii Tulcea, acesta a devenit Aeroportul Internaional Delta Dunrii Tulcea.
Transportul fluvial
Traficul de mrfuri i persoane este asigurat prin porturile: Tulcea (mineralier, comercial i
turistic), Mahmudia (mineralier i turistic), Isaccea (comercial i de pasageri).
Transportul fluvial de mrfuri i persoane n judeul Tulcea este asigurat de ctre operatori
dintre care cel mai reprezentativ este SC Navrom SA.
Majoritatea navelor care opereaz n jude sunt nave depsite moral, construite prin anii
1970, mari consumatoare de carburani (BANAT, VRANCEA, MOLDOVA si
MEHEDINI, de cte 300 pasageri, MIRCESTI si MARAMURES, de cte 150 persoane,
COTNARI, de 60 locuri si FIENI de 30 locuri) cu o vitez redus si cu o manevrabilitate
greoaie. Acestea se afl n proprietatea S.C. NAVROM Tulcea S.A., care a reusit s

Judeul TULCEA
29
achiziioneze si dou catamarane moderne, de cte 200 locuri, cu care opereaz pe rutele
Tulcea-Sulina, Tulcea Chilia, Tulcea - Periprava si Tulcea- Sfntu Gheorghe, cu o
ritmicitate de dou zile. Acestora li se adaug cteva salupe rapide de circa 60 de locuri ce
opereaz zilnic spre Sulina, Chilia si Sfntu Gheorghe, aflate n proprietatea a trei societi
comerciale de profil:S.C. BASNAV TUR SRL, S.C. TOTAL SRL si S.C. DIANA SHIPPING
SRL.
Zonele libere
Din cele ase zone libera din Romnia, pe teritoriul judeului Tulcea se afla un punct- Sulina.
Amplasarea geografic, existena zonei libere, accesul la cele trei ci de comunicaii, asigur
legturile cu rile situate n partea de vest a regiunii Mrii Negre Turcia, Grecia, Republica
Moldova i Ucraina.
2.4.2 Infrastructura de utiliti
Dezvoltarea unui sistem urban este influenat de aplicarea unui sistem de management
adecvat axat pe urmtoarele inte principale:
- mbuntitea condiiilor de via prin eliminarea disfuncionalitilor, asigurarea accesului la
servicii publice i locuine;
- Utilizarea eficient a terenurilor, n concordan cu planul de urbanizare;
- Extinderea controlat a zonelor construite;
- Protejarea i punerea n valoare a patrimoniului cultural i natural;
- Protejarea localitilor mpotriva dezastrelor naturale.
Urbanizarea, definit ca fenomen de cretere accelerat a populaiei urbane,de apariia de
noi orae i de extindere n teritoriu a celor existente presupune i necesit dezvoltarea unor
faciliti semnificative i din punct de vedere al sntii i igienei mediului:
- Alimentarea centralizat cu ap potabil;
- Racordarea la reeaua de canalizare i epurarea apelor uzate menajere;
- alimentarea cu energie termica in regim centralizat
- Colectarea organizat a deeurilor.
a. ALIMENTAREA CU AP I SISTEMELE DE CANALIZARE
La sfarsitul anului 2009, lungimea simpl a reelei de distribuie a apei potabile n Judetul
Tulcea era de 1234,073km
Nr. localiti cu instalaii de alimentare cu
ap potabil, la sfritul anului
Total
Municipii i orae
Tulcea
(2009)Starea
mediului in Judetul Tulcea
2009
94
Lungimea simpl a
reelei (km) la sfritul
anului
1234,073
In tabelul urmator este prezentata situatia numrului de locuitori racordai la reeaua

de alimentare cu ap potabil raportat la numrul total de locuitori.
ANUL
2005
2006
2007
2008
2009
Nr. locuitori racordai la

reeaua de alimentare cu ap
155923
164642
173849
192817
203603

Judeul TULCEA
30
Nr. total de locuitori
252485
252156
251225
249779
248367
Ponderea populaiei cu acces

la apa potabil (%)
61,8%
65,3%
69,2%
77,2%
82,0%
Exista inca localiti unde nu exist instalaii de alimentare cu ap, iar n foarte multe
localiti aceste instalaii au un grad avansat de uzur. Pe parcursul anilor 2005-2010, s-a
constatat o preocupare accentuata pentru remedierea acestui aspect. Astfel, au fost inaintate
proiecte si obtinute finantari din fondurile guvernamentale destinate dezvoltarii rurale : (HG
nr. 577/1997, HG 904/2007, OG 7/2006,), surse externe: SAPARD, PDR, PNDR.
In perioada 2009- 2010 au fost receptionate urmatoarele obiective de investitii:
Alimentare cu ap sat Fgrau Nou- 1099139 lei, receptionat 29.04.2010
Alimentare cu ap sat Floresti, comuna Horia- 1.143.789 lei, lucrare receptionata in
data de 10.11.2009
Alimentare cu apa Atmagea- valoare 243.888 lei, receptionat 06.05.2010
Alimentare cu ap comuna M. Koglniceanu, sat Lstuni- Valoare 2.700.000 RON,
lucrare finalizata 2009
Alimentare cu ap comuna Sarichioi, sat Visterna- valoare 2231070 lei, Receptionat
30.04.2010
Reeaua de canalizare
Majoritatea reelelor de colectare a apelor uzate din regiune se gsesc n localitile din
mediul urban, sunt subdimensionate i prezint un grad avansat de uzur (ntre 50-70%).
Reelele de canalizare sunt nvechite i deteriorate, producndu-se infiltraii de ape uzate n
pnza freatic i subteran.
Ape uzate
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Localitatea
Altn Tepe
Babadag
Baia
Ceamurlia de
Jos
Isaccea
Jurilovca
Mcin
Mahmudia
Smrdan
Tulcea
Total
Numr de locuitori
Reeaua
de
canalizare
- lungime
(km)
Volum de
ap
evacuat n
2009 (mc)
2,1
6
10
13000
73000
27000
380
10193
4783
0
85000
14000
254000
68000
4000
6201000
6739000
1360
5312
4948
11099
2808
1105
92874
134862
8,976
4,201
10,948
12
2,1
0,05
100
156,375
Total
(pers)
Nr. utilizatori
racordai la
reeaua de
canalizare
(pers)
380
2925
938
285
1040
851
1615
900
102
62620
71656

Judeul TULCEA
31
Toate orasele dispun de reele de canalizare, dar exist numeroase strzi care dei au reele
de distribuie a apei, nu au reele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe
ori aruncate la suprafaa solului.
Nu exist staie de epurare a apelor uzate n municipiul Tulcea i oraul Mcin n timp ce n
celelalte orae ale judeului: Babadag, Isaccea i Sulina staiile existente au doar o acoperire
parial.
n anul 2008, Proiectul Reabilitatea i extinderea sistemelor de ap i ap uzat n
judeul Tulcea- beneficiar S.C. Aquaserv Tulcea SA, a obtinut finanare in cadrul Axei
Prioritar 1 / DMI 1 /Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat.
Valoarea totala a proiectului este de 498.746.976 lei , din care 336.523.368 lei fonduri
europene, 51.468.280 lei contributia de la bugetul naional, 7.918.197 contribuia
beneficiarului i 102.837.131 lei fonduri neeligibile.
In cadrul proiectului se vor realiza: statie de epurare pentru localitatile Tulcea, Macin,
Isaccea, reabilitari si extinderi ale retelelor de canalizare.
b. SISTEME DE NCLZIRE
Reeaua de distribuie a gazului metan
In conformitate cu datele furnizate de SC Tulcea Gaz SA, reteaua de alimentare cu gaze s-a
extins astfel:
2008
2009
2010
Lungimea
retelei
de 41000 ml
49600,60 ml
53006 ml
distributie
24449,729
25461,702
Volumul de gaze distribuit 23954,765
(mii mc)
Reeaua de distribuie a energiei termice: Alimentarea cu energie termic n regim
centralizat se realizeaz numai n municipiul Tulcea si n orasul Mcin. n Tulcea majoritatea
consumatorilor de energie termic ce locuiesc n blocuri sunt racordai la sistemul de
termoficare racordat la CET-ul din cadrul S.C. ALUM S.A.(uzina de alumin), administrat de
S.C. ENERGOTERM S.A., care funcioneaz cu arztoare pe gaze naturale. Circa 5 % din
populaia municipiului Tulcea este nc racordat la centrale de cartier, administrate de S.C.
DALKIA ROMANIA SRL, ce funcioneaz parial pe arztoare cu combustibil lichid usor, care
au nceput deja sa fie nlocuite de arztoare pe gaze naturale. Dup ce orasul a nceput s
fie alimentat cu gaze naturale, muli dintre beneficiarii sistemelor centralizate de alimentare
cu energie termic s-au debransat si au montat centrale de apartament proprii. n Mcin,
doar cteva blocuri de locuine sunt alimentate cu energie termic n regim centralizat.
Localiti n care se distribuie energie termic
Total
Din care: municipii i orae
Total la nivel naional
155
129
Regiunea Sud-Est
22
20
TULCEA

Judeul TULCEA
Capitolul III
32
STAREA MEDIULUI N JUDEUL TULCEA
3.1. STAREA CALITII ATMOSFEREI

Starea general de calitate a atmosferei este determinat, n general, de factori, dintre
care cei mai importani sunt: urbanismul, industrializarea, motorizarea, chimizarea,
densitatea demografic. Calitatea aerului se determin att prin monitorizarea polurii de
fond ct i a polurii de impact, monitorizat de ageniile teritoriale de mediu.
La nivelul A.P.M. Tulcea,supravegherea calittii aerului s-a realizat prin dou reele de
monitorizare:
a) Reeaua manual, care cuprinde :
Reeaua de urmrire a pulberilor sedimentabile: 6 puncte
Zona
Punct de prelevare
Centru
Sediu APM
S SE
Sistem SGA
NV
Uzina de ap
NE
Dana de acostare APM
V
Spital Judeean
NV
Sc Aker SA
E
Statia Meteo
In anul 2010 au fost expertizate 100 probe de precipitatii. Dintre acestea , 7 probe ,
respectiv 7 % , au avut pH - ul mai mic de 6,5 , indicand astfel precipitatii cu caracter acid.
La restul indicatorilor nu s-au semnalat modificari importante fata de valorile anilor anteriori.
Pentru indicatorul pulberi sedimentabile s-a inregistrat o singura depasire la cele 72 probe
analizate, celelalte valori incadrandu-se intre 0.2401 16.0911 g/mp*luna fata de maximul
admisibil de 17 g/ mp*luna.
Pulberile in suspensie fractiunea PM10 a inregistrat un numar de 12 depasiri din care 11
pentru probele recoltate in statia TL-2 si o depasire pentru probele recoltate in statia TL-1.
Valoarea maxima inregistrata a fost de 88.84 g/mc.
UM
TL-1
TL-2
TL-3
Obs
In perioada ian-mai 2010
Determinari zilnice nr.
236
223
135
, camera climatica a fost
Depasiri VL zilnic
nr.
1
11
0
19.987
defecta si nu s-au putut
Media anuala
a g/mc. 22.008 32.929
efectua
determinarile
val.zilnice
VL zilnic
g/mc. 50
50
50
gravimetrice
Val maxima zilnica g/mc. 61.8687 88.84
49.5083
Captura date
%
64.658 61.096
36.986
Pentru metalele din PM 10 Pb, Cd, As, Ni nu s-au inregistrat depasiri ale VL in anul 2010.
Pb
TL1
TL2
TL3
Nr.determinari
348
259
135
Nr.depasiri
0
0
0
Valoare
0,01074
0,01491
0,00821
medie(g/m3)
Valoare
0,0458
0,0884
0,0457
maxima(g/m3)
VL(g/m3)
0.5
0.5
0.5
captura
95.342
70.959
36.986
Cd
TL1
TL2
TL3

Judeul TULCEA
Nr.determinari
Nr.depasiri
Valoare
medie(ng/m3)
Valoare
maxima(ng/m3)
VL(ng/m3)
captura
As
Nr.determinari
Nr.depasiri
Valoare
medie(ng/m3)
Valoare
maxima(ng/m3)
VL(ng/m3)
captura
Ni
Nr.determinari
Nr.depasiri
Valoare
medie(ng/m3)
Valoare
maxima(ng/m3)
VL(ng/m3)
captura
33
348
0
259
0
135
0
0.2328
0.3374
0.3152
3.2479
3.4603
1.6661
5
95.342
5
70.959
5
36.986
TL1
348
0
TL2
259
0
TL3
135
0
6
95.342
6
70.959
6
36.986
TL1
348
0
TL2
259
0
TL3
135
0
20
95.342
20
70.959
20
36.986
b) Reeaua automat, care cuprinde trei staii automate de monitorizare a calitii

aerului:
Amplasarea staiilor de monitorizare in judetul Tulcea
TL3
TL1
TL2
TL-1 : Str.Isaccei FN (Parc Ciuperca), Tulcea

TL-2 : Str.Prelungirea Taberei nr.7, Tulcea
TL-3 : Calea Macin FN, Isaccea

Judeul TULCEA
34
Staie automat de monitorizare aer - tip industrial, amplasata la cca. 1,5 km fa

de platforma industrial Tulcea Vest
TL2-Transport Public - statie tip industrial
Coordonatele geografice: 4510'38'' ; 2846' 35''

Poluanii msurai
o SO2
o NO2
o O3
o CO
o PM 10
Parametrii meteorologici msurai
o temperatura
o viteza vntului
o direcia vntului
o umiditatea relativ
o presiunea atmosferic
o radiaia solar
o precipitaii
Principalele surse de emisie aflate n apropierea staiei:
instalaii de arderi n industria de transformare i pentru producerea de energie
electric i termic
instalaii de ardere neindustriale
instalaii de arderi n industria de prelucrare
procese de producie
trafic rutier
factorii naturali
. Caracterizarea traficului
. Strzi nguste:
- volum mic de trafic (mai mic 2.000 vehicule/zi)
Staie automat monitorizare aer - tip trafic, situat n municipiul Tulcea, n zona
Parcului Ciuperca.

Judeul TULCEA
TL1-Parc Ciuperca - statie tip trafic
evalueaza influenta traficului asupra calitatii aerului;

raza ariei de reprezentativitate este de 10-100m;
poluantii monitorizati : dioxid de sulf (SO2),
oxizi de azot (NOx),
monoxid de carbon (CO),
compusi organici volatili (COV)
pulberi in suspensie (PM10 )
Poluanii msurai:
o SO2
o NO2
o O3
o CO
o PM10
o COV
Tipul zonei: urban
Caracterizarea zonei: rezidenial
o instalaii de ardere neindustriale
o trafic rutier
o factorii naturali
Caracterizarea traficului
Strzi largi:
- volum moderat de trafic (ntre 2.000 i 10.000 vehicule/zi)
Altele: - intersecii, semafoare, parcri, staii de autobuz, staii de taxi, etc.
Staie automat monitorizare aer - tip suburban/trafic, amplasat pe DN 22 la
ieirea din oraul Isaccea
Poluanii msurai:
o SO2
o NO
o NO2
o NOx
o PM10
Parametrii meteorologici msurai
o temperatura
o viteza vntului
o direcia vntului
o umiditatea relativ
o presiunea atmosferic
o radiaia solar
35

Judeul TULCEA
36
o precipitaii
Tipul zonei: suburban
o trafic rutier
o factorii naturali
o agricultur
Caracterizarea traficului
Strzi largi:
- volum moderat de trafic (ntre 2.000 i 10.000 vehicule/zi)
Poluanii monitorizai sunt cei prevzui n legislaia romn, transpus din cea
european, valorile limit impuse prin OM 592/2002 avnd scopul de a evita, preveni i
reduce efectele nocive asupra sntii umane i a mediului nconjurtor.
In cadrul statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului au fost inregistrate in anul 2010
valori orare pentru urmatorii indicatori :
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Poluant
SO2
NO
NO2
NOx
CO
O3
PM10 nefelometric
Benzen
Toluen
Etilbenzen
m, p xilen
o xilen
Nr. determinari orare

15331
16689
16689
16689
15504
5328
18094
1106
1019
1136
2293
906
Poluantii monitorizati prin cele trei statii automate au fost : SO2, NO2,CO, O3, COV si
PM10. Pe parcursul anului 2010 s-au inregistrat depasiri numai la indicatorul PM10,
valorile pentru ceilalti parametri incadrandu-se in valorile limita admisibile.
Msurtorile pentru dioxidul de sulf efectuate n municipiul Tulcea, relev urmatoarele
aspecte :
o Nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile orare nregistrate ncadrndu-se, n anul
2010, sub valoarea limit (350 g/mc).
o Mediile anuale la cele trei staii au fost de 8.19 g/mc(TL1), 3.32g/mc(TL2) i de
4.91g/mc(TL3) situndu-se sub VL pentru ecosisteme de 20 g/m3.
o Nu s-au nregistrat depiri ale pragului de alert de 500 (g/m3) la nicio staie de
monitorizare.
SO2
UM
TL-1
TL-2
TL-3
Determinari orare
Depasiri ale VL orar
Medie orara anuala
Maxim orar
VL orar
Captura date
nr
nr
g/mc.
g/mc.
g/mc.
%
2677
0
8.19
66.732
350
30.5
7755
0
3.32
43.126
350
88.5
4899
0
4.91
43.181
350
56.9

Judeul TULCEA
NO2
Determinari orare
Depasiri ale VL orar
Medie orara anuala
Maxim orar
VL orar
Captura date
UM
TL-1
TL-2
TL-3
nr
nr
g/mc.
g/mc.
g/mc.
%
4738
0
23.16
127.453
200
54
7265
0
16.53
147.244
200
82.9
4686
0
6.59
52.741
200
53.4
37
S-a constatat nedepirea valorii limit orare de 217(g/m3). Mediile anuale sunt de
23.16 (g/m3) la staia TL1, de 16.53 (g/m3) la staia TL2 i de 6.59 (g/m3) la staia TL3,
ele situndu-se sub VL +MT pentru sntatea uman de 43,4(g/m3)
Poluantul CO rezult din arderea incomplet a combustibililor i a fost monitorizat n staiile
TL1-trafic i TL2-industrial.
n anul 2010, nu s-au nregistrat depiri ale valorii maxime zilnice a mediilor la 8 ore, de 10
mg/m3. ,conform Ord. MAPM 592/2002.
CO
UM
TL-1
TL-2
Determinari
Depasiri ale VL
Medie anuala
Maxim
VL
Captura date
nr
nr
g/mc.
g/mc.
g/mc.
%
7413
0
0.23
3.615
10
84.6
8091
0
0.15
2.936
10
92.3
Ozonul este forma alotropic a oxigenului, avnd molecula format din trei atomi, cu
proprieti puternic oxidante, cu miros caracteristic, de culoare albstruie i foarte toxic. n
atmosfer, se poate forma pe cale natural n urma descrcrilor electrice i sub aciunea
razelor solare, iar artificial ca urmare a reaciilor unor substane nocive, provenite din sursele
de poluare terestr.
Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejeaz viaa pe Pmnt, ozonul
troposferic (cuprins ntre sol i 8-10 km nlime) este deosebit de toxic i constituie poluantul
principal al atmosferei zonelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din
activiti industriale i din trafic rutier.
Se consider c prezena ozonului n troposfer constituie urmarea a dou procese de baz:
schimburile troposfer/stratosfer, care determin transportul ctre troposfer a
aerului stratosferic bogat n ozon;
producerea ozonului prin reacii fotochimice care implic monoxidul de carbon,
metanul i hidrocarburile non-metanice, n prezena oxizilor de azot.
Cantitatea de ozon troposferic este extrem de variabil n timp i n spaiu, deoarece
precursorii si pot fi transportai de la mare distan.
Concentraiile de ozon din atmosfer sunt variabile n funcie de anotimp, de condiiile
meteorologice( radiaia solar i umiditatea fiind factori favorizani ai reaciilor fotochimice) i
de prezena precursorilor organici ai ozonului.
Ozonul troposferic este apreciat ca unul dintre cei mai agresivi poluani afecteaz
aparatul respirator (produce dificulti respiratorii, reducerea funciilor plmnilor i astm),
irit ochii, provoac congestii nazale, reduce rezistena la infecii i n acelai timp
acioneaz negativ asupra sntii plantelor, prin afectarea mecanismului de fotosintez, de
formare a frunzelor i de dezvoltare a plantelor.
n anul 2010, Agenia pentru Protecia Mediului Tulcea a efectuat msurtori de ozon
la staia TL-2 Transport Public, staie de tip industrial.

Judeul TULCEA
38
Nu s-au nregistrat depiri ale valorii int pentru ozon (120 g/m3 - valoare ce trebuie
atins n anul 2010).
O3
Determinari
Depasiri ale VL
Medie anuala
Maxim
Valoare tinta
Captura date
UM
TL-2
nr
nr
g/mc.
g/mc.
g/mc.
%
5328
0
47.85
119.6
120
60.8
n anul 2010, benzenul a fost msurat n staia automat de monitorizare TL-1 Ciuperca,
staie tip trafic.
n anul 2010, valoarea medie anual a fost de 0.23g/m3 , situndu-se sub valoarea limit de
5 g/m3 ,.
Benzen
UM
TL-1
Determinari orare
Depasiri ale VL
Medie anuala
Maxim orar
VL anual
Captura date
nr
nr
g/mc.
g/mc.
g/mc.
%
1146
0
0.23
1.532
5
12.6
Amoniac
n anul 2010, nu s-au efectuat msurtori de amoniac.
PM 10 nefelometric
UM
TL-1
TL-2
TL-3
Determinari zilnice
Depasiri ale VL zilnic
Medie zilnica anuala
Maxim zilnic
VL orar
Determinari orare
Captura date
nr
nr
g/mc.
g/mc.
g/mc.
nr
%
364
15
27.14
84.213
50
8622
99.7
251
4
29.79
75.711
50
5712
68.9
159
1
15.29
67.385
50
3760
43.5
Valorile mici ale capturilor de date sunt datorate deselor defectiuni ale analizoarelor
din dotarea statiilor, defectiuni ce nu au putut fi remediate pe parcursul anului 2010.
Calitatea aerului- Acidifierea
Emisii de gaze cu efect acidifiant surse de poluare:
pentru SO2 - Principalele surse generatoare de SO2 sunt: arderi n energetic i industria
de transformare, instalaii de ardere neindustriale, arderi n industria de prelucrare, procese
de producie, transport rutier, tratarea deeurilor.
pentru NOx - arderea combustibililor i traficul rutier.
pentru NH3 surse naturale (aprox. 15-20%) i artificiale (agricultura - zootehnia de tip
intensiv)
Emisii de gaze cu efect acidifiant n 2010 n Judetul Tulcea
Judeul
Tulcea
Emisii de gaze cu efect acidifiant

tone)

Judeul TULCEA
SO2
2010
NOx
15,241
1671,491
39
NH3
221,816
Calitatea aerului ambiant metale grele

Aceste substane sunt cunoscute sub denumirea de poluani sistemici, datorit faptului
c nu au o funcie biologic, dar dup ptrunderea n organism determin leziuni specifice la
nivelul anumitor organe i sisteme, chiar n concentraii foarte mici.
Principalele activiti din care rezult emisii de metale grele sunt transportul i
incinerarea deeurilor.
Metalele grele cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb sunt compui care nu pot
fi degradai pe cale natural, avnd timp ndelungat de remanen n mediu, iar pe termen
lung sunt periculoi deoarece se pot acumula n lanul trofic. Emisiile de metale grele n anul
sunt prezentate n tabelul de mai jos:
EMISII
METALE
GRELE (KG)
Mercur
Cadmiu
Plumb
2007
2008
2009
2010
15,972 10,3826
2,898
1
0,24 3.143
6,501403165
2,284
223 46.8
19,535 58,7892642969
Se constat o scdere, in perioada analizata a emisiilor de mercur, datorit in special

scderii cantitii de deeuri medicale incinerate.
Ozon troposferic i ali oxidani fotochimici
Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejeaz viaa pe pmnt, ozonul troposferic
este deosebit de toxic i constituie poluantul principal al atmosferei rilor i oraelor
industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activiti industriale i trafic rutier.
Este generat prin descrcri electrice, reacii fotochimice sau cu radicali liberi. Are densitatea
de 1,66 ori mai mare dect aerul i se menine aproape de sol. Se descompune uor,
genernd radicali liberi cu putere oxidant. Principalii poluani primari care determina
formarea prin procese fotochimice, a ozonului i altor oxidani n atmosfera joas sunt: oxizii
de azot (NOx), compuii organici volatili (COV) i metanul.
Ca surse generatoare de precursori ai ozonului se evideniaz urmtoarele:
- arderea combustibililor fosili (crbune, produse petroliere), n surse fixe i mobile (trafic);
- depozitarea i distribuia benzinei;
- utilizarea solvenilor organici;
- procesele de compostare a gunoaielor menajere i industriale.
Nocivitatea compuilor organici volatili este pus n eviden prin concentraia mai mare sau
mai mica de ozon troposferic. Msurtorile de ozon se efectueaz cu aparatura special
conform standardelor internaionale.
Emisiile de COV la nivelul judetului Tulcea n perioada 2006-2010, sunt prezentate mai jos:
COV
(TONE)
2006
2007
2008
2009
2010
TULCEA
1.316
1.313
1290,624
1773,741
1614,752
n vederea prevenirii i combaterii polurii aerului, la nivel naional, s-au stabilit norme de
concentraii maxime admisibile ale poluanilor atmosferici i s-au elaborat acte legislative

Judeul TULCEA
40
corespunztoare cerinelor europene i internaionale. Principalele modaliti de meninere a

calitii aerului sunt:
reducerea i chiar stoparea eliminrii n atmosfer a substanelor poluante;
diminuarea influenei rspndirii poluanilor n aer;
amplasarea ramurilor industriale poluante ct mai departe de centrele populate;
creterea suprafeelor spaiilor verzi, care influeneaz benefic fenomenele
meteorologice i asigur o circulaie mai rapid a diferitelor substane poluante.
Programul de Gestionare a Calitatii aerului in judetului Tulcea pentru Indicatorul PM10
Programul de gestionare a calitatii aerului reprezinta totalitatea masurilor/actiunilor ce
se desfasoara ntr-o perioada nu mai mare de 5 ani, n zonele si aglomerarile unde pentru
unul sau mai multi dintre poluanti se constata depasiri ale valorilor limita si/sau ale valorilor
tinta, n vederea ncadrarii sub aceste valori. Se initiaza pe baza datelor despre calitatea
aerului nconjurator provenite din Sistemul National de Evaluare si Gestionare a Calitatii
Aerului (SNEGICA) combinate cu rezultatele din modelarea dispersiei poluantilor
In baza rezultatelor evalurii calitii aerului prin modelarea dispersiei poluanilor
atmosferici, pentru anii 2007 si 2008, s-a decis iniierea elaborrii programului de gestionare
a calitii aerului n judeul Tulcea, pentru localitile I.C.Brtianu, Smrdan i Mcin, localitati
unde au fost inregistrate depiri ale VL la 24 h pentru PM10. Programul de Gestionare a
Calitatii aerului in judetul Tulcea, aprobat prin HCJ 67/2010, cuprinde un set de msuri
pentru ncadrarea concentraiilor de PM10 sub VL n localitile I.C.Brtianu, Smrdan i
Mcin i un set de msuri pentru meninerea calitii aerului in celelalte localiti din judeul
Tulcea.
Monitorizarea actiunilor cuprinse in PGCA releva indeplinirea in totalitate a masurilor
aferente agentilor economici , masuri scadente in anul 2010. Masurile privind imbunatatirea
calitatii atmosferei aflate in portofoliul administratiilor locale au fost indeplinite partial din
cauza insuficientei fondurilor.
La nivelul judetului Tulcea putem vorbi despre o evolutie pozitiva, imbunatirea calitii
atmosferei fiind confirmat i de rezultatele msuratorilor efectuate prin RNMCA :
Numr depiri nregistrate la cele 2009
trei staii de monitorizare la
indicatorul PM10
PM10 nefelometric
PM10 gravimetric
2010
44
22
20
12
Concluzii generale cu privire la monitorizarea factorului de mediu AER:

La nivelul judetului Tulcea, n anul 2010 nu s-au nregistrat depiri ale CMA conform
Ordinului nr.592/2002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limit, a
valorilor de prag, a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf (SO2), dioxidului de
azot (NO2) i amoniacului (NH3).
Transportul rutier, are cea mai mare influen asupra calitii factorilor de mediu prin
urmtoarele trei categorii de impact: emisii gaze de eapament, zgomot si antrenare de
pericole pentru om i mediu prin coninutul mrfurilor transportate (inflamabile, toxice).
Traficul se face rspunzator de eliminarea n atmosfer att a poluantilor gazoi, ct i
solizi (particule), dintre care cei mai importani sunt: monoxidul de carbon (CO), dioxidul de
carbon (CO2), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi volatile (COV), dioxid de sulf (SO2) i
compui ai plumbului (Pb). Odat ajunsi n atmosfer, n funcie de condiiile meteorologice,
acesti poluani particip la o serie de reacii fotochimice, care contribuie la formarea ozonului
de atmosfera joas, una din noxele cele mai periculoase,producnd dificulti de respiraie i

Judeul TULCEA
41
CO(Mg)
CO2(Gg)
N2O(Mg)
Cd(kg)
Cr(kg)
Cu(kg)
Ni(kg)
Pb(kg)
Se(kg)
Zn(kg)
Tsp(kg)
121,68292444
5,367570959
0,38378459
1,91892295
64,7433457
2,68649213
0,7052609525
0,7052609525
38,378459
39,371603114
NMCOV(M
g)
260,0980803
2323,6664749
Nox(Mg)
535,927298999999
CH4(Mg)
SO2(Mg)
1,677423152
21,9955921544
Poluani
Emisii-2010
afeciuni pulmonare. Volumul, natura i concentraia poluanilor emii depind de tipul de

autovehicul, de natura combustibilului i de condiiile tehnice de funcionare.
n judeul Tulcea, n anul 2010, emisiile totale din transport (calculate din inventarul
emisiilor) reprezinta cca 20% din emisia total de poluani n atmosfer.
Situaia emisiilor din transport n anul 2010
Parcul auto la nivel judeean are tendina de crestere in ultimii ani, la categoria autoturisme,
microbuze si autovehicule pentru transport marfuri.
Situaia parcului auto.
AN 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2008 2009
Total 32703 34188 35442 31635 33516 34332 35344 37671 37067 38953
Schimbri climatice. Protocolul de la Kyoto
ncepnd cu data de 16 februarie 2005, Protocolul de la Kyoto a devenit un instrument
legal pentru cele 128 de pri semnatare.
n baza protocolului au fost realizate: inventarul surselor de poluare a atmosferei,
reeaua de monitorizare a imisiilor la principalii indicatori de calitate a aerului precum i
calculul emisiilor i n baza acestora impunerea msurilor de reducere a polurii
atmosferice prin reducerea la surs sau prin adoptare de msuri de epurare prin
instalaii specifice.
Inventarul emisiilor s-a realizat n baza programului CORINVENT, aplicaia informatic
a inventarului de emisii atmosferice la nivel judeean conform metodologiei CORINAIR,
programul fiind destinat crerii unei baze de date centralizate la nivel naional pentru care s
se poat lua msurile de reducere a emisiilor cu 8% n perioada 2008 2012, fa de anul
1989.
Emisii de gaze cu efect de ser surse de poluare:
pentru CO2 - arderile din industrie (n special energetic), arderile n instalaiile de
nclzire, agricultura i transportul;
pentru CH4 - arderea combustibililor, descompunerea vegetal, arderi anaerobe
(aparatul digestiv al animalelor bovine, termite), materiale organice n descompunere
(produse alimentare n depozite);
pentru N2O - arderea combustibililor fosili, transportul rutier, agricultura (prin consumul
sporit de ngrminte cu azot).
Emisiile de gaze cu efect de sera n perioada 2008-2010 n Judetul Tulcea
Judeul
Tulcea
Emisii de gaze cu efect de ser

( tone)
CO2
CH4
N2O
2010
947,542
4883,266
542,058
2009
233,801
3243,457
343,669

Judeul TULCEA
2008
171,177
3242,723
42
428,353
n anul 2003, Comisia European a adoptat Directiva 2003/87/CE care stabilete o

schem pentru comerul cu certificate de emisii de gaze cu efect de ser n cadrul
Comunitii, cunoscut i sub denumirea de Directiva UE privind comercializarea emisiilor
sau EU-ETS. Schema a fost conceputa pentru a sprijini Statele Membre UE n atingerea
obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 prevazute de Protocolul de la Kyoto ntr-o
maniera eficienta din punct de vedere al costurilor. Schema stabileste un sistem de limitaretranzactionare bazat, n prima faza, doar pe instalatiile industriale care emit CO2.
Romnia a implementat Directiva EU ETS n legislaia romneasc i toate
reglementrile importante ale UE n domeniu nc nainte de aderare pentru a putea ncepe
comercializarea emisiilor la 01.01.2007.
Agenia pentru Protecia Mediului Tulcea a identificat, n judeul Tulcea, doi operatori
economici ale cror instalaii intr sub incidena Directivei EU ETS, respectiv SC ALUM SA i
SC ENERGOTERM SA din sectorul instalaiilor de ardere de peste 20 MW au obinut
autorizaiile privind emisiile de gaze cu efect de ser pentru perioada 2008-2012.
La sfritul anului 2006, MMDD a definitivat Planul Naional de Alocare pentru anul
2007 i pentru perioada 2008-2012, stabilind un numr de certificate de emisii pentru fiecare
instalaie din sectoarele industriale cuprinse n Anexa I a Directivei nr. 2003/87/CE, n funcie
de estimrile operatorilor economici, Inventarul Naional al gazelor cu efect de ser, Planul
Naional de Dezvoltare 2006 2013, Politica Energetic a Romniei 2006 2009, Prognoza
Comisiei Naionale de Statistic pentru perioada 2006- 2010 (prelungit pn n 2012),
transmis recent Comisiei Europene, de unde au fost extrase principalele proiecii
macroeconomice.
Comisia European a publicat n luna octombrie 2007, decizia adoptat n ceea ce privete
Planul Naional de Alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser (NAP), pentru
Romnia. Aceast situaie impune operatorilor economici s investeasc n retehnologizare
pentru a-i reduce emisiile de CO2, avnd posibilitatea ca certificatele de emisii care devin
disponibile s le tranzacioneze pe piaa european.
Pentru operatorii din judeul Tulcea care au obinut autorizaie de emisii de gaze cu
efect de ser, situaia alocrii certificatelor de emisii prin Planul Naional de Alocare este
urmtoarea:
Operatorii din judeul Tulcea care au obinut autorizaie de emisii
Operatorul
2008-2012
economic
2007
Numr certificate
Numr certificate emisii tone CO2
emisii tone CO2
Alocate
Realizate
Alocate
SC ALUM SA
854989
40194
3755950
SC ENERGOTERM SA
17430
19000
76551
3.2. STAREA CALITII APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE
EVOLUIA CALITII APELOR DE SUPRAFA
Evaluarea calitii apelor de suprafa pe teritoriul judeului Tulcea a fost efectuata

conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de
referin pentru clasificarea calitii apelor de suprafa.
S-au utilizat :
evidenierea seciunilor de ap degradate analiza surselor de poluare;
tendina de evoluie pe termen scurt (prin comparaie cu anul precedent).
comparatia cu clasa I - a de calitate, clasa ce corespunde valorilor int (obiective de
referinta) i reflect condiia de calitate pentru protecia ecosistemelor acvatice;

Judeul TULCEA
43
Indicatori de calitate analizai:
Regimul termic si acidifiere: pH

regimul oxigenului: oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn;
nutrieni: amoniu, azotii, azotai, ortofosfai, fosfor total;
salinitate: reziduu filtrabil, cloruri, sulfai, calciu, magneziu, sodiu;
poluanti toxici specifici de origine naturala: cupru, zinc, nichel, mangan, crom, plumb,
cadmiu ,cobalt, fier total;
alti indicatori chimici relevanti: fenoli, detergeni;
Starea ecologica si chimica a cursurilor de apa ale rurilor interioare

n anul 2009, n cadrul laboratorului S.G.A.Tulcea s-au efectuat analize la urmtoarele
cursuri de apa:
- pru Hamangia - p.H.Baia
- pru Hamangia -aval evac. Primaria Baia
- pru Slava
- p.H.Ceamurlia de Jos
- pru Telia
- p.H.Pota
- pru Taia
- p.H.Satu Nou
- pru Jijila
- amonte pod Jijila 500 m
- pru Casimcea - amonte Casimcea 300 m
- pru Ciucurova - amonte Slava Rusa
- pru Taia
- amonte de Lacul de Acumulare Horia
- pru Telia
- aval evacuare Aeroport Mihail Koglniceanu;
Tabelele urmtoare evideniaz monitorizarea prurilor in cursul anului 2009:
Indica
tor
analizat
pH
R.F.
CCOMn
SO4
NO2
NO3
Clase de
calitate
Reg ox
Nutrienti
Ioni
generali
micropolu
anti
Sectiune de control
Pr.
Pr.
Pr.
Casim
JIjila
Ciucuro
cea
va
Amonte
Amonte Amonte
Casim
pod
Slava
cea
JIjila
Rusa
Pr. Hamangia
Pr. Slava
PH
Baia
PH
Ceamur
lia de
Jos
8.26
828.3
5.6
Aval
evac
Prima
ria
Baia
7.95
880.94
11.6
8.01
671.9
10.1
8.53
749.5
8.07
8.25
650.9
126.3
0.244
55.1
156
2.39
61.93
64.8
0.061
36.3
49.8
0.187
73.6
105.6
0.164
17.3
Pr. Hamangia
Pr.
Slava
PH Baia
PH
Ceamur
lia de
Jos
II
V
III
Aval
evac
Prima
ria
Baia
III
V
III
II
III
II
II
IV
II
Pr. Telita
PH
Satu
Nou
Amonte
acumula
re Horia
PH
Posta
Aval
aeroport
8.49
650
8.14
677.5
8.28
536
8.25
557.3
8.24
760.4
21.8
6.5-8.5
750
10
43.7
0.111
38.4
65.1
0.121
30.61
29.9
0.067
8.1
37.6
0.197
46.7
34.4
0.169
64.7
120
0.098
13.27
Sectiune de control
Pr.
Pr. JIjila
Pr.
Casim
Ciucuro
cea
va
Amonte
Amonte
Amonte
Casim
pod JIjila
Slava
cea
Rusa
II
IV
II
II
III
Limite
admise
Pr. Taita
Pr. Taita
Pr. Telita
PH Satu
Nou
Amonte
acumula
re Horia
PH
Posta
Aval
aeroport
IV
IV
III
II
IV
III
III
III
II
III
IV
II
III
V
III
III
III
II
II
n anul 2009 SGA Tulcea a prelevat probe din urmtoarele lacuri:

