Metode de Optimizare

Elemente de algebra liniara
An universitar 2014-2015
METODE DE OPTIMIZARE A PROCESELOR

DECIZIONALE
Conf. Dr. Cristinca FULGA
Academia de Studii Economice
Bucuresti, Romania
Metode de Optimizare a Proceselor Decizionale

DEFINITIE Se numeste combinatie liniara a vectorilor
v1 ; :::; vk 2 Rn cu scalarii 1 ; :::; k 2 R expresia 1 v1 + ::: +
0
k
kv :
1
0 1
0 1
2
1
0
1
2
3
@
A
@
A
@
4 ;v =
2 ;v =
5 A;
EXEMPLU Fie vectorii v =
2
1
3
0 1
4
v = @ 1 A : Este vectorul v combinatie liniara a vectorilor v1 ; v2 ; v3 ?
5

Sisteme de ecuatii liniare
Se considera sistemul de ecuatii liniare
Ax = b;
unde A = (aij )i=1;m; j=1;n 2 Mm
0
1
0
x1
B
C
B
x = @ ... A 2 Rn ; b = @
xn
n (R),
1
b1
.. C 2 Rm .
. A
bm
Se noteaza I = f1; :::; mg si J = f1; :::; ng :

Metoda lui Gauss-Jordan de rezolvare a sistemelor de ecuatii
liniare
Pasul 1 Exista o linie i 2 I = f1; :::; mg a.i. aij = 0; 8j ?
Daca da, se continua cu Pasul 2.
Daca nu, se continua cu Pasul 3.
Pasul 2 Este bi = 0 ?
Daca da, se sterge linia i, se renoteaza I := I n fig si se
continua cu Pasul 1.
Daca nu, STOP, sistemul este incompatibil (nu are
solutii).
Pasul 3 Este I = ?
Daca da, se continua cu Pasul 4.
Daca nu, se continua cu Pasul 5.
Pasul 4 Este J = ?
Daca da, STOP, sistemul este compatibil determinat
(are solutie unica).
Daca nu, STOP, sistemul este compatibil nedeterminat
(are o in nitate de solutii)

Pasul 5 Fie ars 6= 0 (element numit pivot); r 2 I; s 2 J: Se
efectueaza urmatoarele operatii, noile elemente se
noteaza cu 0 :
(i) Linia pivotului (linia r) se imparte prin pivot:
1; daca j = s;
si b0r = abrsr
a0rj =
arj
ars ; daca j 6= s
(ii) Coloana pivotului (coloana s) se completeaza in
rest cu 0:
a0is = 0; daca i 6= r
(iii) Celealte elemente se calculeaza cu regula
dreptunghiului:
a0ij =
aij ars
arj ais
ars
; daca
i 6= r
j 6= s
si
b0i =
bi ars
br ais
ars
; daca i 6= r:
Se renoteaza I := I n frg si J := J n fsg si se continua cu Pasul 1.
DEFINITIE Un sistem de vectori v1 ; :::; vk 2 Rn se numeste liniar

dependent daca exista scalarii 1 ; :::; k 2 R nu toti nuli a.i.
1
k
1 v + ::: + k v = 0:
DEFINITIE Un sistem de vectori v1 ; :::; vk 2 Rn se numeste liniar
independent daca 1 v1 + ::: + k vk = 0 ) 1 = ::: = k = 0.

PROPRIETATE Un sistem de vectori v1 ; :::; vk este un sistem de
vectori liniar dependent , cel putin unul dintre vectori este
combinatie liniara a celorlalti.
EXEMPLU Sa se studieze natura sistemelor de vectori:
8
0 1
0 1
0 19
1
2
1 =
<
1
2
3
@
A
@
A
@
2 ;v =
5 ;v =
1 A ;
(1) v =
:
;
3
7
1
8
0 1
0 1
0 19
1
2
0 =
<
(2) v1 = @ 2 A ; v2 = @ 5 A ; v3 = @ 1 A :
:
;
3
7
1
Baza a unui spatiu vectorial (Rn )

DEFINITIE Un sistem de vectori B
Rn este baza a s.v. Rn ,
, B este sistem liniar independent maximal.

EXEMPLU
Sa se1
arate ca 0 1
8
0
0 19
1
0
0 =
<
B = e1 = @ 0 A ; e2 = @ 1 A ; e3 = @ 0 A
:
;
0
0
1
este baza a s.v. R3 :
TEOREMA Intr-un s.v. nit dimensional, orice doua baze au acelasi

numar de vectori.
Demonstratie Fie F si G doua baze ale SV V a.i.
F baza ) F liniar independent maximal ) n m
G baza ) G liniar independent maximal ) m n
) n = m:
Card F = n
Card G = m:
EXEMPLU Sa se arate ca sistemul de vectori

8
0 1
0 1
0 19
1
1
1 =
<
B = v1 = @ 1 A ; v2 = @ 1 A ; v3 = @ 2 A
:
;
1
2
3
este o baza a s.v. R3 :
TEOREMA BAZEI Intr-un s.v. nit dimensional, orice vector se

scrie in mod unic ca o combinatie liniara a vectorilor unei baze.
Demonstratie Fie B = b1 ; :::; bn baza a s.v. Rn :
Demonstram prin Reducere la Absurd (RA).
Presupunem ca v admite doua scrieri distincte.