- lac Babadag: centrul lacului, evacuare pru Taia, zona limitrofa orasului Babadag;

Judeul TULCEA
44
- lac Razelm: Jurilovca, in centrul lacului , pe Canalul 5 si zona Portia.

n urma monitorizrii n anul 2009, a rezultat c lacurile Razelm i Babadag se
ncadreaz n gradul de trofie eutrof.
Pentru Lacul Razelm, s-au constatat depairi fa de limitele prevazute in
Ordinul MAPM nr.161/2006, la urmtorii indicatori: CCO- Mn, CCO- Cr i cloruri.
Starea calitii fluviului Dunrea : Supravegherea calitii apelor Dunrii s-a efectuat att
n flux informaional rapid (cunoaterea situaiei de poluare zilnic), ct i n flux
informaional lent (evaluarea tendinelor globale ale calitii apelor n decursul anului).
Sistemul de monitorizare si control a calitatii apelor cuprinde:
APM realizeaza analize la urmatoarele puncte de prelevare:Dunare M38+500( 2
prelevari/luna), Macin, Isaccea, Mahmudia, Smardan (3 prelevari /an)

SGA Tulcea realizeaza urmatoarele analize: Daeni- brat Macin- 4 prelevari/an; Macin
Hm 9942 (12 analize /an pentru substante periculoase, 8 prelevari/an pentru ceilalti
indicatori); Tulcea Hm 9942(12 prelevari/an); Tulcea M38+500 (zilnic); Sfantu Gheorghe
M50( 4 prelevari/an); Mahmudia Hm 900( 12 analize/an pentru substante periculoase,4
prelevari /an pentru ceilalti indicatori ), Maliuc Hm 10300( 4 analize/an); Crisan Hm
10520(12 analize/an pentru substante periculoase,4 prelevari /an pentru ceilalti indicatori);
Sulina Hm 10670( 4 analize/an); Chilia Veche Hm 450 (12 analize/an pentru substanete
periculoase,4 prelevari /an pentru ceilalti indicatori). In plus, laboratorul SGA realizeaza
analize pentru Sectiuni din Reteaua Transnationala de monitorizare( TNMN) astfel: DunareReni Km 132(mal stang, mal drept, mijloc- 24 analize/an); Dunare-Valcov km 17 (12-24
analize/an), Dunare Sulina Km 0 (12 analize /an), Dunare- Sfantu Gheorghe Km 0 (12
analize/an)

Starea de calitate a apei fluviului Dunrea din teritoriul RBDD este urmrit pe o
lungime de 338 km, cuprinznd 5 tronsoane, avnd la baz msurtorile analitice realizate n
10 seciuni de supraveghere n cadrul campaniilor trimestriale de recoltare:
- Cotul Pisicii-Ceatal Chilia (64 km): Cotul Pisicii, Am. Reni, Av. Reni ;
- Ceatal Chilia-Periprava (92 km): Ct. Chilia, Av. Periprava;
- Ceatal Chilia-Ceatal Sf. Gheorghe (18 km): Tulcea Mm 38+500;
- Ceatal Sf. Gheorghe - Sulina (60 km): Ct. Sf. Gheorghe, Sulina;
- Ceatal Sf. Gheorghe - Sf. Gheorghe (104 km): Sf. Gheorghe.
Activitatea laboratorului propriu al R.B.D.D. a constat n deteminri de produse petroliere,
pesticide organo-clorurate ct i expertize fizico-chimice.
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Evolutia claselor de calitate a fluviului Dunarea in anul 2010 conform Ordinului 161/2006, este
prezentata in tabelul urmator:
Tulcea Mm38+500
II
II
II
III
II
II
II
II
II
II
II
II
Tulcea Hm9942
Macin Hm8340
MacinHm8340aval
evac.Aquaserv
Daeni km225
Smardan Hm 8340
III
II
III
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
III
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
Dunare Smrdan Hm 10520

Dunare Mahmudia Hm900
Dunare Sulina Hm 10670
Dunare Sf.Gheorghe Mm50
Dunare Crisan Hm 10520
Dunare Maliuc Hm 10300

Judeul TULCEA
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
Dunare Chilia Hm 450

Dunare Pardina Hm9920
Dunare Tulcea Hm10009
Dunare Tulcea Hm 10084
II
V
V
V
Dunare Maliuc Hm 10300
II
II
III
III
45
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
II
III
III
II
II
II
II
II
II
Avnd n vedere parcursul Dunrii pn la intrarea n jude i deversrile care au loc pe

acest traseu precum i debitul mare de diluie al Dunrii, nu se poate preciza cu exactitate
aportul n poluani pe care l au unitile economice de pe raza judeului Tulcea, uniti care
evacueaz apele uzate n fluviu.
Se poate ns aprecia c apa fluviului este afectat de de transportul naval i de
evacurile de ape menajere de la localitile riverane ( ape ce sunt deversate far o epurare
prealabil ) dintre care menionm n mod special evacuarea menajer a municipiului Tulcea.
Poluarea de la nave este determinat de faptul c nu toate navele sunt dotate cu
separatoare de reziduuri petroliere eficiente, de exploatarea necorespunztoare a celor
existente i de faptul c porturile dunrene de pe teritoriul rezervaiei, nu sunt dotate cu
instalaii specifice pentru preluarea i reciclarea acestor reziduuri.
Pentru reglementarea acestei situaii, ARBDD a impus societilor deintoare de
mijloace navale de transport, aplicarea recomandrilor POLDANUBE -1986 la fluviu i a
Conveniei MARPOL 73 - 78 de ctre navele maritime (ambele convenii se refer la
colectarea, stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi precum i inerea
evidenei predrii acestora la unitile colectoare).
Prin Programele de conformare s-a impus dotarea navelor mari cu separatoare de
produse petroliere sau tancuri de stocare cu predarea reziduurilor n portul Galai.
Starea calitii apelor subterane
Indicatorii de calitate ai apelor subterane au fost urmariti n anul 2009, prin analiza
probelor prelevate din urmtoarele foraje de observaie, cu amplasamentul in cele doua
bazine hidrografice (Dunare si Litoral), astfel :
Calitatea apelor subterane
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
DENUMIRE FORAJ
Tulcea Aquaserv F1
Tulcea STX AKER
F.g.a.4
Jurilovca F1 sursa
Satu Nou F1 sursa
Baia Ferma Ovine
F1
Sarinasuf Ferma
Ovine F1
Macin F1
IC Bratianu F3
Luncavita F1
Rachelu F1
7
8
9
10
Limite conf. Legii nr. 1342/1991
INDICATORI
NH4+
SO42-
Conducti
la 25C
(us/cm)
1508.5
564
CCOMn
CCOCr
NO2-
NO3-
Cl-
Fenoli
Detergenti
PO4
(mgO2/l)
1.56
5.55
(mgO2/l)
17.55
24.1
(mg/l)
0.013
1.4
(mg/l)
99.44
11.15
(mg/l)
0.078
14.64
(mg/l)
166.82
18.67
(mg/l)
228
64.85
(mg/l)
<0.008
0.0002
(mg/l)
0.109
0.07
(mg/l)
0.015
0.006
1607
1123
1060
1.29
2.62
0.642
3.68
11.13
3.65
0.011
0.004
0.027
31.92
16.26
74.4
0.322
0.223
0.144
137.75
58.57
67.83
233.85
102.73
65.13
0.002
<0.008
0.001
0.05
0.106
0.052
0.009
0.096
0.024
1353
1.16
4.6
0.004
13.45
0.285
117.19
206.14
0.0002
0.08
0.004
1337
729
1360
1140
3.58
7.11
16.43
3.33
25.05
47.32
34.33
17.48
0.059
0.921
0.049
0.088
10.22
11.72
0.324
0.517
1.01
1.91
0.81
1.039
71.88
32
33.49
121.15
63.13
20.29
39.08
83.42
0.003
0.003
0.005
0.005<
0.02
0.017
0.01
0.011
0.223
0.104
0.076
0.012
3000
0.3
45
0.5
200
250
0.5

Judeul TULCEA
46
Pe parcursul anului 2009 s-au constatat depiri la urmtorii indicatori: CCOMn,

azotiti, azotai, amoniu .
3.3. CALITATEA SOLURILOR
Diversitatea condiiilor naturale i antropice determin o variabilitate ridicat a
pretabilitii solurilor pentru agricultur. Calitatea terenurilor agricole cuprinde att fertilitatea
solului, ct i modul de manifestare al celorlali factori de mediu fa de plante.
Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaz n 5 clase de calitate ,
difereniate dup nota de bonitare (clasa I; 81-100 puncte, clasa V-a ;1-20 puncte) . Clasele
de calitate stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosine agricole.
Repartiia terenurilor pe clase de pretabilitate - anul 2009
Categoria
de
folosin
Arabil
U.M.
I
Clase de bonitare ale solurilor

III
IV
II
Total (ha)
ha
29765
200995.1
60200,4
3078.5
294039
Pajiti
ha
1,1
37211,7
23475.2
60688
Vii
ha
1073,9
3689,2
3018,4
420,5
8202
Livezi
ha
68,1
507,9
316.2
119.8
1012
Total
agricol
ha
30908,1
205192.2
100946,7
27094
363941
Principalele restricii ale calitii solurilor

Studiile pedologice i agrochimice efectuate de OSPA Tulcea, au artat faptul c
terenurile agricole ale judetului sunt afectate ntr-o masur mai mare sau mai mic de una
sau mai multe restricii, conducnd la deteriorarea caracteristicilor i funciilor solurilor,
respectiv a capacitii bioproductive.
Aceste restricii sunt determinate fie de factori naturali (clim, forme de relief, etc.), fie de
aciuni antropice agricole i industriale. Principalele restricii ale calitii solului sunt
prezentate n tabelul urmator:
Suprafee afectate de factori limitativi ai capacitii productive n anul 2009
Denumirea factorului
Seceta - din care
- amenajari pentru irigatii
Exces periodic de umiditate in sol, din care
- amenajari de desecare-drenaj
Eroziunea solului prin apa- din care
- cu amenajari antierozionale
Eroziunea solului prin vant
Srturarea solului- din care
- cu alcalinitate ridicat
Suprafata afectata - ha
total
arabil
5068
5068
10114
10114
1072
1072
18339
15253
15253
18339
15253
15253
n general lipsa de precipitaii i ngrmintele chimice care nu sunt folosite

corespunztor afecteaz gradul de fertilitate al solurilor.
Presiuni ale unor factori asupra strii de calitate a solurilor
ngrminte

Judeul TULCEA
47
Aplicarea ngrmintelor este un factor important, care determin creterea

productivitii plantelor i a fertilitii solului, dar folosirea lor fr a se lua n considerare
natura solurilor, condiiile meteorologice concrete i necesitile plantelor poate provoca
dereglarea echilibrului ecologic (n special prin acumularea nitrailor). ngrmintele chimice
conin elemente nutritive care completeaz rezerva de substane nutritive, n forme uor
asimilabile n scopul fertilizrii solului i creterii produciei vegetale.
Creterea produciei agricole a condus n timp la reducerea rezervelor de substane
nutritive disponibile plantelor. Cunoaterea strii de fertilitate a solului permite aplicarea
raional, corect i echilibrat a ngrmintelor chimice, evitndu-se apariia excesului de
azotai i fosfai care au efect toxic asupra microflorei din sol i duce la acumularea n
vegetaie a acestor elemente.
n judeul Tulcea, n cursul anului 2009 pentru fertilizarea suprafeelor agricole s-au
folosit att ngrminte chimice ct i ngrminte naturale n cantitile prezentate n
tabelele urmtoare.
ngrminte chimice
Evoluia consumului de ngrminte chimice n judeul Tulcea, n perioada 2001 2009
Anul
ngrminte chimice folosite (tone substan

activ)
Azotoase
Fosfatice
Potasice
Total
Consum de ngrminte chimice

pe ha (Kg s.a./ha)
Suprafa
Suprafa agricol
arabil
total total jude
jude
13,16
10,71
2001
2827
3807
2002
2270
2393
8,23
6,60
2003
2004
2005
2006
2557
2837
4873
4083
512
777
1061
2190
12
46
45
205
3081
3660
5980
6478
10,59
12,55
20,47
22,18
8,49
10,10
16,50
17,87
2007
4087
1520
283
5890
20,20
16,30
2008
6388
1756
223
8367
28,60
23,00
2009
16043
6399
170
22612
76.90
62.13
Sursa: DADR Tulcea
Se poate observa o cretere a cantitii de ngrminte chimice totale n anul 2009 fa de

2008, creterea nregistrndu-se att la ngrmintele azotoase ct i la cele fosfatice,
constatnd-se n schimb o scdere la ngrmintele potasice. Oricum, aceste cantiti sunt
mai mici dect necesarul culturilor i nu sunt aplicate pe toate suprafeele cultivate, ceea ce
face ca plantele s consume din rezerva solului.
ngrminte naturale
n categoria ngrmintelor naturale se include o serie de reziduuri organice dejecii
solide i lichide ale animalelor, reziduuri vegetale reprezentate de tulpinile i frunzele rmase
dup recoltarea unor plante, precum i toat masa vegetal de la plante cultivate special
pentru a fi ncorporate n sol ca ngrmnt. n aceast categorie se include i turba,
utilizat ca atare sau sub form de compost.
Pentru obinerea unei eficiene superioare, se impune diferenierea fertilizrii dup
consumul plantelor n diferite elemente, dup capacitatea acestora de a asimila srurile
nutritive din sol i dup nsuirile tipului de sol.

Judeul TULCEA
48
Consumul de ngrminte naturale n judeul Tulcea 2009

Anul
2006
2007
2008
2009
Total
ngrminte
naturale
tone
10533
21100
8327
4831
Ponderea
Cantitatea medie la hectar
Suprafaa pe suprafeei
de La suprafaa La
suprafaa
care
s-au aplicare fa de aplicat
agricol
total
aplicat
suprafaa agricol
jude
total jude
ha
%
1137
1226
2056
798
0,38
0,34
0,56
0.22
Kg/ha
9264
17210
4050
6054
Kg/ha
29,06
58,20
22,90
13.27
Sursa: DADR Tulcea
n anul 2009 suprafeele pe care s-au aplicat fertilizani organici au fost foarte mici,
reprezentnd doar 0,22% din suprafaa agricol total a judeului Tulcea, nregistrndu-se o
diminuare fa de 2008, de peste 42% a cantitii de ngrminte folosite.
Produse pentru protecia plantelor (fitosanitare)
n categoria substanelor fitosanitare sunt incluse substanele chimice utilizate pentru
combaterea buruienilor erbicidele, pentru combaterea insectelor duntoare insecticidele
i pentru combaterea diferitelor boli criptogamice fungicidele, bactericidele i virucidele.
nsuirea comun a acestor substane o constituie aciunea chimic activ i fiziologic
activ de tulburare a funciilor fiziologice, respectiv distrugerea parial sau total a micro i
macroorganismelor vii.
Utilizarea pesticidelor n agricultur pe lng avantajul obinerii unor producii sporite
prezint dezavantajul polurii mediului, fiind cea mai periculoas surs de impurificare a
mediului prin vastitatea suprafeelor pe care se folosesc i prin toxicitatea lor ridicat. Solul
acioneaz ca un receptor i rezervor pentru pesticide, unde acesta se degradeaz.
Pentru reducerea efectelor negative ce pot aprea la utilizarea pesticidelor, pentru
evitarea polurii cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei i a altor componente ale
agroecosistemelor, este necesar respectarea tehnologiilor de aplicare i supravegherea
atent a utilizatorilor i prestatorilor de servicii ai acestor produse.
Evoluia consumului de produse fitosanitare
Anul
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Consum total de pesticide

- kg substan activ
Total
Insecticide Fungicide Erbicide
din
care
107870
40674
26085
41111
72085
19437
19388
33260
73320
16921
26314
30085
193190
42308
104322
46560
244469
57449
155914
31106
160796
20039
94856
45901
144539
23967
61616
58956
52981
14757
38224
58735
148627
27535
66319
54773
Consum de pesticide pe 1 ha suprafa

agricol total Kg s.a
Total
Insecticide Fungicide Erbicide
din care
0,30
0,20
0,20
0,53
0,67
0,44
0,39
0,145
0,41
0,11
0,05
0,05
0,11
0,16
0,06
0,06
0,04
0,07
0,07
0,05
0,07
0,29
0,43
0,26
0,17
0,11
0,18
0,12
0,10
0,08
0,13
0,08
0,13
0,16
0,16
0,15
Sursa: DADR Tulcea
Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Deeurile rezultate din zootehnie se ncadreaz n clasa celor uor degradabile, i n
cazul n care sunt depozitate controlat pe sol, dup ce au fost supuse unui proces de
fermentaie i n cantiti care s nu depeasc limitele de biodegrabilitate, au rol de
fertilizare a solului. Dei, n judeul Tulcea nu sunt evideniate soluri afectate de reziduuri

Judeul TULCEA
49
zootehnice, se impune monitorizarea solurilor pe care se aplic dejeciile animaliere

provenite din sectorul zootehnic, ntruct utilizarea incorect precum i depozitarea sau
evacuarea necontrolat a acestor produse pot avea un impact negativ asupra calitii solului
i a apelor subterane.
Situaia amenajrilor de mbuntiri funciare/agricole
n graficul urmator este prezentat evoluia suprafeelor amenajate pentru irigaii.
Suprafeele amenajate pentru irigaii reprezint un procent semnificativ din totalul terenurilor
agricole, respectiv 42,5%. Din totalul acestor suprafee sunt echipate 118334 hectare, restul
aflndu-se n conservare.
Suprafaa irigat efectiv n anul 2009 a fost de 27916 ha din care. Nivelul sczut al
irigaiilor se poate explica prin existena n judeul Tulcea a unui numr mare de exploataii
agricole de mici dimensiuni, cu eficien relativ redus care nu pot susine costurile aferente
irigaiilor.
Evoluia suprafaelor irigate (ha)
60000
50543
50000
40000
33781
30000
31700
20000
10000
18405
18301
3043
0
2001 2002 2003
27916
2004 2005
5370
2006
7437
2007 2008 2009
Masuri de reducere a impactului activitilor din sectorul agricol asupra solului

n vederea prevenirii polurii solului, apei i pnzei freatice precum i aerului de ctre
activitile din agricultur, s-au impus urmtoarele msuri: solicitarea autorizaiei de mediu
pentru activitile de utilizare, comercializare, prestri servicii cu produse de uz fitosanitar
precum i a altor activiti (secii mecanice, sectoare zootehnice, etc.); utilizarea produselor
de uz fitosanitar conform Listei omologate de Comisia Interministerial de Omologare a
P.U.F. (CODEX); folosirea metodelor integrate de combatere a bolilor i duntorilor;
fertilizarea solului, n special, cu ngrminte organice; irigarea raional a culturilor cu ap
de calitate conform STAS 9450/ 1988; respectarea cu strictee a agrotehnicii specifice
fiecrei culturi; efectuarea lucrrilor de mbuntiri funciare conform normelor tehnice i
legislaiei de protecie a mediului.
Poluarea solului cu reziduuri provenite din activitatea de depozitare a deeurilor
municipale se nregistreaz pe o suprafa de 10,36 ha. Prin natura lor, deeurile
municipale genereaz n procesul de descompunere diferite gaze i substane care pot
constitui o surs de impact semnificativ asupra mediului i n special asupra solului.
Inventarul terenurilor afectate de activitatea de depozitare a deeurilor municipale
Localizarea
Nr. Nume proprietar/
Tipul activitii
Natura
Suprafaa
crt administrator sit
poluatoare
poluanilor
contaminat poluanilor
(ha)
contaminat
1. S.C. Ecorec S.A
Depozit deeuri Subst.rezultate din
Nu s-au
Popeti-Leordeni
municipale
procesul de
efectuat
5,2
Tulcea
descompunere a
studii
reziduurilor
2. S.C.Ecorecycling SRL Depozit deeuri Subst.rezultate din
Nu s-au
3,0
Bucureti
municipale
procesul de
efectuat

Judeul TULCEA
Babadag
3.
4.
Depozit deeuri
Primria Mcinmunicipale
Serviciul public de
gospodrire comunal
Depozit deeuri
Primria Isacceamunicipale
Serviciul public de
gospodrire comunal
descompunere a
reziduurilor
Subst. rezultate din
procesul de
descompunere a
reziduurilor
Subst. rezultate din
procesul de
descompunere a
reziduurilor
50
studii
2,0
0,1613
Nu s-au
efectuat
studii
Nu s-au
efectuat
studii
Poluarea solurilor n urma activitii din sectorul industrial (minier, siderurgic,

energetic, etc.)
Industria este principala surs de poluare a mediului nconjurtor prin amploarea
proceselor tehnologice pe care le cuprinde. Presiunile asupra strii de calitate a solului sunt
rezultate n principal din activitile miniere i metalurgice.
Din punct de vedere al activitilor industriale, n judeul Tulcea principala cauz de
poluare a solului o constituie depozitarea deeurilor solide rezultate din procesele productive,
specifice industriei metalurgice, precum i ocuparea terenurilor prin activiti miniere la zi.
a) Activitile miniere de suprafa se defasoar pentru extracia i prelucrarea rocilor
pentru construcii, n 30 obiective. Dintre acestea doar o parte au terenuri ocupate de haldele
de steril.Aceste terenuri urmeaz a fi refcute i redate circuitului natural la nchiderea
acestor obiective sau pe parcursul dezvoltrii exploatrii. n anul 2009 a nceput valorificarea
unor astfel de depozite n vederea diminurii suprafeelor ocupate.
b)
Activitatea de procesare a haldei de zgura din sectorul metalurgic se desfaoar n
scopul recuperarii metalelor,valorificrii i ecologizrii suprafeei ocupate.
Depozitarea zgurii la depozitul SC FEROM Tulcea a fost sistata incepand cu anul 2005. In
prezent halda de zgura este exploatata pentru recuperarea metalelor. SC FEROM SA, prin
lichidator Anton Stefan, a obtinut de la APM Tulcea Avizul de mediu nr. 20/29.04.2009,
privind incetarea activitatii de depozitare. Acest act de reglementare este insotit de anexa
care prevede termene etapizate pentru valorificarea metalelor si ecologizarea
amplasamentului pana in anul 2016 .SC FEROM SA Tulcea prin practician in insolventa
Anton Stefan si SC APIC TOLL SRL - in calitate de operator in procesarea zgurii din halda,
au obtinut Autorizatia de mediu nr.7495/23.05.2007 pentru activitatea de recuperare a
metalelor din halda de zgura, valorificarea in totalitate a feroaliajelor si a zgurii
procesate si in final ecologizarea terenului aferent haldei .
Cantitatile de zgura procesate in perioada 2009-2010 sunt prezentate in tabelul urmator.
Denumire
Autorizat
Tip de deeu Cantitate de deeu
agent
pentru
tone
economic
valorificare
procesata valorificat
2009
SC Ferom SA Valorificare
Deeuri
54063,00
1950,00
prin lichidator deeuri metalice metalice
din
Anton tefan
zgur
2010
SC Ferom SA Valorificare
Deeuri
40062
28512
prin lichidator deeuri metalice metalice
din
Anton tefan
zgur

Judeul TULCEA
51
Instalatia de procesare pentru valorificare a zgurii din halda Ferom

c) Halda de slam
a SC Alum SA a functionat in baza Autorizatiei de mediu
nr.7543/31.07.2007 pentru activitatea de depozitare a lamului rou, cu valabilitate
31.12.2010 . Emiterea autorizatiei de mediu de catre APM Tulcea in afara Autorizatiei
integrate s-a realizat luandu-se in considerare faptul ca halda de slam se afla pe alt
amplasament si constituie un depozit neconform avand termen de sistare a depozitarii
deseurilor in faza lichida 31.12.2010 in confomitate cu anexa 5, tabelul 5.8 , din HG nr.
349/2005 privind depozitarea deseurilor .
In conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si a Ordinului
MMGA nr 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatii de eliminare a
deseurilor, respectiv, depozitare si incinerare , SC ALUM TULCEA SA a solicitat si a
obtinut Avizul de mediu nr 12/26.03.2008 la incetarea activitatii de depozitare a
slamului in faza lichida si ecologizarea pe o portiune din halda de slam .
Ca masura pentru conformarea la prevederile HG 349/2005 , ALUM SA Tulcea a
solicitat si a obtinut Acordul de mediu nr 2373/10.06.2009 pentru investitia ,, Inchidere
partiala a iazului decantor ( halda de slam ) si deschidere instalatie de depozitare slam
ingrosat .
n conformitate cu actele de reglementare obtinute , SC ALUM SA a executat urmtoarele
lucrri:
s-a realizat un dig de compartimentare, construi transversal pe actualul depozit la 60m
de extremitatea piciorului amonte al ultimei supranlri.
s-a amenajat digul mal stng pentru delimitarea suprafeei depozitului
s-a montat instalaia de ngroare a hidromasei de lam compus din agitatorul pentru
omogenizarea hidromasei, pompe de nmol, pompe de suprascurgere, pompe de
lam, instalaia de polielectrolit, decantoare adanci, filtre, centrifuge decantoare.
lamul ca hidromas, este pompat prin conducte de la staia de pompare SP1 din uzin,
pn la staia de pompare SP2 aflat la baza barajului existent, de aici hidromasa este
pompat la staia de ngroare.
lamul separat n decantoare, cu un coninut de solid de 52-62 %, este pompat cu pompe de
presiune la depozitul de deeuri. Apa separat n sistemele de ngroare a lamului va fi
trimis la SP2 de unde va fi repompat n uzin i refolosit.
Inchiderea parial a haldei de slam ( pe o suprafa de cca. 4,8 ha) a fost realizat n
conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului
tehnic privind depozitare a deeurilor , parcurgndu-se urmtorii pai prevzui n acordul de
mediu:
uscarea natural a suprafeei iazului decantor, pn la sigurarea portanei de trecere

Judeul TULCEA
52
acoperirea cu un strat de piatr de calcar cu scopul de a mri portana suprafeei i de

a mpiedica prfuirea
acoperirea cu un strat de loess
nivelarea cu pante de la centru spre margine
aplicarea de geocompozit bentonitic
aplicarea unui strat drenant de pietri i balast
aplicarea de pmnt argilos necompactat
acoperirea cu pamant vegatal
Pe suprafaa ecologizat s-au plantat circa 10000 puiei de arbori i arbuti: mce, salcm
i slcioar .
In data de 28.12.2010 s-a pus in functiune instalatia de ingrosare a slamului , astfel ca
depozitarea slamului se realizeaza in faza solida , cu respectarea prevederilor legale .
n conformitate cu H.G nr.1408/2007 privind modalitile de investigare i evaluare a

polurii solului i subsolului, a fost realizat Lista siturilor contaminate/potenial
contaminate din judeul Tulcea.
Au fost selectai un numr de 4 operatori economici, care figureaz n baza de date
online privind Inventarul Naional al Siturilor Contaminate de pe pagina de Internet a Ageniei
Naionale pentru Protecia Mediului (www.anpm.ro).
Inventarul siturilor contaminate din judeul Tulcea
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
Nume sit
Halda de
zgur a
S.C FeromS.A.
Halda lam
SC Alum SA
Depozit
PECO Tulcea
Depozit
PECO Mcin
Natura
Nume propr./adm. Tip activitate poluatoare
poluantului
sit contaminat
SC Ferom SA
Industria
metalurgic
Metale
prin practician n insolven
Anton tefan
SC Alum SA
Industria
metalurgic
lam alcalin
neferoas
SC OMV
Industria petrolier - Produse
Petrom SA
depozitare
petroliere
SC OMV
Industria petrolier Produse
Petrom SA
depozitare
petroliere
Suprafaa
(ha)
4,7
Localizare
poluant
Nu s-au efectuat
studii
50
Nu s-au efectuat
studii
23,19
0,53
Nu s-au efectuat
studii
Pn la adncimea
de 3 m pentru probele de so
i ap freatic
Aciuni ntreprinse pentru reconstrucia ecologic a terenurilor degradate i pentru

ameliorarea strii de calitate a solurilor:
A) n conformitate cu HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor, spaiile de depozitare
din zonele rurale au avut termen de nchidere/reabilitare, data de 16 iulie 2009. Astfel, din
141 de depozite existente pe teritoriul judeului Tulcea, au fost nchise un numr de 139
depozite, gestionate de ctre administraiile publice locale. Au fost utilizate urmtoarele
msuri de reabilitare/ecologizare:
compactare i acoperire;
uniformizarea stratului de pmnt;
nsmnare covor vegetal.
B) n anul 2009, Agenia pentru Protecia Mediului Tulcea a aprobat metoda optim de
remediere a zonei contaminate aferente Depozitului PECO Mcin, recomandat prin
Studiul tehnico-economic pentru stabilirea metodei optime de decontaminare a solului i
apelor freatice Depozitul PECO Mcin, realizat de catre F&R WORLDWIDE S.R.L
Bucureti .
Metoda propus pentru remedierea sitului contaminat, aparinnd S.C OMV Petrom
S.A, este o metod combinat i const n:
a) Sparea unei tranee de 2 cm lime, 4 m adncime i cca. 100 m lungime pe latura
vestic a amplasamentului, n interiorul limitei acestuia;
b) Traneea va fi umplut:

Judeul TULCEA
53
- pe latura vestic (spre Dunre) cu argil bentonitic compactat la conductiviti

K=10-8 cm/s, funcionnd ca o barier n calea apelor care ar putea s se infiltreze din
Dunre;
- pe latura estic (spre amplasament), cu pietri mrgritar sort 2-6 mm,
funcionnd ca un dren pentru apele provenind din zona amplasamentului;
c) Sparea a 5 tranee transversale perpendicular pe drenul longitudinal cu limea de 1
m, 4 m adncime i o lungime variind ntre 48 i 60 m; traneele vor fi umplute cu pietri
mrgritar sort 2-6 mm pentru drenarea apelor din incinta amplasamentului;
d) Materialul rezultat n urma excavrii (cca. 2000 m3) va fi bioremediat pe o platform cu
o suprafa de cca. 1000 m2. Lund n considerare o nlime a meterialului supus
bioremedierii de cca. 2 m, se estimeaz c bioremedierea ntregului volum de sol poluat,
se va realiza ntr-o singur etap. Perimetral, platforma va fi prevazut cu un sistem de
colectare a apelor uzate care se vor scurge ntr-un decantor separator de produse
petroliere, de unde apa va putea fi recirculat pentru umectarea materialului supus
bioremedierii, iar produsele petroliere separate vor putea fi transportate la un depozit
specializat.
Metoda prezint avantajul c materialul bioremediat va putea fi utilizat, dup
verificarea ncadrrii n parametrii de calitate necesari, pentru nivelarea suprafaei n
vederea redrii n circuitul natural;
Sparea unui pu colector avnd adncimea de 5 m i diametrul de cca. 2 m
pentru apele drenate i colectate pe tranee. n pu va fi instalat o pomp submersibil
pentru extragerea apei colectate;
Puul colector va fi vidanjat periodic, apa colectat fiind transportat la cea mai
apropiat staie de epurare;
Sparea a dou foraje de monitorizare n exteriorul amplasamentului amonte i
aval de zona contaminat. Aceste foraje, mpreun cu cele existente, vor fi utilizate pentru
monitorizarea calitii apei subterane;
Monitorizarea calitii apei din zona amplasamentului; Monitorizarea se va face
trimestrial n primul an de funcionare i semestrial n cursul urmtorilor 2 ani.
C. n anul 2007, la nivelul judeului Tulcea au fost organizate comisii pentru identificarea,
delimitarea terenurilor degradate i constituirea acestora n perimetre ameliorative, n baza
Ordinului Prefectului nr.139/28.03.2005. In anul 2010, au fost identificate si delimitate in
vederea constituirii de perimetre ameliorative:
62,4 ha teren cu eroziune (pasune) Fagarasu, comuna Topolog
54,67 ha teren cu eroziune (arabil si pasune)- Dealul Monumentului, comuna Jijila
Reeaua de monitorizare a solului din judeul Tulcea, cuprinde puncte de prelevare
situate n urmtoarele zone: Staia meteo Tulcea, Pdurea Bididia, Sistemul SGA, Staia
Peco, Parcul Tineretului, Parcul Victoria, Satul Mineri, SC Alum SA Tulcea, Uzina de ap
Tulcea, Fabrica de oxigen, SC Feral SRL Tulcea.
Scopul includerii acestui domeniu n sistemul de monitoring este de a urmri pe
termen lung: alcalinitatea solului, coninutul de sruri dizolvate i acumularea de metale grele
n profilul solului.

Judeul TULCEA
54
Anual se efectueaz trei - patru campanii de recoltare .

In general putem caracteriza solurile analizate ca fiind slab alcaline conform pH-ului
determinat .
Funcie de coninutul de sruri dizolvate , probele de sol s-au ncadrat n marja nesalinizate
moderat salinizate .
Pentru punctul de prelevare SC Feral SRL i zona adiacenta acestuia remarcm un continut
ridicat de mangan.
3.4 RADIOACTIVITATEA
Reeaua de supraveghere a radioactivitaii mediului din judeul Tulcea face parte din
Reeaua Naional de Supraveghere a Radioactivitii Mediului ( RNSRM ) componenta a
sistemului integrat de supraveghere a polurii mediului pe teritoriul Romniei, din cadrul
Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.
La nivelul judetului Tulcea funcioneaz 2 staii de radioactivitatea mediului amplasate
in Sf. Gheorghe si Tulcea. n prezent n aceste staii, se efectueaz msurtori de
radioactivitate beta global pentru toi factorii de mediu, calcule de concentraie ale izotopilor
naturali Radon i Toron, ct i supravegherea dozelor gamma absorbite n aer.
n anul 2007 , la Tulcea si Sf. Gheorghe au fost amplasate doua statii automate de
monitorizare doza, prin proiectul PHARE RO 2003/005-551.04.01 Procurarea de
echipamente necesare in scopul crearii unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a
radioactivitatii mediului. Statiile monitorizeaza permanent nivelul dozei gamma si parametri
meteo, obiectivul principal fiind detectarea oricror creteri cu semnificaie radiologic a
nivelelor de radioactivitate din mediu . La statia RA Sf. Gheorghe a fost montata prin acelasi
program Phare o statie automata de monitorizare a radioactivitatii apei . Aceasta transmite
permanent datele inregistrate catre Laboratorul de Radioactivitate a Mediului Bucuresti.
n cadrul programului standard de monitorizare n judeul Tulcea, se urmresc factorii de
mediu:
aer (prin determinarea zilnica a activitii beta globale i msurarea continu a debitului
de doza gamma extern absorbit);
depuneri atmosferice (prin determinarea zilnic a activitii beta globale);
ap (prin determinarea zilnic a activitii beta globale la apa de Dunre i apa potabil);
vegetaie (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie, prin determinarea sptmnal a
activitii beta globale);
sol necultivat (prin determinarea sptmnal a activitii beta globale).

Judeul TULCEA
55
Starea radioactivitaii mediului in judeul Tulcea deriv din msurtorile beta globale
efectuate pentru factorii de mediu : aer, depuneri atmosferice, apa, sol vegetaie i din
msurtorile de doz gamma extern.
In 2010, la cele doua statii RA Tulcea si RA Sfantu Gheorghe nu s-au nregistrat
depairi ale limitelor operaionale de avertizare / alarmare i nu s-au nregistrat evenimente
de contaminare radioactiv a mediului.Valorile inregistrate in anul 2010, in cele doua statii
RA Tulcea si RA Sfantu Gheorghe sunt prezentate in tabelele urmatoare:
Statia RA Tulcea
Cota de
atentionare
Aerosoli
10 Bq/mc
Depuneri
200
Bq/mp*zi
Dunare
2 Bq/l
Potabila
2 Bq/l
Sol
Vegetatie
Doza
0.25 Gy/h
gamma
Media
Maxima
1.79
0.88
7.8
20.8
Data
maximei
22.12.2010
9.10.2010
0.17
0.12
0.46
0.29
0.101
0.33
0.2
0.54
0.37
0.129
2.12.2010
2.02.2010
7.05.2010
1.04.2010
.10.2010
Statia RA Sf. Gheorghe

Cota de
Media Maxima
Data maximei
atentionar
e
Aerosoli
10 Bq/mc 1.13
4.1
.08.2010
Depuneri
200
1.09
17.1
.01.2010
Bq/mp*zi
Dunare
2 Bq/l
0.2
0.49
.11.2010
Potabila
2 Bq/l
0.18
0.43
.01.2010
Sol
0.39
0.54
.07.2010
Vegetatie
0.09
0.13
.06.2010
Doza
0.25
0.07
0.092
.01.2010
gamma
Gy/h
Valorile inregistrate la statiile automate doza gamma sunt prezentate in tabelul urmator :
RA Tulcea
Doza 1
Nr determinari 9820
Valoare medie 0.10809
Valoare
0.147
maxima
Doza 2
9820
0.112565
0.157
RA Sf. Gheorghe
Doza 1
Doza 2
5075
5075
0.09438
0.093763
0.143
0.139
3.5. Calitatea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice. Arii protejate

Habitate
Judeul Tulcea, datorit unui climat specific Dobrogei de Nord ( continental excesiv de tip
pontic), i a formelor de relief variate, beneficiaz de o diversitate biologic deosebit att
prin numeroasele tipuri de habitate i ecosisteme ct i prin multitudinea de specii de flor i

Judeul TULCEA
56
faun. Suprafaa judeului este acoperit n proporie de 60% de ecosisteme naturale i

seminaturale, identificndu-se un numr de 36 de tipuri de habitate naturale de interes
comunitar care sunt incluse in Anexa I a Directivei Habitate, i pentru care s-au instituit cele
8 Situri de Importan Comunitar. Delta Dunrii adpostete 18 dintre aceste habitate care
nu se regasesc in celelalte zone ale judeului. De asemenea n zona marin exist habitatul
1180 Structuri submarine create de scurgeri de gaze unic la nivel de ar.
Tipurile de habitate ntlnite n judeul Tulcea:
1110
1150
1140
1160
1210
1310
1410
1530
2110
2130
2160
2190
3130
3140
3150
3160
3260
3270
40CO
6260
62CO
6410
6420
6430
6440
6510
7210
8230
8310
91AA
91I0*
91M0
91X0
91Y0
91FO
92AO
92DO
Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de ap de mare

Lagune costiere
Nisipuri i zone mltinoase neacoperite de ap de mare la reflux
Melele i golfuri
Vegetaie anual de-a lungul liniei rmului
Comuniti de salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i nisipoase
Pajiti srturate de tip mediteranean
Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
Dune mobile embrionare (n formare)
Dune fixate cu vegetaie erbacee peren (dune gri)
Dune cu Hippophae rhamnoides
Depresiuni umede intradunare
Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoeto-Nanojuncetea
Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrochariton
Lacuri distrofice i iazuri
Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
fluitantis i Callitricho-Batrachion
Ruri cu maluri nmoloase cu Chenopodion rubi i Bidention
Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
Pajiti panonice i vest pontice pe nisipuri
Stepe ponto-sarmatice
Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
Pajiti mediteraneene umede cu ierburi nalte din Molinio-Holoschoenion
Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor la cel montan i alpin
Pajiti aluvionale din Cnidion dubii
Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
Mlatini calcaroase cu Cladium mariscus
-Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni
- Peteri n care accesul publicului este interzis,
Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
- Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. ,
- Pduri balcano-panonice de cer i gorun
- Pduri dobrogene de fag ,
Pduri dacice de stejar i carpen
Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus,din lungul marilor ruri
Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tomaricetea i Securinegion tinctoriae)
Importana conservativ la nivel european, din punct de vedere al Directivei Habitate

(92/43/EEC) a judeului Tulcea const n faptul c aici s-au identificat un numr de 17 tipuri
de habitate conform Anexei 1 a directivei, printre care cele mai importante sunt tipurile de
habitate de zone umede danubiene i pontice specifice Deltei Dunrii i Mrii Negre, i
habitatele de step.
n ceea ce privete importana avifaunistic, putem preciza c n Delta Dunrii i
Dobrogea de Nord se ntlnesc aproximativ 97 de specii de psri listate n Anexa 1 a
Directivei Pasari (79/409/EEC), printre care specii rare de rpitoare: Aquila heliaca (acvila de
cmp), Aquila clanga (acvila iptoare mare), Circus macrourus (erete alb), Falco cherrug
(oim dunrean) Caprimulgus europaeus (caprimulgul) dar i o multitudine de specii legate
de mediul acvatic: Pelecanus crispus (pelican cre), Cygnus olor ( lebda de var), Egretta

Judeul TULCEA
57
garzetta(egreta mic), Egretta alba(egreta mare), Branta ruficollis (gsca cu gt rou), care
sunt prezente i n Lista Roie a Vertebratelor din Romania.
Avnd n vedere importana floristic i faunistic a zonei, pe teritoriul judeului
Tulcea au fost legiferate 17 situri Natura 2000, dintre care 9 sunt Arii de Protecie
Special Avifaunistic (SPA-uri) aprobate prin Hotrrea de Guvern nr.1284/24.10.2007
i 8 sunt Situri de Importan Comunitar (pSCI-uri) aprobate prin Ordinul MMDD nr.
1964/2007.
SITURI DE IMPORTAN COMUNITAR conf. ORD.1964 /2007
Nr.cr
Nume sit
Suprafata
t
(ha)
1
Delta Dunrii
Structuri submarine metanogene - Sf.

Gheorghe
Dealurile Agighiolului
4
5
Podiul Nord Dobrogean

Delta Dunrii - zona marina
450.542
6.122
Cod Natura 2000

ROSCI0065
ROSCI0237
1.479
ROSCI0060
87.229
121.697
ROSCI0201
ROSCI0066
Munii Mcinului
18.546
ROSCI0123
Braul Mcin
10.303
ROSCI0012
Deniz Tepe
425
ROSCI0067
SITURI DE PROTECIE SPECIAL AVIFAUNISTIC conform HG 1284/2007

Nume sit
Suprafata
Cod Natura 2000
.
(ha)
1
2
Betepe - Mahmudia
Delta Dunrii i Complexul Razim - Sinoie
3.663
500.334
ROSPA0009
ROSPA0031
3
4
5
6
7
8
9
Denis Tepe
DUNAREA Veche Bratul Macin
Lacul Beibugeac
Marea Neagr
Mcin - Niculiel
Pdurea Babadag
Stepa Casimcea
1.891
18.759
257
147.243
67.361
58.473
22.226
ROSPA 0032
ROSPA0040
ROSPA0052
ROSPA0073
ROSPA0076
ROSPA0091
ROSPA0100
Din totalul siturilor SCI i SPA instituite le nivelul judeului, 15 se suprapun peste ariile
naturale protejate constituite anterior, incluzndu-le n totalitate i aproape dublndu-le
suprafaa la nivel de jude.
Suprafaa total ocupat de siturile de tip SCI i SPA la nivelul judeului calculat de
Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunrii Tulcea (exclusiv suprafaa ocupat
de apele teritoriale marine) este de 696 269, 55 ha acoperind aproximativ 80% din suprafaa
judeului, suprafaa zonei din apele teritoriale marine propus pentru includere n reeaua
Natura 2000 fiind de 95 562,43 ha.

Judeul TULCEA
58
Harta reelei Natura 2000 n judeul Tulcea
Siturile SPA sunt haurate cu rou iar siturile SCI sunt suprapuse peste cele SPA , cu
haura albastr.
Flora
Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizeaza zona Dobrogei de Nord,
determina existenta unui numar mare de specii de flora si fauna salbatica, multe dintre ele
fiind endemice, rare, vulnerabile sau periclitate. In conspectul florei Dobrogei se enumer
1770 specii de plante pentru aceast provincie, ceea ce reprezint 52 % din flora Romniei
i aproape 19 % din flora european (Boscaiu, 1976). In statistici ulterioare se consider c
Dobrogea concentreaz 1911 specii ceea ce nseamn c flora acestei provincii este foarte
bogat, fiind comparabil cu cea a insulelor mediteraneene Creta i Corsica (Dihoru, 1970).
Din punct de vedere al importanei la nivel european, pe teritoriul judeului Tulcea au
fost identificate 9 specii de plante de interes comunitar a cror conservare necesit
desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonanei de Urgen
nr.57/2007, respectiv: Marsilea quadrifolia (Trifoia de balt) Agrimonia pilosa (Turi);
Campanula romanica (Clopoel dobrogean); Echium russicum (Capul arpelui); Moehringia
jankae (Merinan), Centaurea jankae (Vineele, Dioc, Zglvoc); Potentilla emilii-popii
(Buruian cu cinci degete), Aldrovanda vesiculosa (Otrel); Centaurea pontica (Vineele,
Dioc, Zglvoc). Dintre speciile de flor slbatic identificate la nivel naional dou sunt
prezente n anexa nr.4 B a OUG 57/2007: Dianthus dobrogensis (garofia dobrogean) i
Paeonia tenuifolia (bujorul de step).
Fauna

Judeul TULCEA
59
Din punct de vedere faunistic la nivelul judeului Tulcea se ntalnesc un numr

important de specii de interes conservativ la nivel naional i European. Astfel la nivel de
jude au fost identificate un numr de 163 de specii de interes comunitar incluse n anexa
nr.3 a OUG 57/2007 i 110 specii de intreres naional care necesit o protecie strict incluse
n anexa 4 B a aceluiai act normativ.
Dintre Nevertebrate putem meniona 9 specii de interes comunitar a cror conservare
necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonanei de
Urgen nr.57/2007: Bolbelasmus unicornis, Cerambyx cerdo (croitor), Lucanus
cervus(rdac), Morimus funereus, Osmoderma eremita(pustnicul), Callimorpha
quadripunctaria, Euphydryas maturna, Lycaena dispar i Pholidoptera transsylvanica.
Dintre Amfibieni i reptile la nivelul judeului se ntlnesc 7 specii de interes comunitar
a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 2 a
Ordinului MMGA nr.1198/2005.
Ornitofauna se bucur de o mare varietate specific n zona Dobrogei i mai ales n
partea de nord respectiv n judeul Tulcea unde se gsesc cele mai nsemnate zone de
cuibrit i de hrnire pentru majoritatea speciilor: Delta Dunrii i complexul Razim-Sinoie,
Munii Mcinului, Pdurea Niculiel, Pdurea Babadag, dar i cele mai importante ci de
migraie din SE Europei.
Uliu porumbar (Accipiter gentilis)
oim dunrean (Falco cherrung)
Conform anexei 3 a OUG 57/2007 pe teritoriul judeului Tulcea ntlnim 100 de specii de
psri de interes comunitar a cror conservare necesit desemnarea ariilor de protecie
special avifaunistic.
n cadrul Rezervaiei Biosferei Deltei Dunrii dintre cele 331 de specii de psri
identificate pn n prezent, 12 specii au fost declarate monument al naturii.
Clifar alb (Tadorna tadorna)
Pelican (Pelecanus onocrotalus)
n zona Munilor Mcin multe dintre speciile protejate sunt considerate rare sau
vulnerabile: Apus apus ( drepnea neagra), Caprimulgus europaeus ( caprimulg), Coracias
garrulus (dumbraveanca), Lanius senator (sfrncioc cu cap rou), Merops apiaster (prigorie),
Monticola saxatilis ( mierla de piatra), Oenanthe isabellina (pietrar rasaritean), Oenanthe
pleschanka (pietrar negru), Haliaeetus albicilla(codalb).
Dintre speciile de mamifere pe teritoriul judeului Tulcea exista 10 specii de interes
comunitar a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare conform
anexei 2 a Ordinului MMGA nr.1198/2005.

Judeul TULCEA
60
Starea ariilor naturale protejate

n judeul Tulcea exist un numr de 36 de arii naturale protejate (34 rezervaii
naturale, o rezervaie a biosferei i un parc naional) care au fost integral cuprinse n
perimetrele celor 17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importan Comunitar i 9 Situri de
Protecie Avifaunistic) declarate la nivelul judeului Tulcea prin Ordinul MMDD 1964/2007 i
HG 1284/2007.
Numr situri Natura 2000: 17
Numr arii declarate la nivel naional: 35
Numr arii declarate la nivel local: 1
Numr arii atribuite n custodie: 5
Numr arii cu structuri de administrare: 2
La sfarsitul anului 2010 situatia ariilor naturale atribuita in custodie este urmatoarea:
nr
crt
Denumirea
ariei protejate
Custode
Nr contract/
conventie
Suprafata aflata in
competenta teritoriala
ha
ROSCI0060
Dealurile
Agighiolului
Asociaia
GeoD
pentru Promovarea
Geodiversitii
0036/23.02.2010
1479
ROF
ROSPA0032
Deniz
Tepe
impreuna cu
ROSCI0067
Deniz Tepe
Societatea
Ornitologic
Romn i Fundaia
Eco Pontica
196/15.07.2010
1891
nu
ROSCI0237
Structuri
submarine
metanogene
Sf. Gheorghe
Institutul Naional de
CercetareDezvoltare
pentru
Geologie
i
Geoecologie Marin
- GeoEcoMar
188/14.07.2010
6122
nu
ROSPA0052
Lacul
Beibugeac
ROSPA0076
Marea Neagr
Societatea
Ornitologic
Romn
SC Euro Level SRL
178/14.07.2010
257
nu
166/12.07.2010
147.243
Din care 50 % in jud
Tulcea
nu
ROF
Plan
de
management
Ariile protejate din judeul Tulcea

Nr
Crt.
1
Denumirea
ariei naturale
protejate
Rezervaia
Biosferei Delta
Dunrii
Act normativ
de aprobare
Supra
faa
(ha)
Categoria ariei
protejate
Legea 82/1993 cu
modificri
i
completri prin : HG
248/1994 ;L69/1996,
OUG112/2000;
L454/2001;
HG
341/2002
580.000 ha suprafaa
administrat de
ARBDD
n judeul Tulcea ,
suprafaa ocupat de
RBDD este de 415.472
ha
Rezervaie a
biosferei
Sit Ramsar
Parcul Naional
Munii Mcinului
Legea 5/2000
11 321
Parc Naional
Localizare
teritorial
administrativ
Jud .Tulcea ,
Constana i
Galai
3
4
5
Pdurea Valea
Fagilor
Rezervaia
botanic
Korum Tarla
Locul fosilifer
Dealul Bujoarele
Rezervaia
geologic
Agighiol
Vrful Secaru

Judeul TULCEA
Legea 5/2000
154
Rezervaie
natural-forestier
Legea 5/2000
2 Rezervaie natural
61
Com. Luncavia
Oraul
Babadag
Legea 5/2000
Legea 5/2000
9,7
Rezervaie
natural-geologic
Rezervaie natural
Legea 5/2000
34,5
Rezervaie natural
Legea 5/2000
0,3
Rezervaie natural
Legea 5/2000
0,35
Rezervaie natural
Legea 5/2000
50,8
Rezervaie natural
oraul Babadag
Legea 5/2000
HCL nr.3/2004
11
170
Com. Niculiel
Com. Murighiol
HG 2151/2004
HG 2151/2004
326
1891
Rezervaie natural
Arie Special de
protecie
avifaunistic
Rezervaie natural
Rezervaie natural
HG 2151/2004
HG 2151/2004
1121
1029
Rezervaie natural
Rezervaie natural
HG 2151/2004
1421
Rezervaie natural
HG 2151/2004
568
Rezervaie natural
Com. Cerna
Com. Cerna i
Dorobanu
Com. Beidaud
Com.
Casimcea
Com.
Dorobanu
Com. Cerna
HG 2151/2004
130
Rezervaie natural
Com. Jurilovca
20
Rezervaia
de
liliac
Fntna
Mare
Rezervaia
de
liliac
Valea
Oilor
Rezervaia
natural Dealul
Bujorului
Pdurea Niculiel
Lacul
BeibugeacPlopu
Lacul Traian
Muchiile CerneiIaila
Beidaud
Valea
Mahomencea
Dealul
Ghiunghiurmez
ChervantPriopcea
ClugruIancina
Muntele Consul
Com. Valea
Nucarilor, satul
Agighiol
Ciucurova,
satul Atmagea
Com.
Ciucurova,
Fntna Mare
oraul Babadag
HG 2151/2004
328
Rezervaie natural
21
Dealul Sarica
HG 2151/2004
100,10
Rezervaie natural
22
HG 2151/2004
415
Rezervaie natural
23
24
25
Dealurile
Betepe
Enisala
Carasan-Teke
Valea Ostrovului
HG 2151/2004
Hg 2151/2004
HG 2151/2004
57
244
61,80
Rezervaie natural
Rezervaie natural
Rezervaie natural
26
Uspenia
HG 2151/2004
22
Rezervaie natural
27
Edirlen
HG 2151/2004
25,50
Rezervaie natural
28
Casimcea
HG 2151/2004
137
Rezervaie natural
Com. Horia i
Izvoarele
Com. Frecei
i Niculiel
Com.
Mahmudia
Com. Sarichioi
Com. Izvoarele
Com.
Dorobanu
Com. Slava
Cercehez
Com. Frecei
i Izvoarele
Casimcea
29
30
31
32
Colanii Mari
Peceneaga
Mgurele
Rzboieni
HG 2151/2004
HG 2151/2004
HG 2151/2004
HG 2151/2004
53
132
292
41
Rezervaie natural
Rezervaie natural
Rezervaie natural
Rezervaie natural
33
Dealul Deniztepe
HG 2151/2004
305
Rezervaie natural
34
35
Dealul Mndreti
Mnstirea
Coco
HG 2151/2004
HG 2151/2004
5
4,6
Rezervaie natural
Rezervaie natural
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
Com. Turcoaia
Casimcea
Peceneaga
Com. Topolog
Com.
Casimcea
Com. Mihail
Koglniceanu
Com. Niculiel
Com. Niculiel
36
Pdurea
Babadag-Codru

Judeul TULCEA
HG 2151/2004
524,60 Rezervaie natural
62
Oraul
Babadag
Rezervaia Biosferei Delta Dunrii

- An de constituire: 1990;
- Suprafaa 580 000 ha - 2,5 % din suprafaa Romniei (Locul 22 ntre Deltele lumii i locul
3 n Europa, dup Volga i Kuban)
Uniti fizico- geografice componente
- Delta Dunrii
- Dunrea maritim pn la Cotul Pisicii
- Sectorul Isaccea- Tulcea cu zona inundabil
- Srturile Murighiol - Plopu
- Complexul lagunar Razim - Sinoie
- Litoralul Mrii Negre de la Braul Chilia pn la Capul Midia
- Apele maritime interioare i marea teritorial, pn la izobata de 20 m
Teritoriul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii este delimitat n 3 categorii de zone: zone cu
regim de protecie integral, zone tampon i zone economice. Acestea sunt definite i
delimitate conform anexei nr. 1 la Hotrrea Guvernului nr. 248/1994 pentru adoptarea unor
msuri n vederea aplicrii Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei "Delta
Dunrii".
Zonare funcional:
Zone cu regim de
protecie integral,
total din care:
Roca - Buhaiova
Letea
Rducu
Nebunu
Vatafu Lungule
Caraorman
Srturi Murighiol
Erenciuc
Popina
Sacalin Ztoane
Periteaca - Leahova
Doloman
Grindul Lupilor
Istria - Sinoie
Grindul Chituc
Rotundu
Potcoava
Belciug
Suprafaa
(ha)
50.600
9.625
825
2.500
115
1.625
2.250
87
50
98
21.410
4.125
125
2.075
400
2.300
228
652
110
Zonare funcional:
Zone tampon, total, din care:
Matita-Merhei-Letea
Sontea
Caraorman
Lumina-Vatafu
Dranov
Saraturi-Murighiol
Rotundu
Popina
Dolosman
Zmeica-Sinoie
Potcoava
Periteasca-Leahova
Zona tampon marin, total
Zone economice, total din
care:
Zone
de
reconstrucie
ecologic, total
Suprafaa
(ha)
223.300
22.560
12.500
13.830
13.460
21.760
5
1.240
260
28
31.510
2.937
210
103.000
306.100
11.425

Judeul TULCEA
63
Un muzeu viu al biodiversittii:

- 30 tipuri de ecosisteme
- 5380 specii, din care: 1 839 specii de flor si 3541 specii de faun
O banc de gene natural, de valoare inestimabil pentru patrimoniul natural universal.
Flora RBDD speciile cuprind 4 specii endemice si o subspecie: Centaurea pontica,
Centaurea jankae, Ornithogallum amphibolum, Ornithogallum oreoides, Elymus pycnanthus
ssp.deltaicus.
Exist 14 specii periclitate sau vulnerabile n RBDD: Centaurea pontica, Centaurea jankae,
Astragalus dolicophyllus, Astragalus versicarius pseudoglaucus, Anacamptis pyramidalis,
Orchis coriophora fragrans, Platanthera bifolia, Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza
incarnata, Trachomitum venetum, Artemisia tscernieviana, Centaurium spicatum,
Convolvulus persicus, Stachys maritima.
Protejate prin Conventia de la Berna:
Numrul de specii protejate prin Convenia de la Berna
Grupa
sistematic
Anexa I
Anexa II
Anexa III
Total
Plante
superioare
Insecte
Peti
Amfibieni
Reptile
Psri
Mamifere
Total
5
1
6
9
224
7
22
3
2
89
15
5
23
9
11
313
22
252
131
387
Cele 331 specii de psri includ:

cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus)
si pelican cret (Pelecanus crispus);
60 % din populatia mondial de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
50 %din populatia mondial de gsc cu gt rosu Branta ruficollis (pe perioada iernii)
Parcul Naional Munii Mcinului
Parcul Naional ocup zona central cea mai nalt a Munilor Mcin, cuprinznd cea mai
mare parte din culmea principal ( cunoscut sub denumirea de Culmea Mcinului), precum
i o culme secundar a acestora, respectiv Culmea Pricopanului. Este situat pe teritoriul
administrativ al localittilor: Mcin, Greci (situate n vestul parcului) comuna Cerna
(amplasat n vestul i sud-vestul parcului), comunele Hamcearca i Luncavia (situate n
estul acestuia) precum i Jijila (situat n partea de nord). Parcul Naional Munii Mcinului
se ntinde pe o suprafa de 11.321 ha, din care 3.651 ha reprezint zonele strict protejate,
zonele tampon totaliznd 7.670 ha.
In parc au fost identificai pna in prezent, 72 de fitotaxoni ce reprezint 5 % din speciile
ameninate incluse n Lista roie a plantelor superioare din Romnia
In parc au fost identificai pna in prezent 5 specii incluse n Lista roie european
(Dec. no. 46 /1991, adoptat de Comisia Economic pentru Europa) n categoria vulnerabil,
acestea fiind: Campanula romanica ( clopotelul munilor mcin), Galanthus plicatus (ghiocelul
dobrogean), Moehringia grisebachii ( moeringie), M. jancae, Dianthus nardiformis( garofita)
De asemenea, conform categoriilor IUCN, 4 % din aceti taxoni sunt endemici (A), 6,9 %
sunt subendemici (b), iar 4,2 % sunt specii europene (B). Astfel, Parcul Mcin este singurul
Parc Naional din lume unde se conserv specia endemic pentru Dobrogea Campanula
romanica(copotelul muntilor macin)). Alturi de aceasta tot aici sunt protejai i taxoni

Judeul TULCEA
64
subendemici cum sunt Corydalis solida ssp slivenensis ( brebenel), Euphorbia nicaeensis
ssp cadrilater ( laptele cainelui), Moehringia grisebachi ( moeringie), M. jankae, Silene cserei(
militea). La acetia se adaug taxonii europeni Centaurea gracilenta( scai ), Centaurea
tenuiflora( matura) si Dianthus nardiformis(garofita).
Repartizarea speciilor de Flora si Fauna din cadrul PNMM pe categorii de periclitare similare
conform celor IUCN ( conform Listei Rosii a Parcului National Muntii Macinului)
Total
Extincte
periclitate
vulnerabile Statut mai Informatii
insuficiente
putin
ingrijorator
Flora
4
3
48
8
73
136
Amfibieni
1
4
5
Reptile
3
8
11
Pasari
1
33
19
89
31
173
Mamifere
5
6
16
27
Starea de conservare a speciilor de plante i animale din flora i fauna slbatic din cadrul
rezervaiilor naturale existente pe teritoriul judeului Tulcea este bun . n cursul verificrilor
n teren nu au fost nregistrate activiti care s prezinte pericol pentru starea de conservare
a speciilor i habitatelor protejate.
DS Tulcea a elaborat ROF si Planurile de Management pentru toate ariile protejate
detinute in custodie in concordanta cu OUG 57/2007. Acestea au fost aprobate de APM
Tulcea si au fost depuse de DS Tulcea a CMN-AR pentru avizare.
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitii - aspecte negative:
- lipsa indicatoarelor cu numele i tipul rezervaiei, condiiile de conservare impuse de
legislaia specific i contraveniile ce decurg din nerespectarea lor;
- punatul, att n zonele strict protejate, ct i n zonele tampon a acestora;
- depozitarea sporadic a deeurilor menajere ;
- extrageri de material fosilifer de ctre localnici din perimetrul depozitelor fosilifere;
- rezervaiile naturale situate n apropierea oraelor sunt expuse practicrii unui turism
dezorganizat, evideniat prin depozitarea necontrolat a deeurilor, amplasarea vetrelor de
foc n interiorul ecosistemelor valoroase, parcarea mainilor n rezervaie etc.;
- lipsa delimitrii cu precizie a zonelor tampon;
- necunoaterea cu precizie a limitelor de ctre administratorii actuali a unui numr nsemnat
de arii protejate;
- centre de informare i a personal insuficiente care s asigure controlul i paza obiectivelor
naturale protejate le expune aciunilor negative ale vizitatorilor neavizai;
- braconajul, n special pescuitul neautorizat, care afecteaz ariile acvatice;
- cultivarea unor specii forestiere ce nu corespund ecosistemelor de step i silvostep i,
prin urmare, nu au rezistat condiiilor pedoclimatice din aceast zon;
- aplicarea Legii nr.1/2000 a dus la apariia unor conflicte socio-economice cu impact
semnificativ asupra unor arii protejate (majoritatea ariilor protejate sunt limitrofe unor
terenuri proprietate particular, lipsa unui personal de paz putnd duce la apariia unor
tentative de fraud n perimetrele ocrotite);
- n contextul scderii nivelului de trai al populaiei autohtone sunt tot mai greu de aplicat
msuri de gestionare durabil a resurselor naturale, fr identificarea unor alternative care
s suplineasc activitatea de baz (economia forestier);
- conflictul aprut ntre interesele economice ale silvicultorilor i interesul pentru conservarea
biodiversitii (a se vedea modul de gestionare a faunei de interes cinegetic i modul de
aplicare a regimului silvic).
- Incendiile. Zona dobrogean fiind o zon secetoas, pericolul incendiilor se menine ridicat
aproape n tot cursul anului.

Judeul TULCEA
65
- Recoltarea florei slbatice poate fi o ameninare pentru speciile rare, endemice din zon,
iar n cazul plantelor medicinale cnd se recolteaz peste capacitatea de suport.
- utilizarea n exces a pesticidelor afecteaz sever mai ales specii de peti, psri i
mamifere
- absena solicitrilor de luare n custodie a unor arii protejate de ctre administraiile
publice locale . Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate conduce la
imposibilitatea aplicarii prevederilor legale privind obligaia desfurrii pe suprafaa ariilor
naturale protejate numai a acelor activiti conforme prevederilor planurilor de management
i regulamentelor ariilor naturale protejate .
3.6. Biosecuritatea
Termenul de biosecuritate descrie rezultatul eforturilor de reducere sau eliminare a
riscurilor poteniale care pot aprea ca o consecin a utilizrii biotehnologiei moderne i a
produselor
La nivelul Judetului Tulcea a fost creat cadrul institutional pentru implementarea legislatiei
privind OMG .In cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rural a fost organizat
Serviciul Implementare Politici, Monitorizare, Statistic, Producie vegetal si OMG, iar in
cadrul DSVSA Tulcea compartimentul siguranta alimentelor. De asemenea, Autoritatea de
Sntate Public i Garda de Mediu Comisariatul Judeean monitorizeaz
prin
compartimentele proprii implementarea legislaiei privind OMG .
Procedura de autorizare este reglementat prin Ordinul MAPDR nr.237/2006 privind
autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. In conformitate cu aceasta
reglementare, competena de autorizare a activitilor de cultivare OMG revine DADR .
Trebuie realizat o estimare a riscurilor pe care le poate avea fiecare caracter nou al OMG
asupra sntii umane sau asupra mediului, prin analiza combinat a frecvenei de apariie
a efectelor negative i a amplitudinii acestora. Evaluarea riscurilor trebuie s identifice
riscurile pentru care este necesar s fie elaborate planuri pentru managementul acestora, i
stabilirea planului optim ce trebuie aplicat.
Planurile cuprinznd msuri ce se impun n caz de urgen:
- metode i procedee pentru controlul organismelor modificate genetic, n caz de
mprtiere neateptat
- metode de decontaminare a zonelor afectate, de exemplu eradicarea organismului
modificat genetic
- metode de eliminare sau salubrizare a plantelor, animalelor etc. care au fost expuse n
timpul sau dup mprtiere
- metode de izolare a zonei afectate de diseminare
- planuri cuprinznd msuri de protejare a sntii oamenilor i a mediului n cazul
apariiei unui efect nedorit.
Potenialele efecte negative ale organismelor modificate genetic variaz de la caz la caz
i pot consta n:
- mbolnviri ale oamenilor, incluznd efecte de alergenicitate sau toxicitate;
- mbolnviri ale animalelor i plantelor, incluznd efecte de toxicitate i, unde este cazul,
de alergenicitate;
- efecte asupra dinamicii populaiilor speciilor aflate n mediul receptor i asupra diversitii
genetice a fiecreia dintre aceste populaii;
- posibil modificare a unor ageni patogeni care ar putea facilita transmiterea bolilor
infecioase i/sau apariia unor noi surse ori vectori patogeni;
- compromiterea aciunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente, cum ar fi de
exemplu: transferul genelor ce confer rezisten la antibioticele utilizate n medicina
uman i veterinar;

Judeul TULCEA
66
efecte asupra circuitelor biogeochimice, n special pentru circuitele carbonului i azotului,

prin modificarea capacitii solului de descompunere a materiei organice.
Conform informaiilor furnizate de ctre Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare

Rural Tulcea, n cursul anului 2010 nu au fost nfiintate culturi cu plante modificate genetic
neexistand stocuri de semine OMG. De asemenea n perioada 01.01.2010 31.10. 2010 n
judetul Tulcea nu au existat plante suspecte de contaminare cu OMG.
3.7. STAREA PDURILOR

n tabelul urmator este prezentata situatia suprafetelor de paduri afectate de seceta,
inundatii, incendii si braconaj in perioada 2006-2009. De asemenea este prezentata situatia
masurilor de ameliorare a fondului forestier.
Categorii
Suprafee (ha)
Suprafee afectate de diverse

cauze
2006
Incendii
Inundaii
Secet
2007
2008
2009
rinoase
foioase
50
64
128
12100
3790
523,89
593
1160
46,5
rinoase
foioase
rinoase
foioase
995,35
rinoase
Braconaj
foioase
Suprafee tratate pentru combaterea

insectelor i paraziilor vegetali (ha)
Suprafee regenerate(ha)
Suprafee mpdurite i rempdurite(ha)
1140
mc
815 mc
1533
1025
641
360
1.224
1.087
115
122
720
463
392
567
Suprafee din fondul forestier parcurse cu tieri

Fond forestier pus la dispoziie
Proprietate
primrii
Persoane fizice
publica a
statului
2008
348
2
99
2009
1159
obti
alii
Sustrageri ilegale
mc material
lemnos
247
1033
Evoluia suprafeelor mpdurite n judeul Tulcea este prezentata in tabelul urmator:

Anul
Total regenerri Regenerri
Regenerri artificiale
( ha )
naturale ( ha )
- mpduriri ( ha )
2000
308
121
187
2001
303
34
269
2002
415
166
249
2003
629
100
529
2004
911
266
645
2005
936
139
797
2006
1224
134
1087
2007
578
115
463

Judeul TULCEA
67
2008
514
122
392
2009
720
153
567
Presiuni antropice exercitate asupra pdurilor. Sensibilizarea publicului
Starea de conservare a pdurilor este relativ bun, totui acestea sunt afectate de
tierile ilicite, de punatul excesiv i de practicarea unui turism neecologic.
Principalele msuri de sensibilizare ale publicului au fost luate n Luna pdurii 15
martie 15 aprilie prin articole n mass media local cu privire la importana ecosistemelor
forestiere, ntlniri i dezbateri cu reprezentani ai instituiilor locale, prezentri specifice
silviculturii i ariilor protejate, aciuni de plantare de pomi.
3.8. MEDIUL URBAN
Amenajarea teritoriului este expresia spaial a patru tipuri de politici: economice, sociale,
ecologice i culturale. Amenajarea teritoriului i urbanismul reprezint un ansamblu de
activiti complexe care au drept scop organizarea fizic a spaiului.
Pe teritoriul Judetului Tulcea, toate comunele au Planuri de Urbanism Genaral (PUG)
aprobate care includ obiectivele principale ale amenajrii teritoriale.
Aceste obiective sunt:
- Dezvoltarea economic i social echilibrat a comunelor i localitilor;
- mbuntirea calitii vieii oamenilor i colectivitii umane;
- Utilizarea raional a terenului;
- Conservarea tradiiilor arhitecturale i culturale locale.
- Dezvoltarea i utilizarea durabil a resurselor naturale i protecia mediului.
- Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic.
- Evitarea riscurilor naturale i prevenirea efectelor unor catastrofe.
Se constat o tendin de cretere a suprafeei n intravilan, pentru satisfacerea nevoilor
urbane. Impactul asupra mediului prin extinderea ecosistemelor urbane se datoreaz faptului
c o parte a populaiei traiete n zone limitrofe far a avea asigurate serviciile de baz (apa
potabil, sisteme de canalizare, colectarea i tratarea deeurilor, locuine adecvate, asistena
sanitara, hran i energie, etc.)
Situaia spaiilor verzi i a zonelor de agrement
Conform art.II din Ordonana de urgen nr.114 din 17 octombrie 2007, suprafaa de spaiu
verde care revine unui locuitor trebuie s fie de minim 20 mp, pn la data de 31 decembrie
2010 i de minim 26 mp, pn la data de 31 decembrie 2013.
n cadrul planurilor de urbanism i amenajare a teritoriului, este obligatoriu s se respecte
principiile ecologice pentru asigurarea unui mediu de via sntos, prin introducerea
spaiilor verzi ce constituie habitatul natural cel mai des ntlnit pentru speciile de plante i
animale.
Obiectivele legate de zonele verzi din orae au n vedere dezvoltarea spaial i sub
aspectul diversitii biologice a acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spaii
verzi, pe de o parte prin realizarea legturilor dintre acestea, iar pe de alt parte prin
recrearea legturilor cu zonele naturale deja existente.
Au fost realizate rapoarte statistice privind suprafata de spatiu verde existenta in mediul
urban, monitorizarea desfasurarii proiectelor de reabilitare spatii verzi . Localitatile urbane au
ntocmit Programul de extindere a spaiilor verzi , conform OUG 114/2007 .
Situatia spatiilor verzi s-a situat la valorile prezentate in tabel :
Suprafaa actual cu spaiu verde
Localitatea urbana
(m2/locuitor)
Tulcea
11.58
Babadag
27.47
Macin
5.4
Isaccea
13.67

Judeul TULCEA
68
In anul 2010, in muncipipiul Tulcea s-a realizat reabilitarea parcului perimetral Lacului
Ciuperca. De asemenea in cartierul Lotizare a fost inaugurat un nou parc VEOLIA fiind
plantati 122 arbori ornamentali si 90 arbusti , cu fonduri de la bugetul local si cu sponsorizare
SC Apa Nova Bucuresti.
Pentru meninerea i ntreinerea spatiilor verzi, precum i crearea unora noi se prevd o
serie de obiective:
stoparea diminurii i degradrii spaiilor verzi intraurbane i periurbane;
analiza suprafeelor intraurbane i periurbane existente, reglementarea i monitorizarea
acestora;
conservarea suprafeelor spaiilor verzi;
reabilitatea zonelor intra i periurbane verzi degradate;
elaborarea raportului anual de evaluare i monitorizare a suprafeelor verzi urbane;
eliminarea a construciilor ilegale intraurbane i redarea terenurilor, pe care se afl
acestea, circuitului spaiilor verzi recreative sau de joac.
De asemenea, se prevd n mod obligatoriu msuri de meninere i ameliorare a fondului
peisagistic natural i antropic al fiecarei localiti i zone, condiii de refacere peisagistic i
ecologic a zonelor deteriorate i msuri de dezvoltare a spaiilor verzi, dup cum urmeaz:
realizarea de noi spaii verzi n interiorul localitilor urbane i mbuntirea celor
existente;
continuarea aciunilor de plantare a puieilor de salcm, stejar, molid, tei i gard viu n
parcuri;
amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joac, bnci;
urmrirea respectrii normelor regulamentului general de urbanism privind raportul
numr locuitori/spaii verzi n localitile urbane;
extinderea perdelelor de protecie n zonele industrializate.
Poluarea sonor.Hri de zgomot
Zgomotul este unul dintre factorii perturbani ai mediului care influeneaz ambiana n care
se desfoar activitatea i viaa omului. Agresiunea datorat zgomotelor constituie o cale
de degradare a mediului ambiant urban i are o aciune complex asupra organismului n
funcie de frecvena, tria i poziia surselor.
Sursele principale de zgomot n mediul urban includ transportul rutier, feroviar, aerian,
industriile, activitatea de construcii i activitile publice, vecintile (restaurante, discoteci,
mici ateliere).La sfarsitul anului 2010, APM Tulcea a achizitionat un sonometru si a stabilit un
plan de masuratori pentru anul 2011.
n cursul anului 2009, Direcia de Sntate Public Tulcea a efectuat un studiu privind
percepia subiectiv a zgomotului de ctre populaia afectat, rezultatele obinute
prezentndu-le n tabelele urmtoare :
Percepia subiectiv a zgomotului n anul 2009
Tipul zonei
Persoane
deranjate
absent(%)
Zon trafic intens

Zon rezidenial
Principalele surse de zgomot
Tipul zonei
Persoane
deranjate de
zgomot(%)
Persoane
deranjate
moderat(%)
34
36
Persoane
deranjate de
obiective
Persoane
deranjate
sever(%)
47
54
Persoane
deranjate de
obiective
37
22
Persoane
deranjate de
vecini(%)

Judeul TULCEA
Zon
trafic
intens
Zon
rezidenial
69
62
comerciale(%)
30
industriale(%)
-
32
37
68
n conformitate cu prevederile art. 4, alin (7) lit. b din HG nr. 321/2005 modificat i
completat prin Hotrrea de Guvern nr. 674/2007 elaborarea hrilor strategice de zgomot
pentru judeul Tulcea se va realiza n etapa a doua, pn la data de 30 iunie 2012, iar dup
realizarea cartrii zgomotului se va realiza Planul de aciune cu termen de realizare 18 iunie
2013, care va include msurile care se impun de reducere a zgomotului .
Calitatea apei potabile n mediul urban
ntre problemele de mediu se nscrie i calitatea chimic a apei potabile.
Aprovizionarea cu ap se face din surse de suprafa, prelucrat n vederea potabilizrii la
staiile de tratare i distribuire a apei sau din surse de adncime.
Din populaia total, doar 80% beneficiaza de ap potabil distribuit prin sistem centralizat.
Aprovizionarea cu ap n mediul urban:

Nr.
crt
Oras
Tulcea
Populatie
racordata
la retea
91317
2
3
4
Babadag
Isaccea
Macin
10700
Sursa de apa
- profunzime (P)
- suprafata (S)
S
P
P
P
P
Sulina
4662
8700
4548
Foraje
Uzina de apa
Total
Functionale
Uzina de apa
11
8
11
8
4
4
8
8
Nefunctionale
3
3
In judeul Tulcea, locuitorii din mediul rural consuma:

- ap potabil de mare profunzime care se inscrie in valorile stass-urilor n vigoare
reprezentand aproximativ 35 %;
- alt parte din populaie care consum ap potabil de izvor sau de adncime medie
reprezinta 25 %;
- 10 % din populaia rural consum apa direct din Dunre;
- 20 % consum apa de fntna sau de mic profunzime ce nu se nscrie n valorile
stass-ului n vigoare;
- 10 % din populaia rural consum ap uzinat prelucrat pe cele 4 trepte de tratare,
conform schemei tehnologice clasice, dar nici aceasta ap nu se nscrie n termenii de
potabilitate din punct de vedere microbiologic.
Numrul de locuitori care sunt racordai la reeaua de alimentare cu ap potabil
raportat la numrul total de locuitori.
ANUL
Nr. locuitori
racordai la
reeaua de
alimentare cu
ap
2005
2006
2007
2008
2009
2010
155923 164642 173849 192817 203603 211323

Judeul TULCEA
Nr. total de
locuitori
Ponderea
populaiei cu
acces la apa
potabil (%)
70
252485 252156 251225 249779 248367 247444

61,8%
65,3%
69,2%
77,2%
82,0%
85,4
Consumul total anual de apa n sectorul public, raportat la populaia total, la nivelul judeului
Tulcea este:
Intensitate
consum ap
Consum total
anual (mc/ cap
locuitor)
2004
2005
2006
2007
2008
2009
57,5
67,8
70,3
70,9
77,9
81,5
Calitatea apei potabile distribuit prin sistem public de aprovizionare

ASP Tulcea efectueaza monitorizarea de audit si control a apei potabile din sistemele de
captare, tratare si distributie conform: Legii 458/2002, HG 947/2004, Legea 311 / 2004 . In
anul 2010, s-au recoltat
- un numar de 1600 probe pentru laboratorul de microbiologie, efectuandu-se un numar de
5494 analize microbiologice - din care analize necorespunzatoare in numar de 322;
- un numar de 1582 probe pentru laboratorul de chimie, efectuandu-se un numar de 5115
analize fizico-chimice din care analize necorespunzatoare in numar de 190;
Nu s-au inregistrat cazuri de epidemii hidrice
Nu s-au inregistrat cazuri de intoxicatii acute cu nitrati
Desfurarea activitii serviciilor de ap i canalizare se realizeaz n astfel de condiii nct
s se poat atinge urmtoarele obiective:
mbuntirea condiiilor de via a cetenilor;
realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca baz a dezvoltrii economice;
dezvoltarea durabil a serviciilor;
protecia mediului.
Ca urmare, se impun urmtoarele msuri:
continuarea lucrrilor la obiectivele aflate n execuie pentru crearea de noi surse de ap;
economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori i n reelele de distribuie, utilizarea
eficient a apei;
conformarea pn la data de 31 decembrie 2015, a sistemelor de colectare a apelor
uzate oreneti i a sistemelor de epurare i evacuare a apelor uzate oreneti n
aglomerrile cu mai mult de 10000 l.e. (locuitor echivalent);
conformarea pn la data de 31 decembrie 2018, a sistemelor de colectare a apelor
uzate oreneti i a sistemelor de epurare i evacuare a apelor uzate oreneti n
aglomerrile cu mai puin de 10000 l.e.;
mbuntirea calitii apei prin reducerea polurii cauzate de substane periculoase
deversate n mediul acvatic (modernizarea i retehnologizarea proceselor industriale,
realizarea de noi staii de epurare a apelor industriale.
Societatea impune rigori n materie de igien i necesar de ap potabil distribuit care cresc
progresiv cererea de ap. Apa potabil folosit n consum, activiti menajere, de igien i
industriale trebuie eliminat. ncepnd deci de la captarea ei, transportul la utilizator,
folosirea, evacuarea, epurarea i redarea apei circuitului natural, toate instalaiile, procesele
i lucrrile trebuie s fie retehnologizate, eficientizate, extinse. Calitatea i cantitatea apei n
condiiile schimbrilor climatice care duc la scderea pnzei de ap freatic i la secete
prelungite, a devenit o problem major.