0
1b
+ ::: +
n
nb
1
1b
+ ::: +
n
nb
B
C
vB = @ ... A ) vB =
n
si
B
C
vB = @ ... A ) vB =
0
B
C B
C
cu @ ... A 6= @ ... A :
n

Facem scaderea
vB
vB =
,(
1b
+ ::: +
1) b
B
Dar, din ipoteza, avem @
n
nb
+ ::: + (
..
.
1b
+ ::: +
n) b
n
nb
= 0:
1
0
C B .. C
A 6= @ . A )
0
) B = b1 ; :::; bn este un sistem liniar dependent ceea ce contrazice

faptul ca B este o baza a s.v. Rn .
C
B
DEFINITIE Vectorul @ ... A se numeste vectorul coordonatelor lui
n
v 2 Rn in baza B si se noteaza
C
B
vB = @ ... A :
n

0
1
6
EXEMPLU Sa se determine coordonatele v = @ 9 A in bazele:
14
1
baza canonica E;
8
0
2
<
B 1 = v1 = @ 0
:
0
8
0
3
<
B 2 = v1 = @ 0
:
0
8
0
1
<
B 3 = v1 = @ 1
:
1
1
0 19
0
0 =
A ; v2 = @ 1 A ; v3 = @ 0 A ;
;
0
1
1
0 1
0 19
0
0 =
A ; v2 = @ 4 A ; v3 = @ 0 A ;
;
0
5
1
0 1
0 19
1
1 =
A ; v2 = @ 1 A ; v3 = @ 2 A .
;
2
3
1
Functionale liniare
DEFINITIE f : Rn ! R se numeste functionala liniara daca
(i) f (x + y) = f (x) + f (y) ; 8x; y 2 Rn
(ii) f ( x) =
f (x) ; 8x 2 Rn si
2 R:

EXEMPLU de functionala liniara: f : R3 ! R de nita prin
1
0
x1
f (x) = 3x1 + x2 5x3 ; 8x = @ x2 A 2 R3 :
x3
1
3
OBSERVATIE f (x) = cT x; unde c = @ 1 A : Intr-adevar,
5
0
f (x) = cT x =
1
x1
@ x2 A = 3x1 + x2
x3
5x3 :

Se considera sistemul de ecuatii liniare
Ax = b;
unde
A = (aij )i=1;m; j=1;n 2 Mm n (R) cu rangA = m < n;
0
1
x1
B
C
x = @ ... A 2 Rn vectorul necunoscutelor,
xn
0
1
b1
B
C
b = @ ... A 2 Rm vectorul termenilor liberi.
bm

0
a11
a21
..
.
a12
a22
..
.
a1n
a2n
..
.
a1
am2
|{z}
amn
|{z}
B
B
B
A=B
B
@ am1
|{z}
a2
:::
an
1
C
C
C
C
C
A
Din ipoteza rangA = m < n ) 9i1 ; :::; im 2 f1; :::; ng a.i.

fai1 ; :::; aim g fa1 ; :::; an g este un sistem liniar independent maximal
) B = fai1 ; :::; aim g este baza a lui Rm ; unde
fai1 ; :::; aim g fa1 ; :::; an g.
Pentru baza B = fai1 ; :::; aim g
1
xi1
B
C
exista o solutie de baza a sistemului Ax = b notata xB = @ ... A :
xim
Restul componentelor nebazice: xj = 0; 8j 2 f1; :::; ng
Pentru componentele bazice:
B xB = b , xB = B
b:
fi1 ; :::; im g :
Se considera si o functionala liniara

f : Rn ! R; f (x) = cT x; 8x 2 Rn :
Valoarea functionalei f in x = xB este
f (xB ) = cTB xB =
= ci1 xi1 + ::: + cim xim :
Valoarea f (xB ) se poate calcula pe un tabel asociat sistemului Ax = b:
EXEMPLU Fie sistemul de ecuatii liniare

3x1 + x2 + 5x3 + 2x4 = 4
8x1 + 2x2 + 9x3 + 5x4 = 9
si functionala liniara f (x) = 6x1 + 11x2 + 7x3 + 4x4 :
Sa se determine toate solutiile de baza ale sistemului si sa se calculeze
valoarea functionalei liniare pentru toate aceste solutii de baza.
OBSERVATIE Se vor gasi cel mult

C42 =
4!
= 6 baze
2! (4 2)!
si deci cel mult 6 solutii de baza.

Metode de Optimizare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode de Optimizare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de algebra liniara