Judeul TULCEA
71
Calitatea apei de mbiere

n judeul Tulcea zonele de mbiere identificate i luate n eviden sunt 4 zone naturale ,
respectiv trei zone de litoral (Sulina, Sfantu Gheorghe, Portita) si una fluviala-Tudor
Vladimirescu. Monitorizarea acestora a fost realizata de Autoritatea de Sntate
Public Tulcea conform metodologiei de supraveghere, inspectie si control, precum si

conform prevederilor H.G.459/2002, H.G 88/2004. Parametrii urmariti au fost : coliformi
totali, coliformi fecali, streptococi, uleiuri minerale,substante active de suprafata si fenoli.
Examenul chimic i bacteriologic al probelor de ap n zonele de mbiere identificate i luate
n eviden, nu relev depiri la parametrii pentru care se calculeaz conformarea la norme.
3.9 DEEURI
Una dintre cele mai acute probleme legate de protecia mediului este reprezentat de
generarea deeurilor n cantiti mari, diversitatea precum i gestiunea necorespunztoare a
acestora. Dezvoltarea economic din ultimii ani, creterea produciei i a consumului, dar i
existena tehnologiilor i a instalaiilor deja nvechite din industrie, care consum energie i
materiale n exces, au condus, anual, la generarea de cantiti mari de deeuri.
Gestionarea necorespunztoare a deeurilor conduce la numeroase cazuri de
contaminare a solului i a apelor subterane i de suprafa, ameninnd totodat i
sntatea populaiei.
Gestionarea deeurilor cuprinde toate activitile de colectare, transport, tratare,
valorificare i eliminare a deeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaii i monitorizarea
depozitelor de deeuri dup nchiderea lor.
Responsabilitatea pentru activitile de gestionare a deeurilor revine generatorilor
acestora n conformitate cu principiul poluatorul pltete sau dup caz, productorilor, n
conformitate cu principiul responsabilitatea productorului.
Organizarea activitilor de colectare, transport i eliminare a deeurilor municipale este
una dintre obligaiile administraiilor publice locale.
Pentru judetul Tulcea, obiectivele n ceea ce privete gestionarea deeurilor sunt
urmtoarele:
reducerea treptat a deeurilor depozitate n cele 2 de depozite municipale de deeuri
neconforme existente, cu respectarea cantitilor maxime anuale de deeuri stabilite prin
negocieri;
nchiderea depozitelor neconforme i reamenajarea ecologic
construirea i exploatarea unor noi depozite conforme
reducerea cantitii de deeuri biodegradabile ajunse la depozite
atingerea tintei colectare separat de cel puin 4 kg/cap de locuitor pe an de deeuri de
echipamente elecrice i electronice (DEEE) provenind din gospodriile populaiei, precum
i nivelurile de recuperare, refolosire i reciclare a componentelor, materialelor i
substanelor;
atingerea obiectivelor de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje
extinderea reutilizrii i reciclrii materialelor din vehiculele scoase din uz, precum i a
valorificrii energetice a acelora care nu se preteaz la valorificare material
creterea gradului de colectare a deeurilor din zonele rurale neconectate la servicii de
salubritate
extinderea reelei de colectare a deeurilor la nivel rural;
Deeuri municipale
Categoria deeurilor municipale include totalitatea deeurilor generate, n mediul urban i n
mediul rural n gospodriile populaiei, n instituii, uniti comerciale, ageni economici
(deeuri menejere i asimilabile) deeurile stradale colectate din spaiile publice, strzi,

Judeul TULCEA
72
parcuri i grdini, piee, nmolurile de la epurarea apelor uzate oreneti precum i

deeurile din construcii i demolri.
n anul 2010 Serviciul Public de Gospodarire Comunal Mcin a depozitat n depozitul
neconform Mcin 5885.3 tone deeuri menajere(generate de populaia i agenii economici
din oraul Mcin). Eliminarea deeurilor menajere din restul localitilor din jude (urbane i
rurale) s-a realizat prin depozitare final n Depozitul zonal pentru deeuri nepericuloase i
periculoase stabile, nereactive Tulcea Zona Vrrie administrat de ctre SC ECOREC SA
Bucureti. n anul 2010 n depozitul ecologic s-au depozitat 39490,037 tone deeuri.
Totalul deeurilor menajere depozitate n judeul Tulcea, n anul 2010, este de 45375,337
tone
Cantitatile de deseuri depozitate in depozite de deeuri municipale , 2010
Cantitate
An
sistare
Denumire
deeuri
depozitare
Operator
depozit
depozitat
n Conform
HG
anul 2010(tone)
349/2005
Depozit
SC Ecorec SA
39490,037
ecologic
Agighiol-Tulcea
Mcin
SPGC- Primria Mcin
5885,3
2016
Total = 45375,337
Colectarea i transportul deeurilor municipale
Colectarea deeurilor municipale este responsabilitatea municipalitilor i se poate realiza
direct prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect prin
concesionarea serviciului firmelor specializate n servicii de salubrizare. Serviciile de
salubrizare sunt organizate i opereaz mai ales n zonele urbane.
In zona de terasa a judetului Tulcea exista 7 operatori de salubritate care deservesc in
prezent localitatile judetului dupa cum urmeaza:
Denumire operator
Localitate deservita
SC SERVICII PUBLICE SA
Tulcea
SC RER SALUBRIS SERVICE SRL
Comunele:
Jurilovca,
M.Kogalniceanu
,
Somova , Horia , Baia , Nufaru , Ceamurlia de
Jos
SC
COMPANIA
ROMPREST Isaccea si Comuna Luncavita
SERVICE SA
SC JT GRUP SA
Comunele: Mahmudia ,
Bestepe , Nalbant
SC ECORECYCLING SA
Babadag
Consiliul local SPGC Macin
Macin
SC REMAT TULCEA SA
Comunele:Valea Nucarilor , Hamcearca ,
I.C.Bratianu, Dorobantu , Sarichioi ,Baia ,
Slava Cercheza, Turcoaia , Topolog , Casimcea
Ciucurova , Greci , Grindu , Smardan , Niculitel
, Mihai Bravu, Vacareni , Frecatei ,
Cerna ,
Ostrov ,
Stejaru ,
Peceneaga , Daeni ,
Valea Teilor
La nivelul judeului Tulcea pana la finele anului 2009 din cele 141 depozite rurale
existente au fost inchise si s-au reabilitat 139. La finalul anului 2010 , cele 141 depozite de
deseuri din mediul rural au fost inchise si reabilitate .

Judeul TULCEA
73
Localitile rurale care conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor aveau
obligaia s-i nchid spaiile depozitare deeuri menajere, au ncheiat contracte de
preluare a deeurilor menajere generate de populaie cu ageni economici autorizai n acest
sens. Deasemea au ncheiat contracte pentru preluarea deeurilor reciclabile colectate
selectiv.
Deeurile biodegradabile reprezint fracia biodegradabil din deeurile menajere i
asimilabile colectate n amestec, precum i fracia biodegradabil din deeurile municipale
colectate separat, inclusiv deeuri din parcuri i grdini, piee, deeuri stradale.
Deeurile biodegradabile reprezint un procent de aprox. 54 % din compoziia procentual
medie a deeurilor menajere colectate. Acestea rezult din surse, cum ar fi: deeuri
menajere i asimilabile deeurilor menajere, colectarea separat a componentelor - hrtie i
carton, lemn, textile - , din alte fluxuri de provenien a deeurilor - pieele oraului, curarea
strzilor, deeuri verzi din parcuri i grdini.
n vederea reducerii cantitii de deeuri biodegradabile ce se elimin prin depozitare, se pot
aplica urmtoarele soluii :
- compostarea (degradare anaerob)
- tratarea mecano - biologic - degradare anaerob cu producere i colectare de gaz.
La judetului Tulcea, prin Planul Judetean de Gestionare a Deeurilor, avnd n vedere
obiectivele stabilite la nivel naional de reducere a cantitii de deeuri biodegradabile
depozitate, au fost stabilite urmtoarele inte:
- reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea
total, exprimat gravimetric, produs n anul 1995, pn n anul 2010;
total, exprimat gravimetric, produs n anul 1995, pn n anul 2013;
total, exprimat gravimetric, produs n anul 1995, pn n anul 2016.
Pentru judetul Tulcea, valoarea de referin pentru deeurile biodegradabile din anul
1995 este 56648 tone tone ( conform PJGD Tulcea).
n prezent, n judeul Tulcea, nu se realizeaz o colectare separat a deeurilor
organice din deeurile municipale generate, ponderea cea mai mare n material
biodegradabil fiind deinut de cantitile de deeuri colectate n mediul rural.
Pentru deeurile biodegradabile, n judeul Tulcea, nu exist staie de compost prin
care s se proceseze deeurile colectate i apoi s se realizeze o valorificare a compostului
obinut.Pentru reducerea cantitii de deeu biodegradabil n vederea respectrii msurilor
Directivei 1999/31/CE, s-a propus n Master Planul pe deseuri ca investiie necesar pentru
judeul Tulcea realizarea unei statii de compost in cadrul depozitului ecologic zonal Mihai
Bravu.
Deeuri de ambalaje
Avand in vedere cresterea volumuliui de ambalaje, Comisia European a elaborat i
si adoptat Directiva 94/62/CE menit s contribuie la reducerea deeurilor de ambalaje. Prin
transpunerea n legislaia noastr, responsabilitatea implementrii prevederilor acestei
directive revine operatorilor economici care produc, introduc pe pia i distribuie ambalaje i
produse ambalate.
Deoarece este puin probabil ca n condiiile economice concrete existente n Romnia,
fiecare companie n parte s poat ndeplini condiiile impuse n privina reciclrii i
valorificrii, a fost nfiinat organizaia ECO-ROM AMBALAJE S.A. cu rolul de a prelua
responsabilitile companiilor care accept s participe la o schem colectiv de colectare i
reciclare/valorificare a deeurilor de ambalaje prin intermediul acestei organizaii.
In judetul Tulcea sunt 15 societati autorizate pentru colectarea deseurilor de ambalaje.
Tratarea i valorificarea deeurilor municipale

Judeul TULCEA
74
La nivelul localitatilor judetului Tulcea au fost implementate sisteme de colectare selective a

deseurilor astfel :
Localitate
Tulcea
Mahmudia
Mcin
Babadag
Isaccea
Nr.de locuitori arondai

nr. containere, capacitate pe
serviciului de colectare
categorie de deeuri colectate
selectiva
34x1.1mc PET
68000
33x1.1mc plastic
68x1.1mc hartie/carton
26x0.25 mc
2350
5x0.5mc
3x1mc PET
1100
3x1mc hartie/carton
25x1.1mc
5000
25x1.1mc
7x1.1mc PET
680
7x1.1mc
7x1.1mc
Cantitile de deeuri in tone colectate selectiv n judeul Tulcea, n 11 luni din anul 2010
sunt:
Tip deseu
1.Deseuri municipale
2.Sticla
3.PET
4.PE
5.Hartie/carton
6.Uleiuri uzate
7.Acumulatori auto
8.Anvelope uzate
9.Des. lemnoase
10.Rumegus
11.Spitalicesti
colectata
43894.509
1216.328
1062.182
709.266
1000.162
45.452
73.043
151.746
253.388
301.258
57.914
valorificata
0.000
1212.127
1096.753
672.254
902.581
58.247
68.070
222.040
356.147
545.236
0.000
eliminata
43894.509
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
57.914
Eliminarea deeurilor municipale

Depozitul zonal pentru deeuri nepericuloase i periculoase stabile, nereactive Tulcea,
aparinnd SC ECOREC SA Popesti Leordeni punct lucru Tulcea, a demarat activitatea de
depozitare n luna martie 2009 .
Depozitul zonal de deeuri nepericuloase i periculoase stabile nereactive este amplasat
pe terenul cu o suprafa de 22 ha aparinnd localitii Tulcea n zona Vrrie , situat n NNV Municipiului Tulcea .n prima etapa au fost construite, n partea de est a
amplasamentului, doua celule de depozitare din care: o celula pentru deeuri nepericuloase (
Sc=27041 mp) i una pentru deseuri periculoase stabile, nereactive (Sc=13522 mp), precum
i instalaiile i echipamentele necesare desfurrii activitii, conform Normativului tehnic.
In cursul anului 2010 , la depozitul ecologic s-au realizat verificari impreuna cu GNM CJ
Tulcea si ARPM Galati in cadrul carora nu au fost constatate deficiente in activitatea de
depozitare a deseurilor menajere .

Judeul TULCEA
75
Cantitatea de deeuri eliminate n depozitul ecologic Tulcea in cadrul celulei pentru deseuri
nepericuloase in anul 2010 este de 39490 to .
In cadrul celulei de deseuri periculoase stabile nereactive nu s-au depozitat deseuri .
Depozitul ecologic pentru deeuri nepericuloase i periculoase stabile, nereactive,
aparinnd SC ECOREC SA Bucureti este dotat cu staie de sortare semiautomat cu o
capacitate de 9 tone deeu/or. Staia de sortare a functionat fiind inchiriata societatii SC
Com Agra SRL Tulcea .
Investiiile necesare pentru managementul integrat de gestiune a deeurilor
municipale n judetul Tulcea
Prin contractul PHARE 2005/017-553.04.01.04.01 acordat la data de 30 noiembrie 2007,
CL Mcin a obinut finanare pentru proiectul Imbunatatirea sistemului de gestionare a
deseurilor menajere din orasul Macin si comunele partenere din jud. Tulcea cu o durat
de implementare de 20 luni, i o valoare a finanrii de 999.035 de euro. Cu sprijinul
fondurilor externe nerambursabile alocate de UE se va nfiina o staie de transfer a
deeurilor i se vor achiziiona mijloacele de transport al reziduurilor, precum i celelalte
bunuri necesare desfurrii activitii de gestionare a deeurilor. Stadiul de realizare al
proiectului: Avand in vedere faptul ca procedura de licitatie publica a lucrarilor de
realizare a statiei de transfer i a instalatiilor conexe a fost contestata , realizarea
proiectului a fost intarziat ( termenul de executie era 30.10.2009). S-a derulat procedura
de achizitie publica cu termen de finalizare a lucrrilor : 30.04.2010. Investitia nu s-a
finalizat, aflndu-se n stadiul de licitatie pentru racord apa/canal.

Prin H.G. nr. 920 din 07/08/2007privind finantarea programelor multianuale prioritare
de mediu si gospodarire a apelor ce contin obiective de investitii n infrastructura de mediu,
care se vor executa n perioada 2007-2010 pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"s-a aprobat finantarea in procent de 100% a proiectului Sistem integrat pentru gestionarea
deseurilor din localitatile din Delta Dunarii . Proiectul este in etapa de finalizare.
Ministerul Mediului prin PHARE RO 2006/018-147.04.03.08.02 a derulat in perioada
noiembrie 2008 - noiembrie 2009 proiectul : Asisten tehnic pentru pregtirea
portofoliului de proiecte sector deeuri Tulcea prin consultant ROMAIR CONSULTING
.Prin HCJ 104/2009 a fost aprobat Master Planul si Lista de investitii prioritare pentru
Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Tulcea, proiect finantat
prin POS Mediu, in valoare de 21.104.000 Euro. In cadrul proiectului s-a realizat
elaborarea aplicaiei de finanare pentru POS Mediu i a tuturor documentelor suport
(Planul de investiii pe termen lung, SF, Analiza economico-financiar, Analiza
instituional, EIM, avize, acorduri). In data de 05.10.2010, Consiliul Judeean Tulcea a
depus solicitare de emitere de acord de mediu pentru proiectul Sistemul de
Management Integrat al Deseurilor in Judetul Tulcea. Aplicatia de finantare revizia
a 2-a va fi aprobata in sedinta Consiliului Judetean din 30.03.2011
Deeuri de producie
Principalele activiti economice generatoare de deeuri de producie, la nivelul regiunii, sunt
industria metalurgic, construciile i reparaiile navale, industria prelucrrii metalelor,
industria alimentar, construcii i demolri i prelucrarea lemnului.
Deeurile de producie sunt inventariate anual, pe un eantion de ageni economici indicat
de MMGA n colaborare cu INS Bucureti, conform H.G. nr. 856/2002.
Recuperarea slamului rezultat din procesul de productie a SC ALUM SA este realizata prin
intermediul SC Prosidex SA Constanta si este utilizat ca agent de flotare a minereurilor . Pentru
perioada 2005-2010- Situatia gestiunii slamului rosu cod deeu 01.03.09 se prezinta astfel :

Judeul TULCEA
Anul
Cantitate generata
(tone)
Cantitate recuperat
(tone)
76
Cantitate depozitat
(tone)
2005
473.126
32.824
440.302
2006
510704
46367
407304
2007
21.770
59.000
21.770
2008
432
45231
2009
2010
399016,08
27616,22
371399,86
Cantitatile de zgura procesate

prezentate in tabelul urmator.
Denumire
agent
economic
2009
SC Ferom SA
prin lichidator
Anton tefan
2010
SC Ferom SA
prin lichidator
Anton tefan
in perioada 2009-2010 din halda de zgura a SC Ferom sunt

Autorizat
pentru
valorificare
Valorificare
deeuri metalice
Valorificare
deeuri metalice
Tip de deeu
Deeuri
metalice
zgur
Deeuri
metalice
zgur
Cantitate de deeu
tone
procesata valorificat
54063,00
1950,00
din
40062
28512
din
Deeuri periculoase
Generatorii de deeuri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea deeurilor
periculoase pe baza principiului poluatorul pltete. Obiectivele ce trebuie avute n vedere
pentru gestionarea deeurilor periculoase sunt minimizarea impactului deeurilor periculoase
asupra sntii i mediului, maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale dar i
utilizarea celor mai bune tehnici disponibile, fezabile economic.
Situatia la nivelul judetului privind eliminarea deseurilor periculoase se prezinta , astfel :
Deeuri periculoase generate/eliminate de ctre STX RO Offshore Tulcea SA
Cantiti
Denumire
/cod
deeu Cantiti
generate
valorificate/
PERICULOS
(tone)
eliminate (tone)
ULEI UZAT 13 02 05*
4,19
0,141
0,15
LAM ZINCARE 11 01 98*

AMESTEC SOLVENT 08 01 19*
32
30,12
0
18,32
Deseu ambaja SOLVENT VOPSEA

15 01 10*
1,29
1,29
23,44
28,8
0,13
SOLUIE FIXATOR 09 01 04
VOPSEA 08 01 11*
SOLUIE REVELATOR UZAT
09 01 01*
Gestionarea i controlul bifenililor policlorurai i ale altor compui similari

Judeul TULCEA
77
La nivelul judeului Tulcea exist 5 ageni economici care la 01.01.2010 deineau un

numr de 1480 condensatori ce conin compui desemnai n concentraii cuprinse ntre 50 i
500 ppm (conform Planurilor de eliminare), respectiv :
1. SC ALUM SA (216 buc),
2. STX RO Offshore Tulcea SA (436 buc),
3. ANIF Sucursala teritorial Dobrogea Unitatea de administrare Tulcea (740 buc),
4. SC DFEE Electrica Dobrogea SA Sucursala de Distribuie i Furnizare a Energiei
electrice Tulcea (24 buc).
5. SC DFEE Electrica Dobrogea SA, Direcia de nalt Tensiune Constana (64 buc)
Din totalul de 1480 de echipamente cu PCB, 1169 erau condensatori n funciune i
311 condensatori scoi din uz. Toi condensatorii scoi din uz au fost eliminai
n anul 2010 au fost eliminai 676 buc condensatori cu continut de PCB.
Deeuri medicale
In urma verificarilor privind gestiunea deseurilor spitalicesti i a msurilor alternative de
eliminare a deeurilor s-a constatat ca dupa inchiderea crematoriilor pentru deseuri
spitalicesti existente la nivelul judetului Tulcea , incinerarea deeurilor generate din
activiti medicale s-a realizat in cadrul unor unitati specializate si autorizate. Astfel , au
fost colectate datele necesare pentru raportarea cantitilor de deeuri rezultate din
activitatea medical . n anul 2010, la nivelul judeului Tulcea, cantitatea total de deeuri
generat de activitile medicale i cantitatea de deeuri medicale supuse metodelor de
eliminare final, a fost de 57,914 tone.
A fost monitorizata activitatea de incinerare a deeurilor medicale cu respectarea
condiiilor impuse pentru emisii i raportarea cantitilor de deeuri colectate i
incinerate la SC PROD IMPORT CDC SRL Altn Tepe . Astfel , societatea SC PROD
IMPORT CDC SRL ALTN TEPE, care deine Autorizaie de mediu nr..7095/10.02.2006
revizuit n 07.05.2008 , valabil pn la 10.02.2011 pentru activitatea de incinerare a
deeurilor animaliere si spitalicesti , a incinerat in cursul anului 2010 o cantitate de 79.6
tone deeuri medicale (a rezultat o cantitate de 5,66 tone cenu).
Deasemenea, SC PROD IMPORT CDC SRL ALTN TEPE, a incinerat 364 tone
deeuri de abatorizare (a rezultat o cantitate de 20 tone cenu) .
SC CAZACIOC & CO SNC (Autorizaie de mediu nr.7072/18.01.2006 revizuita in data de
14.02.2008) a incinerat n anul 2010 o cantitate de 2554 tone deeuri animaliere ,
rezultnd 101 tone cenu.
Nmoluri reziduale generate in industrie
APM Tulcea a monitorizat functionalitatea instalaiilor de epurare municipale i industriale,
evidena cantitilor de nmoluri i raportrea acestora pentru realizarea chestionarelor
statistice anuale la urmatorii agenti economici :
SC Edil-Prest Babadag,
SP Goscom Baia,
SC Carniprod SRL ,
SC Tabco-Campofrio SA,
SC Pigcom Satu-Nou
n anul 2010 s-a emis un singur permis de aplicare pe terenul agricol a nmolului
provenit de la Staia de epurare aparinnd SC EURO SUIN SRL, Ferma zootehnic
de cretere i ngrare a porcilor, amplasat n extravilan satGarvn, com Jijila.
Permisul a fost eliberat pentru aplicarea cantitii de 150 tone nmol pe terenurile
agricole ale SC AGRO ECO SANITAS SRL cu suprafaa de 436 ha.

Judeul TULCEA
78
Deeuri din echipamente electrice i electronice

Gestionarea deeurilor de echipamente electrice i electronice intr sub incidena
Directivei 2002/96/CE privind DEEE
In anul 2010,obiectivele specifice implementarii Directivei privind deeurile de echipamente
electrice i electronice au fost :
- Intocmire raportului privind indeplinirea obiectivului de colectare de cel puin 4 kg de
deseuri de echipamente electrice si electronice/locuitor/an provenite din gospodariile
particulare prevzut n articolul 5 alin.13 al HG nr. 448/2005.
n anul 2010 s-a realizat baza de date DEEE pentru anul 2009. Conform raportarilor, n anul
2009 s-au colectat 508 tone DEEE . Raportat la populaia judeului (la 1 ianuarie 2009 erau
248367 locuitori) s-au colectat 2 kg DEEE/cap locuitor.
La momentul actual exista 8 puncte de colectare DEEE autorizate, din care unul s-a
autorizat i pentru tratare DEEE, dupa cum urmeaza :
Agent
economic
Adresa
SC SERVICII Tulcea
PUBLICE SA str.Mahmudiei, nr.17
REMAT
TULCEA SA
Tulcea
str. Mahmudiei, nr.14
SC INIS SRL
Babadag ,str.Pavel
Gheorghe, nr.17
Babadag
SC
COM
str. Pavel Gheorghe,
AGRA SRL
nr.3
Tulcea,
SC
J.T.
str. Spitalului, nr.31,
GRUP SRL
bl.19, sc. F
SC
RER
Tulcea,
SALUBRIS
str.Sabinelor, nr.23,
SERVICE
bl.E, sc.C, ap.6
SRL
Macin,
SC GREEN
str.
1Decembrie,
LIFE SRL
nr.141,bl.1,sc.1,ap.1
Punct de lucru
Autorizatie
Tulcea , str. Orizontului,

nr.
207,
tel:
0240/515541,
fax:
0240/515546,
Tulcea
,str.
Forestierului,
nr.2
,
tel/fax: 0240/517888,
Babadag
,str.Bailor,
nr.3,
tel/fax:
0240/562522,
Tulcea, str. Orizontului,
nr.
207,
tel/fax:0240/516623;
0240/517472,
Tulcea,
Sos. Tulcea - Agighiol
km 8, tel: 0722269479,
Tulcea,
str. Isaccei km 3,
tel:0240/536004;
Tulcea,
str.Combustibilului,
nr.23,
tel/fax:
0240/510037;
0240/510038,
Macin,
Str.Redutei, nr.14, tel:
0741593848,
Autorizatie de mediu,
Nr. 7113/07.03.2006,
revizuita in data de
07.12.2007
Nr. 8070/28.10.2010
Nr. 7667/18.03.2008
Nr. 7676/02.04.2008
Nr.
7838/04.02.2009
revizuita in 20.08.2010
Nr. 7532/13.07.2007
Nr. 7691/19.05.2008
Nr. 8010/11.06.2010
La nivelul judetului Tulcea sunt 5 agenti economici autorizati sa colecteze DEEE, dupa cum
urmeaza :

Judeul TULCEA
OPERATORUL
ECONOMIC
DATE DE IDENTIFICARE
PERSOANA DE CONTACT)
(ADRESA,
SEDIUL SOCIAL
Tulcea
SC
SERVICII
str.Mahmudiei, nr.17
PUBLICE SA
REMAT TULCEA Tulcea str. Mahmudiei, nr.14
SA
SC INIS SRL
Babadag str.Pavel Gheorghe nr.17
SC COM AGRA Babadag str. Pavel Gheorghe nr.3,

SRL
SC J.T.
SRL
GRUP Tulcea,
str. Spitalului nr.31, bl.19, sc F
79
TEL./FAX.,
E-MAIL,
PUNCT DE LUCRU
Tulcea
str. Orizontului nr. 207, tel
0240/515541,
fax
0240/515546,
Tulcea
str. Forestierului nr.2 , tel/fax
0240/517888,
Babadag
str.Bailor,nr.3,
tel/fax
0240/562522,
Tulcea, str. Orizontului nr. 207
tel/fax:0240/516623;517472,
Tulcea,
sos Tulcea -Agighiol km 8, tel:
0722/269479,
Tulcea,
str.
Isaccei
km
3,
tel:0240/536004; 0722/269479
In cursul anului 2010 s-au desfasurat 4 actiuni de colectare DEEE Marea

debarasare n toate localitile urbane din judeul Tulcea din care doua si in mediul
rural . In cadrul acestor campanii s-au colectat 45,438 to DEEE.
Vehicule scoase din uz

n vederea continurii implementrii Directivei 2000/53/CE privind vehiculele uzate i a
Deciziei Comisiei 2005/293/CE, transpuse n legislaia naional prin HG nr. 2406/2004
privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificat i completat de HG nr. 1313/2006,
APM Tulcea a realizat urmatoarele activitati :
A colectat datele necesare raportarilor lunare /semestriale de la agentii economici
autorizati pentru colectare i/sau tratare VSU , si anume :
Agent
economic
Autorizaii (nr. /data/valabil)
Activitate
(date de identificare)
OBSER
desfasur
VATII
Sediul
Punct de Poliie
RAR
ata
MEDIU
social
lucru
conform
conform
SC REMAT TULCEA
SA,
8070/28.10.2
CUI R 2373472
010 valabil
3131/19.0
Tulcea, str.
28.10.2020
63877/06. 1.2006
colectare
Mahmudiei
Tulcea,
CAEN
09.2005
valabil
i tratare
nr. 14, cod str.
3811,3812,38
07.2011
820057,
Forestieru
21,3822,3831
tel/fax:
lui nr. 2
,3832
024051788 jud Tulcea
8,
nu
este nu
este 7124/13.03.2 tratarea
colectare
SC REMAT TULCEA cazul
cazul
006 revizuit VSU se
SA,

Judeul TULCEA
CUI R 2373472
Tulcea, str.
Mahmudiei
nr. 14, cod com.BAIA
820057,
str.Garii,n
r.2
tel/fax:
024051788
8,
SC REMAT TULCEA
SA,
CUI R 2373472
n data de
01.04.2010,
valabil
13.03.2011
CAEN
3811,3812,38
21,3832,4677
,4671
80
realizea
z la SC
REMAT
Tulcea
SA
punct de
lucru
Tulcea,
tratarea
VSU se
realizea
z la SC
Tulcea, str.
REMAT
Mahmudiei
Mcin,
colectare
Tulcea
nr. 14, cod Str.Heliad
SA
la
820057,
e
punctul
tel/fax:
Radulesc
de lucru
024051788 u,nr.52
din
8,
Tulcea,
SC
REMAROM
tratarea
INTERNATIONAL SA,
se
realizea
CUI 8783730
z la SC
REMAT
7896/22.07.2 SCHOL
Tulcea, str.
009 valabil Z
nu
este nu
este
Isaccei
22.07.2019
FILIALA colectare
Tulcea,
cazul
cazul
nr.81,
bl.
CAEN 3710, MOLDO
str.
U2, sc. A,
3720, 5157
VA SA
Taberei
ap.3, tel/fax:
Galati,
nr. 24
0240/53594
contract
8,
nr.
605/09.
05.2008
7123/13.03.2
006 revizuit
n data de
01.04.2010,
nu
este nu
este valabil
cazul
cazul
13.03.2011
CAEN
3811,3812,38
21,3832,4677
,4671
A realizat ,monitorizarea agenilor economici care desfoar operaiuni de colectare si

/sau tratare a vehiculelor scoase din uz si intocmirea raportarilor specifice . In cursul
anului 2010 agentii economici autorizati de pe raza judetului Tulcea au colectat si trata
1711 buc VSU .
Uleiuri uzate
Generatorii de uleiuri uzate au obligaia s asigure colectarea separat pe 3 categorii a
ntregii cantiti de uleiuri generat, n recipiente nchise etan i rezistente la oc mecanic i
termic. Pna la predarea ctre o firm autorizat pentru valorificarea/eliminarea uleiurilor
uzate, acestea trebuie s fie stocate n spaii corespunztor amenajate, mprejmuite i
securizate, pentru prevenirea scurgerilor necontrolate.
Persoanele fizice care dein n gospodrie uleiuri uzate sunt obligate s predea cu titlu gratuit
ntreaga cantitate numai operatorilor economici autorizai s desfoare activiti de
colectare, valorificare i/sau de eliminare a uleiurilor uzate.
n judeul Tulcea nu sunt colectori de uleiuri uzate autorizai . Statiile de distribuie carburani
i comercianii au organizat puncte de colectare a uleiurilor uzate dar nu au colectat n cursul
anului 2007 .

Judeul TULCEA
81
Capitolul IV . PROBLEME PRIORITARE PRIVIND PROTECIA MEDIULUI IN JUDEUL

TULCEA
Evaluarea problemelor de mediu reprezint un profil al condiiilor de mediu existente
intr-o arie geografica bine definita (ora, zona, jude, regiune). Acest profil reprezint la,
rndul sau, o imagine cat mai clara a strii actuale a factorilor de mediu: apa, aer, sol.
Obiectivele procesului de evaluare a problemelor de mediu constau in :
1. Furnizarea unei analize clare a problemelor cheie de mediu pentru comunitate ;
2. Furnizarea informaiilor privind impactul activitilor instituiilor publice, private si
individuale asupra mediului, precum si privind modul in care acestea pot mbunti si
proteja mediul;
3. Stabilirea unui nivel iniial al condiiilor de mediu care s constituie reperul fa de care se
va msura eficienta aciunilor de mbuntire ;
4. Contientizarea publicului n raport cu problemele de mediu si implicarea cetenilor in
aciunile pentru mbuntirea mediului ;
5. Facilitarea stabilirii relaiilor si parteneriatului intre participanii la implementarea aciunilor,
ceea ce poate conduce la noi oportuniti de aciune.
4.1. METODOLOGIA UTILIZATA IN EVALUAREA PROBLEMELOR DE MEDIU
Identificarea i evaluarea problemelor / aspectelor de mediu s-au realizat prin utilizarea
urmtoarelor instrumente:
a) Planul Local de Actiune pentru Mediu al judeului Tulcea 2008-2011;
b) Analiza SWOT
c) Strategii i planuri de msuri ale agenilor economici;
d) Strategii, programe i planuri locale sau naionale de aciune;
e) Legislaia naional i local n vigoare;
f) Consultare comunitar;
g) Cunotine individuale.
In cadrul intalnirilor grupului de Lucru, in urma analizei Raportului de Evaluare a
Implementarii PLAM Tulcea pe perioada 2008-2011 au fost luate deciziile privind actiunile
din PLAM Tulcea nerealizate.
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI / OPORTUNITI :
NR
CRT
I.
DOMENIUL
Puncte tari
CANTITATE
A I
CALITATEA
APEI
POTABILE
Existena surselor diversificate de alimentare cu ap

potabil (foraje, ape curgtoare, izvoare)
Ape potabile corespunztoare din punct de vedere
calitativ
Existenta unui sistem si a bazei legislative de
monitorizare a calitii apei potabile de ctre M.S..
Obtinerea de fonduri europene pentru reabilitarea,
extinderea retelei de alimentare cu apa, si
reabilitarea statiilor de tratare
OPORTUNITI
acreditarea laboratoarelor
DSP Tulcea

Judeul TULCEA
82
acreditarea laboratoarelor SC Aquaserv SA
II.
III.
CALITATEA
APELOR DE
SUPRAFA
I
SUBTERANE
CALITATEA
SOLULUI
Reducerea surselor de poluare industriale

Realizarea sistemelor de alimentare rurala in
majoritatea comunelor
Implicarea autoritatilor locale pentru accesarea de
fonduri in vedera realizarii sistemelor de canalizare
si a statiilor de epurare
Apariia fermelor ecologice
Interes crescut din partea

autoritatilor publice locale
pentru atragerea de fonduri
- Existena reglementrilor
legale pentru definirea
bunelor practici agricole i
de mediu n Romnia.
- Agricultura ecologic motor
al
dezvoltrii
durabile.
- Resurse financiare alocate
prin Planul Naional de
Dezvoltare Rural pentru
proiecte care nglobeaz i
sisteme de irigaii.
IV.
V.
CALITATEA
AERULUI
GESTIUNEA
DEEURILO
R I
SUBSTANE
LOR
CHIMICE
PERICULOA
SE
Existenta unui sistem de monitorizare a calitii

aerului ( statii automate) n Judetul Tulcea
Interes crescut din partea sectorului privat in
exploatarea resurselor de energii alternative.
Program de Gestionare a Calitatii Aerului in judetul
Tulcea aprobat in etapa de implementare.
Existenta unui plan de reducere a emisiilor pentru
instalaii mari de ardere (I.M.A.) inclus n Planul
Naionala de Reducere a Emisiilor pentru I.M.A.
Amplasarea platformei industriale la periferia
oraului Tulcea
Investiii ale agenilor economici n sisteme de
reducere a emisiilor n atmosfer.
Inventarierea, extinderea si reabilitarea
infrastructurii de transport rutier i ci ferate din
judetul Tulcea
Inlocuirea parcului auto prin derularea programului
de stimulare a inlocuirii parcului auto national.
Legislaie n domeniu armonizat cu legislaia U.E
Depozit zonal pentru deeuri nepericuloase i
periculoase stabile, nereactive, Tulcea
Existena Strategiei Naionale de Gestiune a

Deeurilor,Planului Naional de Gestiune a
Deeurilor, Planului Regional de Gestiune a
Deeurilor i a Strategiei judeene de gestionare a
deeurilor.
Operatori economici specializai n efectuarea
serviciilor
de utilitate public de salubritate
/salubrizare sau ecarisaj, tratare/denocivizare, etc,
autorizai pentru colectarea , tratarea i depozitarea
deeurilor, a reziduurilor municipale si a altor
deeuri speciale.
Programului de stimulare a
inlocuirii parcului auto
national.
Programul Casa Verde
-Existena unui parteneriat

public-privat n domeniul
managementului deeurilor;
-Accesarea de fonduri
europene penru realizarea
Sistemului de management
integrat al deseurilor in
judetul Tulcea

Judeul TULCEA
VI.
VII.
PERICOLE
GENERATE
DE
CATASTROF
E/
FENOMENE
NATURALE
I
ANTROPICE
DEZVOLTAR
EA
MEDIULUI
URBAN
VIII. DEGRADARE
A MEDIULUI
NATURAL I
CONSTRUIT
IX.
PROTEJARE
A NATURII I
CONSERVAR
EA
BIODIVERSI
TII
X.
EDUCAIA
ECOLOGIC
Existenta mecanismelor funcionale in gestionarea

problemei DEEE, VSU, acumulatori uzai, deeuri
de ambalaje , deeuri spitaliceti.
Fonduri alocate pentru Sistemul de management
integrat al deseurilor din Delta dunarii
Existena unui sistem de avertizare/alarmare in cazul
unor catastrofe si a unor formaii specializate n
intervenii rapide n caz de catastrofe .
Inventarierea zonelor umede i malurilor ce necesit
lucrri de renaturarea, reamenajare.
Existena unui sistem funcional de hidroamelioraii
i construcii hidrotehnice ( diguri, canale, retenii
permanente i temporare, lacuri de acumulare,
baraje)
Existenta unui plan local de aprare mpotriva
inundaiilor i fenomenelor meteorologice
periculoase la nivelul fiecrei primrii.
Asigurarea asistenei tehnice din partea A.N.I.F.
pentru amplasarea sistemelor de irigaii de ctre
fermieri.
Implementarea Agendei Locale 21 in judetul
Tulcea, Municipiul Tulcea, Orasul Babadag
Fonduri europene accesate pentru reabilitarea si
exdinderea infrastructurii de alimentare cu apa si
canalizare
Realizarea Master planului pentru deseuri
Extinderea retelei de alimentare cu gaza naturale
Existena proiectelor finanate pentru extindere
spaii verzi n localiti.
10,4% din suprafaa judeului acoperit cu pduri.
Diversitatea speciilor forestiere distribuite pe etaje
de vegetaie variate.
Produse accesorii ale pdurii bine reprezentate
(fructe de pdure, plante medicinale, ciuperci).
Existena unui plan pentru renaturare / reamenajare
maluri, zone umede.
Structuri de administrare de stat i private
constituite.
Numr mare de arii protejate 36
Parcul National Muntii Macinului
Delta Dunarii
Capital natural reprezentativ la nivel naional:
habitate, specii protejate de plante i animale
Situri de importanta comunitara din cadrul Reelei
ecologice Natura 2000.
Implementarea n grdiniele i colile din judeul
Tulcea a disciplinei opionale
Educaie ecologic i de protecie a mediului
aprobat prin O.M.E.C.T. nr.1862/30.08.2007
Preocuparea crescut a cadrelor didactice pentru
activiti extracolare de educaie ecologic.
Realizarea de proiecte i activiti de educaie
ecologic prin implicarea instituiilor cu atribuii n
protecia mediului i a autoritilor administraiei
locale in educarea tinerei generaii .
83
Alocarea
bugetul
lucrri
fondurilor
de
de
stat
din
pentru
amenajare
ameliorare torente.
Realizarea hartii de risc a
judetului Tulcea
Interes crescut din partea

autoritatilor publice locale
pentru atragerea de fonduri
Sesiuni de atribuire a ariilor

protejate in custodie
Posibilitatea accesarii de
fonduri europene ( POS
Mediu axa IV) pentru
realiarea
planurilor
de
management
- Introducerea disciplinei
Educaie ecologic i de
protecie a mediului n
oferta
naional
de
opionale a Ministerului
Educaiei,
Cercetrii
Tineretului si Sportului.

Judeul TULCEA
XI.
XII.
ASIGURARE
A STRII DE
SNTATE
TURISM
XIII. INTRIREA
CAPACITI
I
ADMINISTR
ATIVE I
INSTITUIO
NALE A
INSTITUTIIL
OR CU
ATRIBUII
IN
DOMENIUL
PROTECTIEI
MEDIULUI.
Diversificarea ofertei de instruire de la nivel

precolar pn la nivel universitar si postuniversitar
Implementarea proiectului ECO- Schools -un
prim pas spre ECO- Cities n uniti de
nvmnt din judetul Tulcea
Programul naional de evaluare a strii de sntate a
populaiei.
Existenta programelor naionale de sntate (
cancer, diabet, TBC,etc.)
Existenta unui sistem de monitorizare a strii de
sntate a populaiei n raport cu factorii de mediu.
Dezvoltarea sistemului privat n domeniul asigurrii
strii de sntate a populaiei.
Planul
strategic
pentru
dezvoltarea
turismului durabil in Delta Dunrii
Creterea preocuprii autoritilor administraiilor
locale i judeene pentru promovarea turismului n
jud. Tulcea (brouri, hri, atlase,etc.)
Tendine de dezvoltare a agroturismului i pe baze
moderne.
Atraciile turistice orientate spre punerea n valoare
a capitalului natural i biodiversitii prin ecoturism
integrate n planuri de management a SCI si SPA i
regulamente de dare n custodie .
Ci de comunicare rutiere , aeriene i feroviare
incluse n reeaua naional i european de
transport.
Resurse naturale deosebite ( relief variat, nr. mare
de arii naturale protejate,
Tradiii i manifestri culturale, etnografice diverse
datorit diversitii etnice i confesionale.
Fonduri alocate pentru modernizarea aeroportului
Delta Dunarii
Dotarea laboratorului din cadrul A.P.M. Tulcea cu
aparatura performant.
Instruirea personalului prin programe de twinning
finanate de U.E.
Imbuntirea colaborrii inter-instituionale prin
protocoale de colaborare.
Existena colaborrii transfrontiere ntre instituii
similare.
PUNCTE SLABE / AMENINRI :

NR
DOMENIUL
PUNCTE SLABE
CRT
Infrastructura de alimentare cu ap n mediul
I.
CANTITATEA I
CALITATEA APEI urban nvechit.
POTABILE
Sisteme deficitare / lips de alimentare cu ap n
mediul rural.
Zone de protectie sanitara neamenajate conform
prevederilor HG 930/2005
84
Plan de masuratori de
zgomot
Preocupari crescute pentru

atragerea de fonduri pentru
reabillitarea cailor rutiere.
Acreditarea laboratoarelor
AMENINRI
Durata mare de
evaluare a proiectelor
depuse pentru
finantare din fonduri
externe

Judeul TULCEA
II.
CALITATEA
APELOR DE
SUPRAFA I
SUBTERANE
Lipsa statii de tratare a apei potabile pentru 12

localitati care consuma apa direct din Dunare
Utilizarea ngrmintelor chimice i pesticidelor.
Degradarea calitii apelor datorit proceselor de
eroziune a solului.
Sistemelor de canalizare si staii de epurare
insuficiente n mediul rural
Poluarea apelor subterane datorit depozitrii /
utilizrii dejeciilor.
85
Durata mare de
depuse pentru
externe
Fonduri de la buget
local insuficiente
pentru sustinerea
cofinantarii
III.
IV.
CALITATEA
SOLULUI
CALITATEA
AERULUI
Schimbarea folosinei terenurilor agricole.

Lipsa unei evidene actualizate privind
schimbarea folosinei terenurilor.
Existena solurilor calitatatea a III a
Fragmentarea excesiv a proprietii nu permite
respectarea bunelor practici agricole i de mediu..
Practicarea agriculturii de subzistenta.
Depozitri necontrolate de deeuri.
Zone vulnerabile la poluarea cu nitrati
Distrugerea sistemelor de irigaii (antene
subterane, hidrani, echipamente de udare)
existente nainte de 1989.
Spaii verzi, perdele de protecie insuficiente.

Arderea necontrolat a deeurilor vegetale i
menajere.
Infrastructur de transport necorespunztoare.
Lipsa centurilor de ocolire a oraelor.
Pondere crescut de utilizare a combustibililor
fosili i a lemnului ca surs de energie termic n
special n zone rurale.
Eficien energetic sczut a sistemelor
centralizate de producere, transport i distribuie a
cldurii ctre consumatori n centrele urbane.
Populatie imbatranita
in mediul rural;
Lipsa informarii in
privinta accesarii de
fonduri pentru
imbunatatirea
metodelor agricole
Durata mare de
depuse pentru
externe
Lipsa fondurilor
pentru achitarea
irigatiilor la micii
producatori
Buget insuficient
pentru reabilitarea
infrastructurii de
transport
Valori mici ale
capturilor de date
datorate deselor
defectiuni ale
analizoarelor din
dotarea statiilor
automate de
monitorizare a calitatii
aerului, defectiuni ce
nu au putut fi
remediate pe
parcursul anului 2010

Judeul TULCEA
V.
VI.
VII.
GESTIUNEA
DEEURILOR I
SUBSTANELOR
CHIMICE
PERICULOASE
PERICOLE
GENERATE DE
CATASTROFE/
FENOMENE
NATURALE I
ANTROPICE
DEZVOLTAREA
MEDIULUI
URBAN
Inexistena unui sistem integrat de management al

deeurilor, inclusiv a deeurilor periculoase.
Insuficiena infrastructurii necesare:
- staii de transfer;
- operatori pentru procesele de colectare,
reciclare, refolosire;
- baz material
Necunoaterea atribuiilor stabilite prin legislaia
n domeniu de ctre autoritile competente.
Insuficienta implicare a autoritilor locale n
mecanismele de planificare , implementare i
control a activitii de salubrizare a localitilor.
Educaie deficitar a populaiei privind sntatea
i mediul.
Lipsa / neaplicarea unor regulamente de
salubrizare la nivel local.
Lipsa societatilor de salubrizare la nivel rural
Puncte de colectare selectiva a deseurilor
insuficiente sau lipsa
Lipsa preocuprii pentru minimizarea cantitilor
de deeuri generate.
Lipsa unor sisteme de stimulare a agenilor
economici pentru colectarea selectiv a deeurilor.
Insuficient tehnologie pentru reciclare,
revalorificare, refolosire a deeurilor.
Existena unor zone n care exist pericolul
producerii alunecrilor de teren
Existena zonelor cu risc de inundaii
Intarzieri in procesul
Inexistenta unui program unitar de reabilitare

estetic a cldirilor din mediu urban.
Durata mare de
depuse pentru
externe/ Fondul de
mediu
Grad redus de reabilitare termic a cldirilor

existente.
Infrastructur de mediu ( alimentare cu ap,
canalizare, epurare ape uzate, colectare selectiv a
deeurilor) deficitar, n unele locuri inexistent.
Infrastructur de transport deficitar ( drumuri,
poduri, etc.)
Mijloace de transport n comun nvechite i
insuficiente.
Neactualizarea PUG
Suprafaa alocat spaiilor verzi mult sub normele
europene(Legea nr.24 /2007 i O.UG. nr.
114/2007).
Spaii insuficiente destinate parcrilor
autovehiculelor.
VIII. DEGRADAREA
MEDIULUI
NATURAL I
CONSTRUIT
86
Depozitari ilegale de deeuri menajere i inerte

(rezultate din construcii i demolri).
Reducerea progresiv a suprafeelor neconstruite.
Intensificarea traficului rutier n mediu urban.
de accesare al
fondurilor europene
Vechimea digurilor
Personal cu atributii
de control insuficient

Judeul TULCEA
IX.
PROTEJAREA
NATURII I
CONSERVAREA
BIODIVERSITII
X.
EDUCAIA
ECOLOGIC
XI.
ASIGURAREA
STRII DE
SNTATE
XIII. TURISM
Slaba monitorizare a asociaiilor de proprietari i a

persoanelor fizice fa de obligaia de a ntreine
spaiile verzi.
Lipsa perdelelor de protecie de-a lungul cilor de
comunicaie.
Lipsa cordoanelor forestiere n jurul localitilor
(conform planurilor de arhitectur peisagistic).
Lipsa perdelelor de contur pe hotarul fermelor.
Pericol ridicat de degradare pentru ariile naturale
protejate care nu au fost atribuite n custodie.
Insuficienta implicare a autoritilor locale n
protejarea ariilor naturale de pe teritoriul lor
administrativ.
Foarte puine iniiative de atragere de fonduri
pentru managementul ariilor protejate/Siturilor
Natura 2000 atribuite / sau nu n custodie/
administrare.
Lipsa sistemului de gestiune a deeurilor din arii
naturale protejate.
Lipsa
unor
programe/proiecte
de
monitorizare/inventariere flor/faun slbatic n
arii protejate, Situri Natura 2000 i n afara lor.
Studii de impact insuficient documentate tiinific
din punct de vedere al biodiversitii.
Presiune antropic foarte ridicat asupra cadrului
natural
Insuficienta implicare a societii civile n
educaia pentru mediu a populaiei.
Fonduri insuficiente pentru programe coerente de
educaie pentru mediu.
Numr redus de O.N.G-uri active.
Lipsa msurilor coercitive pentru persoanele
fizice care nu protejeaz mediul nconjurtor.
Risc potenial de epidemii hidrice datorit strii
necorespunztoare a reelelor de alimentare cu
ap.
Educaie deficitar a populaiei privind un mod de
via sntos.
Programe insuficiente de educaie pentru sntate
a tinerei generaii.
Infrastructur de acces la zonele cu potenial
turistic slab dezvoltat.
Lipsa unui sistem eficient de gestiune a deeurilor
n zonele cu potenial turistic i de agrement.
Gam restrns i calitatea redus a serviciilor
turistice
Monumente istorice, arii naturale protejate i
monumente ale naturii nentreinute i degradate.
87
Situatia juridica a
tereneurilor
Braconaj
Sustrageri ilegale de
material lemnos
Lipsa msurilor
coercitive pentru
persoanele fizice care
nu protejeaz mediul
nconjurtor.
Buget insuficient
pentru reabilitarea
infrastructurii de
transport
Sistarea unor proiecte
din lipsa fondurilor
disponibile
XV.
Slaba dotare cu resurse umane specializate a

INTRIREA
instituiilor care se ocup cu problemele de mediu
CAPACITII
ADMINISTRATIVE din jude.
Buget
alocat foarte

Judeul TULCEA
I
INSTITUIONALE
A INSTITUTIILOR
CU ATRIBUII IN
DOMENIUL
PROTECTIEI
MEDIULUI.
Colaborarea discontinu (fluctuaii n comunicare)

ntre administraiile publice locale, judeene i
instituiile cu atribuii n domeniul proteciei
mediului.
88
mic pentru Titlui II
Bunuri si servicii
4.2. IDENTIFICAREA, DESCRIEREA, ANALIZAREA SI EVALUAREA PROBLEMELOR/

ASPECTELOR DE MEDIU
Seciunea urmtoare include descrierea, analizarea si evaluarea problemelor de
mediu din judeul Tulcea, pe baza rezultatelor obinute de la diferitele autoriti precum si in
urma consultrilor in cadrul Grupului de Lucru, avndu-se in vedere sursele de poluare
identificate si influenta lor asupra mediului si sntii umane.
Stabilirea prioritilor de mediu pentru aciune s-a efectuat pe baza matricelor plan.
Procedura s-a aplicat fiecrei probleme individuale de mediu din cadrul fiecreia dintre cele
13 categorii de probleme/aspecte.
Pe baza rezultatelor obinute s-a elaborat Planul de Implementare a Aciunilor.
Rezultatele proceselor de ierarhizare i de stabilire a prioritilor pentru aciune obinute sunt
prezentate n tabelele de mai jos.
n cadrul fiecrei categorii de probleme au fost identificate mai multe probleme
individuale specifice. Fiecrei probleme individuale i s-a asociat un cod care faciliteaz
jonciunea ntre cele trei secvene:
Raportul privind Evaluarea Problemelor de Mediu;
Planul Local de Aciune;
Planul de Implementare a Aciunilor pentru Problemele Prioritare.
n continuare se prezint lista problemelor de mediu identificate n judeul Tulcea:
PROBLEMA PM 01 Managementul deseurilor
PM 01-1.Poluarea mediului datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor municipale
PM 01- 2.Gestiune deficitara a deseurilor industriale , toxice si periculoase
PM 01-3 Existenta depozitelor de deseuri menajere necontrolate
PM 01 4. Acoperire insuficienta a serviciilor de salubritate pentru toata populatia judetului
PM 01 5. Puncte de colectare selectiva insuficiente sau lipsa
PM 02 Calitatea si cantitatea apei potabile
PM 02 1. Gradul de asigurare cu apa potabila redus la nivelul localitatilor rurale
PM 02 2.Starea tehnica necorespunzatoare a sistemelor de captare, tratare, aductiune
si inmagazinare a apei destintate alimentarii cu apa a populatiei din mediul urban
PM 02 3.Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de distributie a apei potabile in
mediul urban
PM 02 4. Inexistenta instalatiilor de tratare a apei in localitatile rurale din Delta Dunarii
care consuma apa direct din Dunare
PM 02- 5. Depasirea valorilor limita admise ale parametrului nitrat din apa potabila
destinata consumului uman pentru 9 localitati cu probleme: respectiv: Turcoaia, Bestepe,
Niculitel, Baia , Beidaud ( Sarighiol de Deal) Garvan, Rachelu, Vacareni, Isaccea
PM 02 6. Lipsa unui sistem integrat de management al apei
PM 03Poluarea atmosferei
PM 03 1 Poluarea atmosferei datorita activitatilor industriale
PM 03 2 . Poluarea atmosferei datorate traficului rutier
PM 0-3. Poluarea atmosferei datorita insuficientei spatiilor verzi

Judeul TULCEA
PM 03-4 Poluarea atmosferei datorita emisiilor rezultate din arderi

PM 04 Poluarea apelor de suprafata
PM 04-1. Poluarea Dunarii datorita deversarii apelor uzate menajere neepurate provenind
din mun Tulcea si orasele Macin, Isaccea, Sulina
PM 04 2. Poluarea apelor de suprafata datorita capacitatilor insuficiente de preepurare
sau inexistentei unor statii de epurare la nivelul agentilor economici
PM 04 3. Poluarea lacului Babadag cu ape uzate insuficient epurate de la statia de
epurare a orasului
PM 04 4. Preepurare insuficienta la spitale , deversarea apelor uzate realizandu-se in
reteaua de canalizare oraseneasca
PM 04-5. Risc de producere a poluarilor accidentale ale Dunarii cu produse petroliere de
la navele in tranzit si de la activitatile portuare
PM 04 6. Inexistenta unui sistem separat de evacuare a apelor pluviale din orasul Tulcea
PM 04 7 . Poluarea apelor de suprafata datorita inexistentei retelelor de canalizare si
statiilor de epurare la nivelul localitatilor rurale
PM 05 Poluarea solului si a apelor subterane
PM 05-1. Poluarea solului datorita sterilelor de exploatatie miniera ( Turcoaia , Mahmudia ,
Cerna, Greci , Macin )
PM 05-2 .Poluarea solului si a apelor subterane datorit infiltrrilor de ape uzate provenite
de la populatie
PM 05-3. Poluarea solului si a apei subterane asociata utilizarii in agricultura a
ingrasamintelor chimice si a pesticidelor .
PM 05-4 Poluarea solului si apelor subterane datorat stocrii incorecte a dejeciilor
animaliere din agricultur de la fermele zootehnice
PM 05-5 .Eroziunea accentuata a solului data de lipsa perdelelor forestiere de protecie
PM 06 Arii naturale protejate
PM 06-1Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate/ situri Natura 2000
PM 06-2. Lipsa delimitarii in teren a rezervatiilor naturale
PM 06-3. Lipsa situatiei cadastrale a terenurilor care intra in componenta rezervatiilor
naturale
PM 06-4. .Afectarea fondului cinegetic prin vinatoare neorganizata si braconaj atit pe
teritoriul rezervatiilor cit si in restul judetului
PM 07 Amenintari date de accidente majore , fenomene naturale si antropice
PM 07-1.Lipsa amenajrilor hidrotehnice pentru protecia aezrilor umane din jude
mpotriva inundaiilor, torentilor i eroziunilor de mal.
PM 07-2 calamitati naturale produse de inundatii in perioada mai-iulie 2010, in judetul
Tulcea
PM 07-3 Risc de calamitati in caz de cutremur si alunecari de teren
PM 07-4.Zone de protectie sanitara si hidrogeologicca nedelimitate conform normelor
legislative in vigoare
PM 08 Intarirea capacitatii autoritatilor administratiei locale pentru managementul
problemelor de mediu
PM 08- 1. Insuficienta resurselor financiare pentru rezolvarea problemelor de mediu
PM 09 Educatia ecologica si informarea comunitatii
PM 09-1 Cunostinte insuficiente privind legislatia de mediu in vigoare , drepturile ,
obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice si a grupurilor comunitare
PM 09-2. Insuficienta implicare a tinerilor in probleme educative extracuriculare cu
tematica de mediu
PM 10 Turism si agrement
PM 10-1. Deficiente privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere
igienico-sanitar, al gestiunii deeurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer
liber
PM 10-2 .Practicarea turismului neorganizat si neecologic pe teritoriul judetului
89

Judeul TULCEA
90
PM 10-3. Slaba calitate a Infrastructurii de acces catre zonele turistice

PM 10-4. Infrastructura turistica si de agrement deficitara
PM 10-5. Cladirile istorice din judet in stare avansata de degradare
PM 10-6 Plaje neautorizate din punct de vedere sanitar
PM 11 Urbanizarea si mediul
PM 11-1. Presiunea constructiilor asupra unor spatii verzi existente
PM 11-2 .Trafic insuficient fluidizat in orase
PM 11-3.Insuficiena spaiilor de parcare n zonele urbane ale judeului
PM 11-4. Calitatea proasta a infrastructurii urbane
PM11-5 Inexistenta unui program unitar de reabilitare termica a cladirilor din mediul urban
PM 12 Intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de protectia mediului
PM 12-1Dotare materiala si umana insuficienta pentru buna desfurare a activitii n
domenii specifice conservarea biodiversitii i proteciei naturii, monitorizarea calitii
aerului
PM 13 Sanatatea populatiei
PM 13-1 1Educatie deficitara a populatiei privind un mod de viata sanatos
PM 13-2 4. Inexistenta sistemelor de management al zgomotului urban
Raportul privind Evaluarea Problemelor de Mediu conine definirea i evaluarea n
detaliu a fiecrei probleme de mediu, pe categorii i pe probleme individuale, lundu-se n
considerare prevederile legislaiei naionale, reglementrilor i standardelor privind protecia
mediului n vigoare.
DESCRIEREA
PROBLEMELOR PRIORITARE I
ASPECTELOR DE MEDIU PRIORITARE SELECTATE
SINTEZA
PROBLEMELOR
PM 01 - Managementul deeurilor
Poluarea mediului datorita gestiunii necorespunzatoare a deseurilor orasenesti,
Activitatile socio- economice desfasurate in mun Tulcea , au ca rezultat generarea unor
cantitati importante de deseuri menajere. Cantitatile de deseuri generate de activitatile
casnice si gospodaresti sunt stocate in prezent in:
Depozitul ecologic zonal al SC ECOREC SA cantitatea de deseuri depozitate in
2010: 39490,037 t
Depozitul orasenesc Macin- an sistare depozitare 2016- cantitatea de deseuri
depozitate in 2010: 5885,3
Depozitul orasenesc Sulina- an sistare depozitare 2017
Dintre pasii importanti in rezolvarea aceastei probleme sensilbile pot fi amintiti:

Planul Judetean de Gestionare a Deeurilor pentru judetul Tulcea a fost finalizat in
cursul anului 2008, si a obtinut avizul de mediu numarul 55 /04.11.2009.

Printre cele 37 de proiecte majore ale Ministerului Mediului (MM) care vizeaza
accesarea Fondurilor Structurale i de Coeziune in cadrul axei Prioritare 2 din POS Mediu:
Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor - Domeniul major de
intervenie 1 - Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deeurilor i
extinderea infrastructurii de management al deeurilor, a fost finalizata aplicatia pentru
judetul Tulcea (Master Plan) printr-un proiect de asisten tehnic PHARE CES 2006. In se
deruleaza procedura de obtinere a acordului de mediu pentru protofoliul de proiecte
prioritare.

Prin H.G. nr. 920 din 07/08/2007privind finantarea programelor multianuale prioritare
de mediu si gospodarire a apelor ce contin obiective de investitii n infrastructura de mediu,
care se vor executa n perioada 2007-2010 pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"-

Judeul TULCEA
91
s-a aprobat finantarea in procent de 100% a proiectului Sistem integrat pentru gestionarea
deseurilor din localitatile din Delta Dunarii . Proiectul este in etapa de finalziare.
Gestiune deficitara a deseurilor industriale, toxice si periculoase
In conformitate cu Anexa 5 , tabel 5.8 Depozite de deseuri industriale nepericuloase
care sisteaza depozitarea deseurilor lichide , a HG 349/2005 , SC ALUM SA Tulcea a a
sistat activitatea de depozitare a slamului in faza lichida in halda de slam la 31.12.2010 .
SC Ferom SA avea ca termen de sistare a depozitarii la Halda de zgura in conformitate
cu Anexa 5 , tabel 5.7 a HG 349/2005 data de 16.07.2009. Sistarea activitatii de depozitare
s-a realizat incepand cu anul 2003. In prezent halda de zgura este folosita pentru
recuperarea metalului.
Existenta depozitelor de deseuri menajere necontrolate
In mediul urban au fost inventariate 6 depozite orasenesti neconforme. Dintre acestea

depozitele Vararie, Babadag, Isaccea( 2009), Agighiol- Tulcea ( 2009- termen de sistare
depozitare-2015) au sistat activitatea de depozitare, obtinand aviz de mediu la sistarea
depozitarii. Depozitul Macin are termen de sistare depozitare anul 2016, iar depozitul
Sulina anul 2017. Inchiderea depozitului de la Isaccea se va face prin proiect prevazut
in MP deseuri. In cursul anului 2010 s-a realziat prima etapa de inchidere pentru
depozitele Agighiol si Babdag.
Lipsa serviciilor de salubritate pentru toata populatia judetului

In conformitate cu PRGD in mediul urban trebuie realizata asigurarea cu servicii de
salubritate cu 100% pentru populatia urbana pana in anul 2013, si pentru minim 80% pentru
populatia in mediul rural. In prezent, 4 operatori de salubritate deservesc 35 de comune din
judetul Tulcea.
Puncte de colectare selectiva insuficiente sau lipsa.
Unul dintre obiectivele prioritare in reducerea impactului deseurilor asupra mediului este
micsorarea cantitatii de deseuri eliminate in final prin depozitare , prin colectarea selectiva in
vederea valorificarii a deseurilor reciclabile . Este cazul aici al eliminarii din deseurile
menajere destinate depozitarii finale a urmatoarelor tipuri de deseuri : metale feroase si
neferoase , hirtie , plastic , sticla , lemn .
Colectarea selectiv a deeurilor municipale n vederea valorificrii materialelor reciclabile se
realizeaz ntr-o foarte mic msur. Aceast activitate s-a intensificat n ultimii 2 ani, cnd
s-au nfiinat puncte pilot de colectare selectiv a deeurilor de PET, hrtie-carton, materiale
plastice, amplasate pe aria municipiului.
SC Servicii Publice SA Tulcea, n parteneriat cu SC ECOROM AMBALAJE SA Bucureti,
a extins numrul punctelor organizate pentru colectarea selectiv la 110 de puncte
amplasate pe raza municipiului Tulcea. Punctele de colectare au fost dotate cu cte trei
eurocontainere de 1,1 mc pentru precolectarea deeurilor de hrtie-carton, plastic i PET.
De asemenea n oraul Isaccea exist 7 puncte pentru colectarea selectiv a
deeurilor de hrtie-carton, plastic i PET, n Mcin 3 puncte, iar n oraul Babadag s-au
amenajat 25 puncte.
PM 02 Calitatea si cantitatea apei potabile
Gradul de asigurare cu apa potabila redus la nivelul localitatilor rurale
n prezent beneficiaz de sisteme de alimentare cu ap realizate integral 5 comune:
Greci, Niculiel, Nufru, Ostrov i Turcoaia. In perioada 2009- 2010 au fost receptionate 5 noi
obiective de investitii: Alimentare cu ap sat Fgrau Nou, Alimentare cu ap sat Floresti,
Alimentare cu apa Atmagea, Alimentare cu ap comuna M. Koglniceanu, sat Lstuni,

Judeul TULCEA
92
Alimentare cu ap comuna Sarichioi, sat Visterna. Se constata interesul unitatilor

administrativ teritoriale pentru accesarea de fonduri europene /guvernamentale pentru
rezolvarea acestei probleme.
PM 02 2.Starea tehnica necorespunzatoare a sistemelor de captare, tratare, aductiune si
inmagazinare a apei destintate alimentarii cu apa a populatiei din mediul urban
PM 02 3.Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de distributie a apei potabile in
mediul urban
Rezolvarea acestor 2 probleme se va realiza prin:
Proiecte prioritare n sectorul de Ap Potabil i Ap Uzat n municipiul Tulcea, n oraul
Isaccea, n oraul Mcin. Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i
canalizare, a staiei de epurare ape uzate menajere ora Sulina- proiect in valoare de
114 mil. Euro cu finantare obtinuta prin POS Mediu Axa 1
Prin Hotrre de Guvern 920/1.09.20120 pentru aprobarea listei cuprinznd 15
obiective de investiii i a indicatorilor tehnico-economici din cadrul Proiectului Sistem
integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, a staiilor de tratare
a apei potabile i staiilor de epurare a apelor uzate n localitile cu o populaie de pn
la 50.000 de locuitori, derulat de Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului, n calitate
de coordonator, prin Compania Naional de Investiii C.N.I. - S.A., n calitate de agenie
de implementare s-a aprobat finantarea proiectului Extindere reele de alimentare cu
ap potabil, reabilitare reele de alimentare i distribuie ap potabil, extindere i
reabilitare reele de canalizare, amenajare staie de epurare ape uzate n oraul
Babadag, judeul Tulcea
PM 02 4. Inexistenta instalatiilor de tratare a apei in localitatile rurale din Delta Dunarii care
consuma apa direct din Dunare
Localitile n care alimentarea cu ap se face direct din canalele i braele Dunrii sunt
urmtoarele: Bltenii de Jos ; Baltenii de Sus, Ceatalchioi ; Ilganii de Sus ; Partizani ;
Ptlgeanca ; Periprava, Plaur, Salceni, Ostrov, Tataru, Tatanir, Gorgova, Vulturu.
Msurarea efectelor pe snatate ntreprinse prin studiile epidemiologice, au
demonstrat o serie de date relevante , astfel :
-incidena crescut a bolilor diareice acute datorate consumului de apa direct din Dunare
-bolile parazitare intestinale cu transmitere hidric sunt cu sigurana mult mai numeroase,
dect morbiditatea evideniata n registrele de consultatii existente la nivelul dispensarelor.
-bolile parazitare intestinale sunt semnificativ mai crescute n rndul populaiei ce consum ap
direct din Dunre ;
- morbiditatea crescut a afectiunilor cronice digestive datorate hiperclorinarii apei potabile n
scopul evitarii aparitiei unor epidemii hidrice.
In prezent se deruleaza 11 proiecte de alimentare cu apa in Delta Dunarii in valoare totala
de 47363140 ( din care in executie 6 investitii) conform H.G. 950/1996 i H.G. 920/2007.
PM 02-5. Depasirea valorilor limita admise ale parametrului nitrat din apa potabila destinata
consumului uman pentru 9 localitati cu probleme respectiv: Turcoaia, Bestepe, Niculitel,
Baia, Beidau ( Sarighiol de Deal), Garvan, Rachelu, Vacareni, Isaccea responsabile de
cazurile de methemglobinemie inregistrate de DSP Tulcea. In acest sens se impune
identificarea de fonduri pentru achizitionarea de denitrificatoare conforme cu cerintele
Ministerului Sanatatii si monitorizarea suplimentara a calitatii apei potabile pentru localitatile
mentionate.
PM 03. Poluarea atmosferei
PM 03-1 Poluarea atmosferei datorita activitatilor industriale
Din procesul tehnologic al SC FERAL SRL sunt evacuati in mediul inconjurator pulberi, oxizi
metalici si oxizi acizi (monoxid si dioxid de carbon, oxizi de azot, oxid de sulf), dei nu n

Judeul TULCEA
93
cantiti care s depeasc limita maxim admis. Unitatea este alcatuita din Sectiile de
Feroaliaje I si II care detin instalatii de epurare bazate pe filtre cu saci. Pentru limitarea
evacuarilor de noxe in atmosfera, unitatea a realizat investitii de mediu : Modernizarea
instalatiilor de epurare a gazelor arse la cuptoarele din Fero I si Fero II in vederea maririi
capacitatii de epurare si pentru diminuarea emisiilor, Realizarea instalatiei de desprafuire la
buncarele de alimentare , gospodaria de materii prime si concasare feroaliaje, Realizarea
instalatiilor de captare gaze arse la orificiile de desarjare a cuptoarelor, Realizarea
transportului deseurilor praf in mijloace de transport inchise, Realizarea legaturilor de la
analizoarele montate pe courile cuptoarelor n vederea monitorizarii continue a emisiilor
atmosferice (pulberi) de la toare cuptoarele de elaborare a feroaliajelor (10 buc)
Pentru limitarea emisiilor, societatea va trebui sa realizeze investitii pentru protectia factorilor
de mediu, astfel:
-
- Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci, ce deservesc 5 cuptoare electrice

de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLE- etapa I
- Modernizarea echipamentelor de depoluare/filtre cu saci, ce deservesc 5 cuptoare electrice
de elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare) in vederea incadrarii in VLE- etapa II
- Elaborare studiu soluie pentru captarea emisiilor fugitive de la cuptoarele de elaborare
feroaliaje ( cotele +6,6 m, +15.5 m)
SC Alum SA va trebui sa realizeze conversia pe gaze naturale a cazanului C2AP2.
PM 03-2 Poluarea atmosferei datorate traficului rutier
Traficul rutier intens n special n localitile urbane i de-a lungul oselelor naionale, n
localitile rurale, afecteaz calitatea atmosferei prin emisiile de gaze de eapament .
PM 03-3 Poluarea atmosferei datorita insuficientei spatiilor verzi
Conform art.II din Ordonana de urgen nr.114 din 17 octombrie 2007, suprafaa de spaiu
verde care revine unui locuitor trebuie s fie de minim 20 mp, pn la data de 31 decembrie
2010 i de minim 26 mp, pn la data de 31 decembrie 2013. In acest sens, autoritatile
publice locale incearca atragerea de fonduri de la Administratia Fondului de Mediu in cadrul
programului Programului naional de mbuntire a calitii mediului prin realizarea de spaii verzi
n localiti.
PM 03-4. Poluarea atmosferei datorita emisiilor rezultate din arderi
in vederea rezolvarii acestei probleme s-au facut urmatoarele demersuri:
Prin HCL Tulcea 112/2009 a fost aprobat Programul local multianual privind creterea
performanei energetice a blocurilor de locuine din municipiul Tulcea. S-a dispus
ealonarea pe perioada de 5 ani a lucrarilor de izolare termica a blocurilor cuprinse in
anexele 1- 5 - cladiri multietajate din municipiul Tulcea cu destinaia de locuinte realizate
dup proiecte din perioada 1950-1990, propuse pentru izolare termica in anii 2009- 2013
In anul 2010 a demarat programu de nlocuire sau completare a sistemelor clasice de
nclzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala, energie eoliana
sau alte sisteme care conduc la mbuntirea calitii apei si solului. In cadrul acestuia
in judetul Tulcea au fost depuse 126 de dosare pentru finantare si au fost aprobate 69 din
acestea. Valoarea Totala: 418000 RON ( pana la data de 10.11.2010)
PM 04 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
Poluarea Dunarii datorita deversarii apelor uzate menajere neepurate provenind din mun
Tulcea si orasul Macin

Judeul TULCEA
94
Principalele surse de poluare a apelor Dunarii o constituie: agentii economici care

deverseaza apele uzate fie in reteaua de canalizare oraseneasca fie in Dunare , transportul
fluvial , precum si apele fecaloid- menajere provenite din orasele Tulcea si Macin, Sulina
ape care sunt evacuate fara epurare . Evacuarea apelor fecaloid-menajere neepurate direct
in Dunare , creaza pe langa poluarea apelor Dunarii si o imagine foarte neplacuta locuitorilor
si turistilor care frecventeaza faleza municipiului unde sunt amplasate majoritatea gurilor de
evacuare .
Necesitatea unei statii de epurare a apelor menajere in special pentru orasul Tulcea
cea mai mare concentrare urbana a judetului constituie o problema primordiala pentru
administratia publica locala . Avind in vedere ca o mare parte a apei potabile necesare
municipiului Tulcea este preluata din Dunare, consideram ca se impune cu necesitate luarea
tuturor masurilor pentru eliminarea surselor de poluare, astfel incit sa se poata preleva o apa
cit mai curata pentru acest scop .
Prin Proiecte prioritare n sectorul de Ap Potabil i Ap Uzat n municipiul Tulcea, n
oraul Isaccea, n oraul Mcin. Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i
canalizare, a staiei de epurare ape uzate menajere ora Sulina- proiect in valoare de 114
mil. Euro cu finantare obtinuta prin POS Mediu Axa 1, se va realiza problema eliminarii
apelor menajere neepurate in Dunare.
Datorit eliminrii contaminrii bacteriologice a fluviului se vor mbunti condiiile
sanitare, calitatea ecosistemului acvatic i va crete valoarea capitalului natural - fluviul
Dunrea i Delta Dunrii.
Staiile de epurare propuse sunt necesare pentru epurarea apelor uzate colectate din
sistemul de canalizare municipal nainte ca acestea s fie descrcate n fluviul Dunrea.
O staie de epurare a apelor uzate ca parte integrant a unui sistem de canalizare modern
trebuie s micoreze coninutul de poluani precum deeuri casnice plutitoare, nisip, grsimi,
produse petroliere, suspensii solide, solide dizolvate, compui organici, n limitele impuse de
legislaia din Romnia prin HG nr.188/2002.
Schema tehnologic adoptat este format dintr-o treapt mecanic o treapt biologic cu
oxidarea substanei organice, nitrificare, denitrificare i eliminare biologic a fosforului
remanent dup precipitarea chimic.
Poluarea apelor de suprafata datorita capacitatilor insuficiente de preepurare sau inexistentei
unor statii de epurare la nivelul agentilor economici
O serie de unitai economice sunt i ele racordate la sistemul de canalizare municipal i
descarc apele uzate industriale dup o epurare in general treapta mecanica .
Poluarea lacului Babadag cu ape uzate insuficient epurate de la statia de epurare a orasului
Babadag
Lacul Babadag emisarul evacuarilor de la statia de epurare a apelor menajere aferenta
orasului Babadag se incadreaza in categoria a III-a de calitate.
Din punct de vedere biologic, indicatorul relevant pentru lacuri este productivitatea primara
exprimata prin biomasa fitoplanctonica. In functie de media valorilor anuale a acesteia, lacul
Babadag se incadreaza in categoria de lacuri eutrofe.
Acest lucru se datoreaza necesitatii de retehnologizare a statiei de epurare a orasului
Babadag .
Poluarea apelor de suprafata datorita inexistentei retelelor de canalizare si statiilor de
epurare la nivelul localitatilor rurale .
Evacuarea necontrolat sau colectarea apelor uzate n puuri absorbante sau n fose septice
n acele zone rurale sau urbane n care nu exist reele de canalizare reprezinta o sursa
importanta de poluare . innd cont de posibilitatea de contaminare, prin antrenare,
inundare, scurgere natural, a surselor de ap de suprafa, impactul asupra sntii
umane i asupra mediului poate fi semnificativ, cel asupra calitii vieii poate fi apreciat
considerabil
Inexistenta unui sistem separat de evacuare a apelor pluviale municipale

Judeul TULCEA
95
In municipiul Tulcea colectarea si evacuarea apelor pluviale se realizeaza impreuna cu apele

fecaloid menajere. In vederea realizarii reabilitarii retelei de canalizare si executia statiei de
epurare a apelor uzate menajere, s-a luat in calcul colectarea si evacuarea apelor pluviale
separat .
PM 05 Poluarea solului si a apelor subterane
Poluarea solului datorita sterilelor de exploatatie miniera ( Turcoaia , Mahmudia ,
Cerna, Greci , Macin )
Sterilele de exploatatie miniera specifice zonei judetului sunt in general inerte dar conduc la
poluarea solului prin prezenta acestora pe suprafete intinse de teren 149 ha la nivelul
judetului. De asemenea , prin prezenta depozitelor de steril in apropierea zonelor locuite (
localitatea Turcoaia ) sunt create conditii specifice de disconfort asupra populatiei din zona .
Prin autorizatiile de mediu sunt impuse masuri specifice de restringere a suprafetelor
ocupate cu aceste sterile si transformarea acestora in zone ecologice prin reconstructie
ecologica. Respectarea acestor masuri trebuie urmarita.
Poluarea solului si a apelor subterane datorit infiltrrilor de ape uzate provenite de la
populatie
Evacuarea necontrolat pe sol sau colectarea apelor uzate n puuri absorbante sau n fose
septice n zone rurale sau urbane n care nu exist reele de canalizare reprezinta o sursa
importanta de poluare a solului si a apelor subterane. innd cont de posibilitatea de
contaminare, prin antrenare, inundare, infiltrare in sol, a surselor de ap subterane, impactul
asupra sntii umane i asupra mediului poate fi semnificativ, iar cel asupra calitii vieii
poate fi apreciat considerabil .
Poluarea solului si a apei subterane asociata utilizarii in agricultura a ingrasamintelor chimice
si a pesticidelor .
Prin O MMDD 1552/2008, in judetul Tulcea au fost identificate 41 de zone vulnerabile la
poluarea cu nitrati. Chimizarea n exces i unilateral desfurat n anii din urm au
tulburat echilibrul ecologic din sol, afectnd procesul de conversie (viteza repunerii n
circulaie a materiei i energiei din sol), ceea ce a dus la scderea potenialului productiv. Se
vor lua msuri de identificare i securizarea a acestor zone, n scopul asocierii
ngrmintelor minerale cu cele organice, sau alternrii administrrii lor, astfel ca
ngrmintele organice s fie administrate cel puin o dat la 3 4 ani.
Este necesara intocmirea studiilor privind continutul de substante nutritive in sol, astfel incit
administrarea ingrasamintelor sa se realizeze corect , cu acoperirea carentelor din sol.
Poluarea solului si apelor subterane datorat stocrii incorecte a dejeciilor animaliere din
agricultur de la fermele zootehnice
Dei deeurile animaliere se ncadreaz n clasa celor uor degradabile, acestea genereaz
n procesul de descompunere diferite gaze i substane care pot constitui o surs de impact
semnificativ asupra mediului, i n special asupra solului.
Sc Pigcom are un proiect de realizare a unor iazuri de stocare biologica cu volum de 40000
mc.
Eroziunea accentuata a solului data de lipsa perdelelor forestiere de protecie
Zonele afectate de eroziune trebuie sa fie monitorizate astfel nct activitatea de combatere
a eroziunii solului s fie ndreptat spre toate aceste zone, prin lucrri specifice : - canale de
interceptare-evacuare, drumuri, vaduri pereate, debuee, cderi, traverse din beton, baraje
din beton, baraje din pmnt, plantaii silvice antierozionale .
PM 06 Arii naturale protejate
Lipsa structurilor de administrare pentru ariile protejate/ situri Natura 2000

Judeul TULCEA
96
Avnd n vedere importana floristic i faunistic a zonei, pe teritoriul judeului

Tulcea au fost legiferate 17 situri Natura 2000, dintre care 9 sunt Arii de Protecie
Special Avifaunistic (SPA-uri) aprobate prin Hotrrea de Guvern nr.1284/24.10.2007
i 8 sunt Situri de Importan Comunitar (pSCI-uri) aprobate prin Ordinul MMDD nr.
1964/2007.
Din totalul siturilor SCI i SPA instituite le nivelul judeului, 15 se suprapun peste ariile
naturale protejate constituite anterior, incluzndu-le n totalitate i aproape dublndu-le
suprafaa la nivel de jude.
Suprafaa total ocupat de siturile de tip SCI i SPA la nivelul judeului calculat de
Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunrii Tulcea (exclusiv suprafaa ocupat
de apele teritoriale marine) este de 696 269, 55 ha acoperind aproximativ 80% din suprafaa
judeului, suprafaa zonei din apele teritoriale marine propus pentru includere n reeaua
Natura 2000 fiind de 95 562,43 ha.
In anul 2010, au fost atribuite in custodie 5 arii naturale.
Lipsa delimitarii in teren a rezervatiilor naturale
Lipsa situatiei cadastrale a terenurilor care intra in componenta rezervatiilor naturale
Odata cu intrarea in vigoare a actelor legislative cu privire la instituirea retelei
ecologice Natura 2000 , autoritatile publice locale au fost notificate sa prevada n mod
obligatoriu ncadrarea siturilor de importanta comunitara si a ariilor de protectie speciala
avifaunistica n planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Afectarea fondului cinegetic prin vinatoare neorganizata si braconaj atit pe teritoriul
rezervatiilor cit si in restul judetului-actiunile privind aceasta masura au caracter permanent,
avandu-se in vedere potentialul cinegetic si piscicol al judetului.
PM 07 Amenintari date de accidente majore , fenomene naturale si antropice
Lipsa amenajrilor hidrotehnice pentru protecia aezrilor umane din jude mpotriva
inundaiilor, torentilor i eroziunilor de mal.
O problema o constituie vechimea lucrarilor de aprare a inundaiilor din Delta Dunrii
care, n afara digurilor Crian, Gorgova, Mila 23 , au ntre 20 i 50 de ani de funcionare.
Dup 1989 au fost executate reparaii curente i lucrri de ntreinere doar de S.G.A Tulcea
i R.A.I.F Tulcea.
Sunt localiti amplasate pe grindurile de mal ale Dunrii ce nu sunt aprate npotriva
inundaiilor sau aprate superficial cu diguri iepureti prost ntreinute , chiar distruse
Bltenii de jos , Ilganii de jos, Ilganii de sus Vulturu, Ptlgeanca.
Toate digurile de-a lungul Dunrii au fost solicitate la maximum in primverile anilor 2005 dar
mai ales in 2006 cnd au fost nregistrate debite istorice cu probabilitatea de 1%. Ca urmare
a acestor suprasolicitri unele diguri au cedat (Blteni-Mahmudia, Ciulinet- Isaccea, Ostrov
Pecineaga) altele au fost meninute cu eforturi deosebite (Sulina, Crian, Mila 23, Nufru
Bltenii de Sus, Sireasa etc.In anul 2009 s-a inceput lucrarea de reabilitare in complex a
amenajarii avand ca etape: reabilitarea si modernizarea retelei de drum; reabilitarea digului
Ostrov Peceneaga pe portiunea dintre bresa si incastrarea in DJ 222F Ostrov si
reabilitarea lucrarilor de irigatii
Dupa aceste viituri au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru reabilitarea digurilor
Sulina, Crisan, Mila 23, Ciulinet Isaccea, Ostrov Pecineaga. Aceste fonduri nu au
acoperit in totalitate de la inceput proiectele de reabilitare, investitiile continuind an de an in

Judeul TULCEA
97
limitele
fondurilor
alocate.
Au continuat lucrarile de investitii la digul Tudor Vladimirescu. D.A.D.L. Constanta a
inceput si investitia de aparare a localitatii Patlageanca.
O caracteristic a aprrii mpotriva inundaiilor n judeul Tulcea este numrul mare de
ndiguiri inelare a localitilor n care se produce inundarea parial a incintelor datorit
nfiltraiilor puternice prin dig.
n general nu sunt probleme de depire a cotelor de inundaie dar durata mare a
undelor de viitur 30 60 zile, creeaz probleme de stabilitate a terasamentelor. De
asemenea un impediment major n aprare l constituie accesul la lucrrile de aprare care
se desfoar naval i faptul c toate digurile intr aproape simultan n faz de aprare.
Localitile Babadag, Turcoaia i Mahmudia au fost cuprise n lista localitilor cu
potenial de risc la inundaii i i au fost fcute demersuri pentru derularea unor lucrri de
aprare mpotriva inundaiilor.
Pentru evitarea unor astfel de situaii se impune executarea unor lucrri de aprare
specifice fiecrei localiti.
- Babadag - continuarea spre amonte a lucrrilor de regularizare pe prul Tabana i
captarea i evacuarea dirijat a scurgerilor de pe versani.
- Cerna - interceptarea scurgerilor din extravilan printr-un canal de centur i regularizarea
tronsonului intravilan a prului Cerna.
- Turcoaia - consolidarea depozitelor de steril, interceptarea i evacuarea dirijat a
scurgerilor, mpdurirea versanilor.
- Mahmudia - corelarea lucrrilor de aprare mpotriva viiturilor de la Dunre cu cele
provocate de precipitaiile toreniale, prin executarea unor lucrri transversale prin dig cu
aciune reversibil sau executarea unei reele de canale colectoare i a unei staii de
pompare evacuare.
- Greci - localitate cu potenial de risc la inundaii din precipitaii - se impune captarea apei n
amonte de localitate printr-o acumulare nepermanent i regularizarea prului Recea.
- n majoritatea localitilor judeului se impune executarea lucrrilor de canalizare a
scurgerilor, redimensionarea i meninerea permanent a capacitii de transport a acestora.
Se impune reconsiderarea proteciei obiectivelor social-economice de pe teritoriul
judeului pe baza unor studii complexe care s includ schimbrile morfologice din Delt i
elaborarea unui program unitar de gospodrire a apelor i protecie, cu identificarea surselor
financiare pentru aplicarea acestuia.
Zone de protectie sanitara si hidrogeologica nedelimitate conform normelor legislative in
vigoare
Din datele prezentate in Master Plan-ul pe ap/ap uzat precum i in cadrul discuiilor
Grupului de Lucru pentru revizuirea PLAM, a fost identificata o nou problem si anume
amenajarea necorespunztoare a zonelor de protectie sanitara din jurul surselor de apa. Se
impune incadrarea n prevederile HG 935/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitara i hidrogeologic.
PM 08 INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI LOCALE PENTRU
MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU
Insuficienta resurselor financiare pentru rezolvarea problemelor de mediu
Principala problema a administratiei publice locale pentru sectorul mediu o reprezinta
insuficienta resurselor financiare necesare pentru rezolvarea aspectelor specifice. Avand in
vedere bugetele locale sarace ale comunitatilor locale, alternativa o reprezinta accesarea de
fonduri europene. Acest lucru nu se poate realiza in lipsa unei reactii prompte in fata
posibilitatilor de finantare, si in lipsa cooperarii interinstitutionale in vederea facilitarii
accesului la programele de finantare.

Judeul TULCEA
98
PM 09 EDUCAIE ECOLOGIC I INFORMAREA COMUNITII

Chiar daca toare actiunile programate a se realiza in perioada 2008-2010 pentru
rezolvarea acestei probleme au fost indeplinite, educatia ecologica si informarea comunitatii
reprezinta o problema de mediu constanta pentru rezolvarea careia trebuiesc indeplinitre
masuri cu caracter permanent.
PM 10 TURISM SI AGREMENT
Zonele impadurite si Delta Dunarii prezint un potenial natural i turistic deosebit de
important, care ofer publicului posibilitatea vizitrii n scopuri recreative, turistice,
educaionale i tiinifice .
Frumuseea si unicitatea peisajului, completat de numeroase specii de plante si animale
ocrotite si monumente ale naturii , fac din judetul Tulcea una dintre cele mai pitoreti zone
din tara, vizitat anual de numeroi turiti.
Delta Dunrii, considerat un monument al naturii, datorita varietatii si bogatiei florei si faunei
sale, a frumuseii i originalitaii peisajului ofer multiple posibilitai de practicare a turismului
de agrement, de odihna, a turismului cinegetic i de pescuit. De remarcat este faptul ca
elementele hidrografice (blti, grle, lacuri, mlatini, etc) care sunt legate de principalele
resurse naturale stuful i petele - , dein 4/5 din suprafaa totala a deltei; restul reprezint
grindurile fluviatile i maritime, cmpurile de loess, ostroavele etc.
Numrul turitilor cazai n unitaile turistice autorizate este in continua crestere, dar turismul
are insa i influente negative asupra mediului. Dezvoltarea turismului i eco-turismului
trebuie s se realizeze pe baza unui program menit sa asigure punerea n valoare a
potenialului turistic din zon dar s asigure i protecia mediului nconjurtor .
Zonele de agrement frecvent utilizate de populatia judetului (Pdurea Bididia ,pdurile din
jurul localitilor rurale i urbane- Babadag , Celic-Dere , Cocos , Macin, malurile Dunarii ) nu
sunt amenajate din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deeurilor si al locurilor
speciale de preparare a hranei in aer liber .
Turismul se desfoar n zone de agrement neamenajate ducnd la poluarea mediului
datorit deeurilor i distrugerea biodiversitii din zon.
Totodata , necunoasterea zonelor protejate si a speciilor protejate, conduce foarte des la
fenomene de distrugere .
Impactul asupra sntii umane se manifesta prin disconfort psihic generat de poluarea
zonelor naturale poluate, poate fi apreciat ca redus.
Impactul asupra mediului este considerabil, se manifest prin deteriorarea calitii apelor i
solului, generate n special de managementul defectuos al deeurilor, deteriorarea florei i
faunei i a ecosistemelor n ansamblu, mai ales cnd se ignor restriciile legate de speciile
de flor i faun ocrotit .
Impactul asupra calitii vieii se refer la disconfortul peisagistic generat de agresarea
mediului natural, disconfortul pentru comunitile locale supuse agresiunii unui turism
neorganizat.
PM 11 URBANIZAREA SI MEDIUL
Localitile urbane ale judeului Tulcea nu se bucur de prezenta spaiilor verzi in
suprafete insemnate , insa putem aprecia ca mun Tulcea se inscrie cu o suprafata de spatii
verzi de 11.58 mp/locuitor aproape de pe tara care este de 12 mp/locuitor.
La polul opus se inscrie orasul Macin in care suprafata de spatii verzi este foarte mici ( 5 si
respectiv 4 mp/locuitor ) comparativ cu media pe tara . Cu toate ca in orasele Tulcea , Macin
si si Isaccea suntem aproape de media pe tara , prezena spaiilor verzi n spaiul intravilan
este nesatisfctoare, distribuia zonelor verzi i de agrement este neuniform si este
deficitar n special n interiorul cartierelor de locuine. Expunerea la poluanii din atmosfer a

Judeul TULCEA
99
populaiei din zonele cu deficit de vegetaie este mai ridicat, impactul asupra sntii
umane fiind considerabil.
O problem important o reprezint existena unui segment din populaie afectat de
zgomotul avnd ca surs de poluare sonor, n special pentru localitile urbane,traficul
rutier . Nivelul de zgomot echivalent la bordur sau la faada cldirilor (a zonelor protejate)
nregistreaz n exclusivitate, n zonele din vecintatea cilor rutiere intens solicitate, valori
peste limitele admise de standardele i normativele din domeniu. Mai mult de jumtate din
populaie locuiete sau i desfoar activitatea zilnic n zone expuse la poluarea sonor,
impactul asupra sntii umane fiind considerabil. Dintre maladiile cauzate de zgomot pot fi
citate: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric i duodenal, colita, diabetul,
hipertiroidismul, etc. Impactul asupra calitii vieii, prin existena unui zgomot de fond
permanent, este semnificativ, datorit strii de disconfort creat locuitorilor din aezrile
urbane, dar i celor din aezrile rurale care sunt strbtute de drumuri intens circulate.
O alta problem legat de urbanizare se refer la dezvoltarea lent a serviciilor, n
raport cu extinderea mediului construit, n special n zonele limitrofe ale localitilor, unde se
nregistreaz o potenare a construciei de locuine private, avantajele fiind distana de
zgomotul aglomerrilor, reducerea polurii atmosferice, posibilitatea de amenajare a
terenului aferent locuinei (spaii verzi, etc). Principalele dezavantaje sunt cele legate de lipsa
asigurrii serviciului ap - canal. Se apeleaz la surse proprii de ap potabil, fr controlul
permanent al calitii (asigurat de serviciul centralizat), la stocarea apelor uzate n fose
septice sau puuri absorbante, motiv pentru care exist pericolul contaminrii surselor de ap
potabil. Impactul asupra sntii populaiei poate fi semnificativ. Impactul asupra calitii
vieii poate fi considerabil, dat fiind riscul contaminrii i diminurii resurselor subterane de
ap.
Transportul urban a nregistrat o evoluie semnificativ cu multe rezultate pozitive n
asigurarea capacitii de transport i acoperire a suprafeei oraului, prin apariia de firme
private mici de transport, care ofer o calitate superioar a condiiilor de transport, frecven
mai mare de preluare a cltorilor i acoperirea unor zone mai greu accesibile. Din punct de
vedere al infrastructurii pentru traficul de maini oraele din judeul Tulcea se confrunt cu
problema calitii i subdimensionrii reelei rutiere fa de necesarul actual, calitatea
carosabilului, capacitatea sczut de circulaie pe strzi i n intersecii, lipsa parcrilor, lipsa
acoperirii tuturor ariilor oraului cu mijloace de transport n comun, neadaptarea reelei
rutiere urbane la necesitile de trafic .
Cauzele care conduc la existenta si amplificarea problemelor pe relatia urbanismmediu si la nivelul judetului, atat in prezent, dar in special intr-un viitor nu prea indepartat,
daca nu se vor aplica solutii eficiente, sunt: cresterea populatiei care locuieste in orase si
concentrarea acesteia in localitati mari, dezvoltarea economica in general si a industrializarii
in mod special, dezvoltarea transporturilor, cresterea productiei si a consumului de energie,
diversificarea activitatilor sociale si culturale, diversificarea serviciilor, cresterea consumului
de bunuri si servicii.
Consecinta extinderii fenomenului de urbanizare si a cresterii complexitatii problemelor
legate de urbanism, o constituie modificarea caracteristicilor mediului natural si adaugarea
de noi caracteristici contruite, amenajate, ca urmare a activitatilor antropice. Nu putem
afirma ca judetul se confrunta cu o criza acuta in acest domeniu, dar, in lipsa unei tratari
corecte a problemelor actuale si a acelora preconizate sau previzibil a apare intr-un viitor
apropiat, situatia se poate agrava.
PM 12 NTRIREA CAPACITII INSTITUIONALE A AUTORITATII DE MEDIU
Principalele probleme necesare a fi abordate in ntrirea instituionalizat a autoritii de
mediu sunt legate de managementul eficient al resurselor umane, prin instruirea, utilizarea si
motivarea eficient a acestora .

Judeul TULCEA
100
Fcnd o analiza pentru identificarea reala a necesitilor A.P.M innd cont de implicaiile
pentru implementarea directivelor U.E si a proiectelor cu finanare externa se constata un
deficit de personal la nivelul judetului.
PM 13 SANATATEA POPULATIEI
Inexistenta sistemelor de management al zgomotului urban
O problem important o reprezint existena unui segment din populaie afectat de
zgomotul avnd ca surse activiti cum ar fi: alimentaia publica (restaurante, baruri),
activiti de petrecere a timpului liber (discoteci, sli de jocuri). Totui, cea mai important
surs de poluare sonor, n special pentru localitile urbane, este traficul rutier . Nivelul de
zgomot echivalent la bordur sau la faada cldirilor (a zonelor protejate) nregistreaz n
exclusivitate, n zonele din vecintatea cilor rutiere intens solicitate, valori peste limitele
admise de standardele i normativele din domeniu. O mare parte din populaie locuiete sau
i desfoar activitatea zilnic n zone expuse la poluarea sonor, impactul asupra
sntii umane fiind considerabil. Dintre maladiile cauzate de zgomot pot fi citate: nevrozele,
psihastenia, gastrita, ulcerul gastric i duodenal, colita, etc. Impactul asupra calitii vieii,
prin existena unui zgomot de fond permanent, este semnificativ, datorit strii de disconfort
creat locuitorilor din aezrile urbane .
In acest moment nu exista sisteme de monitorizare si management al zgomotului urban .
Simpla masurare a intensitatii zgomotului in anumite puncte considerate fierbinti datorate fie
traficului rutier intens ,fie activitatilor comerciale sau industriale nu conduce la rezultate
benefice in folosul comunitatii.
In conformitate cu prevederile HG nr. 321/2005, hartile de zgomot, hartile strategice
de zgomot si planurile de actiune aferente acestora- pentru municipiul Tulcea, se vor realiza
incepand cu anul 2011.
Capitolul V- ACIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECIA MEDIULUI N JUDEUL
TULCEA
Obiectivul strategic general al protectiei mediului l constituie mbunatatirea calitatii vietii n
Romnia prin asigurarea unui mediu curat, care sa contribuie la cresterea nivelului de viata
al populatiei, mbunatatirea calitatii mediului, conservarea si ameliorarea starii patrimoniului
natural de care Romnia
beneficiaza.
5.1. Stabilirea obiectivelor, intelor si indicatorilor

In vederea elaborrii Planului Local de Aciune, pentru fiecare problem de mediu
identificat s-au stabilit:
o Scopul pentru mediu, reprezentnd elementul de ndrumare strategic a eforturilor pe
termen lung pentru rezolvarea problemei.
o Obiectivele pentru mediu, reprezentnd angajamentele msurabile care trebuie atinse
ntr-un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit.
o intele pentru mediu, reprezentnd cuantificarea a ceea ce se dorete a se realiza
ntr-un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului/obiectivelor stabilit(e).
o Indicatorii de mediu, reprezentnd elementele de referin pentru cuantificarea i
evaluarea rezultatelor aciunilor.
o Pe baza scopurilor, obiectivelor i intelor stabilite s-au identificat aciunile posibile
pentru atingerea acestora.

Judeul TULCEA
101
o Planul Local de Aciune conine, pentru fiecare problem individual de mediu, un set
de aciuni coerente i consistente a cror implementare convergent face posibil
soluionarea problemei creia i se adreseaz.
innd cont de cele prezentate mai sus, Agenia de Protecia Mediului Tulcea are n
vedere urmtoarele obiective generale i imediate:
1.
Aplicarea ferm a legislaiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde
si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;
2.
mbuntirea calitii solului
3.
Gestiunea deeurilor urbane i industriale;
4.
mbuntirea calitii aerului;
5.
Sprijinirea dezvoltrii managementului durabil al resurselor de apa;
6.
Protecia i conservarea naturii i a diversitii biologice;
7.
Administrarea ariilor protejate din jude;
8.
Aprarea mpotriva calamitilor naturale i accidentelor de mediu;
9.
Extinderea spatiilor verzi din zonele urbane;
10. mbuntirea sistemului educaional
formativ i informativ n vederea formarii
unei educaii civice i ecologice a populaiei;
11. Promovarea turismului ecologic.
Lund n considerare liniile strategice i obiectivele generale privind reabilitarea si
protejarea mediului n contextul unei dezvoltri durabile a judeului Tulcea, pentru fiecare
problema de mediu prioritar selectat n cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost
stabilite:
- obiectivul general necesar a fi atins prin soluionarea problemei de mediu respective,
- obiectivele specifice corespunztoare,
- intele necesar a fi avute in vedere
- indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implementrii aciunilor pentru
soluionarea problemei de mediu.
Acest grup de elemente, inclus n matricile-plan, a condus la identificarea aciunilor
necesare pentru soluionarea fiecrei probleme de mediu prioritare.
5.2.Recomandri cadru pentru protejarea componentelor de mediu
Recomandri cadru pentru componenta managementul deeurilor
Obiective generale:
1. Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor (dezvoltarea unui sistem
de management integrat al deseurilor,a unui sistem de colectare selectiva si promovarea
reciclarii deseurilor, dezvoltarea de facilitati conforme de tratare a deseurilor)
2. Recuperarea, n msura posibilitilor, a materialelor i energiei coninute n deeurile a
cror generare nu se poate evita;
3. Crearea condiiilor pentru ca deeurile s fie reciclate/recuperate sau eliminate fr a
pune n pericol sntatea uman i fr a utiliza procedee sau metode care ar putea
duna mediului ;
4. Asigurarea gestiunii deeurilor industriale i toxice ;
Obiective imediate:
1. implementarea planului de gestionare a deseurilor la nivel judetean ;
2. Inchiderea treptata a depozitelor de deseuri care nu indeplinesc standardele legale ;

Judeul TULCEA
102
3. Promovarea principiilor reciclarii , reutilizarii si producerii de compost in rindul

locuitorilor din mediul rural si urban ;
4. reducerea cantitatii de deseuri eliminate prin reciclare si valorificare energetica;
5. Exploatarea propriu-zisa a componentei utile din deseurile industriale specifice fiecarei
unitati poluatoare Alum , Feral ;
6. dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor, n vederea atingerii tintelor
de reciclare pentru deseurile de ambalaje, deseurile de echipamente electrice si
electronice, vehicule scoase din uz, baterii si acumulatori, deseuri din constructii si
demolari, anvelope;
7. Aplicarea unor tehnologii moderne care genereaz mai puine deeuri;
8. Realizarea de puncte de colectare recipienti PET la nivelul localitatilor rurale
9. Reconstrucia ecologic a zonelor care au fost afectate de depozitarea deeurilor;
10. Introducerea gestiunii ecologice a unor fluxuri speciale de deeuri (ambalaje, baterii i
acumulatori, uleiuri uzate, aparate electrice i electrocasnice, etc )
11. Gestionarea separat a deeurilor toxice provenite din activitile casnice;
Recomandri cadru pentru componenta de mediu apa
Obiective generale:
1. Dezvoltarea infrastructurii edilitare si managementul durabil al resurselor de apa
2. Imbunatatirea calitatii resurselor de apa
prin
Obiective imediate:
1.
2.
3.
4.
amenajari de surse noi pentru satisfacerea cerintelor de apa potabila;

realizarea unor fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu apa a satelor;
finalizarea lucrarilor aflate n executie pentru asigurarea alimentarii cu apa potabila.
mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu
apa si canalizare din aglomerarile urbane prin:
5. extinderea capacitatii statiilor de tratare a apei si mbunatatirea tehnologiilor de
tratare;
6. sporirea capacitatii de nmagazinare a rezervoarelor;
7. reabilitarea si extinderea sistemelor de distributie a apei din municipii si orase;
8. extinderea retelelor de canalizare din aglomerarile urbane;
9. realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu apa si canalizare n zonele rurale
care nu au asemenea dotari.
10. modernizarea statiilor existente de epurare a apelor uzate;
11. realizarea de noi statii de epurare pentru aglomerarile urbane cu mai mult de 2000
locuitori echivalenti;
12. reabilitarea si extinderea statiilor de epurare a apelor uzate industriale.
Recomandri cadru pentru componenta de mediu aer
Obiective generale:
1. Mentinerea calitatii aerului nconjurator n zonele care se ncadreaza n limitele
prevazute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate
2. Msurarea i evaluarea calitii aerului nconjurtor n Sistemul naional de evaluare i
gestionare integrata a calitii aerului;
3. Suinerea implementrii tehnologiilor curate ;
4. Contientizarea conducerii unitilor poluatoare n vederea automonitorizrii emisiilor.

Judeul TULCEA
103
Obiective imediate :
1. evaluarea calitatii aerului aglomerarile urbane n vederea verificarii conformarii nivelurilor
de poluanti n aer cu valorile limita si a identificarii situatiilor de neconformare la obiectivele
privind calitatea aerului;
2. asigurarea accesului publicului la informatiile privind calitatea aerului si mediatizarea
efectelor poluarii asupra sanatatii populatiei si a mediului precum si a principalelor surse de
poluare a aerului;
3. controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor si tehnologiilor pentru retinerea
poluantilor si/sau prin introducerea de tehnologii mai putin poluante;
4. monitorizarea si controlul emisiilor de poluanti n aer;
5. introducerea/utilizarea combustibililor care genereaza emisii reduse de poluanti;
6. reducerea emisiilor poluante generate de traficul rutier prin mbunatatirea starii tehnice a
autovehiculelor n circulatie si adoptarea unor masuri fiscale care sa favorizeze nlocuirea
autovehiculelor vechi aflate n circulatie, cu nivel ridicat al emisiilor poluante, cu autovehicule
noi cu un nivel scazut al emisiilor poluante
7. ndeplinirea obligatiilor asumate prin ratificarea/aderarea la diferite conventii, tratate si
protocoale internationale, urmarind ca: nivelul anual al emisiilor de SO2, NOx, NH3 si COV
sa nu depaseasca plafoanele nationale de emisie stabilite pentru anul 2010, respectiv pentru
SO2 918 ktone, NOx 437 ktone, NH3 210 ktone si COV 523 ktone;
Recomandri cadru pentru componenta de mediu sol
Obiective generale:
1. Reconstrucia ecologic a zonelor afectate de depozitele de deseuri menajere si
industriale ;
2. Impadurirea suprafetelor de teren degradate , accidentate si a ravenelor ;
3. Promovarea practicilor agricole ecologice ;
4. Reducerea eroziunii solului prin practicarea unor tehnici agricole eficiente si prin
plantarea perdelelor forestiere de protectie ;
5. Reducerea efectelor secetei i combaterea deertificrii.
Obiective imediate i recomandri:
1. Solicitarea autorizaiei de mediu pentru activitile de utilizare, comercializare, prestri
servicii cu produse de uz fitosanitar precum i a altor activiti (secii mecanice,
sectoare zootehnice, etc.) ;
2. Supravegherea impaduririi in terenuri degradate ;
3. Plantarea perdelelor de protectie forestiera in terenurile afectate de eroziune de
adancime ,
4. Utilizarea produselor de uz fitosanitar conform Listei omologate de Comisia
Interministerial de Omologare a P.U.F. (CODEX) ;
5. Folosirea metodelor integrate de combatere a bolilor i duntorilor;
6. Fertilizarea solului, in special, cu ngrminte organice;
7. Irigarea raional a culturilor cu ap de calitate conform STAS 9450/ 1988;
8. Respectarea cu strictee a agrotehnicii specifice fiecrei culturi;
9. Efectuarea lucrrilor de mbuntiri funciare conform normelor tehnice i legislaiei de
protecie a mediului;
10. Indeprtarea excesului de substane organice de pe suprafaa solului;
11. Folosirea substanelor organice cu valoare biologic mare, uor degradabile, care,
dup lansarea efectului, s prseasc imediat ecosistemul;

Judeul TULCEA
104
12. Efectuarea de lucrri pentru ncorporarea la adncime a substanelor organice

folosite.
Recomandri cadru pentru pduri, zone naturale i arii protejate
Protecia i conservarea naturii i a diversitii biologice
Obiective generale:
1. Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de
flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate
2. Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului acestora n viata social-economica a
tarii
Obiective imediate:
1. asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii
biologice;
2. dezvoltarea Retelei Ecologice Europene Natura 2000;
3. conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare, precum si a
celor cu valoare economica ridicata;
4. protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice, existente n
afara ariilor naturale protejate: reducerea si eliminarea efectelor negative cauzate de
poluarea mediilor de viata si reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate;
5. monitorizarea statutului de conservare a habitatelor si a speciilor de interes comunitar;
6. monitorizarea capturilor/uciderilor accidentale a speciilor strict protejate;
7. monitorizarea speciilor potential invazive;
8. protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice agrosistemelor prin
aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;
9 cresterea suprafetei ocupate de vegetatia forestiera, n scopul restabilirii echilibrului
ecologic si al satisfacerii necesitatilor de dezvoltare;
10. valorificarea superioara a lemnului si a altor produse ale padurii, n concordanta cu
principiile si exigentele dezvoltarii durabile;
11. accentuarea si diversificarea functiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere n
raport cu cresterea cerintelor societatii fata de padure;
12.Implicarea APM Tulcea n elaborarea noilor Planurilor de Urbanism General.
Recomandri cadru pentru ntrirea capacitii instituionale a autoritatii de protectia
mediului
Obiective generale:
1. Creterea numrului de specialiti instruii n cadrul APM Tulcea, ARBDD, GNM;
2. Implementarea fluxului activ al informaiilor de mediu ;
3. Acreditarea laboratoarelor APM Tulcea, ARBDD, SGA Tulcea pentru efectuarea
analizelor specifice n conformitate cu cerinele naionale.
Obiective imediate:
1. Achiziionarea echipamentului i dotrilor necesare pentru funcionarea Punctului de
informare-documentare ;
2. Intensificarea preocuprilor pentru atragerea de fonduri, n vederea dotrii APM
Tulcea cu aparatura mobil performant pentru monitorizarea emisiilor;

Judeul TULCEA
105
3. Organizarea i participarea la cursuri tematice specifice;

4. Centralizarea fluxurilor de informaii i proiectarea unor baze de date relaionale
accesibile;
5. Marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu in scopul sensibilizrii opiniei
publice;
6. Organizarea unor campanii de informare a publicului privind aspectele de mediu i
distribuirea de materiale informative.
7. Organizarea unor campanii de educare a tinerilor privind aspectele de mediu i
distribuirea de materiale informative.
Recomandri cadru pentru aprarea mpotriva calamitilor naturale i accidentelor
de mediu
Obiective generale:
1. Sporirea capacitii de prevenire, control i intervenie n caz de calamiti naturale i
accidente de mediu, prin realizarea unui sistem de monitorizare integrata a factorilor
de mediu;
2. reducerea riscului la inundatii si secete prin:
3. prevenirea aparitiei de epidemii sau minimizarea deteriorarii starii de sanatate a
populatiei ca urmare a fenomenului de inundatii si a poluarii asociate acestuia
Obiective specifice
1. realizarea de ndiguiri concomitent cu protejarea zonelor umede;
2. interzicerea amplasrii construciilor n zonele inundabile.
3. amenajarea torentilor, mpaduriri si perdele de protectie; modernizarea sistemului
informational privind riscul lainundatii.
4. prevenirea poluarii apelor de suprafata si a apelor subterane ca urmare a inundatiilor
si a efectelor asociate acestora;
5. protectia si mbunatatirea calitatii terenurilor, iar acolo unde este posibil, ncurajarea
schimbarilor n practica agricola pentru a preveni sau minimiza scurgerea de
suprafata si inundatiile asociate ei ca urmare a unor lucrari agricole intensive;
6. utilizarea adecvata a resurselor pentru realizarea, ntretinerea si exploatarea
infrastructurii de protectie contra inundatiilor.
Recomandri cadru pentru componenta sntatea populaiei
Obiective generale:
Implementarea de sisteme de management al zgomotului urban conform Directivelor
Europene;
Obiective imediate:
1.
2.
3.
4.
Proiectarea i implementarea reelelor de monitorizare a polurii sonore.

identificarea zonelor care nregistreaza depasiri ale nivelului admisibil de zgomot;
elaborarea hartilor de zgomot si a planurilor de actiune;
reducerea poluarii fonice n mediul urban, n zonele industriale si n zonele cu trafic
aerian sau feroviar;
Recomandri cadru pentru ecologizarea agriculturii si dezvoltarea rurala durabila

Obiective generale:

Judeul TULCEA
106
1. Incurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurala durabila;

2. Protecia, conservarea si refacerea diversitii biologice specifice agrosistemelor prin
ncurajarea proiectelor care vizeaz aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi
durabile ;
3. Colaborarea cu instituiile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate
aparinnd fondului funciar in vederea reabilitrii acestora .
Obiective imediate:
1. Promovarea propunerilor de proiecte care vizeaz ecologizarea agriculturii locale;
2. Supravegherea continu a calitii factorilor de mediu din zonele rurale;
3. Susinerea propunerilor de proiecte din cadrul Programului PNDR
Recomandri cadru pentru urbanism, turism si agrement
Obiective generale:
1. mbunatatirea calitatii mediului si asigurarea unui nivel nalt al calitatii vietii n zonele
urbane
2. Urmrirea respectrii normelor regulamentului general de urbanism privind raportul
numr locuitori/spatii verzi n localitile urbane ;
3. Extinderea perdelelor de protecie n zonele industrializate ;
4. Asigurarea unui flux corespunztor pentru trafic i unui numr optim de locuri de
parcare.
5. Valorificarea patrimoniului natural si cultural al judetului
Obiective imediate:
1. mbunatatirea conditiilor de viata, a transportului urban si valorificarea eficienta a
patrimoniului natural si a celui construibil;
2. dezvoltarea asezarilor umane n zone care nu sunt supuse riscurilor naturale si
agentilor poluanti;
3. ridicarea standardului de locuire n mediul urban si rural;
4. reducerea pierderilor energetice datorate izolarii termice ineficiente;
5. pastrarea identitatii culturale a oraselor;
6. crearea, reabilitarea si extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi n municipii si
orase;
7. inventarierea si cercetarea la nivelul ntregului teritoriu national a zonelor cu risc de
dezastre antropice si naturale, n paralel cu elaborarea planificarii pre-dezastru;
8. reducerea poluarii atmosferice asociata activitatilor industriale;
9. reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto;
10. asigurarea unui management corespunzator al deseurilor;
11. respectarea regulamentului general de urbanism;
12. mbunatatirea calitatii si pastrarea diversitatii spatiului rural n vederea obtinerii unui
echilibru ntre activitatile umane si conservarea resurselor naturale;
13. mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii n mediul urban si rural: drumuri,
alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare;
14. realizarea de perdele forestiere de protectie.
Recomandri pentru componenta educaie ecologic i informarea comunitii
Obiective generale :

Judeul TULCEA
107
1. Asigurarea condiiilor optime n vederea realizrii educrii ecologice n conformitate cu

cerinele UE;
2. Colaborarea, ncurajarea i sprijinirea oricror iniiative ale celorlali factori interesai n
educarea ecologica a populaiei judeului;
3. Intocmirea unui plan local de Aciune pentru educarea civica si ecologica a populaiei;
4. Colaborarea cu organizaiile neguvernamentale din jude n scopul formarii unei
educaii civice si ecologice a populaiei;
5. Crearea unui punct de informare-documentare asupra aspectelor de mediu i a
legislaiei n vigoare.
Obiective imediate:
1. informarea populatiei privind problemele de mediu si asigurarea accesului la
informatia de mediu;
2. implicarea publicului n luarea deciziilor si asigurarea accesului la justitie n probleme
de mediu;
3. sensibilizarea si constientizarea publicului fata de problematica protectiei mediului;
4. promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului nconjurator;
5. nsusirea unor deprinderi de viata care reduc impactul negativ asupra mediului;
6. educarea tinerilor n spiritul respectarii si ocrotirii naturii;
7. responsabilizarea populatiei adulte fata de impactul pe care l are comportamentul
sau asupra mediului nconjurator;
8. promovarea programelor de educare si informare a tinerilor privind efectele poluarii
asupra sanatatii umane.
5.3. Identificarea prioritilor pentru Aciune
Categoriile de aciuni identificate pentru elaborarea PLAM Tulcea sunt:
Masuri tehnologice aciuni care implic eforturi colective sau individuale pentru
soluionarea problemelor de mediu, care pot fi administrate fie de administraia local, fie de
companii de utiliti, societi, contractori privai;
Aciuni legislative i de reglementare aciuni care solicit societilor conformarea cu
reglementrile de mediu specifice i implementarea de msuri pentru reducerea polurii
mediului;
Stimulente economice Aciune care conduce la modificarea comportrii poluatorilor prin
scutirea de taxe pentru a-i stimula n gsirea celor mai eficiente mijloace de reducere a
polurii;
Educarea publicului i instruirea personalului - programele de educare a publicului joaca
un rol crucial n educarea cetenilor i a societilor cu diferite profiluri privind conformarea
cu noile cerine de mediu i modul de realizare a sprijinului public pentru programele de
mediu;
Programele comunitii activiti care implic aciuni colective sau individuale ale
membrilor comunitii pentru soluionarea unor probleme de mediu.
Programele de educarea a publicului joac un rol important n conformarea procesului cu
cerinele europene. Informarea i contientizarea comunitii locale i de afaceri cu privire la
problemele i cerinele legate de domeniul proteciei mediului, contribuie la creterea
participrii publicului la luarea deciziei i a sprijinului acordat de toate prile implicate.

Judeul TULCEA
5.4. - PLANUL LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEULUI TULCEA

MATRICILE PLAN DE ACTIUNE
Matricile plan pentru soluionarea problemelor de mediu prioritare
1. Matricea plan pentru problema MANAGEMENTUL DEEURILOR
2. Matricea-plan pentru problema CALITATEA I CANTITATEA APEI POTABILE
3. Matricea-plan pentru problema POLUAREA ATMOSFEREI
4. Matricea-plan pentru problema POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
5. Matricea-plan pentru - POLUAREA SOLULUI SI A APELOR SUBTERANE
6. Matricea plan ARII NATURALE PROTEJATE
7. Matricea plan AMENINTARI DATE DE ACCIDENTE MAJORE, FENOMENE
NATURALE SI ANTROPICE
8. Matricea plan INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI
PUBLICE LOCALE PENTRU MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE MEDIU
9. Matricea plan EDUCAIE ECOLOGIC I INFORMAREA COMUNITII
10. Matricea plan pentru problema - TURISM I AGREMENT
11. Matricea plan URBANIZAREA SI MEDIUL
12. Matricea-plan pentru problema INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A APM
13. . Matricea plan pentru problema SNTATEA POPULAIEI
108

Judeul TULCEA
Matricea plan de actiune pentru problema PM 01 Managementul deseurilor
PROBLEMA
Obiectiv
Obiectiv specific
Tinta
general
PM 01-1
1.Poluarea mediului
datorita gestiunii
necorespunzatoare a
deseurilor municipale
Reducerea
cantitativa a
deseurilor
municipale
depozitate
109
ACTIUNI
Indicatori
Aplicatiei
de
finantare
pentru
realizarea
Sistemului de Management
Integrat al Deseurilor in jud
Tulcea
Responsabili
Termen
1.1.1.Realizarea
1.1.Dezvoltarea
sistemului
integrat
de management al
deeurilor
i
extinderea
infrastructurii
de
management
al
deeurilor
Reducerea
cantitatii de
deseuri menajere
depozitate
1.1.2.Obtinerea finantarilor necesare
Sistemului
Management
Integrat
Deseurilor in jud Tulcea
1.1.3.Realizarea
de
al
1.2.1Promovarea principiilor reciclarii ,

reutilizarii si producerii de compost in
rindul locuitorilor din mediul rural
1.2.Reducerea
cantitatii de deseuri
biodegradabile, din
gradini si parcuri
depozitate
Reducerea
cantitatii de
deseuri
biodegradabile
conform cu tintele
ce au ca an de
referinta anul
1995 :
- la 75% pana
in anul 2010
- la 50% pana
in anul 2013
- la 35% pana
in anul 2016
1.2.2Realizarea
Tulcea
statiei
de
27.326.171
Euro
27.326.171
Euro
Procedura de
EIM in curs
de evaluare
Nr si tipul
actiunilor de
promovare
compost
1.2.3 Realizarea statiei de compost

in M. Bravu.
1.187.660
euro
Romair Consult
SA Bucuresti
Consiliul
Judetean Tulcea
2011
Consiliul
Judetean Tulcea
2011-2012
Consiliul
Judetean Tulcea
Consiliile locale
APM
ARBDD
Consiliul Local
Tulcea
Consiliul
Judetean
Operatori de
salubritate (in
jud.Tulcea
activeaza 8
operatori din care
5 privati si 3 cu
capital de stat)
Consiliul
Judetean
2012-2015
permanent
2013
2012
109

Judeul TULCEA
1.2.4 Realizarea sistemelor individuale

de obtinere a compostului in
gospodariile particulare
1.3Recuperarea
valorificarea
materialelor
reciclabile din
deseurile solide
urbane
PM 01- 2
2.Gestiune deficitara a
deseurilor industriale ,
toxice si periculoase
Asigurarea
gestiunii
deseurilor
industriale
toxice
si
periculoase in
conformitate cu
cerintele legale
pentru
reducerea
impactului
asupra
mediului
si
sanatatii
populatiei
2.1Imbunatatirea
sistemului
de
gestionare
a
deseurilor rezultate
din activitatile marilor
unitati
poluatoare
conform planurilor de
conformare
2.2
Imbunatatirea
sistemului
de
valorificare
a
deseurilor rezultate
din
activitatile
industriale
tinte stabilite prin

PJGD
Reducerea
cantitatii
de
deseuri industiale
care ajunge sa fie
depozitata
in
depozite
permanente
cu
50% pina in anul
2017
1.3.1.Realizarea statiilor de sortare

a deseurilor reciclabile ( Mihai
Bravu, Macin) ,
110
100 buc
(2/gospodarie);
aplicarea
compostarii in
gospodarii de
25% din
populatia din
mediului rural
Valoarea
investitiei
611490 euro
Consiliul
Judetean
2013
CJ Tulcea
Consilii locale
2013
2.1.1 Procesarea integrala a

materialului haldat in vederea
dezafectarii haldei de zgura
Valoarea
investitiei;
cantitate de
material
procesata
SC Ferom SRL
2017
2.1.2 Eficientizarea actiunilor de

monitorizare a activitatilor de
gestionare a deseurilor industriale
Nr verificari
Sanctiuni
APM ,
Garda de Mediu
permanent
Cantitati de
deseuri
valorificate
Agentii economici
permanent
Cantitati de
deseuri
valorificate
Agentii generatori
permanent
Valoarea
investitiilor
Tipul actiunilor
Agentii generatori
2017
2.2.1 Exploatarea propriu-zisa a

componentei utile din deseurile
industriale specifice fiecarei unitati
poluatoare
2.2.2 Optimizarea proceselor de
productie
vizind
reducerea
pierderilor de materii prime si
reutilizarea unei parti din deseuri in
procesul tehnologic
2.2.3 Reconstructia ecologica a
zonelor afectate de depozitarea
istorica a deseurilor industriale
110

Judeul TULCEA
PM 01-3
3. Existenta depozitelor
de deseuri menajere
necontrolate
PM 01 4 :
Acoperire insuficieta a
serviciilor de salubritate
pentru toata populatia
judetului
PM 01 5
Puncte de colectare
selectiva
insuficiente
sau lipsa
Asigurarea
eliminarii
deseurilor in
conditii
controlate
conforme cu
legislatia
Asigurarea de
servicii de
salubritate
pentru intreg
judetul
Asigurarea
punctelor
de
precolectare
deseuri
orasenesti cu
dotarile
necesare
colectarii
selective
a
deseurilor
reciclabile
3.1.Eliminarea
depozitarii
neadecvate
si
necontrolate
a
deseurilor in zona
rurala
Eliminarea
depozitelor
deseuri
necontrolate
de
3.1.1.Realizarea de contracte cu
prestatorii de servicii de salubritate
in vederea transportului deseurilor
la
instalatiile
de
eliminare/valorificare/sortare
Numar de
contracte
incheiate
3 depozite
neconforme
-Isaccea
-Macin
-Sulina
Numar
verificari
efectuate
3.2.Eliminarea
depozitarii
neadecvate
si
necontrolate
a
deseurilor in mediul
urban
Eliminarea totala a
depozitelor
necontrolate
de
deseuri menajere
pina in 2017
3.2.1.Sistarea
activitatii
de
depozitare la depozitele de deseuri
urbane care nu sunt conforme cu
cerintele legale Macin (2016),
Sulina (2017)-inchidere prin SMID
3.2.2.Monitorizarea postinchidere a
depozitelor de deseuri unde s-a
sistat activitatea de depozitare
4.1
Extinderea
serviciilor
de
salubritate in zonele
urbane
Asigurarea cu
servicii de
salubritate cu
100% din
populatia urbana
4.1.1 Extinderea ariei de acoperire

a societatilor de salubritate si
instituirea de servicii de salubritate
pentru intreaga zona urbana
4.2 Extinderea
serviciilor de
salubritate in zonele
rurale
Asigurarea cu
servicii de
salubritate a
minim 80 % din
populatia rurala
5.1
Amenajarea
spatiilor existente cu
dotari minime pentru
colectarea selectiva
a
deseurilor
reciclabile
Reducerea
cantitatii
de
deseuri menajere
depozitate definitiv
si reintroducerea
deseurilor
reciclabile
in
circuitul economic
111
CJ Tulcea
Consilii locale
Operatori de
salubritate
Consiliul
judetean Tulcea
2011
2013
APM , ARBDD ,
Garda de Mediu
permanent
Numar
locuitori
arondati
Consiliile Locale
Tulcea, Macin ,
Babadag ,
Isaccea , Sulina,
operatori de
salubritate
2012
4.2.1 Extinderea ariei de acoperire

a societatilor de salubritate si
instituirea de servicii de salubritate
pentru zona rurala
Numar
societati
salubrizare
Consiliile Locale
2012
5.1.1 Constientizarea si informarea

comunitatilor locale cu privire la
necesitatea si beneficiile colectarii
selective a deseurilor
Nr si tipul
actiunilor de
promovare
Consiliile Locale ,
ONG , APM ,
ARBDD
CIEMD
permanent
5.1.2 Extinderea
punctelor de
colectare selectiva a deseurilor la
nivelul localitatilor judetului
Numar puncte
selective
infiintate;
Numar
locuitori
arondati
la
punctele
de
colectare
selectiva
Consiliile Locale
2013
111

Judeul TULCEA
Matricea plan de actiune pentru problema PM 02 Calitatea si cantitatea apei potabile
PROBLEMA
PM 02 1
1.
Gradul
de
asigurare cu apa
potabila redus la
nivelul localitatilor
rurale
PM 02 2
2. Starea tehnica
necorespunzatoare
a sistemelor de
captare,
tratare,
aductiune
si
Obiectiv general
Imbunatatirea
managementului
apei potabile ,
cartarea
si
identificarea
de
noi surse de apa.
Realizarea de noi
sisteme
de
captare,
aductiune
si
distributie a apei
potabile la nivelul
localitatilor rurale
Imbunatatirea
calitatii
apei
potabile , marirea
volumelor de apa
potabila
pentru
Obiectiv specific
1.1.Acoperirea
necesarului de apa
potabila in sistem
centralizat
in
mediul rural
Tinta
Punerea
in
functiune de noi
sisteme
de
alimentare cu apa
potabila
Reducerea
pierderilor de ap
potabil
in
sistemele
existente
de
distributie a apei
potabile
2.1.
Cresterea
gradului
de
folosinta a apei
potabile
si
mentinerea calitatii
ACTIUNI
1.1.1Realizarea sistemelor de alimentare
cu apa
HG 577/1997:
-Sarichioi, Sabangia 10,100km, 634
locuitori
-Maliuc, Ilganii de Sus 4,2 km, 82 loc
-Hamcearca, Caprioara 3,75km, 79 loc
-Jurilovca, Visina 7,42km, 3723 loc
-M.Kogalniceanu, Lastuni 12,6 km, 720
loc
-Bestepe, Baltenii de Sus 5,56 km, 115
loc
OG7/2006:
-I.C.Bratianu 18,3km, 1318 loc
HG 920/2007:
-Valea Nucarilor si Iazurile 19km,4180 loc
Indicatori
Lungime
retea alimentare
cu apa ;
Nr de locuitori
conectati ;
Sursa
de
finantare.
1.1.2.Extinderea si reabilitarea sistemelor

de alimentare cu apa la nivelul localitatilor
din mediul rural
HG 577/1997:
-Luncavita 10,95 km, 3723 loc
-Mihai Bravu, Mircea Voda, Satu Nou
15,5km, 2043 loc
-Cerna, Mircea Voda, G-ral Praporgescu
14 km, 2178 loc
-Murighiol 18 km, 1465 loc
Lungime retea
alimentare
cu
apa
Nr de locuitori
conectati
Sursa
de
finantare.
Lungime retea
alimentare
cu
apa
Nr de locuitori
conectati
Sursa
de
finantare.
Numar
probe
analizate
Valoarea
investitiilor
Sursa
de
finantare.
Valoarea
investitiilor
1.1.4.Operationalizarea si monitorizarea
sistemelor
2.1.1 Reabilitarea surselor de captare
subterana a orasului Tulcea
Incadrarea
parametrilor
de
calitate ai apei
potabile distribuite
112
2.1.2.Reabilitarea
complexelor
de
inmagazinare de la cota +70- pentru
Responsabili
Consiliul
Judetean Tulcea
Consiliile Locale
Comunale
D S P Tulcea
Termen
2015
2015
permanent
2011
2011
112
inmagazinare
a
apei
destintate
alimentarii cu apa
a populatiei din
mediul urban
populatie
apei

Judeul TULCEA
in prevederile L orasul Tulcea
311/2004
2.1.3.Reabilitarea fronturilor de captare
apa subterana Satu Nou si Ghiol a
orasului Babadag
2.1.4Reabilitarea
conductelor
aductiune ale orasului Babadag
de
2.1.5. Reabilitarea sursei de apa existente

a orasului Sulina
2.1.6.Reabilitarea
sursei
de
apa
subterana a orasului Macin
2.1.7.Executarea conductelor de transport
de la frontul de captare a apei subterane
pana la rezervoarele de stocare a orasului
Macin
2.1.8.Reabilitarea
celor
2
rezervor
existente si realizarea unui rezervor
suplimentar pentru orasul Macin
2.2 Modernizarea
si
extinderea
statiilor de tratare a
apei potabile a
apelor de suprafata
Incadrarea
parametrilor
de
calitate ai apei
potabile distribuite
in prevederile L
311/2004
2.2.1.Reabilitarea statiei de tratare a apei

a municiului Tulcea
2.2.2.Reabilitarea
conductelor
de
transport apa tratata catre rezervoarele de
inmagazinare a orasului Tulcea
2.2.3Reabilitare statie tratare apa
orasului Sulina
PM 02 3
3. Starea tehnica
necorespunzatoare
a
retelelor
de
Imbunatatirea
gradului
de
asigurare cu apa
potabila , marirea
3.1.
Acoperirea
necesarului de apa
potabila in sistem
centralizat
in
Satisfacerea
nevoilor de apa
potabila
a
populatiei urbane
2.2.4.Monitorizarea sistemelor de captare

si tratare ape potabile
3.1.1.Reabilitarea si extinderea retelei de
distributie a orasului Tulcea
113
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Valoarea
investitiilor
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Sursa
finantare.
de
2013
de
2013
de
2013
de
2013
2013
de
2013
de
de
de
Consiliul
Local
Tulcea, Sulina ,
SC Aquaserv SA
Tulcea
Directia
de
Sanatate Publica
Tulcea, APM
2012
2012
2013
de
permanent
Valoarea
investitiilor
Lungimea
retelei
SC Aquaserv SA
2012
113
distributie a apei
potabile in mediul
urban
volumelor de apa
potabila
pentru
populatia urbana
mediul urban

Judeul TULCEA
, cresterea calitatii
apei potabile si
reducerea
distributie a orasului Macin
pierderilor de apa
3.1.3.Reabilitare si extinderea
distributie a orasului Isaccea
retea

distributie a orasului Sulina
3.1.5.Reabillitarea si extinderea retelei de

distributie a orasului Babadag
PM 02 4
4.
Inexistenta
instalatiilor
de
tratare a apei in
localitatile
rurale
din Delta Dunarii
care consuma apa
direct din Dunare
Imbunatatirea
starii de sanatate
a populatiei care
traieste in zona
Deltei Dunarii
4.1.
Realizarea
sistemelor
de
captare tratare si
distributie a apei
potabile
in
localiatile rurale din
Delta Dunarii
Distributia
centralizata a apei
potabile
pentru
locuitorii din Delta
4.1.1Realizarea
proiectului
Imbunatatirea calitatii apei pe teritoriul
Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
prin realizarea infrastructurii de apa si
apa uzata in localitatile din Delta
Dunarii
4.1.2 Monitorizarea sistemelor de captare

, tratare si distributie a apei potabile
114
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Lungimea
retelei
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Lungimea
retelei
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Lungimea
retelei
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
Lungimea
retelei
Sursa
finantare.
Valoarea
investitiilor
de
2013
de
2013
de
2011
de
2013
de
Numar de probe
analizate ;
Numar
de
depasiri
inregistrate
Consiliile Locale
comunale
Directia
de
Sanatate Publica
Tulcea
ARBDD
2012
permanent
114
PM
025.
Depasirea valorilor
limita admise ale
parametrului nitrat
din apa potabila
destinata
consumului uman
pentru 9 localitati
cu
probleme:
respectiv:
Turcoaia, Bestepe,
Niculitel, Baia ,
Beidaud ( Sarighiol
de Deal) Garvan,
Rachelu, Vacareni,
Isaccea
PM 02 6
5.
Lipsa
unui
sistem integrat de
management
al
apei
Incadrarea
standardul
potabilitate
conform
458/2002
in
de
5.1. Imbunatatirea
calitatii
apei
potabile

Judeul TULCEA
Reducerea
5.1.1 Monitorizarea suplimentara a
cazurilor
de
calitatii apei potabile pentru
methemglobinemie
Legii
Utilizarea durabila
a apei la nivelul
judetului Tulcea
6.1.Imbunatatirea
monitorizarii si a
managementului
apei potabile
Crearea
unui
sistem
informational care
sa se adreseze
populatiei
DSP Tulcea
permanent
localitatile mentionate- responsabil

DSP Tulcea
Numar de probe
analizate ;
Numar
de
depasiri
inregistrate
5.1.2. Achiziionarea de denitrificatoare

conforme
cu
cerintele
Ministerului
Sntii
Numar
denitrificatoare
achizitionate
Consiliile locale
2018
6.1.1.Derularea de campanii de informare

in domeniul celor mai bune practici
privind managementul resurselor de apa
Nr
si
tipul
actiunilor
de
promovare
Directia
de
Sanatate Publica
Tulcea
CL Local
APM Tulcea
ARBDD
permanent
Matricea plan de actiune pentru problema PM 03 - Poluarea atmosferei

Problema
Obiectiv general
Obiectiv Specific
Tinta
PM 03 1
Poluarea atmosferei
datorita activitatilor
industriale
Mentinerea si
imbunatatirea
calitatii
atmosferei in
judetul Tulcea
1.1.Reducerea
emisiilor de noxe
din industria de
feroaliaje
115
ncadrarea n
valorile limita de
emisii ( VLE)
pentru emisiile de
SO2, NOx, pulberi
Actiunea
indicatori
Responsabil
1.1.1.Modernizarea echipamentelor
de depoluare/filtre cu saci, ce
deservesc 5 cuptoare electrice de
elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare)
in vederea incadrarii in VLE- etapa I
1.1.2.Modernizarea echipamentelor
de depoluare/filtre cu saci, ce
deservesc 5 cuptoare electrice de
Valoarea investitiei
SC FERAL
SRL
Termen de
realizare
2012
2014
115

Judeul TULCEA
elaborare feroaliaje ( din 10 cuptoare)
in vederea incadrarii in VLE- etapa II
PM 03 2
Poluarea atmosferei
datorate traficului rutier
Imbunatatirea
calitatii
atmosferei
in
judetul Tulcea ,
prin
reducerea
emisiilor
provenite
din
traficul auto
1.2. realizarea de
instalatii cu
eficienta
energetica
ridicata
Reducerea
emisiilor
de
pulberi
in
atmosfera
provenite
din
traficul rutier
Incadrarea
emisiilor provenite
din trafic in VLE
116
1.1.3.Elaborare studiu soluie pentru

captarea emisiilor fugitive de la
cuptoarele de elaborare feroaliaje (
cotele +6,6 m, +15.5 m)
2011
1.1.4. Realizare solutie, n urma

studiului,
pentru captarea emisiilor fugitive
de
la cuptoarele de elaborare
feroaliaje
(cotele +6.6m, +15.5m)
2013
Conversia pe gaze naturale a

cazanului C2AP2
Valoarea investitiei
SC ALUM SA
2011
Reabilitarea drumurilor comunale din

comuna Izvoarele, Alba, Iulia
650000 /
finantare
externa
Primaria
Izvoarele
2011
-Asfaltare 7.8 km
de strazi,
cerere de finantare, depusa si avizata
PNDR, masura 322
Reabilitarea drumurilor
11.708.429
Primaria
Carcaliu
2013
6131855
Primaria
Valea
Nucarilor
Primaria
Daeni
Primaria
Cerna
2012
Primaria
Bestepe
Primaria
Topolog
2011
Dezvoltarea infrastructurii in mediul

rural
Proiect integrat: Modernizare
drumuri, infiintare si dotare centru de
asistenta dupa programul scolar tip
,,after school in comuna Cerna
Asfaltare drumuri comunale in
localitatile Bestepe si Baltenii de Sus
Proiect integrat:Dezvoltarea comunei
Topolog prin sistem de canalizare si
modernizare retele
stradale(modernizare strazi prin
12.615.198
12530107
6.445.267
9.821.741
2014
2011
2011
116

Judeul TULCEA
asfaltare)
-Intretinere si repararea drumurilor
comunale prin pietruire
-Construire trotuare aferente strazii
Principale, construire rigole pavate pe
strada Principala
Proiect Amenajare si modernizare
sistem de drumuri si retea de
canalizare si statie de epurare
Amenajare drum centura pentru
deviere trafic greu
117
150.000
Primaria
Luncavita
Primaria
Luncavita
Anual
9962344
Primaria
Vacareni
2.345.441
Primaria IC
Bratianu
doi ani de
la data
finantarii
12 luni de
la finantare
Asfaltare drumuri satesti in

comuna IC Bratianu
7.826.008
Primaria IC 12 luni
Bratianu
de la
finantare
Reabilitare si modernizare DC 63
Ceamurlia de Jos Gara
4249868
2011
Reabilitare si modernizare strazi in

localitatea Ceamurlia de Jos si Lunca
5104629
Reabilitarea si asfaltarea drumurilor

stradale in comuna Nufaru, aprox.33
km
Imbunatatirea infrastructurii agricole
prin modernizarea drumurilor de
exploatare agricole in comuna Mihail
Kogalniceanu
Infiintare sistem de canalizare si statie
de epurare si imbunatatire calitate
strazi de pamant prin asfaltare in
localitatea Mihail Kogalniceanu
Asfaltare DC10 - localitatea
Randunica
28280530
Primaria
Ceamurlia de
Jos
Primaria
Ceamurlia de
Jos
Primaria
Nufaru
4883000
Primaria
Mihail
Kogalniceanu
Dupa
obtinerea
finantarii
8.944.725
Primaria
Mihail
Kogalniceanu
2011
3772100
Primaria
Mihail
Kogalniceanu
Primaria
Mihail
Kogalniceanu
Primaria
Murighiol
Dupa
obtinerea
finantarii
2011
Primaria
2011
600000/buget local
Asfaltare DC11- localitatea Lastuni
4087832
Proiect integrat Dezvoltare

infrastructura sociala,modernizare
drumuri locale
Reabilitare drumuri
11811787
96000
2011
2011
2013
2011
117

Judeul TULCEA
Reabilitare DJ 222: Enisala- Jurilovca,
km 40+000- 57+000
Modernizare DJ 222 A: NifonLuncavita, km 2+530- 40+000
Reabilitare DJ 222: Tulcea- SarichioiEnisala, km 2+530- 40+000
Pietruire drum DJ 229 R: Slava RusaManastirea Uspenia, km 0+0004+200
Reabilitare DJ 222: Doua Cantoanebeidaud- Lim. Jud Constanta, km.
72+321- 94+300
Reabilitare DJ 222 A: Horia
Hamcearca Nifon, km 0+00016+000
Reabilitare DJ 222B: Tronson I,
Ceamulia de Sus- Topolog, km 0+0026+000
Reabilitare DJ 222B: Tronson II,
Topolog- Traian- Cerna, km 26+00057+178
Reabilitare DJ 222C: MurighiolIazurile-Agighiol, km 36+332- 62+926
Reabilitare DJ 222E: Sarighioloul de
Deal- Casmicea- Rahmanu- DN 22 A,
km 0+000-28+027
Reabilitare DJ 222G: Daeni- fagarasu
Nou- Int. DN 22 A, km 0+000- 16+500
Reabilitare DJ 222L: Int. DN 22DCarcaliu, km 0+000-5+300
Reabilitare DJ 229: Tronson II, Int DN
22- Zebil Sarichioi ( Int DJ 222), km
44+500-54+795
Modernizare DJ 223 A: Tronson I,
Casimcea- Razboieni- Int. DJ 222B,
km 12+800-27+300
Reabilitare DJ223 A: Tronson IV,
Slava Rusa- Babadag, KM 39+80047+400
Reabilitare DJ 229: Niculitel- Int.
118
10080225
10811959
Horia
Consiliul
Judetean
Tulcea
2011
2012-2016
23762541
2012-2016
4009387
2012-2016
33.133.644
2012-2016
20771749
2012-2016
35322809
2012-2016
45.619.968
2012-2016
38638019
2012-2016
26.955.349
2012-2016
23.917559
2012-2016
6344500
2012-2016
21624042
2012-2016
17020960
2012-2016
10593714
2012-2016
56.319.924
2012-2016
118

Judeul TULCEA
Zebil, km 0+000-44+500
Reabilitare DJ 229 C: Manastirea
Cocos Nifon ( Int. DJ 222), km
10+680- 18+037
Modernizare DJ 229 G: Int. DN 22
(km 144+600, Capaclia)- Int. DJ229C(
km4+300), km 0+000-3+000
Reabilitare DJ 229B: DN 22- Aeroport
Tulcea, km 0+000- 1+438
Promovarea mijloacelor de transport
in comun si a celor alternative
PM
03-3.
atmosferei
insuficientei
verzi
Poluarea
datorita
spatiilor
Reducerea
concentratiei de
pulberi
prin
capacitatea
perdelelor verzi
de a retine acest
poluant
Marirea
suprafetelor
de
spatii verzi in
cadrul localitatilor
judetului.
Incadrarea
emisiilor in VLE
119
11488330
2012-2016
3376262
2012-2016
2287160
2012-2016
Numar actiuni
Efectuare Control tehnic in trafic
Numar verificari
-Infiintare parc in comuna

Carcaliu(cerere de finantare depusa,
masuri de mediu)
-Intretinerea spatiilor verzi din
comuna
Infiintarea de perdele forestiere
916.679
APM Tulcea,
ARBDD,
Consilii
locale
IPJ Tulcea
RAR Tulcea
Primaria
Carcaliu
Permanent
permanent
2011
100.000
Zilnic
200.000
Primaria
Carcaliu
Primaria
Carcaliu
2011
Amenajarea unui teren de sport cu

peluze si spatii verzi, in locul unei
foste gropi de gunoi
Program National de Imbunatatire a
Calitatii Mediului prin realizarea de
spatii verzi in localitatea Daeni
280.000
617.682,14
Primaria
Daeni
2011
Infiintare spatii verzi
1101929
2012
Infiintare spatii verzi in localitatile

Bestepe si Baltenii de Sus
Perdele forestiere
502.668
Primaria
Cerna
Primaria
Bestepe
Primaria
Ostrov
Primaria
Ostrov
Primaria
Luncavita
Primaria
Vacareni
Impadurirea suprafetelor ce apartin

domeniului public al comunei
Amenajare spatii verzi impadurirea
terenurilor degradate
Proiect Amenajare de spatii verzi si
aliniamente plantate
83.500
79.000
541.079,88
499000
2011
2011
2012
2012
2013
2012
119

Judeul TULCEA
Construirea unui parc civic cu spatii
verzi
Realizarea de noi spatii verzi in
localitatea Ceamurlia de Jos si Lunca
Inierbarea si impadurirea fostelor
platforme de gunoi
Realizarea de perdele forestiere
PM 03-4. Poluarea
atmosferei datorita
emisiilor rezultate din
arderi
Reducerea
concentratiei de
noxe in
atmosfere prin
adoptarea unor
solutii eficiente
de incalzire
si/iluminat
Combaterea
schimbarilor
climatice
prin
cresterea
eficientei
energetice
Incadrarea
emisiilor de noxe
din atmosfera in
VLE
120
147.000
495000
30000 / buget local
15000/buget local
Impadurirea zonelor din intravilan si

extravilan in parteneriat cu unitatile de
invatamant
Amenajari de spatii verzi si plantari de
arbusti ornamentali de-a lungul
DJ222C ce trece prin comuna Nufaru
-infiintarea de perdele de padure
-infiintarea si intretinerea de spatii
verzi
-intretinerea si igienizarea drumurilor
Reabilitare Parc Central oras
Babadag
10000 / buget
local
Program de impadurire pe o suprafata

de 59 ha
Amenajare spatii verzi
2011
2010
2012
2012
2013
30.000
Primaria
Nufaru
2011
20.000 / buget
local
Primaria
Somova
permanent
476.000
Primaria
Babadag
dupa
obtinerea
finantarii
1.068.352,67
Primaria
Mahmudia
Primaria
Horia
Primaria
Mihail
Kogalniceanu
2011
13000
2012
Iluminat public prin valorificarea

resurselor regenerabile de energie
pentru localitatea Mihail Kogalniceanu
8.112.000
Completare sistem clasic de nclzire

cu central termica cu panouri
fotovoltaice si panouri solare
Anvelopare blocuri
175.000
Primaria
Babadag
2011
800.000
Primaria
Isaccea
Primaria
Sulina
2011
Primaria
Cerna
Primaria
2012
Reabilitare termica blocuri

( bloc str.I- nr. 188 si bloc
str.I- nr.120)
Reducerea
emisiilor de noxe
in atmosfera
Primaria
Vacareni
Primaria
Ceamurlia de
Jos
Primaria
Nufaru
Primaria
Nufaru
Primaria
Nufaru
Infiintare distributie gaze naturale in

comuna Cerna
Realizare retea de distributie a
12.938.670
(indicatori SF)
4000000/fonduri
Dupa
primirea
finantarii
2011
2012
120
provenite din
instalatiile de
ardere
rezidentiale pe
lemn si biomasa

Judeul TULCEA
gazelor
Matricea plan de actiune pentru problema PM 04 Poluarea apelor de suprafata

PROBLEMA Obiectiv
Obiectiv specific
Tinta
ACTIUNI
general
PM 04-1
Reabilitarea
si Reducerea
1.1.1. Reabilitarea sistem colectare apa uzata a
Controlul , 1.1
extinderea
retelei
de nivelului
de municipiului Tulcea- lot I
1. Poluarea diminuarea
Dunarii
si eliminarea canalizare a oraselor Tulcea impurificare al
datorita
poluarii
Macin, Isaccea si Sulina si apelor uzate 1.1.2. Reabilitarea sistem colectare apa uzata a
municpiului Tulcea- lot II
deversarii
apelor
de constructia
statiilor
de orasenesti
1.1.3. Reabilitarea si extinderea retelelor de distributie si a
epurare a apelor uzate
apelor uzate suprafata
sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare, in
datorita
menajere
aglomerarea Tulcea, lot 3
Reducerea
neepurate
deversarii
1.1.3 Realizarea statiei de epurare a apelor uzate
provenind
apelor uzate
infiltrarilor de menajere din mun Tulcea
din
mun neepurate
apa uzata in 1.1.4 Reabilitarea si Extinderea retelei de colectare
Tulcea
si din
mun
sol
apa uzata a orasului Macin
orasele
Tulcea
si
Macin,
orasele
Macin,
Isaccea,
Sulina
Isaccea,
1.1.5 Realizarea statiei de epurare a apelor uzate
Sulina
menajere in orasul Macin
1.1.6. Reabilitarea si extinderea retelei de
canalizare a orasului Isaccea
1.1.7. Reabilitarea statiei de epurare a orasului

Isaccea
1.1.8 Reabilitarea si extinderea retelei
de
canalizare a orasului Sulina
1.1.9. Realizarea statiei de epurare a orasului

Sulina
121
externe si buget Luncavita
local
(studiu de
fezabilitate)
Indicatori
Responsabili
Termen
Lungime
retea
canalizare
reabilitata
Valoarea
investitiei
Consiliul
Local Tulcea
SC
AQUASERV
SA
Consiliul
Local Macin
2011
Valoarea
investitiei
Lungime
retea
canalizare
reabilitata
Valoarea
investitiei
Valoarea
investitiei
Lungime
retea
canalizare
reabilitata
Valoarea
investitiei
Valoarea
investitiei
Lungime
retea
canalizare
reabilitata
Valoarea
investitiei
Valoarea
investitiei
2013
2011
2012
2013
2015
2015
2015
2015
2015
121
PM 04 2
2. Poluarea
apelor
de
suprafata
datorita
capacitatilor
insuficiente
de
preepurare
sau
inexistentei
unor statii de
epurare
la
nivelul
agentilor
economici
PM 04 3
3. Poluarea
lacului
Babadag cu
ape
uzate
insuficient
epurate de
la statia de
epurare
a
orasului
PM 04 4
4.
Preepurare
insuficienta
la spitale ,
deversarea
Controlul si
diminuarea
poluarii
apelor
Dunarii cu
ape
uzate
provenite de
la
agentii
economici
din
oras
care
nu
dispun
de
statii
de
epurare sau
care dispun
de statii de
epurare
ineficiente
Controlul si
eliminarea
poluarii
apelor
lacului
Babadag
Eliminarea
surselor de
poluare
a
apelor
de
suprafata
datorita
2.3 Reducerea cantitatilor

de ape uzate evacuate in
reteaua
de
canalizare
oraseneasca
3.1 Retehnologizarea si
modernizarea statiei de
epurare a apelor uzate a
orasului Babadag

Judeul TULCEA
Optimizarea
2.3.1 Optimizarea fluxurilor tehnologice si
fluxului
de reducerea consumurilor de apa si implicit reducerea
ape
uzate cantitatilor de ape uzate evacuate
evacuate
spre statia de
epurare
oraseneasca
Incadrarea
concentratiilor
de poluanti in
conditiile de
descarcare a
apelor uzate
prevazute in
HG 352/2005
3.1.1 Extinderea si reabilitarea retelei de canalizare

orasenesti
3.1.2 Retehnologizarea si modernizarea statiei de

epurare a orasului Babadag
3.2 Monitorizarea calitatii

apelor lacului Babadag
3.2.1 Controlul calitatii apelor lacului Babadag
4.1 Monitorizarea calitatii

apelor uzate rezultate de la
spitale
4.1.1 Controlul calitatii apelor uzate evacuate

Controlul
calitatii apelor
uzate
122
Valoarea
investitiei
% procent de
reducere a apei
consumate
Agentii
economici
2013
Lungime
retea
canalizare
reabilitata/extinsa
Valoarea
investitiei
Valoarea
investitiei
CL Babadag
2013
Numar
de
analize
efectuate ;
Numar
de
depasiri
inregistrate
Numar
analize
efectuate;
Incadrarea
concentratiilor
poluantilor
in
Valorile Limita
APM Tulcea
ARBDD
SGA Tulcea
permanent
CAS Tulcea
pemanent
2015
122
apelor uzate
realizanduse
in
reteaua de
canalizare
oraseneasca
PM 04-5
5. Risc de
producere a
poluarilor
accidentale
ale Dunarii
cu produse
petroliere de
la navele in
tranzit si de
la activitatile
portuare
PM 04 6
6.
Inexistenta
unui sistem
separat de
evacuare a
apelor
pluviale din
orasul
Tulcea
lipsei
statiilor de
epurare sau
sau
insuficientei
preepurarii
apelor uzate
rezultate de
la spitale
Controlul , si
diminuarea
poluarii
apelor
Dunarii cu
produse
petroliere de
la navele in
tranzit si de
la societatile
care
desfasoara
activitati
portuare
4.2Realizarea/modernizarea
statiilor de epurare aferente
spitalelor
Evacuarea
apelor
pluviale
(ape
conventional
curate ) in
sistem
divizor
6.1 Realizarea evacuarii

apelor pluviale in sistem
divizor

Judeul TULCEA
evacuate de 4.2.1 Redimensionarea si modernizarea statiilor de
la spitale
preepurare existente
5.1 Prevenirea aparitiei

fenomenelor de poluare
accidentala a Dunarii cu
produse petroliere de la
navele in tranzit si de la
activitatile portuare
Colectarea si
separarea
produselor
petroliere din
apele
de
santina
5.1.1 Aplicarea cu strictete a principiului poluatorul

plateste
5.2 Asigurarea mijloacelor

de
interventie
pentru
controlul poluarii
Efectuarea de
interventii
operative si
eficiente
in
situatii
de
poluare
5.2.1 Controlul calitatii apelor Dunarii
Optimizarea
fluxului
de
ape
uzate
necesare de
epurat
la
nivelul
orasului
Tulcea
5.2.2 Organizarea actiunilor de de interventie rapida

in caz de poluari accidentale
6.1.2 Realizarea retelei de canalizare pluviala a

orasului Tulcea
123
Valoarea
investitiilor;
Incadrarea
concentratiilor
poluantilor
in
Valorile Limita
Cons
Judetean
Tulcea
CAS Tulcea
2012
Numar
verificari
efectuate
numar
penalizari
Garda
Mediu
permanent
de
de
de
Numar de probe
analizate
Numar
de
depasiri
inregistrate
Numar de actiuni
efectuate
Valoarea
investitiei
-lungimea retelei
SGA Tulcea
APM Tulcea
ARBDD
permanent
SGA Tulcea
APM Tulcea
ARBDD
Garda
de
Mediu
Consiliul
Local Tulcea
Aquaserv SA
Tulcea
permanent
2013
123
PM 04 7
7. Poluarea
apelor
de
suprafata
datorita
inexistentei
retelelor de
canalizare si
statiilor de
epurare
la
nivelul
localitatilor
rurale
Eliminarea
poluarii
apelor
de
suprafata si
de adincime
prin
evacuarea
apelor uzate
neepurate ,
la
nivelul
localitatilor
rurale
7.1 Realizarea de retele de

canalizare
la
nivelul
7.2 Realizarea de statii de
epurare a apelor uzate la
nivelul localitatilor rurale

Judeul TULCEA
Incadrarea
7.1.1 Realizarea retelor de canalizare in
concentratiilor conformitate
cu
etapizarea
cuprinsa
in
de poluanti in Angajamentele din Planul de aderare
apele uzate in
conditiile de
descarcare a
apelor uzate
7.2.1. Realizarea de statii de epurare a apelor uzate
prevazute in
la nivelul localitatilor rurale in conformitate cu
HG 188/2002
etapizarea cuprinsa in Angajamentele din Planul de
aderare
Matricea plan de actiune pentru problema PM 05 Poluarea solului si a apelor subterane

PROBLEMA
Obiectiv
Obiectiv specific
Tinta
ACTIUNI
general
PM 05-2
Reducerea
2.1.Reducerea
Restringerea
2.1.1.Respectarea
planurilor
de
2. Poluarea solului poluarii datorate zonelor afectate de suprafetelor
refacere a mediului si a termenelor
datorita sterilelor haldelor de steril depozitarea sterilului ocupate
de prevazute de actele de reglementare (
de
exploatatie de
la
sterile
si autorizatiile de mediu, de exploatare)
miniera
exploatarile
reconstructia
cariera
ecologica
a
zonelor afectate
de acestea
PM 05-3
3.Poluarea solului
si
a
apelor
subterane datorit
infiltrrilor de ape
uzate provenite de
la populatie
Eliminarea
poluarii solului si
a
apelor
subterane
cu
ape
uzate
menajere
3.1.
Imbunatatirea
calitatii solului si
apelor subterane
Realizarea
retelelor
de
canalizare
pentru
apele
uzate
3.1.1.Extinderea retelelor de canalizare

si reabilitarea retelelor de canalizare
existente in mediul urban.
3.1.2.Realizarea si extinderea si
retelelor de canalizare la nivelul
HG 920/2007:
-Sarichioi 8,4km, 3.999.233lei
-Malcoci, 9 km, 3.453.179 lei
- Nufaru 13 km, 4.130.002 lei
OG 7/2006:
124
Lungime
retea
canalizare
realizata
Valoarea
investitiei
Consiliul
judetean
Tulcea
Consiliile
locale
comunale
2018
Indicatori
Responsabili
Termen
Valoarea
invesitiilor:
Tipul
lucrarilor
efectuate
Nr. de verificari
Nr de sanctiuni
APM
Garda de Mediu
permanent
Valoarea
investitiilor
Lungimea retelei
Nr
locuitori
arondati
Valoarea
investitiilor
Lungimea retelei
Nr
locuitori
arondati
Consiliul
Judetean
Consiliile Locale
orasenesti
2011-2015
Consiliul
Judetean
Consiliile Locale
comunale
2018
124
PM 05-4
5. Poluarea solului
si
a
apei
subterane
asociata utilizarii
in agricultura a
ingrasamintelor
chimice
si
a
pesticidelor .
Reducerea
suprafetelor
afectate
de
poluarea
cu
pesticide
,
controlul
si
eliminarea
in
timp a poluarii
apelor
subterane
cu
nitrati
PM 05-5
6 Poluarea solului
si
apelor
subterane
datorat
stocrii
incorecte
a
dejeciilor
animaliere
din
agricultur de la
fermele
zootehnice
Reducerea
poluarii solului si
apelor
subterane
datorita stocarii
dejectiilor
animaliere.
Controlul
si
eliminarea
surselor
de
poluare a apelor
subterane
in
zonele fermelor
de animale
PM 05-6
7.Eroziunea
accentuata
a
solului data de
lipsa
perdelelor
forestiere
de
protecie
Imbunatatirea
calitatii solului
4.1.
Reabilitarea
suprafetelor de teren
afectate de poluarea
cu
pesticide
si
implementarea
bunelor practici in
agricultura .
5.1 retehnologizarea
si modernizarea
complexului
zootehnic Pigcom
6.1.
Reducerea eroziunii
solului

Judeul TULCEA
-Crisan 7,5km, 3.830.545 lei
-Turcoaia 8,5km, 3.369.483 lei
-Mahmudia 8,2 km, 4.222.541 lei
-Stejaru+V.Alecsandri 15 km,
4.166.456 lei
Respectarea
4.1.1Monitorizarea
calitatii
apelor
prevederilor HG subterane
964/2000 privind
protectia apelor 4.1.2.Promovarea Agriculturii ecologice
impotriva
ca metoda de productie agricola care
poluarii cu nitrati protejeaza mediu , corelat cu formele
din
surse de sprijin acordate sub foma de Plati
agricole
de Agro Mediu
( Directiva UE 4.1.3.Implementarea bunelor practici
91/676/CEE)
de
utilizare
a
pesticidelor
si
ingrasamintelor in agricultura
Imbunatatirea
solului
calitatii
apelor si apelor
subterane
din
zonele aferente
complexelor de
crestere
a
animalelor
Imbunatatirea
calitatii mediului
in judetul Tulcea
51.1. Realizarea iazurilor de stocare

biologica cu volum total de 40000 mc
la SC PIGCOM SA
6.1.1.Identificarea si cartarea zonelor

afectate de eroziune pe teritoriul
judetului Tulcea
6.1.2.Promovarea de proiecte pilot de
reabilitare a zonelor afectate de
eroziune
6.1.3.Executarea de impaduriri pe
terenurile degradate si afectate de
eroziune
125
Zonele vulnerabile
identificate
Nr
si
actiunilor
informare
tipul
de
Numar ferme care

realizeaza
agricultura
ecologica
SC PIGCOM SA
Suprafata
degradat
Suprafata
reabilitata
Valoarea
investitiilor
Suprafata
degradat
impadurit
DADR , SGA
permanent
permanent
2014
2011
2011
teren
Consiliul
Judetean tulcea
DADR OJSPA
Consiliile locale
comunale
2011-2013
teren
Directia Silvica
DADR
Consilii locale
2011-2015
125

Judeul TULCEA
6.1.4.Reducerea defrisarilor ilegale
6.1.5.Programul
de
imbunatatirea
calitatii mediului prin impadurirea
terenurilor agricole degradate
6.1.6.Realizarea de campanii de
constientizare a populatiei rurale cu
privire la importanta fondului forestier
126
Numar controale
Numar penalizari
Suprafata
impadurita=190,08
ha
Valoarea
investitiilor=
3.195.094,95lei
Nr
si
tipul
actiunilor
de
informare
permanent
Directia Silvica
Cons Judetean
APM
2012-2013
permanent
Matricea plan de actiune pentru problema PM 06 Arii naturale protejate

PROBLEMA
Obiectiv general
Obiectiv specific
Tinta
ACTIUNI
Indicatori
Responsabili
Termen
PM 06-1
Lipsa
structurilor
de
administrare
pentru
ariile
protejate/ situri
Natura 2000
Protectia
patrimoniului natural
al judetului
1.1.Asigurarea
structurilor
administrative pentru
toate ariile protejate
si asigurarea unui
management
adecvat pentru toate
ariile protejate
Identificarea de
administratori
pentru
toate
ariile protejate/
Situri
Natura
2000
1.1.1.Respectarea
prevederilor legislative in
vigoare cu privire la modul
de administrare al ariilor
protejate
1.1.2Realizarea
Regulamentelor
de
functionare si a planurilor de
management pentru fiecare
arie protejata
1.1.3.Implementarea
planurilor de management
aferente ariilor protejate
1.1.4Monitorizarea
respectarii
prevederilor
legislative
privind
administrarea ariilor protejate
3.1.1.Crearea de bariere,
panouri indicatoare si de
avertizare in cadrul ariilor
Nr. Arii protejate preluate

in custodie/administrate
Administratorii
/custozii
ariilor
protejate
2013
- nr ROF realizate
nr
planuri
de
management realizate si
aprobate
Administratorii
/custozii
ariilor
protejate
2012 - 2015
Numar
planuri
de
management
implementate
Numar verificari realizate
Administratorii
/custozii
ariilor
protejate
APM
ARBDD
Garda de mediu
PM 06-2
Lipsa delimitarii
in teren a
Protectia
3.1.Cunoasterea
perimetrelor ariilor
protejate
Minimizarea
impactului
Valoare investitii
Numar arii naturale
2015
permenent
2015
Administratorii
ariilor Protejate
126

Judeul TULCEA
naturale protejate
al judetului
datorat
necunoasterii
limitelor ariilor
protejate
rezervatiilor
naturale
PM 06-3
Lipsa
situatiei
cadastrale
a
terenurilor care
intra
in
componenta
rezervatiilor
naturale
PM 06-4
5.Afectarea
fondului
cinegetic
prin
vinatoare
neorganizata si
braconaj atit pe
teritoriul
rezervatiilor cit
si
in
restul
judetului
Protectia
al judetului
Asigurarea
unei
protectii
corespunzatoare a
fondului cinegetic
4.1.
Cunoasterea
perimetrelor
protejate
5.1.Reducerea
braconajului
ariilor
Delimitarea si
bornarea ariilor
protejate
Controlul strict
al
activitatilor
de vanatoare si
pescuit
3.1.2
Efectuare
de
masuratori specifice GPS,
actualizarea bazei de date in
vederea stabilirii peimetrelor
si pentru cartografierea ariilor
naturale de pe teritoriul
judetului
4.1.1. Incadrarea Siturilor
Natura 2000 in planurile de
urbanism si de amenajare a
teritoriului
(
conform
articolului 3 al O MMDD
1964/2007)
5.1.1.Elaborarea
de
materiale informative despre
speciile faunistice de pe
teritoriul judetului Tulcea ,
specii pe cale de disparitie
sau care fac parte din
Directivele
Europene
si
aprevederilor legale privind
braconajul acestor specii
5.1.2.Controlul
ferm
pe
fondurile de vanatoare si
pescuit
si
amendarea
drastica a cazurilor de
nerespectare a legislatieii
5.1.3Informarea
factorilor
interesati privind sistemul de
despagubiri instituit prin HG
1679/2008
127
2015
numar situri incadrate
Consiliile Locale
Consiliul
Judetean
2013
Administratorii
/custozii
ariilor
protejate
Numar materiale realizate
Numar
materiale
distribuite
ITRSV Focsani
GNM
APM Tulcea
permanent
Nu actiuni realizate
Nr Capturi
permanent
Numar
materiale
informative distribuite
permanent
Matricea plan de actiune pentru problema PM 07 Amenintari date de accidente majore , fenomene naturale si antropice
PROBLEMA
Obiectiv general
Obiectiv specific
Tinta
ACTIUNI
Indicatori
Responsabili
Termen
127
PM 07-1
1.Lipsa
amenajrilor
hidrotehnice
pentru protecia
aezrilor
umane
din
jude mpotriva
inundaiilor,
torentilor
i
eroziunilor de
mal.
PM 07-2.
Calamiti
naturale
produse de
inundaii n
perioada mai
iulie
2010
n
judeul
Tulcea
PM 07-3.
Risc
de
calamitati
in
caz
de
Identificarea
solutiilor fezabile
pentru protejarea
asezarilor umane
7.1.Realizarea
amenajarilor
hidrotehnice
pentru
protectia
asezarilor umane
impotriva
inundatiilor
,
torentilor
si
eroziunilor de mal

Judeul TULCEA
7.1.1.Realizarea lucrarilor de aparare impotriva
Identificarea
inundatiilor a localitatii Ostrov
solutiilor fezabile
7.1.2.Aparare impotriva inundatiilor a localitatii
pentru protejarea
Babadag prin regularizare parau Tabana
asezarilor umane
7.1.3.Aparare impotriva inundatiilor localitatii
Bestepe prin regularizare parau Bestepe
7.1.4.Lucrari de aparare impotriva inundatiilor
prin consolidarea malurilor Dunarii pe teritoriul
comunei Nufarul, satele Nufarul si Ilganii de
Jos
128
Valoarea
investitiilor
Valoarea
investiilor
Valoarea
investiilor
Valoarea
investiilor
Consiliul Judetean
Tulcea
Sistemul
de
Gospodarire
a
Apelor
2012
2012
2012
2012
Apararea impotriva inundatiilor a localitatii

Greci prin regularizarea prului Recea.
Lucrari de aparare a localitatii Cerna prin
Interceptarea scurgerilor din extravilan
printr-un canal de centur i regularizarea
tronsonului intravilan a prului Cerna
7.1.Realizarea
amenajarilor
hidrotehnice
pentru
protectia
asezarilor umane
impotriva
inundatiilor
,
torentilor
Reducerea
riscului seismic
Identificarea
solutiilor fezabile
pentru protejarea
asezarilor umane
Evaluarea
hazardului
la
alunecari
si
a
hazardului seismic
Suprainaltare drum si consolidare taluz stanga

drum DC1, Canal Sireasa - Localitatea
Ceatalchioi, km 8+000 11+000
Consolidarea digului de nchidere a breei n
localitatea Isaccea, judeul Tulcea
Supranlarea digului de nchidere n incinta
localitii Crian, judeul Tulcea
Consolidarea digului oraului Mila 23, judeul
Tulcea
Supranlarea digului oraului Sulina, judeul
Tulcea
Lucrri de ndiguire pentru aprarea mpotriva
inundaiilor pentru localitatea Ceatalchioi,
judeul Tulcea
1.732.331 lei
2012
SGA
2012
Harta de risc seismic a judetului Tulcea
400.000
CJ Tulcea
2011
128

Judeul TULCEA
cutremur
si
alunecari
de
teren
PM 07-4
Zone
de
protectie
sanitara
si
hidrogeologicca
nedelimitate
conform
normelor
legislative
in
vigoare
Eliminarea
factorilor
ce
prezinta
riscuri
de poluare ai
apei potabile
4.1.
Realizarea
zonelor
de
protectie sanitara
Incadrarea
in
prevederile
HG
930/2005
pentru
aprobarea
Normelor speciale
privind caracterul
i mrimea zonelor
de
protecie
sanitar
i
hidrogeologic
4.1.1. Realizarea studiilor necesare

reglementarea juridica a terenurlor
129
si
4.1.2. Realizarea zonelor de protectie sanitara
Hotari
consiliu local
instituire
zonelor
protectie
sanitara
de
de
a
de
Consiliile Locale
2012
Matricea plan de actiune pentru problema PM 08 Intarirea capacitatii autoritatilor administratiei locale pentru managementul problemelor de mediu
PROBLEMA
PM 08- 1
Insuficienta
resurselor
financiare
pentru
rezolvarea
problemelor de
mediu
Obiectiv general
Cresterea
capacitatii
institutionale ciu
atributii
in
domediul
mediului
Obiectiv specific
8.1.
Identificarea
si
accesarea
de
surse de finantare
pentru proiectele
prioritare
in
sectorul
de
mediu,
pentru
judetul Tulcea
Tinta
Cresterea
numarului
programe
mediu
implementate
de
de
ACTIUNI
8.1.1.Alocarea de fonduri publice pentru
programele de mediu
8.1.2.Dezvoltarea de programe regionale

finantate de la bugetul de stat, prin care sa se
asigure pregatirea documentatiilor necesare
finantarii proiectelor
8.1.3.Identificarea surselor de finantare
externa pentru rezolvarea problemelor de
mediu
indicatori
Proiecte
finantate
Stadiul
de
implementare
Valoarea
investitiilor
Responsabili
CJ Tulcea
CL Locale
APM
ARBDD
Valoarea
investitiilor
Sursa
de
finantare
Numar proiecte
depuse
Numar proiecte
finantate
Termen
permanent
2012
Matricea plan de actiune pentru problema PM 09 Educatia ecologica si informarea comunitatii

PROBLEMA
Obiectiv
general
Obiectiv specific
Tinta
ACTIUNI
Indicatori
Responsabili
Termen
129
PM
09-1
Cunostinte
insuficiente
privind legislatia
de mediu in
vigoare
,
drepturile
,
obligatiile
si
responsabilitatile
persoanelor
fizice
si
a
grupurilor
comunitare
PM 09-2
Insuficienta
implicare
a
tinerilor
in
probleme
educative
extracuriluare cu
tematica
de
mediu
Cresterea
nivelului
cunoastere
legislatiei
comunitare
Cresterea
gradului
implicare
tinerilor
activitati
educative
tematica
mediu
de
a
de
a
in
cu
de
9.1.
Cunosterea
drepturilor
si
responsabilitatilor
privind
protectia
mediului
9.2.Consilierea
tinerilor
cu
preocupari
de
educatie
oentru
mediu
Diversificarea
activitatilor
cu
temtica de mediu
Poplarizarea
experientelor
positive in protectia
mediului
Facilitarea
unor
parteneriate
cu
insitutiile abilitate in
protectia mediului

Judeul TULCEA
9.1.1
Publicarea
in
mass-media
a
Constientizarea
principalelor responsabilitati ale populatiei cu
populatiei
si privire la protectia mediului
grupurilor
comunitare despre 9.1.2.Promovarea unei publicitati agresive a
responsabilitatile
metodelor ecologice de convetuire in mediul
comunitare privind urban si rural
mediul
Realizarea
unei
pagini
web
cuprinzand activitati
extrascolare
ale
tineri,or cu tematica
de mediu
Elaborarea
de
proiecte prin care
sa se acceseze
fonduri
pentru
activitatile de mediu
9.2.1.Incheierea
de
parteneriate
intre
institutiile de invatamant si institutiile cu
atributii in domeniul protectiei mediului.
9.2.2.Marcarea prin activitati diverse
evenimentelor din calendarul ecologic
9.2.3.Popularizarea
bunelor
practici
dobandite in educatie pentru protectia
mediului prin intermediul disciplinei optionale
Eductie ecologica si de protectie a
mediului
9.2.4.Realizarea unei pagini web cuprinzand
activitati de protectie a mediului organizate in
judetul Tulcea
130
Numar
informari
presa
de
APM Tulcea
ARBDD
ONG
permanent
APM
ARBDD
Unitati
invatamant
permanent
Numarul
materialelor
distribuite
Numar
de
parteneriate
incheiate
Numar
de
actiuni
realizate
de
Numarul
materialelor
distribuite
Numar actiuni
de
protectia
mediului
popularizate
Matricea plan de actiune pentru problema PM 10 Turism si agrement

PROBLEMA
PM 10-1
Deficiente
privind
amenajarea
zonelor
de
Obiectiv general
Conformarea cu
cerintele legale in
vigoare
dpdv
igienic si dotarea
Obiectiv specific
1.1.
Amenajarea
zonelor
de
agrement
(Pdurea Bididia
,pdurile din jurul
Tinta
Identificarea
zonelor
de
agrement utilizate
de
populatia
judetului
si
a
ACTIUNI
1.1.1.Reevaluarea planurilor de urbanism
Indicatori
Numar planuri
aprobate
Responsabili
Consiliul Judetean
Tulcea
Consiliile Locale
Operatorii
de
servicii Publice
Termen
2012
130
agrement din
punct
de
vedere
igienicosanitar,
al
gestiunii
deeurilor si al
locurilor
speciale
de
preparare
a
hranei in aer
liber
PM
10-2
4.Practicarea
turismului
neorganizat si
neecologic pe
teritoriul
judetului
PM 10-3
Slaba calitate a
Infrastructurii
de acces catre
zonele turistice
PM 10-4
Infrastructura
turistica si de
agrement
deficitara
cu utilitati
Practicarea
turismului
organizat
si
ecologic , precum
si
valorificarea
potentialului
turistic deosebit al
judetului
mbunatatirrea si
dezvoltarea
infrastructurii de
acces
catre
zonele de intere
turistic
Modernizarea si
dezvoltarea
infrastructurii
turistice i de
agrement
n
judetul Tulcea
localitilor rurale i
urbane- Babadag ,
Celic-Dere , Cocos
, Macin, malurile
Dunarii
)
cu
dotarile necesare
dpdv
igienicosanitar
si
al
gestiunii deseurilor

Judeul TULCEA
necesarului
de 1.1.2.Realizarea sistemelor de colectare a
utilitati
pentru deseurilor in toate zonele de agrement
acestea
2.1.
Exploatarea
potentialului turistic
al judetului
Trasee
integrate
3.1.Introducerea
Aeroportului Delta
Dunarii in circuitul
national
si
international
3.2.Modernizarea
Drumurilor
judetene
Facilitatarea
accesului turistilor
catre zonele de
interes din judetul
Tulcea
4.1.Dezvoltarea
infrastructurii
portuare
4.2.Semnalizarea
i
marcarea
obiectivelor
turistice
turistice
Realizarea
de
modalitati
de
atragere a turistilor
131
Numaru si tipul
pubelelor
amenajate
Valoarea
investiilor
2012
1.1.3.Dotarea zonelor de agrement cu locuri

speciale de preparare a haranei in aer liber
Valoarea
investiilor
2012
2.1.1.Implementarea proiectului Valorificarea

turistica
a
manastirilor
tulcene
prin
imbunatatirea infrastructurii de acces si de
mediu
75.880.405,41
3.1.1.SF - Modernizare suprafete de miscare 112.255.910

Aeroportul "Dunarii Dunarii "
Consiliul Judetean
Tulcea
2012
Consiliul Judetean
Tulcea
2011
3.2.1Valorificarea turistica a manastirilor

tulcene prin mbuntirea infrastructurii de
acces si de mediu ( DJ 229, DJ 229 A,
portiune DN 22, DJ 229C, DJ 229 D, DJ 229
E, DJ 229F)
41653991,48
-38,2 km
reabilitati
2013
3.2.2.Modernizarea DJ 222A : Horia-Nifon i

Nifon- Luncavita (16+000-37+545)
10.811.959
- 21,5 km
reabilitati
32179380
2011
4.1.1.Amenajarea miniport in localitatea Sfantu

Gheorghe
4.1.2.Modernizarea infrastructurii portuare
pentru turism in Sulina
4.2.1..Amenajare trasee
de acces
si
observatoare ornitologice in Delta Dunarii
8.744.302
Valoarea
investiilor
Consiliul Judetean
Tulcea
ARBDD
2012
2011
2012
131
PM 10-5
Cladirile
istorice
din
judet in stare
avansata
de
dragradare
PM 10-6
Plaje
neautorizate
din punct de
vedere sanitar
Punerea
valoare
patrimoniului
cultural
judetului
in
a
al
Respectarea
si
incadrarea
in
normele
metodologice
europene
de
monitorizare
si
evaluare
a
zonelor
de
imbaiere conform
HG 546/2008,
4.4.Dezvoltarea
infrastructurii
de
agrement
si
promovarea
alternativelor
prietenoase
cu
mediul
5.1.Restaurarea
unor obiective de
interes national si
international
Dezvoltarea
infrastructurii
agrement
promovarea
alternativelor
prietenoase
mediul
de
si

Judeul TULCEA
Realizarea
de 4.4.2.Promovarea etichetei ecologice pentru
modalitati
de unitatile de cazare
132
Numarul
actiunilor
informare
2012
de
APM
ARBDD
Imbunatatirea
stariii cladirilor de
patrimoniu
din
judetul Tulcea
Realizarea
de
modalitati
de
cu
Matricea plan de actiune pentru problema PM 11 Urbanizarea si mediul

PROBLEMA
Obiectiv general Obiectiv specific
Tinta
PM 111
1.1.
1.
Presiunea Eliberarea
Cresterea
Respectarea
constructiilor
autorizatiilor
de suprafetelor
de normelor
de
asupra
unor constructii
in spatiu verde / cap alocare
a
spatii
verzi afara
spatiilor de locuitor
din suprafetei
de
5.1.1.Restaurarea centrului istoric Sulina

5.1.2.Consolidarea, restaurarea amenajarea i
dotarea a doua corpuri de cladire ale Muzeului
de Arta
5.1.3.Restaurarea, amenajarea, echiparea si
imbunatatirea cailor de acces catre cetatile
nord-dobrogene
(Halmyris,
Noviodunum,
Dinogetia). Amenajarea unei infrastructuri de
vizitare
Valoarea
investiilor
38.614.783,71
SF in lucru
Primaria Sulina
2013
Consiliul Judetean
Tulcea
2012
Consiliul Judetean
Tulcea
2013
5.1.4Reabilitare si conservare imobil- complex

paleocrestin Niculitel - Tulcea
11.334.615 lei
6.1.1 Autorizarea din punct de vedere sanitar

a lacului Ciuperca
Numar
autorizatie
Primaria Tulcea
2012
6.1.2.Autorizarea din punct de vedere sanitar

a plajelor Sulina si Sfantu Gheorhe
Numar
autorizatie
CJ Tulcea
Consilii locale
2015
Responsabili
Consiliul Judetean
Tulcea
Consiliile
locale
orasenesti
Inspectoratul
Termen
ACTIUNI
1.1.1.Eliminarea constructiilor ilegale si
redarea in circuitul spatiilor verzi recreative
pentru populatie
Indicatori
Numar
constructii
ilegale
desfiintate;
2013
2009-2012
132
existente
PM 11-2
3.Trafic
ineficeint
fluidizat
orase
verzi existente cu
respectarea PUG
si PUZ
in
PM
11-3
4.Insuficiena
spaiilor
de
parcare
n
zonele urbane
ale judeului
PM 11-4
5.
Calitatea
proasta
a
infrastructurii
urbane
Asigurarea unui
flux
corespunzator
pentru trafic
Asigurarea unui
numar optim de
locuri de parcare
Reabilitarea
infrastructurii
urbane
mediul urban
2.1.
Eliminarea poluarii
datorate traficului
auto in zonele
urbane aglomerate
3.1
Amenajarea unor
parcari etajate si
refacerea
parcarilor existente
prin
aplicarea
metodei
de
platforme din dale
inierbate
4.1.Extinderea
retelei
de
alimentare cu gaze
naturale
4.2.Trafic fluid

Judeul TULCEA
spartiu verde/cap 1.2.1.Revizuirea planurilor de urbanism in
locuitor
conformitate cu prevederile legale
- 20 m2
1.3.1.Inglobarea spatiilor verzi din terenurile
-26 m2
construite in ansamblul spatiilor verzi urbane
, pe baza unor regulamente de urbanism
ferme
Fluidizarea
traficului
Crearea
unui
numar optim de
locuri de parcare ,
concomitent
cu
eliminarea
parcarilor
pe
carosabil , trotuare
si spatii verzi
Realizarea
in
infrastructurii
zonele orasenesti
neasigurate
cu
utilitati
133
Numar planuri
aprobate
Suprafata
spatiilor verzi
2.1.1.
Fluidizarea traficului rutier urban pentru
eliminarea poluarii unor zone intens utilizate
Valoarea
investiilor
Tipul de lucrari
efectuate
2.2.2.Monitorizarea calitatii aerului
Numar depasiri
ale
concentratiilor
poluantilor
Numar
locuri
parcare
3.1.1.Identificarea spatiilor si posibilitatilor de

realizare a parcarilor etajate la nivelul mun
Tulcea
3.1.2.Realizarea
parcarii
subterane
rezindentiale in zona PECO
3.1.3 Identificarea de noi spatii de parcare
4.1.1.Extinderea retelei de alimentare cu

gaze
4.2.1.Reabilitarea retelei rutiere

4.2.2.Realizarea soselelor de centura in
orasele Macin , Isaccea
4.2.3.Reabilitarea soselei de centura a
orasului Babadag
Numar
parcare
Numar
parcare
judetean
de
constructii
Primaria
mun
Tulcea
Agentia
de
Protectia Mediului
Tulcea
permanent
Consiliiile locale
Inspectoratul
judetean de Politie
APM
Consiliul
Tulcea
Local
2018
locuri
2018
locuri
2012
Consiliile Locale
permanent
permanent
2013
2013
133
PM11-5
Inexistenta
unui program
unitar
de
reabilitare
termica
a
cladirilor
din
mediul urban
Reducerea
consumului
energetic si a
pierderilor pentru
inclzirea
locuinelor
5.1.Creterea
performanelor
energetice
a
locuinelor
prin
reabilitarea termic
a cldirilor de locuit
multietajate
construite
n
perioada
19501990

Judeul TULCEA
Reabilitarea
5.1.1. Executia si recepionarea lucrarilor de
termic a 50% din reabilitare a locuintelor
cladirilie de locuit
construite
ntre
1950-1990
5.2.Cresterea
perfomantelor
energetice
prin
nlocuirea
sistemelor clasice
de ncalzire
5.1.2. Realizarea cladirilor de locuit noi cu

eficienta energetica ridicata
5.2.2.Popularizarea programului de nlocuire
sau completare a sistemelor clasice de
nclzire cu sisteme care utilizeaza energie
solara, energie geotermala, energie eoliana
sau
alte
sisteme
care
conduc
la
mbuntirea calitii apei si solului
Matricea plan de actiune pentru problema PM 12 Intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de protectia mediului
PROBLEMA
Obiectiv general Obiectiv specific Tinta
ACTIUNI
PM 12 2
12.1.2Acreditarea
laboratoarelor
APM
Dotare materiala
12.1.
Tulcea, ARBDD, SGA Tulcea in conformitate
si
umana
cu cerintele europene
Dotari cu masini si Cresterea
insuficienta
pentru
buna Desfasurarea
echipamente
capacitatii
performante
autoritatii
de
desfurare
a activitatii
activitii
n autoritatilor
de
mediu
de
a
domenii specifice mediu
in
furniza informatii
cadrul
conservarea
conditiile
despre calitatea 12.1.3.Instruirea personalului din
privind
biodiversitii
i monitorizarii
factorilor
de APM, ARBDD, GNM, SGA
proteciei naturii, corecte a calitatii
mediu in timp real prevederile legislative din domeniu
monitorizarea
factorilor
de
calitii aerului
mediu
Matricea plan de actiune pentru problema PM 13 Sanatatea populatiei
PROBLEMA
Obiectiv general Obiectiv specific
Tinta
ACTIUNI
134
Valoarea
investiilor
Numar locuinte
reabilitate
Primaria Tulcea
Numar locuinte
noi realizate
Numar
de
proiecte
2015
2015
permanent
Indicatori
Valoarea
investitiei
Responsabili
APM
ARBDD
SGA
Termen
2013
Numar instruiri
APM
ARBDD
GNM
SGA
permanent
Responsabili
Termen
Indicatori
134
PM
13-1
1Educatie
deficitara
a
populatiei
privind un mod
de
viata
sanatos
mbuntirea
strii de sntate
prin
creterea
gradului
de
educaie n rndul
populatiei
13.1.Informarea
populatiei
privind
impactul
comportamentelor
nesanogene
PM 13-2
4. Inexistenta
sistemelor de
management al
zgomotului
urban
Implementarea
de sisteme de
management al
zgomotului urban
conform
directivelor
europene
13.2.Diminuarea
poluarii fonice in
judetul Tulcea

Judeul TULCEA
Schimbarea
13.1.1.Desfasurarea unor programe pentru
atitudinilor
si promovarea unui stil de viata sanatos, legat
deprinderilor
de consumul de substante toxice, alimentatie
nesanatoase
in corecta, comportament sexual, activitate
colctivitatile
de fizica
copiii si de tineri
Realizarea
de
harti cartarea
principalelor zone
de poluare sonora
pe
teritoriul
judetului Tulcea
13.1.Realizarea de hartilor strategice de

zgomot
13.2.Realizarea de Planuri de actiune privind

managementul zgomotului urban
135
Numarul
si
tipul actiunilor
informative
Directia
de
Sanatate Publica
Tulcea
Agentia
de
Protectia Mediului
Tulcea
ARBDD Tulcea
permanent
Valoarea
investiilor
Populatia
afectata
Numar
de
cladiri afectate
Consiliul Judetean
Tulcea
Consiliul
Local
Tulcea
Directia
de
Sanatate Publica
Agentia
de
Protectia Mediului
2012
2013
135

PLAM Tulcea 2011 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAM Tulcea 2011 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN LOCAL DE ACIUNE

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

CAPITOLUL II STAREA INITIALA A JUDEULUI TULCEA

CAPITOLUL III STAREA CALITII MEDIULUI N JUDEUL TULCEA IN PERIOADA

CAPITOLUL IV PROBLEME PRIORITARE PRIVIND PROTECIA MEDIULUI N

CAPITOLUL V ACIUNI STRATEGICE PRIVIND PROTECIA MEDIULUI

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

CAPITOLUL I INTRODUCERE N NOIUNEA DE PLAM

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

s ntreasc capacitatea att a autoritii locale ct i a ONG pentru a coordona i

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

Documentul de pozitie pentru aderarea la Uniunea Europeana - Capitolul 22 - Protectia

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

Administratiei publice locale

Sintetic, modul de rezolvare pe probleme este urmatorul:

ETAPE ALE PROCESULUI DE ELABORARE A PLAM

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

Consiliul Judetean Tulcea

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

CAPITOLUL II STAREA INIIAL A JUDEULUI TULCEA

Suprafaa i structura administrativ

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

% zona urban din

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

2.2.1. Resurse naturale de materii prime neregenerabile

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

Chituc, a fost oprit n anii 90 datorit incompatibilitii acestor activiti cu statutul de

Dunarea 267 Km din 1075 km pe teritoriul Romaniei)

iar din Delta Dunarii cele mai importante lacuri sunt

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

Solurile din regiune sunt caracteristice ca profil i factori de fertilitate fiind n

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

UM: Mii hectare

Distribuia pdurilor dup principalele forme de relief

Masa lemnoas pus n circuitul economic

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

Pduri proprietate public a

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

La nivelul judeului Tulcea exist 54 de fonduri de vntoare care sunt gestionate de

2.3 ELEMENTE PRIVIND STAREA ECONOMIC ACTUAL A JUDEULUI

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

locale, n special n domeniul prelucrrii produselor agricole si piscicole, a punerii n valoare

2006 2007 2008(30.04.2008) 2010

n judeul Tulcea sub incidena Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

6. 4 abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi(

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

n judeul Tulcea, se practic o agricultur bazat pe cultura cerealelor si plantelor tehnice,

Efective (numr de capete)

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

durabile a resurselor naturale i n special a resursei peisagistice. Dezvoltarea durabil a

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

Din zestrea floristic enumerm: Campanula romanica (clopotelul), Galanthus plicatus

Cetatea Troesmis - Turcoaia, punct Iglita

Cetatea Arrubium Macin

Cetatea Beroe - Ostrov, punctul Piatra Frecei

Cetatea Dinogetia - Garvan, com. Jijila

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU

Cetatea Noviodunum Isaccea